Studii Comparative Privind Fiscalitatea In Tarile Europene

Studii comparative privind fiscalitatea in tarile europene

Capitolul 1 : Uniunea Europeana

Rolul Uniunii Europene

Pentru a asigura un sistem unitar de raportare și pentru o comparabilitatea mai buna a datelor statistice, Uniunea Europeană utilizează Sistemul European de Conturi (European Standard Accounts – ESA95). Acesta este menit să ofere:

– o metodologie a standardelor, definițiilor, clasificărilor și regulilor contabile comune,

in scopul asigurării comparabilității datelor statistice furnizate de Statele Membre;

– o metodă de transmitere a datelor necesare funcționării Uniunii Europene.

Sisteme fiscal comparate – pdf

Comisia Europeană anunță o serie de inițiative menite să promoveze o mai bună coordonare a sistemelor naționale de impozitare directă în cadrul Uniunii. Scopul este de a asigura conformitatea sistemelor naționale de impozitare cu dreptul comunitar și interacțiunea coerentă dintre acestea. Inițiativele caută să elimine discriminarea și dubla impunere în beneficiul persoanelor fizice și al întreprinderilor, contribuind, în același timp, la combaterea evaziunii fiscale și la menținerea bazei de impozitare. Europa.eu

Această inițiativă a Comisiei nu caută să înlocuiască sistemele fiscale naționale existente cu un sistem comunitar uniform. Aceasta urmărește îmbunătățirea si cooperarea între statele membre și coordonarea legislațiilor lor respective, în scopul de a asigura buna funcționare a douăzeci și șapte de sisteme naționale diferite în cadrul pieței interne.

Obiectivele principale ale unei abordări fiscale coerente și coordonate sunt:

•eliminarea discriminării și dublei impuneri;

•prevenirea cazurilor involuntare de neimpozitare și a evaziunii; și

•reducerea costurilor de conformitate pe care le presupune încadrarea sub incidența dispozițiilor mai multor sisteme fiscale.

Europa.eu

Resursele bugetare ale Uniunii sunt un organism în plină evoluție. Este vizată creșterea autonomiei bugetare comunitare, prin mărirea resurselor proprii, creșterea transparenței prin înlăturarea unor neclarități și inechități din sistemul actual, și mai ales creșterea eficienței, pentru acoperirea unor nevoi tot mai mari pe care Uniunea trebuie să le satisfacă pentru cetățenii săi în contextul creșterii rolului politic și social al acesteia în completarea celui economic.

Uniunea se confruntă cu noi probleme, precum multiplicarea planurilor globalizării, dezvoltarea noilor tehnologii, nevoia de reformă, descentralizare și de creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare. Măsurile luate de Uniune în domeniul fiscalității pentru a face față acestor probleme sunt satisfăcătoare și o vor ajuta să nu piardă tempo-ul în competiția cu celilalți actori globali.

O altă problemă de mare actualitate este lărgirea Uniunii cu zece noi membri, și odată cu aceasta, provocările pe care le aduce în planul fiscalității pentru vechii membri. Consecința pe termen scurt ar putea fi migrarea unei părți a investițiilor și a locațiilor de producție din vechea Europă către Est, și astfel, impulsul de moment ar putea fi de reducere a fiscalității pentru a face față concurenței. Însă această situație nu este sustenabilă pe termen lung pentru nici unul din actori, din cauza tendinței permanente de creștere a cheltuielilor bugetare.

http://fiscalitateeuropeana.blogspot.ro/

Rolul impozitelor

Datorită scopului de a reprezenta și asigura interesele generale ale societății, reprezentate de interesele politice, economice, religioase, etnice sau naționale ale poporului privite în integralitatea lor, statul are nevoie de resurse pentru a putea realiza aceste interese. Principalele surse sunt taxele și impozitele percepute de la contribuabili.

Licenta mea

Politica fiscală în cadrul Uniunii Europene constă in două componente: impozitarea directă, care rămâne de competența exclusivă a statelor membre, și impozitarea indirectă, care influențează libera circulație a mărfurilor și libera prestare a serviciilor. În ceea ce privește impozitarea directă, statele membre au luat măsuri pentru a preveni evaziunea fiscală și dubla impunere. Politica fiscală este menită să evite distorsionarea concurenței între statele membre pe piața internă din cauza diferențelor între nivelurile și regimurile de impozitare indirectă. http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/index_ro.htm

In structura veniturilor fiscale a impozitelor directe si indirecte exista diferentieri, in Danemarca, Italia si Belgia predominand impozitele directe, in Franta, Grecia, Irlanda, Portugalia si Regatul Unit al Marii Britanii predominand impozitele indirecte, iar in celelate state membre impozitele directe detin o usoara superioritate asupra celor indirecte.

Proportia globala a impozitarii din PIB, adica suma dintre impozite si contributii sociale obligatorii in procente din PIB in UE28 s-a situat la 39.4% în 2012, o crestere de 0.6 % fata de 2011.

