Studii de știință și cultură Volumul X IV, Nr. 2, iunie 2018 77 DIFFERENT WAYS OF TR ANSLATING REALIA MODALITĂȚI DE TRANSLATARE A TERMENILOR -REALIA… [612252]

Studii de știință și cultură Volumul X IV, Nr. 2, iunie 2018

77 DIFFERENT WAYS OF TR ANSLATING REALIA

MODALITĂȚI DE TRANSLATARE A TERMENILOR -REALIA

Mața Țaran ANDREICI
Universitatea de Vest din Timișoara
mata.andreici@e -uvt.ro

Abstract
Realia designates a key concept i n the theory and practice of translation. Knowledge of real -world
terms facilitates the identification of the most appropriate translation equivalencies, helping to
overcome translation obstacles or difficulties. In this paper we attempt to show how these elements
are reflected in Serbian and Romanian spaces, while identifying some ways of translating these
cultural dependent lexemes, in order to identify a cultural or functional equivalent.

Résumé
Les realia constituent un concept -clé dans la théorie et la pratique de la traduction. Connaître les
realia permet de solutionner les problèmes de traduction du texte à traduire et de trouver les
équivalences les plus adéquates en langue cible. Dans cette étude nous nous proposons, d’une part,
de repérer les mot s porteurs d’information culturelle présents dans l’espace serbe et dans l’espace
roumain et, d’autre part, d’illustrer comment, par une équivalence culturelle ou fonctionnelle, il est
possible de les traduire.

Rezumat
Realia desemnează un concept -cheie în teoria și practica traducerii. Cunoașterea termenilor -realia
facilitează identificarea celor mai potrivite echivalențe de traducere, contribuind la depășirea unor
obstacole sau dificultăți traductive. În lucrarea de fa ță, vom încerca să aratăm felul în care aceste
elemente se reflectă în spațiul sârbesc și cel românesc, identificând totodată unele modalități de
translatare a acestor lexeme dependente cultural, cu scopul de a identifica un echivalent cultural
sau funcțio nal.

Key words: realia -terms, translation difficulties, conveying meaning

Mots -clés: realia, problèmes de traduction, solutions de traduction.

Cuvinte cheie: termeni -realia, dificultăți traductive, modalități de redare

1. Realia: considerații teoret ice
O problemă de importanță majoră în procesul traducerii o reprezintă păstrarea specificului
național. Acest specific este reflectat cu deosebire de cuvintele -realia , elemente ale modului de
viață, culturii, istoriei etc. specifice unui popor. Deseori, traducerea lor întâmpină mari dificultăți,
cu deosebire atunci când în limba -țintă nu există termenul corespunzător, așa cum nu există nici
obiectele sau fenomenele desemnate de aceste cuvinte (MOLDOVAN, 2000, 145). LUNGU –
BADEA (2012, 118 ) consideră că realia nu desemnează obiecte, ci semne ori cuvinte care
denumesc obiecte specifice culturii materiale locale (cuvinte, expresii populare, denumiri de
obiecte, concepte, fenomene tipice unui spațiu geografic dat). Așadar, realia desemnează o realitate
cultural ă proprie unei culturi, care nu se regăsește obligatoriu în altă cultură.

Mața Țaran Andreici – Different ways o f translating R ealia

78 Termenii -realia sunt elemente purtătoare de informație culturală, concepte ori cultureme
care ridică probleme specifice de traducere. Greutățile pe care le întâmpină traducătorul s unt legate
de obicei de alegerea cuvintelor -realia adecvate, în condițiile concrete ale contextului și mediului
cultural, pentru a asigura reușita transferului nu numai lingvistic, ci și cultural (ȚARAN
ANDREICI, 2014, 43).

2. Clasificarea termenilor -realia
Având în vedere clasificările termenilor -realia din spațiul sârbesc, considerăm potrivită
tipologia propusă de ĐUKANOVIĆ (1998, 112):

 Realia de tip geografic, realia de tip etnografic, realia de tip administrativ și socio -politic, realia
de tip frazeo logic, realia de tip onomastic, calambururi și jocuri de cuvinte .

