Studii Privind Conditiile DE Amplasare Si DE Construire A Unei Pensiuni DIN Zona Husi, Judetul Vaslui

STUDII PRIVIND CONDIȚIILE DE AMPLASARE ȘI DE CONSTRUIRE A UNEI PENSIUNI DIN ZONA HUȘI, JUDEȚUL VASLUI

CUPRINS

Lista tabelelor

Lista figurilor

Partea I Considerații generale

Introducere

Capitolul 1 Aspecte privind unitățile de cazare turistică

1.1. Legi metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

Capitolul 2 Materiale folosite la construirea unei pensiuni

2.1 Alcătuirea general a unei clădiri

2.2 Clasificarea construcțiilor

2.3 Părțile principale ale unei construcții

2.3.1. Infrastructura

2.3.2. Suprastructura

2.3.3. Lucrări de instalații

Partea a II-a CERCETĂRI PROPRII

Capitolul 3 Scopul, metodele și materialul luat în studiu

3.1. Materialul luat în lucru

3.2. Metoda de lucru

Capitolul 4 Date monografice despre pensiunea Dobrina din zona Huși, județul Vaslui

4.1 Amplasarea pensiunii – regiunea geografică, drumuri naționale, cale ferată

4.1.1 Regimul climato – meteorologic

4.1.2 Caracteristicile reliefului

4.1.3. Rețeaua hidrografică

4.1.4 Riscuri naturale

4.1.5. Calitatea factorilor de mediu

4.1.6. Principii de dezvoltare

4.1.7. Instalații și rețele aferente pensiunii

4.2. Încadrarea construcției în grupe și categorii

4.3. Descrierea construcției

4.4. Prezentarea generală a pensiunii Dobrina din zona Huși, județul Vaslui

Capitolul 5. Aspecte privind condiții de amplasare și de construire a pensiunii

5.1. Rezistența terenului

5.2. Sistemul de construire

5.3. Organizarea spațiului interior

Concluzii

Bibliografie

LISTA TABELELOR

LISTA FIGURILOR

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

Pentru proiectul de diplomă am ales această temă dorind să evidențiez modul de amplasare și de construire a Pensiunii Dobrina din zona Huși, județul Vaslui.

Amplasamentul pensiunii este ales luându-se în calcul toate riscurile (alunecări de teren, inundații, cutremure, etc.) ce pot afecta construcția acesteia.

Din punct de vedere constructiv pensiunea are o construcție corespunzătoare, întrucât aceasta trebuie să răspundă condițiilor impuse prin norme. Să asigure în primul rând confortul turiștilor, să asigure izolarea termică și să aibă toate componentele necesare construirii unei clădiri.

Amplasarea Pensiunii Dobrina s-a ales de către proprietar și cu scopul de a stârni curiozitatea trecătorilor, astfel încât aceasta este amplasată la drumul european E581.

Construcția pensiunii este una simplă, modernă și clasică.

Proiectul de diplomă este structurat pe două părți, acestea din urmă fiind alcătuite din cinci capitole, fiecare dintre acesta fiind structurat în subcapitole, respectiv în subpuncte ce ating subiectul lucrării.

Capitolul unu cuprinde normele metodologice cu privire la unitățile de cazare și structurile de primire turistică.

Al doilea capitol al lucrării prezintă elemente legate de materialele folosite la construirea unei pensiuni, respectiv alcătuirea generală a unei clădiri și clasificarea construcțiilor, precum și părțile principale ale unei clădiri.

În capitolul trei se prezintă materialul și metoda de lucru luat în studiu dar și metodele de lucru folosite pentru cercetare.

În capitolul patru sunt prezentate informații despre Pensiunea Dobrina precum: amplasarea acesteia, regimul climato-meteorologic, caracteristicile reliefului, rețeaua hidrografică, riscuri naturale, instalații și rețele aferente pensiunii, calitatea factorilor de mediu, principii de dezvoltare, încadrarea construcției în grupe și categorii, descrierea construcției, prezentarea generală a pensiunii.

Ultimul capitol este structurat cu următoarele precizări: rezistența terenului, sistem de construire exterioară, structura constructivă, finisaje interioare și exterioare, sistemul de organizare interioară.

CAPITOLUL 1.

ASPECTE PRIVIND UNITĂȚILE

DE CAZARE TURISTICĂ

Legi metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 636/2008 pentru aprobarea Legilor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică:

1. Prevederi generale

1.1. Prezentele legi metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr.1.328/2001, privind clasificarea structurilor de primire turistice stabilesc metodologia și criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație publică din România.

1.2. Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toți operatorii economici proprietari și/sau administratori de structuri de primire turistice.

1.3. Structurile de primire turistice se clasifică pe stele și, respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecția turiștilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort și a ofertei de servicii.

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale care, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată și modificată prin Legea nr. 755/2001, este singura instituție abilitată să desfășoare activități de autorizare în domeniul turismului. (sursa: http://www.antrec.ro/pdf/legislatie/Clasificare_ norme.pdf)

2. Documentația necesară pentru obținerea certificatului de clasificare

În vederea obținerii certificatului de clasificare operatorii economici proprietari și/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentație cu următorul conținut:

cerere de eliberare a certificatului de clasificare; (Aurel C., 2007)

declarația pe propria răspundere;

copia certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comerțului, din care să rezulte punctul de lucru pentru structura de primire turistică;

copia certificatului de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerțului;

fișa privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii;

fișa privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație;

avizul specific privind amplasamentul și funcționalitatea obiectivului emis de Ministerul pentru Înterprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesiilor Liberale în cazul construcțiilor noi;

copia brevetului de turism al persoanei care conduce structura de primire turistică și copia contractului individual de muncă, înregistrat conform prevederilor legale, dacă este cazul;

3. Eliberarea și retragerea certificatului de clasificare

3.1. Documentația de clasificare se transmite Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale – Direcția Generală Autorizare și Post Privatizare care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare și întocmește certificatul de clasificare și fișa privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare și, respectiv, fișa privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică.

Operatorul economic va solicita D.G.A.P. din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și/sau a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosință.

3.2. Verificarea la fața locului a îndeplinirii criteriilor se face de către specialiștii din Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale – D.G.A.P, cu sprijinul și colaborarea unor specialiști desemnați de consiliile județene, consiliile locale și de reprezentanți ai asociațiilor profesionale și organizațiilor patronale din turism, în prezența reprezentantului operatorului economic care desfășoară activitate de cazare și/sau alimentație publică, în cauză (sursa: http://www.antrec.ro/pdf/legislatie/Clasificare_norme.pdf).

3.3. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentației de clasificare complete.

3.4. Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puțin criteriile pentru categoria minimă nu se clasifică și, în consecință, nu pot desfășura activitate de cazare și/sau alimentație publică. Motivația neclasificării se consemnează în nota de verificare întocmită în două exemplare, dintre care un exemplar se predă reprezentantului legal al operatorului economic.

3.5. Operatorii economici au obligația să respecte, pe toată perioada de funcționare a structurilor de primire turistice, condițiile și criteriile de clasificare.

3.6. Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale verifică periodic starea și funcționarea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă și a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unității. Nerespectarea acestora atrage măsuri de declasificare sau, după caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Certificatul de clasificare se retrage de către personalul cu atribuții de control în turism, din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, dacă nu se respectă criteriile minime de clasificare, care influențează direct protecția turiștilor, prevăzute la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.328/2001, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul retragerii certificatului de clasificare, operatorul economic nu mai poate desfășura în condiții de legalitate activitatea de cazare și/sau alimentație publică.

3.7. În situația în care s-au modificat condițiile care au stat la baza acordării clasificării astfel încât nu se mai asigură categoria de clasificare acordată, operatorul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză, în termen de 30 de zile de la apariția modificărilor. În același termen este obligatorie solicitarea eliberării unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea și/sau în administrarea altui operator economic.

3.8. Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate de D.G.A.P. din 3 în 3 ani. Operatorul economic va solicita preschimbarea certificatului cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii operatorului economic, D.G.A.P. va proceda la verificarea structurii de primire turistică în cauză și va acorda un nou certificat de clasificare, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile și criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă.

3.9. Pentru structurile de primire turistice pentru care s-a depus documentația în vederea obținerii certificatului de clasificare anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se aplică prevederile legale în vigoare la data depunerii documentației.

3.10. Operatorul economic are obligația să anunțe D.G.A.P. în cazul încetării activității structurii de primire turistice și să restituie D.G.A.P. certificatul de clasificare în cauză prin poștă cu confirmare de primire sau prin depunerea acestuia la registratura Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale (Aurel C., 2007).

4. Tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare

Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele (fig. 1.1);

2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3. moteluri de 3, 2, 1 stele;

4. hosteluri de 3, 2 si 1zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii operatorului economic, D.G.A.P. va proceda la verificarea structurii de primire turistică în cauză și va acorda un nou certificat de clasificare, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile și criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă.

