STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA MATERIALELOR , PRODUSELOR [619005]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA ȘOV
FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII
Domeniul de studiu : Inginerie Civil ă
Program de studii: Modernizare energetic ă în mediul construit

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA MATERIALELOR , PRODUSELOR
TERMOIZOLANTE ECOLOGICE DIN SURSE LOCALE, LA PROIECTAREA SOLU ȚIILOR DE
ALCĂTUIRE A ELEMENTELOR COMPONENTE ALE ANVELOPEI CLĂDIRII

Conducător științific:
Conf. Dr. Ing. M IZGAN Paraschiva

Absolvent: [anonimizat]. Marin Jennifer

Brașov 2019

2

2
BORDEROU

I. PIESE SCRISE
A. EXPERTIZA ENERGETICĂ A CLĂDIRII
1. Elemente de identificare a clădirii pentru care se va reali za analiza energetică
1.1. Date generale și informații arhitecturale
1.2. Date privind alcătuirea structurală și a elementelor anvelopei
1.3. Descrierea tipurilor de instalații interioare și alcătuirea acestora
1.4. Aspecte privind starea tehnică a clădirii
1.5. Regimul de ocupare al clădirii
2. Calculul termo -energetic pentru determinarea necesarului de căldură pentru încălzirea
clădirii
2.1. Determ inarea suprafe ței anvelopei clădirii
2.2.Volumul încălzit al clădirii
2.3. Arie utilă încălzită
2.4. Determinarea rezistenței termice unidirecționale pe tip de element
2.5 Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
2.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)
2.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
2.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminară
2.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
2.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
2.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
2.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
2.13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
2.14. Determinarea temperaturii de echilibru (θ ed)
2.15.Calculul pierde rilor de căldură ale cl ădirii (QL)
2.16. Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii (QI)
2.17. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară (Qs)
2.18. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
2.19. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Qh)

3

3 2.20. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
2.21. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)
2.22. Energia primară (E p)
2.23 Emisia de CO 2
2.24. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
2.25. Consumul anu al specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)
2.26. Consumul specific pentru iluminat (W il)
2.27. Consumul anual specific pentru total (q tot)
2.28. Nota energetică (NR)

B. CLĂDIREA DE REFERIN ȚĂ
1. Definire clădire de referință
2. Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii (H)
3. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii (QL)
4. Determinarea aporturilor de căldură din surse interne (Q i)
5. Determinarea aporturilor de căldură ale clădirii din radia ția solară (Qs)
6. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
7. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
8. Determinarea temperaturii de echilibru (θ ed)
9. Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
10. Determinarea apor turilor de c ăldură din locuirea clădirii
11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Qh)
14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Q ac)
15. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (W il)
16. Energia primară (Ep)
17. Emisia de CO 2
18. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
19. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)

4

4 20.Consumul specific pentru iluminat (W il)
21. Consumul anual specific pentru total (q tot)
22. Nota energetică (NR)
23. Certificatul energetic
C. STUDIU DE CAZ 1 – ANALIZA COMPARATIVĂ UTILIZÂND SOLU ȚII DE
REABILITARE CU MATERIALE ECOLOGICE ȘI MATERIALE CLASICE
1.1. Determinarea suprafe ței anvelopei clădirii
1.2.Volumul încălzit al clădirii
1.3. Arie utilă încălzită
1.4. Determinarea rezistenței termice unidirecționale pe tip de element
1.5. Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
1.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)
1.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
1.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminară
1.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
1.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
1.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
1.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
1.13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
1.14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
1.15. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)
1.16. Energia primară (E p)
1.17. Emisia de CO 2
1.18. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
1.19. Consu mul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)
1.20. Consumul specific pentru iluminat (W il)

1.21. Consumul anual specific pentru total (q tot)
1.22. Nota energetică (NR)
1.23 Certificatul energetic
2. Analiz ă cost invensti ție și durata de amortizare

5

5 D. STUDIU DE CAZ 2 – ANALIZA COMPARATIVĂ A INFLUEN ȚEI SOLUȚIEI DE
REABILITARE A PLAN ȘEULUI DE POD ASUPRA CONSUMULUI DE ENERGIE
1. Rezisten ța termică unidirecțională
1.1. Pereți exteriori zonă opacă
1.2. Planșeu de pod
1.3. Pereți exterior zonă vitrată
1.4. Placa pe sol
1.5. Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
1.5.1. Determinarea rezistenței termice corectate a pereților exteriori zona opacă
1.5.2 . Rezistența termică corectată a pereților extriori zona vitrată
1.5.3. Determinarea rezistenței termice corectate planșeu de pod
1.5.4. Determinarea rezistenței termice corectate a plăcii pe sol
1.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)
1.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
1.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminară
1.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
1.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
1.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
1.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
1.13. Determinarea necesarul ui de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
1.14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
1.15. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)
1.16. Energia primară (E p)
1.17. Emisia de CO 2
1.18. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
1.19. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)
1.20. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)
1.21. Consumul anual specific pentru total (q tot)
1.22. Nota energetică (NR)
1.23 Certificatul energetic
2. Analiz ă cost invensti ție și durata de amortizare

6

6 E. STUDIU DE CAZ 3 – ANALIZA COMPARATIVĂ A INFLUEN ȚEI SOLUȚIEI DE
REABILITARE A PERE ȚILOR EXTERIORI ZONĂ OPACĂ ASUPRA CONSUMULUI
DE ENERGIE

1. Rezisten ța termică unidirecțională
1.1. Pereți exteriori zonă opacă
1.2. Planșeu de pod
1.3. Pereți exterior zonă vitrată
1.4. Placa pe sol
1.5. Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
1.5.1. Determinarea rezistenței termice corectate a pereților exteriori zona opacă
1.5.2 . Rezistența termică corectată a perețilo r extriori zona vitrată
1.5.3. Determinarea rezistenței termice corectate planșeu de pod
1.5.4. Determinarea rezistenței termice corectate a plăcii pe sol
1.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)
1.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
1.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminară
1.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
1.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
1.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
1.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
1.13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
1.14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
1.15. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)
1.16. Energia primară (E p)
1.17. Emisia de CO 2
1.18. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
1.19. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)
1.20. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)
1.21. Consumul anual specific pentru total (q tot)
1.22. Nota energetică (NR)
1.23 Certificatul energetic
2. Analiz ă cost invensti ție și durata de amortizare

7

7

F. CONCLUZII SI DATE DESPRE MATERIALELE ECOLOGICE
1. Analiza rezultatelor
2. Materiale ecologice
2.1. Izolare cu panouri din fibră de lemn
2.2. Izolare cu panouri din cânepă
2.3. Izolare cu panouri din plută
2.4. Izola ție din celuloză
2.5. . Izola ție din in

II. PIESE DESENATE
Plan parter
Plan etaj
Secțiune longitidinală
Fațade

8

8 A. EXPERTIZA ENERGETICĂ A CLĂDIRII

1.Elemente de identificare a clădirii pentru care se va reali za analiza energetic ă
1.1.Date generale și informații arhitecturale
Clădirea are destinația de clădire de locui t, are un regim de înălțime P + E1 și este amplasată în
localitatea Sibiu , județul Sibiu și a fost executată în anul 2010 .
Suprafață construită este de 128.79 mp, iar suprafața desfășurată de 201.94 mp
Soluția arhitecturală existentă, grupează următoarele funcțiuni pe nivel (a se vedea planurile
arhitecturale, respectiv: Pla n parter, Plan etaj):
Parter: living, birou , bucătărie, baie , casa sc ării, hol, debara, cameră tehnică .
Suprafața utilă încălzită este d e 49,56 mp
Etaj: hol și casa scării, 3 dormitoare, baie, dressing și 2 terase .
Suprafața utilă încălzită este de 41,80 mp
Suprafața utilă încălzită totală este de 91,36 mp
Clădirea are acoperiș de tip șarpantă, cu învelitoare din țiglă, prevăzută cu jgheaburi și burlane din
tabla zincata, pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale .
Înălțimea de nivel a parterului este de 2,80 m.
Înălțimea etajului este de 2, 65 m
Înălțimea soclu lui este de 71 cm.
Clădirea are trotuar de protecție din dale de beton cu lățimea de 50 cm.
Având in vedere vechimea redusă a clădirii și a unei exploatării corespunătoare, aceasta nu prezintă
urme de degradare vizibile.
1.2. Date privind alcătuirea structurală și a elementelor anvelopei
a) Structura de rezistență este următoarea :
– pereții portanți exte riori cu grosimea de 25 cm și pereții portanți interior i cu grosimea de 25 cm,
sunt realizați din cărămizi, cu elemente de tipul:
– stâlpișori cu secțiunea transversală nominal ă de 30 x 28 cm;
– centuri cu înălțimea de 25 cm și cu lățimea egală cu grosimea zidului;
– buiandrugi di n beton armat cu secțiune a de 25 x 20 cm;
– planșeul de la mansardă este din lemn ;

9

9 b) Protecția termică prev ăzută și elemente de finisaj
– Pereți exteriori au prevăzută o termoizolație în grosime de 5 cm, la planșeul de pod este
prevăzută o termoiziație din vată minerală de 1 0 cm grosime , iar la partea inferioară, respectiv la placa
pe sol este de asemenea prevăzută o termoiziație din polistiren extrudat de 5 cm grosime .
Finisaje exterioare :
– fațadele: tencuială decorativă, cu un strat de zugrăveală lavabilă;
– soclul este placat cu piatra naturala;
– ferestrele sunt realizate din profile de PVC, cu geam termopan cu garnituri de etanșare ;
– ușa de la intrare este opacă, din lemn fără garnituri de etanșare, iar cele de acces
la terasele de la parter și de la etaj sunt din profile PVC din geam termopan, cu garnituri de etanșare.
Finisaje interioare :
– zugraveli lavabile la pereti si tavane;
– pardoseli reci din gresie antiderapanta la bucătării, băi, debara și camera tehnică ;
– pardos eli calde din parchet in living , birou, dormitoare, dressing și holuri .
– placaje de faianta la băi și bucătării;
1.3. Descrierea tipurilor de instalații interioare și alcătuirea acestora
Imobilul este racordat la rețeaua centrală de alimentare cu apă.
Incălzirea clădirii și prepararea apei calde se realizează cu ajutorul unei centrale proprii, pe ga ze
de tip Motan Sigma de 24 KW.
Corpurile de încălzire sunt din tablă de oțel.
Sistemul de iluminat este echipat prepon derant cu becuri incandescente. Clădirea nu este
echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau condiționare a aerului.
1.4. Aspecte privind starea tehnică a clădirii :
Având î n vedere vechimea redusă a clădirii și a exploatării corespunătoare, elementele
constructive nu prezintă urme de degradare vizibile, ca atare în calculul termo -energetic, coeficien ții de
conductivitate ( ), nu vor fi afecta ți de coeficienți de degradare „a”.
1.5.Regimul de ocupare al clădirii
Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se consider în
regim continuu.

10

10 2. Calculul termo -energetic pentru determinarea necesarului de căldură pentru
încălzirea clădirii
2.1. Determinarea suprafe ței anvelopei clădirii
2.1.1.Pereți exteriori
Etapele de calcul a suprafeței pereților exterior (zonă opacă și zonă vitrată), ca elemente
component a anvelopei clădirii sunt următoarele:
– determinarea suprafeței totale a pereților exterior i;
– determinarea suprafeței zonei vitrate a pereților exteriori, distinct pentru ferestre și uși,
definite pe orientări cardinale, pentru ușurința calculului aportului de căldură.
– prin scăderea suprafeței zonei vitrate din suprafața totală, rezultă suprafața opacă a per eților
exteriori.
a. Determinarea suprafeței totale a pereților exteriori
– se determină perimetrul clădirii , pe fața interioară a pereților exteriori (P ):
P = 49,56 m
-înălțimea H, determinată de la cota finită a primei încăperi încălzite (cota ± 0,00) și până la
partea inferioară a planșeului ultimei încăperi încălzite;
Parter: Hparter = 2,80 m
Aria pereților exteriori (A pe/parter) = 49,56 m x 2,80 m = 138,77 mp
Etaj: Hetaj: 2,65 m
Aria pereților exteriori (A pe/etaj.) = 41,80 m x 2,65 m = 110,77 mp
Total A pe = 138,77 mp + 110,77 mp = 249,538 = 249,5 0 mp
a.1. Determinarea suprafeței zonei vitrate :
– orientarea cardinală Vest
Ferestre :
0,50 m x 1, 20 m + 6 x ( 0,40 m x 1,20 m) + 1,50 m x 1,20 m + 1,00 m x 1,20 m = 6,48 mp
– orientare cardinală Est
Uși exterioare din profile PVC și geam termopan, cu garnituri de etanșare :
0,90 m x 2,10 m (parter) = 1,89 mp
Ferestre:
0,80 m x 1,20 m + 2 x ( 1,50 m x 1,20 m) = 4,56 mp
-orientare cardinală Nord
Ușă exterioară opacă fără garnituri de etanșare ( etaj): 1,00 m x 2,10= 2,10 mp

11

11 Ferestre:
3,00 m x 2,10 m + 1,60 m x 1,20 m = 8,22 mp
-orientare cardinală Sud
Ușă exterioară opacă fără garnituri de etanșare (etaj) : 1,00 m x 2,10= 2,10 mp
Ușă din profile PVC și geam termopan, cu garnituri de etanșare :1,60 m x 2,10 m = 3,36 mp
Ferestre:
3 x ( 1,50 m x 1,20 m) = 5,40 mp
Total pereți exteriori zonă vitrată = 34,11 mp
Din care:
Uși exterioare opacă fără garniture de etanșare: 4,20 mp
Uși și ferestre exterioare din profile PVC și geam termopan, cu garnituri de etanșare : 5,25 mp

Tabel nr.2.1 _ Centralizator pereți exterior zonă vitrată
Orie ntarea
cardinală Tipul tâmplăriei Suprafața
[ mp ]
Orientare vest Uși și ferestre din profile PVC și geam termopan, cu
garnituri de etanșare 6,48
Orientare est Uși și ferestre din profile PVC și geam termopan, cu
garnituri de etanșare 6,45
Orientare nord Ferestre din profile PVC și geam termopan, cu garnituri
de etanșare 8,22
Ușă exterioară opacă fără garnituri de etanșare 2,10
Orientare sud Uși și ferestre din profile PVC și geam termopan, cu
garnituri de etanșare 8,76
Ușă exterioară opacă fără garnituri de etanșare 2,10
TOTAL ZON Ă VITRATĂ 34,11
ROTUND 34,10

a.2. Determinarea suprafeței zonei opacă:
Pereți exterior z onă opacă: 249,60 mp – 34,10 mp = 215,4 0 mp
2.1.2. Placa pe sol = 81,31 mp
2.1.3. Planșeu de pod /mansard ă = 67.21 mp
2.1.4. Planșeu terasă peste camera tehnică = 4,90 mp
2.1.5. Planșeu terasă peste birou = 9,20 mp
Total anvelopă clădire : 249.60 mp + 81,31 mp + 67.21 mp+ 4,90 mp+ 9,20 mp = 412,22 mp
2.2.Volumul încălzit al clădirii
V= Arie placă pe sol x (H parter + H etaj) = (81,31 mp x 2,80 m) + (67.21 mp x 2,65 m) = 405.77 m3

12

12 2.3. Arie utilă încălzită : 91.36 mp
Tabel nr.2.2_ Centralizarea caracteristicilor geometrice
Aria anvelopei cl ădirii 398,03 mp
Din care Arie plac ă pe sol 81,31 mp
Arie planșeu pod/mansard ă 67,21 mp
Arie pereți exterior zonă opacă 215,4 0 mp
Arie pereți exterior zonă vitrată 34,11 mp
Arie utilă încălzită 91,36 mp
Volumul încălzit al clădirii 405,77 m3
Raport arie anvelopă/volum încălzit (A/V
398,0 3/405,77 ) 0,98

2.4. Determinarea rezistenței termice unidirecționale pe tip de element
Conform Normativ C107/1 -2005 , relația de calcul pentru rezistența termică unidirecțională este
următoarea:
R = R si + ΣR sj + R se [m2K/W]
În care
Rsi – rezisten ța termică la schimbul de căldură între mediul interior și fața interioară a
elementului de construc ție;
Rse – rezisten ța termică la schimbul de căldură între suprafața exterioară a elementului de
construc ție și mediul exterior;
Valorile rezistențelor termice R si și Rse sunt precizate în Normativul C107/3 -2005, Tabel II

jj
33
22
11
sjd d dd R
În care d 1 , d2 ……. dj , sunt grosimile straturilor elementelor anvelopei, iar λ este coeficientul
de conductivitate aferent materialului din care sunt alcătuite straturile și se regăsesc în Normativul
C107/3 -2005 , ANEXA A.
Având în vedere alcătuirea constructivă a elementelor de anv elopă de tip pereți exteriori, z onă
opacă și planșeu de pod, pe baza relațiilor de mai sus, se poate trece la calcului rezistenței
unidirecționale pentru ac este elem ente ale anvelop ei clădirii .
2.4.1. Pereți exterior zonă opacă
Alcătu irea constructivă, pornind de la interior spre exterior, urmînd direcția fluxului termic
este următoarea:

13

13
Tabel nr.2.3_ Rezistența termică unidirecțională pereți zonă opacă

Nr.
crt Denumire strat Grosime
strat (d)
[ m ] Conductivitate
a termic ă (λ)
[W/mK ] Rezistența termică
(d/ λ)
[m2K/W]
1. Tencuial ă interioară (d1)- mortar de
ciment var 0,02 0,87 0,0229
2. Zidărie cărămidă (d2)- zidărie
cărămidă 0,25 0,75 0,33
3. Termoizolație polistiren expandat 0,05 0,044 1,14
4. Tencuială exterior ă 0,005 0,93 0,0053
Total Rs 1,50
Rsi 0,125
Rse 0,042
Rezistența termică unidirecțională R 1,67
2.4.2 . Plan șeu terasă
Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior, urmînd direcția fluxului termic
este următoarea:
Tabel nr.2. 4_ Rezistența termică unidirecțională plașeu terasă
Nr.
crt Denumire strat Grosime
strat(d)[m] Conductivitatea
termic ă(λ)[W/mK ] Rezistența termică
(d/ λ)[m2K/W]
1. Tencuial ă interioară (d1)- mortar
de ciment var 0.02 0,93 0.021
2. Placă de beton armat 0.13 1.74 0.075
3. Șapă 0.03 0.93 0.032
4. Gresie 0.01 0.87 0.011
Total Rs 0,139
Rsi 0,125
Rse 0,042
Rezistența termică unidirecțională R 0,306

