Studii Privind Gestionarea Deseurilor Provenite de la Activitatile Desfasurate de Un Atelier de Tamplarie Pvc

Agronomie

Studii Privind Gestionarea Deseurilor Provenite de la Activitatile Desfasurate de Un Atelier de Tamplarie Pvc

Byadmin ianuarie 1, 2024

BIBLIOGRAFIE

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Cristian și [NUME_REDACTAT] – Reziduuri menajere, stradale și industriale. Colectarea, depozitarea și valorificarea materialelor refolosibile, Ed. Tehnică, București, 1992;

[NUME_REDACTAT]. Simionescu – Tehnologia materialelor. Materiale plastice. Acoperiri de protectie, Ed. [NUME_REDACTAT], Bacau, 2001

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Studiul impactului ecologic Note de curs, [NUME_REDACTAT] Mater, Bacău, 2007.

[NUME_REDACTAT] Florin – Gestionarea deșeurilor industriale, curs didactic pentru uzul studenților, [NUME_REDACTAT] Mater, Bacău, 2007.

*** www.arpmnv6.ro/Deșeuri/01.Colectare%20si%20transport.pdf

*** www.apmot.ro/documente.php?doc_pagini_id=81

*** www.bizoo.ro/search_process.php?1=1&act=browsecat&ind_id=648&realm=1

*** www.viridor-waste.co.uk/index.php?id=55

*** www.softplastic.ro/saci.htm

*** www.mmediu.ro/dep_mediu/strategie_deseuri.htm

*** http://www.utilajetermopan.ro/tehnologia_fabricarii_tamplariei.html

*** http://casa.acasa.ro/materiale/termopan/tipuri-de-geamuri-termopan-136101.html

*** http://www.utilajeyilmaz.ro/DC-420-M-Masina-de-debitat-la-doua-capete-digitala-actionare-manuala-Yilmaz.html

*** http://www.utilajetermopan.ro/masina-debitat-armatura-dam.html

*** http://www.utilaje-pvc.com/l2/l3/09/122-export-W700.jpg

*** http://www.utilajetermopan.ro/utilaje/masina-debavurat-CNC-EV475.jpg

*** http://htmlimg3.scribdassets.com/5gthxcblds11f9vv/images/43-eea7f9e5d5.png

*** http://www.utilajeyilmaz.ro/utilajeYilmaz/CK-410-Masina-de-debitat-baghete-automata-Yilmaz-2.jpg

*** http://www.pvc-termopan.ro/noutati/informatii-generale/403-productia-de-tamplaria-pvc-la-send92

*** http://profsystem.md/images/foto_site/ingrijire%20ferestre%20termopan.jpg

*** http://cleanprod.ecosv.ro/Module/Modul%201/I.2.3.3.1.htm

*** http://ec.europa.eu/environment/waste/studies/pvc/mech_recylce.pdf

*** http://www.tamplarie-modernstyle.ro/numar-camere-pvc.html

*** H. G. nr. 856 din 16 august 2002

*** H. G. nr. 621 din 23 iunie 2005

*** H. G. nr. 1872 din 21 decembrie 2006

*** H. G. nr. 1061/2008

*** H. G. nr. 349/2002

*** H. G. nr. 162/2002

*** O. U. nr. 78/2000

*** O. U. nr. 16/2001

*** LEGEA nr. 211 din 15 noiembrie 2011

MOTIVAREA TEMEI

CAPITOLUL 1 DEȘEURI. GENERALITĂȚI

1.1. Tipuri de deșeuri

1.2. Colectarea deșeurilor

1.3. Gestionarea deșeurilor

CAPITOLUL 2 NOȚIUNI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA GESTIONAREA DEȘEURILOR PROVENITE DE LA ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE PVC

CAPITOLUL 3 STUDII PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR PROVENITE DE LA ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE PVC

3.1. Prezentare atelier

3.1.1. Dotări specifice producției

3.1.2. Aprovizionarea

3.2. Generalități ale ferestrelor termopan

3.3. Procesul tehnologic de fabricare a tâmplăriei PVC pentru ferestre termoizolante

3.3.1. Debitarea profilelor

3.3.2. Armarea profilelor

3.3.3. Sudarea profilelor

3.3.4. Debavurarea

3.3.5. Etanșarea

3.3.6. Montarea feroneriei specifice pe toc și cercevea

3.3.7. Baghetarea ferestrelor

3.4. Deșeuri rezultate în urma procesului tehnologic de fabricare al tâmplăriei

3.4.1. Deșeuri produse

CAPITOLUL 4 IDENTIFICAREA ASPECTELOR DE MEDIU GENERATE DE ACTIVITATEA DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIEI PVC

4.1. Lista aspectelor de mediu generate de activitatea de obținere a tâmplăriei PVC

CAPITOLUL 5 EVALUAREA IMPACTULUI ASPECTELOR DE MEDIU GENERATE DE ACTIVITATEA DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIE PVC

CAPITOLUL 6 PLANUL DE MONITORIZARE A DEȘEURILOR REZULTATE ÎN URMA PROCESULUI DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIEI PVC

CAPITOLUL 7 CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Lucrare de diplomă

STUDII PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR PROVENITE DE LA ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE PVC

CUPRINS

MOTIVAREA TEMEI

CAPITOLUL 1 DEȘEURI. GENERALITĂȚI

1.1. Tipuri de deșeuri

1.2. Colectarea deșeurilor

1.3. Gestionarea deșeurilor

CAPITOLUL 2 NOȚIUNI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA GESTIONAREA DEȘEURILOR PROVENITE DE LA ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE PVC

CAPITOLUL 3 STUDII PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR PROVENITE DE LA ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE PVC

