Studii Referitoare la Protectia Consumatorilor de Produse de Panificatie

STUDII REFERITOARE LA PROTECȚIA CONSUMATORILOR DE PRODUSE DE PANIFICAȚIE

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE 7

Partea I Considerații generale 8

CAPITOLUL I. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR MATERII PRIME ȘI AUXILIARE PENTRU PRODUCȚIA DE PANIFICAȚIE 9

1.1 Materii prime utilizate la fabricarea produselor de panificație 9

1.1.1. Făina de grâu………………………………………………………………………………………………………..9

1.1.2 Proprietățile fizice ale făinii 10

1.1.3 APA 11

1.1.4 DROJDIA 12

1.1.5 SAREA 13

2.2 Materii auxiliare folosite în industria panificației 14

Partea a II-a Contribuții proprii 16

CAPITOLUL II. SCOPUL, MATERIALUL ȘI METODE DE CERCETARE 17

2.1 Scopul și obiectivele cercetării 17

2.2 Cererea pe piață a produselor de panificație 17

2.4 Consumul de produse de panificație 18

CAPITOLUL III. STUDII CU PRIVIRE LA PROTECȚIA CONSUMATORILOR DE PRODUSE DE PANIFICAȚIE 20

3.1 Evoluția și factorii de influență în industria panificației 20

3.2 Piața produselor de panificație 21

3.3 Producția de făină și vânzarea produselor de panificație 24

3.4 Metode de cercetare ale produselor de panificație 24

CAPITOLUL IV. PROTECȚIA CONSUMATORULUI DE PRODUSE DE PANIFICAȚIE ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 26

4.1 Prezentarea organizațiilor privind protecția consumatorilor în România 26

4.1.1 Dreptul consumatorilor 27

4.1.2 Legislația în vigoare privind produsele de panificație în România și în [NUME_REDACTAT] 27

4.2 [NUME_REDACTAT] Europene în domeniul protecției consumatorilor 31

4.2.1 Prevederi legislative europene în domeniul protecției consumatorilor 31

4.2.3 Cazuri de încălcare a prevederilor legale 34

4.2.4 Măsuri aplicate 38

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 39

BIBLIOGRAFIE 40

Lista figurilor

Figura 1.1 Tipuri de cereale pentru făinuri 9

Figura 1.2 Făină din tărâțe de grâu 10

Figura 1.3 Făină albă din grâu 10

Figura 1.4 Drojdie uscată……………………………………………………………………………………………………..13

Figura 1.5 Drojdie proaspătă calup 13

Figura 1.6 Sare iodată 13

Figura 1.7 Grăsimi alimentare 14

Figura 1.9 Exact de malț 15

Figura 2.1 Reprezentarea grafică a cerințelor consumatorilor pentru a alege un produs de panificație 18

Figura 2.2 Diferite produse de panificație 19

Figura 3.1 Produse de panificație…………………………………………………………………………………………..23

Figura 3.2 Gama de produse de panificație ………………………………………………………………………….23

Figura 3.3 Reprezentare grafică a criteriilor de alegere a unui produs de panificație 25

Figura 4.1 [NUME_REDACTAT] Naționale pentru [NUME_REDACTAT] 26

Figura 4.2 și 4.3 Etichete produse de panificație 30

Figura 4.4 Reprezentarea grafică a sancțiunilor pentru parametri organoleptici și fizico-chimici 36

Figura 4.5 Reprezentarea grafică a județelor și a municipiului București cu operatorii sancționați ……………………………………………………………………………………………………………………………….37

Lista tabelelor

Tabelul 1.1 Tipurile de făină de grâu fabricate în România 11

Tabelul 3.1 Evoluția livrărilor la făină și produse de panificație 24

INTRODUCERE

Caractristicile materiei prime influențează calitatea produselor de panificație finite, de asemenea și stabilirea metodelor corective în ceea ce privește ameliorarea calității făinii, pentru a obține produse finite superioare din punct de vedere calitativ.

Industria panificației ocupă un loc important, produsele de panificație reprezentand alimente consumate zilnic. Importanța produselor de panificație folosite pentru a satisface cerințele populației reprezintă un factor care determină ca industria de panificație din România, alături de celelalte ramuri ale industriei, să se dezvolte rapid.

Corespunzător cu modelele agricole existente în UE, obiectivele industriei românești de panificație trebuie să acorde mai mare importanță următoarelor aspecte: asigurarea securității alimentare, introducerea unor tehnologii și procese de fabricare moderne, adaptarea standardelor românești la cele europene și internaționale și îmbunătățirea calității produselor finite.

În această lucrare am urmărit activitatea organizației responsabilă de protecția consumatorilor din țara noastră, abaterile constatate în cadrul verificărilor efectuate de operatorii economici și măsurile care sunt aplicate pentru remedierea problemelor găsite.

Astăzi, consumatorii de produse de panificație sunt mai conștienți de igiena pieței și a alimentației. Ca produsele să fie sigure pentru consum, consumatorii trebuie să respecte normele tehnologice și sanitare. Prin analiza unor principale coordonate ale pieței produselor de panificație din România se observă faptul că piața tinde către o încadrare într-o economie de piață activă, caracterizată prin existența unei concurențe dezvoltate, într-un mediu de afaceri conform cu cerințele și cu o putere de cumpărare mereu în creștere.

Partea I

Considerații generale

CAPITOLUL I. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR MATERII PRIME ȘI AUXILIARE PENTRU PRODUCȚIA DE PANIFICAȚIE

Materii prime utilizate la fabricarea produselor de panificație

1.1.1 Făina de grâu reprezintă materia primă folosită la obținerea pâinii, a produselor de patiserie și a produselor făinoase. Făina este obținută prin măcinarea boabelor de grâu, rezultând astfel un ansamblu de componente chimice și biochimice (figura 1.1). Componentele care alcătuiesc masa de făină redau influențe asupra însușirilor fizice și chimice ale acesteia.

Datorită extinderii gamei sortimentale, în același timp cu progresarea tehnologiilor de fabricare a diferitelor produse și realizarea lor cu echipamente performante, impune utilizarea făinurilor cu însușiri fizico – chimice și tehnologice diferențiate.

Calitatea făinii este una dintre problemele principale ale industriei de panificație, pentru că automatizarea și mecanizarea proceselor tehnologice nu permit modificarea parametrilor de lucru stabiliți în primă fază.

Figura 1.1 Tipuri de cereale pentru făinuri

(Sursa:www.furaje-distrib.ro)

Prin urmare, pentru obținerea unor produse de panificație de calitate superioară, făina trebuie să aibă însușiri corespunzătoare cerințelor de fabricație a fiecărei grupe și subgrupe de produse.

1.1.2 Proprietățile fizice ale făinii

Calitatea făinii folosită în industria panificației, se stabilește, în primul rând, pe baza însușirilor fizice și variază în funcție de proprietățile ei.

Printe însușirile fizice ale făinii se numără: culoarea, mirosul, gustul, finețea, umiditatea și aciditatea. Culoarea, mirosul, gustul, se apreciază prin metode organoleptice, iar umiditatea și aciditatea prin determinări de laborator .

a). culoarea făinii:este influențată de unele părți provenite din corpul făinos al boabelor, care sunt alb – gălbuie, dar și de tărâțele existente în făină (în cazul făinii semialbe și negre). Făina de grâu are culoare albă cu nuanță gălbuie, până la cenușie deschisă cu nuanță albă – gălbuie și conține particule de tărâțe (figura 1.2 și figura 1.3).