14

14 2.4.3 .Planșeu de pod
Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior (spre zona de pod), respectiv urmînd
direcția fluxului termic este următoarea: placă ghips carton, scânduri de lemn grosime 2,4 cm, vată
minerală , scânduri de lemn grosime 2,4 cm .
Tabel nr.2. 5_Rezistența termică unidirecțională plașeu pod

Nr.
crt Denumire strat Grosime
strat (d)
[ m ] Conductivitatea
termic ă (λ)
[W/mK ] Rezistența termică
(d/ λ)
[m2K/W]
1. Placă gips carton 0,09 0,37 0.243
2. Scânduri de lemn 0,024 0,17 0.141
3. Vată minerală 0,10 0,044 2.381
4. Scânduri de lemn 0,024 0,17 0.141
Total Rs 2,905
Rsi 0,125
Rse 0,084
Rezistența termică unidirecțională R 3,114

2.4.4. Pereți exterior zonă vitrată
Pentru zona vitrată a pereților exterior, av ând în vedere tipul constructiv al acesteia (a se ve dea
descrierea din tabelul 2.1 și prevederile din C107/3 -2005 Tabel II , valorile pentru rezistențele termice
unidirecționale, vor fi următoarele:
– pentru ușa de la intrare , se va considera egală cu 0,39 [m2K/W];
– pentru ușile de la terase și ferestre , se va considera egală cu 0,55 [m2K/W]
2.4.5. Placa pe sol
Detaliul de alcătuire a zonei de soclu , este conform detaliului de mai jos

15

15
Alcătuirea constructivă a plăcii pe sol, respectiv a straturilor ,, f “ , este conform detaliului de mai jos

-Strat pietriș : 25 cm ; λ = 0,70 [W/mK]
-Termoizolație polistiren extrudat: 5 cm; λ = 0,044 W/mK
-Placă beton : 10 cm ; λ = 1,174 W/mK
-Gresie : 2,0 cm ; λ = 2,03 W/mK ; / parchet stratificat 1, 0 cm; λ1 = 0,17 W/mK

Relația de calcul pentru rezistența termică unidirecțională este următoarea:
R1 = pdp f) – z ( dp d 61
22
11
 p ,
-pentru pardoseli reci :
d = ଴.଴ଵ
଴.ଵ଻+଴.ଵ଴
ଵ.ଵ଻+଴.଴ହ
଴.଴ସସ+଴.ଶହ
଴.଻଴ = 1,65 [m2K/W]
1dp = 3,00 m ; 2dp= 4,00 m ; 1p= 2,00 W/mK și2p= 4,00 W/mK
Z = este distanța de la cota terenului amenajat/sistematizat, la cota ± 0,00
z = 0, 70 m; h = 0, 10 m
f = 0,41 m (suma grosimii straturilor componente ale plăcii pe sol);
z-f = 0, 70 – 0,41 = 0,29 m
Pe baza celor de mai sus se poate determina rezistența termică unidirecțională a plăcii pe sol și
anume:
R1 =
61+ 1,65 + 3+(0.70−0.41)
2+ 4
4= 0,167 + 1,6 5 + 1,645 + 1= 4,46 [m2K/W]

16

16 2.5 Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
Pentru determinarea re zistenței termice corectate în cazul plăcii pe sol și a planșeului de pod, se
va avea în vedere relația de calcul: R’ = r . R , în care p entru determinarea coeficientul de reducere a
rezistenței termice unidirecționale ținând seama de influiența defavorabilă a punților termice ( r ), se
va avea în vedere metoda bazată pe câmpul plan și spațial de temperaturi și anume :

Al Rr
ii
11

Pentru determinarea re zistenței termice corectate la pereți zona opacă se va avea în vedere
calcului din ANEXA H a Normativului C107/3 -2005 , conform căreia rezistența termică corectată se va
calcula cu relația : R= ;
2.5.1 Determinarea rezistenței termice corectate a pereților ext eriori zona opacă
R= ;

Ae e

Ad d

Ac c

Ab b

Aa a

4 3 2 1

2R Rmin max
2R Rmin max

17

17 A= arie pereti exterior zona opaca.
a= zona de camp => A a
b= zona stalpisori =>A b
c= zona buiandrugi =>A c
d= zona centura sub placa =>A d
e= zona centura in dreptul placii – în dreptul balcoanelor =>A e

Ab – arie stalpisori :
15 bucati stalpisori cu latura de 30 cm si inaltimea H=2.80 m
12 bucati stalpisori cu latura de 30 cm si inaltimea H= 2.65m
Ab=15×0,30×2.80+12×0,30×2.65 =12.60+9.54 =22.14 =22.10 ࢓૛
Ac – arie buiandrugi :
Lungimi parter : Lb= 24.36 m ;
Lungimi etaj: Lb=25.56 m;
Total Lb= 24.36+25.56 = 49.92 m
Ac (arie buiandrugi) =49.92 x 0,20 = 9,98 = 10,00 ࢓૛
Ad – arie centura sub placa:
P (perimetrul) parter = 49.56 m;
hc=0,25m=> hc,subplaca= hc – hplaca= 0,25- 0,15 = 0,10m
Ad parter =P x0,10 = 49.56 x 0,10= 4,96 = 5.00 ݉ଶ
P (perimetrul)etaj= 41.80 m;
hc=0,25m=> hc,subplaca= hc – hplaca= 0,25- 0,15 = 0,10m
Ad etaj=P x0,10 = 41.80 x 0,10= 4,18 = 4,20 ݉ଶ
Ad total = 5.00+4.20= 9,20 ࢓૛
Ae – aria centura in dreptul placii : hp=0,15 m ;
L=49.56m => Ae parter = 49.56 m x 0,15 = 7.40 ࢓૛
Aa – arie zona de camp, cu zidarie
Aa = A(arie pereti exteriori zona opaca) – (Ab+Ac+Ad+Ae+af)= 215.40 m2 –
-(22.10 +10.00+9.20+7.40)=215.40 m2 – 48,70 m2 =166,70 ࢓૛.

18

18 Determinarea factori lor de pondere
fa = ஺௔
஺ = ଵ଺଺ ,଻଴
ଶଵହ .ସ଴ = 0,774 ; fb = ஺௕
஺ = ଶଶ,ଵ଴
ଶଵହ ,ସ଴ = 0,1026; fc = ஺௖
஺ = ଵ଴.଴଴
ଶଵହ .ସ଴ = 0,0463 ;
fd = ஺ௗ
஺ = ଽ.ଶ଴
ଶଵହ .ସ଴ = 0,0428; fe = ஺௘
஺ = ଻.ସ଴
ଶଵହ .ସ଴ = 0,0 343;
fa+ fb + fc + fd + fe =1,0 corect.
Conductivit ăți termice :
λa1=0,87W/mK; λ a2=0,75W/mK; λ a3=0,044W/mK; λ a4=0,93W/mK;
λb1=0,87W/mK; λ b2=1,74W/mK; λ b3=0,044W/mK; λ b4=0,93W/mK;
λc1=0,87W/mK; λ c2=1,74W/mK; λ c3=0,044W/mK; λ c4=0,93W/mK;
λd1=0,87W/mK; λ d2=1,74W/mK; λ d3=0,044W/mK; λ d4=0,93W/mK;
λe1=1,74W/mK; λ e2=1,74W/mK; λ e3=1,74W/mK; λ e4=1,93 W/mK;
Grosimi: d 1=0,02m; d 2=0,25m; d 3=0,05m; d 4=0,005m
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐
Ra= Rsi + ௗభ
ఒೌభ +ௗమ
ఒೌమ +ௗయ
ఒೌయ +ௗర
ఒೌర + Rse = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
଴,଻ହ + ଴,଴ହ
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042= 1,67
fa / Ra = 0,774/1,67 = 0,463
Rb= Rsi + ௗభ
ఒ್భ +ௗమ
ఒ್మ +ௗయ
ఒ್య +ௗర
ఒ್ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,଴ହ
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 1,48
fb / Rb = 0.102 6/1,48 = 0,0 693
Rc= Rsi + ௗభ
ఒ೎భ +ௗమ
ఒ೎మ +ௗయ
ఒ೎య +ௗర
ఒ೎ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,଴ହ
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 1,48
fc / Rc =0,0463 /1,48= 0,0312
Rd= Rsi + ௗభ
ఒ೏భ +ௗమ
ఒ೏మ +ௗయ
ఒ೏య +ௗర
ఒ೏ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,଴ହ
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 1,48
fd / Rd = 0,0428/1,48= 0,029
Re= Rsi + ௗభ
ఒ೐భ +ௗమ
ఒ೐మ +ௗయ
ఒ೐య +ௗర
ఒ೐ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
ଵ,଻ସ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,଴ହ
ଵ,଻ସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 =0,354
fe / Re = 0,0343 /0,354 = 0,097
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐ = 1/ (0,4633 + 0,0 693 + 0,0312 + 0,0 29 + 0,097) = 1/ 0,679= 1,47[m2K/W]

19

19 Rmin = R si +'
44
'
33
'
22
'
11 d d d d + R se
j = λaj·fa + λbj·fb + λcj·fc + λdj·fd
λ'1=λa1fa+ λb1fb+ λc1fc+ λd1fd+ λe1fe = 0,87x 0,774+ 0,87 x 0,1026 +0,87 x 0,0463 +
+0,87 x 0,0428 +1,74 x 0,0343= 0,899;

λ'2=λa2fa+ λ b2fb+ λ c2fc+ λ d2fd+ λ e2fe = 0,75 x 0, 774+ 1,74 x 0, 1026 + 1,74 x 0, 0463 +
+1,74 x 0,0 428+1,74 x 0,0342 =0,97;

λ'3=λa3fa+ λb3fb+ λc3fc+ λd3fd+ λe3fe = 0,044 x 0, 774+ 0,044 x 0, 1026+ 0,044 x 0, 0463 +
+0,044 x 0, 0428 +1,74 x 0,0 343 = 0,10;

λ'4=λa4fa+ λb4fb+ λc4fc+ λd4fd+ λe4fe = 0,93 x 0, 774 + 0,93 x 0, 1026 + 0,93 x 0, 0463 +
+0,93 x 0,0 428 + 1,74 x 0,0 636= 0, 958
Rmin= 0,125+∑ௗೕ
ఒ′ೕ +0,042 = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴.଼ଽଽ+଴,ଶହ
଴,ଽ଻+଴,଴ହ
଴,ଵ଴+଴,଴଴଼
଴,ଽହ଼ + 0,042 = 0,827 [m2K/W]

R'=ࡾ࢞ࢇ࢓ାࡾ࢔࢏࢓
૛ = (1,47 +0,827)/2= 1,15 [m2K/W] ;
2.5.2 Rezistența termică corectată a pereților extriori zona vitrată
Ușa de intrare: R = R’ = 0,39 [m2K/W];
Ușile teraselor de la parter, de la balcoane le mansardei și ferestrele:R = R’= 0,55 [m2K/W];
2.5.3 Determinarea rezistenței termice corectate planșeu de pod
Arie planșeu de pod : 67.21 mp
Rezistență termică unidirecțională: Rpl.pod =3.114 [m2K/W];
Valoarea coeficientului ψ pen tru planșeu de pod, este de 0,1 9 (conform SC 007 -2002)
Lungimea pun ții termice : 41,80 m (perimetru)
Al Rr
ii
11
=ଵ
ଵାయ.భభర∗Ʃబ.భవ∗రభ.ఴబ
లళ.మభ = 1/ 1, 367 = 0,73
R’ = r . R = 0,7 3 x 3.114 = 2.28 [m2K/W]

20

20
2.5.4 Determinarea rezistenței termice corectate planșeu de terasa
Arie planșeu de teras ă: peste camera tehnic ă:4.90 mp și peste birou: 9.20 mp
Rezistență termică unidirecțională: Rpl.pod =0.294 m2K/W];
Valoarea coeficientului ψ pen tru planșeu de pod, este de 0,13 (conform SC 007 -2002)
Lungimea pun ții termice : 7.90 m (perimetru) si 12 m (perimetru)
Al Rr
ii
11
=ଵ
ଵାబ.మవర∗Ʃబ.భయ∗ళ.వబ
ర.వబ = 1/ 1,06 = 0,94
Al Rr
ii
11
=ଵ
ଵାబ.మవర∗Ʃబ.భయ∗భమ
వ.మబ = 1/ 1,05 = 0,95
R’ = r . R = 0,94 x 0.306 = 0.29 [m2K/W]
R’ = r . R = 0,95 x 0.306 = 0.29 [m2K/W]
2.5.5 Determinarea rezistenței termice corectate a plăcii pe sol
Arie placă pe sol: 81,31 mp
Rezistență termică unidirecțională: Rpl.sol =4.46 m2K/W];
Valoarea coeficientului ψ pentru placa pe sol, este de 0,37 (cf. C107/5 -2005 tab. 8 )
Lungimea pun ții termice : 49.56 m (perimetru )

Al T R1 R1 1 P
1'
1'
1
TU = ଵ
ସ.ସ଺*ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ଵ଼)+Ʃ(଴.ଷ଻∗ସଽ.ହ଺)
଼ଵ.ଷଵ = 0,29
R’ = ଵ
଴.ଶଽ= 3.45 m2K/W];
2.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)
H = H T + H V [W/K]
unde:
HT – coeficient de pierderi de căldură prin transmisie ;
HV – coeficient de pierderi de căldură prin ventilare ;
Hv = ஡ୟ∗ୡୟ∗୬ୟ∗୚
ଷ,଺଴ [W/K ] unde :
ρa = 1,2 [Kg/m2] – densitatea aerului
ca = 1,005 [KJ/Kg*K] – căldura specifică a aerului

21

21 na = 0,6 [h -1] – clădiri moderat adăpostite, clasă de permeabilitate de aer medie

Hv= ଵ,ଶ ௫ ଵ,଴଴ହ ௫ ଴,଺ ௫ ସ଴ହ .଻଻
ଷ,଺= 81.56 [W/K]
HT =L + L S+ H U [W/K]
Unde:
L – cuplajul termic al clădirii prin anvelopa clădirii
Ls – coeficientul de cuplaj termic prin sol
Hu – coeficientul de pierderi termice prin anvelopa clădirii către spa ții neîncălzite , se va
considera planseul pod -mansardă .
[W/K] ' j
jj
RAL 
Factorul de corecție al temperaturilor exterioare ariilor A j, respectiv factorul j , are urm ătoarele
valori următoarele:
j = 1,0 pentru pereți exterior zonă opacă și vitrată ;
j = 0,90 pentru plan șeu de pod
Pentru placa pe sol se va determina având în vedere temperatura exterioară ariilor prin care se
transmite fluxul termic, respectiv temperatura la cota stratului invariabil (CSI) , care pentru zona
climatic ă afe rentă amplasamentului din Sibiu , este de + 9 0 C
߬௣௟,௦௢௟=்೔ି்೛
்೔ି்೐= ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ିଵ଼)=0.289

L=(34,10/0,55)*1+(215, 4/1,15)*1+[(4,90 + 9,20)/0,29 ]*1=300,02 [W/K]
Ls= (81.31/ 3.45)*0.29= 8,48 [W/K]
Hu=(67.21/2.28)*0.9= 26.53 [W/K]
HT =L + L S+ H U = 335,03 [W/K]

22

22 H = H T + H V = 416,59 [W/K]
2.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
În cazul clădirilor de locuit se poate considera temperatura de 200C
θ = 20 0C
2.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminară
În prima fază a calulului consumurilor de energie se stabilește perioada de încălzire preliminară
conform SR 4839. În acest caz, temperature convențională de echilibru este : θe0 =12 0 C

Tabel 2.5. Determinare temperatură exterioară medie –pentru Sibiu
Luna θe0
[0C] Dj (cf.grafic)
[zile] θej (pt.Sibiu )
SR 4839/014
[0C] Dj x θej ݉݁ߠ= ∑݆ܦߠ௘
݆ܦ
[0C]
0 1 2 3 4= 2 x 3 5
iulie 12 0 19.7 0

ߠ௘௠=ହଷଷ .ଶ
ଶଵଶ=2.52°C

august 12 0 19.1 0
septembrie 12 0 14.4 0
octombrie 12 31 9.1 282.1
noiembrie 12 30 3.4 102
decembrie 12 31 -1.3 -40.3
ianuarie 12 31 -2.8 -86.8
februarie 12 28 -1.2 -33.6
martie 12 31 3.8 117.8
aprilie 12 30 9.6 192
mai 12 0 14.9 0
iunie 12 0 18.0 0
∑ = 212 zile ∑ = 533.2 -5.000.005.0010.0015.0020.0025.00
Temperaturii medii lunare
Temperatura medie
conventionala

23

23
t = D j x 24 ore/zi = 2 12 zile x 24 ore/zi = 5088 ore

2.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
QL = H x (θi – θe) x t [Wh/an]
QL = 416,59 x (20 – 2,52) x 5088 = 37050781,401 [Wh/an] = 37050,781 [KWh/an]
2.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
Qi = (φ ih + (1-b) x φi,u) x t [Wh/an]
unde:
φih – fluxul termic mediu al degajărilor interne în spa ții înălzite ;
t – durata în ore a sezonului de încălzire = 5088 ore
φi,u = 0 , este fluxul termic al degajărilor interne în spa țiile neîncălzite ca atare factorul al
doilea este egal cu 0
Ca atare : Qi = ( φih x t ) ;
φih = φi x Autlă înc.
φi = 4 W/m2 ; A .utlă înc. = 91.36 m2 ;
Qi = (φih x t ) = 4,00 x 91.36 x 5088 ore = 1859358.72 [Wh/an] = 1859 .358 [KWh/an]
2.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
Qs=0,4 x ΣAFij x IGj x gi [kWh/an]
unde:
IGj = 0,024 x Dj x ITj
gi – factor de transmisie a energie i solare totale prin geamurile de tip ,,i “ a tâmplăriei = 0,75
AFij – aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri termopan de tip ,,i “ dispuse după
orientarea orientarea j
IGj – radia ția solară corespunzătoare orientării cardinale j
Dj – durata conven țională a perioadei de încălzire = 212 zile
ITj – intensitatea radia ției solare în funcție de orientarea cardinală ,, j “ și de localitatea în care
este amplasată clădirea .

