Studii CU Privire LA Solutiile Constructive ALE Salilor DE Muls Pentru Vacile DE Lapte

Economie

Studii CU Privire LA Solutiile Constructive ALE Salilor DE Muls Pentru Vacile DE Lapte

Byadmin ianuarie 1, 2024

STUDII CU PRIVIRE LA SOLUȚIILE CONSTRUCTIVE ALE SĂLILOR DE MULS PENTRU VACILE DE LAPTE

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

LISTA PLANȘELOR

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

Creșterea taurinelor pe teritoriul României a fost, este și va fi, întotdeauna, o activitate productivă de primă importanță în asigurarea produselor alimentare de origine animală, necesare pentru alimentația oamenilor, pentru industria prelucrătoare, ca și participarea țării noastre la comerțul internațional.

Faptul că zona Moldovei dispune de teren și importante resurse furajere pledează pentru șansele reale ale valorificării biomasei vegetale de către speciile rumegătoare – bovine și ovine – pentru obținerea de produse cu valoare biologică ridicată bazată pe aplicarea de tehnologii agricole, zootehnice și sanitar-veterinare performante.

Dacă până în prezent practica creșterii taurinelor a fost la discreția, interesul și competența crescătorului sau a factorilor decizionali, noua perspectivă după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană impune respectarea legislației comunitare privind măsurile ecologice și sanitar-veterinare, ca parteneri și concurenți, pentru care multe ferme și gospodăria țărănească nu este corespunzător pregătită.

În plus în toate țările performante, au loc importante restructurări în producția agricolă-vegetală și animală, impuse de concurența acerbă de pe piața liberă controlată de OMC (Organizația Mondială a Comerțului).

În prezent, în raport cu țările UE, România se situează pe ultimul loc în domeniul creșterii și exploatării numerice și calitative a taurinelor la următorii indicatori:

– numărul de bovine raportate la numărul de locuitori: în România 1 bovină la 8 locuitori, iar înUE 1 bovină la 3 locuitori;

– numărul de juninci gestante la 100 vaci: în România 6-8% juninci gestante, în UE 25-30% juninci gestante;

– programe de accelerare genetică la taurine: în România zero, în UE-15 (diferențiate pe țări și rase de taurine);

– mulsul mecanic în exploatațiile de vaci: 10% în România, 90% în UE;

– dimensiunea medie a exploatațiilor de creștere a taurinelor: 1,5 cap în România, 18 cap în UE și cu tendință evidentă de creștere (Velea, 2012).

CAPITOLUL I

TIPURILE DE MULS LA VACILE DE LAPTE,

TIPURILE DE SĂLI DE MULS

1.1. Tipurile de muls la vacile de lapte

Mulsul este o lucrare tehnică de mare complexitate și dificultate, prin care se extrage laptele din ugerul vacilor și ocupă aproximativ 50 % din timpul de lucru zilnic, în fermele de vaci de lapte. În plus, mulsul influențează producția cantitativă și calitativă de lapte, starea igienică a laptelui, integritatea glandei mamare, durata exploatării vacilor și nivelul eficienței economice în fermă.

În practică, se folosesc două sisteme de mulgere a vacilor: mulgerea manuală și mulgerea mecanică, fiecărui sistem constând din mai multe metode sau tehnologii de muls (Velea, 2012).

1.1.1. Sistemul manual de mulgere a vacilor

Mulsul manual, prezintă tendințe evidente de limitare întrucât are numeroase neajunsuri: necesită un efort mare din partea mulgătorului – 20 mii de mișcări ale mâinii pe zi, laptele este neigienic, deoarece vine în contact cu mâna mulgătorului și se colectează în vase deschise, determină obținerea unor cantități mai reduse de lapte prin extragerea incompletă a laptelui din uger. Cu toate acestea, sunt anumite situații în fermă care impun mulgerea manuală a vacilor: defecțiuni ale instalației de muls, vacile care prin conformația ugerului nu pot fi mulse mecanic, locuri de pășunat neaccesibile la sursa de energie electrică etc.

Mulgerea cu mâna plină se aplică la vacile adulte, cu mameloane normale ca lungime și grosime. Metoda constă în prinderea mameloanelor în palmă, astfel încât să rămână liber numai vârful acestuia. După aceea, se strânge baza mamelonului între degetul mare și arătător, apoi se presează succesiv cu celelalte degete până când laptele țâșnește sub forma unui jet continuu. Este considerată cea mai bună metodă, deoarece asigură mulgerea rapidă, fără să obosească mulgătorul și nu provoacă dureri animalului.

Mulgerea cu nod este asemănătoare cu metoda precedentă, cu deosebirea că, presarea mamelonului la bază, se face între degetul mare îndoit și degetul arătător. Această metodă este dureroasă pentru animal, de aceea se aplică numai la vacile cu sfârcuri groase și cărnoase, care se mulg greu.

Mulgerea cu două degete se folosește numai la vacile cu mameloane mici. Ea constă în prinderea mamelonului la bază între degetul mare și arătător, presându-se de sus în jos până țâșnește jetul de lapte (Maciuc, 2006).

1.1.2. Sistemul de mulgere mecanică

Este un sistem modern de muls, de mare perspectivă pentru exploatarea vacilor de lapte. În Uniunea Europeană, se folosește sistemul cotelor de lapte, pentru controlul producției de lapte și a produselor de lapte. La negocierile cu Uniunea Europeană, pentru țara noastră a fost alocată o cotă totală de 3,05 mil. tone de lapte la care se adaugă cantitatea de 0,188 mil. tone, o cotă de rezervă care va fi folosită din 2009.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în afară de sistemul cotelor de lapte, se pune un accent deosebit pe calitatea laptelui. Aceasta nu este dată numai de aspectul organoleptic (gust, miros, culoare) ci și de analize de laborator (NTG, NCS, punctul crioscopic, grăsime %, proteină %, reacția la antibiotice). Mulgerea mecanică prezintă mai multe avantaje comparativ cu mulgerea manuală, ceea ce explică ponderea tot mai mare a acestui sistem pe plan mundial, cele mai importante fiind: eficiența economică sporită, reducerea considerabilă a efortului fizic, obținerea unei cantități mai mare de lapte, laptele cu calități igienice superioare întrucât, nu vine în contact cu mâna mulgătorului și, la majoritatea instalațiilor de muls mecanic, nici cu aerul din adăpost (Acatincăi, 2004, Maciuc, 2006).

Pentru asigurarea unei eficiențe mărite, corespunzător sistemului de creștere a animalelor, se pot realiza diferite scheme tehnologice privind mecanizarea mulsului (fig. 1.1).

Fig. 1.1. Scheme tehnologice de muls vaci

1.2. Înstalații de muls în adăpostul de exploatare

Se practică în cazul întreținerii legate a vacilor și se disting trei tipuri de instalații: la bidon, cu colectarea și transportul centralizat al laptelui, grup individual de muls.

1.2.1. Instalațiile de muls în adăpost

Aceste instalații servesc la mulsul vacilor întreținute în sistem legat. Fiecare vacă este mulsă fără a părăsi standul și locul la iesle. Aparatele de muls sunt aduse în adăpost doar pe timpul mulsului, fiecare aparat fiind schimbat succesiv de la un animal la altul.

1. Instalațiile mobile pentru mulsul în adăpost pot fi: grupuri individuale de muls și instalații mobile cu mai multe aparate.

a. Grupurile individuale de muls se folosesc în adăposturi cu efectiv mic de animale, de exemplu în maternitățile fermelor sau în gospodăriile individuale (figura 1.2).

Un grup constă dintr-un cărucior pe care sunt montate rețeaua de vacuum și aparatul de muls. Rețeaua de vacuum constă din pompa de vacuum acționată de electromotor, regulator de vacuum, uniformizator de vacuum și vacuumetru. Aparatul de muls constă din bidon, pulsator, colector, distribuitor, pahare de muls și furtunuri. Există și grupuri cu două aparate de muls (Maciuc, 2006, Velea, 2012).

Fig. 1.2. Grupul individual de muls (Maciuc, 2006)

b. Instalațiile mobile (figura 1.3) se deosebesc de grupurile individuale prin următoarele: sunt prevăzute cu un număr mai mare de aparate de muls (4 sau 8) manevrate de mai mulți mulgători; colectarea laptelui se face într-un rezervor comun, deplasabil odată cu celelalte părți ale instalației.