3.9. Pentru structurile de primire turistice pentru care s-a depus documentația în vederea obținerii certificatului de clasificare anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se aplică prevederile legale în vigoare la data depunerii documentației.

3.10. Operatorul economic are obligația să anunțe D.G.A.P. în cazul încetării activității structurii de primire turistice și să restituie D.G.A.P. certificatul de clasificare în cauză prin poștă cu confirmare de primire sau prin depunerea acestuia la registratura Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale (Aurel C., 2007).

4. Tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare

Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele (fig. 1.1);

2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3. moteluri de 3, 2, 1 stele;

4. hosteluri de 3, 2 si 1 stele

5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

Fig. 1.1. Hotel ,,Hilton” de 5 stele (Sibiu)

(Sursa: http://news.hilton.com/)

6. bungalow-uri de 3, 2, 1 stele (fig 1.2);

7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;

8. campinguri, sate de vacanță, popasuri turistice, căsuțe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele;

9. pensiuni turistice și pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;

10. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele; (Aurel C., 2007)

11. structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

12. popasuri turistice de 2, 1 stele;

13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);

15. apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori clădiri cu altă destinație de 3, 2, 1 stele;

Fig. 1.2 .Bungalow 2 stele (Bistrița)

(Sursa:http://adevarul.ro/locale/bistrița/bungalow)

În cadrul tipurilor sus-menționate poate exista următoarea structură a spațiilor de cazare:

– cameră cu pat individual, respectiv un loc reprezentând spațiul destinat folosirii de către o singură persoană. Lățimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

– cameră cu pat matrimonial, respectiv unul sau două locuri reprezentând spațiul destinat folosirii de către una sau două persoane. Lățimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

– cameră cu pat dublu, respectiv două locuri reprezentând spațiul destinat folosirii de către două persoane. Lățimea patului dublu este de minimum 160 cm;

– cameră cu două paturi individuale, respectiv două locuri reprezentând spațiul destinat folosirii de către două persoane;

– cameră cu trei paturi individuale;

– cameră cu patru paturi individuale;

– camere comune cu mai mult de patru paturi individuale;

– suita, ansamblu de două camere deservite de un grup sanitar.

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 și 5 stele și de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 și 2 stele;

cameră cu priciuri, reprezentând spațiul destinat utilizării de către mai multe persoane;

Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spațiu de 100 cm lățime pentru fiecare turist;

garsonieră, reprezentând spațiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon, vestibul și grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărțit de salon și printr-un glasvand sau alte soluții care permit o delimitare estetică;

apartament, reprezentând spațiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitară proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar categoria 4 stele, precum și la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri. (Aurel C.,2007).

CAPITOLUL 2.

MATERIALE FOLOSITE LA CONSTRUIREA

UNEI PENSIUNI

2.1. Alcătuirea generală a unei clădiri

Clădirile sunt construcții care circumscriu un spațiu închis, având ca prioritate centrală de a sălășlui oameni sau alte viețuitoare, bunuri materiale și procese tehnologice sau funcționale împotriva unor acțiuni neprielnice ale mediului înconjurător (fig. 2.1).

Fiecare clădire are o anumită destinație și îndeplinește funcțiuni variate și complexe. Fiecare spațiu are o utilizare și funcțiune specifică în alcătuirea funcțională a unei clădiri, de asemenea acesta are relații cu celelalte spații, care pot fi:

relații de legătură;

relații de vecinătate;

relații de separare.

Spațiile clădirilor care, îndeplinesc funcțiuni bine determinate și constituie un element funcțional sunt reprezentate de:

în locuințe – dormitoare, sufragerii, bucătării, băi, cămări;

în restaurant – săli de mese, bucătării, baruri, depozite;

în hoteluri – camere de cazare, recepție, saloane, restaurante, baruri;

în unități de învățământ – săli de clasă, laboratoare, biblioteci;

în hale industrial – spații de fabricare, depozitare (Leonte C., 2013).

În cadrul unei clădiri elementele funcționale formează un grup funcțional și se pot repeta frecvent. Totalitatea și succesiunea acțiunilor și fluxurilor tehnologice prin care se realizează trecerea de la materia primă la produsul finit reprezintă desfășurarea activităților dintr-o clădire industrială (Honțuș A., 2005).

Clădirile industriale se regăsesc într-o multitudine de sectoare în funcție de caracterul productiv:

oțelării;

rafinării;

hidro și termocentrale;

hale de fabricație;

depozite.

Procesele de producție și înmagazinare a structurilor zootehnice și agro-vegetale se derulează în cadrul clădirilor agro-zootehnice:

grajduri;

hale pentru creșterea animalelor și păsărilor;

fabrici de nutrețuri;

stații de întreținere și reparații;

depozite de produse.

Fig. 2. 1. Alcătuirea generală a unei clădiri

(Sursa:http://www.scrigroup.com/)

1–fundație; 2–perete interior; 3–perete exterior; 4–planșeu; 5–șarpantă; 6–învelitoare; 7–fereastră; 8–balcon; 9–soclu; 10–trotuar; 11–subsol; 12–parter; 13–etaj (nivel curent).

2.2. Clasificarea construcțiilor

În funcție de obiectivele urmărite în construcții se utilizează ca principale criterii de clasificare a construcțiilor următoarele:

clasificarea după destinație sau funcțională – aceasta clasifică construcțiile ce au cerințe funcționale și amplasament asemănător. Din punct de vedere a acestei clasificări construcțiile se împart în:

clădiri care se clasifică în:

clădiri civile (clădiri de locuit, clădiri publice și administrative, clădiri social-culturale) (Comșa E., 1992);

clădiri industriale (clădiri de producție, clădiri pentru deservirea producției);

clădiri agrozootehnice (clădiri pentru adăpostirea animalelor, clădiri legumicole, clădiri pentru adăpostirea produselor agricole);

construcții inginerești (căi de comunicație, lucrări de artă, pe căile de comunicație construcții hidrotehnice, turnuri de televiziune, linii de transport a energiei electrice, conducte de apă, canal și gaze).

clasificarea după calitate, determinată de:

cerințe de exploatare (suprafață, înălțime și volum, grad de confort, instalații, dotări);

durabilitatea și gradul de rezistență.

clasificarea după structura de rezistență;

structuri cu pereți portanți (lemn, zidării diverse, beton armat, beton prefabricat);

structuri cu schelet (beton armat monolit, beton armat prefabricat, schelt metalic);

structuri cu alcătuire mixtă (cadre și diafragme);

structuri speciale (arce, plăci curbe, acoperiș suspendat pe cabluri) ( Șerban., 1998).

clasificarea după gradul de rezistență la foc.

2.3. Părțile principale ale unei construcții

În realizarea unei clădiri trebuie avute în vedere următoarele părți principale:

infrastructura căldirii – aflată sub cota ± 0,00 și care cuprinde fundațiile și elementele subsolurilor în cazul clădirilor care prezintă subsol;

suprastructura clădirii – partea aflată deasupra cotei ± 0,00 cuprinde toate celelalte elemente ale clădirii (figura 2.2);

lucrări de instalații.

Fig. 2.2. Părțile componente ale unei construcții

(Sursa: Leonte C., 2013)

2.3.1. Infrastructura

Infrastructura reprezintă un ansamblu de elemente care sustin partea principală a unei construcții și care o fixează de teren. Are ca element principal fundația care se realizează sub nivelul terenului natural, aceasta vine în legatură directă cu stratul bun de fundare al terenului și prin care se transmit toate încărcăturile care acționează asupra clădirii. Peste fundație se realizează pereții subsolului, zidăria aferentă acestuia și planșeul, în cazul în care clădirea prezintă subsol.

2.3.2. Suprastructura

Suprastructura mai este denumită si elevația clădirii și reprezintă acea parte a clădirii care este situată deasupra terenului și care include toate elementele de rezistență în afara fundațiilor, de protecție a clădirii și lucrările de finisaj.

Suprastructura unei clădiri cuprinde:

Elemente de rezistență

pereții sau zidurile reprezintă acea componentă a clădirii care delimitează spațiul interior de mediu înconjurator și împart construcția în încăperi. Aceștia preiau încărcăturile transmise de elemente de construcție precum planșee, grinzi și acoperiș și le transmit fundației;

stâlpii reprezintă elementele de rezistență verticale sau înclinate care preiau încărcăturile provenite de la grinzi și planșee și le transmit mai departe fundației;

planșeele reprezintă elementele orizontale sau înclinate care separă încăperile unei construcții sau închid clădirea la partea superioară alcătuind acoperișul. Aceastea preiau încărcăturile permanente și încărcăturile utile transmițându-le pereților;

șarpanta este elementul de rezistență al acoperișului ce susține învelitoarea clădirii;

scările, elementul care asigură circulația între exterior și interior, precum și între nivelurile clădirii. (Drăghicescu C și colab., 1967).