3.1. Prezentare atelier

3.1.1. Dotări specifice producției

3.1.2. Aprovizionarea

3.2. Generalități ale ferestrelor termopan

3.3. Procesul tehnologic de fabricare a tâmplăriei PVC pentru ferestre termoizolante

3.3.1. Debitarea profilelor

3.3.2. Armarea profilelor

3.3.3. Sudarea profilelor

3.3.4. Debavurarea

3.3.5. Etanșarea

3.3.6. Montarea feroneriei specifice pe toc și cercevea

3.3.7. Baghetarea ferestrelor

3.4. Deșeuri rezultate în urma procesului tehnologic de fabricare al tâmplăriei

3.4.1. Deșeuri produse

CAPITOLUL 4 IDENTIFICAREA ASPECTELOR DE MEDIU GENERATE DE ACTIVITATEA DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIEI PVC

4.1. Lista aspectelor de mediu generate de activitatea de obținere a tâmplăriei PVC

CAPITOLUL 5 EVALUAREA IMPACTULUI ASPECTELOR DE MEDIU GENERATE DE ACTIVITATEA DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIE PVC

CAPITOLUL 6 PLANUL DE MONITORIZARE A DEȘEURILOR REZULTATE ÎN URMA PROCESULUI DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIEI PVC

CAPITOLUL 7 CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

MOTIVAREA TEMEI

Datorită durabilității și a costului de obținere relativ redus al PVC-ului acesta a devenit o materie primă cheie în multe ramuri industriale, acesta ieșind în evidență față de restul materialelor termoplastice prin cantitatea relativ mică de combustibili fosili necesari obținerii.

La nivelul [NUME_REDACTAT] se strâng anual aproximativ 4.1 milioane tone, față de un consum de 7.4 milioane de tone de materie primă. Aproximativ 60% din PVC-ul consumat anual este folosit în construcții sub formă de țevi, profile sau plăci, care au o durată de viață de 50 de ani; 25 – 30 % ajunge să fie folosit pentru diferite aplicații cu o durată de viață scurtă (ambalaje, produse comerciale); iar restul de 10 – 15 % pentru diferite piese și componente folosite în construcția de mașini, mobilă sau echipamente electronice.

Cum consumul de PVC a început sa atingă cote semnificative prin anii 1960 – 1970, o mare parte din produsele fabricate până acum încă se află în perioada de folosință. Dar începând cu următorii ani se vor înregistra creșteri semnificative a cantităților de deșeu PVC, în măsura în care din ce în ce mai multe produse vor ajunge la sfârșitul ciclului de viață.

În prezent, din cele 4.1 milioane de tone de deșeu din PVC, aproximativ 3.6 milioane de tone este rezultat în urma folosirii acestuia sub forma unui produs, restul de 500,000 de tone fiind deșeu rezultat doar din procese tehnologice:

Reciclarea deșeurilor PVC rezultate din procesele tehnologice se realizează în proporție de 80% (aproximativ 420,000 tone) anual.

Reciclarea deșeurilor PVC rezultate în urma utilizării lor sub forma unui produs este destul de limitată, fiind înregistrate doar 100,000 tone în [NUME_REDACTAT]. Asta reprezintă mai puțin de 3% din cantitatea totală.

CAPITOLUL 1

DEȘEURI. GENERALITĂȚI

1.1. Tipuri de deșeuri

Anexa nr. 1 A la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, definește noțiunea de deșeu ca fiind orice substanță, un material sau obiect apărut în urma unui proces biologic (defecație, excreție, respirație, căderea frunzelor etc.) sau tehnologic (fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, spălarea cărbunilor etc.), care prin el însuși, fără a fi supus unei transformări, nu mai poate fi utilizat ca atare.

Sursele de poluare specifice sunt cele industriale, activitățile menajere, mijloacele de transport auto, etc.

Deșeurile, de orice fel, rezultate din multiple activități umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate, atât datorită creșterii continue a cantității și varietății acestora, cât și datorită importanței cantității de materii prime nefolosite ce pot fi recuperate și reintroduse în circuitul economic.

Dezvoltarea urbanistică și teritorială a orașelor și creșterea nivelului de trai antrenează producerea unei cantități tot mai mari de deșeuri menajere, stradale și industriale. Efectele dăunătoare ale deșeurilor constau în [1]:

răspândirea de infecții prin agenți patogeni;

înmulțirea unor insecte și rozătoare (răspândirea unor maladii);

poluarea solului, apelor de suprafață și subterane, atmosferei;

aspectul inestetic al mediului.

În fig. 1 este prezentată clasificarea deșeurilor după mai multe criterii.

Fig. 1. Clasificarea deșeurilor [4].

1.2. Colectarea deșeurilor

Factorii care influențează cantitatea de deșeuri generată de o țară sunt:

sfera industriilor și nivelul de industrializare;

numărul de locuitori și gradul lor de civilizație;

poziția geografică, climă etc.

În funcție de acești factori, cantitatea de deșeuri generate în lume variază de la an la an.

Colectarea și transportul deșeurilor și a materialelor reciclabile reprezintă o componentă importantă în procesul de gestionare a deșeurilor, deși aceasta este de cele mai multe ori subevaluată, ea reprezintă între 60 – 80 % din costul total de gestionare a deșeurilor și materialelor reciclabile, de aceea orice îmbunătățire adusă acestei componente poate reduce mult acest cost.

În fig. 2 sunt prezentate câteva caracteristici de care trebuie să ținem cont pentru realizarea eficientă a colectări și a transportului deșeurilor și a materialelor reciclabile.

Fig. 2. Eficientizarea și organizarea optimă a colectării și transportului deșeurilor [4].