Culoarea făinii mai poate fi influențată și de prezența corpurilor străine aflate în cereale (mălură, neghină, măzăriche, etc) care din cauza unui proces tehnologic de măciniș incorect au pătruns în făină.

Figura 1.2 Făină din tărâțe de grâu Figura 1.3 Făină albă din grâu

(Sursa: www.boromir.ro)

b). mirosul făinii normale trebuie să fie plăcut și specific. Prezența unui miros de mucegai, de încins sau de stătut, indică fie faptul că făina a fost obținută din boabe de cereale vechi fie au fost păstrate în condiții necorespunzătoare. Dintr-o astfel de făină nu se poate fabrica produse de panificație, deoarece poate transmite produsului mirosul ei neplăcut.

c). gustul făinii trebuie să fie plăcut, puțin dulceag, caracteristic. Gustul acrișor denotă că făina este veche, iar cel acru sau amar indică faptul că făina este alterată.

d). granulația făinii este un important indice de calitate. Aceasta se referă la mărimea particulelor de făină rezultată în urma procesului de măcinare. Din punct de vedere al granulației făina poate fi fină sau grișată. Cunoașterea gradului de finețe a făinii este necesară pentru procesului de panificație, deoarece influențează diversele faze ale acestui proces.

Tipul făinii reprezintă conținutul mineral (cenușa) exprimat în procente la substanța uscată și înmulțit cu 1000. Tipurile de făină de grâu fabricate în România sunt prezentate în tabelul 1.1

Tabelul 1.1

Tipurile de făină de grâu fabricate în [NUME_REDACTAT]: Banu C., 2009

1.1.3 APA

Pentru prepararea aluatului pentru produselor de panificație se utilizează apă în cantități variind în funcție de capacitatea de hidratare a făinii, de cantitatea celorlalți componenți lichizi care se adaugă în aluat și de unele particularități de obținere a produselor, corespunzătoare cu rețetele de fabricație a acestora.

Rolul apei în aluatul pentru produse este foarte important, pentru că în prezența apei particulele de făină se hidratează și formează glutenul, acesta din urmă condiționând obținerea aluatului. Dacă avem o cantitate insuficienată de apă nu putem asigura formarea completă a glutenului, și va rezulta un aluat de consistență mare, cu o elasticitate redusă. Însușirile reologice ale aluatului sunt date de- elasticitate și vâscozitate- acestea crescând până la anumite valori ale conținutului de apă corespunzătoare umflării maxime a proteinelor după care mărimea elasticității și vâscozității scade.

O cantitate suficientă de apă asigură obținerea unui miez elastic. La o cantitate de apă insuficientă, în aluat nu se atinge umflarea optimă a proteinelor glutenice, rezultând un aluat cu o elasticitate redusă și produse cu un volum mic, porii fiind nedezvoltați.

Pentru a putea fi utilizată în industria panificației, apa trebuie să îndeplinească următoarele aspecte:

Să fie potabilă, condițiile să fie corespunzătoare standardului în ceea ce privește compoziția chimică și microbiologică;

Să fie fără gust sau miros străin, acestea putând modifica proprietățile senzoriale ale pâinii;

Să aibă o duritate între 5-20 grade;

Încărcătura microbiologică a apei, trebuie să conțină maximum 20 microorganisme / ml și să nu conțină bacterii coliforme.

Verificarea calității apei în unitățile de panificație se face prin examen senzorial unde sep se controlează mirosul, gustul, dar și impuritățile vizibile.

1.1.4 DROJDIA

Drojdia folosită în industria panificației este o aglomerare de celule de drojdii din specia Saccaromyces cerevisiae și se obține în fabricile de spirt, prin fermentarea melasei de zahăr la acestea adăugându-se săruri nutritive (figura 1.4 și figura 1.5). Într-un gram de drojdie comprimată se află aproximativ 10 milioane de celule. Ca structură morfologică celula de drojdie este alcătuită din membrană subțire și elastică, în interiorul căreia se găsește protoplasma cu aspect vâscos, conținând granule de grăsime, particule de proteină, glicogen, săruri minerale și o cantitate însemnată de vitamine.

Figura 1.4 Drojdie uscată Figura 1.5 Drojdie proaspătă calup

(Sursa:www.pakmaya.ro)

Odată adaugată în aluat, drojdia se înmultește și produce fermentația alcoolică. Înmulțirea celulelor are loc prin înmugurire alcătuind colonii sau lanțuri de celule. Fermentația se realizează la temperatura de 35oC. Drojdia comprimată este sub forma unui calup paralelipipedic, cu masa de 0,5 sau 1 kg (figura 1.5).

Umiditatea drojdiei nu trebuie să depășească 76%, puterea de creștere să fie sub 90 de minute. Calitătea drojdiei comprimate este dată de puterea ei de creștere.

1.1.5 SAREA

Acțiunea tehnologică a sării în aluat este dată ca un efect de deshidratare a glutenului, acesta devenind mai compact, mai rezistent și cu o stabilitate mult mai bună. Sarea inhibă activitatea enzimelor amilolitice și a florei fermentative. Datorită rolului pe care îl are sarea în aluat, la folosirea făinii de calitate superioară se folosește o cantitate mai redusă față de utilizarea făinii cu însușuri mai scăzute care necesită o cantitate mai mare de sare. Din cauza temperaturii ridicate în sălile de fabricație se folosește o cantitate de sare mai mare pentru a încetini fermentarea aluatului care ar putea avea o influență nefavorabilă asupra calității produselor (figura 1.6)

Figura 1.6 Sare iodată

2.2 Materii auxiliare folosite în industria panificației

Materiile auxiliare folosite în industria panificației se împart în două mari categorii:

materiale folosite pentru îmbunătățirea gustului și a valorii nutritive (ex: grăsimi, zaharuri, lapte, ouă )

materiale folosite pentru ameliorarea calității produselor (ex: amelioratori).

Materiale auxiliare folosite pentru îmbunătățirea gustului și valorii nutritive

Grăsimile alimentare se folosesc pentru fabricarea produselor de panificație, în proporții diferite, pentru a influența proprietățile reologice ale aluatului, mai ales plasticitatea. Grăsimea formează o peliculă foarte subțire printre granulele de amidon și printre lanțurile de proteine din masa aluatului, izolându-le, astfel încât coeziunea să fie diminuată, rezultând astfel produse fragede și afânate.

De asemenea, grăsimile intervin în formarea substanțelor de aromă, prin oxidare contribuie la formarea compușilor carbonilici, produsele finale fiind mult mai gustoase.

Figura 1.7 Grăsimi alimentare

(Sursa: www.bonduelle.ro)

Zahărul (zaharoza) este substanța dulce cea mai des folosită, participând la formarea melanoidinelor, rumenind coaja produselor. Dacă este folosit într-o cantitate mai mare de 6 % la produsele afânate pe cale biochimică, zahărul diminuează procesul de fermentație, din cauza acțiunii de deshidratare pe care o are asupra celulelor de drojdie.

Extractul de malț este un sirop concentrat din zaharuri fermentescibile, proteine, enzime amilolitice și proteolitice, vitamine și substanțe minerale. Extractul de malț este obținut în urma hidrolizei hidrotermice a malțului de orz-orzoaică și concentrarea acestuia la temperaturi joase în vid, fiind necesară o menținere a echipamentul enzimatic în stare activă (figura 1.8).

În industria panificației, acesta este folosit pentru a mări capacitatea de formare a gazelor în aluat și de a reduce timpul de fermentare a aluatului. Are o influență și asupra indicilor calitativi ai produselor, prin creșterea volumului, a porozității și elasticității miezului, produsele având gust și aroma mai plăcută, menținând în timp prospețimea.