Lucrări de protecție și finisaj – sunt realizate cu scopul de a face construcțiile folosibile, de a asigura un aspect plăcut și estetic, de a le proteja împotriva agenților agresivi. Aceste lucrări cuprind (Peștișanu C., 1979):

tapete, zugrăveli și vopsitorii – rol de protecție și decorative;

tencuieli și placaje, pot fi interioare și exterioare – protejează pereții și asigură un aspect plăcut;

tâmplăria – are rol în iluminarea și ventilarea naturală a clădirii, asigurând circulația și închiderea golurilor lăsate în pereți;

pardoselile – asigură protejarea planșeelor împotriva uzurii și o circulație mai bună în interior;

izolațiile – se realizează cu scopul de a proteja interiorul clădirilor împotriva infiltrațiilor de apă, a temperaturii mediului exterior și a zgomotelor;

învelitoarea – asigură protecția construcției împotriva acțiunii zăpezii, vânturilor și ploilor.

2.3.3. Lucrări de instalații

Aceste lucrări sunt realizate cu scopul de a obține un grad ridicat de confort și pentru a putea exploata în bune condiții clădirile.

Lucrările de instalații cuprind:

instalație de încălzire;

instalație sanitară (alimentare cu apă, canalizare);

instalație electrică de iluminat, de protecție, de forță, de curenți slabi;

instalație de ventilație;

instalație de ascensoare;

instalații de condiționare a aerului;

instalații de alimentare cu gaze;

instalații de aer condiționat (Șerban L., 1998).

PARTEA a II-a

CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 3

SCOPUL, METODELE ȘI MATERIALUL LUAT ÎN STUDIU

Scopul cercetărilor a fost acela de a evidenția condițiile de amplasare și de construire a pensiunii Dobrina din zona Huși județul Vaslui.

3.1. Materialul luat în lucru

În cadrul cercetării a fost luată în studiu Pensiunea Dobrina situată în vârful "colinei" Dobrina, la marginea pădurii ce are același nume, deasupra văii Lohanului la intrare în municipiul Huși (fig. 3.1).

Fig. 3.1. Pensiunea Dobrina – intrarea în pensiune

(Sursă proprie)

Cercetarea se axează pe identificarea condițiilor de amplasare și de construire a pensiunii.

Unitatea a fost construită în anul 2007, aflată într-un decor idilic de la marginea pădurii Dobrina de unde are și același nume. Înălțimea clădirii are un regim de P+M.

Parterul pensiunii are o înălțime de 4 m, iar înălțimea etajului cu mansardă este de 3 m.

Pensiunea Dobrina din Huși are o construcție reprezentată de parter și etaj, fiind încadrată în categoriile unităților hoteliere de 3 margarete punând la dispoziția turiștilor un număr de 30 de locuri de cazare.

În plan orizontal construcția unității are o formă dreptunghiulară cu lungimea de 30 m, respectiv 18 m lățime.

Fig. 3.2. Pensiunea Dobrina – intrarea din lateral

(Sursă proprie)

Clădirea are în componența sa două intrări; una situată pe latura vestică care face legatura cu calea de acces a drumului european E581 și una estică care face legatura cu drumul european 581 spre intrarea în oraș (fig. 3.2).

Pe platforma din fața pensiunii se găsește o expoziție cu amenajări rustice (fig. 3.3).

Unitatea are următoarea structură de rezistență:

pereții cu o grosime de 40 cm, aceștia sunt întăriți la intersecții cu stâlpi din beton armat;

planșeele sunt realizate din lemn și beton armat.

Infrastructura clădirii este reprezentată de fundație și elevație, alcătuite din beton armat.

Acoperișul imobilului este realizat pe un schelet din material lemnos (grinzi, căpriori scânduri) acoperit cu țiglă metalică.

Instalațiile și rețelele aferente pensiunii ce sunt benefice atât pentru personalul angajat, cât și pentru turiști sunt următoarele: instalații sanitare, instalații electrice, alimentare cu gaze naturale, canalizare, rețea telefonică.

Fig.3.3. Pensiunea Dobrina – amenajare rustică

(Sursă proprie)

3.2. Metoda de lucru

Pentru această lucrare am folosit ca principale metode de cercetare, următoarele:

observația, o parte din rezultate au fost obținute în urma cercetării planului de construcție al pensiunii;

acțiuni directe de fotografiere;

analiza rezultatelor obținute în urma cercetărilor.

CAPITOLUL 4

DATE MONOGRAFICE DESPRE

PENSIUNEA DOBRINA DIN ZONA HUȘI, JUDEȚUL VASLUI

4.1. Amplasarea pensiunii – regiunea geografică, drumuri naționale, cale ferată

Pensiunea este situată în intravilanul orașului Huși, județul Vaslui, la drumul european E581 (fig. 4.1).

Fig. 4.1. Localizarea Pensiunii Dobrina Huși ,județul Vaslui

(Sursă: https://www.google.ro/maps/place/Pensiunea+Dobrina)

Regiunea geografică

Orașul Huși se află la intersecția paralelei de 46° latitudine nordică și 28° longitudine estică. Acesta este poziționat în sud – estul Depresiunii Huși fiind parte componentă a Podișului Central Moldovenesc.

Se învecinează la sud cu orașul Galați (aproximativ 130 km), la nord cu municipiul Iași, iar la est – vest cu orașele Bârlad și Chișinău (83 km).

Drumuri naționale

Drumurile naționale ce pornesc din orașul Huși sunt următoarele:

drumul național 24A Huși – Fălciu – Bârlad;

drumul național 24B Huși – Albița.

Cale ferată

Există și un segment de cale ferată ce leagă orașul Huși de Halta Crasna, apoi de Vaslui și Bârlad. Dar, datorită faptului că în urma licitației feroviare nimeni nu a fost interesat să investească pe acest traseu, nu mai circulă nici un tren

4.1.1. Regimul climato – meteorologic

Climatul regiunii Huși este de tip temperat continental având o nuanță moderat – continentală la nivelul dealurilor înalte și excesiv – continentală la nivelul Depresiunii Huși.

Arealul Huși are o temperatură medie anuală de 9,5°C. În anul 1938 la data de 3 iulie s-a înregistrat o temperatură de 40,2ºC, iar cea mai scăzută s-a înregistrat în data de 1 februarie 1937 fiind de – 29,1ºC.

Din partea vestică, nord – vestică și nordică predomină vânturile ce au o frecvență anuală de 60%. Crivățul ce vine din NE determină fenomenul de îngheț, iar vânturile din E și SE sunt uscate în sezonul de vară determinând astfel seceta.

În orașul Huși se înregistrează o cantitate medie anuală de precipitații de 524,08 mm.

4.1.2. Caracteristicile reliefului

Regiunea orașului Huși se încadrează din punct de vedere al reliefului în unitatea Podișului Central Moldovenesc cu subunitatea Depresiunii Huși. Relieful acestuia este compus din diferite forme ale interfluviilor largi având platouri întinse și versanți cu variate grade de înclinare, între 7 și 30 %.

Sunt prezente terenuri foarte fertile ceea ce determină un risc major al alunecărilor de teren. Pantele prezintă valori cuprinse între 3 și 5 % , iar culmile depresionare sunt largi și formează cernoziomuri cambice și soluri de culoare cenușii, acestea fiind subțiri chiar exagerat erodate având orizonturile încurcate datorită prăbușirilor de teren.

Versanții sunt componente ale caracteristicilor reliefului din punct de vedere geomorfologic, astfel acestea prezintă o importanță deosebită pe teritoriul orașului Huși cu procesele geomorfologice următoare:

alunecări de teren;

eroziuni de suprafață;

formațiuni torențiale, reprezentate de șiroiuri și ravene.

4.1.3. Rețeaua hidrografică

Teritoriul orașului Huși este străbătut de pâraele Drăslăvăț și Răiești în sud, acesta din urmă fiind alcătuit în partea nordică de Turbata și Șara. Acestea două se unesc la est de oraș formând râul Huși.

Datorită inundațiilor în urma ploilor torențiale și a topirii zăpezii primavara aceste două pâraie ies uneori din matcă.

Zona Huși nu este ferită de eroziuni liniare și laterale datorate scurgerilor de pantă, dar și a constituții geologice a terenului care determină amenințarea distrugerii podurilor, a drumurilor naționale, ba chiar și a gospodăriilor.

Cel care face legătura cu această regiune este râul Bârlad care trece prin Crasna și Lohan ce pornește din partea de vest a văilor Depresiunii Huși, prezintă scurgere tot timpul anului dar debite mici.

Se poate evidenția faptul că datorită debitelor variabile, episodice și reduse a intervenit necesitatea amenajării a multor iazuri, dar puține păstrate până în prezent.