I. Realia de tip geografic
– denumiri ale geografiei fizice:
a) realia de tip internațional: mistral , prerija
b) realia de tip național: košava

II. Realia de tip etnografic

A. Denumiri legate de modul de viață
– denumiri de mâncăruri, de băuturi:
a) realia de tip internațional: pirog , paelja
b) realia de tip național: kajmak , ljuta
– denumiri de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte:
a) realia de tip internațional: toga, sari
b) realia de tip național: jelek , opanci
– denumiri de mijloace de transport :
a) realia de tip internațional: rikša , gondola
b) realia de tip național: taljige

B. Denumiri din domeniul artei și culturii
– denumiri de stil de muzică și dans:
a) realia de tip internați onal: bluz, tarantela
b) realia de tip național: kozaračko kolo
– denumiri de instrumente muzicale:
a) realia de tip internațional: benco , tam-tam
b) realia de tip național: diple , dvojnice
– denumiri din folclorul tradițional :
a) realia de tip internaț ional: geiša , bard
b) realia de tip național: guslar
– denumiri de sărbători, de tradiții și obiceiuri/ritualuri:
a) realia de tip internațional: martenica , vendeta
b) realia de tip național: krsna slava
– denumiri din mitologie:
a) realia de tip interna țional: Deda Mraz
b) realia de tip național: kosovski božuri
– denumiri de profesii, meserii și ocupații:
a) realia de tip internațional: gaučo , farmer
b) realia de tip național: zadrugar

Studii de știință și cultură Volumul X IV, Nr. 2, iunie 2018

79
III. Realia de tip administrativ și socio -politic
– denumiri de unităț i de măsură:
a) realia de tip internațional: jard, santim
b) realia de tip național: oka
– denumiri de unități administrativ -teritoriale:
a) realia de tip internațional: kanton , gubernija
b) realia de tip național: autonomna pokrajina
– denumiri de grad e și organizații militare :
a) realia de tip internațional: falanga
b) realia de tip național: serdar

IV. Realia de tip frazeologic
a) realia de tip internațional: to be born with a silver spoon in one᾽s mouth
b) realia de tip național: početi od Kulina ba na;

V. Realia de tip onomastic
– nume proprii și porecle:
a) realia de tip internațional: Pavel Alekseevič , Laurent Dupont
b) realia de tip național: Riđan , burazeru

VI. Calambururi și jocuri de cuvinte
a) realia de tip internațional: L᾽un dit – lundi, je dis – jeudis
b) realia de tip național: čiča- miča i gotova priča.

Dificultatea clasificării termenilor -realia ține de însuși conceptul realiei. Realia este un
concept caracteristic istoriei, modului de viață și culturii, iar limba este cea care definește acest
concept. Prin urmare, realia este nu numai un fenomen al realității, ea are și o referință specifică,
reflectată în conștiință și gândire.

3. Modalități de redare a termenilor -realia
Procesul traducerii parcurge câteva etape, dintre care dou ă sunt mai importante: stabilirea
corespondentului formal și stabilirea echivalentului de sens, semantic. În realizarea echivalențelor,
traduc ătorul trebuie s ă fie nu numai un bun cunosc ător al limbilor surs ă și țint ă, ci s ă dovedeasc ă, în
egală măsură, competen ță atât în cultura -sursă, cât și în cultura -țintă. Altminteri, rezultatul acestui
complex proces de transfer va fi sortit cu siguranț ă unui eșec nedorit, cu repercusiuni negative
asupra receptorilor traducerii. El trebuie să cunoască în profunzime sensuril e cuvintelor, ale
expresiilor, enunțurilor și, în același timp, s ă caute corespondentele lor formale și semnificative ,
adică unitățile lingvistice din limba -țintă ale c ăror sensuri corespund cu cele ale structurilor din
textul original.
Când în limba -țintă nu exist ă un corespondent formal , traduc ătorul caut ă echivalentul
semantic (realia ), adic ă acel cuvânt care poate prelua semnificația cuvântului întrebuințat în limba –
sursă. În teoria traducerii , aceste echivalente se mai numesc și realii , localisme , exotisme, lexicul cu
un component cultural dominant . Toate aceste variații denominative ale noțiunii de realia sunt
întrebuințate de cercet ători pentru a desemna obiectul studiului nostru. Cu lexemele intraductibile se
întâlnesc nu numai traduc ătorii, ci și le xicografii, adic ă creatorii de dicționare. Lexicografii
denumesc acest fenomen lexicul fără echivalent , adic ă vocabula f ără echivalent corespunz ător în
limba -țintă.
Stratul lexical al termenilor -realia vădește un spectru larg. Dintre diferitele grupuri de
noțiuni, vom stărui asupra expresiilor care au intrat deja în limba sârbă și desemneaz ă ceva ce nu