După modul în care sunt transportate reziduurile există următoarele sisteme de colectare [1]:

colectarea deschisă este aceea în care descărcarea reziduurilor se face în autovehiculele de transport deschise, prin golirea recipienților – în general și aceștia deschiși sau fără capac (fig. 3 a) [6]. Acest sistem, care se mai practică în țara noastră, poluează mediul înconjurător și ar trebui abandonat.

colectarea închisă sau ermetică se face cu ajutorul recipienților (pubele, containere) închiși, prevăzuți cu capac (fig. 3 b) [7], prin descărcare direct în autogunoiere care, la rândul lor sunt dotate cu sisteme mecanice de ridicare și golire a acestora în bene închise;

colectarea prin schimb de recipienți care constă în schimbarea recipienților plini, din punctele (platformele) de precolectare, cu alții goi (fig. 3 c) [8]. Este de fapt sistemul cu containere cu capacitatea de 3 și 4 m3 care se aplică la noi în țară, descris pe larg în cadrul precolectării.

colectarea în saci (fig. 3 d) [8] constă de fapt tot în schimb de recipienți cu deosebirea că sacii pot fi închiși și nu mai sunt recuperați, existând posibilitatea ca precolectarea să se facă în mod diferențiat direct la locul de producere.

Fig. 3 Sisteme de colectare.

1.3. Gestionarea deșeurilor

Conform anexei nr. 1 a Legii 211/2011, gestionarea deșeurilor este definită prin colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un broker.

În cursul anului 1990, în România au fost generate 77 milioane tone de deșeuri solide, din care 69 milioane tone au fost deșeuri industriale (inclusiv steril minier) [4].

Activitățile economice mari generatoare de deșeuri sunt următoarele:

industria extractivă 48,0 milioane tone;

producerea energiei 8,1 milioane tone;

metalurgie 3,6 milioane tone;

rafinarea țițeiului 2,2 milioane tone;

industria chimică 2,1 milioane tone;

industria de mașini, produse metalice 1,4 milioane tone;

agricultură, zootehnie 1,2 milioane tone;

industria alimentară 0,9 milioane tone.

Din datele transmise de [NUME_REDACTAT] de Reciclare a Materialelor (CNRM) din cadrul [NUME_REDACTAT] și Comerțului, pentru anul 2010, au fost prelucrate datele referitoare la următoarele tipuri de deșeuri [10]:

deșeuri metalice feroase (tabelul 1);

deșeuri metalice neferoase (tabelul 1)

deșeuri de sticlă (tabelul 2);

deșeuri de hârtie și carton (tabelul 2);

deșeuri de plastic (tabelul 2).

Tabelul 1.

Cantitățile totale de deșeuri metalice feroase și neferoare colectate, prelucrate și livrate în anul 2010 [4].

Tabelul 2.

Cantități totale de deșeuri de sticlă, hârtii-cartoane și mase plastice colectate, prelucrate și livrate în anul 2010 [4].

Opțiunile de gestionare a deșeurilor urmăresc următoarea ierarhizare a priorităților, în conformitate cu strategia [NUME_REDACTAT]:

prevenirea apariției – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activitățile care generează deșeuri;

reducerea cantităților – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deșeuri;

valorificarea – prin refolosire (reutilizare), reciclare materială și recuperare energetică;

eliminarea finală – prin depozitare.

CAPITOLUL 2

NOȚIUNI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA GESTIONAREA DEȘEURILOR PROVENITE DE LA ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE PVC

H. G. nr. 856 din 16 august 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase [24];

H. G. nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje [25];

H. G. nr. 1872 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea și completarea [NUME_REDACTAT] nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje [26];

H. G. nr. 1061/2008 privind tratamentul deșeurilor periculoase și nepericuloase pentru teritoriul României [27];

H. G. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje [28];

H. G. nr 162/2002 privind depozitarea deșeurilor [29];

O. U. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor [30];

O. U. nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile [31];

LEGEA nr. 211 din 15 noiembrie 2011 [32].

ART. 22 (1) Producătorul de deșeuri sau, după caz, orice deținător de deșeuri are obligația de a efectua operațiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) și art. 20 sau de a transfera aceste operațiuni unui operator economic autorizat care desfășoară activități de tratare a deșeurilor sau unui operator public, ori privat de colectare a deșeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) și art. 20.

CAPITOLUL 3

STUDII PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR PROVENITE DE LA ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE PVC

3.1. Prezentare atelier

Denumire obiectiv: SC. ELECTRIC PLUS SRL.

Profil de activitate: Producția, comercializarea și montarea tâmplăriei tip PVC și aluminiu.

Județul: Bacău.

Societatea comercială SC ELECTRIC PLUS SRL a fost înființată în anul 1995, având ca obiectiv principal de activitate “Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții”, iar ca obiectiv secundar “Prelucrarea și fasonarea sticlei plate”. În momentul de față societatea are capacitatea de a produce 120 de unitați (ferestre)/zi.

Principalele produse fabricate de SC ELECTRIC PLUS SRL se concretizează în:

Tâmplărie PVC;

[NUME_REDACTAT].

3.1.1. Dotări specifice producției

Atelierul de producție, cu o suprafață de 242 m2, deține și folosește următoarele dotări:

Centru de prelucrare CNC – 1 buc.

Fierăstrău dublu pentru îmbinări la colț – 1 buc.

Fierăstrău pentru baghete – 1 buc.

Circular – polizor – 1 buc. ;

Freză de copiat – 1 buc. ;

Mașină de frezat de capăt – 1 buc. ;

Mașină de sudare la două capete – 1 buc. ;

Mașină automată de sudat cu patru capete – 1 buc. ;

Mașină pentru debavurarea colțurilor sudate și executarea găurilor de balamale – 1 buc. ;

Mașină automată de netezit colțuri – 1 buc. ;

Mașină automată de frezat fante de apă – 1 buc. ;

Mașină de armat – 1 buc. ;

Mașină de tăiat aluminiu – 1 buc. ;

Motostivuitor – 1 buc. ;

Compresor aer – 1 buc.