2. Instalațiile fixe de muls în adăpost pot fi: cu colectarea laptelui în bidon sau cu colectarea și transportul laptelui pe conducte (figura 1.4).

La ambele tipuri de instalații, rețeaua de vacuum are părțile principale montate într-o încăpere special amenajată a adăpostului (sala mașinilor). Conducta de vacuum este montată în adăpost deasupra ieslelor. Pe conductă se află racorduri cu robinete pentru conectarea la vacuum a aparatelor de muls.

Fig. 1.3. Instalația mobilă de muls (Maciuc, 2006)

Fig. 1.4 Instalația de muls cu colectarea și transportul centralizat al laptelui

(Maciuc, 2006)

O instalație poate avea 8 – 10 aparate de muls; fiecare muncitor poate lucra cu două aparate de muls și poate mulge 8 – 10 vaci într-o oră (Maciuc, 2006, Velea, 2012).

a. Instalațiile fixe de muls, cu colectarea laptelui în bidoane (figura 1.5) sunt alcătuite din rețea de vacuum, aparate de muls și furtunuri de legătură.

Pulsatorul aparatului de muls este montat pe capacul bidonului unde, de regulă, este și un cârlig pentru susținerea colectorului, distribuitorului și paharelor de muls, când nu se lucrează.

Instalațiile de muls cu colectarea laptelui în bidoane sunt simple și ieftine, fiind în dotarea fermelor mici.

Dezavantajele acestor instalații sunt: productivitatea scăzută, cheltuieli de exploatare ridicate; mulgătorul este solicitat mult, atât datorită poziției de lucru obositoare, cât și datorită necesității de a se executa manevrarea bidoanelor cu lapte; igiena laptelui nu este ireproșabilă deoarece golirea în vase deschise a laptelui are loc în grajd, riscul de a se impurifica fiind mare.

b. Instalațiile de muls fixe, cu colectarea laptelui la tanc (rezervor central) și transportul laptelui prin conducte au o alcătuire asemănătoare cu cea prevăzută cu bidoane, cu deosebirea că în loc de bidoane prezintă un rezervor central etanș (tanc) aflat sub vacuum. Transportul laptelui, de la nivelul colectoarelor aparatelor de muls până la tanc, se face prin conducta de sticlă sau din oțel inoxidabil și prin furtunuri de legătură.

Față de instalația precedentă, această instalație prezintă avantajul privind condițiile de igienă a laptelui care sunt mai bune deoarece laptele nu mai vine în contact cu mediul impurificat din grajd. Această instalație păstrează dezavantajele instalațiilor cu colectarea laptelui în bidoane, în ceea ce privește productivitatea și solicitarea mulgătorului (Maciuc, 2006).

Transportul laptelui prin conducte care au, de regulă, lungimi de 70–75 m, poate provoca unele neajunsuri: dificultăți în menținerea constantă a intensității vacuumului la nivelul aparatelor de muls, racordate la conductă; apariția regimului turbulent la transportul laptelui în conductă, ceea ce are ca urmare modificarea structurii globulelor de grăsime și repartizarea lor neuniformă în lapte (fenomenul de smântânire a laptelui), influențând calitatea laptelui. După muls, curățirea conductei de lapte la îmbinări este dificilă. La aceste instalații, utilizarea unor dipozitive pentru măsurarea cantității de lapte cedat de fiecare vacă la o mulsoare, este mai dificilă.

c. Instalații de muls fixe, cu colectarea laptelui în vas deschis și transportul laptelui pe conducte se deosebește de instalația anterioară prin înlocuirea rezervorului închis etanș, cu un rezervor deschis (figura 1.6).

Avantajul acestei instalații constă în aceea că spălarea și dezinfectarea vasului de colectare a laptelui se face mai ușor.

1.2.2. Mulgerea vacilor în săli speciale (la platformă)

Se practică în fermele de tip industrial, cu întreținerea liberă a vacilor. Instalația de muls se amplasează într-o sală specială, construită în afara adăpostului – cu următoarele încăperi: sala de așteptare a vacilor, platforma sau grupul de muls, camera pentru răcirea și depozitarea laptelui, camera pentru agregate și rampa de livrare a laptelui. Sala de muls se amplasează la o distanță de cel mult 18m față de adăpostul vacilor.

Sălile de muls sunt utilizate în mod normal în cazul fermelor în care vacilor cu lapte sunt întreținute liber la adăposturi, dar și în cazul fermelor cu stabulație legată în condițiile folosirii unor sisteme de dezlegare și legare colectivă sau a unor sisteme de deblocare colectivă și de autoblocare la iesle.

În fermele mari de vaci cu lapte platformele de muls suntmuls sunt instalate nu în adăpost, ci în încăperi special amenajate. Într-o astfel de construcție sunt prevăzute, în afară de spațiile pentru muls, spații pentru sursa de vacuum, pentru colectarea laptelui, pentru agregatele frigorifice. Spațiile și culoarele de așteptare înainte de muls, precum și cele de evacuare a animalelor după muls, pot face parte din construcția principală sau pot fi exterioare.

La orice tip de platformă de muls sunt prevăzute mai multe boxe pentru condiționarea animalelor în timpul mulsului. Accesul animalelor la aceste boxe poate fi individual sau în grup, în funcție de conformația platformei și de modul de desfășurare a procesului de lucru.

Numărul aparatelor de muls folosite la o platformă poate fi egal cu jumătate din numărul de boxe, când fiecare aparat este utilizat la două boxe simetrice, sau poate fi egal cu numărul de boxe.

În funcție de numărul de boxe și de structura procesului de lucru, o platformă poate fi servită de un singur mulgător, de doi sau mai mulți mulgători.

Capacitatea de lucru a platformelor de muls este mult mai mare decât cea realizată la instalațiile de muls în adăpost. Un mulgător poate lucra cu 2–10 aparate normale de muls, mulgând 30–50 vaci/h, sau cu 4–20 aparate cu elemente de automatizare, când acesta poate mulge 50–90 vaci/h.

Cele mai multe dintre tipurile de platforme de muls sunt prevăzute cu instalații pentru distribuire, în timpul mulsului, a nutrețurilor concentrate (Maciuc, 2006).

a. Platforme fixe de muls cu boxe paralele (figura 1.7a). La acest tip de platformă accesul vacilor la boxe este individual. Pentru manevrarea aparatelor de muls și pentru celelalte operații similare, mulgătorul se deplasează în zonele dintre perechile de boxe. Capacitatea de lucru a instalației în acest caz, este relativ scăzută și de aceea aceste platforme nu sunt răspândite.

b. Platforme frontale de muls (figura 1.7b). La aceste platforme accesul animalelor se face în grup, de o parte și de alta a unui culoar de lucru pentru mulgător. Numărul de boxe este mic, iar capacitatea de lucru a instalației de muls este redusă.

Fig. 1.7. Platforme de muls (Maciuc, 2006)

a. cu boxe paralele; b. frontal

c. Platforme de muls cu boxe dispuse în tandem. Boxele de muls sunt dispuse în rând, fiind de regulă paralele cu culoarul pentru mulgător. Fiecare boxă are câte o poartă de intrare și una de ieșire. Accesul animalelor la boxe este individual. Comanda deschiderii porții de ieșire, la terminarea mulsului unei vaci și apoi comanda de deschidere a porții de intrare a boxei, pentru animalul următor, se execută de către mulgător, cu ajutorul mecanismelor cu pârghii acționate direct sau prin intermediul unui cilindru pneumatic de forță (Acatincăi, 2004).

O boxă, indiferent de poziția acesteia în rândul de boxe, după ce devine liberă prin terminarea mulsului unei vaci și ieșirea ei, va fi din nou ocupată de un alt animal, primul din cele care așteaptă. Ritmul de intrare-ieșire la orice boxă este independent față de cel al celorlalte boxe. Boxele, de obicei, sunt înclinate, pentru a ușura intrarea animalelor pe platformă (figura 1.8).

Fig. 1.8. Sala de muls tip „Tandem” (Maciuc, 2006)

Accesul animalelor din spațiul de așteptare spre zona rândului de boxe este permis de o poartă glisantă care poate fi comandată de la distanță de către mulgător, cu ajutorul unui cilindru pneumatic.