Figura 1.8 Exact de malț

(Sursa: www.brubar.com)

Laptele și produsele lactate se folosesc pentru produsele de franzelărie, în proporție de aproximativ 20-30 % față de făină și se introduc în faza de maia. În această fază aciditatea fiind favorabilă pentru însușirile reologice ale aluatului preparat din făina medie sau slabă.

Fibrele alimentare sunt folosite pentru mărirea conținutului de fibre alimentare deja conținute de produse și la prepararea produselor cu valoare calorică scăzută. Fibrele alimentare se pot clasifica în funcție de compoziția lor chimică, de natura lanțurilor principale și secundare care le formează: celuloze (acestea au ca lanț principal un polimer de glucoză, liniar), hemiceluloze (cu lanț principal și secundar heterogen, constituite din resturi de manoză, glucoză, galactoză, xilanoză, arabinoză), pectine (cu lanț principal format din resturi de acid galacturonic, cu grad de metilare variabil), mucilagii (lanțuri).

Partea a II-a

Contribuții proprii

CAPITOLUL II. SCOPUL, MATERIALUL ȘI METODE DE CERCETARE

Importanța produselor de panificație pentru satisfacerea cerințelor de hrană ale populației este un factor care determină ca industria de panificație din România, alături de celelalte ramuri ale industriei, să se dezvolte în ritm accelerat.

Industria panificației reprezintă un domeniul legat de obținerea produselor de panificație, una dintre cele mai vechi ocupații în țara noastră, constituind astfel componenta majoră a producției alimentare.

2.1 Scopul și obiectivele cercetării

Scopul lucrării este cercetarea amănunțită a unor probleme importante, atât verificarea produselor de panificație în vederea asigurării calității, cât și domeniul de protecția consumatorilor.

Obiective ale cercetării prezentate în această lucrare:

Efectuarea activității de informare a cetățenilor privind drepturile pe care le au în calitate de consumatori;

Interpreatarea nivelului de consum al produselor de panificație și necesitatea acestora în alimentație;

Prezentarea legislației în domeniu;

Descrierea diferitelor cazuri de nerespectare a legislației în vigoare;

2.2 Solicitarea pe piață a produselor de panificație

Pentru satisfacerea cerințelor necesare alimentației, industria de panificație din România realizează o gamă diversificată de sortimente, care pot fi grupate astfel: pâine neagră, pâine semialbă, pâine albă, produse de franzelărie, produse dietetice și produse de covrigărie. În structura producției pâinea neagră reprezintă 25%, pâinea semialbă 35%, pâinea albă 36%, iar produsele de franzelărie și celelalte sortimente 15% (figura 2.1).

Figura 2.1 Reprezentarea grafică a cerințelor consumatorilor pentru a alege un produs de panificație

Astfel, produsele de panificație nu mai sunt cumpărate zi de zi ci de două sau trei ori pe săptămână și sunt preferate cele ambalate, acestea nefiind cumpărate de la magazinele de cartier, ci din supermarketuri și hipermarketuri, ponderea vânzărilor crescând cu 35%..

2.4 Consumul de produse de panificație

Produsele de panificație sunt alimente care trebuie consumate în stare limitată pentru că acestea conțin în proporție de 50-55% din masa lor glucide, reprezentând elementul energetic principal al rației zilnice. Circa 55-60% din valoarea energetică a rației alimentare zilnice este constituită de glucide. În cantitatea zilnică de alimente glucidele reprezintă circa 300-500 g sau 4-8 g/kg corp greutate ideală.

Glucidele sunt necesare organismului uman deoarece reprezintă o importantă sursă energetică pentru arderea proteinelor și lipidelor. De aceea o doză de minim 175-200 g glucide / 24 ore este absolut necesară organismului uman pentru evitarea acidozei.

Comitetul de experți al [NUME_REDACTAT] a Sănătății a precizat că pentru persoanele cuprinse între 65-70 ani aportul caloric trebuie să fie de 2400 kcal/24 ore pentru bărbați și 2100 kcal/ 24 ore pentru femei. Acești indici nu sunt exacți, ci pot varia în funcție de efortul fizic depus, modul de viață, starea de sănătate, bolile de care suferă organismul. Maximum 50% din aportul energetic global al zilei se poate acoperi din glucide, respectiv din pâine albă sau intermediară (figura 2.2) sau din cartofi, paste făinoase, legume și fructe.

Figura 2.2 Diferite produse de panificație

(Sursa:www.maramedia.ro)

Conținutul produselor în fibre alimentare, vitamine, substanțe minerale sunt favorabile pentru organismul uman. O alimentație bogată în fibre alimentare (tărâțe, pâine integrală, neagră, graham) poate duce la reducerea apariției unor boli (cancerul de colon, boli digestive, boli cardiovasculare, litiaza biliară).

CAPITOLUL III. STUDII CU PRIVIRE LA PROTECȚIA CONSUMATORILOR DE PRODUSE DE PANIFICAȚIE

3.1 Evoluția și factorii de influență în industria panificației

Pâinea și produsele de panificație rămân la baza alimentației oamenilor, brutăritul fiind o îndeletnicire normală în viața rurală.

În țara noastră se poate spune că producerea pâinii în mod industrial s-a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, aceasta producîndu-se în orașe și târguri, în atelierele meșteșugărești, care au format primele unități de producție de mare capacitate numite „manutanțe”, acastea fiind dotate cu utilaje la nivelul tehnic al unui nou sistem. În perioada primului război mondial s-au întemeiat primele unități mari pentru producerea pâinii, dotate cu cuptoare încălzite cu țevi cu abur, tip Dampf, și malaxoare, făcându-se astfel trecerea de la frământarea manuală și cuptorul încălzit cu lemne, la primele utilaje moderne, destinate astfel să mărească cantitatea și calitatea pâinii și a produselor de patiserie.

O a doua etapă în dezvoltarea industriei de panificației din țara noastră, se dezvoltă în perioada celui de-al II-lea război mondial, aceasta definindu-se prin mărirea capacității de producție spre a acoperi consumul, mecanizarea operațiilor, diversificarea sortimentelor, ajungându-se acum la automatizarea și computerizarea întregului proces tehnologic.

Procesul tehnologic și sortimentele de produse de panificație au fost influențate de specificul vienez de fabricare a pâinii, care s-a transferat și s-a dezvoltat apoi în condițiile producției noastre, cel mai mult în privința produselor de franzelărie.

În ultima perioadă s-au construit un număr mare fabrici moderne de capacitate mare, o parte din ele alcătuind complexe de morărit și de panificație, cu o producție variată. Unitățile noi sunt dotate cu utilaje și instalații de un ridicat nivel tehnologic și dispun de un grad avansat de mecanizare a procesului de fabricație, pe măsura asimilării în producția inițială a utilajelor tehnologice principale, fabricile de produse de panificație au fost dotate cu utilaje și linii tehnologice moderne.

Din punct de vedere al producției, în industria de panificație din țara noastră se dezvoltă continuu gama de sortimente, pentru mulțumirea consumatorilor cu produse variate și cu valoarea alimentară sporită. Un interes aparte se acordă fabricării produselor dietetice și a celor pentru copii.

În fabricile moderne, se aplică procedee tehnologice care situează industria noastră de panificație printre industriile actuale. Exemple de procedee sunt: transportul și depozitarea făinii în vrac, pregătirea din timpul fluxului tehnologic a materiilor prime în vederea fabricației, prelucrarea aluatului cu linii de funcționare continuă, coacerea produselor în cuptoare mecanice cu bandă. De asemenea, se aplică metode avansate pentru controlul calității materiilor prime, a produselor finite, precum și pentru urmărirea și optimizarea regimului de fabricație.