24

24 Tabel 2.6. Determinare aporturi de c ăldură din radiația solară
Ferestre Orientare Suprafa ța 0,024xD j
[zile] ITj
[W/m2] gi Qs
[KWh]
Din profile PVC cu geam
termopan Vest 6,48 5,088 47,80 0,75 1181 ,98
Din profile PVC cu geam
termopan Est 4,56 5,088 47,80 0,75 831,76
Din profile PVC cu geam
termopan Nord 8,22 5,088 21,60 0,75 677,53
Din profile PVC cu geam
termopan Sud 5,40 5,088 86,70 0,75 1786 ,57
4477 ,84
x 0,40
Qs 1791 ,14

Qs=1791 ,14 [KWh /an]
2.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
Qg = Q i + Q s
Qg = 1859.35 + 1791.14 = 3650.48 [KWh /an]
2.13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
Qh = Q L – η * Q g [kWh/an]
η = 1 (pentru cl ădiri de locuit cu regim de încălzire continuu)
Qh = 37050,781 – 1 x 3650.48 = 33400,301 [kWh/an]
2.14. Determinarea temperaturii de echilibru (θ ed)
Hg
id ed.
unde:
θid – temperatura interioară de calcul
θid = 20 0C
η = 1 (factorul de utilizare al aporturilor)
φg = Qg/t = 3560.48/5088=0.717 [KW]=717 [W]

θ ed = 18.03 °C

25

25 Tabel 2.7. Determinare temperatură exterioară medie –pentru Sibiu
Luna θe0
[0C] Dj (cf.grafic)
[zile] θej (pt.Sibiu )
SR 4839/014
[0C] Dj x θej ݉݁ߠ= ∑݆ܦߠ௘
݆ܦ
[0C]
0 1 2 3 4= 2 x 3 5
iulie 18.03 0 19.7 0

ߠ௘௠=ଵଵ଺଼
ଶଶଽ=5.10°C

august 18.03 0 19.1 0
septembrie 18.03 25 14.4 360
octombrie 18.03 31 9.1 282.1
noiembrie 18.03 30 3.4 102
decembrie 18.03 31 -1.3 -40.3
ianuarie 18.03 31 -2.8 -86.8
februarie 18.03 28 -1.2 -33.6
martie 18.03 31 3.8 117.8
aprilie 18.03 22 9.6 288
mai 18.03 0 14.9 178.8
iunie 18.03 0 18.0 0
∑ = 229 zile ∑ = 1168
t = D j x 24 ore/zi = 229 zile x 24 ore/zi = 5496 ore

2.15.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
QL = H x (θi – θe) x t [Wh/an] ; θe = em = 4.69 0C
QL = 416,59 x (20 – 5.1) x 5496 = 341146721.736 [Wh/an] = 34114.721 [KWh/an]
2.16. Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
Qi = (φih + (1-b) x φi,u) x t [Wh/an]
unde:
φih – fluxul termic mediu al degajărilor interne în spa ții înălzite
t – durata în ore a sezonului de încălzire = 5976 ore
φi,u = 0 , este fluxul termic al degajărilor interne în spa țiile neîncălzite ca atare factorul al
doilea este egal cu zero
Ca atare : Qi = (φ ih x t ) ;
φih = φi x Autlă înc.
φi = 4 W/m2 ; A .utlă înc. = 91.36 m2 ;
Qi = (φ ih x t ) = 4,00 x 91.36 x 5496 ore = 2008458.24 [Wh/an] = 2008.45 [KWh/an]
2.17. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
Qs=0,4 x ΣAFij x IGj x gi [kWh/an]

26

26 unde:
Igj = 0,024 x Dj x ITj
gi – factor de transmisie a energie i solare totale prin geamurile de tip ,,i “ a tâmplăriei = 0,75
AFij – aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri termopan de tip ,,i “ dispuse după
orientarea orientarea j
IGj – radia ția solară corespunzătoare orientării cardinale j
Dj – durata conven țională a perioadei de încălzire = 229 zile
ITj – intensitatea radia ției solare în funcție de orientarea cardinală ,, j “ și de localitatea în care
este amplasată clădirea .
Tabel 2.8. Determinare aporturi de c ăldură din radiația solară
Ferestre Orientare Suprafa ța 0,024xDj
[zile] ITj
[W/m2] gi Qs
[KWh]
Din profile PVC cu geam
termopan Vest 6.48 5.496 47,80 0,75 1388.27
Din profile PVC cu geam
termopan Est 4.56 5.496 47,80 0,75 975.93
Din profile PVC cu geam
termopan Nord 8.22 5.496 21,60 0,75 795.79
Din profile PVC cu geam
termopan Sud 5.40 5.496 86,70 0,75 2098.38
5258.37
x 0,40
Qs 2103.35

Qs=2103.35 [KWh /an]
2.18. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
Qg = Q i + Q s
Qg = 2008.45 + 2103.35 = 4111.8 [KWh /an]
2.19. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Qh)
Qh = Q L – η x Qg [kWh/an]
η = 1 (pentru cl ădiri de locuit cu regim de încălzire continuu)
Qh = 34114.721 – 1 x 4111.8 = 30002.92 [kWh/an]
2.20. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
Qac = ρ x c x Vac x (θac – θar) [kWh/an]
ρ = 983,2 [kg/m3] (densitatea apei la temperatura de 600 C) ;

27

27 c = 4,183 [kJ/kgK] (căldura specifică a apei calde de consum la temperatura de 600 C) ;
θac = 600 C (temperatura de livrare a apei calde de consum) ;
θar = 100 C (temperatura de livrare a apei reci, care stă la baza apei calde)
][m 1000 . 3 u
acNa V
unde:
Vac – volumul necesar de apă caldă de consum, aferent unei perioade de 1 zi
a = 50 [litri/om x zi] -consumul specific zilnic de apă caldă de consum pentru 1 persoană în
clădiri de locuit ;

Nu = 4 [persoane] – număr de persoane ; se determin ă în funcție de aria utilă și indicele mediu
de locuire, cu valori cuprinse între 0,04 – 0,055
Nu = 0,05 x 91.36 = 4.56 =5 persoane
ܸ௔௖ = 50*(5/1000)= 0.25 [݉ଷ/zi] * 365 zile/an = 91.25 ݉ଷ/an
Qac = [983,2 x 4,183 x 91.25 x (60 – 10)]/3600 = 5212.31 [kWh/an]
S-a împărțit cu 3600 pentru a se transforma din KWs în KWh.
2.21. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)

Wil=Σw il′ x Sap x nap x f [kWh/an ]
unde:
W’
il- consumul specific de energie aferent la 1m2, intr -un an în func ție de tipul de apartament
Pentru clădirile de locuit se consider ă consumul specific mediu pe tip de apartament ; pentru un
apartament cu 3 camere , consumul specific mediu este de 11 [kWh/an/m2 .
Sap – suprafa ța utilă a apartamentului : 91.36 mp
nap – numărul de apartamente de tipul S ap = 1
f – factor de penalizare (adimensional) : 1
Wil = 11 x 1,10 x 91.36 x 1 x 1 = 1105.46 [kWh/an ]
2.22. Energia primară (E p)
Ep = Q h x fhl + W il x fil + Q ac x fhw
unde:
fhl – factorul de conversie în energie primară al consumului de energie pentru încălzit
fil – factorul de conversie în energie primară al consumului de energie pentru iluminat

28

28 fhw – factorul de conversie în energie primară al consumului de energie pentru prepararea apei
calde de consum
fhl = 1,1 (gaz natural)
fil = 2,8 (energie electrică)
fhw = 1,1 (gaz natural)
Ep = 30002.92 x1,1 + 1105.46 x 2,80 + 5212.31 x 1,1 =41832,042 [KWh/an]
2.23 Emisia de CO 2
ECO2 = Q h x fhCO2 + W il x fiCO2 + Q ac x fwCO2 [kg/an]
fhCO2 = 0,205 (gaz)
filCO2 = 0,09 (electricitate)
fwCO2 = 0,205 (gaz)
ECO2 = 30002.92 x 0,205 +1105.46 x 0,09+5212.31 x 0,205 = 7318,60 [kg / an ]/ 91.36 = 80,10 m2 an
2.24. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
ࢗࢉ࢔࢏=ொ೓
ௌ೔೙೎=30002 .92
ଽଵ,ଷ଺=328.40 [KW/࢓૛/an]

ABCDE F70
117
173
343
500
kWh/m² an G245

E

Rezultă astfel : CLASA E – (consum intre 245-343)

2.25. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)

ࢗ࢓ࢉࢇ=ொೌ೎
ௌ೔೙೎=ହଶଵଶ .ଷଵ
ଽଵ.ଷ଺=57.05[KW/ ࢓૛/an]

29

29
ABCD E F15
35
59
132
200
kWh/m² an G90 C
Rezultă astfel : CLASA C – (consum între 3 5 – 59)
2.26. Consumul specific pentru iluminat (W il)

ࢃ࢒࢏=ௐ೔೗
ௌ೔೙೎=ଵଵ଴ହ .ସ଺
ଽଵ.ଷ଺=12.10[KW/ ࢓૛/an]

ABCD E F40
49
59
91
120
kWh/m² an G73

A

Rezultă astfel : CLASA A – (consum sub 40 )

2.27. Consumul anual specific pentru total (q tot)
qtot = qinc + qacm + w il [kWh/m2an]
qtot = 328.40 + 57.05 + 12,10 = 397,55 kWh/m2 an

30

30
ABCD E F125
201
291
566
820
kWh/m² an G408 D

Rezultă astfel : CLASA D – (consum între 391-408 )
2.28. Nota energetică (N C)
Notarea se face pe ba za consumului specific de energie total estimant qtot a clădirii reale și a
consumului specific anual normal de energie maxim q TM ; conform preci zărilor din Metodologia
MC001/3 , punct ul III.3.4.4, tabel II.4.2. din ;
NC = e (−B1∗qtot∗p0+B2) , pentru (q tot x p 0) > qTM kWh/m2 an
NC = 100 , pentru (q tot x p 0) ≤ qTM kWh/m2 an
În care :
p0 – coeficient de penalizare a notei acordate clădirii în func ție de gradul de utilizare a energiei,
în func ție de nivelul național corespunzător normelor minime de igienă și întreținere a clădirii și
a instala țiilor interioare
p0 = p1 * p2 * p3 * p4 * p5 * p6 * p7 * p8 * p9 * p10 * p11 * p12
P0 = 1*1*1*1*1*1*1*1*1*1*1*1,1= 1,10
B1, B2 – coeficien ți numerici , conform MC001 /3 -2006 –Tabel II.4.2
B1 = 0,001053 ; B2 = 4,73667
qTM , conform Tabel II.4.2 este de 820 kWh/m2 an
qtot x 1,1 = 437,30 kWh/m2 an x 1,1 = 481,03 kWh/m2 an
Se constat ă faptul că qtot x p 0) ≤ q TM , respectiv 481,03 < 820 kWh/m2 an , deci nota
energetic ă a clădirii analizate va fi de: NC = 69

31

31 B. CLĂDIREA DE REFERIN ȚĂ
1. Definire clădire de referință
Clădirea de referin ță, păstrează aceleași caracteristici de alcătuire ca și clădirea reală
analizată, dar pentru care este necesar a se asigura utlizarea eficientă de energie, ca atare rezistențele
termice corectate pe tip de element sunt considerate cele minime normate, conform Ordinului nr.2513
al MDRT din 22.11.2010 , evidențiate în tabelul nr.1.1 de mai jos
Tabel1.1. Valorile normate ale rezistențelor termice corect ate conform Ordinul nr.2513 /22.11.2010
Nr.
crt. Elementul de constructie Clădiri de locuit
R’min
[m2K/W] U’max
[W/m2K]
1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate,
inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise) 1,80 0,56
2. Tâmplărie exterioară 0,77 1,30
3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau
poduri 5,00 0,20
7. Plăci pe sol (peste CTS) 4,50 0,22

2. Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii (H)
H = H T + H V [W/K]
Hv = 81.56 [W/K]
HT – coeficient de pierderi de căldură prin transmisie
Acest coeficient se va modifica având în vedere noile valori ale rezistențelor termice ,
prezentate în tabelul 1.1 de mai sus.
HT =L + L S+ H U [W/K]
Unde: L – cuplajul termic al clădirii prin anvelopa clădirii : [W/K] ' j
jj
RAL 
L = 166,78 [W/K]
Ls – coeficientul de cuplaj termic prin sol
Ls = 16,26 [W/K]
Hu – coeficientul de pierderi termice prin anvelopa clădirii către spa ții neîncălzite, se va
considera planseul pod – se modific ă deoarece este modificată rezistența
Hu = 12,09 [W/K]
HT =L + L S+ H U = 195,13 [W/K]
H = H T + H V = 276,69 [W/K]

32

32 3.Calculul pierderilor de căldură ale clădirii (QL)
QL = H x (θi – θe) x t [kWh/an]
θe = 2,52 0C , iar D j = 212 zile ca atare t= 5 088 ore ; aceste valori sunt acelea și ca și în cazul
clădirii reale , pentru o temperatură de echilibru de 12 0C ( a se vedea sub punctul 2.8 al punctului A )
QL = 276,69 x (20 – 2,52) x 212 x 24 = 24608321,625 [Wh/an] = 24608,321 [kWh/an]
4. Determinarea aporturilor de căldură din surse interne (Q i)
Qi = (φ ih + (1-b) x φi,u) * t [kWh/an]
Qi = 1561.15 [kWh/an]
5. Determinarea aporturilor de căldură ale clădirii din radia ția solară (Qs)
Valoarea este aceea și ca și în cazul clădirii reale, pentru o durată de perioadei de încălzire aferentă
de 5088 ore , respectiv: Qs = 1791.14 [KWh /an]
6. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
Qg = Q i + Q s
Qg = 1561.15 + 1791.14 = 3352.29 [kWh/an]
7. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
Qh = Q L – η * Q g [kWh/an]
η = 1 (pentru cl ădiri de locuit cu regim de încălzire continuu)
Qh = 24608,321 – 1 x 3352.29 = 21256,031 [kWh/an]
8. Determinarea temperaturii de echilibru (θed)
Hg
id ed.
unde:
θid – temperatura interioară de calcul
θid = 20 0C
η = 1 (factorul de utilizare al aporturilor)
θ ed = 18.03 °C

Aceast ă temperatură de echilibru este aprope identică cu cea rezultată pentru clădirea
reală, respectiv pentru clădirea reală a rezultat 18.03 0C , ca atare și în acest , se va considera

33

33 aceeași temperatură exterioară medie de 4.69 0C , în consecință va rezulta aceeași durată a
perioadei de încălzirede : t = D j x 24 ore/zi = 229 zile x 24 ore/zi = 5496 ore

9. Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
QL = H x (θi – θe) x t [Wh/an]
QL = 276,69 x (20 – 4.69) x 5496 = 23281736,95 [Wh/an] = 23281,736 [KWh/an]
10. Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
Qi = (φ ih + (1-b) * φi,u) * t [Wh/an]
Qi = 2183.86 [Wh/an] – este la fel ca și la clădirea reală .
11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
Qs=0,4∗ΣAFij∗IGj∗gi [kWh/an]
Qs=2103.35 [KWh /an] –la fel ca și pentru clădirea reală deaoarece este aceeași perioadă de încălzire
12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
Qg = Q i + Qs
Qg = 2183.86 + 2103.35 = 4287.21 [KWh /an] – fel ca și la clădirea reală
13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Qh)
Qh = Q L – η * Qg [kWh/an]
η = 1 (pentru cl ădiri de locuit cu regim de încălzire continuu)
Qh = 23281,736 – 1 x 4287.21 = 18994,526 [kWh/an]
14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Q ac)
ܸ௔௖ = 50*(5/1000 )= 0.25 [݉ଷ/zi] * 365 zile/an = 91.25 ݉ଷ/an
Qac = ρ * c * V ac * (θ ac – θar) [kWh/an]
Qac = 5212.31 [kWh/an] – fel ca și la clădirea reală ;
15. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (W il)
Wil=Σw il′ x Sap x nap x f [kWh/an ]
Wil = 11 x 1,10 x 91.36 x 1 x 1 = 1105.46 [kWh/an ] – fel ca și la clădirea reală
16. Energia primară (Ep)
Ep = Q h x fhl + W il x fil + Q ac x fhw
Ep = 18994,526 x 1,1 + 1105.46 x 2,80 + 5212.31 x 1,1 = 29722,80 [KWh/an]

34

34 17. Emisia de CO 2
ECO2 = Q h * fhCO2 + W il * fiCO2 + Q ac * fwCO2 [kg/an]
ECO2 = 18994,526 x 0,205 + 1105.46 x 0,09 + 5212.31 x 0,205 = 5061,88 [kg / an ]
18. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
ݍ௜௡௖=ொ೓
ௌ೔೙೎=18994 ,526
ଽଵ.ଷ଺=207,90 [KW/݉ଶ/an]

ABCDE F70
117
173
343
500
kWh/m²an G245

D

Rezultă astfel : CLASA D – (consum intre 173-245)

19. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)

ݍ௔௖௠=ொೌ೎
ௌ೔೙೎=ହଶଵଶ .ଷଵ
ଽଵ.ଷ଺=57.05[KW/ ݉ଶ/an]

ABCD E F15
35
59
132
200
kWh/m² an G90 C
Rezultă astfel : CLASA C – (consum între 35 – 59)

35

35 20. Consumul specific pentru iluminat (W il)

ܹ௜௟=ௐ೔೗
ௌ೔೙೎=ଵଵ଴ହ .ସ଺
ଽଵ.ଷ଺=12.10[KW/ ݉ଶ/an]

ABCD E F40
49
59
91
120
kWh/m² an G73

A

Rezultă astfel : CLASA A – (consum sub 40 )
21. Consumul anual specific pentru total (q tot)
qtot = qinc + qacm + w il [kWh/m2an]
qtot = 207,90 + 57.05 + 12,10 = 277,05 kWh/m2 an

ABCDE F125
201
291
566
820
kWh/m² an G408 C

Rezultă astfel : CLASA C – (consum între 201-291)
22. Nota energetică (N R)
Notarea se face pe ba za consumului specific de energie total estimant qtot pentru clădirea de
referin ță și a consumului specific anual normal de energie maxim q TM ; conform preci zărilor din
Metodologia MC001/3 , punct ul III.3.4.4, tabel II.4.2. din; NR = 80

36

36
Tabel 1.2 Analiză comparativă pentru stabilirea măsurilor de realbilitare
Elementele anvelopei Rezisten țe termice corectate R’[m2K/W]
Clădire reală Clădire de referin ță
Pere ți exterior zonă opacă 1,15 1,80
Pere ți exterior zonă vitrată 0,39 0,77
Placa pe sol 2,78 4,50
Plan șeu pod 2,28 5,00

După analiza tabelului de mai sus, se poate observa că toate elementele anvelopei au rezisten ța
termică corectată mai mică decât cea normată. Asupra plăcii pe sol este dificil și costisitor să se
intervină, iar zona vitrată este redusă. Pentru a se vede a schimbări majore, se va interveni asupra
planșeului de pod, unde se va termoizola cu ajutorul plăcilor din cânepă. Iar asupra pereților exter iori,
se va schimba tipul termiozola ției cu plăci fibrolemnoase, în loc de polistiren.