Pe lângă acestea, societatea mai are în dotare 30 de autoturisme și 10 autospeciale.

3.1.2. [NUME_REDACTAT] firmei se face săptămânală, furnizorii fiind permanent evaluați și verificați conform sistemului de calitate și mediu al acestora.

Principalele produse care fac lista de aprovizionare sunt:

Profile PVC și aluminiu REHAU de diferite mărimi și tipuri. Acestea vin ambalate în folie de polietilenă, pe rastele metalice – cca 40 t/lună.

Armătură din oțel zincat – cca 2 t/lună, depozitate pe rastele metalice.

Elemente de feronerie și șuruburi – cca 0,7 t/lună ambalate în cutii de carton sau folie polietilenă, în funcție de piese.

Geamuri termoizolante de diferite mărimi, grosimi și tipuri, în funcție de comenzi. Firma furnizor trebuie să poată primii înapoi eventualele geamuri crăpate, sparte sau neconforme, sub formă de deșeu spre a fi valorificate de către aceasta.

3.2. Generalități ale ferestrelor termopan

Definit ca un ansamblu etanș format din două sau mai multe foi de sticlă, între care se introduce aer uscat sau anumite gaze rare (argon, xenon sau kriptonul), închise etanș și montate pe un profil de PVC, aluminiu sau lemn.

Elementele de baza a unei ferestre termopan sunt:

Profilul PVC (fig. 4 a);

Geamul termoizolant (fig. 4 b);

Feroneria (fig. 4 c).

Fig. 4 Elemente de baza a unei ferestre termopan [20].

a) Profilul PVC; b) Geamul termoizolant; c) Feroneria.

PVC-ul față de aluminiu, dar și de lemn oferă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând o bună protecție termică, păstrâdu-și calitățile între -50 grade C și +80 grade C, în timp ce aluminiul pierde mai repede căldură.

Policlorura de vinil – sau prescurtat PVC – este un termoplastic amorf, rezultat prin polimerizarea prin adiție a clorurii de vinil (CH2=CHCl), prezentat sub 2 forme: PVC dur și PVC plastifiat. PVC-ul are cea mai bună rezistență la foc dintre toți polimerii utilizați în mod curent și o foarte bună rezistență la majoritatea solvenților și agenților chimici. PVC-ul dur se utilizează pentru: conducte și țevi de alimentare cu apă, elemente de placare exterioară a clădirilor, storuri, cărți de credit, butelii transparente, rame de ferestre. De asemenea din PVC plastifiat se obțin piese de turnare prin injecție la temperaturi cu 30 0C mai mici decât la PVC dur, iar profilele și alte piese asemănătoare prin extrudare. [2]

În tabelul 4 sunt menționate proprietățile policlorurei de vinil dură și plastifiată.

Tabelul 4.

Proprietățile policlorurei de vinil [2].

Pentru a putea fi utilizat la scară industrială PVC-ul trebuie aditivat cu diferite microingrediente, dintre care cele mai importante sunt [11]:

stabilizatori termici

În lipsa acestor aditivi, datorită temperaturilor mari care apar în timpul procesului de extrudare, PVC-ul s-ar aprinde făcând imposibilă prelucrarea. De asemenea, ei contribuie la păstrarea stabilității dimensionale a profilelor și prevenirea unor defecte precum: deformații ale cercevelei, modificări de poziție ale elementelor de închidere, interstiții mari între cercevea și ramă, etc.

modificatori de impact

Au rolul de a transforma PVC-ul dintr-un material casant într-unul ductil, ușor de prelucrat; în lipsa acestui ingredient profilele ar prezenta fisuri încă din timpul procesului de elaborare.

stabilizatori UV

Razele ultraviolete (UV) sunt o componentă invizibilă a radiației solare, care cauzează decolorarea maselor plastice, a fibrelor textile, a lemnului, etc. Neutralizarea acestor aditivi ar duce la îngălbenirea profilelor într-un timp foarte scurt.

lubrifianți

Sunt utilizați pentru frecarea dintre PVC și suprafețele metalice, în timpul procesului de extrudare și pentru a conferi profilului o suprafață netedă.

TiO2

Dioxid de titan este un component foarte important, utilizat pentru a colora profilul în masă și pentru a-i conferi luciu. În afară de aspectul estetic, acest ingredient prezintă importanță prin faptul că reflectă mare parte din radiația solară, contribuind la reducerea cantității de căldură înmagazinată în profil. PVC-ul care se utilizează la fabricarea profilelor nu dăunează sănătății oamenilor și nici mediului înconjurător și este reciclabil 100% (profile ecologice).

Clasificarea profilelor [11]:

În funcție de numărul de camere pot fi :

cu trei camere (Ur = 1,6…1,7 W/mpK);

cu patru camere (Ur = 1,3…1,5 W/mpK);

cu cinci camere (Ur = 1,1…1,3 W/mpK)

cu șase camere (Ur = 1,1 W/mpK).

Sistemele actuale de profile au minim 3 camere. Prima camera, exterioară, are rol de izolare și dirijare a apei rezultate din condens sau care a pătruns datorită neetanșeității primei garnituri. A doua cameră, cea mai mare, permite introducerea armăturii de oțel necesară pentru rigidizarea profilului, iar a treia cameră are rol de izolare [23].