Apele de adâncime din această zonă sunt reprezentate prin diferite pânze freatice pecum:

pânza Răiești;

pânza Arsura – Pâhnești – Drăslăvăț;

pânza Drânceni – Purcica;

pânza Vărăria – Ghermănești.

Nivelul apei de adâncime este oarecum constant având altitudini între 350 și 407 m, astfel au apărut diferite izvoare la adâncimi de aproximativ 300 de metri indicând așadar apariția unor pânze freatice la această altitudine.

Alimentarea apelor subterane de șes se realizează prin intermediul afluenților permanenți (Ruginosu) și a versanților care curg din pâraele aferente.

4.1.4. Riscuri naturale

Conform ordinului normativ P100/92 emis de M.L.P.A.T zona este expusă riscurilor naturale reprezentate de alunecări de teren și inundații.

Unitatea luată pentru cercetarea amplasamentului și a studiilor de construire prezintă o stabilitate sigură și fără pericole naturale sau fenomene de instabilitate. Construcția este asigurată atât din punct de vedere al inundațiilor cât și a viiturilor, prezentând un singur risc natural cel de cutremur fiind înscrisă în zona “C” de seismicitate.

Mai mult decât atât zona se caracterizează prin diferite grade de seismicitate astfel:

perioadă de colț Tc = 0,70 sec;

coeficient de seismicitate foarte mare Ks = 0,51 – 0,80;

coeficient de seismicitate mare sau mediu K = 0.10 – 0,50;

coeficient de seismicitate mic K = 0 – 0,10.

Aceste grade de seismicitate sunt determinate atât de litologie cât și de geomorfologie. Din punct de vedere al geomorfologiei regiunea Huși este poziționată pe formațiuni de terasă și foarte puțin pe cele de luncă.

4.1.5. Calitatea factorilor de mediu

Atmosfera

Zona în care este amplasată Pensiunea Dobrina nu prezintă mari dezavantaje în ceea ce privește problema poluării aerului.

Sursa principală de poluare a aerului este reprezentată de traficul intens din zonă, în primul rând de circulația autovehiculelor de mare tonaj – tiruri, unitatea fiind poziționată la drumul european E581.

O altă clasificare a factorilor accidentali produși de oameni ce determină poluarea aerului sunt reprezentați de numeroase proceduri efectuate cu voia sau fără voie acestora. Prin urmare seria de efecte negative asupra poluării aerului prezente în regiune este provocată de:

neîngrijirea cu responsabilitate a groapei de gunoi din zona Lohan;

aruncarea reziduurilor menajere din “întâmplare” în fântâni ce au izvoare de apă potabilă sau în ciușmele (șipote);

aruncarea gunoaielor pe cursul râului Drăslăvăț;

depozitare deșeurilor prin parcuri și pe străzi.

Apele

În privința calității apelor nivelul de adâncime a acestora este între 14,5 – 18 m. În oraș calitatea apelor este pusă în evidență atât prin ciușmele și fântâni cu izvor de apă potabilă cât și pânze freatice cu caracter artezian.

Acestea dețin calități potabile și au o cotă de adâncime de aproximativ 16 m. În zona de sud a municipiului s-au format rezerve cu cantități seminificative de apă sub formă arteziană în urma permiabilității nisipurilor pliocene.

O altă calitate a apelor din această zonă este punerea în valorificare pentru alimentarea localităților din împrejurime.

Deoarece în zona de amplasare a unității și în vecinătatea acesteia nu sunt surse generatoare de reziduri chimice agresivitatea sulfatică asupra metalelor și a betoanelor este slabă sau chiar absentă.

Solurile

Solul este partea unde se adună elementele negative ca suport al întregii activități provocate de om și acțiunile fenomenelor fizice naturale.

Acțiunile antropice primordiale ce reprezintă un factor cu influențe negative asupra solului sunt cele reprezentate prin reziduri menajere sau depunerea de gunoaie ca îngrășăminte naturale.

Partea bună a acestor îngrășăminte este faptul că ele prezintă un rol pozitiv asupra terenurilor, dar și cu unele infulențe negative. Așadar substanțele chimice aplicate solurilor pot genera în sens negativ calitatea acestora.

Potențialul productiv al solurilor, calitatea biologică și de fertilitate, sunt influențate în principal de degradarea acestora și efectele poluării.

Un alt efect al poluării este scoaterea solurilor din munca productivă, întrebuințarea acestora cu un alt scop sau ocuparea necorespunzătoare a acestora.

4.1.6. Principii de dezvoltare

Prin implementarea principiilor ulterior prezentate, se urmăresc anumite programe de dezvoltare atât a orașului cât și în beneficiu unității. Aceste principii vin în avantajul turiștilor ce frecventează sau vizitează pensiunea prin programul de dezvoltare ce prezintă un grad mare de atracție, dar și un stil de viață mai civilizat.

Programul de dezvoltare prevede anumite direcții de activități precum:

dezvoltarea de servicii prin diferite rețele de comunicare;

proiectarea unor mijloace de pază impotriva incendiilor;

înființarea unei piețe alimentare în apropierea unității luate în studiu;

construirea unor rampe de depozitare a deșeurilor menajere cu extindere mult mai mare;

restructurarea spațiului verde din incinta societății și din împrejurimi;

înființarea unor spații de joacă pentru copii în incinta unității, a terenurilor de sport;

dezvoltarea sistemului informațional din interiorul pensiunii;

angajarea persoanelor ce prezintă un spirit antreprenorial;

includerea de noi programe ce vin în ajutorul personalului angajat în privința formării profesionale;

activități privind întărirea caracterelor administrative.

4.1.7. Instalații și rețele aferente pensiunii

După cum bine se știe, omul nu poate avea un trai fără apă, lumină, căldură și celelalte rețele aferente unei gospodării. Prin urmare instalațiile aferente unității luate în studiu sunt folositoare atât pentru personalul angajat dar mai ales pentru turiștii cazați sau cei ce vizitează acest imobil.

Complexul este situat într-o zonă unde aceste rețele au legătură constantă cu rețelele de pe teritoriul orașului.

Alimentarea cu apă

Alimentarea unității cu apă potabilă este realizată de către societatea comercială “AQUAVAS” S.A. Huși. Sursa de apă este reprezentată de râul Prut care asigură 200 l/s iar lungimea de distribuire a rețelei de apă depășește 70 km.

Sistemul de alimentare a pensiunii cu apă potabilă și pomparea debitelor se realizează prin stații de pompare, iar apa este distribuită prin rețelele de conducte aferente, alcătuite din polietilenă ce prezintă o înaltă densitate specifică pentru acest sistem de distribuție.

Acest sistem de alimentare cu apă potabilă a construcției se mai realizează și gravitațional, iar volumul de păstrare ajunge pănâ la 9.250 mc.

Distribuția rețelei de apă aferentă pensiunii este efectuată în sistem ramificat din conducte, confecționate din polietilenă. Presiunea la rețeaua de apă de care beneficiază imobilul se realizează între 2 și 3 bari.

Și la acest sistem se regăsesc probleme de alimentare cu apă a unității datorită:

deficienței conductei de aducțiune;

dificultăți la stația de pompare;

volum redus de apă determinat de neasigurarea debitului livrat din râul Prut.

Canalizare

Stația de canalizare a pensiunii este realizată în partea de nord – est, aceasta este racordată la rețeaua orașului de epurare a orașului fiind concepută în sistem divizor. Evacuarea apelor menajere uzate se realizează prin colectorul principal al rețelei de canalizare.

Capacitatea de reținere a deșeurilor în stația de epurare este de aproximativ 106 l/s, aceasta fiind depășită și necesitând extindere.

Prin acestă stație se realizează deversarea apei murdare în pârâul Huși, iar deșeurile de consistență grosieră rezultate în urma procesului de epurare sunt evacuate în platoul de uscare din incinta stației de epurare.

Alimentarea cu energie electrică

Municipiul Huși este racordat la energia electrică prin sistemul energetic național începând cu anul 1962 atunci când, a intrat în funcțiune stația de transformare 110/35/6 KV având ca tensiune de lucru 35 KV.

Alimentarea cu energie electrică se extinde pe raza orașului Huși pe o lungime de 78 km, iar iluminatul public se execută prin corpuri de iluminat formate din lămpi cu incandescență din vapori de mercur și sodiu. Prin acestea alimentarea cu energie electrică ajunge datorită unor cabluri aeriene ori pe sub pământ.

Alimentarea pensiunii luată în cercetare se realizează prin branșamente aeriene alimentate cu o singură sursă de tensiune. Branșamentele sunt prevăzute cu bloc de măsură și protecție monofazată.

În cadrul unității sunt montate două contoare electrice care asigură monitorizarea consumului de energie electric.

Alimentare cu energie termică

Această rețea aferentă pensiunii este centralizată în municipiul Huși printr-un sistem de termoficare urbană.