3.2 Piața produselor de panificație

Produsele de panificație sunt alcătuite din produse ca: pâinea, produsele de franzelărie, produsele dietetice și covrigii, iar unitățile de producție produc o gamă întreagă de produse, la fabricarea cărora se folosesc, în principal, făină de grâu, apă, drojdie și sare.

Gama produselor este destul de variată și continuă să se îmbogățească cu noi sortimente, în scopul satisfacerii cerințelor consumatorilor.

Gama produselor de panificație cuprinde următoarele grupe:

pâine neagră (integrală);

pâine semialbă (intermediară);

pâine albă;

produse de franzelărie simple;

produse de franzelărie cu adaosuri;

produse speciale de franzelărie;

produse dietetice;

covrigi.

Produsele din fiecare grupă se deosebesc printr-un specific de gust și de aspect, care este diferit, fiind influențat fie de tipul de făină utilizat, fie de compoziția aluatului din care se prepară.

Grupa “pâine neagră” cuprinde sortimentele preparate din făină neagră de grâu cu sau fără adaos de cartofi (sub formă de pastă sau fulgi), drojdie, sare și apă (potabilă). Produsele au forma rotundă, ovală sau lungă.

Grupa “pâine semialbă” cuprinde produsele preparate din făină semialbă (intermediară) de grâu, cu sau fără adios de cartofi și pâinea cu făină de secară. La fabricarea acestora se adaugă făină, drojdie, sare și apă potabilă, iar la pâinea cu făină de secară se adaugă și chimen.

Grupa “pâine albă” cuprinde produsele produse din făină albă de grâu, cu sau fără adaos de cartofi, drojdie comprimată, sare și apă. Pâinea poate avea formă rotundă, lungă (de franzelă crestată sau necrestată), de lipie sau paralelipipedică.

Grupa “produse de franzelărie simple” cuprinde o gamă variată de produse ca formă și mărime, toate fiind preparate din făină de grâu, drojdie comprimată, sare și apă, la care se mai adaugă extract de malț. După formă, aceste produse de franzelărie se cunosc sub diverse denumiri, ca: împletituri, chifle, cornuri, franzeluțe.(figura 3.1)

Grupa “produse de franzelărie cu adaosuri”, cunscută și sub denumirea de “specialități cu materiale”, cuprinde specialitățile simple, o gamă foarte variată ca formă și mărime. La prepararea acestora se utlizează făină albă de grâu, drojdie comprimată, sare, apă, zahăr, ulei alimentar, margarină, unt, lapte, ouă, unele din ele se presară la suprafață cu susan sau mac. Denumirea acestor produse diferă după forma lor: împletituri, franzeluțe, cornuri, batoane, japoneze, spirale.(figura 3.2)

Produsele de franzelărie cu adaosuri sunt superioare celor din celelalte grupe, datorită adaosului de zahăr și ulei (în cantitate de 3,6% din fiecare, față de greutatea produsului finit), cum și de alte materii auxiliare care au valoare alimentară ridicată.

Grupa “produse speciale de franzelărie”. Este grupa cu cea mai diversificată gamă de produse. La fabricarea acestora se aplică rețete care conțin făină de grâu, drojdie, sare apă și zahăr, grăsimi alimentare, lapte ouă, fructe confiate, esențe în cantități diferite, în funcție de specificul produsului. Astfel, în această grupă se încadrează cozonacii, checurile și alte sortimente superioare.

Datorită compoziției bogate a aluatului din care se prepară, produsele speciale de franzelărie sunt superioare, din punct de vedere calitativ, celorlalte sortimente de panificație.

Grupa “produse dietetice” reprezintă o gamă mai restrânsă de sortimente și este destinată să satisfacă cerințele consumatorilor care țin regim dietetic (bolnavi, copii).

La obținerea acestor produse se folosește în cele mai multe cazuri făină albă de grâu, drojdie comprimată și apă, adăugându-se, dupa specificul fiecăruia, făină de graham, calciu, margarină, lapte, glucoză, miere.

Grupa “covrigi” cuprinde o diversitate de produse de simigerie, preparate din făină albă de grâu, drojdie comprimată, sare și apă, la care se adaugă ouă, zahăr, ulei, etc. Covrigii se presară de obicei cu sare, susan sau mac (separat sau în amestec).

Forma lor este diferită, în general de inel simplu, inel împletit sau în formă de 8. Covrigii sunt produse de panificație care se pot conserva mai mult timp , având umiditate scăzută.

Figura 3.1 Produse de panificație Figura 3.2 Gama de produse de panificație

(sursa:www.rompan.ro)

3.3 Producția de făină și vânzarea produselor de panificație

Analiza cantităților de făină și a produselor de panificație livrate a crescut în luna septembrie 2013, comparativ cu septembrie 2012, respectiv cu aproape 11.000 tone în cazul produselor de panificație și a pâinii și cu 21.000 tone la făină, în termeni relativi.(tabelul 3.1)

Tabelul 3.1

Evoluția livrărilor la făină și produse de panificație

Sursa: INS și bilanțurile contabile ale agenților economici

În cazul producției de făină de grâu și secară, evoluția lunară variază cu 3-4 procente sub dinamica producției de pâine, explicabilă prin oscilațiile de la celelalte produse de brutărie și patiserie.

3.4 Metode de cercetare ale produselor de panificație

Comportamentul consumatorului cu privire la frecvența de cumpărare, preferințe de consum ale produselor de panificație dar și importanța acordată siguranței alimentare. Am realizat o cercetare ce a avut ca scop evaluarea percepțiilor consumatorilor cu privire la decizia de cumpărare a unui sortiment din gama produselor de panificație. Cercetarea a fost realizată pe un esantion de 200 de persoane, 100 femei și 100 bărbați, în cadrul acestei cercetări au fost testate o serie de ipoteze (figura 3.3).

Mulți consumatori au auzit de conceptul de siguranță alimentară, principala sursă de informare fiind televiziunea și presa de specialitate.

Majoritatea grupează siguranța alimentară, în special cu condițiile de comercializare, dar și cu compoziția produselor.

Produsele neambalate se vând mai mult decât cele ambalate, acest lucru fiind determinat de nivelul de venit.

Cei mai mulți consumatori aleg un produs cu termen de valabilitate scurt și preferă produsele fabricate din făină albă.

Un factor principal ce influențează alegerea și cumpărarea unui produs de panificație este prețul, alte criterii importante în luarea deciziei de cumpărare fiind reprezentate de condițiile de depozitare, expunere și vânzare, dar și experiența anterioară cu produsul.

Criteriile de a alege un sortiment din gama produselor de panificație sunt: prețul, ingredientele, prospețimea

Figura 3.3 Reprezentare grafică a criteriilor de alegere a unui produs de panificație

În ceea ce privește domeniul de panificație majoritatea din subiecții investigați sunt de părere că siguranța alimentară se referă, în special la igiena în procesul de producție, mod de comercializare și compoziția produsului. De aici, se deduce faptul că, un rol important în asigurarea acestor condiții, o importanță majoră îi revine, în aceeași măsură, producătorului, distribuitorului, cât și vânzătorului.

CAPITOLUL IV. PROTECȚIA CONSUMATORULUI DE PRODUSE DE PANIFICAȚIE ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

4.1 Prezentarea organizațiilor privind protecția consumatorilor în [NUME_REDACTAT] România a fost creată [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (A.N.P.C) ca organ de specialitate pentru administrația publică centrală. [NUME_REDACTAT] are rolul de a pune în aplicare politica și strategia Guvernului cu privire la prevenirea și combaterea practicilor ce pot pune în pericol viața, sănătatea, securitatea și interesele economice ale consumatorilor(figura 4.1).