Mața Țaran Andreici – Different ways o f translating R ealia

80 exist ă pe teritoriul sau în cultura noastră, respectiv ceea ce există la noi, dar e greu de exprimat într –
o limb ă străină:

 Realia de tip internațional , care au pătruns în limba sârbă din limbi străine: srb. rikša – rom.
ricșă (mijloc de transport în India); srb. gondola – rom. gondolă (barcă folosită la Veneția); srb.
sari – rom. sari (port tradițional femeiesc indian); srb. geiša – rom. gheișă (dansatoare și
cântăreață japoneză); srb. mačeta – rom. macetă (sabie, cuțit); srb. bluz – rom. blues (dans lent,
cu caracter visător, melancolic) ; srb. ranč – rom. ranch (ferm ă pentru creșterea vitelor în
America); srb. šerif – rom. șerif (funcționar administrativ d in Anglia sau SUA) ;

 Realia de tip național sau cu specific etnocultural : srb. košava – rom. coșava (vânt ); srb. ljuta –
rom. țuică (băutură ); srb. kajmak – rom. smântână (produs lactat) ; srb. jelek – rom. corsaj (port
popular); srb. taljige – rom. căruță (mijloc de transport) ; srb. krsna slava – rom. sfânt de casă
(ritual, obicei ); srb. guslar – rom. menestrel (srb. gusle , instrument muzical ), srb. drljača – rom.
grapă (unealtă).

Asemenea cuvinte, care denumesc ceea ce cititorului textului original îi e ste apropiat,
respectiv care reprezint ă o component ă a culturii și modului de viaț ă, pentru cititorul traducerii este
o piedic ă în înțelegerea textului. Pe de alt ă parte, traduc ătorul trebuie s ă păstreze coloritul local al
originalului. Observăm în mod fre cvent, cum termenii -realia apar și în forma lor originală în textul
tradus. Această transliterație păstrează coloritul textului, deși uneori sunt necesare și niște explicații
suplimentare, pentru ca aceste cuvinte să fie înțelese de cititori, traducătorul fiind nevoit să utilizeze
niște schimbări ilocuționale, făcând să pălească, în acest caz, coloritul național. Așadar, traducerea
termenilor -realia se poate face prin exoticizare sau informare suplimentară (unde traducătorul se va
face vizibil, introducând o explicație), și prin adaptarea contextuală a unor cuvinte din câmpuri
semantice analogice.
Deseori, putem vedea în subsolul textului o explicație, iar dup ă ea, în paranteze, mențiunea
nota trad . Este vorba de observația traduc ătorului prin care se expli că faptul c ă observația a fost
făcută de traduc ător și nu de autor, ea fiind indispensabil ă înțelegerii textului. Traduc ătorii operelor
literare evit ă, de obicei, aceast ă rezolvare, care distrage atenția de la text. Totuși, explicațiile acestea
sunt necesa re uneori, cu deosebire în manualele școlare (de exemplu, în c ărțile de lectur ă).
Explicarea termenului necunoscut (a noțiunii necunoscute ) se poate da chiar în propoziția în
care e întrebuințat cuvântul respectiv, sub forma unei apoziții . Acest lucru se întâmpl ă atunci când
este posibil s ă se dea o scurt ă explicație cuvântului necunoscut, respectiv atunci când el nu
contravine construcției propoziției și stilului scriitorului.
Când traducem un text artistic și nu numai opere beletristice, ci și filme, p iese de teatru etc.,
nu e întotdeauna posibil s ă se dea explicația la subsol. În acest caz, problemele de traducere despre
care am vorbit se pot rezolva în dou ă moduri: prin întrebuințarea unor împrumuturi sau prin
traducerea aproximativ ă. Cele mai întâlni te modalități de translatare a termenilor -realia sunt
transliterația, transcrierea fonetică, calcul, traducerea descriptivă (explicativă, perifrastică),
traducerea aproximativă (prin adaptare sau prin intermediul unui analog funcțional) . Adaptarea stă
la limita procesului de traducere. Ea se întrebuințează în acele cazuri când situația prezentată în
limba -sursă nu există în limba -țintă și ea trebuie redată prin mijlocirea altei situații, pe care
traducătorul o consideră echivalentă. Așadar, adaptarea este u n procedeu de traducere a termenilor –
realia , care constă în înlocuirea unei realități socio -culturale din limba -sursă printr -una specifică
socio -culturii limbii -țintă. Au nevoie de adaptare cuvintele și expresiile legate de relațiile sociale
specifice purt ătorilor limbii -țintă. Prin urmare, acest fapt se remarcă mai ales în traducerea
termenilor -realia social -politici (funcțiilor administrative, grade militare etc.), unde exactitatea este
foarte importantă:

 Radoju mom beše pet ili šes meseci, kad, banuše poreski izvršitelj . (POPOVIĆ, 1986, 55)

Studii de știință și cultură Volumul X IV, Nr. 2, iunie 2018

81 Să fi avut Radoie al nostru cinci sau șase luni, când mi -a bătut la poartă executoriul fiscal .
(MUNCIAN, 2001, 54)

 Marija Gregorovna Popko, žena visokog carskog činovnika , ugledala ga je jednog dana. (KIŠ,
1989, 76 )
Maria Gregorovna Popko, so ția unui mare funcționar la curte , îl văzuse într -o zi.
(LĂZĂREANU, 1992, 73)

Nu exist ă o regul ă în privința necesit ății de a întrebuința un cuvânt împrumutat sau o
traducere aproximativ ă (descriptiv ă). Aceast ă problem ă trebuie s ă o rezolve traduc ătorul , în funcție
de natura textului pe care îl traduce și de harul cu care este înzestrat. Elementele culturii și
civilizației unui popor, care îi sunt proprii și care nu exist ă în conștiința cititorilor din limba -țintă,
sunt purt ătoare ale coloritului național sau tradiției istorice și, de regul ă, nu au un echivalent în alte
limbi. În afar ă de traduc ători, în înregistrarea acestor cuvinte întâmpină dificultăți și lexicografii,
care se afl ă, totuși, în avantaj. Lexicografilor le este îng ăduit s ă descrie, s ă explice noțiunea și nu
sunt obligați s ă propun ă un echivalent. Aceast ă sarcin ă le revine traduc ătorilor.

4. Concluzii
Studierea termenilor -realia presupune complexe dezbateri teoretice. De aici și ezitarea în
sfera terminologiei, pe c are o remarcăm la diverși teoreticieni sau practicieni ai traductologiei, care
folosesc fie denumirea de realia , fie de localisme , exotisme etc. În pofida acestei varietăți
denominative a noțiunii realia , se poate identifica și un numitor comun, acest feno men fiind
prezentat ca element cu coloratură națională, locală, istorică, ca element al modului de viață al unui
popor și, mai ales, ca element căruia îi lipsește, de cele mai multe ori, corespondentul în traducere,
neavând echivalent în altă cultură. Prin urmare, principalele dificultăți traductive în redarea
termenilor -realia sunt: identificarea unui echivalent sau unui analog în limba -țintă, datorită lipsei
unui referent obiectual în cultura -țintă, și păstrarea coloritului național, precum și a altor con otații,
de tip istoric, cultural etc. Așadar, pe lângă instrumentele auxiliare, de tipul dicționarelor,
traducătorul trebuie să aibă în vedere și îmbogățirea permanentă a propriului bagaj cognitiv, iar
acesta se realizează prin studiul efectiv al formelor variate pe care le pot îmbrăca aceste elemente cu
specific socio -cultural.

Bibliografie
ĐUKANOVIĆ , Мaja, Prevođenje neprevodivog , în “Svet reči ”, nr. 6-7-8, Beograd , 1998, pp. 111 –
114.
LUNGU -BADEA , Georgiana, Mic dicționar de termeni utilizați în teoria , practica și didactica
traducerii , Timișoara, Editura Unversității de Vest, 2012.
MOLDOVAN , Valentin, Teoria traducerii artistice , Timișoara, Eurostampa, 2000.
ȚARAN ANDREICI , Mața, Introducere în teoria și practica traducerii, aplicată la studiul
comparat iv al limbilor sârbă și română (Curs special ), Timișoara, Editura de Vest, 2014.

Corpus
KIŠ, Danilo, Grobnica za Borisa Davidoviča , Beograd, Beogradski Izdavačko -Grafički Zavod,
1989.
KIŠ, Danilo, Criptă pentru Boris Davidovici , Traducere de Simeon LĂZĂRE ANU, Timișoara,
Editura de Vest, 1992.
POPOVIĆ, Danko, Knjiga o Milutinu , Beograd, Književne novine, 1986.
POPOVIĆ, Danko, Spovedania lui Milutin , Traducere de Ivo MUNCIAN, Timișoara, Eubeea,
2001.

Mața Țaran Andreici – Different ways o f translating R ealia

82