37

37 C. STUDIU DE CAZ 1 – ANALIZA COMPARATIVĂ UTILIZÂND SOLU ȚII DE
REABILITARE CU MATERIALE ECOLOGICE ȘI MATERIALE CLASICE

SOLU ȚII DE REABILIRARE:
1. Pereți exteriori zona opacă: panouri din fibre de lemn de 1 0 cm grosime
2. Planșeu de pod: panouri din cânepă de 25 cm grosime

1. Rezisten ța termică unidirecțională
1.1 Pere ți exteriori zonă opacă
Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior, urmâ nd direcția fluxului termic este
următoarea: tencuială interioară, zidărie de cărămidă, termoizola ție cu panouri din fibre de lemn și
tencuială exterioară.
Tabel nr.1.1 _Rezistența termică unidirecțională pereți zonă opacă

Nr.
crt Denumire strat Grosime
strat (d)
[ m ] Conductivitate
a termic ă (λ)
[W/mK ] Rezistența termică
(d/ λ)
[m2K/W]
1. Tencuial ă interioară (d1)- mortar de
ciment var 0,02 0,87 0,0229
2. Zidărie cărămidă (d2)- zidărie
cărămidă 0,25 0,75 0,33
3. Termoizolație cu panouri din fibre de
lemn 0,10 0,038 2,63
4. Tencuială exterior ă 0,005 0,93 0,0053
Total Rs 2,98
Rsi 0,125
Rse 0,042
Rezistența termică unidirecțională R 3,15

1.2 Plan șeu de pod

Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior (spre zona de pod), respectiv urmâ nd
direcția fluxului termic este următoarea: placă ghips carton, scându ri de lemn grosime 2,4 cm, pa nouri
din cânepă cu grosime de 25 cm, scânduri de lemn grosime 2,4 cm.

38

38 Tabel nr. 1.2_Rezistența termică unidirecțională plașeu pod

Nr.
crt Denumire strat Grosime
strat (d)
[ m ] Conductivitatea
termic ă (λ)
[W/mK ] Rezistența termică
(d/ λ)
[m2K/W]
1. Placă gips carton 0,09 0,37 0.243
2. Scânduri de lemn 0,024 0,17 0.141
3. Placa termoizolantă din cânepă 0,25 0,038 6,58
4. Scânduri de lemn 0,024 0,17 0.141
Total Rs 7,11
Rsi 0,125
Rse 0,084
Rezistența termică unidirecțională R 7,32

1.3. Pereți exterior zonă vitrată

Pentru zona vitrată a pereților exterior i, având în vedere tipul constructiv al acesteia (a se ve dea
descrierea din tabelul 2.1și prevederile din C107/3 -2005 Tabel II , valorile pentru rezistențele termice
unidirecționale, vor fi următoarele:
– pentru ușa de la intrare , se va considera egală cu 0,39 [m2K/W];
– pentru ușile de la terase și ferestre , se va considera egală cu 0,55 [m2K/W]

1.4. Placa pe sol – parametru constant, valoarea este identică cu cea de la clădirea ini țială
Valoarea pentru rezistenț a termic ă unidirecțional ă, va fi următoar ea:
R1 = pdp f) – z ( dp d 61
22
11
 p ,
R1 = 4.46 [m2K/W]
1.5 Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
Pentru determinarea re zistenței termice corectate în cazul plăcii pe sol și a planșeului de pod, se
va avea în vedere relația de calcul: R’ = r . R , în care p entru determinarea coeficientul de reducere a
rezistenței termice unidirecționale ținând seama de influiența defavorabilă a punților termice ( r ), se
va avea în vedere metoda bazată pe câmpul plan și spațial de temperaturi și anume :

Al Rr
ii
11

39

39 Pentru de terminarea re zistenței termice corectate la pereți zona opacă se va avea în vedere
calcului din ANEXA H a Normativului C107/3 -2005 , conform căreia rezistența termică corectată se va
calcula cu relația : R= ;
1.5.1 Determinarea rezistenței termice corectate a pereților exteriori zona opacă
R= ;
Aa=166,70 mଶ
Ab=22.10 mଶ
Ac=10,00 mଶ
Ad= 9,20 mଶ
Ae = 7,40 mଶ
Determinarea factori de pondere
fa = 0,774 ; fb =0,102 6; fc = ஺௖
஺ = 0,0463 ; fd = ஺ௗ
஺ = 0,0428 ; fe = ஺௘
஺ = 0,0 343;
Conductivit ăți termice :
λa1=0,87W/mK; λ a2=0,75W/mK; λ a3=0,038W/mK; λ a4=0,93W/mK;
λb1=0,87W/mK; λ b2=1,74W/mK; λ b3=0,038W/mK; λ b4=0,93W/mK;
λc1=0,87W/mK; λ c2=1,74W/mK; λ c3=0,038W/mK; λ c4=0,93W/mK;
λd1=0,87W/mK; λ d2=1,74W/mK; λ d3=0,038W/mK; λ d4=0,93W/mK;
λe1=1,74W/mK; λ e2=1,74W/mK; λ e3=1,74W/mK; λ e4=1,93W/mK;
Grosimi: d 1=0,02m; d 2=0,25m; d 3=0,10m; d 4=0,005m
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐
Ra= Rsi + ௗభ
ఒೌభ +ௗమ
ఒೌమ +ௗయ
ఒೌయ +ௗర
ఒೌర + Rse = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
଴,଻ହ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042= 3,15;
fa / Ra = 0,774/3,15 = 0,246
Rb= Rsi + ௗభ
ఒ್భ +ௗమ
ఒ್మ +ௗయ
ఒ್య +ௗర
ఒ್ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,97;
fb / Rb = 0.102 6/2,97 = 0,034
Rc= Rsi + ௗభ
ఒ೎భ +ௗమ
ఒ೎మ +ௗయ
ఒ೎య +ௗర
ఒ೎ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,97
fc / Rc =0,0463 /2,97= 0,0 15 2R Rmin max
2R Rmin max

40

40 Rd= Rsi + ௗభ
ఒ೏భ +ௗమ
ఒ೏మ +ௗయ
ఒ೏య +ௗర
ఒ೏ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042= 2,97;
fd / Rd = 0,0428/2,97= 0,0 14
Re= Rsi + ௗభ
ఒ೐భ +ௗమ
ఒ೐మ +ௗయ
ఒ೐య +ௗర
ఒ೐ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
ଵ,଻ସ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
ଵ,଻ସ + ଴,଴଴ହ
ଵ,଻ସ + 0,042 =0,39;
fe / Re = 0,0343/0,39 = 0,088
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐ = 1/ ( 0,246+ 0,034 + 0,0 15 + 0,0 14 + 0,088) = 1/ 0,397 = 2,52 [m2K/W]
Rmin = R si +'
44
'
33
'
22
'
11 d d d d + R se
j = λaj·fa + λbj·fb + λcj·fc + λdj·fd
λ'1=λa1fa+ λb1fb+ λc1fc+ λd1fd+ λe1fe = 0,87x 0,774+ 0,87 x 0,1026 +0,87 x 0,0463 +
+0,87 x 0,0428 +1,74 x 0,0343 = 0,896;

λ'2=λa2fa+ λ b2fb+ λ c2fc+ λ d2fd+ λ e2fe = 0,75 x 0, 774+ 1,74 x 0, 1026 + 1,74 x 0, 0463 +
+1,74 x 0,0 428+1,74 x 0,0343 = 0,96;

λ'3=λa3fa+ λb3fb+ λc3fc+ λd3fd+ λe3fe = 0,038 x 0,774+ 0,0 38 x 0,1026 + 0,0 38 x 0,0463 +
+0,038 x 0,0428 +1,74 x 0,0 343 = 0,096;

λ'4=λa4fa+ λb4fb+ λc4fc+ λd4fd+ λe4fe = 0,93 x 0, 774 + 0,93 x 0, 1026 + 0,93 x 0, 0463 +
+0,93 x 0,0 428 + 0,93 x 0,0 343= 0,92
Rmin= 0,125+∑ௗೕ
ఒ′ೕ +0,042 = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴.଼ଽ଺+଴,ଶହ
଴,ଽ଺+଴,ଵ଴
଴,଴ଽ଺+଴,଴ହ
଴,ଽଶ + 0,042 = 1.50 [m2K/W]

R'=ࡾ࢞ࢇ࢓ାࡾ࢔࢏࢓
૛ = (2,52 +1,50)/2= 2,01 [m2K/W] ;

1.5.2 Rezistența termică corectată a pereților extriori zona vitrată
Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
Ușa de intrare: R = R’ = 0,39 [m2K/W];
Ușile teraselor de la parter, de la balcoane le mansardei și ferestrele:R = R’= 0,55 [m2K/W];
1.5.3 Determinarea rezistenței termice corectate planșeu de pod
Arie planșeu de pod : 67.21 mp

41

41 Rezistență termică unidirecțională: Rpl.pod =7,32 m2K/W];
Valoarea coeficientului ψ pen tru planșeu de pod, este de 0,19 (conform SC 007 -2002)
Lungimea pun ții termice : 41,80 m (perimetru)
Al Rr
ii
11
=ଵ
ଵାళ,యమ∗Ʃబ.భవ∗రభ.ఴబ
లళ.మభ = 1/ 1,86 = 0,53
R’ = r . R = 0,53 x 7,32 = 3,88 [m2K/W]
1.5.4 Determinarea rezistenței termice corectate a plăcii pe sol
Parametru constant, valoarea este identică cu cea de la clădirea ini țială
Arie placă pe sol: 81,31 mp
Rezistență termică unidirecțională: Rpl.sol =4.46 [m2K/W];
Valoarea coeficientului ψ pentru placa pe sol, este de 0,4 9 (conform SC 007 -2002 )
Lungimea pun ții termice : 49.56 m (perimetru )

Al T R1 R1 1 P
1'
1'
1
TU = ଵ
ସ.ସ଺*ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ଵ଼)+Ʃ(଴.ସଽ∗ସଽ.ହ଺)
଼ଵ.ଷଵ = 0,36
R’ = ଵ
଴.ଷ଺= 2,78 [m2K/W];
1.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)

H = H T + H V [W/K]
Hv=81.56 [W/K] – parametru constant, valoarea este identică cu cea de la clădirea ini țială

[W/K] ' j
jj
RAL 
߬௣௟,௦௢௟=்೔ି்೛
்೔ି்೐= ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ିଵ଼)=0.289

L=(34.10/0.55 )*1+(215. 4/2,01)*1+ [(4.90 +9.20)/0.29]*1=219,88 [W/K]
Ls= (81.31/ 2,78)*0.29= 8,48 [W/K] – paramentru constant, valoarea este identică cu cea de la
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc clădirea ini țială
Hu=(67.21/ 3,38)*0.9= 17,89 [W/K]
HT =L + L S+ H U = 246,254 [W/K]
H = H T + H V = 327,81 [W/K]

42

42 1.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
În cazul clădirilor de locuit se poate considera temperatura de 200C
θ = 20 0C
1.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminar
Temperatura convențională de echilibru este : θe0 =12 0 C, ca atare și temperatura exterioară
medie se va considera doar cea determinată pentru temperatura conven țională de calcul.
Tabel 1.3 . Determinare temperatură exterioară medie –pentru Sibiu
Luna θe0
[0C] Dj (cf.grafic)
[zile] θej (pt.Sibiu)
SR 4839/014
[0C] Dj x θej ݉݁ߠ= ∑݆ܦߠ௘
݆ܦ
[0C]
0 1 2 3 4= 2 x 3 5
iulie 12 0 19.7 0

ߠ௘௠=ହଷଷ .ଶ
ଶଵଶ=2.52°C

august 12 0 19.1 0
septembrie 12 0 14.4 0
octombrie 12 31 9.1 282.1
noiembrie 12 30 3.4 102
decembrie 12 31 -1.3 -40.3
ianuarie 12 31 -2.8 -86.8
februarie 12 28 -1.2 -33.6
martie 12 31 3.8 117.8
aprilie 12 30 9.6 192
mai 12 0 14.9 0
iunie 12 0 18.0 0
∑ = 2 12 zile ∑ = 533.2

t = D j x 24 ore/zi = 2 12 zile x 24 ore/zi = 5088 ore – paramentru con stant, valoarea este
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq identică cu cea de la clădirea ini țială

1.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
QL = H x (θi – θe) x t [Wh/an]
QL = 29154,844 [KWh/an]
1.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
Qi = (φ ih + (1-b) x φi,u) x t [Wh/an]
Qi = 1859 .358 [KWh/an]
1.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
Qs=0,4 x ΣAFij x IGj x gi [kWh/an]

43

43 Tabel 2.6. Determinare aporturi de c ăldură din radiația solară
Ferestre Orientare Suprafa ța 0,024xD j
[zile] ITj
[W/m2] gi Qs
[KWh]
Din profile PVC cu geam
termopan Vest 6.48 5.088 47,80 0,75 1181.98
Din profile PVC cu geam
termopan Est 4.56 5.088 47,80 0,75 831.76
Din profile PVC cu geam
termopan Nord 8.22 5.088 21,60 0,75 677.53
Din profile PVC cu geam
termopan Sud 5.40 5.088 86,70 0,75 1786.57
4477.84
x 0,40
Qs 1791.14

Qs=1791.14 [KWh /an]
1.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
Qg = Q i + Q s=1859.35 + 1791.14 = 3650.48 [KWh /an]
1.13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
Qh = Q L – η * Q g [kWh/an]
Qh = 29154,844 – 1 x 3650.48 = 25504,364 [kWh/an]
1.14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
Qac = ρ x c x Vac x (θac – θar) [kWh/an] =5212.31 [kWh/an]
1.16. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)

Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
Wil=Σw il′ x Sap x nap x f [kWh/an ]
Wil = 1105.46 [kWh/an ]
1.17. Energia primară (E p)
Ep = Q h x fhl + W il x fil + Q ac x fhw
Ep = 25504,364 x 1,1 + 1105.46 x 2,80 + 5212.31 x 1,1 = 34333,184 [KWh/an]
1.18 Emisia de CO 2
ECO2 = Q h x fhCO2 + W il x fiCO2 + Q ac x fwCO2 [kg/an]

44

44 ECO2 = 25504,364 x 0,205+1105.46 x 0,09+ 5212.31 x 0,205 = 6396,40 [kg / an ]/ 91.36 = 70,01 /m2 an
1.18. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
ࢗࢉ࢔࢏=ொ೓
ௌ೔೙೎=25504 ,364
ଽଵ.ଷ଺=279,163 [KW/࢓૛/an]

ABCDE F70
117
173
343
500
kWh/m² an G245

E

Rezultă astfel : CLASA E – (consum intre 245-343)
1.19. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)
Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
ࢗ࢓ࢉࢇ=ொೌ೎
ௌ೔೙೎=ହଶଵଶ .ଷଵ
ଽଵ.ଷ଺=57.05[KW/ ࢓૛/an]

ABCD E F15
35
59
132
200
kWh/m² an G90 C

Rezultă astfel : CLASA C – (consum între 35 – 59)
1.20. Consumul specific pentru iluminat (W il)
Parametr ii constan ți, valoar ile sunt identic e cu ce le de la clădirea ini țială.
ࢃ࢒࢏=ௐ೔೗
ௌ೔೙೎=ଵଵ଴ହ .ସ଺
ଽଵ.ଷ଺=12.10[KW/ ࢓૛/an]

45

45
ABCD E F40
49
59
91
120
kWh/m² an G73

A

Rezultă astfel : CLASA A – (consum sub 40 )
1.21. Consumul anual specific pentru total (q tot)
qtot = qinc + qacm + w il [kWh/m2an]
qtot = 279,163 + 57.05 + 12,10 = 348,313 [kWh/m2 an]