[NUME_REDACTAT] au fost înființate organizații neguvernamentale, denumite Asociații pentru [NUME_REDACTAT] din România care este o asociație neguvernamentală, independentă, apolitică și non-profit are drept scop apărarea și promovarea drepturilor consumatorilor.

Asociațiile de Protecție a Consumatorilor au următoarele drepturi: să solicite autorităților competente luarea de măsuri în vederea retragerii de pe piață a produselor sau serviciilor care nu asigură nivelul calitativ prescris în documente; să fie consultate la elaborarea standardelor sau specificațiilor care definesc caracteristicile produselor; să solicite efectuarea de analize și încercări ale produselor, să introducă acțiuni în justiție pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale consumatorilor, să informeze opinia publică asupra deficiențelor de calitate a produselor.

Figura 4.1 [NUME_REDACTAT] Naționale pentru [NUME_REDACTAT]

(Sursa: www.anpc.ro)

4.1.1 Dreptul consumatorilor

În data de 15 martie 1962, J.F Kennedy a menționat către Congres un mesaj legat de drepturile consumatorilor, subliniind exisența a patru mari drepturi fundamentale ale acestora:

dreptul la securitate

dreptul de informare

dreptul de a fi ascultat

dreptul de a alege produse și servicii.

În conformitate cu acest document internațional, guvernele tuturor țărilor pe baza principiilor directoare declarate, trebuie să dezvolte și să mențină o puternică politică de protecție a consumatorilor, prin măsuri legislative interne adecvate și instituții capabile să asigure o protecție reală și eficientă a consumatorilor.

4.1.2 Legislația în vigoare privind produsele de panificație în România și în [NUME_REDACTAT]

În prezent, în [NUME_REDACTAT] există un cadru instituționalizat bine structurat în domeniul protecției consumatorilor.

Consumatorii sunt exigenți față de calitatea produselor, formulând o serie de cerințe privind comportarea în timp a produselor, caracteristicile psihosenzoriale, economice ale produselor, compatibilitatea lor cu alte produse. De asemenea, consumatorii doresc să fie informați corect și complet pentru a alege produsele în cunoștință de cauză.

Cu excepția directivei privind răspunderea producătorului, celelalte obiective au ca scop informarea consumatorilor: unica rațiune este aceea că este bine să informezi consumatorii, în acest fel ei sunt mai buni cunoscători ai pieței. În aceeași măsură, trebuie avut în vedere, faptul că nu s-au concretizat următoarele aspecte privind: educarea consumatorilor, protecția intereselor economice ale consumatorilor, mijloacele juridice de apărare ale consumatorilor precum și securitatea acestora.

Consumatorul este definit legal ca fiind ‘orice persoană fizică sau grupe de persoane fizice constituite în asociații, care cumpără, dobândește, utilizează sau consumă în afara activității sale profesionale sau comerciale, dar care acționează în contractele aflate sub incidența legii.

Protecția consumatorilor se referă la o piață de consum mondială de peste 6 miliarde de oameni, iar în condițiile ratelor de creștere anuală se deduce că va atinge 8 miliarde până în 2015.

Ca o latură însemnată a politicii sociale, protecția consumatorilor reprezintă o grupare de dispoziții legale de natură publică sau privată, care asigură respectarea drepturilor și intereselor consumatorilor.

[NUME_REDACTAT], consumatorii beneficiază de următoarele drepturi:

● de a fi protejați împotriva riscului achiziționării unor bunuri care le pun în pericol sănătatea sau viața;

● de a fi informați corect și complet asupra produselor și serviciilor, în scopul unei alegeri cât mai avantajoase;

● de a avea acces la o gamă variată de mărfuri;

● de a fi despăgubiți atunci când bunurile achiziționate nu corespund cerințelor;

● dreptul de a se organiza în asociații pentru protejarea intereselor.

Cele mai frecvente încălcări ale drepturilor consumatorilor sunt cauzate de comercializarea produselor care prezintă abateri de la caracteristicile calitative sau care pot pune în pericol viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor; comercializarea de produse falsificate sau contrafăcute; păstrarea și depozitarea produselor destinate comercializării în condiții care nu asigură menținerea caracteristicilor de calitatea ale acestora; comercializarea produselor cu elemente de identificare incomplete; prezentarea prin publicitate, în prospecte, cataloage, mass-media. a altor valori ale caracteristicilor produselor sau serviciilor decât cele reale.

În primul rând, elaborarea legislației în domeniul protecției consumatorilor în România a constituit-o [NUME_REDACTAT] nr. 21/ 1992, inspirată din Principiile directoare ale O.N.U., această ordonanță prezintă drepturile fundamentale ale consumatorilor și asigură cadrul legal în acest domeniu.

În al doilea rând, sunt stabilite obligațiile care revin agenților economici, privind calitatea produselor și serviciilor destinate comercializării. Dintre acestea se menționează:

● descrierea completă și corectă a caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor;

● informarea cu privire la produsele oferite se realizează în mod obligatoriu prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora, care se înscriu la vedere, după caz, pe etichetă, pe ambalajul de vânzare;

● informațiile trebuie să fie înscrise în limba română, indiferent de țara de origine a produsului.

Echivalent cu modelele agricole alternative existente în [NUME_REDACTAT], obiectivele industriei românești de morărit și panificație au fost concepute și axate pe: asigurarea siguranței și securității alimentare; introducerea de tehnologii și procese de producție competitive pe piața europeană; legătura legislației românești specifice sectorului cu acquis-ul comunitar și implementarea sa; concordanța standardelor românești la cele europene și internaționale;

De asemenea, pornind de la tendințele pieței produselor de morărit și panificație din [NUME_REDACTAT], are implicații și pe piața românească a produselor de panificație, în următorii ani, în domeniul panificației este necesar ca activitatea să fie orientată și fundamentată pe anumite strategii de firmă și sectoriale: creșterea preocupărilor populației în legătură cu sănătate; creșterea consumului cerealelor sub formă de fulgi; creșterea ponderii produselor de panificație vândute în supermarketuri; orientarea către produse mici și convenabile; dezvoltarea sectorului de produse făinoase dietetice, cele destinate unor diverse categorii de bolnavi.

Apariția pe piața românească a produselor de panificație din [NUME_REDACTAT] a impus aplicarea de către autoritățile române a unor standarde de calitate privind producția de grâu recoltată, cât și măsuri de protecție a consumatorilor la nivelul standardelor europene. Încă din anul 1996 Institutul de [NUME_REDACTAT] realizează un test în fiecare an la calitatea grâului rezultat din campaniile agricole, pentru suprafața arabilă, pe zone de cultură și soiuri, în fiecare județ al țării. Prelevarea probelor se realizează într-o metodologie expusă în Ordinul nr. 102/28.03.2001 al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și Mediului. Calitatea grâului este caracterizată de dotarea genetică a soiurilor și de adaptarea acestora la zone pedoclimatice, de conținutul de proteină, masa specifică, de conținutul în impurități compus din boabe cu defecte și material inert, de teste tehnologice (conținutul și calitatea glutenului, indicele de cădere) și teste reologice (farinograma, alveograma) și se adresează producătorilor implicați în domeniul cerealelor.

[NUME_REDACTAT], pâinea este cel mai important aliment și determinarea calității grâului din recoltele anuale, în țara noastră, are o importanță specială. Calitatea grâului se determină prin teste fizice, chimice, organoleptice, în urma cărora se obțin informații utile privind valorificarea finală a acestuia într-un mod cât mai eficient.