Taxa pe munca este cea mai mare sursă de venituri fiscale în aproape toate statele membre.
Ea reprezinta mai mult de jumătate din totalul veniturilor fiscale în 2012 (51,0%), urmata de impozitele pe consum (28,5%) și impozitele pe capital (20,8%). Cele mai mari cote de impozitare privind taxa pe muncă au fost observate în Suedia(58,6%), Țările de Jos: Belgia si Olanda (57,5%), Austria (57,4%) și Germania (56,6%). Doar în Bulgaria (32,9%), Malta (34,6%), Cipru (37,1%) și Regatul Unit (38,9%) cota a fost sub 40%.

Taxele de consum au fost cea mai mare sursă de venituri fiscale în 2012, în patru state membre: Bulgaria, Croația, Malta și România. Cele mai mari cote de impozitare din consumul de s-au înregistrat în Bulgaria (53,3%), Croația (49,1%) și România (45,1%), iar cele mai mici în Belgia (23,7%), Franța și Italia (ambele 24,7%).

Impozitele pe capital au reprezentat cea mai mică ponderea veniturilor fiscale în toate statele membre în 2012. Cele mai mari procente s-au înregistrat în Luxemburg (27,5%), Regatul Unit (27,4%), Malta (26,6%) și Cipru (26,1%), și cele mai mici în Estonia (7,1%) și Slovenia (9,8%). Europa.eu

Față de Uniunea Europeană, unde impozitul pe profit variază între 10% (Bulgaria) și 38% (Franța), Europa Centrală și de Est se caracterizează prin variații mai mici de la un stat la altul ale cotelor aplicate. Cel mai mic nivel, de 9%, este în Muntenegru, iar cel mai mare de 26%, în Grecia.

http://www.capital.ro/unde-se-afla-romania-intre-tarile-din-regiune-la-impozitul-pe-profit-si-la-tva.html

Sistemul de impozitare bazat pe cota unică este aplicat în opt din cele 16 țări, în timp ce în celelalte opt state funcționează sistemul cotelor progresive. Datele Eurostat indică faptul că nici la nivelul Uniunii Europene nu au intervenit schimbări: în afară de Finlanda și Suedia, care au operat majorări ale impozitului pe venit, niciun alt stat membru nu a modificat cotele de impozitare în intervalul 2013-2014. În Uniunea Europeană, cea mai redusă cotă este cea a Bulgariei (10%), iar cele mai ridicate, de peste 55% sunt aplicate în Suedia și Danemarca. Cu 16%, România se încadrează în eșalonul țărilor UE cu cele mai scăzute rate de impozit pe venit, alături de Bulgaria, Lituania și Ungaria.

http://www.capital.ro/unde-se-afla-romania-intre-tarile-din-regiune-la-impozitul-pe-profit-si-la-tva.html

Armonizarea fiscalitatii la nivelul tarilor europene si rolul CCCTB

1.3.1 Armonizarea fiscalitatii la nivelul Europei

Fiscalitatea este un rezultat istoric al mediului social, politic și economic dintr-un stat. În același timp, starea de dezvoltare a unui stat este dependentă într-o poporție însemnată de istoria propriului sistem fiscal, de modul în care acesta este conceput și funcționează. Constituirea veniturilor bugetare trebuie să se realizeze în concordanță cu cerințele referitoare la randament, eficacitate, echitate. Pluralitatea acestor obiective și constrângerile politice, economice, administrative s-au concretizat în aplicarea unei reforme graduale în România după trecerea la economia de piață. Aplicarea acesteia nu a avut întotdeauna efectele scontate, modificările legislative repetate ducând la descurajarea investitorilor și aplicarea dificilă a legislației fiscale atât la nivelul agenților economici cât și al aparatului fiscal.

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2010

La nivelul țărilor membre ale UE se manifestă un proces de diferențiere a politicilor fiscale în domeniul impozitelor directe, procesul de armonizare se aplică cu pregnanță în domeniul impozitelor indirecte deoarece acesta afectează libera circulație și libera prestație a serviciilor. Politica fiscală din cadrul UE în sfera impozitelor directe vizează în principal prevenirea evaziunii fiscale și eliminarea dublei impuneri.

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2010

Armonizarea la nivel comunitar este permisă și parțial realizată în domeniul impozitelor indirecte, dar aproape inexistentă în cel al impozitării directe. Această situație nu se va schimba în viitorul apropiat, deoarece nu există voință în acest sens nici la nivelul statelor membre, nici la nivel comunitar.http://fiscalitateeuropeana.blogspot.ro/

Cu toate eforturile de armonizare a sistemelor economice si politice, globalizarea economica si intensificarea mobilitatii capitalurilor a creat si conditiile manifestarii unei competitii fiscale intre statele membre ale UE. In prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu există un sistem fiscal european total integrat, ceea ce își pune amprenta pe modul în care se transmite aceeași decizie de politică fiscală, la nivelul fiecărui stat membru.

http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_3a5744edeef192e0d12f8e9a8446293c.pdf

In contextul politicii generale a UE, politica fiscală este considerată a fi esențială, pentru toate statele Uniunii Europene. Cu toate acestea, independența lor fiscală este constrânsă atât de obligația nedistorsionării concurenței în interiorul Pieței Unice, cât și de necesitatea încadrării în criteriile de convergență stabilite la Maastricht (1993), incorporate și în “Pactul de Stabilitate și Creștere (2008)” și mai recent în ,,Pactul Fiscal’’ (2013), urmărind coordonarea politicilor fiscale naționale pentru asigurarea unui climat de stabilitate si de prudenta bugetară.