Platformele pot avea un singur rând de boxe, dar de obicei au două rânduri cu câte 3–4 boxe. Pentru ferme cu efective mai mari, pot fi montate alăturat două platforme identice într-o singură sală de muls.

Boxele de muls sunt prevăzute cu câte o cupă pentru distribuirea nutrețurilor concentrate în timpul mulsului.

Conducta pentru colectarea și transportul laptelui, la care sunt racordate aparatele de muls ale instalației, poate fi montată la înălțime sau poate fi amplasată sub nivelul pardoselii boxelor de muls, pe pereții culoarului pentru mulgători. Dispunerea joasă a conductei este avantajoasă, deoarece asigură condiții mai favorabile pentru circulația laptelui și menținerea la valoare a intensității vacuumului. Nu apare fenomenul de smântânire a laptelui.

Productivitatea instalației este de 25–30 vaci/h/om.

d. Platforme de muls cu boxe în “V” (tip brăduleț)

Platforma are două rânduri simetrice cu locuri de muls dispuse înclinat cu circa 350 față de axa longitudinală a sălii de muls. O platformă poate avea 2 . 3–2 . 12 locuri, dar platformele cu 2×8-2×10 locuri sunt cele mai răspândite.

Instalația propriu-zisă de muls și instalațiile anexe nu diferă în principiu, de cele ale altor tipuri de platforme de muls.

Un mulgător lucrează cu 3–5 aparate normale de muls, în cazul platformelor la care numărul total al aparatelor este egal cu jumătate din numărul boxelor sau cu 6–12 aparate de muls cu elemente de automatizare, în cazul platformei dotate cu atâtea platforme de muls câte boxe (locuri de muncă) are. La platformele cu trei sau mai multe locuri de muls pe un rând, lucrează doi mulgători (Acatincăi, 2004, Maciuc, 2006).

Fig. 1.9. Sala de muls „Brăduleț” (Maciuc, 2006)

Caracteristica principală a platformelor cu dispunerea boxelor în “V” o constituie intrarea și ieșirea în grup a animalelor. Fiecare grupă de vaci ocupă, după intrarea la platformă, una din părțile laterale ale acesteia. Accesul la cupele de hrănire cu nutreț concentrat, precum și configurația cadrului metalic al boxelor, obligă vacile să aibă poziția corectă în timpul mulsului.

După spălarea și masarea ugerului se face atașarea paharelor. Dacă mulgătorul observă încetarea cedării laptelui la una din vaci, adică s-a terminat mulsul propriu-zis, închide colectorul și detașează paharele, pe care le atașează apoi la vaca situată în poziția simetrică, din grupa de vaci de pe partea opusă. Pregătirea vacilor din această grupă se face în timp ce la prima grupă are loc prima parte a mulsului. Animalele părăsesc platforma numai după ce toate vacile grupei de pe o partea a platformei s-a terminat mulsul și toate aparatele au fost detașate. Aceasta constituie un dezavantaj al platformelor de muls tip brăduleț, deoarece din cauza unei singure vaci la care mulsul durează mai mult (vaca cedează mai greu laptele, producția de lapte este mai mare etc), se prelungește durata de ședere pe platformă a întregii grupe și astfel, scade numărul vacilor mulse într-o oră. Atenuarea acestui dezavantaj prin lotizarea animalelor nu este practic posibilă deoarece durata cedării laptelui nu depinde numai de producția de lapte a animalului, dar și de alți factori, fie permanenți, fie temporari. Avantajul acestei paltforme îl constituie faptul că necesită spațiu redus pentru instalare (Cozma, 2012).

Capacitatea medie de lucru a unei platforme tip brăduleț este destul de mare. La o platformă cu 2×8 locuri, doi mulgători pot mulge 64–72 vaci/h.

e. Sala de muls “Side by Side” (figura 1.10)

Fig. 1.10. Sala de muls „Side by Side” (Cozma, 2012)

1. stand pentru vaci de lapte; 2. tanc de colectare lapte; 3. computer ; 4. pompă vacuum

f. Platforme poligonale de muls. La aceste platforme, având intrarea și ieșirea animalelor în grup, dispunerea boxelor este asemănătoare cu cea de la platformele de tip “V”, dar diferă forma spațiului de lucru pentru mulgători și modul de intrare și ieșire a vacilor.

La platformele rombice (figura 1.11a) și la cele triunghiulare figura 1.11c), numărul de animale mulse într-o oră, de un mulgător, este mai mare decât cel realizat la platformele tandem sau cu boxe dispuse în “V”, la același număr de locuri de muls.

Se aseamănă foarte mult între ele și asta pentru că, principiul de funcționare este același, diferențele apar doar la așezarea vacilor. În prima variantă, vacile sunt așezate pe trei rânduri iar în a doua variantă, pe patru rânduri, independente unul de altul, în timpul mulsului. Capacitatea diferă de la 4 la 10 locuri pe o latură. Se recomandă în fermele cu efective mari de vaci, de peste 400 capete.

g. Platforme rotative de muls. O platformă rotativă are un disc inelar care se rotește în plan orizontal și pe care sunt dispuse boxele pentru animale. Spre deosebire de platformele fixe, la platformele rotative mulgătorii care atașează și detașează aparatele de muls nu se deplasează de la un animal la altul, fiind posibilă o productivitate mai mare de lucru (Maciuc, 2006).

Numărul boxelor de pe platformă poate fi cuprins între 6 și 40. Utilizarea unor platforme cu număr mic de boxe nu este justificată, deoarece la aceeași capacitate de lucru cu platformele fixe, sunt mai complicate și mai scumpe. Platformele rotative cu număr mare de boxe (locuri de muls) se pretează să fie folosite în ferme cu efective mari, de peste 800 vaci de lapte.

Dispunerea boxelor și modul de intrare și ieșire a animalelor sunt foarte diferite. Pe platforma inelară, boxele pot fi dispuse astfel: în tandem (rototandem), radial (rotoradial), în poziție înclinată față de direcția radială (brăduleț).

La dispunerea radială (rotoradială), animalul stă cu capul către centru, iar la ieșire de pe platformă se deplasează către înapoi (figuea 1.12).

Fig. 1.12 Sala de muls de tip rotativă (Cozma, 2012)

1. stand pentru vaci de lapte; 2. tanc de colectare lapte; 3. computer ; 4. pompă vacuum

La dispunerea boxelor cu înclinare față de direcția radială (rotobrăduleț), animalele intră dinspre exterior și ies fie spre exterior, fie spre interior. În cazul boxelor cu ieșirea spre exterior, animalele sunt orientate cu capul spre periferia platformei, unde se află montate cupe pentru distribuirea nutrețului concentrat. La platformele cu ieșire spre interior, animalele sunt orientate cu capul spre centru, iar după ieșirea din boxă, părăsesc zona platformei printr-un canal subteran.

La platformele rotative numite și rotolactoare sau carusele de muls, mulsul fiecărei vaci are loc în timpul unei rotații. Durata unei rotații poate fi reglabilă sau constantă și trebuie să fie corelată cu durata medie a mulsului unei vaci. În cazul în care, la terminarea unei rotații, nu s-a terminat încă mulsul unei vaci, mulgătorul poate comanda oprirea temporară a rotirii platformei.

Numărul de muncitori care lucrează la platformă depinde de mărimea acesteia. De regulă, un mulgător atașează aparatele de muls și altul detașează aparatele. În afară de aceștia, la platformele cu număr mare de locuri, alți unul sau doi mulgători execută pregătirea ugerului sau supraveghează pe parcurs aparatele de muls. Pentru dirijarea animalelor spre și de la platforma de muls sunt necesari încă unul sau doi muncitori.

Capacitatea de lucru realizată la o platformă este de 50–200 vaci/h, fiind în funcție de numărul de aparate de muls. La platformele mari, pentru un mulgător revin 60–75 vaci/h.

h. Platforme de muls cu boxe-cărucior deplasabile (unilactorul). Pentru muls fiecare animal ocupă o boxă-cărucior. Platforma poate avea mai multe cărucioare, de exemplu 13–19, formând un lanț fără sfârșit, cu mișcare continuă, pe șine de ghidare, în jurul culoarului de muls (figura 1.13).

La extremitatea de intrare-ieșire a vacilor, în culoarul care are lățimea redusă, un singur mulgător execută atât atașarea aparatelor de muls, la animalele de pe ramura de intrare, cât și detașarea aparatelor de la animalele de pe ramura de ieșire.