Din punct de vedere al populației, una dintre primele cerințe ale consumatorilor de produse de panificație constă în a fi protejat împotriva unui risc inacceptabil, certificarea confirmând conformitatea produselor și serviciilor cu standardele de securitate aplicabile. Consumatorii sunt preocupați de durata valabilității produsului și de modul în care produsul corespunde scopului de utilizare. Legislația din domeniul produselor alimentare este aplicabilă și produselor din industria de panificație, în conformitate cu aceste acte normative, agenții economici din domeniu au obligația să eticheteze aceste produse cu următoarele informații: denumirea sub care este vândut produsul; lista cuprinzând ingredientele; cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; cantitatea netă pentru alimentele preambalate; data durabilității minime; data limită de consum (termenul de valabilitate); condiții de depozitare sau de folosire; sediul producătorului sau al distribuitorului (în cazul produselor de import se înscriu numele și sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România); locul de origine sau de proveniență al produsului (figura 4.2 și 4.3.).

Figura 4.2 și 4.3 Etichete produse de panificație

4.2 [NUME_REDACTAT] Europene în domeniul protecției consumatorilor

Politica de protecție a consumatorilor a fost recunoscută în tratatele [NUME_REDACTAT] pentru interesele economice ale consumatorilor, care au fost reunite în cadrul altor politici comunitare. Acest fapt duce la ideea că tratarea problemelor consumatorilor este parte integrată a abordării sistematice privind problemele comunitare, constituind în același timp un subsistem cu obiective, priorități și instrumente proprii.

Instituția protecției consumatorului, este în strânsă legătură cu consumerismul. Acesta este definit legal ca o mișcare socială cu destinația de a-i determina pe investitori (producători și comercianți) să acorde o mare atenție nevoilor și dorințelor consumatorilor.

Consumerismul reprezintă un protest contra abuzurilor și neglijențelor manifestate în sistemul de realizare și comercializare a bunurilor și serviciilor, fiind inclusă într-o mișcare mai largă, ce are drept scop transformarea drepturilor consumatorilor în responsabilități sociale.

Consumerismul etic a devenit recent un ideal care este urmărit de grupurile de consumatori în special din țările din vestul Europei.

În cadrul [NUME_REDACTAT], politica de protecția a consumatorilor trebuie privită ca o politică orizontală care abordează promovarea intereselor consumatorilor. În plus această politică are efecte semnificative asupra acestei politicii ale [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] Comună, protecția mediului, politica din domeniul transporturilor și energiei ce include norme referitoare la drepturile consumatorilor.

Prevederi legale privind drepturile de bază ale consumatorilor în cadrul [NUME_REDACTAT] se regăsesc în [NUME_REDACTAT] la capitolul III, secțiunea 6, art. III-132 stipulează că ,, Pentru a promovarea interesele consumatorilor și a asigurarea un înalt nivel de protecția consumatorilor. Uniunea contribuie la protejarea sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor precum și la promovarea dreptului cetățenilor la informare, educare și la organizarea în vederea apărării intereselor lor.

4.2.1 Prevederi legislative europene în domeniul protecției consumatorilor

Într-un document elaborat în martie 1996, Direcția de resort a [NUME_REDACTAT] a publicat o programare a actelor legislative emise în cadrul UE cu referiri la protecția consumatorilor. Zonele de interes reflectate în legislația [NUME_REDACTAT] vizează: securitatea generală a produselor; etichetarea produselor; organizarea unui sistem de schimbare rapidă a informațiilor; crearea unui [NUME_REDACTAT] al Consumatorilor pe lângă [NUME_REDACTAT]; publicitatea și creditul pentru consum; clauze abuzive în contracte; turism-servicii; educarea și informarea consumatorilor. Calitatea și securitatea produselor alimentare constituie un element esențial în condițiile liberei circulații a produselor. Libera circulație a mărfurilor nu se poate realiza fără respectarea unui nivel minim al securității produselor. Nu trebuie să se încalce regulile de protecție a consumatorilor, ci să ofere încredere consumatorului pentru a cumpăra produse sigure provenite din orice țară aparținând U.E.

Evaluarea securității produselor se realizează prin verificarea respectării reglementărilor naționale sau europene. În absența unei legi specifice se face evaluarea conformității produsului ținând seama de specificațiile tehnice comunitare sau, în lipsa acestora, de norme naționale, reguli cu privire la securitatea pe care o cer consumatorii. Astfel, producătorilor li se recomandă să nu lanseze pe piață decât produse sigure, siguranța produselor obținându-se în următoarele direcții:

Informarea consumatorilor asupra eventualelor riscuri (moduri de utilizare sau precauții în utilizare, de exemplu) legate de produs;

Să asigure urmărirea produselor lor, în cazul apariției unor defecțiuni și să ia măsurile necesare, cum ar fi retragerea de pe piață a produsului în cauză.

Responsabile cu controlul aplicării normelor de securitate a produselor sunt desemnate autoritățile naționale din fiecare țară.

În domeniul mărfurilor alimentare strategia comunitară vizează reducerea volumului de legislație care ar îngreuna libera circulație a acestor produse pe piața unică. De asemenea, [NUME_REDACTAT] dorește instaurarea unei garanții legale că produsul alimentar poate fi consumat fără pericol și că eticheta va oferi consumatorului toate informațiile asupra ingredientelor prezente în compoziția sa.

Programul comunitar al legislației în domeniul mărfurilor alimentare se axează pe:

Formularea unor regulilor- aplicate tuturor statelor membre în ceea ce privește protecția fundamentală a consumatorului, adoptarea măsurilor specifice în ceea ce privește aditivii alimentari și conservanții;

Elaborarea directivei cu privire la etichetarea nutițională a alimentelor;

Propuneri privind retregerea unor alimentare nesigure de la comercializare.

Unele aspecte ale producției și procesării alimentelor prezintă importanță majoră pentru consumator cum ar fi: produsele organice, problema iradierii alimentelor, sănătatea animalelor, procesarea genetică în producția de alimente.

Alimentele care sunt introduse în mod legal pe piața unui stat membru al [NUME_REDACTAT] pot fi, de asemenea, introduse și în alte state membre, cu excepția cazului în care există motive de protecție a sănătății consumatorului și care justifică o măsură de restrângere a comerțului liber.

O problemă actuală a protecției sănătății consumatorului o constituie reglementarea aditivilor alimentari. La începutul anului 1994 au fost aprobate trei Directive asupra utilizării îndulcitorilor, coloranților și aditivilor, reglementându-se limitele maxime ale aditivilor ce pot fi adăugați în alimente. Cele trei Directive specifică faptul că statele membre UE trebuie să introducă sisteme de control al consumului și a folosirii aditivilor.

Controlul calității alimentelor are două scopuri: siguranța și sănătatea consumatorului cât și calitatea produsului. Atunci când sunt comercializate, produsele alimentare trebuie să fie în conformitate cu reglementările privind protecția consumatorilor și practicile comerciale favorabile.

Controlul alimentelor este destinat pentru a preveni falsificările, produsele toxice sau produsele improprii consumului.

În scopul protejării consumatorilor, alimentele nu pot fi caracterizate ca “biologice’ decât dacă modul de obținerea ale acestora este în conformitate cu regulile comunitare pentru producția agricolă biologică, garantate prin inspecții ale autorităților naționale.