http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_3a5744edeef192e0d12f8e9a8446293c.pdf

Pentru a realiza obiectivele preconizate, prin proiectele de stabilitate și convergență,statele membre si-au exprimat intenția de a accepta modificarea sistemelor lor fiscale, ca urmare a unui proces de coordonare reglementativă, care sa aibă ca finalitate armonizarea fiscală în condițiile respectării celor două principii ale integrării europene: principiul acceptării politicilor fiscale ale tuturor țărilor, cu anumite condiții, și principiul subsidiarității, ca relații verticale între instituțiile europene și guvernele naționale, iar ca obiectiv, garantarea libertăților comunitare, și protejarea pieței unice. Intinderea si limitele procesului de armonizare fiscală, au făcut obiectul unor opinii și dezbateri de cele mai multe ori divergente, astfel încât rezultatele acestui proces, în mare parte, întârzie să apară în special în zona fiscalității indirecte.

In prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu există un sistem fiscal european integrat, ci o joncțiune de sisteme fiscale naționale diferite. O atare diversitate a făcut ca sistemele fiscale naționale sa devina, uneori, generatoare de concurență fiscală. In contextual diferențelor între regimurile de impozitare și nivelul cotelor de impunere, obiectivul principal al politicii fiscale în cadrul UE, a fost acela de a evita distorsionarea concurențeipe piața unica europeană.

http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_3a5744edeef192e0d12f8e9a8446293c.pdf

1.3.2 Rolul CCCTB :

Prima inițiativă a Comisiei Europene în vederea introducerii unei baze fiscale consolidate comune a societăților a avut loc în 2001. În 2004 s-a înființat grupul de lucru pentru baza fiscală consolidată comună care și-a desfășurat activitatea în mai multe subgrupuri, consultând experți fiscali naționali, reprezentanți ai firmelor și ai lumii universitare și elaborând numeroase rapoarte, analize și evaluări. Planificată pentru adoptare în 2008, lansarea propunerii a fost amânată din cauza dezacordurilor și opoziției unor state membre.

Obiectivul general al propunerii constă în instituirea unui set de reguli comune pentru calcularea bazei fiscale a societăților care au reședința fiscală în UE și a filialelor situate în UE ale societăților din țări terțe. Regulile vor avea caracter opțional, în sensul în care societățile comerciale vor putea alege să se supună regulilor directivei (art. 6).

Obiectivele specifice constau în:

– reducerea costurilor de conformare ale societăților în privința impozitului pe profit;

– eliminarea dublei impuneri pentru societățile care activează în cadrul pieței interne;

– eliminarea supraimpozitării pentru activitățile economice transfrontaliere, care rezultă în principal din absența sau din disponibilitatea redusă a compensării transfrontaliere a pierderilor12.

12 Evaluarea impactului propunerii [SEC(2011) 315] precizează că există doar patru state membre (Austria, Italia, Danemarca și Franța) care dispun o anumită formă de compensare transfrontalieră a pierderilor, în timp ce șase state membre (Belgia, Republica Cehă, Grecia, Lituania, Ungaria și Slovacia) nu precizează nicio formă de compensare (internă

Abordarea comună propusă ar urma să asigure coerența sistemelor fiscale naționale, însă nu ar armoniza ratele (nivelurile) de impozitare. Comisia consideră că trebuie încurajată concurența loială în privința ratelor de impozitare. Diferența dintre rate permite menținerea unei anumite concurențe fiscale pe piața internă, iar existența unei concurențe fiscale loiale, bazate pe rate, conferă mai multă transparență și permite statelor membre să ia în considerare atât competitivitatea pe piață, cât și nevoile bugetare, atunci când fixează ratele de impozitare.

Se urmărește reducerea obstacolelor fiscale și a sarcinilor administrative, făcând mai simplă și mai ieftină extinderea activității IMM-urilor la nivelul UE. Potrivit fișei de evaluare a impactului propunerii15, obstacolele rezidă în norme naționale eterogene și complexe, atât în privința stabilirii profiturilor impozabile, cât și a normelor procedurale (de colectare și de administrare a impozitelor).

15 SEC (2011) 315.

O societate care optează pentru CCCTB nu mai intră sub incidența dispozițiilor naționale în materie de impozit pe profit pentru toate aspectele reglementate de normele comune. În cadrul CCCTB toate costurile legate de cercetare și dezvoltare sunt deductibile.

O societate care nu îndeplinește condițiile impuse de CCCTB sau care optează pentru cadrul oferit de CCCTB rămâne sub incidența dispozițiilor naționale în materie de impozit pe profit care pot conține și anumite sisteme specifice de stimulente fiscale în favoarea cercetării și dezvoltării.

Pentru statele membre, introducerea unui sistem opțional va însemna că administrațiile fiscale vor trebui să gestioneze două sisteme fiscale diferite (CCCTB și impozitul național pe profit).

http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2012/fi_1285.pdf

Romania si alte parlamente nationale (UK, Polonia, Bulgaria, Malta, etc.) au transmis obiectii prin care considera ca principiul subsidiaritatii a fost incalcat de catre Comisia Europeana.