Alimentarea unității cu energie termică se efectuează prin intermediul rețelelor de distribuție, fiind asigurate de S.C. GOSCOMLOC S.A. Huși.

În pensiune sunt două centrale termice dintre care una funcționează pe bază de combustibil lichid ușor, iar cealaltă pe bază de gaze naturale.

Rețeaua de telefonie

Privitor la această temă se observă un avantaj pentru pensiune, dar mai ales pentru turiștii cazați. Se constată o dezvoltare a rețelelor de comunicație, acestea fiind asigurate de telefonia fixă S.C. TELECOM S.A. de care pot beneficia turiștii veniți la Pensiunea “Dobrina” gratis începând cu orele 19. Altele rețele de telefonie existente sunt cele mobile Orange, Vodafone și Cosmote.

Principii de depozitare a deșeurilor

Depozitarea deșeurilor reprezintă o problemă majoră în municipiul Huși datorită cantităților mari de reziduri depozitate fără nici o măsură sau conștiinciozitate din partea oamenilor.

Categoriile de deșeuri cu care se confruntă actuala populație a orașului prezintă un mare pericol atât pentru mediu înconjurător, dar mai ales pentru sănătatea locuitorilor. Acestea se clasifică astfel:

deșeuri care rezultă din ambalaje;

deșeuri ce reies din producție, precum resturi metalice (capete de tablă) sau din producția unei confecții (resturi de material,etc);

deșeuri rezultate din operațiunile medicale.

Pentru ca această problemă majoră să poată fi rezolvată s-a impus înființarea unei stații ce folosește la tratarea mecanico-biologică a deșeurilor (fig. 4.2). Această stație funcționează pe bază de biogaz și este situată la o distanță de 2 km față de oraș. Aici pot fi procesate materiale reziduale din aproximativ toate categoriile. Nu prezintă un pericol pentru populație la această distanță, deoarece nu emană nici un gaz care să afecteze atmosfera.

Fig. 4.2. Stație de tratare a rezidurilor menajere

(Sursă proprie)

Ca o evidențiere a depozitării deșeurilor menajere din unitate, se prezintă în continuare rezultatele procentelor de deșeuri pe categorii în decursul a 3 ani (tabelul 4.1).

Tabelul 4.1

Clasificarea deșeurilor pe categorii

Această ramură a igienei reprezintă un factor esențial și important pentru personalul firmei, deoarece producerea cantităților mari de reziduuri, mai ales cele menajere, prin conținutul lor în substanțe organice și anorganice determină un proces de degradare, poluare a aerului, poluarea apei și dezvoltarea microorganismelor.

Prin toate aceste caracteristici negative ale depozitării deșeurilor s-ar putea pune în pericol atât sănătatea personalului angajat, cât și a celor care doresc cazare în această unitate ori o vizitează.

4.2. Încadrarea construcției în grupe și categorii

Conform actului normativ M.L.P.A.T nr 77/N–1996 cu privire la categoria de importanță a clădirii aceasta se încadrează ca importanță de seismicitate “C”.

În conformitate cu ordinul enunțat mai sus clădirea se include în clasa construcțiilor cu pereți formați din cărămidă și beton și se încadrează în grupa acelor construcții realizate după anul 1981 cu mod de proiectare P + M.

Ca importanță normală a construcțiilor pensiunea se încadrează în categoria a III–a după legislația în vigoare a STAS 10100/0–75.

4.3. Descrierea construcției

Unitatea a fost construită în anul 2007 aflată, într-un decor idilic de la marginea pădurii Dobrina de unde are și același nume. Înălțimea clădirii are un regim de P + M.

Parterul pensiunii are o înălțime de 4 m, iar înălțimea etajului cu mansardă este de 3 m.

Pensiunea Dobrina din Huși are o construcție reprezentată de parter și etaj fiind încadrată în categoriile unităților hoteliere de 3 margarete punând la dispoziția turiștilor un număr de 15 de locuri de cazare.

În plan orizontal construcția unității are o formă dreptunghiulară cu lungimea de 30 m, respectiv 18 m lățime.

Clădirea are în componența sa două intrări; una situată pe latura vestică care face legatura cu calea de acces a drumului european E581 și una estică care face legatura cu drumul european E581 spre intrarea în oraș.

În ceea ce privește amplasarea unității luate pentru cercetare se urmărește ca aceasta să răspundă următoarelor cerințe:

proiectarea construcției să aibă în vedere caracteristicile terenului și împrejurimilor;

relizarea unei arhitecturi cât mai moderne care să răspundă cerințelor zonei în raport cu proporția terenului;

realizarea proiecțiilor luminoase astfel încât cei care utilizează această construcție să poată observa și să se poata bucura de luminozitatea clădirii;

aspectul, modul de dimensionare și de funcțiune a caracteristicilor arhitecturale;

modul de proiectare a acoperișului astfel încât apele pluviale să poată avea o scurgere corespunzătoare.

Accesul la grupurile sanitare se execută din cameră spre holul acestora prin uși realizate în pereții de zidărie cu dimensiuni relative.

Terasa pensiunii este amplasată în partea de vest a unității și are o lungime de 20 m. Aceasta deține un regim de terasă fără bar, având toate cele necesare pentru a funcționa în condiții necesare clientului, iar vara are încorporate umbrele pentru fiecare masă.

Ca aspect în vederea amplasamentului pensiunii aceasta are o poziție clară și dispune de o vedere frumoasă spre mănăstire și pădure, ambele cu același nume ca și al unității.

4.4. Prezentarea generală a pensiunii Dobrina din zona Huși, județul Vaslui

Pentru o oază de liniște și recreere în vârful ’’colinei” Dobrina, unde este amplasată pensiunea ce prezintă același nume, turiștii sunt așteptați cu drag și cu un ambient primitor.

Pensiunea îmbină clasicul cu modernul, oferind turiștilor posibilitatea de a petrece o vacanță de neuitat într-o ambianță deosebită alături de servicii de înaltă calitate.

Reprezintă locul ideal de odihnă și relaxare care îmbină armonios confortul, eleganța, ospitalitatea și calitatea serviciilor oferite de un personal specializat puse la dispoziția tuturor clienților pensiunii.

Ingredientele unei vacanțe reușite petrecută alături de această pensiune sunt armonia perfectă cu natura și multitudinea de activități pentru petrecerea timpului liber.

Pentru petrecerea timpului liber unitatea dispune de o sală de biliard ce poate fi amenajată numai la cererea clienților cu cele necesare unei astfel de activități.

Complexul pune la dispoziția turiștilor 15 camere, un salon restaurant ce dispune de 200 de locuri, 2 terase încorporate – fiecare cu câte 20 de locuri, un salon vânătoresc în care se țin de regulă petrecerile formate dintr-un număr mic de turiști sau mese festive, acesta punând la dispoziție doar 30 de locuri, pe lângă toate acestea pensiunea pune la dispoziția vizitatorilor și o parcare generoasă bine păzită de către agenții de pază.

Camerele pensiunii sunt dotate cu diferite facilități astfel venind ca un avantaj în mulțumirea deplină a oaspetilor:

televizor LCD;

cablu TV;

baie separată, încorporată cu duș;

frigider;

aer condiționat;

apă caldă la orice oră;

încălzire;

internet prin wireless.

Restaurantul ce dispune de capacitatea celor 200 de locuri este bine-venit în întâmpinarea celor ce organizează petreceri grandioase, precum: nunți, petreceri de cursuri festive, botezuri etc (fig. 4.3).

Fig. 4.3. Restaurantul – Pensiunea Dobrina

(Sursă proprie)

Restaurantul cu rezonanță vânătorească, reprezintă atracția turistului, este un salon clasic, cu tentă tradițională și stă la dispoziția clienților ce preferă petreceri cu un număr mic de persoane, sau poate fi folosit ca și sală de conferințe între partenerii de afaceri (fig. 4.4).

Fig. 4.4. Restaurantul vânătoresc

(Sursă proprie)

Pensiunea Dobrina localizată în Huși este cunoscută în zonă prin baza de agrement pe care o deține numită ”Teleasa”, loc în care turiștii se pot recrea prin activități sportive, precum pescuitul sportiv.

În scopul relaxării turiștilor stă la dispoziția acestora sala de biliard amenajată doar la cerere, aceasta dispunând de o masă încorporată cu cele necesare jocului și câteva fotolii (fig. 4.5).

Fig. 4.5. Masă de biliard

(Sursă proprie)

Nu în ultimul rând pensiunea dispune și de o terasă unde vara turiștii se pot relaxa în aer liber bucurându-se de mireasma florilor din preajma pensiunii. Terasa dispune de 40 de locuri special amenajate unde turiștii pot servi masa și pot admira în același timp frumusețea naturii dată de peisajul mirific din împrejurimi (fig. 4.6).