ABCD E F125
201
291
566
820
kWh/m² an G408 D

Rezultă astfel : CLASA D – (consum între 291-408 )
1.28. Nota energetică (N C)
Notarea se face pe ba za consumului specific de energie total estimant qtot a clădirii reale și a
consumului specific anual normal de energie maxim q TM ; conform preciz ărilor din Metodologia
MC001/3 , punctul III.3.4.4, tabel II.4.2. din;
Se constat ă faptul că qtot x p 0) ≤qTM , respectiv 421,45 < 820 kWh/m2 an , deci nota energetic ă
a clădirii analizate va fi de: NC = 73

46

46 2. Analiz ă cost invensti ție și durata de amortizare

Tabel C1 Situa ția comparativă a valorilor caracteristicilor termoenergetice
Element anvelopă
Rezistența termică corectată pentru
clădirea inițială R ’ [m2K/W ] Rezistența termică corectată
aferentă studiu caz 1 R ’ [m2K/W ]
Pereți exterior i zonă opacă 1,15 2,01
Planșeu pod 2,28 3,88

Grafic C1 Situa ția comparativă a valorilor rezisten țelor termice corectate

00.511.522.533.544.5
Clădirea inițiala Clădire studiu caz 1Planșeu pod
Pereți exteriori zonă opacă

47

47 Tabel C2 Situa ția co mparativă a valorilor pierderilor de căldură și necesarului de energie

Pierderile de căldură
aferente cl ădirii inițiale
QL [Kwh/an] Pierderile de căldură
aferente studiu caz 1
QL [Kwh/an] Procentul de reduce
a pierderi ide căldură
[%] Necesarul de energie
aferent ă clădirii
inițiale (Qh) [Kwh/an] Necesarul de energ ie
pt.
aferente studiu caz 1
(Qh) [Kwh/an] Procentul de reduce
a necesarul de
energ ie [% ]
37050,781 29154,844 21,31 33400,301 25504,364 21,31

Grafic C1 Situa ția comparativă a valorilor rezisten țelor termice corectate

05,00010,00015,00020,00025,00030,00035,00040,000
Clădirea inițială Cădire studiu caz 1Pierderile de căldură
Necesarul de energie

48

48 Tabel C3 Evidențierea valorii costului aferent reducerii consumului de energ ie, a valoarii costului investi ției pentru realizarea protecției
termice și determina rea duratei de amortizare a valorii investiției

Necesarul de energ ie
pentru cl ădirea
inițială Necesarul de energ ie
conform
soluției de termoizolare
Studiu caz 1 Reducerea
necesarului de
energ ie, prin
adoptarea soluției de
izolare – caz 1 Cuantificare
valoric ă a
reducerii
necesarului de
energ iei [ lei ]
Cost
termoizol.
pereți ext.
zonă opacă
[ lei] Cost
termoizol.
planșeu pod
[ lei ]
Durata de amortizare
a investiției
[ ani ]
33400,301 25504,364 7895,937 4954,44 17000,00
5300 ,00
4,5

49

49
D. STUDIU DE CAZ 2 – ANALIZA COMPARATIVĂ A INFLUEN ȚEI SOLUȚIEI DE
REABILITARE A PLAN ȘEULUI DE POD ASUPRA CONSUMULUI DE ENERGIE

SOLU ȚII DE REABILIRARE:
1. Pereți exteriori zona opacă: polistiren de 10 cm grosime și planșeu de pod: vată minerală de 25
cm grosime
2. Pereți exteriori zona opacă : polistiren de 10 cm grosime și planșeu de pod: panouri din cânepă
de 25 cm grosime

1.Rezisten ța termică unidirecțională
1.1. Pere ți exteriori zonă opacă
Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior, urmâ nd direcția fluxului termic este
următoarea: tencuială interioară, zidărie de cărămidă, termoizola ție cu polistiren și tencuială exterioară.
Tabel nr.1.1 _Rezistența termică unidirecțională pereți zonă opacă

Nr.
crt Denumire strat Grosime
strat (d)
[ m ] Conductivitate
a termic ă (λ)
[W/mK ] Rezistența termică
(d/ λ)
[m2K/W]
1. Tencuial ă interioară (d1)- mortar de
ciment var 0,02 0,87 0,0229
2. Zidărie cărămidă (d2)- zidărie
cărămidă 0,25 0,75 0,33
3. Polistiren 0,10 0,044 2,27
4. Tencuială exterior ă 0,005 0,93 0,0053
Total Rs 2,62
Rsi 0,125
Rse 0,042
Rezistența termică unidirecțională R 2,78

1.2. Plan șeu de pod

Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior (spre zona de pod), respectiv urmând
direcția fluxului termic este următoarea: placă ghips carton, scânduri de lemn grosime 2,4 cm, vată
minerală cu grosime de 25 cm sau panouri din cânepă cu grosime de 25 cm , scânduri de lemn grosime
2,4 cm.

50

50 Tabel nr.1.2_ Rezistența termică unidirecțională plașeu pod
1. Varianta cu termoizolație plan șeu de pod cu termoizolație din vată minerală de 25 cm grosime
Placă gips carton(d1) 0,09 0,37 0.243
Scânduri de lemn(d2) 0,024 0,17 0.141
Vată minerală(d3) 0,25 0,044 5,681
Scânduri de lemn(d4) 0,024 0,17 0.141
Rsi 0,125
Rse 0,084
Rezistenta termica unidirectionala R 6,41

2. Varianta cu termoizolație plan șeu de pod cu termoizolație din cânepă de 25 cm grosime
Placă gips carton (d1) 0,09 0,37 0.243
Scânduri de lemn (d2) 0,024 0,17 0.141
Placa termoizolantă din cânepă (d3) 0,25 0,038 6,578
Scânduri de lemn (d4) 0,024 0,17 0.141
Rsi 0,125
Rse 0,084
Rezistenta termica unidirectionala R 7,31

1.3. Pereți exterior zonă vitrată

Pentru zona vitrată a pereților exteriori, având în vedere tipul constructiv al acesteia (a se vedea
descrierea din tabelul 2.1 și prevederile din C107/3 -2005 Tabel II, valorile pentru rezistențele termice
unidirecționale, vor fi următoarele:
– pentru ușa de la intrare, se va considera egală cu 0,39 [m2K/W];
– pentru ușile de la terase și ferestre, se va considera egală cu 0,55 [m2K/W]

1.4. Placa pe sol – parametru constant, valoarea este identică c u cea de la clădirea ini țială
Valoarea pentru rezistența termică unidirecțională, va fi următoarea:
R1 = pdp f) – z ( dp d 61
22
11
 p = 4.46 [m2K/W]
1.5 Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
Pentru determinarea rezistenței termice corectate în cazul plăcii pe sol și a planșeului de pod, se
va avea în vedere relația de calcul: R’ = r . R , în care pentru determinarea coeficientul de reducere a
rezistenței termice unidirecționale ținând seama de influiența defavorabilă a punților termice ( r ), se
va avea în vedere metoda bazată pe câmpul plan și spațial de temperaturi și anume :

51

51
Al Rr
ii
11

Pentru determinarea rezistenței termice corectate la pereți zona opacă se va avea în vedere
calcului din ANEXA H a Normativului C107/3 -2005, conform căreia rezistența termică corectată se va
calcula cu relația : R= ;
1.5.1 Determinarea rezistenței termice corectate a pereților exteriori zona opacă
R= ;
Aa=166,70 mଶ
Ab=22.10 mଶ
Ac=10,00 mଶ
Ad= 9,20 mଶ
Ae = 7,40 mଶ
Determinarea factori de pondere
fa = 0,774 ; fb =0,102 6; fc = ஺௖
஺ = 0,0463 ; fd = ஺ௗ
஺ = 0,0428 ; fe = ஺௘
஺ = 0,0 343;
λa1=0,87W/mK; λ a2=0,75W/mK; λ a3=0,044W/mK; λ a4=0,93W/mK;
λb1=0,87W/mK; λ b2=1,74W/mK; λ b3=0,044W/mK; λ b4=0,93W/mK;
λc1=0,87W/mK; λ c2=1,74W/mK; λ c3=0,044W/mK; λ c4=0,93W/mK;
λd1=0,87W/mK; λ d2=1,74W/mK; λ d3=0,044W/mK; λ d4=0,93W/mK;
λe1=1,74W/mK; λ e2=1,74W/mK; λ e3=1,74W/mK; λ e4=0,93W/mK;
Grosimi: d 1=0,02m; d 2=0,25m; d 3=0,10m; d 4=0,005m
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐
Ra= Rsi + ௗభ
ఒೌభ +ௗమ
ఒೌమ +ௗయ
ఒೌయ +ௗర
ఒೌర + Rse = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
଴,଻ହ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042= 2,79
fa / Ra = 0,774/2,79 = 0,277
Rb= Rsi + ௗభ
ఒ್భ +ௗమ
ఒ್మ +ௗయ
ఒ್య +ௗర
ఒ್ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,60
fb / Rb = 0.1026 /2,60 = 0,0 39 2R Rmin max
2R Rmin max

52

52 Rc= Rsi + ௗభ
ఒ೎భ +ௗమ
ఒ೎మ +ௗయ
ఒ೎య +ௗర
ఒ೎ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,6
fc / Rc =0,0463 /2,6= 0,016
Rd= Rsi + ௗభ
ఒ೏భ +ௗమ
ఒ೏మ +ௗయ
ఒ೏య +ௗర
ఒ೏ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,6
fd / Rd = 0,0428 /2,6= 0,016
Re= Rsi + ௗభ
ఒ೐భ +ௗమ
ఒ೐మ +ௗయ
ఒ೐య +ௗర
ఒ೐ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
ଵ,଻ସ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
ଵ,଻ସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 =0,38
fe / Re = 0,0343 /0,38 = 0,090
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐ = 1/ ( 0,277 + 0,0 39+ 0,016 + 0,0 16 + 0,090) = 1/ 0,438= 2,28[m2K/W]
Rmin = R si +'
44
'
33
'
22
'
11 d d d d + R se
j = λaj·fa + λbj·fb + λcj·fc + λdj·fd
λ'1=λa1fa+ λb1fb+ λc1fc+ λd1fd+ λe1fe = 0,87x 0,774+ 0,87 x 0,1026 +0,87 x 0,0463 +
+0,87 x 0,0428 +1,74 x 0,0343= 0,899 ;

λ'2=λa2fa+ λ b2fb+ λ c2fc+ λ d2fd+ λ e2fe = 0,75 x 0, 774+ 1,74 x 0, 1026 + 1,74 x 0, 0463 +
+1,74 x 0,0 428+1,74 x 0,0342 =0,97 ;

λ'3=λa3fa+ λb3fb+ λc3fc+ λd3fd+ λe3fe = 0,044 x 0, 774+ 0,044 x 0, 1026 + 0,044 x 0, 0463 +
+0,044 x 0, 0428 +1,74 x 0,0 343 = 0,10;

λ'4=λa4fa+ λb4fb+ λc4fc+ λd4fd+ λe4fe = 0,93 x 0, 774 + 0,93 x 0, 1026 + 0,93 x 0, 0463 +
+0,93 x 0,0 428 + 0,93 x 0,0 636= 0, 958
Rmin= 0,125+∑ௗೕ
ఒ′ೕ +0,042 = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴.଼ଽଽ+଴,ଶହ
଴,ଽ଻+଴,ଵ଴
଴,ଵ଴+଴,଴଴଼
଴,ଽହ଼ + 0,042 = 1,47 [m2K/W]

R'=ࡾ࢞ࢇ࢓ାࡾ࢔࢏࢓
૛ = (2,28 +1,47)/2= 1,88 [m2K/W] ;
1.5.2 Rezistența termică corectată a pereților extriori zona vitrată
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea ini țială.
Ușa de intrare: R = R’ = 0,39 [m2K/W];
Ușile teraselor de la parter, de la balcoanele mansardei și ferestrele:R = R’= 0,55 [m2K/W];

53

53 1.5.3 Determinarea rezistenței termice corectate planșeu de pod
Arie planșeu de pod: 67.21 mp
Rezistență termică unidirecțională:
Rpl.pod =6,41 [m2K/W]; – termoizola ție cu vată minerală de 25 cm grosime
Al Rr
ii
11
=ଵ
ଵାల,రభ∗Ʃబ.భవ∗రభ.ఴబ
లళ.మభ = 1/ 1,7 5= 0,5 7
R’ = r . R = 0,5 7 x 6,41 = 3,65 [m2K/W]

Rpl.pod =7,31 [m2K/W]; – termoizola ție cu panouri din cînepă de 25 cm grosime
Al Rr
ii
11
=ଵ
ଵାళ,యభ∗Ʃబ.భవ∗రభ.ఴబ
లళ.మభ = 1/ 1,86= 0,53
R’ = r . R = 0,53 x 7,3 1 = 3,88 [m2K/W]
1.5.4 Determinarea rezistenței termice corectate a plăcii pe sol
Parametru constant, valoarea este identică cu cea de la clădirea ini țială
Arie placă pe sol: 81,31 mp
Rezistență termică unidirecțională: Rpl.sol =4.46 [ m2K/W];
Valoarea coeficientului ψ pentru placa pe sol, este de 0,49 (conform SC 007 -2002)
Lungimea pun ții termice : 49.56 m ( perimetru )

Al T R1 R1 1 P
1'
1'
1
TU = ଵ
ସ.ସ଺*ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ଵ଼)+Ʃ(଴.ସଽ∗ସଽ.ହ଺)
଼ଵ.ଷଵ = 0,36
R’ = ଵ
଴.ଷ଺= 2,78 [ m2K/W];
1.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)

H = H T + H V [W/K]
Hv= 81.56 [ W/K] – parametru constant, valoarea este identică cu cea de la clădirea ini țială
HT =L + L S+ H U [W/K]
[W/K] ' j
jj
RAL 

54

54 ߬௣௟,௦௢௟=்೔ି்೛
்೔ି்೐= ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ିଵ଼)=0.289

L=(34.10/0.55)*1 +(215. 4/1,88)*1+[(4.90+9.20 )/0.29)*1 ]=225,19 [W/K]
Ls= (81.31/ 2,78)*0.29= 8,48 [W/K] – paramentru constant, valoarea este identică cu cea de la
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc clădirea ini țială
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată minerală
Hu=(67.21/ 3,65)*0.9= 18,41 [W/K]
HT =L + LS+ H U = 252,08 [W/K]
H = H T + H V = 333,64 [W/K]
b) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
Hu=(67.21/ 3,88)*0.9= 15,58 [W/K]
HT =L + L S+ H U = 249,25 [W/K]
H = H T + H V = 330,81 [W/K]

1.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
În cazul clădirilor de locuit se poate considera temperatura de 200C
θ = 20 0C
1.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminar
Temperatura convențională de echilibru este: θe0 =12 0 C, ca atare și temperatura exterioară
medie se va considera doar cea determinată pentru temperatura conven țională de calcul.
Tabel 1.3. Determinare temperatură exterioară medie –pentru Sibiu
Luna θe0
[0C] Dj (cf.grafic)
[zile] θej (pt.Sibiu)
SR 4839/014
[0C] Dj x θej ݉݁ߠ= ∑݆ܦߠ௘
݆ܦ
[0C]
0 1 2 3 4= 2 x 3 5
Iulie 12 0 19.7 0

ߠ௘௠=ହଷଷ .ଶ
ଶଵଶ=2.52°C

August 12 0 19.1 0
septembrie 12 0 14.4 0
octombrie 12 31 9.1 282.1
noiembrie 12 30 3.4 102
decembrie 12 31 -1.3 -40.3
Ianuarie 12 31 -2.8 -86.8
februarie 12 28 -1.2 -33.6
Martie 12 31 3.8 117.8
Aprilie 12 30 9.6 192

55

55 Mai 12 0 14.9 0
Iunie 12 0 18.0 0
∑ = 212 zile ∑ = 533.2

t = D j x 24 ore/zi = 212 zile x 24 ore/zi = 5088 ore – paramentru contant, valoarea este
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq identică cu cea de la clădirea ini țială
1.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
QL = H x (θi – θe) x t [Wh/an]
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
QL = 29673,354 [Wh/an]

b) pentru planșeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
QL = 29421,659 [Wh/an]
1.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Qi = (φ ih + (1-b) x φi,u) x t [Wh/an]
φi = 4 W/m2 ; A .utlă înc. = 91.36 m2 ;
Qi = (φih x t ) = 4,00 x 91.36 x 5088 ore = 1859358.72 [Wh/an] = 1859.358 [KWh/an]

1.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Qs=0,4 x ΣAFij x IGj x gi [kWh/an]
Tabel 2.6. Determinare aporturi de c ăldură din radiația solară
Ferestre Orientare Suprafa ța 0,024xD j
[zile] ITj
[W/m2] gi Qs
[KWh]
Din profile PVC cu geam
termopan Vest 6.48 5.088 47,80 0,75 1181.98
Din profile PVC cu geam
termopan Est 4.56 5.088 47,80 0,75 831.76
Din profile PVC cu geam
termopan Nord 8.22 5.088 21,60 0,75 677.53
Din profile PVC cu geam
termopan Sud 5.40 5.088 86,70 0,75 1786.57
4477.84
x 0,40
Qs 1791.14

Qs=1791.14 [KWh /an]

56

56 1.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Qg = Q i + Q s=1859.35 + 1791.14 = 3650.48 [KWh /an]
1.13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
Qh = Q L – η * Q g [kWh/an]
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
Qh = 26022,874 [Wh/an]

b) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
Qh = 25771,179 [Wh/an]
1.14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea ini țială.
Qac = ρ x c x V ac x (θ ac – θar) [kWh/an]
Qac = [983,2 x 4,183 x 91.25 x (60 – 10)]/3600 = 5212.31 [kWh/an]
S-a împărțit cu 3600 pentru a se transforma din KWs în KWh.
1.16. Determina rea consumului de energie pentru iluminat (Wil)

Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Wil=Σw il′ x Sap x nap x f [kWh/an ]
Wil = 11 x 1,10 x 91.36 x 1 x 1 = 1105.46 [kWh/an ]
1.17. Energia primară (E p)
Ep = Q h x fhl + W il x fil + Q ac x fhw
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
Ep = 34851,704 [Wh/an]

b) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
Ep = 34600,009 [Wh/an]

1.18 Emisia de CO 2
ECO2 = Q h x fhCO2 + W il x fiCO2 + Q ac x fwCO2 [kg/an]

57

57 a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
ECO2 = 71,17 m2 an

b) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
ECO2 = 70,61 m2 an

1.19. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)
ݍ௜௡௖=ொ೓
ௌ೔೙೎ [KW/݉ଶ/an]
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
ࢗࢉ࢔࢏ =284,83 [KW/݉ଶ/an]
b) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
ࢗࢉ࢔࢏ =282,08 [KW/݉ଶ/an]

ABCD E F70
117
173
343
500
kWh/m² an G245

E

Rezultă astfel : CLASA E – (consum intre 245-343)

1.20. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
ݍ௔௖௠=ொೌ೎
ௌ೔೙೎=ହଶଵଶ .ଷଵ
ଽଵ.ଷ଺=57.05[KW/ ݉ଶ/an]

58

58
ABCD E F15
35
59
132
200
kWh/m² an G90 C

Rezultă astfel : CLASA C – (consum între 35 – 59)

1.21. Consumul specific pentru iluminat (W il)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
ܹ௜௟=ௐ೔೗
ௌ೔೙೎=ଵଵ଴ହ .ସ଺
ଽଵ.ଷ଺=12.10[KW/ ݉ଶ/an]

ABCD E F40
49
59
91
120
kWh/m² an G73

A

Rezultă astfel : CLASA A – (consum sub 40 )
1.22. Consumul anual specific pentru total (q tot)
qtot = qinc + qacm + w il [kWh/m2an]
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
࢚ࢗ࢕࢚ =353,98 [KW/݉ଶ/an]
b) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
࢚ࢗ࢕࢚ =351,23 [KW/݉ଶ/an]

59

59
ABCD E F125
201
291
566
820
kWh/m² an G408 D

Rezultă astfel : CLASA D – (consum între 291-408 )

2.23. Nota energetică (N C)
Notarea se face pe ba za consumului specific de energie total estimant qtot a clădirii reale și a
consumului specific anual normal de energie maxim q TM ; conform preciz ărilor din Metodologia
MC001/3 , punctul III.3.4.4, tabel II.4.2. din;
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
NC = 72
b) pentru planșeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
NC= 73 [KW/݉ଶ/an]

60

60
3. Analiz ă cost invensti ție și durata de amortizare

Tabel D1 Situa ția comparativă a valorilor caracteristicilor termoenergetice
Element anvelopă
Rezistența termică corectată pentru
clădirea ini țială
R’ [m2K/W ] Rezistența termică corectată
pentru soluția de reabilitare 1
R’ [m2K/W ] Rezistența termică corectată
soluția de reabilitare 2
R’ [m2K/W ]
Pereți exterior i zonă
opacă 1,15 1,88 1,88
Planșeu pod 2,28 3,65 3,88

Grafic D1 Situa ția comparativă a valorilor rezisten țelor termice corectate
00.511.522.533.544.5
Clădirea inițială Soluție reabilitare 1 Soluție reabilitare 2Planșeu pod
Pereți exteriori zonă opacă

61

61 Tabel D2 Situa ția comparativă a valorilor pierderilor de căldură și necesarului de energie

Pierderile de căldură QL
[Kwh/an] Procentul de reduce a
pierderi ide căldură [%] Necesarul de energie Qh
[Kwh/an] Procentul de reduce a
necesarul de energ ie [% ]
Clădirea ini țială 37050,781 – 33400,301 –
Soluția de reabilitare 1 29673,354 19,91 26022,874 19,91
Soluția de reabilitare 2 29421,659 20,59 25771,179 20,59

Grafic D1 Situa ția comparativă a valorilor rezisten țelor termice corectate

0500010000150002000025000300003500040000
Clădirea inițială Soluția de reabilitare
1Soluția de reabilitare
2Pierderile de căldură
Necesarul de energie

62

62 Tabel D3 Evidențierea valorii costului aferent reducerii consumului de energ ie, a valoarii costului investi ției pentru realizarea protecției
termice și determinarea duratei de amortizare a valorii investiției

Necesarul de
energie Qh
[Kwh/an] Reducerea
necesarului de
energ ie Cuantificare valoric ă a
Reducerii necesarului de
energ iei [lei]
Cost termoizol. pereți
ext.zonă opacă [ lei] Cost termoizol.
planșeu pod
[ lei ]
Durata de
amortizare a
investiției[ ani ]
Clădirea
inițială 33400,301 – – – – –
Soluția de
reabilitare 1 26022,874 7377,42 4650,00 11000,00 3360,00 3
Soluția de
reabilitare 2 25771,179 7629,12 4800,00 11000,00 6700,00 3,7

63

63

E. STUDIU DE CAZ 3 – ANALIZA COMPARATIVĂ A INFLUEN ȚEI SOLUȚIEI DE
REABILITARE A PERE ȚILOR EXTERIORI ZONĂ OPACĂ ASUPRA
CONSUMULUI DE ENERGIE

SOLU ȚII DE REABILIRARE:
1. Pereți exteriori zona opacă: polistiren de 10 cm grosime și pl anșeu de pod: vată minerală de 25
cm grosime
2. Pereți exteriori zona opacă: panouri din fibre de lemn de 10 cm grosime și planșeu de pod: vată
minerală de 25 cm grosime
1.Rezisten ța termică unidirecțională
1.1. Pere ți exteriori zonă opacă
Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior, urmâ nd direcția fluxului termic este
următoarea: tencuială interioară, zidărie de cărămidă, termoizola ție cu: polistiren sau panouri din fibre
de lemn și tencuială exterioară.
Tabel nr.1.1 _Rezistența termică unidirecțională pereți zonă opacă
Nr.
crt Denumire strat Grosime strat
(d) [m] Conductivitatea
termica (λ)[W/mK] Rezistenta termica
(d/λ)[݉ଶܭ/ܹ]
1. Varianta termoizolație pereți exterior cu termoizolație din polistiren de 10 cm grosime
Tencuiala interioara (d1) -mortar de
ciment var 0,02 0,87 0,0229
Zidarie de caramida (d2) 0,25 0,75 0,33
Termoizolație polistiren expandat(d3) 0,10 0,044 2,27
Tencuiala exterioara (d4) 0,05 0,93 0,0053
Rsi 0,125
Rse 0,042
Rezistenta termica unidirectionala R 2,78

2. Varianta cu termoizolație pere ți exterior cu termoizolație din panouri de fibre de lemn de 10
cm grosime
Tencuial ă interioară (d1)- mortar de
ciment var 0,02 0,87 0,0229
Zidărie cărămidă (d2) – zidărie
cărămidă 0,25 0,75 0,33
Termoizolație cu panouri din fibre de
lemn(d3) 0,10 0,038 2,632
Tencuială exterior ă(d4) 0,05 0,93 0,0053
Rsi 0,125
Rse 0,042
Rezistenta termica unidirectionala R 3,15

64

64
1.2. Plan șeu de pod
Alcătuirea constructivă, pornind de la interior spre exterior (spre zona de pod), respectiv urmând
direcția fluxului termic este următoarea: placă ghips carton, scânduri de lemn grosime 2,4 cm, vată
minerală cu grosime de 25 cm, scânduri de lemn grosi me 2,4 cm.
Tabel nr.1.2_ Rezistența termică unidirecțională plașeu pod

Nr.
crt Denumire strat Grosime
strat (d)
[ m ] Conductivitate
a termic ă (λ)
[W/mK ] Rezistența termică
(d/ λ)
[m2K/W]
1. Placă gips carton(d1) 0,09 0,37 0.243
2. Scânduri de lemn(d2) 0,024 0,17 0.141
3. Vată minerală(d3) 0,25 0,044 5,681
4. Scânduri de lemn(d4) 0,024 0,17 0.141
Rsi 0,125
Rse 0,042
Rezistența termică unidirecțională R 6,41

1.3. Pereți exterior zonă vitrată

Pentru zona vitrată a pereților exterior i, având în vedere tipul constructiv al acesteia (a se ve dea
descrierea din tabelul 2.1și prevederile din C107/3 -2005 Tabel II , valorile pentru rezistențele termice
unidirecționale, vor fi următoarele:
– pentru ușa de la intrare , se va considera egală cu 0,39 [m2K/W];
– pentru ușile de la terase și ferestre , se va considera egală cu 0,55 [m2K/W]

1.4. Placa pe sol – parametru constant, valoarea este identică cu cea de la clădirea ini țială
Valoarea pentru rezistenț a termic ă unidirecțional ă, va fi următoar ea:
R1 = pdp f) – z ( dp d 61
22
11
 p = 4.46 [m2K/W]

1.5 Determinarea rezistenție termice corectate pe tip de element
Pentru determinarea re zistenței termice corectate în cazul plăcii pe sol și a planșeului de pod, se
va avea în vedere relația de calcul: R’ = r . R , în care p entru determinarea coeficientul de reducere a

65

65 rezistenței termice unidirecționale ținând seama de influiența defavorabilă a punților termice ( r ), se
va avea în vedere metoda bazată pe câmpul plan și spațial de temperaturi și anume :

Al Rr
ii
11

Pentru determinarea re zistenței termice corectate la pereți zona opacă se va avea în vedere
calcului din ANEXA H a Normativului C107/3 -2005 , conform căreia rezistența termică corectată se va
calcula cu relația : R= ;
1.5.1 Determinarea rezistenței termice corectate a pereților exteriori zona opacă
R= ;
Aa=166,70 mଶ
Ab=22.10 mଶ
Ac=10,00 mଶ
Ad= 9,20 mଶ
Ae = 7,40 mଶ
Determinarea factori de pondere
fa = 0,774 ; fb =0,102 6; fc = ஺௖
஺ = 0,0463 ; fd = ஺ௗ
஺ = 0,0428 ; fe = ஺௘
஺ = 0,0 343;
a) pentru pere ți exteriori zonă opacă cu termoizola ție de polistiren
Determinarea factori de pondere
fa = 0,774 ; fb =0,102 6; fc = ஺௖
஺ = 0,0463 ; fd = ஺ௗ
஺ = 0,0428 ; fe = ஺௘
஺ = 0,0 343;
λa1=0,87W/mK; λ a2=0,75W/mK; λ a3=0,044W/mK; λ a4=0,93W/mK;
λb1=0,87W/mK; λ b2=1,74W/mK; λ b3=0,044W/mK; λ b4=0,93W/mK;
λc1=0,87W/mK; λ c2=1,74W/mK; λ c3=0,044W/mK; λ c4=0,93W/mK;
λd1=0,87W/mK; λ d2=1,74W/mK; λ d3=0,044W/mK; λ d4=0,93W/mK;
λe1=1,74W/mK; λ e2=1,74W/mK; λ e3=1,74W/mK; λ e4=0,93 W/mK;
Grosimi: d 1=0,02m; d 2=0,25m; d 3=0,10 m; d 4=0,005m
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐ 2R Rmin max
2R Rmin max

66

66 Ra= Rsi + ௗభ
ఒೌభ +ௗమ
ఒೌమ +ௗయ
ఒೌయ +ௗర
ఒೌర + Rse = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
଴,଻ହ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042= 2,79
fa / Ra = 0,774/2,79 = 0,277
Rb= Rsi + ௗభ
ఒ್భ +ௗమ
ఒ್మ +ௗయ
ఒ್య +ௗర
ఒ್ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,60
fb / Rb = 0.1026 /2,60 = 0,0 39
Rc= Rsi + ௗభ
ఒ೎భ +ௗమ
ఒ೎మ +ௗయ
ఒ೎య +ௗర
ఒ೎ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,6
fc / Rc =0,0463 /2,6= 0,016
Rd= Rsi + ௗభ
ఒ೏భ +ௗమ
ఒ೏మ +ௗయ
ఒ೏య +ௗర
ఒ೏ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ସସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,6
fd / Rd = 0,0428 /2,6= 0,016
Re= Rsi + ௗభ
ఒ೐భ +ௗమ
ఒ೐మ +ௗయ
ఒ೐య +ௗర
ఒ೐ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
ଵ,଻ସ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
ଵ,଻ସ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 =0,38
fe / Re = 0,0343 /0,38 = 0,090
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐ = 1/ ( 0,277 + 0,0 39+ 0,016 + 0,0 16 + 0,090) = 1/ 0,438= 2,28[m2K/W]
Rmin = R si +'
44
'
33
'
22
'
11 d d d d + R se
j = λaj·fa + λbj·fb + λcj·fc + λdj·fd
λ'1=λa1fa+ λb1fb+ λc1fc+ λd1fd+ λe1fe = 0,87x 0,774+ 0,87 x 0,1026 +0,87 x 0,0463 +
+0,87 x 0,0428 +1,74 x 0,0343= 0,899 ;

λ'2=λa2fa+ λ b2fb+ λ c2fc+ λ d2fd+ λ e2fe = 0,75 x 0, 774+ 1,74 x 0, 1026 + 1,74 x 0, 0463 +
+1,74 x 0,0 428+1,74 x 0,0342 =0,97 ;

λ'3=λa3fa+ λb3fb+ λc3fc+ λd3fd+ λe3fe = 0,044 x 0, 774+ 0,044 x 0, 1026 + 0,044 x 0, 0463 +
+0,044 x 0, 0428 +1,74 x 0,0 343 = 0,10;

λ'4=λa4fa+ λb4fb+ λc4fc+ λd4fd+ λe4fe = 0,93 x 0, 774 + 0,93 x 0, 1026 + 0,93 x 0, 0463 +
+0,93 x 0,0 428 + 0,93 x 0,0 636= 0,958
Rmin= 0,125+∑ௗೕ
ఒ′ೕ +0,042 = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴.଼ଽଽ+଴,ଶହ
଴,ଽ଻+଴,଴ହ
଴,ଵ଴+଴,଴଴଼
଴,ଽହ଼ + 0,042 = 1,47 [m2K/W]

67

67 R'=ࡾ࢞ࢇ࢓ାࡾ࢔࢏࢓
૛ = (2,28 +1,47)/2= 1,88 [m2K/W] ;
b) pentru pere ți exteriori zonă opacă cu termoizola ție de panouri din fibre de lemn
Conductivit ăți termice :
λa1=0,87W/mK; λ a2=0,75W/mK; λ a3=0,038W/mK; λ a4=0,93W/mK;
λb1=0,87W/mK; λ b2=1,74W/mK; λ b3=0,038W/mK; λ b4=0,93W/mK;
λc1=0,87W/mK; λ c2=1,74W/mK; λ c3=0,038W/mK; λ c4=0,93W/mK;
λd1=0,87W/mK; λ d2=1,74W/mK; λ d3=0,038W/mK; λ d4=0,93W/mK;
λe1=1,74W/mK; λ e2=1,74W/mK; λ e3=1,74W/mK; λ e4=1,93W/mK;
Grosimi: d 1=0,02m; d 2=0,25m; d 3=0,10m; d 4=0,005m
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐
Ra= Rsi + ௗభ
ఒೌభ +ௗమ
ఒೌమ +ௗయ
ఒೌయ +ௗర
ఒೌర + Rse = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
଴,଻ହ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042= 3,15;
fa / Ra = 0,774/3,15 = 0,246
Rb= Rsi + ௗభ
ఒ್భ +ௗమ
ఒ್మ +ௗయ
ఒ್య +ௗర
ఒ್ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,97;
fb / Rb = 0.1026 /2,97 = 0,034
Rc= Rsi + ௗభ
ఒ೎భ +ௗమ
ఒ೎మ +ௗయ
ఒ೎య +ௗర
ఒ೎ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042 = 2,97
fc / Rc =0,0463 /2,97= 0,0 15
Rd= Rsi + ௗభ
ఒ೏భ +ௗమ
ఒ೏మ +ௗయ
ఒ೏య +ௗర
ఒ೏ర +Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
଴,଼଻ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
଴,଴ଷ଼ + ଴,଴଴ହ
଴,ଽଷ + 0,042= 2,97;
fd / Rd = 0,0428 /2,97= 0,0 14
Re= Rsi + ௗభ
ఒ೐భ +ௗమ
ఒ೐మ +ௗయ
ఒ೐య +ௗర
ఒ೐ర + Rse = 0,125+ ଴,଴ଶ
ଵ,଻ସ + ଴,ଶହ
ଵ,଻ସ + ଴,ଵ଴
ଵ,଻ସ + ଴,଴଴ହ
ଵ,଻ସ + 0,042 =0,39;
fe / Re = 0,0343 /0,39 = 0,088
Rmax= ଵ
೑ೌ
ೃೌା೑್
ೃ್ା೑೎
ೃ೎ା೑೏
ೃ೏ା೑೐
ೃ೐ = 1/ ( 0,246+ 0,034 + 0,0 15 + 0,0 14 + 0,088) = 1/ 0,397 = 2,52 [m2K/W]
Rmin = R si +'
44
'
33
'
22
'
11 d d d d + R se
j = λaj·fa + λbj·fb + λcj·fc + λdj·fd
λ'1=λa1fa+ λb1fb+ λc1fc+ λd1fd+ λe1fe = 0,87x 0,774+ 0,87 x 0,1026 +0,87 x 0,0463 +

68

68 +0,87 x 0,0428 +1,74 x 0,0343 = 0,896 ;

λ'2=λa2fa+ λ b2fb+ λ c2fc+ λd2fd+ λ e2fe = 0,75 x 0, 774+ 1,74 x 0, 1026 + 1,74 x 0, 0463 +
+1,74 x 0,0 428+1,74 x 0,0343 = 0,96;

λ'3=λa3fa+ λb3fb+ λc3fc+ λd3fd+ λe3fe = 0,038 x 0,774+ 0,0 38 x 0,1026 + 0,0 38 x 0,0463 +
+0,038 x 0,0428 +1,74 x 0,0 343 = 0,096;