Romania nu sustine aceasta propunere de directiva intrucat se considera ca aplicarea directivei ar insemna o limitare semnificativa a independentei fiscale a statelor membre. De asemenea, Camera Deputatilor considera ca motivarea avansata de Comisia Europeana este contradictorie si fundamentata insuficient.

Camera Deputatilor este de parare ca propunerea de directiva CCCTB:

–nu este conforma cu principiul subsidiaritati, si

– este conforma cu principiul proportionalitatii, in pofida unor deficiente constatate.

Pentru impartirea bazei de impozitare se propune utilizarea a trei criterii – forta de munca, active si vanzari. In documentul transmis de Camera Deputatilor se aprecieaza ca cele trei criterii pot fi considerate neechilibrate, neechivalente sau neechitabile. In felul acesta, formula propusa pentru impartirea bazei de impozitare va avea efecte negative asupra veniturilor unor state membre, inclusiv Romania. http://codfiscal.net/22233/cdep-opinie-privind-propunerea-de-directiva-cu-privire-la-baza-fiscala-consolidata-comuna-a-societatilor-ccctb

Principalele avantaje ale introducerii CCCTB, si anume:

– o mai mare transparenta fiscala, care va face regimul fiscal mai echitabil si mai eficient;
– reducerea costurilor de punere in aplicare si a birocratiei, ceea ce va imbunatati potentialul de crestere al societatilor cu activitati transfrontaliere, va face Uniunea Europeana mai atragatoare pentru investitori si va promova accesibilitatea pietei interne pentru societatile care nu au inca activitati transfrontaliere;

– speranta ca deciziile de repartizare pe piata interna vor fi luate in considerare mai des decat in prezent in functie de considerente sociale si economice neutre pentru fiscalitate;

– o reducere a doua tipuri de probleme fiscale: evaziunea fiscala, pe de o parte, si dubla impozitare, pe de alta parte. http://codfiscal.net/22232/europarl-raport-privind-baza-fiscala-consolidata-comuna-a-societatilor-ccctb

Capitolul 2 : Tipuri de impozit la nivelul tarilor europene

Funcția de control a sistemului fiscal decurge din interesul statului referitor la asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor sociale. De aceea, in legislația de instituire a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sunt percepute expres modul in care se realizează controlul cu privire la mărimea acestora, precum și finalizarea asietei prin perceperea efectivă la bugetele publice a veniturilor fiscale aferente. Prin funcția de control se urmărește reflectarea provenienței resurselor fiscale, mărimea absolută a acestora și nivelul relativ in raport cu PIB, titlul cu care se mobilizează la bugetele publice beneficiare, modul in care sunt respectate principiile impunerii și cum sunt influențate diversele procese economice și sociale prin intermediul fiscalității.

Sisteme fiscale comparate – 2010

Principalele caracteristici ale impozitelor :

1. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice și/sau juridice care realizează venituri dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere să participe prin impozite la constituirea fondurilor generale ale statului;

2. au caracter definitiv și nerambursabil, în sensul că impozitele odată făcute sunt utilizate numai la finanțarea unor acțiuni și obiective necesare membrilor societății;

3. sunt o prelevare fără contracompensație sau fără vreun echivalent direct și imediat din partea statului în favoarea contribuabilului.

Clasificate dupa trasaturile de fond si de forma impozitele sunt: directe si indirecte.

Principala diferenta dintre impozitele directe si cele indirecte se refera la faptul ca impozitele directe sunt aplicate asupra veniturilor, iar cele indirecte asupra consumului.

2.1 Impozite directe

Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere, care s-a ivit și s-a practicat în perioadele cele mai timpurii de apariție a relațiilor financiare.

Impozitele directe reunesc o bună parte din ansamblul modalităților de extragere a valorii în favoarea autorităților publice. Ele alcătuiesc o diversitate extinsă de instrumente fiscale bazate pe mecanismul impunerii nemijlocite a materiei impozabile.

Impozitele directe, grație echitabilității lor, au o contribuție esențială la formarea veniturilor publice. În veniturile bugetelor publice ale țărilor O.C.D.E. (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ele reprezintă, în medie, o jumătate.

Impozitele directe prezinta urmatoarele caracteristici :

– sunt individualizate: aceasta este o caracteristica definitorie a impozitelor directe, deoarece materia impozabila este personalizata;

– sunt suportate efectiv de contribuabil: persoana fizica sau juridical care obtine venituri sau poseda avere;

– sunt diferentiate in conformitate cu puterea contributiva a contribuabilului;

– sunt progresive: persoanele cu venituri mai mari, platesc impozite mai mari;

– satisfac mai amplu principiul “echitate fiscala”: pentru ca sunt platite in functie de venitul pe care il obtii , spre deosebire de impozitele indirecte care nu tin cont de castigul fiecaruia. Indiferent de venit taxa pe consum este aceeasi pentru toata lumea;

– sunt mai eficiente: consumul nu se poate controla, insa veniturile sunt mai controlabile;

– sunt mai putin sensibile la conjuctura economica, fiind sursa stabile de venituri publice.