Fig. 4.6. Pensiunea Dobrina – terasă

(Sursă proprie)

Fig. 4.7. Parcarea pensinii

(Sursă proprie)

Pentru staționarea autovehiculelor parcarea proprie a pensiunii dispune de o capacitate de 30 de locuri, turiștii își pot parca mașinile atât în fața pensiunii, cât și sub balcoanele acesteia.(fig. 4.7).

Aceasta dispune de paznic angajat de către societate, dar și de un sistem video necesar în cazul unei infracțiuni.

Pensiunea prezintă un aspect ambiental asigurând spații mari de cazare, mâncăruri traditionale și servite cu o atenție deosebită din partea personalului pentru atragerea clientului.

Restaurantul este înzestrat cu un spațiu ambiental și primitor, iar amenajarea acestuia este realizată astfel încât să placă și celor mai exigenți clienți.

Bucătăria restaurantului este în așa fel proiectată încât să se poată pregăti atât bucate tradiționale din zonă, dar mai ales cele cu tentă internațională.

Servirea este ireproșabilă iar grija personalului de a fi la dispoziția clientului este pe primul loc (fig. 4.8).

Fig. 4.8. Bucătăria restaurantului pensiunii

(Sursă proprie)

Printre facilitățile menționate mai sus se regăsește și o sală de fitness de care dispune pensiunea, ce stă la dispoziția clienților dar și a celor din zonă care au abonament (fig. 4.9).

Fig. 4.9. Sala de fitness a pensiunii

(Sursă proprie)

Pe lângă evenimentele pe care le organizează pensiunea: nunți, botezuri, petreceri cu diferite ocazii, aceasta ține cont și de valorile tradiționale nu doar prin pregătirea preparatelor, ci și prin menținerea valorilor tradiționale și organizarea diferitelor spectacole care se susțin în unitate din preajma sărbătorilor de iarnă sau în preajma sărbătorilor pascale.

În preajma sărbătorilor de iarnă turiștii se pot bucura de plimbările cu sania sau de vizite la mănăstirea din apropiere ori catedrala din centrul orașului Huși. Dar cel mai important lucru pentru turiști este admirarea diferitelor obiceiuri și tradițiilor ale sătenilor din împrejurimile orașului.

Se practică și acum aceste obieiuri în diverse variante astfel concentrându-se pe o multitudine de ritualuri și tradiții remarcându-se frumusețea și entuziasmul turiștilor (fig. 4.10).

Fig. 4.10. Manifestări de sărbători în cadru pensiunii

(Sursă proprie)

Deasemenea cu ocazia sărbătorilor pascale pensiunea oferă turiștilor o multitudine de pachete pentru buna dispoziție a lor. Aceștia se pot bucura de peisajul natural admirându-l în toată splendoarea sa de pe vârful ”colinei” Dobrina, iar în mod deosebit pot merge la Mănăstirea Schimbarea la Față pentru a lua lumină.

Prezentarea pensiunii – obiect de activitate

Pensiunea "Dobrina" aparține societății comerciale MARSEMAR S.A., care are o activitate prosperă pe parcursul a mai bine de 20 de ani ( locul I în top profit pe anul 2009 și 2010), avându-l ca acționar majoritar pe Vasile Marian, fondatorul și coordonatorul construcției complexului turistic .

În prezent S.C ARISMA DISTRIBUȚIE S.R.L asigură conducerea complexului turistic prin managerul Angelica Marian, licențiată și specializată în turism (manager brevetat), care coordonează o echipă ce satisface la cele mai înalte cerințe serviciile oferite celor mai pretențioși clienți.

Pensiunea "Dobrina" este singura pensiune din municipiul Huși care asigură cazare turiștilor și singura care dispune de cele mai multe avantaje de cazare și locuri disponibile.

S.C ARISMA DISTRIBUȚIE S.R.L are ca obiect de activitate prestarea de servicii hoteliere, servicii de alimentație publică și agrement, vânzarea de pachete turistice, activități de joacă pentru copii, evenimente organizate în vederea petrecerilor de seară

Activitatea de bază a societății este definită în Actul Constitutiv și potrivit codurilor CAEN – 5510 este definită ca ”Pensiuni și alte activități legate de cazare”.

Tarife de cazare la Pensiunea Dobrina

cameră pentru o singură persoană 100 lei/noapte;

cameră dublă 150 lei/noapte/persoană (fig 4.11).

Fig. 4.11. Cameră dublă – Pensiunea Dobrina

(Sursă proprie)

Pensiunea oferă un pachet de reduceri pentru copiii de peste 5 ani, iar cei până în 4 ani nu plătesc. Pentru grupuri ce solicită cazare pentru o saptămână se reduce prețul camerei duble cu 20 lei.

Aceste tarife includ micul dejun și dejunul și se pot negocia, iar prețul la cazare variază în funcție de anotimp. Pentru clienții fideli și pentru cei care stau mai mult de o săptămână pensiunea le oferă și masa de prânz 3 zile la rând.

Serviciile cu plată din cadrul pensiunii sunt:

biliard 15lei/oră;

sală de fitness 20lei/oră.

Serviciile fără plată oferite de pensiune sunt:

parcare;

internetul wireless;

rețeaua de telefonie interioară.

Pensiunea Dobrina – ferma viticolă

Pensiunea luată în studiu are în proprietatea sa o suprafață de 5 hectare, această suprafață cuprinde pensiunea și terenul aferent acesteia. Terenul din jurul pensiunii este împărțit astfel:

curte interioară;

parcare;

suprafață viticolă de 4 hectare (fig. 4.12).

Exceptând faptul că municipiul Huși este cunoscut sub numele de ’’orașul dintre vii” unde se regăsesc podgorii importante de viță de vie, și unde predomină soiuri importante, precum Fetească albă și Fetească Regală, urmate de cele locale Busuioacă de Bohotin și Zghihară de Huși.

Datorită factorilor de mediu favorabili și a reliefului în special pentru cultivarea viței de vie această zonă, repezintă un adevărat avantaj din punct de vedere economico-financiar.

Vizitatorii acestui oraș bucurându-se din plin de roadele naturii și diversitatea soiurilor de vinuri obținute.

Fig. 4.12. Ferma Viticolă – Pensiunea Dobrina

(Sursă proprie)

Pensiunea luată pentru cercetare cultivă în proprietatea sa două soiuri de viță de vie autohtone locale Zghihară de Huși (fig. 4.13.), un soi specific zonei, de nuanță galben-verzui, cu gust acrișor și Busuioacă de Bohotin.

Fig. 4.13. Zgihară de Huși

(Sursă proprie)

Această podgorie s-a realizat la propunerea personalului și a clineților fideli, având în vedere zona în care este amplasată pensiunea cu o veche tradiție viticolă și cu rezultate bogate din punct de vedere viticol.

Deținerea podgoriilor nu înseamnă doar servirea vinului pe masa clientului sau turistului, ci și implicarea acestuia în procesele tehnologice de obținere a vinului.

Turiștii care doresc. să afle cum se realizează aceste procese, obținerea mustului și apoi a vinului sunt învitați în fiecare toamnă la recoltarea strugurilor pentru a participa și ei la realizarea acestei licori. Mai mult decât atât cei care doresc un concediu petrecut printre dealurile ’’orașului dintre vii’’ se pot relaxa după lungul drum petrecut la crama pensiunii Dobrina.

Soiul cel mai preferat de către turiștii fideli ai acestei pensiuni este Busuioaca de Bohotin ce are gustul piersicelor coapte și un parfum de trandafir (fig. 4.14).

Fig. 4.14. Busuioacă de Bohotin

(Sursă proprie)

Conform afirmației de mai sus și a statisticilor făcute în urma unor chestionare se remarcă faptul că turiștii care vizitează pensiunea Dobrina și sunt serviți la cerere cu aceste două soiuri de vinuri se împart în diferite categorii:

turiști ce preferă soiul de vin Busuioacă de Bohotin 60%;

turiști ce preferă soiul de vin Zghihară de Huși, 40%.

Pentru ca turiștii să poată vizita podgoriile ce se află pe raza orașului Huși, propietarul pensiunii în parteneriat cu Asociția Podgorenilor Huși a introdus un program în care turiștii care se cazează sau vizitează această pensiune să aibă posibilitatea să admire pe lângă mica podgorie a pensiunii și celelalte podgorii și să se bucure de degustarea diferitelor soiuri ale vinurilor locale precum Fetească neagră (fig. 4.15.) sau chiar din alte zone.

Fig. 4.15. Fetească Neagră

(Sursă proprie)

Pentru atragerea clienților, dar și pentru spectacolul oferit celor din zonă și a turiștilor, pensiunea organizează evenimente ce implică degustări de vinuri uneori în combinație cu mâncarea românească tradițională, acestea fiind acompaniate de către ansamblul artistic „Trandafir de la Moldova.” Cu aceste ocazii pensiunea își promovează serviciile turistice, dar și produsele viti-vinicole obținute din podgoria ce-i aparține, acestea beneficiind de o prețuire cât atât mai mare din partea consumatorilor sau a turiștilor.