Mulgătorul are postul de lucru fix și nu poate supraveghea pe parcurs funcționarea aparatelor de muls. Pentru ca mulsul să se defășoare corect este necesar să fie utilizate aparate de muls cu elemente de automatizare. În aceste condiții, un mulgător poate mulge 80–90 vaci/h.

Față de instalațiile de muls cu platforme fixe, instalațiile de muls cu boxe mobile sunt scumpe și mai complicate (Roșca, 2003).

1.2.3. Mulgerea vacilor la pășune

Se practică în cazul vacilor întreținute pe pășune, la distanțe mari de fermă. Mulsul se poate realiza prin grupuri individuale de muls, asemănătoare cu cele din adăpost, sau platforme de muls mobile (figura 1.14).

Fig 1.14. Platformă de muls mobilă (Maciuc, 2006)

Ele sunt prevăzute cu 8-16 locuri, dispuse simetric, pe două rânduri, față de axul longitudinal al platformei.

Instalația este prevăzută cu agregat de vacuum și generator electric. Tehnica de muls este asemănătoare cu cea din sălile de muls. Întreaga platformă poate fi remorcată de tractor.

Pentru mulsul la pășune al vacilor de lapte pot fi utilizate grupuri individuale de muls, instalații cu mai multe aparate de muls și platforme de muls pentru pășune.

Platformele de muls la pășune pot fi realizate sub forma unor șasiuri deplasabile, de la un loc de lucru la altul, prevăzute cu roți. În timpul mulsului, platforma este fixă. Boxele de muls sunt concepute în așa fel încât, în timpul mulsului, animalele sunt urcate pe un podium mai înalt cu 60–70cm față de sol, fie stau pe sol.

Platformele cu podiumuri pentru animale au boxe dispuse în “V”, pe două rânduri, între care se formează culoarul de lucru pentru mulgători. Pentru urcarea și coborârea grupurilor de vaci se folosesc planuri înclinate sau trepte. Platforma are acoperiș. Procesul de lucru se desfășoară asemănător cu cel de la platformele fixe din sălile de muls, cu același mod de dispunere a locurilor de muls.

La platformele cu animalele pe sol, boxele sunt paralele între ele de o parte și de alta a șasiului și perpendicular pe acesta. La fiecare boxă poate fi prevăzută o cupă pentru distribuirea nutrețului concentrat. Deasupra boxelor sunt instalate copertine de protecție împotriva intemperiilor. Procesul de lucru se desfășoară asemănător cu cel de la instalațiile fixe de muls în adăpost (grajd).

Un agregat de muls la pășune cuprinde platforma propriu-zisă, rețeaua de vacuum, aparatele de muls, sistemul de colectare a laptelui cu conducte, furtunuri (furtune) și rezervor de lapte cu înveliș termoizolant. Mai pot fi prevăzute și cu sistem de răcire a laptelui.

Producerea vacuumului pentru instalațiile de muls la pășune se realizează, în mod normal, cu ajutorul pompelor de vacuum, a căror acționare se poate face fie cu un motor electric conectat la rețeaua obișnuită de curent continuu, cu un motor electric alimentat de la generatorul unui grup electrogen, având motor termic sau motor eolian, cu un motor termic independent, de la priza de putere a tractorului, etc.

Pentru un număr mic de aparate de muls, vacuumul poate fi asigurat cu ajutorul unui dispozitiv de produs vacuum prin aspirația aerului de către motorul Diesel al tractorului (Maciuc, 2006).

CAPITOLUL II

DATE MONOGRAFICE PRIVIND STAȚIUNEA DE CERCETĂRI ĂI DEZVOLTARE PENTRU CREȘTEREA BOVINELOR (S.C.D.C.B.) DANCU

S.C.D.C.B. Dancu este situată în partea de N-E a municipiului Iași, la 7-8km de râul Prut, la 1,5km de Aeroportul Iași și la 2km distanță de Stația meteorologică–Aeroport Iași.

A fost înființată în anul 1981 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 170/1981, inițial ca Stațiune de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Dancu, (S.C.P.C.B. Dancu), instituție publică cu personalitate juridică și cu finanțare extrabugetară, conform Legii 290/2002, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești", (A.S.A.S),

Este reorganizată în anul 2002, ca instituție publică, cu personalitate juridică și cu finanțare extrabugetară și din venituri proprii, în subordinea A.S.A.S., conform Legii 290/2002

Din anul 2006, funcționează ca Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu,( S.C.D.C.B. Dancu ), cu statut de instituție publică cu personalitate juridică și finanțare extrabugetară, bugetară și din venituri proprii, conform H.G nr. 35/2006

Este o instituție specializată în cercetarea științifică în domeniul creșterii taurinelor, acumulând o experiență în domeniu de peste 25 de ani, cu un portofoliu important de proiecte naționale și internaționale.

În prezent S.C.D.C.B – Dancu (figura 2.1) funcționează cu statut de instituție publică cu personalitate juridică și finanțare din venituri proprii și bugetare, în baza Legii 72/2011. Unitatea are în alcătuire 3 sectoare de activitate:

Sectorul de Cercetare

Sectorul de Dezvoltare

Sectorul Economic-Administrativ

Fig. 2.1. Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor – Dancu Iași

(www.scdb-dancu.ro)

Sectorul de Dezvoltare cuprinde ferma zootehnică și ferma vegetală.

Ferma zootehnică are un efectiv total de taurine din rasa Balțată cu Negru românească, 640 capete și un nucleu în conservare de 60 vaci, rasa Sură de stepă. Sistemul de exploatare cu circuit închis, precum și respectarea tehnologiilor și a normelor sanitar veterinare au contribuit la menținerea stării de sănătate a întregului efectiv de taurine care este indemn la bolile infecto –contagioase.

Ferma vegetală asigură furajerele necesare efectivului de vaci și tineret din unitate. Structura furajeră permite alcătuirea unor rații adecvate pe stări fiziologice, vârstă, nivele de producție și rasă.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea Bovinelor – Dancu Iași, are ca obiect de activitate creșterea, ameliorarea și exploatarea taurinelor pentru lapte având o contribuție însemnată în cercetarea științifică și în dezvoltarea sectorului bovin în zona Moldovei.

Sistemul de creștere aplicat în cadrul S.C.D.C.B – Dancu este de tip intensiv, în stabulație liberă, în 2 adăposturi închise, cu capacitate de 200 capete fiecare (figura 2.2), remarcându-se printr-un nivel de concentrare a efectivelor, specializate și cu producție integrată, datorită tehnologiilor de exploatare intensive și moderne. Exploatarea intensivă a vacilor pentru lapte în ceea ce privește partea economică, solicită sume mari de bani, investițiile făcându-se în construirea adăposturilor, cu confortul corespunzător cerințelor organismului, precum și cu diversele instalații, mașini, utilaje, aparatură etc. Fluxul tehnologic este mecanizat, automatizat, muncitorii sunt calificați în domeniu, efectivele de vaci pe fermă, sunt mari, permițând recuperarea într-un timp relativ scurt a investițiilor.

Figura 2.2. Adăpost întreținere taurine (vedere din exterior), capacitate de 200 de capete

(foto original)

Efective de taurine în cadrul S.C.D.C.B – Dancu Iași – Unitatea dispune în prezent de o fermă, cu un efectiv de peste 700 capete, din care 60 capete reprezentate de rasa Sură de Stepă, 640 capete rasa Bălțată cu Negru Românească (BNR), din care 320, turmă de bază pentru producția de lapte, iar diferența este reprezentată de tineret femel grupat pe categorii de vârste.

Începând cu anul 1961, în România, au fost introduse taurine Holstein Friză, pe baza cărora s-au realizat importuri de junici, tauri precum și material seminal din Canada, Anglia, și Polonia intensificându-se mai apoi în perioada 1967-1978 din Olanda, Danemarca, Germania, S.U.A., Suedia, etc.

Efectivul de taurine de rasă Bălțată cu Negru Românească are la origine un nucleu de juninci – Friză, importat din Danemarca în 1965. În anul 1983 nucleul a fost omologat ca rasă Balțată cu Negru Romanească. În ceea ce privește materialul biologic acesta păstrează, în prezent, o asemănare genetică de 8% cu rasele substituite și 92% cu rasele participante la încrucișările de absorbție. În anul 1987, populația obținută a fost omologată sub denumirea de “Bălțată cu Negru Românească”.