2.1.1 Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Marea Britanie

Marea Britanie reprezintă țara de origine a acestui impozit, ce a fost introdus pentru prima dată în anul 1798.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice aduce aproape 66% din veniturile bugetului de stat al Marei Britanii. În această țară venitul se împarte pe categorii (ședule) în funcție de sursa venitului , exemplu: salarii, dividende, chirii, iar fiecare ședulă se impune în mod deosebit. Acest mod de impunere are scopul de a “prinde venitul la sursă”.

Impozitul pe venit se împarte în câștigat (prin muncă) și investițional (nu din munca prestată). Perceperea impozitului pe salarii și remunerări se face la sursă. În acest caz, este necesară prezentarea declarației privind impozitul de către persoanele care au venit doar din salariu. În toate celelalte cazuri, impozitarea veniturilor se face în baza declarațiilor depuse de contribuabili în termenii stabiliți. Scutirea personală în Marea Britanie este de 3 455 lire sterline.

Cotele impozitului pe venitul persoanelor fizice sunt diferențiate în felul următor:

In Marea Britanie, principalele veniturile impozabile cuprind:

veniturile din salarii și asimilate lor (employment income): reprezintă principalele venituri din categoria employment income ce cad sub incidența impozitului pe venit. Aceste venituri sunt ajustate prin neincluderea sau deducerea unor elemente ce au legătură cu desfășurarea activității la locul de muncă. Cheltuielile cu transportul la locul de muncă nu sunt deductibile la calculul venitului impozabil. Cheltuielile efectuate de angajator în beneficiul angajatului referitoare laformarea și perfecționarea profesională full-time sunt scutite de impozit în limita a 15.480 GBP.

veniturile din activități independente: Sunt impozitate după deducerea cheltuielilor care au contribuit în mod direct și exclusiv la derularea afacerii sau profesiei. Există o serie de restricții privind deducerea cheltuielilor de capital, de protocol, etc

veniturile de pensii (pensii de stat, pensii ale angajatorului, pensii din scheme personale): sunt taxate în mod identic cu veniturile din salarii, prin stopaj la sursă efectuat de plătitorul pensiei. La începutul plății pensiei, o parte din acesta poate fi transformată într-o sumă fixă plătibilă o singură dată, ce este scutită de impozit. Pe perioada contributivă, angajații pot beneficia de deducerea contribuțiilor sociale sociale pânăla 100% din veniturile impozabile limitate la 255.000 GBP (pentru 2010 – 2011).

veniturile din dividende: beneficiază de un credit fiscal egal cu 1/9 din dividendele distribuite de o companie. Venitul impozabil din dividende este egal cu dividendele încasate și creditul fiscal, iar impozitul final pe dividende se determină făcând diferența între impozitul rezultat prin aplicarea cotei de impozitare la venitul impozabil și creditul fiscal.

venituri locative: sunt neimpozabile veniturile din chirii (4.250 GBP pe an pentru veniturile din închirierea locuinței în carelocuiește contribuabilul și familia acestuia);

beneficiile de securitate socială: alocația pentru îngrijirea persoanelor cu handicap (Carer’s allowance), alocația de șomaj (dacă s-au plătit contribuțiile sociale în cuantumul necesar), indemnizația de concediu medical (din săptămâna 29), ajutorul de deces plătit săptămânal, etc.

http://www.acteuk.com/tax-return-selfemployed-anglia/calcul-impozit-pe-venit-marea-britanie.html

Franta

Impozitul pe venitul persoanelor fizice în veniturile publice are o pondere de peste 18%. Unitatea impozitată este familia alcătuită din doi soți și persoanele aflate la întreținerea lor. Celibatarii se impun individual. Cota impozitului este progresivă – de la 0% până la 56,8%.

Ostartulat

Impozitul pe venit este așezat mai degrabă asupra gospodăriei (căminului) decât asupra fiecărui soț separat. Declarații separate se fac numai în unele cazuri excepționale. Venitul căminului cuprinde veniturile soților și al copilului necăsătorit, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

In Franta, principalele categorii de venituri impozabile sunt:

venitul din salarii: este impozitat la rate progresive, astfel venituri anuale de sub 5.875 Euro nu se impozitează (au impozitul pe venit de 0%); venituri anuale de la 5.875 Euro la 11.720 Euro se impozitează cu 5.5%; venituri anuale de la 11.720 Euro la 26.030 Euro se impozitează cu 14% pe an; veniturile de la 26.030 Euro la 69.783 Euro pe an se impozitează cu 30% și veniturile de peste 69.783 Euro se impozitează cu 40%. Începând cu 2013 gospodăriilor (cele care au două persoane) care obțin venituri totale între 193.000 Euro și 1.280.000 Euro li se aplică un impozit de 45% și pentru un venit ce depășește 1.280.000 Euro un impozit de 75%.

venitul din afaceri sau activitati independente: este supus impunerii prin rate progresive, dar și taxelor sociale. Cheltuielile efectuate pentru obținerea acestor venituri sunt deductibile. Sunt operaționale alocații și reduceri, cum ar fi cele pentru investițiile în întreprinderi noi sau în anumite sectoare. O alocație specială egală cu 20% din venitul net, dar plafonată la o sumă dată, se aplică dacă persoana impozabilă este membru al unui centru oficial de contabilitate, care îi conduce evidența în partidă dublă.