În consecință podgoria din incinta pensiunii Dobrina se bucură de vizita multor turiști interesați de procesul tehnologic de obținere a vinurilor Zghihară de Huși și Busoioacă de Bohotin (fig. 4.16.) astfel aceștia știind ce li se pune pe masă.

Fig. 4.16. Vinurile din podgoria pensiunii Dobrina

(Sursă proprie)

CAPITOLUL 5.

ASPECTE PRIVIND CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI DE CONSTRUIRE A PENSIUNII

5.1. Rezistența terenului

Amplasamentul luat în studiu prezintă o garanție sigură fără semne de instabilitate sau alunecări de teren. Deasemenea pensiunea Dobrina nu este supusă riscului de inundații sau viituri, fiind amplasată pe colinele cu același nume.

Pentru consolidarea amplasamentului s-a luat în calcul următoarele:

creșterea rezistenței terenului la vibrațiile artificiale provocate de mașinile de mare tonaj;

interzicerea tăierii vegetație aflate pe terenul din apropierea amplasamentului pentru reducearea riscului alunecărilor de teren.

Acești factori de prevenire a riscurilor naturale duc la susținerea echilibrului terenului pe care este amplasată pensiunea.

Pentru asigurarea acestor condiții s-a construit un zid de sprijin din casete prefabicate umplute cu material local bine compactat pe toată lungimea suprafaței din apropierea pensiunii, în imediata vecinătate a șoselei E581. La baza zidului de sprijin sunt montate tuburi pentru evacuarea apelor acumulate în spatele acestuia, iar pentru o filtrare a apei acumulate s-a montat un filtru drenat din material granular.

În urma forajelor realizate și din studiul datelor geotehnice din lucrările existente în zonă se poate concluziona că stratificația terenului pe amplasament prezintă uniformitate.

5.2. Sistemul de construire

Elementele componente ale construcției exterioare aferente pensiunii sunt următoarele:

umplutură din pietr, oțel sau combinate;

fundația alcătuită din beton armat;

soclu, compus din beton finisat cu piatră;

stâlpișori formați din beton armat;

terasa și planșeul sunt alcătuite pentru stabilitatea și siguranța lor din beton plus armătura, aceasta are un rol important în stabilitate;

pereți exteriori realizați din cărămidă cu grosimea de 30 cm placați cu polistiren termoizolator ce are o grosime de 10 cm;

pereți interiori construiți din cărămidă plină portantă, cu grosimea de 30 cm;

structură mansardă.

Un alt element ce contribuie la construirea exterioară a pensiunii este acoperișul format din grinzi, căpriori și scânduri peste care este atașată o folie protectoare apoi țigla metalică.

Fațada pensiunii este realizată cu var lavabil special pentru această destinație, iar la partea inferioară sub formă de brâu este aplicată o piatră folosită ca placaj exterior și decorativ, dar și pentru susținerea varului aplicat la baza construcției (fig. 5.1).

Fig 5.1. Fațada principală – Pensiunea Dobrina

(Sursă proprie)

Structura constructivă

Din punct de vedere constructiv pensiunea este alcătuită din următoarele (fig. 5.2):

infrastructura cuprinde elementele construcției situate sub cota ±0.00 m;

sistemul de fundare, care este alcătuit din fundații continue din beton armat sub stâlpi și pereți;

suprastructura, aceasta include elementele executate peste nivelul terenului natural și cuprinde:

zidărie portantă realizată din cărămidă;

stâlpi din beton armat;

centuri și planșee din beton.

Fig. 5.2. Structura constructivă – Pensiunea Dobrina, schiță din lateral

(Sursă proprie)

Finisaje interioare

Acestea sunt reprezentate de elemente precum: mozaic, mochetă, gresie, camerele sunt prevăzute cu mochetă și fotolii din material specific acestora.

Pentru vopsirea pereților și a tavanului s-a folosit var lavabil de bună calitate.

Pardoselile băilor sunt realizate din gresie, legătura între plăci realizându-se cu ajutorul laptelui de ciment care este pus pe stratul format din mortar de ciment și nisip.

Grupurile sanitare sunt prevăzute cu placaje de faianță până la înalțimea de + 2,00 m, astfel asigurându-se ușurința în ceea ce privește igiena acestora (fig. 5.3.).

Fig. 5. 3. Baia din camere – Pensiunea Dobrina

(Sursă proprie)

Pentru ca personalul dar și turiștii să nu întâmpine accidente de alunecare, scările pensiunii care fac legătura între parter și etaj sunt construite dintr-un lemn masiv de brad lăcuit, conferiindu-i astfel și aspectul elegant al acestora.

Holul pensiunii de la etaj are pardoseală realizată din mochetă, ce đă acestuia o eleganță și un aspect deosebit, este ușor de curățat și ușor de întreținut.

Finisarea pereților din interiorul pensiunii s-a realizat cu ajutorul tencuielilor și a zugrăvelilor cu var lavabil simplu de bună calitate.

Pe fiecare nivel al pensiunii finisajele interioare sunt realizate astfel:

nivelul parter are următoarele finisaje:

recepția – pardoseala este din gresie;

camera recepționerului – pardoseala este din mochetă;

barul restaurantului – pardoseala realizată din gresie (fig. 5.4);

restaurantul principal – este amenajat în stil elegant, cu scaune cu spătar înalt tapițate cu piele artificială, iar pardoseala restaurantului este realizată din gresie (fig. 5.5);

restaurantul vânătoresc – are pardoseala realizată tot din gresie;

grup sanitar pentru personal – pardoseală realizată din gresie;

cameră destinată pentru centrala termică – mozaic.

Fig. 5.4. Pensiunea Dobrina – Receptie, Bar

(Sursă proprie)

Fig. 5.5. Pensiunea Dobrina – Interiorul restaurantului

(Sursă proprie)

nivelul mansardă are în componența sa următoarele componente:

hol cu casa scării – pardoseala acestora este construită din lemn și mochetă.

camere cu balcon:

camera 2 – cu mochetă pe pardoseală având suprafața de 12,65

grup sanitar camera 2 – pardoseală realizată din gresie;

camera 4 – cu pardoseală din mochetă;

grup sanitar camera 4 – pardoseală din gresie;

camera 6 – pardoseala fiind prevăzută cu mochetă (fig. 5.6);

grup sanitar camera 6 – gresie;

camera 8 – mochetă 14,25 (fig. 5.7);

camera 10 – cu mochetă pe pardoseală;

grup sanitar.

Fig. 5.6. Pensiunea Dobrina – camera 6

(Sursă proprie)

Fig. 5.7. Pensiunea Dobrina – camera 8

(Sursă proprie)

Aceste camere sunt prevăzute cu balcon având o suprafață de 10,55 iar pardoseala fiind construită din gresie.

camere fără balcon:

camera 1, pardoseala este construită din mochetă;

camera 3, materialul folosit pentru pardoseală este mocheta;

camera 5 – pardoseală prevăzută cu mochetă;

camera 7 – ca pardoseală este reprezentativă mocheta.

Camerele 9, 11, 12, 13, 14 și 15 sunt camere single, fără balcon. Fiecare cameră este prevăzută cu grup sanitar, cu facilități precum (cabină de duș, chiuvetă, vas pentru toaletă).

Pardoseala acestuia este construită din gresie, iar pardoseala din camere este realizată din mochetă de culoare maro.

Finisaje exterioare

Pentru finisarea esterioară a pensiunii s-au folosit următoarele elemente reprezentative:

piatră folosită ca placaj exterior și decorativ;

trepte (pentru accesul în pensiune);

tencuieli exterioare pentru soclu;

tencuieli exterioare decorative pentru pereți;

glafuri, ca finisaje pentru geamuri;

balustradă aplicată la balcoane confecționată din oțel;

tâmplărie PVC de culoare maro și geam termopan simplu;

învelitoarea acoperișului este realzată din țiglă metalică;

Iluminatul exterior al pensiunii se realizează prin corpuri de iluminat decorative sau lămpi fluorescente.Exteriorul este într-o combinație de culori deschise precum cărămiziu, vernil și alb (fig. 5.8).

Fig. 5.8. Pensiunea Dobrina – Finisaj exterior

(Sursă proprie)

5.3. Organizarea spațiului interior

Organizarea interioară a pensiunii este realizată astfel încât să răspunđă cerințelor clientului și să asigure condițiile corespunzătoare desfășurării fluxurilor interne fără a se realiza o încrucișare a acestora.

În ceea ce privește aspectul interior al pensiunii se poate observa o îmbinare a stilului clasic cu cel modern. Capacitatea de cazare răspunde raportului dintre camerele existente și oaspeții cazați.