Fluxul tehnologic este în totalitate mecanizat și automatizat, hrănirea, adăparea, mulgerea, evacuarea dejecțiilor, depistarea vacilor în călduri, toate realizându-se cu utilaje specifice sistemului de întreținere practicat.

Capacitatea unui adăpost este de 200 de vaci cu standul scurt de 1,6-1,8m ceea ce ajută la defecarea și urinarea rapidă în rigolă, vacile menținându-se mult mai ușor curate (figura 2.3). Standurile sunt delimitate prin separatoare, realizate din țeavă metalică, cu înălțimea de 90-100cm.

Munca este organizată pe principiul echipelor specializate care efectează anumite lucrări, precum prepararea și administrarea furajelor, mulsul mecanic, supravegherea animalelor etc.

Aleea de furajare comunică cu exteriorul prin intermediul ușilor largi, iar pentru operațiunile de muls, evacuarea dejecțiilor și mișcarea animalelor se folosesc două alei de circulație, ce comunică cu exteriorul prin două uși amplasate pe peretele longitudinal.

Dejecțiile sunt evacuate la exterior cu ajutorul racleților batanți, montați în canalul colector.

Fig. 2.3. Adăpost întreținere taurine (vedere din interior), capacitate de 200 de capete

(foto original)

Datorită faptului că, bovinele sunt animale care își asigură temperatura optimă din adăpost, nerealizarea temperaturilor optime influențează sănătatea animalelor prin producerea de boli, duce la scăderea producțiilor și întârzie reproducția la animale.

Mulsul vacilor are influență asupra cantității și calității laptelui, trebuie să fie complet, realizat într-un timp cât mai scurt, efectuat la ore fixe, la intervale egale de timp și în perfectă liniște, se realizează mecanic cu instalația de tip “brăduleț”, de două ori pe zi (figura 2.4).

Fig. 2.4. Sală de muls de tip “braduleț” S.C.D.C.B. Dancu

(foto original)

CAPITOLUL III

SCOPUL CERCETĂRILOR,

MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU

3.1. Scopul cercetărilor

Mulsul vacilor are influență asupra cantității și calității laptelui, acesta trebuind să fie complet, realizat într-un timp cât mai scurt, efectuat la ore fixe, la intervale egale de timp și în perfectă liniște.

Pentru realizarea acestui deziderat, în prezenta lucrare, am realizat un studiu cu privire la soluțiile constructive ale sălii de muls pentru vacile de lapte, în condițiile de exploatare a S.C.D.C.B. Dancu, Iași.

3.2. Materialul luat în studiu

Pentru realizarea studiului de față, am considerat necesar evidențierea aspectelor constructive și funcționale ale sălii de muls tip “Brăduleț”, utilizată în cadrul fermei S.C.D.C.B. Dancu, Iași.

3.3. Metode folosite

În vederea realizării scopului propus am utilizat metoda vizuală, fotografică și analiza schițelor planurilor constructive ale fermei.

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SPAȚIULUI INTERIOR ÎNTR-O SALĂ DE MULS

La fel ca și în cazul adăpostului, atenția la detaliile și particularitățile construcției, se regăsește și în proiectarea și realizarea sălii de muls, a spațiilor tehnice și a zonei de așteptare. Sala de muls și spațiile tehnice sunt realizate dintr-o structură autoportantă, cu pereți și acoperiș din panouri termoizolante, care asigură un microclimat și o temperatură propice mulsului, pe întreg parcursul anului.

4.1. Particularități constructive și funcționale ale sălii de muls

Amplasarea sălii de muls se face în interiorul incintei fermei, în funcție de numărul de vaci de lapte întreținute într-un grajd. Fiecare adăpost este prevăzut cu sală de muls.

Sala de muls, care face subiectul pentru studiul nostru, are o suprafața totală construită de 350m2 (din care pentru sala de muls, spațiu de depozitare și birou sunt destinați 85m2).

Compartimentarea și dimensionarea compartimentelor din sala de muls și a diferitelor funcțiuni, corespund normelor de adăpostire a animalelor în funcție de tipul de întreținere a vacilor și tineretului (Anexa 1).

4.1.1. Structura de rezistență

Structura de rezistență a clădirii în care este amplasată sala de muls, este din metal, cu parapeții din blocuri ceramice tip GYP (365180138mm) fixate în zidul de 37,5cm, finisate cu mortar de zidărie M5 (figura 4.1 și figura 4.2).

Fig. 4.1. Structura de rezistență pentru pereți (foto schiță original)

Fig. 4.2. Plan general sală de muls (foto schiță originală)

Clădirea este amplasată în zona seismică C, în clasa de importanță IV și categoria de importanță "D" cu grad II de rezistență la foc (Ac=569,40m2 și Ad=569,40m2).

Acoperișul este în două ape, alcătuit din șarpantă metalică (elementul de susținere și rezistență) și are învelitoarea propriu-zisă din tablă ondulată.

Coama transparentă cu deschidere reglabilă electric, împreună cu aerisirea lateral cu panourile mobile de policarbonat, contribuie la izolarea termică a clădirii, asigurând totodată ventilarea spațiului de muls și prevenirea condensului din interior.

Fundația sălii de muls este din beton, discontinuă, cu stâlpi de susținere amplasați în pahare din beton. Deoarece este considerată o structură ușoară, fundația respectă măsurile referitoare la rezistență și durabilitate. Între fundație și pereți există un strat izolator hidrofug, format din carton bituminat și bitum, cu rolul de întrerupere a ascensiunii apei capilare din sol.

Pereții exteriori sunt construiți din zidărie ușoară, din blocuri ceramice GVP 290240138mm, în zidărie de 30cm, ceea ce oferă satisfacerea cerințelor cu referire la rezistență fizică, rezistență la foc, agenți chimici și fizici (inclusiv agenții utilizați în procesul decontaminării).

Pereții sunt tencuiți în exteriorul și interiorul grajdului, cu mortar de zidărie M5, având un grad acceptabil de finisare a suprafeței. Placajele pereților la exterior sunt din cărămidă aparentă.

4.2.2. Elemente de închidere

Elementele de închidere, sunt reprezentate de uși, care sunt confecționate din panouri tip sandwich de nuanță gri-metal, asigură circulația personalului și animalelor, fiind de dimensiuni de 1,0×2,0m, iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2,8×3,0m (figura 4.3 și 4.4).

Pereții despărțitori sunt ușori, confecționați din gips carton, iar panotajul este dublu și rezistent la umiditate.

În partea frontală a grajdului, peretele este înlocuit cu o prelată care rămâne, în cea mai mare parte a anului, rulată în partea superioară, sub strașina adăpostului. Peretele din spate are, în partea superioară, un oblon transparent și mobil care servește la controlul ventilației; pe durata verii, acesta rămâne deschis, fapt ce face ca fluxul de aer să genereze senzația de răcoare și să elimine căldura acumulată sub tavan.

Pardoseala finită este situată la ca înălțime la cota +0.00 față de nivelul solului, executată din beton ceea ce-i conferă rezistență la rulare, evitând alunecarea.

În zona (aleea) de circulație și furajare, pardoseala este din beton raiat cu o lățime de 3,6m. Aleea este suficient de rezistentă pentru a susține un tractor cu lamă utilizat la evacuarea dejecțiilor.

Fig. 4.3. Schița constructivă a ușii de intrare în adăpostul de animale

(foto schiță original)

Fig. 4.4. Schița constructivă a ușilor de intrare în camera de colectare a laptelui

(foto schiță original)

Pardoseala are o pantă de scurgere de 1,5-2% care începe dinspre o intrare și se continuă spre cealaltă; la capătul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea gunoiului și fosa pentru purin. Panta de scurgere este de 1,5% se regăsește și în plan transversal, în direcție opusă față de intrarea în sala de muls, astfel ca purinul să nu pătrundă în această încăpere (figura 4.5).

În camera de colectare a laptelui și a camerei ce conține pompa de vacuum, pardoseala este finisată cu mozaic sau gresie, iar pereții sunt placați cu faianță de culoare albă (figura 4.6).

În camera mulgătorului, pardoseala este finisată cu beton rolat, iar pereții sunt din rigips, zugrăviți cu lapte de var (figura 4.7).