λ'4=λa4fa+ λb4fb+ λc4fc+ λd4fd+ λe4fe = 0,93 x 0, 774 + 0,93 x 0, 1026 + 0,93 x 0, 0463 +
+0,93 x 0,0 428 + 0,93 x 0,0 343= 0,92
Rmin= 0,125+∑ௗೕ
ఒ′ೕ +0,042 = 0,125 + ଴,଴ଶ
଴.଼ଽ଺+଴,ଶହ
଴,ଽ଺+଴,ଵ଴
଴,଴ଽ଺+଴,଴ହ
଴,ଽଶ + 0,042 = 1.50 [m2K/W]

R'=ࡾ࢞ࢇ࢓ାࡾ࢔࢏࢓
૛ = (2,52 +1,50)/2= 2,01 [m2K/W] ;
1.5.2 Rezistența termică corectată a pereților extriori zona vitrată
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Ușa de intrare: R = R’ = 0,39 [m2K/W];
Ușile teraselor de la parter, de la balcoanele mansardei și ferestrele:R = R’= 0,55 [m2K/W];
1.5.3 Determinarea rezistenței termice corectate planșeu de pod
Arie planșeu de pod: 67.21 mp
Rpl.pod =6,41 [m2K/W]; – termoizola ție cu vată minerală de 25 cm grosime
Al Rr
ii
11
=ଵ
ଵାల,రభ∗Ʃబ.భవ∗రభ.ఴబ
లళ.మభ = 1/ 1,75= 0,57
R’ = r . R = 0,57 x 6,41 = 3,65 [m2K/W]
1.5.4 Determinarea rezistenței termice corectate a plăcii pe sol
Parametru constant, valoarea este identică cu cea de la clădirea ini țială
Arie placă pe sol: 81,31 mp
Rezistență termică unidirecțională: Rpl.sol =4.46 [ m2K/W];
Valoarea coeficientului ψ pentru placa pe sol, este de 0,49 (conform SC 007 -2002)
Lungimea pun ții termice : 49.56 m ( perimetru )

Al T R1 R1 1 P
1'
1'
1
TU = ଵ
ସ.ସ଺*ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ଵ଼)+Ʃ(଴.ସଽ∗ସଽ.ହ଺)
଼ଵ.ଷଵ = 0,36

69

69 R’ = ଵ
଴.ଷ଺= 2,78 [ m2K/W];
1.6.Calculul coeficientului de pierderi de căldură a clădirii(H)

H = H T + H V [W/K]
Hv=81.56 [W/K] – parametru constant, valoarea este identică cu
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb cea de la clădirea ini țială
HT =L + L S+ H U [W/K]
[W/K] ' j
jj
RAL 
߬௣௟,௦௢௟=்೔ି்೛
்೔ି்೐= ଶ଴ିଽ
ଶ଴ି(ିଵ଼)=0.289

a) pentru zona vitrată pere ți exterior cu polistiren
L=(34.10/0.55)*1+(215. 4/1,88)*1+ [(4.90 +9.20/0.2 9) ]*1=225,19 [W/K]
Ls= (81.31/ 2,78)*0.29= 8,48 [W/K] – paramentru constant, valoarea este identică cu cea de la
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc clădirea ini țială
Hu=(67.21/ 3,65)*0.9= 16,57 [W/K]
HT =L + L S+ H U = 250,24 [W/K]
H = H T + H V = 331,80 [W/K]
b)
pentru zona vitrată pere ți exterior cu panouri din fibre de lemn
L=(34.10/0.55)*1+(215. 4/2,01)*1+[(4.90 +9.20/0.2 9) ]*1=217,78 [W/K]
Ls=(81.31/ 2,78)*0.29= 8,48 [W/K] – paramentru constant, valoarea este identică cu cea de la
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc clădirea ini țială
Hu=(67.21/ 3,65)*0.9= 16,57 [W/K]
HT =L + L S+ H U = 242,83 [W/K]
H = H T + H V = 324,39 [W/K]

1.7. Determinarea temperaturii interioare de calcul (θi)
În cazul clădirilor de locuit se poate considera temperatura de 200C
θ = 20 0C

70

70 1.8. Stabilirea perioadei de încălzire preliminar
Temperatura convențională de echilibru este: θe0 =12 0 C, ca atare și temperatura exterioară
medie se va considera doar cea determinată pentru temperatura conven țională de calcul.
Tabel 1.3. Determinare temperatură exterioară medie –pentru Sibiu
Luna θe0
[0C] Dj (cf.grafic)
[zile] θej (pt.Sibiu)
SR 4839/014
[0C] Dj x θej ݉݁ߠ= ∑݆ܦߠ௘
݆ܦ
[0C]
0 1 2 3 4= 2 x 3 5
iulie 12 0 19.7 0

ߠ௘௠=ହଷଷ .ଶ
ଶଵଶ=2.52°C

august 12 0 19.1 0
septembrie 12 0 14.4 0
octombrie 12 31 9.1 282.1
noiembrie 12 30 3.4 102
decembrie 12 31 -1.3 -40.3
ianuarie 12 31 -2.8 -86.8
februarie 12 28 -1.2 -33.6
martie 12 31 3.8 117.8
aprilie 12 30 9.6 192
Mai 12 0 14.9 0
iunie 12 0 18.0 0
∑ = 212 zile ∑ = 533.2

t = D j x 24 ore/zi = 212 zile x 24 ore/zi = 5088 ore – paramentru contant, valoarea este
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq identică cu cea de la clădirea ini țială
1.9.Calculul pierderilor de căldură ale cl ădirii
QL = H x (θi – θe) x t [Wh/an]
a) pentru zona vitrată pere ți exterior cu polistiren
QL = 29509708,032 = 29509,708 [KWh/an]
b) pentru zona vitrată pere ți exterior cu panouri din fibre de lemn
QL = 28850675,673 = 28850,675 [KWh/an]
1.10 Determinarea aporturilor de c ăldură din locuirea clădirii
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Qi = (φ ih + (1-b) x φi,u) x t [Wh/an]
φi = 4 W/m2 ; A .utlă înc. = 91.36 m2 ;
Qi = (φih x t ) = 4,00 x 91.36 x 5088 ore = 1859358.72 [Wh/an] = 1859.358 [KWh/an]

71

71 1.11. Determinarea aporturilor de căldură din radia ția solară
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Qs=0,4 x ΣAFij x IGj x gi [kWh/an]
Tabel 2.6. Determinare aporturi de c ăldură din radiația solară
Ferestre Orientare Suprafa ța 0,024xD j
[zile] ITj
[W/m2] gi Qs
[KWh]
Din profile PVC cu geam
termopan Vest 6.48 5.088 47,80 0,75 1181.98
Din profile PVC cu geam
termopan Est 4.56 5.088 47,80 0,75 831.76
Din profile PVC cu geam
termopan Nord 8.22 5.088 21,60 0,75 677.53
Din profile PVC cu geam
termopan Sud 5.40 5.088 86,70 0,75 1786.57
4477.84
x 0,40
Qs 1791.14

Qs=1791.14 [KWh /an]
1.12. Determinarea aporturilor de căldură (Q g)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea ini țială.
Qg = Q i + Q s=1859.35 + 1791.14 = 3650.48 [KWh /an]
1.13. Determinarea necesarului de energie pentru încălzirea clădirii (Q h)
Qh = Q L – η * Q g [kWh/an]
a) pentru zona vitrată pere ți exterior cu polistiren
Qh = 25859,228 [KWh/an]
b) pentru zona vitrată pere ți exterior cu panouri din fibre de lemn
Qh = 25200,195 [KWh/an]
1.14. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum (Qac)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Qac = ρ x c x V ac x (θ ac – θar) [kWh/an]
Qac = [983,2 x 4,183 x 91.25 x (6 0 – 10)]/3600 = 5212.31 [kWh/an]
S-a împărțit cu 3600 pentru a se transforma din KWs în KWh.

72

72 1.16. Determinarea consumului de energie pentru iluminat (Wil)

Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
Wil=Σw il′ x Sap x nap x f [kWh/an ]
Wil = 11 x 1,10 x 91.36 x 1 x 1 = 1105.46 [kWh/an ]
1.17. Energia primară (E p)
Ep = Q h x fhl + W il x fil + Q ac x fhw
a) pentru zona vitrată pere ți exterior cu polistiren
Ep = 37273,980 [KWh/an]
b) pentru zona vitrată pereți exterior cu panouri din fibre de lemn
Ep = 36549,044 [KWh/an]
1.18 Emisia de CO 2
ECO2 = Q h x fhCO2 + W il x fiCO2 + Q ac x fwCO2 [kg/an]
a) pentru zona vitrată pere ți exterior cu polistiren
ECO2 = 70,80 m2 an
b) pentru zona vitrată pere ți exterior cu panouri din fibre de lemn
ECO2= 69,33 m2 an
1.18. Consumul anual specific pentru încălzirea spa țiilor (q inc)

ݍ௜௡௖=ொ೓
ௌ೔೙೎ [KW/݉ଶ/an]

a) pentru zona vitrată pere ți exterior cu polistiren
ࢗࢉ࢔࢏ =283,04 [KW/݉ଶ/an]

b) pentru zona vitrată pere ți exterior cu panouri din fibre de lemn
ࢗࢉ࢔࢏ =275,83 [KW/݉ଶ/an]

73

73
ABCD E F70
117
173
343
500
kWh/m² an G245

E

Rezultă astfel : CLASA E – (consum intre 245-343)
1.19. Consumul anual specific pentru prepararea apei calde de consum (q acm)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
ݍ௔௖௠=ொೌ೎
ௌ೔೙೎=ହଶଵଶ .ଷଵ
ଽଵ.ଷ଺=57.05[KW/ ݉ଶ/an]

ABCD E F15
35
59
132
200
kWh/m² an G90 C

Rezultă astfel : CLASA C – (consum între 35 – 59)

1.20. Consumul specific pentru iluminat (W il)
Parametrii constan ți, valoarile sunt identice cu cele de la clădirea inițială.
ܹ௜௟=ௐ೔೗
ௌ೔೙೎=ଵଵ଴ହ .ସ଺
ଽଵ.ଷ଺=12.10[KW/ ݉ଶ/an]

ABCD E F40
49
59
91
120
kWh/m² an G73

A

74

74 Rezultă astfel : CLASA A – (consum sub 40 )
1.21. Consumul anual specific pentru total (q tot)
qtot = qinc + qacm + w il [kWh/m2an]
a) pentru zona vitrată pere ți exterior cu polistiren
qtot = 352,19 kWh/m2 an

b) pentru zona vitrată pere ți exterior cu panouri din fibre de lemn
qtot = 344,98 kWh/m2 an

ABCD E F125
201
291
566
820
kWh/m² an G408 D

Rezultă astfel : CLASA D – (consum între 291-408 )
1.28. Nota energetică (N C)
Notarea se face pe ba za consumului specific de energie total estimant qtot a clădirii reale și a
consumului specific anual normal de energie maxim q TM ; conform preciz ărilor din Metodologia
MC001/3 , punctul III.3.4.4, tabel II.4.2. din;
a) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de vată mineral
NC = 73
b) pentru plan șeu de pod cu termoizolație de panouri de cânepă
NC= 74 [KW/݉ଶ/an]

75

75
2. Analiz ă cost invensti ție și durata de amortizare

Tabel D1 Situa ția comparativă a valorilor caracteristicilor termoenergetice
Element anvelopă
Rezistența termică corectată
pentru clădirea ini țială
R’ [m2K/W ] Rezistența termică corectată
pentru soluția de reabilitare 1
R’ [m2K/W ] Rezistența termică corectată
soluția de reabilitare 2
R’ [m2K/W ]
Pereți exterior i zonă
opacă 1,15 1,88 2,01
Planșeu pod 2,28 3,65 3,65

Grafic D1 Situa ția comparativă a valorilor rezisten țelor termice corectate
00.511.522.533.54
Clădirea inițială Soluție reabilitare 1 Soluție reabilitare 2Planșeu pod
Pereți exteriori zonă opacă

76

76 Tabel D2 Situa ția comparativă a valorilor pierderilor de căldură și necesarului de energie

Pierderile de căldură QL
[Kwh/an] Procentul de reduce a
pierderi ide căldură [%] Necesarul de energie Qh
[Kwh/an] Procentul de reduce a
necesarul de energ ie [% ]
Clădirea ini țială 37050,781 – 33400,301 –
Soluția de reabilitare 1 29509,708 20,35 25859,228 20,35
Soluția de reabilitare 2 28850,675 22,13 25200,195 22,13

Grafic D1 Situa ția comparativă a valorilor rezisten țelor termice corectate

0500010000150002000025000300003500040000
Clădirea inițială Soluția de reabilitare
1Soluția de reabilitare
2Pierderile de căldură
Necesarul de energie

77

77 Tabel D3 Evidențierea valorii costului aferent reducerii consumului de energ ie, a valoarii costului investi ției pentru realizarea protecției
termice și determinarea duratei de amortizare a valorii investiției

Necesarul de
energie Qh
[Kwh/an] Reducerea
necesarului de
energ ie Cuantificare valoric ă a
Reducerii necesarului de
energ iei [lei]
Cost termoizol. pereți
ext.zonă opacă [ lei] Cost termoizol.
planșeu pod
[ lei ]
Durata de
amortizare a
investiției[ ani ]
Clădirea
inițială 33400,301 – – – – –
Soluția de
reabilitare 1 25859,228 7541,073 4750,00 7500,00 3360,00 2,3
Soluția de
reabilitare 2 25200,195 8200,106 5160,00 17200,00 3360,00 4

78

78
F. CONCUZII ȘI DATE DESPRE MATERIALELE ECOLOGICE

1. ANALIZA REZULTATELOR
Tabel F.1 Analiză comparativă a materialelor folosit e
Denumire element Tipul de termoizola ție folosită
Materiale normale Materiale ecologice

1 Pere ți exterior zonă opacă Polistiren expandat Termoizola ție cu panouri din fibre de lemn
Conductivitate termică 0,044 0,038

2 Plan șeu pod Vată mineral ă Termoizola ție cu panouri din fibre de cânepă
Conductivitate termică 0,044 0,038

Tabel F.2 Analiză prețuri manoperă
Denumire
element Tipul de termoizola ție folosită
Materiale normale Materiale ecologice

1 Pere ți
exterior Polistiren expandat cu grosime de 5 cm Termoizola ție cu panouri din fibre de
lemn cu grosime de 25 cm
Cost investi ție 35-40 lei/ m2 80-100 lei/ m2

2 Plan șeu pod Vată mineral cu grosime de 10 cm Termoizola ție cu placă din fibre de
cânepă cu grosime de 10 cm
Cost investi ție 50-60 lei/ m2 100-150lei lei/ m2

79

79
Tabel F.3 Analiz ă pentru cele 3 studii de caz privind costul de invensti ție și durata de amortizare

Necesarul de
energie Qh
[Kwh/an] Reducerea
necesarului de
energ ie Cuantificare valoric ă a
Reducerii necesarului de
energ iei [lei]
Cost termoizol. pereți
ext.zonă opacă [ lei] Cost termoizol.
planșeu pod
[ lei ]
Durata de
amortizare a
investiției[ ani ]
Clădirea ini țială 33400,301 – – – – –
STUDIU
CAZ 1 Soluția de
reabilitare 1
și 2
25504,364
7895,937
4954,44
17000,00

5300,00

4,5
STUDIU
CAZ 2 Soluția de
reabilitare 1 26022,874 7377,42 4650,00 11000,00 3360,00 3
Soluția de
reabilitare 2 25771,179 7629,12 4800,00 11000,00 6700,00 3,7
STUDIU
CAZ 3 Soluția de
reabilitare 1 25859,228 7541,073 4750,00 7500,00 3360,00 2,3
Soluția de
reabilitare 2 25200,195 8200,106 5160,00 17200,00 3360,00 4

80

80 Tabel F.4 Situa ția comparativă a valorilor caracteristicilor termoenergetice
Rezisten ța termică
corectată R ’ [m2K/W ] Pierderile de căldură
QL [Kwh/an] Necesarul de energie pentru
încălzirea clădirii (Qh)
Clădire
inițială Pereți exterior z ona opacă 1,15
37050,781
33400,301 Planseu pod 2,28
Studiu de caz 1 Pereți exterior z ona opacă 2,01
29154,844
25504,364 Planseu pod 3,88
Studiu de caz 2 Soluție
reabilitare 1 Pereți exterior
zona opacă
1,88
29673,354
26022,874
Planseu pod 3,65
Soluție
reabilitare 2 Pereți exterior
zona opacă 1,88
29421,659
25771,179
Planseu pod 3,88
Studiu de caz 3 Soluție
reabilitare 1 Pereți exterior
zona opacă 1,88
29509,708
25859,228
Planseu pod 3,65
Soluție
reabilitare 2 Pereți exterior
zona opacă 2,01
28850,675
25200,195
Planseu pod 3,65

81

81
INTERPRETAREA REZULTATELOR – CONCLUZII

STUDIU DE CAZ 1
1.Studiu comparativ al valorilor parametrilor termoenergetici ai clădirii
Din studiu comparativ al valorilor parametrilor termoenergetici ai clădirii, în func ție de tipul de
izola ție pentru planșeul de pod , respectiv izola ție normala și izo lație ecologică, se constată
următoarele :
a. În ceea ce privește valorile rezistenței termice corectate pe tip de element și pe total anvelopă
clădire:
– se poate observa o creșterea semnificativă de la varianta constructivă cu izola ție normală la
varianta termoizola ției ecologice (de la polistiren, la panouri din fibre de lemn și de la vată
minerală, la ponouri din cânepă );
b. În ceea ce privește reducerea pierderilor de căldură, respectiv a necesarului de energie pentru
încălzire, se poate observa aceiași var iație a valorilor acestor parametrii, respectiv reducerea
este semnificativă.
2. Analiza comparativă cost necesar energie – durată de amortizare investiție
Pentru cele două variante de izolare termică, se poate observa faptul că în 4 ani jumătate se poate
amortiza invensti ția, perioadă relativ redusă .
3. Concluzii
Pe baza celor evidențiate anterior, respectiv din punctul de vedere al evoluției valorilor
parametrilor termoenergetici ai clădirii, materialul termoizolant mai optim pentru pe reții exteriori zonă
opacă și plan șeul de pod ai construc ției, este cel ecologic, deoarece reduce pierderile de căldură și oferă
mult mai multe avantaje din punct de vedere economic, sănătate și confort .
STUDIU DE CAZ 2
1.Studiu comparativ al valorilor parametrilor termoenergetici ai clădirii
Din studiu comparativ al valorilor parametrilor termoenergetici ai clădirii, în func ție de tipul de
izola ție pentru planșeul de pod , respectiv izola ție normala și izolație ecologică (ambele cu grosimea de
25 cm), se constată următoarele :
a. În ceea ce privește valorile rezistenței termice corectate pe tip de element și pe total anvelopă
clădire:
– se poate observa o creșterea semnificativă de la varianta constructivă cu izola ție normală la
varianta termoizola ției ecologice (de la vată minerală, la izola ție din cânepă);
b. În ceea ce privește reducerea pierderilor de căldură, respectiv a necesarului de energie pentru
încălzire, se poate observa aceiași variație a valorilor acestor parametrii, respectiv reducerea
este s emnificativă.