În funcție de grosimea peretelui exterior al profilului principal, ele se încadrează în trei clase: A, B și C . Pentru clasa A grosimea minimă a peretelui principal trebuie să fie mai mare sau egală cu 2.8 milimetri pentru suprafața vizibilă și mai mare sau egală cu 2.5 mm pentru suprafața care nu se vede. Pentru clasa B, valoarea minimă a peretelui principal trebuie să fie mai mare sau egală cu 2.5 mm pentru suprafața vizibilă și mai mică sau egală cu 2.0 mm pentru suprafața care nu se vede.

Geamul termopan (termoizolant). Pentru alegerea corectă a tipului de geam pentru o tâmplărie anume, trebuiesc cunoscuți în prealabil o multitudine de factori, ce țin de: condițiile climatice ale zonei, topografia zonei, nivelul de poluare fonică etc.

După tehnologia float (la 2000 0C sticla topită curge pe o baie de cositor) care se folosește în momentul actual, deosebim următoarele tipuri de sticlă [12]:

Sticla float: transparentă, perfect plană.

Sticla low-e: cu emisivitate redusă, permite trecerea luminii dar blochează căldura și radiațiile UV prin sticlă printr-o peliculă de grosime microscopică dintr-un oxid de metal.

Sticla colorată în masă: sticlă float în care se adaugă coloranți în procesul de fabricație. Reduce radiațiile UV și creează un confort vizual.

Sticla reflectorizantă/reflexivă: limitează cantitatea de energie solară intrată în interiorul încăperii și creează un efect de oglindire.

Un geam termopan este format din 2 sau mai multe foi de sticlă de diferite grosimi între ele aflându-se o baghetă de aluminiu. În interiorul baghetei de aluminiu se află grăunțe de siliporit cu rolul de a absorbi umezeala din interiorul termopanului. Bagheta de aluminiu este fixată pe foile de sticlă cu o bandă, respectiv pastă butilică (grosime 0,6 – 0,8 mm). Cele 2 foi de sticlă împreună cu bagheta de aluminiu sunt închise etanș cu o pastă numită poliuretan. În fig. 5 sunt prezentate părțile componente ale unui geam termoizolant.

Fig. 5. Părțile componente ale unui geam termoizolant [11]:

1- Bagheta de aluminiu; 2 – Grăunțe de siliporit; 3 – Bandă butilică; 4 – Poliuretan.

Feroneria utilizată este variată, datorită prezenței lăcașurilor standardizate (euronutului), fiecare producător având propriile tipuri. Mecanismele pot asigura atât rotirea cât și bascularea, pot fi acționate cu o singură mâna, pot asigura blocarea și încuierea și pot fi reglate astfel încât să asigure o strângere constantă a garniturilor de etanșare pe tot conturul.

3.3. Procesul tehnologic de fabricare a tâmplăriei PVC pentru ferestre termoizolante

În fig. 6 este prezentat procesul tehnologic de fabricare a tâmplăriei din PVC pentru ferestre termoizolante.

Fig- 6. Schema procesului tehnologic de fabricare a tâmplăriei PVC.

3.3.1. Debitarea profilelor

Centrul de debitare, prezentat în fig. 7 poate realiza încărcări de până la 10 bare de profile PVC cu lungimi ce pot varia între 300 mm și 6.500 mm. Acesta realizează debitarea profilelor de PVC și aluminiu precum și canalele de drenaj și aerisire și egalizare a presiunii pe profil [13].

Fig. 7. Mașina de debitat la două capete digitală, DC 420 M [13].

Lungimea de tăiere pentru profile este lungimea din desenul de execuție la care se adună 6 mm, adaus de lipire. Acești 6 mm se pierd prin topirea materialului cu 3 mm la fiecare capăt (în cazul unei reglări corecte a mașinii de lipit).

lungimea de debitare = cota din desen + 6 mm

Profilul se taie la 45 de grade, astfel se obține o bară de profil de dimensiunea dorită, de forma celei din fig. 8.

Fig. 8. Bara de profil.

La tăierea profilelor PVC nu este permisă nici un fel de lubrifiere. Resturile de ulei, unsoare, apă etc. influențează negativ calitatea cordonului de sudură. Scula tăietoare trebuie să fie ascuțită, pentru a se evita degajarea unei călduri intense prin frecare. [11]

3.3.2. Armarea profilelor

Fiecare profil PVC are armătura lui specifică. Armătura constă dintr-un profil de oțel zincat de grosime minimă de 1,5 mm și de formă specifică, care, în urma tăierii lui la mărime folosind mașina de debitat armătura, se introduce în camera pentru armătură prezentată în fig. 9 și se fixează cu șuruburi autoforante. Acestea are rol de rigidizare a profilului.

Fig. 9. Cameră profil toc [11].

Armătura se debitează la dimensiuni mai mici decât profilul, 10-50 mm decât camera armăturii profilului debitat la unghi.

lungimea armăturii = lungimea camerei armăturii – (10-50)mm

Armătura se fixează cu șuruburi protejate anticoroziv în camera mediană a profilelor, la intervale de 30-40 cm pentru profilele albe și de 25-30 cm în cazul celor colorate sau cu peliculă coextrudată [11].

Introducerea armăturii în profile se face manual , prinderea armăturii cu șuruburi se face în mod automat de centrul de prelucrare a profilului cu armătură. Acest centru mai realizează următoarele operații: frezarea canalului de garnitură, realizarea găurilor de cremon, a găurilor de montat, realizarea găurilor pentru balamale și mânere, frezarea locașului pentru broască și marcarea pieselor de închidere.

3.3.3. Sudarea profilelor

Operația de îmbinare a profilelor, este realizată prin termosudură, prin intermediul plăcilor de sudare care sunt acoperite cu folii de teflon. Această operație se realizează simultan la cele 4 capete, obținându-se astfel o geometrie perfectă și o micșorare considerabilă a timpilor de execuție. În fig. 10 este prezentată mașina de sudare a profilelor PVC la patru capete [11].