Criteriile care stabilesc compoziția produsului trebuie să conțină următoarele elemente: numele produsului agricol sau al mărfii alimentare; descrierea metodei de producere, incluzând tipul, caracteristicile materiilor prime și/sau ingredientele folosite și/sau metodele adoptate pentru fabricarea produsului respectiv; descrierea caracteristicilor produsului sau mărfii alimentare, din punct de vedere fizic, chimic, microbiologic și/sau caracteristicile organoleptice raportate la caracterul specific; procedurile de control.

Așadar, principala modalitate de a influența alegerea consumatorului este un factor important în protecția sănătății, siguranței și a intereselor economice ale consumatorilor este reprezentată de etichetarea alimentelor.

Dispozițiile consumului de produse de panificație pe piața [NUME_REDACTAT] sunt orientate spre informarea consumatorului astfel ca între producător și consumator să existe o înțelegere deplină privind consecințele consumului produselor de panificație. În acest sens recomandările [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] a Alimentelor (AFSSA) privind modul regulamentar de scădere progresivă a cantității de sare în produsele de panificație. Acestea prevăd obligația legală care trebuie adaugată printr-o obligație morală față de consumator: „aceea de a fi informat”.

Există o reglementare ce privește produsele sărace în sodiu, fiind autorizate următoarele indicații referitoare la conținutul în sodiu: conținut redus în sodiu, dacă procentul de sodiu al produsului este micșorat la mai puțin de 49% în raport cu produsul de referință; având o concentrație mică în sodiu, mai mic sau egal cu 102 mg pentru 100 de grame; foarte slab în sodiu, mai mic sau egal cu 40 mg pentru 100 de grame; lipsit de sodiu, mai mic sau egal cu 5mg pentru 100 de grame.

Ținând cont de procesul de fabricare a pâinii, modalitățile de informare a consumatorului ar trebui să facă obiectul unei depline înțelegeri cu producătorii și consumatorii.

[NUME_REDACTAT] a fost realizată o etichetare pentru un ansamblu de produse alimentare cu indicația „cu conținut ridicat de sare”. Pentru pâine, conținutul de sare în Finlanda, este sub 1,3%.

[NUME_REDACTAT] Britanie a fost lansată o acțiune de diminuare voluntară a cantităților de sare utilizate în industria alimentară. În cadrul unui colocviu organizat de [NUME_REDACTAT] Agency (FSA), s-a punctat importanța diminuării aportului de sare pentru prevenirea maladiilor cardiovasculare, una din primele cauze ale mortalității în [NUME_REDACTAT]. Cantitatea maximă recomandată de [NUME_REDACTAT] a Sănătății (OMS) și normele de consum din [NUME_REDACTAT] ale Americii și [NUME_REDACTAT] prevăd 6 grame/zi/persoană consum sare de bucătărie. Cantitatea de sare constatată în pâinea belgiană înainte de 1970 a fost de 18 grame/kg de pâine proaspătă, iar cantitatea maximă de sare în pâine admisă de reglementările actuale în Belgia este de 12 grame/kg de pâine proaspătă.

[NUME_REDACTAT], cantitatea medie de sare folosită în pâine este de 19 grame/kg de pâine proaspătă.

4.2.3 Cazuri de încălcare a prevederilor legale

Fabricile de produse de panificație, deși oferă produse proaspete, sunt cele mai riscante pentru sănătatea consumatorilor, deoarece anumite produse nu sunt vândute în ambalaj și trec prin câteva mâini, de cele mai multe ori fără mănuși de protecție, până ajung la consumator. De exemplu: pâinea vrac, neambalată, trebuie să se vândă în cel mult 24 de ore de la fabricare, conform normelor prevăzute, la fel și pentru toate produsele de panificație fabricate și comercializate. Cât privește pâinea ambalată, acesta trebuie să ofere consumatorilor o serie de informații, de la ingredinte până la informații nutriționale. Pâinea este o importantă sursă de proteine, vitamine B și săruri, după cum spun specialiștii din domeniu.

O dată cu aderarea la [NUME_REDACTAT], România a adoptat o serie de standarde, atât pentru grâu cât și pentru secară, făină, drojdie și sare.

Reclamațiile prevăzute pentru produsele alimentare sunt dominate, de multe ori, de cele care vizează exclusiv pâinea și produsele de panificație. Reglementările în domeniu sunt clare, de la condițiile igienico-sanitare până la cele privind comercializarea.

Totuși, inspectorii care merg în control găsesc mereu vânzători care nu folosesc mănuși speciale atunci când vând pâinea și celelalte produse, se ține în condiții neigienice, în lăzi murdare sau pe cartoane, iar gramajul variază de la o bucată la alta.

La un recent control tematic la pâine și produse de panificație, 88 % dintre operatorii economici din domeniu au fost găsiți în neregulă.

Acțiunea de control desfășurată la nivel național, în perioada 26 august – 6 septembrie 2013, a avut în vedere corectitudinea informațiilor oferite prin etichetare și/sau afișare, publicitatea, precum și respectarea normelor de transport, depozitare și comercializare a pâinii și produselor de panificație.

Controlul a cuprins 947 de operatori economici din rețeaua de distribuție și comercializare, verificându-se o cantitate de 62.000 de kg de pâine și produse de panificație. Dintre acești operatori verificați 714 nu respectau prevederile legale din domeniul protecției consumatorilor, comercializare, etichetare, prezentare și publicitate a produselor de panificație. Au fost aplicate 364 avertismente operatorilor economici care au ignorat reglementările stabilite de legislația în vigoare în domeniul comercializării produselor de panificație; 150 de agenți nerespectând condițiile igienico–sanitare, având produsele de panificație depozitate în lăzi murdare, iar 100 de agenți economici n-au respectat afișarea etichetei și a prețului corespunzător sortimentului.

Produse de panificație cu modificări organoleptice și fizico-chimice au fost găsite în municipiul București – din datele buletinului de analize rezultă că produsul pâine neagră feliată a prezentat gradul II de contaminare cu Bacillus mesentericus.

Cluj – au fost găsite pâine și cornuri simple ce prezentauun aspect vechi, produs întărit fiind impropriu consumului uman.

Galați – s-a găsit în sortimentul franzelă un corp străin (sfoară), la control s-a constatat ca aceasta provenea de la banda care transporta aluatul de la divizor la modelator care prezenta destrămări ale materialului, bucăți din acesta ajungând în aluat.

Figura 4.4 Reprezentarea grafică a sancțiunilor pentru parametri organoleptici și fizico-chimici

Comercializarea produselor în afara datei durabilității minimale stabilite de producători

La mai multe unități de fabricare a produselor de panificație se foloseau materii prime (ulei, făină, ameliorator) folosite în procesul de producție cu data durabilității minimale depășită cu până la 360 zile; s-au găsit în depozit pentru prelucrare 1 kg de ameliorator cu data durabilității minimale depășită cu până la 3 zile.

Controlorii au găsit foietaje cu mac preambalate expuse la comercializare deși erau în afara datei durabilității minimale cu 1 zi, de asemenea, unii operatori prelungeau în mod ilegal data durabilității a produselor comercializate în vrac, prin felierea și ambalarea acestora în incinta unității procesatoare. Ponderea sancțiunilor aplicate în urma unor controale este redată în figura 4.5.