82

82 2. Analiza comparativă cost necesar energie – durată de amortizare investiție
Pentru cele două variante de izolare termică, se poate observa faptul că dacă se aplică solu ția de
reabilitare cu materiale ecologice, în 3 ani si 7 luni se poate amortiza invensti ția, perioada este mai
lungă, dar avantajele sunt pe termen lung.
3. Concluzii
Pe baza celor evidențiate anterior, respectiv din punctul de vedere al evoluției valorilor
parametrilor termoenergetici ai clădirii, materialul termoizolant mai optim pentru planșeul de pod , este
cel ecologic, deoarece reduce pierderile de căldură și oferă mult mai multe avantaje din punct de
vedere sănătate și confort .
STUDIU DE CAZ 3
1.Studiu comparativ al valorilor parametrilor termo energetici ai clădirii
Din studiu comparativ al valorilor parametrilor termoenergetici ai clădirii, în func ție de tipul de
izola ție pentru pere ții exteriori zonă opacă , respectiv izola ție normala și izolație ecologică (ambele cu
grosimea de 10 cm), se cons tată următoarele :
c. În ceea ce privește valorile rezistenței termice corectate pe tip de element și pe total anvelopă
clădire:
– se poate observa o creșterea semnificativă de la varianta constructivă cu izola ție normală la
varianta termoizola ției ecologice (de la polistiren, la izola ție panouri din fibre de lemn );
d. În ceea ce privește reducerea pierderilor de căldură, respectiv a necesarului de energie pentru
încălzire, se poate observa aceiași variație a valorilor acestor parametrii, respectiv reducerea
este semnificativă.

2. Analiza comparativă cost necesar energie – durată de amortizare investiție
Pentru cele două variante de izolare termică, se poate observa faptul că dacă se aplică solu ția de
reabilitare cu materiale ecologice, în 4 ani se poate amortiza invensti ția, perioada este mai lungă, dar
avantajele sunt pe termen lung.
3. Concluzii
Pe baza celor evidențiate anterior, respectiv din punctul de vedere al evoluției valorilor
parametrilor termoenergetici ai clădirii, materialul termoizolant mai optim pentru planșeul de pod , este
cel ecologic, deoarece reduce pierderile de căldură și oferă mult mai multe avantaje din punct de
vedere sănătate și confort .
CONCLUZIE FINALĂ
Varianta care se pretează cel mai bine clădirii este cea de la studiul de caz 1. Dacă se aplică ambele
soluții de reabilitate de la primul studiu de caz, clădirea va beneficia de la cele mai multe avantaje din
punct de vedere al consumului și al reducerii de energie.

83

83 2. MATERIALE ȘI PRODUSE ECOLOGICE TERMOIZOLANTE
Materialele ecologice alese pentru reabilitarea contruc ției alese sunt panourile din fibre de lemn, în
schimbul polistirenului expandat și plăcile din fibre de cânepă, în locul vatei minerale.
IZOLARE CU PANOURI DIN FIBRĂ DE LEMN
Plăcile de acest tip sunt ecologice deoarece sunt alcătuite din lemn netratat, cu foarte pu țini
aditivi adăuga ți(4% adeziv poliuretanic și 2% parafină pentru a devein placa rezistentă la apa ).

Grosimea plăcii poate varia, în func ție de tipul de utilizare și poate ajunge la maxim 2,4
cm.Plăcile fibrolem noase se pot folosi la construc țiile noi, dar și la cele vechi și dețin toate certificatele
necesare referitoare la siguran ța în construcții, protecția mediului și protecția la foc.
Izola ția realizată din fibra de lemn contribuie foarte mult la crearea unui climat interior plăcut
în timpul verii. Izola ția fibrei de lemn absoarbe mai multă căldură, stochează mai mult (factor de
întârziere) și amortizează mai bine fluxul de căldură în zonele interioare (factor de scădere), permițând
astfel mentinerea unei temperaturi relativ constantă.
Chiar și în cazul zielor caniculare interiorul casei rămâne racoros și se crează un mediu
plăcut. Datorită conductivită ții termice scăzute , plăcile izolatoare din fibre de lemn asigură o protec ție
excelentă împotriva f rigului în timpul iernii si nu permit tranferul de temperatura din nici un sens.
Astfel încăperile răman calde , iar costurile de încălzire vor fi reduse considerabil. Aceste
beneficii ale placilor din fibra de lemn sunt foarte importante mai ales atunci c ând se schimbă
anotimpurile și temperaturile variază considerabil de la o zi la alta, capacitatea de stocare termică a
lemnului este de mare ajutor în reglarea temperaturilor interioare, reducând astfel necesitatea încă lzirii.
Plăcile din fibre de lemn pe rmit difuzia și reglează umiditatea interioară datorită capacității lor
de a absorbi și de a elibera până la 15% din greutatea lor în umiditate – fără pierderea capacită ții de
izolare. Mecanismul de reglare a umidită ții previne în mod natural mucegaiul, ac easta fiind o condi ție
decisivă pentru un mediu interior sănătos. În acela și timp datorită parafinei din componența lemnului,
placile pot rezista până la 70% umiditate relativă .

84

84

Placile de izola ție din fibra de lemn posedă densitate ridicată, rigiditate minimă și porozitate
ridicată – exact atributele necesare izola ției fonice eficace împotriva zgomotului.
Aplicabilitate :
 Anvelopare exterioară
 Astereală
 Anvelopare interioară
 Zone subpardoseală

Proprietă ți ale termoizolației din fibre din lemn:
1. Conductivitate tipica: 0.038 -0.050w/mc
2. Densitatea obisnuita : 160 -240kg/m3

IZOLARE CU PANOURI DIN CÂNEPĂ
Pentru procesul de izolare se poate folosi orice mater ial ecologic, însă trebuie avut în vedere
faptul că fiecare material are anumite proprietă ți, caracteristici și forme de prezentare – acestea făcând
materialul respectiv mai eficient în anumite tipuri de izola ții.
Fibrele de cânepă au fost folosite în întreaga istorie pentru aplica ții durabile, cum ar fi frânghiile, velele
și îmbrăcămintea. Chiar și astăzi, navele încă mai folosesc cânepă în vele și rigle din întreaga lume
datorită rezisten ței sale și rezistenței naturale la mucegai și la intemperii.
Fibra de cânepă are rezisten ța ridicată , având capacitatea de a tampona umezeala, de reglare
termică și de a -și păstra rigiditatea structurală – făcând cânepa un izolator natural ideal. Fibrele de
cânepă sunt fibre biodegradabile, netoxice.
Condensarea este una d intre problemele principale cu care se confruntă astăzi arhitec ții. Lipsa
de “respirabilitate” în materialele de construc ție poate duce la deteriorări structurale, de exemplu:

85

85 Lezarea lemnului și problemele de sănătate ca urmare a umezelii și mucegaiului.
Fibrele de cânepă pot absorbi până la 20% din greutatea lor în umiditate, fără a -și scădea
performan țele sale termice, în timp ce unele izolații se vor deteriora în mod semnificativ. Această
abilitate de a regla umezeala face ca izola ția de cânepă să fie un produs ideal pentru utilizarea în
structurile din lemn, deoarece este capabil să scoată umiditatea și să țină cadrul condiționat.
Conductivitatea termică a izola ției pentru canepă este de 0,039 W / m ° K. Nivelurile scăzute de
conductivitate fac cânepa sa fie un excelent izolator. Izola țiile naturale au, de asemenea, o masă
termică mai mare, ceea ce le permite să regleze temperatura din mediul interior , nu doar să păstreze
căldura. Acest lucru permite clădirilor să se încălzească iarna și oferă o protec ție împotriva
supraîncălzirii în timpul verii.
Cânepa este o plantă industrială cultivată din cele mai vechi timpuri. Cre ște foarte repede
ajungând în numai 100 de zile la înăl țimea de 4m. Din tulpina cânepei se obțin fibre puternice și
lemnoase c are prin procedee chimice si tehnici specific, se inmoaie si poate fi folosită la țesut. Cânepa
este planta cu cel mai mare poten țial, fiind folosită pentru obținerea produselor de izolare dar și pentru
obținerea unor materiale de contrucții cum ar fi bolț arii din cânepă. Cânepa este aleasă pentru izolare
deoarece izolează termic foarte eficient. Conductivitatea termică este de 0,038 W/mK, capacitatea de a
inmagazina căldura este cuprinsă între 1600 -2300 J/kgK și densitatea o are între 30 -42 kg/ mଷ.

Panourile termoizolatoare din cânepă sunt fabricate din cânepă sau un mix de cânepă cu o
combina ție de bumbac reciclat sau fibre de lemn, ca re sunt legate cu un poliester și ulterior tratate

86

86 împotriva focului . Izola ția din cânepă este utilizat ă în pere ți care respir ă, acoperi șuri ventilate, tavane și
podele. Un hectar de cultura de cânepă asigură izola ția termică pentru 100 mp.
Tipuri de izola ție din fibre de cânepă :
• Izolatia exterioară a pereților cu strat de aer ventilat
• Pentru construc ții vechi și noi
• Intermediară a căpriorilor
• Deasupra căpriorilor, între căpriori auxiliari
• Sub căpriori
• Izolatia planșeelor de lemn
• Pereti interiori și exteriori cu structură pe cadre de lemn și din plăci de fibre lemnoase
• Izolatia sist emelor de pereți din oțel armat
• Panouri de tip cofraj
Avantajele folosirii izola ției din cânepă:

1. Nu irită pielea, plămânii sau mucoasele. Este foarte potrivită în casele a căror locuitori sunt
persoanele alergice sau cu probleme de astm sau respira ție.
2. Fibrele de cânepă sunt un foarte bun izolator din cauza capacită ții lor de a schimba lungimea
de undă a undelor sonore atunci când acestea le traversează.
3. Nu are miros și datorită lipsei de albumină nu este atacată de molii sau gândaci.
4. Reglează umiditatea din încăpere. Fibrele din cânepă pot re ține o cantitate de umiditate pe
care o eliberează cand în încăpere scade foarte tare umiditatea.
5. Are o rezisten ță mare la foc , fiind compusă din fosfat de amoniu sau carbonat de calciu.
6. Cânepa este un material recic labil, dacă se fac modificări sau este demolată contruc ția,
izola ția din cânepă poate fi recuperată.

87

87

Izola ția din cânepă poate fi folosită la izolarea acoperișului, mansardelor, între nivele, la izolarea
pereților interiori sau exteriori, a tavanului. Poate fi utilizată la fațadele caselor din lemn sau cără midă.
Izola ția din cânepă poate fi dub formă de saltele cu diferite grosimi sau sub formă de sul. Cele
sub formă de saltea sunt mai rigide, ferme, iar cele sub formă de sul sunt flexibile și au nevoie de
fixare.

IZOLARE CU PANOURILE DIN PLUTĂ
Pluta este ob ținută de la o anumită specie de stejari, și a nume stejarii de plută. Panourile de
plută expandată folosite la izolare sunt produse din granule de pluă puse în forme metalice și expuse la
aburi cu temperaturi ridicate, ceea ce duce la producere unui adeziv natural și formarea plăcii. Plăcile
de plută se găsesc în comer ț în diferite dimensiuni și diverse densități, în funcție de nevoile fiecăruia.
Pluta este o solu ție cu performanțe ridicate în izolațiile termice, fonice și anti -vibrțtii, potrivită în
special pentru aplica ții exterioare, interioar e și pereți dubli, betoane, acoperiș și pardoseli încălzite.

88

88
Avantajele izolării casei cu plută:
1. Produs ecologic 100%
2. Este potrivit pentru orice mediu și clim ă
3. Asigură o bună izolare și termiă , și fonic ă
4. Asigură protec ție împotriva mucegaiului și a umezelii
5. Exclude apari ția condensului
6. Material greu inflamabil
7. Nu se tasează, î și păstreaz ă forma la ac țiunea unor greutăț i mari
8. Material antistatic (nu se depune praf și nu absoarbe mirosurile)
9. Material durabil (termenul de via ță nelimitat)
10. O pute ți aplic a direct pe pere ți și lasa tă la vedere

Dezavantaje le izolării casei cu plută:
Un dezavantaj al acestei solu ții poate fi î nsă pre țul. Costurile, comparativ cu alte metode de
izolare , sunt destul de ridicate. Bineîn țeles că acest lucru depinde atât de producă tor, c ât și de grosimea
materialului. Dar, ca un exemplu, un metru p ărtrat de plut ă expandat ă, la o grosime de 5 0 mm, de cele
mai multe ori depă șește 100 de lei. La acest pre ț se adaug ă adezivii necesari, plus manopera.

IZOLA ȚIE DIN CELULOZĂ
Izola ția din celul oză este fabricată din hâ rtie de ziare reciclate, care sunt tratate de obicei cu un
mixt de substan țe chimice precum borax -ul și acidul boric pentru a adăuga celulozei proprietăți de
rezisten ță la foc și pentru a îndepărta insectele ș i ciuperci le.

89

89 Izola rea este potrivită pentru utilizare între căpriori și conexiuni din lemn. Izolația de celuloză
este disponibilă într-un format liber, c are poate fi turnat sau suflat în pere ții scheletului de lemn sau
metal, deasemenea celuloza poate fi comprimat ă în panouri.

Avantajele izolării casei cu celuloză :
1. Compozi ția izolației de celuloză conț ine peste 90% material reciclat
2. Fabricată din surse regenerabile
3. Poate fi reutilizată dacă este men ținută uscat ă
4. Higroscopică – oferă un grad de control al umidită ții

Dezavantaje le izolării casei cu celuloză :
1. Conține bor – substan ță ignifugantă și biocid(aproximativ 20%)
2. Posibil să elibereze mirosuri și formaldehidă din cerneala utilizată la printarea ziarelor
3. Este cunoscut faptul că mucegaiul poate fi o problemă în circumstan țe excepț ionale
4. Posibile riscuri asociate c u inhalarea prafului de celuloză în timpul instală rii

90

90

91

91 IZOLA ȚIE DIN IN
Panourile izolatoare de in sunt fabricate din in cu liant din poliester și ulterior tratate pentru
rezisten ța la foc. Izola ția de in este u tiliză în casele cu pere ți care respiră , acoperi șuri ventilate, tavane
și podele.

Avantajele izolării casei cu materiale din in :
1. Reutilizabil dacă este în condi ție bună
2. Higroscopic – oferă un an umit grad de control al umidită ții
3. Acumuleaz ă CO2 în timpul cre țterii plantelor
4. Inul este un material care poate fi re înoit

Dezavantaje le izolării casei cu materiale din in :
1. Conține bor
2. Utilizarea de pesticide la cre șterea culturii
3. Conține substanț e care nu pot fi reutilizate(liant poliester)

92

92 Bibliografie

• Indicativ MC 001/1 -2006 : Metodologie de calcul al performan ței energetice a clădirilor –Anvelopa
clădirii;
• Indicativ MC 001/2 -2006 : Metodologie de calcul al performan ței energetice a instala țiilor din clădiri ;
• Indicativ MC 001/3 -2006 : Auditul și certificatul de performan ță energetic a clădirilor;
• Indicativ MC 001/4 -2009 :Breviar de calcul al performanței energetic a clădirilor și apartamentelor ;
• C107/1 – 2005 : Normativ privind calculul coeficien ților globali de izolare termică la clădirile de locuit ;
• C107/3 – 2005 : Normativ privind calculul performan țelor termoenergetice ale elementelor de construcție
ale clădirilor ;
• C107/3 – 2005 : Normativ privind calc ulul performan țelor termoenergetice ale clădirilor de locuit ;
• C107/3 – 2005 : Normativ privind calculul performan țelor termoenergetice ale elementelor în contact cu
solul ;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc ții
• SR 1907 -2/2014 : Instal ații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare
conven ționale de calcul
• SR 4839/2014 : Instala ții de încălzire. Numarul anual de grade -zile
•https://www.macon.ro/blog/materiale -necesare -pentru -o-locuinta -verde/
•https://www.domu.ro/tipuri -de-termoizolatii -ecologice/
•http://www.termocel.ro/sisteme -izolare/avantaje -izolare -cu-celuloza/
•https://casepractice.ro/izolarea -casei -cu-pluta -avantajele/
•http://www.izolatiisuceava.ro/izolatie -ecologica -din-fibra -de-lemn/
•http://izolatiitermice.eu/wp -content/uploads/2018/05/lista -preturi -generala -2018 -simad.pdf
•https://www.naturalpaint.ro/term oizolatii/izolatii -fibrolemnoase/43 -placi -din-fibre -de-lemn -isoplaat –
windbarrier -exterior.html#ideal -image -0
•https://restartenergy.ro/energie -electrica/ce -pret -pe-kilowatt -vei-plati -in-2019/