Folia împiedică aderența plăcii la materialul sudurii, protejând suprafețele de îmbinare împotriva impurităților. Grosimea foliei de teflon se alege în funcție de prescripțiile producătorului mașinii.

După 350-400 suduri folia de teflon se înlocuiește.

Sudura trebuie să fie uniformă și lucioasă, ea nu are voie să prezinte pori, crăpături, părți îngălbenite sau înegrite. Parametrii procesului de sudare sunt prezentați mai jos [11]:

Temperatura de sudare: 250 ± 5 0C;

Timpul de topire: 25 – 30 secunde;

Timpul de sudare: 30 – 35 secunde;

Presiunea de apăsare pentru fixare: 6 bar;

Presiunea de presare pentru topire: 3,5 – 4 bar;

Presiunea de apăsare pentru sudare: 3.5 – 4 bar.

Fig. 10. Mașina de sudat la 4 capete automată profile PVC – WZ 122 [15].

3.3.4. [NUME_REDACTAT] rezultată în urma termosudurii este îndepărtată de mașina de debavurat de tip CNC dotate cu freze, prezentată în fig. 11. Adâncimea de așchiere este de 0,2 – 0,5 mm cu sisteme de control ce realizează o finisare completă, elegantă și uniformă a sudurii. Adâncimea șanțului rezultat trebuie să fie cât mai mică.

Debavurarea cadrelor sudate se realizează după cel puțin 20 de minute de la sudare, debavurarea pe mașini automate se realizează pe partea exterioară a cadrelor. Debavurarea pe partea interioară a cadrelor se realizează manual cu freze speciale [11].

Fig. 11. Mașină de debavurat CNC EV443 [16].

3.3.5. [NUME_REDACTAT] fiecărei ferestre se realizează prin operația de montare a garniturii de cauciuc, de tip EPDM ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]), aceasta montându-se de jur împrejurul ramei, fără întreruperi, precum este prezentat în fig. 12. Îmbinarea finală este realizată în partea superioară cu ajutorul unui adeziv special, eliminând astfel riscul deplasării în timp a garniturii. Materialul EPDM conferă garniturilor o serie de avantaje [11]:

elasticitate la diferențe mari de temperatură;

rezistență mare la îmbătrânire;

rezistență foarte mare la influențe atmosferice.

Fig. 12. Garnituri de etanșare [17].

Garniturile se vor tăia mai lungi decât trebuie datorită fenomenului de contracție. Garniturile se introduc manual în canalul de garnitură . Introducerea garniturilor se face relativ ușor datorită uleiului siliconic de pe garnituri. La introducerea garniturilor se va avea grijă ca acestea să nu se întindă [11].

3.3.6. Montarea feroneriei specifice pe toc și cercevea

Feroneria este montată conform specificațiilor RAL GZ 716, fixarea realizându-se cu șuruburi de tipul stabilit, în cel puțin doi pereți ai profilelor. Distanța dintre punctele de fixare a feroneriei – de 50 mm – este corect stabilită asigurând securitatea produselor în caz de ploi cu rafale de vânt și ținând seama de încărcările statice [19].

3.3.7. Baghetarea ferestrelor

Debitarea baghetelor de fixare ale geamului se va realiza la unghiuri de 450 pentru cadre rectangulare. Așezarea baghetelor pentru debitare se face pe cale special proiectate și care permit materializarea suprafețelor de așezare ale canalelor de montaj din profile. Piciorul de fixare al baghetelor va fi teșit pentru a nu împiedica fixarea în canal. În fig. 13 avem mașina de debitat baghete, echipată cu discuri duble care realizează tăierea și teșirea baghetelor. Astfel, la prima cursă se taie partea superioară a baghetei iar la cursă de întoarcere va realiza teșirea picioarelor de fixare [19].

Fig. 13. Mașină de debitat baghete automată Yilmaz CK 410 [18].

3.4. Deșeuri rezultate în urma procesului tehnologic de fabricare al tâmplăriei

În fig. 14 putem observa deșeurile rezultate în urma procesului tehnologic de fabricare al tâmplăriei PVC.

Fig. 14. Schemă de generare a deșeurilor.

3.4.1. Deșeuri produse

În tabelul 5 este prezentat sistemul de colectare și gestionare al deșeurilor rezultate.

Tabelul 5.

Sistemul de colectare și gestionare al deșeurilor.

Tabelul 5 continuare.

Deșeuri rezultate în urma activității atelierului pot fi clasificate astfel:

deșeuri menajere – rezultate din activitatea administrativă (birouri) și cea de producție;

deșeuri de hârtie și carton – din activitatea administrativă și cea de producție (ambalaje);

deșeuri din material plastic – șpan și pilitură de material plastic, resturi profile PVC rezultate din procesul de fabricație;

deșeuri din folie de plastic – folosite la ambalare, rezultate din activitatea de producție;

deșeuri din aluminiu – rezultate din procesul de fabricație;

deșeuri din sticlă – geamurile sparte sau necorespunzătoare cerințelor.

deșeuri feroase – șpan și pilitură oțel zincat, șuruburi.

În cadrul societății SC ELECTRIC PLUS SRL au fost monitorizate cantitățile de deșeuri generate, colectate și gestionate de-a lungul anului 2011. Conform HG 856/2002 și HG 1061/2008 s-a ținut evidența strictă a cantităților și tipurilor de deșeuri produse, a gestionării, transportului și valorificării/eliminării acestora.

În tabelele 6,7,8,9 și 10 sunt prezentate cantitățile pentru toate deșeurile generate/valorificate/eliminate/în stoc din fiecare lună, din anul 2011.

Tabelul 6.

Tipul de deșeu: Deșeuri menajere (cod 200301).