Figura 4.5 Reprezentarea grafică a județelor și a municipiului București cu operatorii sancționați

Comercializarea de pâine și produse de panificație ce prezentau caracteristici calitative și cantitative neconforme cu cele impuse prin acte normative sau declarate de producători

Pâine și produse de panificație care nu oferea consumatorilor informațiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit

În toate județele și în municipiul București controlul a depistat existența la comercializare de pâine și produse de panificație preambalate, cu denumiri incomplete și insuficient de clare pentru a permite cumpărătorului să cunoască sortimentul, în funcție de materiile prime utilizate, a modului de prezentare a produsului și să îl deosebească de alte sortimente cu care putea fi confundat:

– Lipsa tuturor elementelor de identificare – caracterizare;

– Înscrierea datei durabilității minimale cu caractere mici, într-o formă greu vizibilă și lizibilă;

– Înscrierea datei durabilității minimale pe etichete autocolante contrar prevederilor legale conform cărora data durabilității minimale se înscrie pe eticheta/ambalajul original de către producător;

– Lipsa înscrierii datei durabilității minimale pe etichete sau ambalaj:

– Inscrierea eronată a cantitații nete;

– Comercializarea unor produse de panificație fără informarea consumatorilor asupra cantității nete;

– Lipsa înscrierii denumirii sub care se vinde produsul, a cantității nete și a datei durabilității minimale;

– Produse de panificație cu elementele de caracterizare și informare netraduse în limba română;

– Absența totală a listei ingredientelor de pe eticheta/ambalajul unor sortimente de pâine și produse de panificație;

– Neînscrierea numelui specific sau a codului numeric CE al aditivilor utilizați;
– Neînscrierea în listă a ingredientelor menționate în denumirea sub care se vindea produsul, a fost constatată la pâinea cu semințe, producător SC GREWE SRL Veștem, jud. Sibiu.

– Lipsa înscrierii proporției ingredientului care dă specificitate produsului și care era menționat în denumirea sub care se vindea produsul;

– Ingredientele compuse nu erau urmate, în listă, de propriile ingrediente, contrar prevederilor actelor normative privind etichetarea  alimentelor;

– Neînscrierea ingredientelor în ordinea descrecătoare a ponderii în produs.

Conform OUG nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, în structurile de vânzare cu amănuntul este obligatoriu să se afișeze denumirea furnizorului de pâine, denumirea produselor și prețul de vânzare cu amănuntul al acestora, exprimat în lei/kg și lei/bucată.

4.2.4 Măsuri aplicate

Oprirea definitivă și retragerea de la comercializare a circa 900 kilograme de pâine și produse de panificație care erau improprii consumului uman

Oprirea temporară de la comercializare a aproximativ 24 de tone de produse de panificație până la intrarea în legalitate

Aplicarea a 788 de sancțiuni contravenționale, din care 409 amenzi și 379 avertismente pentru încălcarea reglementărilor privind protecția consumatorilor.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Obiceiurile de alimentație se schimbă în același timp cu modului de viată, cu lărgirea ariei de cunoaștere, astfel consumatorii se prezintă cu diferite cerințe noi. [NUME_REDACTAT] se prepară aproximativ 1200 de tipuri de pâine și produse de panificație. Gama largă de produse este datorată varietăților de materiale folosite la prepararea produselor, schimbarea proporțiilor unor materiale folosite, precum și datorită varietăților de tehnologii aflate la dispoziția producătorilor.

[NUME_REDACTAT] Consumatorilor în România în materie de siguranță alimentară este de a proteja sănătatea și interesele consumatorilor, în paralel cu asigurarea unei bune funcționări a pieței de prodese alimentare. În acest sens, autoritatea realizează și monitorizează respectarea standardelor de control în ceea ce privește igiena alimentelor și a produselor alimentare, prevenirea riscurilor de contaminare ale acestora cu substanțe externe. De asemenea, stabilește norme pentru etichetarea adecvată a alimentelor și a produselor alimentare.

Acțiunile de control și supraveghere a pieței sunt efectuate de personalul împuternicit al autorităților publice centrale și teritoriale, cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor, conform competențelor specifice.

Dacă s-a constatat o abatere, personalul autorizat poate să verifice materialele și documentele care au legătură cu obiectul controlului și care se află în posesia celor inspectați și să solicite referințe despre acestea.

Produsele de panificație sunt produse de bază consumate zilnic de către oameni,de aceea devin din ce în ce mai conștienți de igiena pieței și a alimentației; pentru ca produsele să fie sigure pentru consum, ei trebuie să respecte atât norme tehnologice, cât și sanitare. Prin analiza principalelor coordonate ale pieței produselor de panificație din România se observă că această piață aspiră la o determinare și încadrare într-o economie de piață funcțională, caracterizată prin existența unei concurențe dezvoltate și loiale, o putere de cumpărare relativ în creștere și de toate tipurile de competitori

Recomandări pentru consumatori

Să acordați atenție la cumpărarea produselor de panificație și solicitați vânzătorului să vă arate produsele pentru aprecierea aspectului acestora;

Să refuzați produsele care prezintă un aspect necorespunzător: produse arse, insuficient coapte, produse deformate, produse rupte;

Să refuzați produsele care prezintă data durabilității minimale modificată sau depășită;

Să nu cumpărați produse de panificație din locuri neautorizate, comerciantul respectiv nu asigură transport, depozitare și comercializare și riscați să achiziționați un produs neconform și nesigur pentru sănătatea dumneavoastră.

BIBLIOGRAFIE

1. Banu C-tin., 2009. Tratat de industrie alimentara vol. II – Tehnologii alimentare. Editura

ASAB, București

2. Banu C-tin. și colab., 2007. Calitatea și analiza senzorială a produselor alimentare. [NUME_REDACTAT], București

3. [NUME_REDACTAT], 2004. Tehnologia modernă a panificatiei. [NUME_REDACTAT], București

4. [NUME_REDACTAT], 2007. Controlul calității în industria panificației. Metode de analiză.

[NUME_REDACTAT], Galați

5. [NUME_REDACTAT] și colab., 2001. Calitatea și marketingul făinii de grâu. [NUME_REDACTAT],

Galați

6. [NUME_REDACTAT], Burluc R., 1988. Îndrumar – Tehnologia și controlul calității în industria panificației. [NUME_REDACTAT] ,,Dunărea de jos”, Galați

7. Cerbulescu C-tin., 2011, Consumatorul – protecția consumatorului. [NUME_REDACTAT] Business, București

8. Leonte M., 2009. Înmulțirea drojdiilor și bacteriilor acido-lactice în timpul fermentării

semifabricatelor. Actualități în industria de morărit – panificație, nr. 1, pp. 22-26

9. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. 2004. Protecția consumatorului și siguranța alimentară. [NUME_REDACTAT] TRANSILVANIA, Brașov

10. Modoran V. Constanța, 2007. Tehnologia morăritului și panificației. [NUME_REDACTAT], Cluj-

Napoca

11. [NUME_REDACTAT], Pop M., 2006. Merceologia produselor alimentare., [NUME_REDACTAT] Production, Iași

12. [NUME_REDACTAT], 2002. Principiile nutriției. Alimentele și sănatatea. [NUME_REDACTAT], Galați

13. [NUME_REDACTAT], 2009. Merceologie alimentară. Pâinea și alte produse de panificație.

[NUME_REDACTAT], București

14. Stanciu C., 2013. Protecția consumatorului. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], București

15. [NUME_REDACTAT], 2010. Calitatea produselor și protecția consumatorului. [NUME_REDACTAT], Iași

16. Zamfir I., 2002. Protecția consumatorilor pe înțelesul tuturor. [NUME_REDACTAT] As, Ploiești

17.***http://www.anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=642:painea-si-produsele-de-panificatie-verificate-de-anpc&catid=23:comunicate-de-presa accesat [01.05.2015]

18.*** http://www.rompan.ro/produse-finite/ accesat [12.05.2015]

19.***http://www.mmediu.ro/agricultura/productia-de-grau-din-ue-va-scadea-in-2015-cu-6-4-milioane-tone-dar-ramane-peste-150-milioane-tone.html accesat [10.05.2015]