Venituri din pensii: Pensiile de viață au un regim special, în sensul că sunt impozitate doar parțial. Proporția impusă depinde de vârstă și de momentul în care s-a făcut prima plată, astfel: până la 50 de ani – 70%; între 50 și 59 de ani – 50%; între 60 și 69 de ani – 40% și peste 70 de ani – 30%. Din materia impozabilă subiectul nu poate efectua deducerile la care este îndreptățit în cazul celorlalte tipuri de pensii.

Venituri din dividende: Dividendele primite de la o companie rezidentă îndreptățesc acționarul la un credit fiscal (avoir fiscal) egal cu 50% din valoarea distribuției. Suma agregată a dividendului și creditul fiscal sunt adăugate la venitul impozabil al acționarului și supuse global sistemului progresiv de impunere, dar apoi suma creditului fiscal este scăzută din impozitul astfel calculat. În cazul în care creditul fiscal este mai mare decât obligația calculată contribuabilul este îndreptățit la o rambursare. O sumă prestabilită din dividende, diferențiată în raport de volumul veniturilor impozabile ale familiei, este scutită de impozit. Fiind supuse globalizării, veniturile din dividende sunt obiect și al taxelor sociale.

Veniturile din dobanzi: Dobânzile din surse franceze sunt impozitate progresiv, astfel 15%, pentru dobânda din obligațiuni guvernamentale și ale corporațiilor, împrumuturi, depozite, conturi curente și la termen; între 35% și 60%, pentru dobânzile bonurilor de casă și bonurilor de trezorerie. La aceste rate rezidenții trebuie să adauge taxele sociale, care nu sunt deductibile.

venitul din drepturi de proprietate intelectuala : sunt tratate ca și câștiguri din capital pe termen lung, când sunt primite de indivizii angajați în afaceri. Același principiu se aplică și la drepturile de autor asupra software original primite de 537 profesioniștii independenți. Rata de impunere este de 16% și se aplică asupra diferenței dintre venit și cheltuielile efectuate pentru obținerea acestuia. Contribuabilul poate opta și pentru impunerea în sistem progresiv, caz în care baza impozabilă se reduce cu 30%.

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/99_Popeanga%20Vasile%20Nicolae.pdf

Germania

Impozitul pe venitul persoanelor fizice se determină în baza unei scări de rate progresive. Cotele de impunere oscileaza intre 0% pentru venituri mai mici de 7.664 € si 42% pentru venituri mai mari de 52.152 €. Minimul neimpozabil este stabilit pentru persoane și pentru familii. Astfel, O persoana singura care castiga mai putin de 7.664 EUR pe an, nu este impozitata. In cazul unui cuplu venitul anual neimpozabil este stabilit la 15.328 EUR.

Pentru calcularea venitului impozabil se scad unele cheltuieli speciale, de exemplu, alimentele soților după divorț, cotizațiile pentru asigurarea medicală și asigurarea de viață, impozitul bisericesc, cheltuielile pentru învățământul profesional etc. Impozitul pe venitul angajaților se reține de angajator din câștigul lor la achitarea salariului (impozitul pe salariu) și ulterior se transferă fiscului.

Venitul este impozitat cu o rata progresiva. Primei transe de impozitare progresiva, care incepe de la venitul anual de 7.664 EUR, i se aplica o rata de impozitare de 15% (Eingangsteuersatz sau rata minima de impozitare). Pentru urmatoarea transa de venit cota de impozitare creste apoi relativ rapid la aproximativ 24%, iar începând de la 12.740 EUR, cota de impozitare continua sa creasca, plafonul cotei de impozitare fiind de 42%.

In Germania, principalele categorii de venituri impozabile sunt:

venituri din beneficii agricole si forestiere;

venituri din beneficii industriale si comerciale;

venituri din beneficiile necomerciale;

veniturile de natura salariala;

veniturile din capital de natura mobiliara;

venituri funciare si asimilate;

Ostratulat

http://www.langer-personal-consulting.ro/noutati-si-informatii/12-venituri-si-impozitare-in-germania.html

bibliotecaregilelive

word : impozite directe in spatiul UE : targu jiu 2008

word:impozitul pe venitul pesr fizice in germania

Romania

Impozitul pe venitul persoanelor fizice se impoziteaza cu o cota unica de 16%.

In Romania, principalele categorii de venituri impozabile conform Codului Fiscal sunt :

-venituri din salarii : In Romania fiecare angajat si angajator contribuie la bugetul asigurarilor sociale, la fondul de sanatate, la fondul pentru somaj precum si la bugetul de stat, prin impozitul pe salarii.

-venituri din activitati independente : Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

-venituri din activitati liber-profesioniste : Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

-venituri din drepturi de proprietate intelectuala : Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

-venituri din pensii : Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate o reprezinta veniturile din pensii care depasesc 740 de lei. Contributia lunara se datoreaza asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contributie nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei. Cota de impozitare este de 16%.

2.1.2. Impozitul pe profiturile persoanelor juridice

Marea Britanie

Beneficiar al sumelor colectate cu titul de impozit pe profit este în totalitate statul. Subiectii impozabili sunt societățile și asociațiile, inclusiv cluburile și asociațiile de comert, dar nu societățile de persoane, instituțiile care asigură servicii medicale, autoritățile locale sau asocierile între autoritățile locale.