Sistemul de construire interioară a pensiunii prevede numărul total de camere dotate fiecare cu facilitățile aferente unei pensiuni, precum mobilier modern, sistem de iluminat. Băile sunt dotate cu utilități necesare. Ca un design interior, unitar și plăcut sunt prezente accesoriile textile alcătuite din pernuțe decorative, cuverturi de pat și draperii.

Un alt aspect al organizării interoare se referă la amplasarea bucătăriei în incinta acestuia, astfel încât activitățile desfășurate în cadrul acesteia să nu pertube ambientul întregii pensiuni.

Restaurantul, recepția și barul, sunt și acestea elemente ce contribuie la organizarea interioră, fără de care pensiunea nu poate să-și desfășoare activitatea. Barul este amplasat strategic lângă recepție pentru a determina clientul să servească din vinurile de bună calitate a podgoriei.

Un alt element ce constituie sistemul constructiv interior al pensiunii este salonul vânătoresc (fig. 5.9), fiind amplasat în vecinătatea restaurantului mare. Acesta este decorat într-o atmosferă pitorească reprezentând marea atracție a clienților și dispune de un număr de 30 de locuri,ales de cei ce organizează întâlniri sau mese festive.

Fig. 5.9. Salon vânătoresc- Pensiunea Dobrina

(Sursă proprie)

CONCLUZII

Orașul Huși, zonă în care este amplasată Pensiunea Dobrina, este municipiul din județul Vaslui situat în partea de Est a țării, având o populație de 26.266 de locuitori.

Municipiul Huși este atestat ca așezare geografică din anul 1494 iar cel dintâi care a identificat acest oraș a fost episcopul Melchisedec Ștefănescu. Este străbătut de pârâul Huși fiind înconjurat de dealuri cu podgorii

Teritoriul municipiului se află din punct de vedere geomorfologic în componența Podișului Central Moldovenesc.

Orașul este ocupat în marea majoritate de case și câteva blocuri cu regim de înalțime P +4E sau P+9E.

În ultimii ani s-au propus mai multe proiecte în ceea ce privește potențialul de dezvoltare rurală asigurându-se condiții favorabile unui oraș modern, pentru ca locuitori să poată beneficia de extinderea tot mai largă a echipării tehnico-edilitare și renovarea drumurilor stradale.

Pensiunea Dobrina este înființată în anul 2007 cu destinația de unitate turistică cu cazare prezentând un regim de înalțime P+M, acestea fiind repartizate astfel:

la parter se regăsesc următoarele elemente: recepție, bar, restaurant, grup sanitar, bucătărie

la mansardă casa scării cu legătură spre hol, camere, grup sanitar, balcon.

Intrarea în pensiune se realizează pe două căi: una situată pe latura vestică care face legatura cu calea de acces a drumului european E581 și una estică care face legatura cu drumul european E581 spre intrarea în oraș

Municipiul este din punct de vedere edilitar echipat cu gaze naturale, canalizare, apă potabilă și energie electrică. Astfel și construcția luată în studiu beneficiază de aceste rețele aferente și necesare funcționării.

Alimentare cu apă potabilă se realizează prin stații de pompare iar apa este distribuită prin rețelele de conducte aferente, alcătuite din Rețeaua de canalizare necesară deversării apelor menajere este conectată direct la rețeaua de canalizare a orașului conform legii.

Rețeaua de energie electrică este realizată prin branșarea instalației la rețeaua existentă în oraș iar branșamentele sunt prevăzute cu bloc de măsură și protecție monofazată.

Luând în considerare caracteristicile terenului unde este amplasată pensiunea s-au folosit ca structură: fundații din beton armat, zidărie din cărămidă, centuri și planșee din beton armat.

Pentru închiderea pereților exteriori s-a folosit cărămidă cu goluri verticale, iar pentru placarea lor s-a folosit polistiren expandat. Pereții interiori sunt construiți tot din cărămidă plină, portantă cu grosimea de 30 de cm.

La exterior pensiunea are o tâmplărie din PVC cu geam de termopan de culoare maro. Pentru finisarea treptelor ce servesc la accesul în pensiune s-a folosit un material care să nu permită alunecările accidentale, sau formarea gheții

Pardoselile folosite în incinta pensiunii sunt astfel construite încât să reducă riscul alunecărilor și să ușureze munca personalului ce se ocupă cu igiena acestora.

Iluminatul pensiunii atât cel din interior cât și cel exterior este prevăzut cu sisteme clare care să accentueze toate elementele specifice cadruluiconstrucției.

Pensiunea Dobrina prezintă un amplsament sigur, fără prea multe riscuri naturale și o construcție ce îmbină modernul cu clasicul dar și cu tradiționalul.

Avantajul principal al pensiunii este reprezentat de amplasarea acesteia la un drum european E581, ceea ce favorizează buna informare a potențialilor consumatori și turiști aflați în trecere. Există și dezavantajul faptului că zona nu este înzestrată cu prea multe obiective turistice.

BIBLIOGRAFIE

Călina A., 2007. Agroturism și construcții gospodărești și amenajări agroturistice. Editura Sitech, Craiova;

Comșa E., 1992. Construcții civile. Editura Tehnică ,Cluj-Napoca;

Drăghicescu C. Și colab., 1967. Materiale de construcții. Editura Didactică și Pedagogică;

Honțuș A. C., 2005. Construcții agroturistice. Editura Ceres, București;

Leonte C., 2013. Elemente de construcții Editura ALFA Iași;

Peștișanu C., 1979. Construcții. Editura Didactică și Pedagogică, București;

Șerban L., 1998. Materiale de construcții. Editura Matrix Rom, București;

http://www.antrec.ro/pdf/legislatie/Clasificare_norme.pdf, [accesat la 02.04.2015];

http://news.hilton.com [accesat la 17.03.2015];

http://www.scrigroup.com [accesat la 16.03.2015];

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/pensiunea-dobrina-husi-husi [accesat la 11.03.2015];

http://www.onvpv.ro/documente/admin/Caiet%20de%20sarcini%20DOC%20Husi_314ro [accesat la 24.04.2015];

www.pensiuneadobrina huși.ro [accesat la 15.04.2015];

www turistinfo.ro [accesat la 02.05.2015];

http://pensiuneadobrina.lucnet.ro// [accesat la 11.05.2015];

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/10010-pensiunea-dobrina-husi.html [accesat la 19.04.2015];

http://ro.scribd.com/doc/104440635/Studii-Si-Articole-Privind-Istoria-Orasului-Husi-Vol-I#scribd [accesat la 23.04.2015];

http://www.okazii.ro/cautare/monografie+husi,+judetul+vaslui,.html [accesat la 18.03.2015];

http://www.husi.ro/ro/turism.htm[accesat la 12.03.2015];

http://www.lapensiuni.ro/cazare-moldova/vaslui/Pensiunea-Dobrina-9040546/index.html [accesat la 05.03.2015].

BIBLIOGRAFIE

Călina A., 2007. Agroturism și construcții gospodărești și amenajări agroturistice. Editura Sitech, Craiova;

Comșa E., 1992. Construcții civile. Editura Tehnică ,Cluj-Napoca;

Drăghicescu C. Și colab., 1967. Materiale de construcții. Editura Didactică și Pedagogică;

Honțuș A. C., 2005. Construcții agroturistice. Editura Ceres, București;

Leonte C., 2013. Elemente de construcții Editura ALFA Iași;

Peștișanu C., 1979. Construcții. Editura Didactică și Pedagogică, București;

Șerban L., 1998. Materiale de construcții. Editura Matrix Rom, București;

http://www.antrec.ro/pdf/legislatie/Clasificare_norme.pdf, [accesat la 02.04.2015];

http://news.hilton.com [accesat la 17.03.2015];

http://www.scrigroup.com [accesat la 16.03.2015];

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/pensiunea-dobrina-husi-husi [accesat la 11.03.2015];

http://www.onvpv.ro/documente/admin/Caiet%20de%20sarcini%20DOC%20Husi_314ro [accesat la 24.04.2015];

www.pensiuneadobrina huși.ro [accesat la 15.04.2015];

www turistinfo.ro [accesat la 02.05.2015];

http://pensiuneadobrina.lucnet.ro// [accesat la 11.05.2015];

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/10010-pensiunea-dobrina-husi.html [accesat la 19.04.2015];

http://ro.scribd.com/doc/104440635/Studii-Si-Articole-Privind-Istoria-Orasului-Husi-Vol-I#scribd [accesat la 23.04.2015];

http://www.okazii.ro/cautare/monografie+husi,+judetul+vaslui,.html [accesat la 18.03.2015];

http://www.husi.ro/ro/turism.htm[accesat la 12.03.2015];

http://www.lapensiuni.ro/cazare-moldova/vaslui/Pensiunea-Dobrina-9040546/index.html [accesat la 05.03.2015].