Tabelul 7.

Tipul de deșeu: Deșeuri de hârtie și carton (cod 200101 și 150101).

Tabelul 7 continuare.

Tabelul 8.

Tipul de deșeu: Deșeuri materiale plastice – resturi profile PVC (cod 170203).

Tabelul 9.

Tipul de deșeu: Deșeuri materiale plastice – folie și pilitură PVC (cod 150102 și 120105).

Tabelul 10.

Tipul de deșeu: Deșeuri din sticlă (cod 20 01 02).

Tabelul 10 continuare.

CAPITOLUL 4

IDENTIFICAREA ASPECTELOR DE MEDIU GENERATE DE ACTIVITATEA DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIEI PVC

Aspectele de mediu, care pot fi controlate și influențate de organizație și pot avea un impact important asupra mediului, se regăsesc sub denumirea de aspecte semnificative de mediu.

Procedura trebuie să prezinte modul de identificare și criteriile de evaluare a aspectelor de mediu, astfel încât să fie stabilite acele aspecte care sunt semnificative și determină impacturi de mediu semnficative, care pot fi reale sau potențiale, pozitive sau negative.

O altă solicitare a standardului este ca organizația să se asigure că aspectele semnficative de mediu stau la originea stabilirii obiectivelor de mediu. Informațiile referitoare la aspectele de mediu trebuie să fie actualizate periodic.

Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu trebuie să luăm în considerare următorii factori [21]:

emisii în aer;

poluanți în apă;

managementul deșeurilor;

poluarea solului;

impactul asupra comunității;

utilizarea materiilor prime și a resurselor naturale;

alte aspecte de mediu locale;

analiza ciclului de viață a produsului;

analiza matricei efectelor de mediu;

activități anterioare și planificate pentru viitor;

operare normală și anormală (pornire, oprire, schimb de noapte etc.);

incidente / accidente ecologice.

Conform ISO 14004, identificarea aspectelor de mediu este un proces dinamic care determină impacturile trecute, prezente, reale și potențiale asupra mediului ale activităților unei organizații.

4.1. Lista aspectelor de mediu generate de activitatea de obținere a tâmplăriei PVC

În tabelul 11 sunt identificate aspectele de mediu generate de activitatea de obținere a tâmplăriei PVC.

Tabelul 11.

Identificarea aspectelor de mediu generate de activitatea de obținere a tâmplăriei PVC.

CAPITOLUL 5

EVALUAREA IMPACTULUI ASPECTELOR DE MEDIU GENERATE DE ACTIVITATEA DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIE PVC

Aspectele de mediu vor fi ierarhizate în funcție de semnificația impactului, calculat după următoarele criterii [3]:

Prevederi legislative și de reglementare (R) – se acordă punctaj de la 1 la 10 pentru următoarele situații:

există prevederi legislative și de reglementare strict precizate – 10 puncte;

solicitarea clienților, a comunității locale este evidentă – 8 puncte;

impuneri interne pentru rezolvarea unor interese proprii – 6 puncte;

solicitări ale personalului salariat în domenii care îl afectează – 4 puncte;

nu există nici un fel de prevedere – 2 puncte.

Evaluarea nivelului de risc () – pentru evaluare se iau în considerare următorii factori:

probabilitatea de apariție – cu cât aceasta este mai mare, cu atât factorul de risc este mai ridicat;

probabilitatea de detecție – cu cât capacitatea de detecție este mai mică, controlul este mai puțin probabil să se realizeze și ca urmare, nivelul de risc este mai ridicat;

severitatea consecințelor – cu cât este mai mare vătămarea prin poluare, cu atât este mai ridicat nivelul de risc.

Evaluarea se realizează cu ajutorul unui sistem numeric și se stabilește conform tabelului 12.

Tabelul 12.

Evaluarea nivelului de risc [4].

Implicațiile aspectelor de sănătate (S) – se acordă punctaj pe o scară de la 1 la 10 pentru următoarele situații:

conduce la moarte – 10 puncte

provoacă consecințe grave asupra organismelor – 8 puncte

provoacă iritații, respirație îngreunată – 6 puncte

conduce la disconfort, la reducerea capacității de continuare a lucrului – 4 puncte

nesemnificative – 2 puncte.

Implicații ecologice asupra mediului (E) – se cuantifică pe o scară numerică, funcție de aria de poluare, astfel:

nivel global – 10 puncte

nivel regional – 8 puncte

nivel local – 6 puncte

vecini, cartier – 4 puncte

incinta societății – 2 puncte.

Probleme ale comunității și mediului local (P) – la stabilirea semnificației aspectelor de mediu se vor lua în considerare și elementele referitoare la comunitate și mediul local, acordându-se un punctaj de la 0 la 75, astfel:

zgomot:

lipsă – 0 puncte

lângă secție – 5 puncte

în incinta societății – 15 puncte

până la vecini, cartier – 25 puncte

aspect peisagistic:

plăcut – 0 puncte

necorespunzător în incinta societății – 15 puncte

deranj pentru vecini – 25 puncte

reclamații:

lipsă – 0 puncte

ale personalului societății – 5 puncte

ale vecinilor – 15 puncte

ale organismelor de control și ale organelor teritorial – administrative – 25 puncte

Suma (1+2+3) reprezintă problemele comunității și mediului local.

În tabelul 13 este prezentată evaluarea impactului aspectelor de mediu generate de activitățile desfășurate de atelierul de tâmplărie PVC

Tabelul 13.

Evaluarea impactului aspectelor de mediu generate de activitățile desfășurate de atelierul de tâmplărie PVC.

S-a stabilit că toate aspectele de mediu care, în urma evaluării impactului asupra mediului, depășesc 80 de puncte, să fie considerate aspecte semnificative de mediu.