Coroana britanică impune profitul realizat pe baza unui barem progresiv, după cum urmează:

pentru beneficii mai mici de 10.000 £, 0%;

pentru beneficii între 10.001 – 50.000 £, 23,75%;

pentru beneficii cuprinse între 50.001 – 300.000 £, 19%;

pentru beneficii de 300.001 -1.500.000 £, cota de 32,75%;

pentru beneficii mai mari de 1.500.000 £, cota de 30%.

Franta

Profitul companiilor se impozitează la o rată standard de 33,33%. Aceasta este majorată cu o suprataxă de 3%, în acest caz ajungându-se la o rată medie de impunere de 34,33%. Întreprinderile mici și mijlocii suportă pentru un profit de până la 38 120 de euro o rată redusă de 15%. Prin aplicarea suprataxei menționate, acestea ajung la o rată efectivă de 15,45%. Marile companii suportă o taxă suplimentară socială de 3,3% și în cazul lor rata medie de impunere a profiturilor este de 35,4%. De asemenea, o rată redusă, de 19%, se aplică asupra câștigurilor de capital pe termen lung și drepturilor de autor, care prin combinare cu suprataxa de 3%, atinge în final nivelul de 19,57%. În sistemul francez de impunere a companiilor poate opera și un impozit forfetar anual, considerat ca sumă minimă a obligației fiscale, care este cuprins între 750 și 30 000 de euro, în funcție de nivelul venitului impozabil. Dividendele, dobânzile și drepturile de autor plătite către companii rezidente nu se impozitează.

Sursa pdf impozitul pe profit si impozitul pe venit in franta

Germania

In Germania putem observa ca exista anumite entitati care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. Printer acestea se numara: Deutsche Bundesbank; societatile, asociatiile de persoane si masele patrimonialecare, in raport de un statut, act de infiintare, regulament interior sau in raport de activitatea efectiv desfasurata, au scopuri confesionale, de utilitate publica sau de binefacere; cooperativelesi anumite grupuri autorizate sa construiasca locuinte; asociatiile profesionale care nu desfasoara o activitate cu character industrial sau commercial, casele de pensii si celalalte case de asigurari sociale; cooperativele agricole, asociatiile agricole si alte entitati similare.

Cota de impozitare este de 25%. Canalul de televiziune german ZDF datoreaza un impozit de 4% pentru remuneratiile primate ca urmare a difuzarii publicitatii comerciale.

word : sisteme imp ue directe indir contributii

30.175% to 33.325% (15.825% federal plus 14.35% to 17.5% local) additionally 18% pension and 15.5% Healthcare. Wikipedia

Romania

Cota de impozit pe profit in Romania este de 16%, fiind una dintre cele mai mici cote din Europa.

La înființare ORICE societate este OBLIGATĂ să devină plătitoare de impozit pe veniturile

Microîntreprinderilor. Se trece obligatoriu la plata impozitului pe profit când: Venituri depasesc 65.000 euro SAU se obțin venituri din management/ consultanță. Coat de impozit pentru microintreprinderi fiind de 3% aplicata asupra veniturilor. Ase.ro

In ceea ce priveste impozitul pe veniturile microintreprinderilor, nu mai aplica sistemul de impozitare pe veniturile microintreprinderilor contribuabilii care realizeaza venituri din consultanta si management daca ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in total venituri este peste 20% si s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentand diferentele de curs valutar si a reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii.

http://www.ziare.com/impozit/fiscal/modificari-la-codul-fiscal-de-la-1-ianuarie-impozitul-pe-profit-tva-accize-redevente-1275340

2.2 Impozitele indirecte

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri, prestarii unor servicii sau executarii unor lucrari, al importului sau exportului, ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile sau consumul.

Impozitele indirecte sunt vărsate la buget, de regulă, de către industriași, comercianți, dar sunt suportate de către consumatori, deoarece se include în prețul de vânzare al mărfurilor

2.2.1 TVA-ul si accizele

Marea Britanie

Din 2011 cota standard a TVA-ului a crescut de la 17,5% la 20%6. O cotă redusă de 5% se aplică, de exemplu pentru combustibil și energie. Cota zero este folosită pe scară largă și se aplică la unele produse alimentare, cărți, construcții noi, transport de pasageri, unele acțiuni de caritate și pentru îmbrăcăminte de copii și încălțăminte.

20% (reduced rate of 5% for home energy and renovations, 0% for life necessities – groceries, water, prescription medications, medical equipment and supplies, public transport, children's clothing, books and periodicals)[3]

word : sisteme imp ue directe indir contributii

Cotele accizelor la băuturile alcoolice7 au fost crescute cu 2% peste nivelul inflației. În vederea îmbunătățirii sănătății publice, au fost crescute cotele accizelor la tutun cu 2% peste nivelul inflației.

6 între 1 decembrie 2008 și 31 decembrie 2009, cota a fost temporar redusă la 15%).