Fig. 4.5. Schița constructivă a sălii computerizate și magazia de furaje

(foto schiță original)

Fig. 4.6. Schița constructivă a camerii de vacuum, magaziei și camerii de colectare lapte

(foto schiță original)

Fig. 4.7. Schița constructivă a cabinetului veterinar și a grupurilor sanitare

(foto schiță original)

Pentru reprezentarea schiței constructive a sălii de muls din cadrul S.C.D.B. Dancu, prezentăm Anexa 1.

4.2. Organizarea interioară a sălii de muls

Adăpostul este constituit din mai multe compartimente:

– sală de muls;

– camera de lapte;

– camera pompei de vacuum;

– tancul de răcire a laptelui și agregatul de producere a vacuumului;

– o încăpere pentru depozitarea concentratelor și premixurilor;

– un birou și un grup sanitar pentru fermier.

Sala de muls este de tip 2×16 standuri, cu 32 aparate de muls care pot deservi toate standurile platformei. Vacile sunt dispuse oblic, la un unghi de 30º față de aleea de serviciu a platformei (figura 4.8).

Fig. 4.8. Dispunerea vacilor în poziție oblică (unghi de 30°) față de aleea de serviciu

(foto original)

Dimensiunile sălii de muls sunt condiționate de sistemul de muls ales, în cazul studiului nostru “tip braduleț”, care permite mulgerea simultană a 3 capete. Sala de muls este alcătuită dintr-o zona de 1,555,05m, delimitată de despărțituri metalice zincate (figura 4.9 și 4.10), de 90cm înălțime, unde stau vacile în timpul mulsului și zona de mișcare a mulgătorului.

Fig. 4.9. Delimitarea animalelor prin pereți despărțitori

(foto original)

Fig. 4.10. Despărțituri metalice zincate

(foto original)

Fig. 4.11. Aspecte constructive din sala de muls

(foto original)

Sala de muls are o suprafață totală de 7,82m2.

Canalul unde mulgătorul își desfășoară activitate este amplasat la cota -0,90m față de cota +0.00. Accesul mugătorului în canal se face prin intermediul unei scări (figura 4.12 și 4.13). are dimensiuni de 2,50×10,00m.

Fig. 4.12. Schița constructivă a scărilor de acces în zona de mișcare a mulgătorului

(foto schiță originală)

Fig. 4.13. Zonă de acces pentru mulgători

(foto original)

Pentru evacuarea dejecțiilor și a gunoiului, precum și a apelor provenite din operațiile spălarea și curățare a sălii se amplasează 2 sifoane de 50mm, unul în canal și celalalt la cota +0,00. Total suprafață sala de muls = 133,50m2.

Accesul vacilor pentru muls, din sala de așteptare pe standul boxei este permis printr-o poartă glisantă (figura 4.14 și 4.15), comandată de la distanță de mulgător, cu ajutorul unui cilindru pneumatic. Pentru funcționarea normală a acestui cilindru este necesar un compresor.

Distribuitoarele de aer comprimat sunt acționate electromagnetic, butoanele întrerupătoarelor electrice fiind amplasate pe culoarul de muls, în dreptul fiecărei boxe.

Fig. 4.14. Schița constructivă a porților glisante

(foto schiță original)

Fig. 4.15. Poarta glisantă (foto original)

Secțiunea care conține boxele are dimensiunea de 2500mm, cu lățimea puțului la nivelul podelei de 2300 mm, plafonul la 2000mm, adâncimea puțului la 850mm, iar lungime este dată de numărul de boxe×2500mm + 2120mm.

Boxele de muls sunt prevăzute cu câte o cupă în vederea distribuirii furajului concentrat în timpul mulsului. Buncărul de la care se face alimentarea cu furaj are un dozator acționat de către mulgător, iar alimentarea tuturor buncărelor se face prin intermediul unui transportor elicoaidal sau spiral.

Conducta pentru colectarea și transportul laptelui (figura 4.16), la care sunt racordate aparatele de muls ale platformei, amplasate sub nivelul pardoselii boxelor de muls, pe pereții culuarului pentru mulgători.

Fig. 4.16. Conducte pentru colectarea laptelui

(foto original)

Camera de lapte este racordată la apă curentă rece și caldă. Dimensiunile camerei de lapte sunt 4,05×6,3m. Pentru stocarea laptelui provenit din 2 mulgeri, pe durata unei zile este necesar un tanc de 1000 litri (figura 4.17), echipat cu dispozitiv automat de spălare și dispozitiv de răcire la o temperatura de 4C. Camera de lapte este mai este dotată cu suport pentru bidoane și aparate de muls.

Fig. 4.17. Tanc de răcire (foto original)

Pentru a asigura apă caldă necesară spălarii, este amplasat un boiler cu capacitate de minimum 100 l apă. Igiena camerei de lapte este asigurată prin intermediul ghiuvete și a sifonului de preluare a apei.

Total suprafață cameră de lapte = 25,51m2.

Camera de vaccum este racordată la sistem electric prevăzută cu un tabloul electric, de dimensiuni 2,052,81m, pentru ca noxele și vaporii de ulei formate în timpul funcționării pompei să se poată evacua în exterior, iar zgomotul produs să nu deranjeze mulsul.

Total suprafață camera pompa vacuum 5,76m2.

Camera de lapte și camera pompa vacuum dețin 31,27m2.

Camera computer este racordată la sistemul electric, cu tablou la 220V, având dimensiunile de 4,20×3,55m, prevăzută cu calculator performant, unde sunt înregistrate toate datele referitoare la activitatea din sala de muls. Suprafața totală a sălii computerizare este de 14,91m2.

Cabinetul medicului veterinar, este situat lângă magazie, fiins o cameră destinată activității specialistului din cadrul fermei, având o dimensiune de 14,55m2.

Camera mulgătorului are dimensiuni de 2,254,05m utilată cu o ghiuvetă și sifon de preluare a apei.

Total suprafață cameră mulgător = 9,11m2.

Magazia, este un spațiu destinat depozitării materialelor, cu suprafața totală de 6,61m2.

Grupurile sanitare, sunt racordate la instalația de apă, prevăzute cu boilere electrice, iar dimeniunile sunt de 4,41m2.

Pentru toate compartimentele anexe ale sălii de muls, ușile de acces au dimensiuni de 2,10×90m.

4.2.1. Unitățile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680

Contoarele punctului de muls deLaval MP580 și MP 680 beneficiază de un desing special, fiind create pentru maximizarea producția fermei, printr-o rutina a mulsului corect și eficient. Acestor unități au rolul de a controla toate funcțiile de urmărire și înregistrare a datelor importante necesare. În mod practic unitatea de muls acționează ca o interferență pentru mulgător și programul de management a fermei.

Unitățile de muls au mai multe funcții principale, precum: funcția de pornit/oprit mulsul, pornire muls manual, acționarea porților de selecție etc., MPC 580 are mai multe LED-uri și simboluri care indică mulgătorului mai multe alerte și alarme cum ar fi: vaca nu trebuie mulsă, laptele trebuie separate (contaminat cu antibiotic); cantitate redusă de lapte (când la o mulsoare, de la o vacă se mulge o cantitate de lapte mai mică cu 20% decât media mulsorilor precedente).

Unitatea de muls este prevăzută cu un dispozitiv cu LED-uri care conferă o vizibilitate foarte bună pentru mulgător, dar și alte funcții și alarme cum ar fi: lapte contaminat, urme de sânge în lapte, lapte cu conductivitate diferită, manșină care alunecă de pe mamelon, colector lovit de vacă etc.

Sala de muls este dotată cu două vase receptoare (figura 4.18) fiecare având capacitatea de 100 l receptoarele de lapte sunt dotate cu pompe de lapte și cartuș pentru filtrele de lapte.

Filtrele sunt de înaltă calitate nepermițând particulelor mai mari de 50 de microni și să ajungă în tancul de răcire.

Colectorul de lapte este conceput special pentru vacile înalt productive având capacitate mare (360 ml) și folosește tehnologia patentată Top-Flow. Prin această tehnologie laptele pătrunde în conducta de lapte prin partea superioară a colectorului fiind preluat de la baza colectorului printr-un tub interior. În acest fel, se previne contaminarea încrucișată de la sferturile afectate la cele sănătoase.