Potrivit acestei analize, se întocmește „Lista aspectelor semnificative de mediu generate de activitățile desfășurate de atelierul de tâmplărie PVC”, care se revizuiește periodic sau ori de câte ori este nevoie datorită unor modificări tehnologice sau pe baza controalelor, schimbărilor de legislație și în reglementări, cerințe interne/externe (tabelul 14).

Evaluarea impactului aspectelor de mediu:

Proces/ activitate: Obținerea tâmplăriei de PVC

Situație: normală accidentală

porniri opriri

Tabelul 14.

Lista aspectelor semnificative de mediu generate de activitățile desfășurate de atelierul de tâmplărie PVC.

CAPITOLUL 6

PLANUL DE MONITORIZARE A DEȘEURILOR REZULTATE ÎN URMA PROCESULUI DE OBȚINERE A TÂMPLĂRIEI PVC

Principiile care stau la baza gestiunii deșeurilor și responsabilităților derivate sunt:

Evitarea generării deșeurilor și acționarea în vederea prevenirii apariției acestora;

Minimizarea cantității deșeurilor și a gradului lor de periculozitate;

Valorificarea deșeurilor, acționându-se fie în vederea reutilizării, fie a reciclării acestora;

Îndepărtarea finală a deșeurilor într-un mod compatibil cu mediu.

În situația în care deșeurile totuși se produc, se respectă următoarele principii de bază, derivate din necesitatea respectării legislației specifice:

Interzicerea amestecării între ele a diferitelor categorii de deșeuri periculoase sau deșeurilor periculoase cu cele nepericuloase;

Colectarea selectivă a deșeurilor în scopul reutilizării/reciclării/eliminării lor;

Evitarea generării unei poluări suplimentare prin evacuări necontrolate/abandonate de deșeuri în mediu;

Aplicarea la timp a măsurilor necesare ca eliminarea deșeurilor să decurgă conform prevederile legale, acționându-se în acest scop prin contactarea firmelor autorizate în domeniu;

Raportarea tipurilor și cantităților de deșeuri și a traseelor urmate de către acestea conform reglementărilor legale.

Monitorizarea gestiunii deșeurilor se va face astfel:

Șefii de compartimente vor fi responsabili de gestionarea deșeurilor din aria lor de responsabilitate. Acesta va ține evidența strictă a cantităților și tipurilor de deșeuri produse, circuitul acestora, conform HG 856/2002 și se vor pune datele la dispoziția organelor de control. De asemenea va ține o evidență strictă a transportului, valorificării și eliminării acestora.

Deșeurile se vor colecta selectiv și se vor preda unităților specializate spre valorificarea lor.

Frecvența de monitorizare a deșeurilor va fi zilnică, iar responsabili de procedura de monitorizare vor fi șefii de compartimente.

Depozitarea deșeurilor se va face în condiții optime pentru a permite valorificarea acestora. Zonele de depozitare temporară a deșeurilor sunt special inscripționate în acord cu tipurile de deșeuri depozitate, permițând stocarea deșeurilor menajere și asimilate celor menajere cât și a deșeurilor valorificabile comune. Este interzisă abandonarea deșeurilor sau depozitarea în locuri neautorizate.

Se impune depozitarea deșeurilor în spațiile special amenajate și se va urmării ridicarea ritmică a acestora pentru a nu se creea stocuri. Șefii de compartimente răspund pentru marcarea, amenajarea și asigurarea caracteristicilor locurilor de colectare a deșeurilor.

Se va urmării valorificarea în totalitate a deșeurilor de orice tip.

Predarea deșeurilor se va face pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care desfășoară operațiuni de valorificare/eliminare.

Se vor suporta costul pagubelor aduse populației, agenților economici și instituțiilor prin gestionarea defectuoasă a deșeurilor.

CAPITOLUL 7

CONCLUZII

Deșeurile, după definiție, sunt elemente rezultate în urma unui proces de care producătorul nu mai are nevoie, astfel fiind eliminat. În multe economii industriale, metoda tradițională era de a scăpa de deșeu cât mai ieftin posibil, fără a pune întrebări asupra locului unde acestea ajungeau. Aceasta atitudine s-a schimbat odată cu impunerea de legislații stricte asupra metodelor de gestionare și reciclare ale acestora.

În unele state membre, reciclarea și recuperarea sunt opțiunile principale de gestionare a deșeurilor, utilizarea depozitelor de deșeuri fiind redusă la cantități neglijabile, în timp ce alte state membre încă mai folosesc depozitele de deșeuri pentru majoritatea deșeurilor lor.

În urma studiului asupra modului de gestionare a deșeurilor rezultate de la societatea SC ELECTRIC PLUS SRL am observat că:

În perioada rece a anului (de ex. ianuarie și februarie) se înregistrează o scadere a productivității de aproximativ 32 – 35%, față de perioada verii, când cantitățile de deșeuri devin mai însemnate (de ex: iulie și august).

Societatea gestionează eficient deșeurile rezultate din activitățile de producție, respectând autorizația de mediu și prevederile sistemului de management de mediu SR EN ISO 14001 : 2005.

În urma evaluării impactului asupra mediului au fost identificate următoarele aspectele de mediu care depășesc 80 de puncte și sunt considerate ca fiind aspecte semnificative de mediu: ambalaj plastic (folie), șpan și pilitură oțel zincat, șpan și piliură PVC, ambalaj carton, șuruburi, bravură PVC, garnitură cauciuc.

Societatea măsoară și monitorizează în mod sistematic caracteristicile principale ale proceselor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

Toate măsurătorile și analizele se execută de personal calificat și se întocmesc înregistrări care reprezintă dovezi ale conformității cu limitele de acceptabilitate admise.