Fig. 4.18. Vas receptor

(foto original)

O altă caracteristică a acestui tip de colector (figura 4.19) este faptul că laptele este preluat din manșon direct în colector, fără nici o restrictive de diametru, această caracteristic,

Fig. 4.19. Colector (foto original)

împreună cu tehnologia Top-Flow, permite colectorului să mențină un vacuum stabil sub mamelon chiar în cazul unor debite foarte mari de lapte (face față depitelor chiar până la 15 l/minut, aproape imposibil de atins de către vacile cele mai productive.

Paharele de muls (figura 4.20) sunt confecționate din oțel inoxidabil, iar colectorul propriu-zis este confecționat dintr-un material transparent și foarte rezistent la loviturile mecanice la care ar putea fi supus. Pentru a se putea plia pe particularitățile fiecărei ferme, colectorul MC53 poate fi echipat cu un sortiment variat de manșoane de muls (figura 4.21).

Fig. 4.20. Pahare de muls din oțel inoxidabil (foto original)

Fig. 4.21. Manșoane de muls (foto original)

În cazul exploatării instației de muls tip brăduleț, standurile prevăd atașarea unităților de muls (paharele de muls+colectoare) pe partea laterală a animalelor, la un unghiul de dispunere a animalelor de 30-40˚.

Dacă standul cu animalele este dispus la 50˚, atașarea unităților de muls se face printre picioarele animalelor, ceea ce face necesară deținerea unor vaci de lapte cu o conformație corecăa a aplomburilor (poziția picioarelor pe sol), deci unghiul făcut cu solul de către membrele posterioare să fie de 90˚, iar membrele să fie paralele, lărgimea crupei mare, adâncime potrivită a ugerului.

4.2.2. Caracteristicile sălii de muls P1200

Dimensiuni disponibile: 1×3 la 1×16, 2×3 la 2×40

Grupurile de 3 sau 4 vaci (grupuri de 2 vaci 2 pentru 1×5 și 2×5)

Construcție bulonată și din cadru galvanizat la cald

Proiectată pentru un timp de muls de până la 12 ore/zi

Suprafețe netede pentru aspectul profesional al întregii săli de muls

Porți glisante la intrare

Culoar de trecere larg de la intrare la boxele de muls

Porți secvențiale galvanizate, cu arcuri interne de return

Rază mare la porțile secvențiale permițând o întoarcere de 90°

Segmentele de ieșire frontale puternice proiectate pentru spațiu deschis

Întreaga sală de muls controlată prin aer compresat

Nivelurile presiunii aerului din ieșirea frontal, poarta de îndrumare și poarta frontal pot fi setate independent

All Exit: toate vacile de pe o parte sunt eliberate în același timp

All Indexing: toate vacile de pe o parte sunt împinse la groapa de muls împreună

Apărătoare vertical cu canal foarte lung, protective coadă, protective lovire cu copitele

Foi metalice din inox dense de 3mm pentru durată de viață rapidă

Design margine groapă de 3mm (standard; galvanizat)

Open pit.

Sala de muls aleasă de S.C.D.C.B. Dancu este Paralel P2100. Proiectată pentru eficiența mulsului prin distanțe mici de mers, DeLaval P2100 oferă un randament ridicat prin procese rapide de muls și schimbări rapide de la un grup la altul: exact ceea ce aveți nevoie pentru un sistem de muls profitabil.

Designul compact ajută, de asemenea, la păstrarea sub control a costurilor de producție. Este proiectat pentru confortul real al mulgătorului și al vacii. Funcțiile de siguranță include canal pentru protecția la lovire cu copitele, apărătoare, design sensibil al marginii gropii.

Vacile au o intrare ușoară la locul de muls și o poziție confortabilă, naturală pe durta mulsului.

Sistemele de îndrumare controlate cu aer controlează fără piedici intrarea și ieșirea din sala de muls (figura 4.22).

Fig. 4.22. Pregătirea vacilor pentru sala de muls

(foto original)

Culoarul de la grajd sala de muls, precum și zona de așteptare sunt acoperite oferind vacilor umbră și protective, transformând deplasarea prin aceste zone și așteptarea dinaintea mulsului, într-o experiență plăcută.

În momentul ieșirii animalelor și revenirea porților în poziția – închis – protecțiile din material plastic de consistență moale păstrează un climat de liniște în interiorul spațiului de muls.

Opțiuni de automatizare

P2100 permite selectarea dintr-o gamă largă de soluții de optimizare, soluția care potrivește mulsului și bugetului; iar alte opțiuni include o șină de suport, podea ajustabilă și proiectoare uger. Suprafețele netede cu un finisaj de calitate superioară permite curățarea rapidă având părțile de lucru ascunse în siguranță în cabineți din oțel inoxidabil pentru a economisi timp, muncă și costuri. DeLaval P2100 este proiectată pentru instalarea rapidă și ușoară. Construcția bulonată robustă că toate componentele sunt ușor de transportat, rapid de instalat; iar designul permite extinderea sau adăugarea de componente neincluse în prima instalare.

Noul tip de cântar de lapte MM27 BC (figura 4.23) (blood&conductivity) este aprobat de ICAR având o acuratețe deosebită care monitorizează de asemenea, orice urmă de sânge în lapte, conductivitatea electrică a laptelui, indică eventualele îndepărtpri prin lovire a colectoarelor de pe uger sau intrarea accidental a aerului în colector. De asemenea, oferă o monitorizare rapidă a cantităților de lapte și un control mai bun al sănătății animalelor. Folosind tehnologia de măsurare a laptelui prin fascicul de raze infraroșii, cântarul MM27 nu are părți mecanice în mișcare și în acest fel riscuri scăzute de defecțiuni.

Duzele de spălare (figura 4.24) parte componentă a sălii de muls, permite curățirea spațiului de contenție a animalelor oricând se dorește.

Sistemul DeLaval VSD (Variable Speed Drive), folosește o tehnologie avansată care constă în modificarea turației electromotorului de la pompa de vacuum corespunzător cerințelor de vacuum ale instalației.

Fig. 4.23. Cântar de lapte MM27 BC (foto original)

Fig. 4.24. Sistem DeLaval VSD – duze de spălare (foto original)

Acest lucru aduce multiple avantaje:

Reduce consumul de electricitate cu până la 70%;

Asigură un nivel de zgomot foarte redus comparative cu sistemele clasice;

Crește considerabil durta de viață a pompei de vacuum.

CONCLUZII

1. Concluzii cu referire la particularitățile constructive și funcționale ale sălii de muls

Sala de muls propusă pentru studiul nostru, are o suprafața totală construită de 350m2 (din care pentru sala de muls, spațiu de depozitare și birou sunt destinați 85m2).

Compartimentarea și dimensionarea boxelor din adăpost și a diferitelor funcțiuni, corespund normelor de adăpostire a animalelor în funcție de tipul de întreținere a vacilor și tineretului.

Structura de rezistență a construcției în care este amplasată sala de muls, este din metal, cu parapeții din blocuri ceramice tip GYP (365180138mm) fixate în zidul de 37,5cm, finisate cu mortar de zidărie M5. Clădirea este amplasată în zona seismică C, în clasa de importanță IV și categoria de importanță "D" cu grad II de rezistență la foc (Ac=569,40m2 și Ad=569,40m2).

Acoperișul este în două ape, alcătuit din șarpantă metalică (elementul de susținere și rezistență) și are învelitoarea propriu-zisă din tablă ondulată. Tavanul adăpostului permite iluminarea zenitală și nu are termoizolație și nici barieră antivapori, și se prelungește în exteriorul suprafeței utile a grajdului, acoperind întreaga zonă de furajare.

Fundația este din beton, discontinuă, cu stâlpi de susținere amplasați în pahare din beton. Între fundație și pereți există un strat izolator hidrofug, format din carton bituminat și bitum, cu rolul de întrerupere a ascensiunii apei capilare din sol.

Pereții exteriori sunt construiți din zidărie ușoară, din blocuri ceramice GVP 290240138mm, în zidărie de 30cm, ceea ce oferă satisfacerea cerințelor cu referire la rezistență fizică, rezistență la foc, agenți chimici și fizici (inclusiv agenții utilizați în procesul decontaminării).

Elemente de închidere. Pereții despărțitori sunt ușori, confecționați din gips carton, iar panotajul este dublu și rezistent la umiditate.

În partea frontală a grajdului, peretele este înlocuit cu o prelată care rămâne, în cea mai mare parte a anului, rulată în partea superioară, sub strașina adăpostului. Peretele din spate are, în partea superioară, un oblon transparent și mobil care servește la controlul ventilației; pe durata verii, acesta rămâne deschis, fapt ce face ca fluxul de aer să generează senzația de răcoare și să elimine căldura acumulată sub tavan.

Pardoseala finită este situată la ca înălțime la cota +0.00 față de nivelul solului, executată din beton ceea ce-i conferă rezistență la rulare, evitând alunecarea.

În zona (aleea) de circulație și furajare, pardoseala este din beton raiat cu o lățime de 3,6m. Aleea este suficient de rezistentă pentru a susține un tractor cu lamă utilizat la evacuarea dejecțiilor.

În camera de colectare a laptelui și a camerei ce conține pompa de vacuum, pardoseala este finisată cu mozaic sau gresie, iar pereții sunt placați cu faianță de culoare albă.

În camera mulgătorului, pardoseala este finisată cu beton rolat, iar pereții sunt din rigips, zugrăviți cu lapte de var.

2. Concluzii cu referire la organizarea interioară a sălii de muls

Adăpostul este constituit din mai multe compartimente:

– sală de muls;

– camera de lapte;

– camera pompei de vacuum;

– tancul de răcire a laptelui și agregatul de producere a vacuumului;

– o încăpere pentru depozitarea concentratelor și premixurilor;

– un birou și un grup sanitar pentru fermier.

Sala de muls este de tip 2×16 standuri, cu 32 aparate de muls care pot deservi toate standurile platformei. Vacile sunt dispuse oblic, la un unghi de 30º față de aleea de serviciu a platformei.

Sala de muls este alcătuită dintr-o zona de 1,435,45m, delimitată de despărțituri metalice zincate, de 90cm înălțime, unde stau vacile în timpul mulsului și zona de mișcare a mulgătorului, la cota -0,90m față de cota +0.00. Accesul mugătorului în canal se face prin intermediul unei scări.

Pentru evacuarea dejecțiilor și a gunoiului, precum și a apelor provenite din operațiile spălarea și curățare a salii se amplasează 2 sifoane de 50mm, unul în canal și celalalt la cota +0,00. Total suprafață sala de muls = 133,50m2.

Accesul vacilor pentru muls, din sala de așteptare pe standul boxei este permis printr-o poartă glisantă, comandată de la distanță de mulgător, cu ajutorul unui cilindru pneumatic. Pentru funcționarea normală a acestui cilindru este necesar un compresor.

Boxele de muls sunt prevăzute cu câte o cupă în vederea distribuirii furajului concentrat în timpul mulsului. Buncărul de la care se face alimentarea cu furaj are un dozator acționat de către mulgător, iar alimentarea tuturor buncărelor se face prin intermediul unui transportor elicoaidal sau spiral.

Camera de lapte este racordată la apă curentă rece și caldă. Dimensiunile camerei de lapte sunt 4,05×6,3m2. Pentru stocarea laptelui provenit din 2 mulgeri, pe durata unei zile este necesar un tanc de 1000 litri, echipat cu dispozitiv automat de spălare și dispozitiv de răcire la o temperatura de 4C. Camera de lapte este mai este dotată cu suport pentru bidoane și aparate de muls.

Camera de vaccum este racordată la sistem electric prevăzută cu un tabloul electric, de dimensiuni 2,052,81m2, pentru ca noxele și vaporii de ulei formate în timpul funcționării pompei să se poată evacua în exterior, iar zgomotul produs să nu deranjeze mulsul.

Camera mulgătorului are dimensiuni de de 2,254,05m2, utilată cu o chiuvetă și sifon de preluare a apei.

Funcțiile standard ale sălii de muls sunt:

– Construcție robustă din oțel galvanizat la cald;

– Marginea puțului bulonată;

– Poartă principală solidă;

– Cilindrii pneumatici pentru acționarea porții;

– Scări sigure cu suprafață anti-aderentă;

– Circularea vacilor cu nivele diferite de control automat.

Avantaje:

– posibilitatea observării vacilor în decursul mulsului;

– accesul cu ușurință la uger;

– posibilitatea asigurării unui spațiu suficient diferitelor sisteme și accesorii (bazine de sticlă pentru măsurarea laptelui, dispozitive de retractare automată a unităților de muls, ecrane de control a parametrilor mulsului, sisteme pentru distribuția furajelor concentrate în timpul procesului de mulgere);

– oferirea posibilității de folosire a unui braț de sprijin și orientare a unităților de muls și a furtunelor aferente pentru un flux al laptelui mai bun; brațul oferă posibilitatea alegerii unor unități de muls mai ușoare, care tracționeaza ugerul mai puțin, dar care nu pot fi menținute într-o poziție corectă fără folosirea acestui accesoriu; folosirea brațului duce la evitarea căderii accidentale a unităților de muls în timpul mulsului;

– amplasarea corectă a furtunelor în timpul mulsului este cea paralelă cu trunchiul animalelor;

– standurile de muls dețin două porți de acces în stand și două porți de ieșire din stand ceea ce duce la un numar mai mic de piese uzate și astfel, implicit, la costuri de întreținere reduse.

Dezavantaje

– standul de tip „brăduleț” este semnificativ mai lung, ducând la parcurgerea de către operatorul-mulgator a unor distanțe mai mari în decursul mulsului (efort mai mare) și totodata la creșterea costurilor cu construirea sălii de muls;

– creșterea timpului de ieșire a animalelor din standul de muls și deci la scăderea numărului de animale mulse în unitatea de timp.

– necesită un spațiu de cca 2,5m pentru ieșirea simultană a animalelor din stand, ceea ce duce la creșterea suprafeței construite destinată sălii de muls. Alegerea unui astfel de tip de stand, cu ieșire rapidă, se justifica în cazul standurilor mari cu mai mult de 16 posturi de muls (de la 2×8 în sus).

BIBLIOGRAFIE

Acatincăi, S., 2004 – Producțiile bovinelor, USAMVB Timișoara.

Acatincăi, S. 2005 – Proiectare tehnologică la bovine. USAMVB Timișoara.

Atanasi R., 1986 – Construcții și amenajări agrozootehnice. Adăpostirea animalelor. Editura Ceres, București.

Blumer, B,. Defour, D. 1973 – Adaptarea adăposturilor la tehnologii noi de creștere a animalelor, Ed. Ceres, București.

Călin, L., ș.a. 1970 – Complexe agrozootehnice de tip industrial, Editura Tehnică, București.

Cozma, D. 2012 – Contribuții la studiul influenței valorii genetice și managementului asupra performanțelor de producție și reproducție într-o fermă de vaci pentru lapte. Teză doctorat.

Cucu I., 1994 – Construcțiile din unitățile zootehnice și modul de exploatare a acestora în prezent și viitor, Comunicare, Simpozion științific, Facultatea de Zootehnie, Dec., Iași

Cucu Ion, Liahu Mihai, 1994 – Importanța elementelor tehnico – funcționale ale unui plan general în organizarea și exploatarea unei ferme familiale de vaci de lapte, Comunicare, Simpozion științific, Facultatea de Zootehnie, Dec., Iași.

Diaconescu Natalia, 1993 – Ferma de vaci de lapte, Revista de Medicină Veterinară și Creșterea Animalelor, Nr. 8-12, București.

Dinescu S., 1996 – Concepte moderne în zootehnie, Editura Ceres, București.

Gligor, V., Popescu, D. 1975 – Principii de igienă la construcțiile zootehnice, Ed. Ceres, București.

Leonte, C., 2006 – Elemente de construcții. Editura Alfa, Iași.

Leonte, C., 2013 – Construcții zootehnice. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.

Maciuc, V.2006 – Managementul creșterii bovinelor. Editura Alfa, Iași.

Roșca, R., 2009 – Mașini și instalații zootehnice. Editura Ion Ionescu de Brad, Iași.

Stanciu, G. – 1999: Tehnologia creșterii bovinelor. Ed. Brumar, Timișoara.

Șerban Al., Cucu I., 1981 – Construcții zootehnice, Ed. Didactică și Pedagogică, București.

Velea C., Mărginean Gh., 2012 – Tratat de creștere a bovinelor, Volumul II, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

***Plan zonal S.C.D.C.B. Dancu

*** Statistica MAD, MADR, FAO