7 A fost introdusă o nouă taxă pe consumul de bere, cu rol de a descuraja consumul

word : sisteme imp ue directe indir contributii

Franta

Cota standard TVA este de 19,6%, și va crește la 21,2% până la sfârșitul anului 2012. Două cote reduse se aplică 5,5% asupra mărfurilor de bază și 7% asupra sectorului imobiliar, serviciilor de cazare și restaurantelor. O cotă de 2,1% se aplică la ziare, spectacole de teatru și medicamente.

word : sisteme imp ue directe indir contributii

20% (reduced rate of 10%, 5.5%, 2.1% and 0% for specific cases like some food, transportation, cultural goods, etc.)[3][11]

Germania

Cota standard de TVA a crescut de la 16% la 19% începând cu 1 ianuarie 2007. Se aplică o cotă redusă de 7% la anumite produse alimentare, transport public, cărți, hoteluri și pensiuni. Scutiri de TVA sunt acordate pentru puține servicii, cum ar fi servicii de închirieri și servicii medicale.

word : sisteme imp ue directe indir contributii

19% (reduced rate of 7% applies e.g. on sales of certain foods, books and magazines, flowers and transports)[3]

Romania

Cota standard de tva este de 24% incepand cu luna iulie a anului 2010. Romania aplica una din cele mai ridicate cote de TVA din Europa.

Pentru a determina sumele de plată către autoritatea publică orice agent economic înfiinteaza cel putin patru conturi: TVA colectată, TVA deductibilă, TVA de plată, TVA de recuperat. Diferenta dintre TVA-ul colectat si cel deductibil reprezinta TVA-ul de plata pe care agentul economic trebuie sa il vireze la Bugetul de Stat.

România ocupă locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), imediat după țări precum Ungaria, Danemarca sau Suedia, care au o cotă TVA de 25%.

http://www.mediaddict.ro/tva-ul-din-romania-este-la-nivelul-tarilor-cu-salarii-minime-de-1-000-de-euro/

Romania se afla in topul tarilor cu cea mai mare cota de TVA : 24%. Se mai aplica si cote reduse:

-5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite

-9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe,

livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;

livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;

livrarea de produse ortopedice;

livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping

2.2.2 Taxele vamale la nivelul tarilor europene

Tariful vamal de import al României este, de la 1 ianuarie 2007, Tariful Vamal Comun al Uniunii Europene. Aplicabil în toate Statele Membre ale U.E., acesta asigură buna funcționare a Pieței  Interne Europene.

De la 1 ianuarie 2007, ca stat membru al Uniunii Europene (UE), România aplică Tariful Vamal Comun al UE.

Tariful Vamal Comun  a fost instituit în 1968, o dată cu încheierea procesului de eliminare a taxelor vamale între țările membre UE și cu formarea uniunii vamale.

http://www.dce.gov.ro/poli_com/Regim_import.htm

Uniunea vamală este un fundament esențial al Uniunii Europene (UE), care funcționează din 1968. În baza acesteia sunt eliminate frontierele dintre statele membre în ceea ce privește comerțul cu toate categoriile de bunuri (articolul 28 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – TFUE). Sunt interzise între statele membre taxele vamale și orice taxe cu efect echivalent.

La frontierele externe, mărfurilor provenite din țările terțe li se aplică Tariful vamal comun, completat de Tariful vamal integrat (TARIC). Produsele care se află în liberă circulație în cadrul Uniunii trebuie să respecte normele pieței interne și anumite dispoziții ale Politicii comerciale comune. În plus, Codul vamal comunitar și Codul vamal al Uniunii garantează o aplicare uniformă a normelor de către autoritățile vamale ale statelor membre. http://eur-lex.europa.eu/summary/chapter/customs.html?root_default=SUM_1_CODED%3D12&locale=ro

Capitolul 3 : Principii de impozitare

3.1 Principii ale impunerii

Codul fiscal comentat carte – de cerut profei

Principii clasice ale impunerii

Adam Smith, reprezentant de seama al economiei politice clasice din secolul al XVIII-lea, a formulat pentru prima data principiile impunerii. Aceste principii clasice se refera la:

Justețe: presupune egalitatea în fața impozitului, adică fiecare cetatean care obtine venituri sau care are avere trebuie să contribuie la acoperirea cheltuielilor publice pe masura veniturilor obtinute sau averii detinute.

Certitudine: presupune ca marimea impozitul trebuie să fie certa, si nu arbitrara , iar termenele, cuantumul și modul de percepere a impozitului trebuie să fie cunoscut si respectat de către contribuabil.

Comoditate: presupune stabilirea unor reguli simple din punct de vedere al înțelegerii pentru contribuabil, pentru a favoriza acceptabilitatea socială a sistemului fiscal. Principiul de comoditate este unul dintre principiile de impozitare și susține că sistemul fiscal ar trebui să fie simplu, ușor de înțeles de către toti contribuabilii. Nu ar trebui să fie complicat, ar trebui să înțeleagă cum să calculeze și în cele din urmă sa stabileasca cât de mult trebuie să plăteasca la stat. Acest principiu de impozitare este atât de important, în sensul că ajută la evitarea corupției.

Eficacitate: presupune asigurarea incasarii impozitelor cu un minim de cheltuieli , dar acest lucru sa fie favorabil si pentru platitor.

http://www.preferatele.com/docs/psihologie/9/principiile-impuneri20.php

Principii moderne de impunere

Pentru ca obiectivele majore de impozitare trebuie să fie realizate, impozitele trebuie să respecte anumite criterii. Acestea sunt cuprinse în următoarele principii:

1. Principiul impunerii echitabile presupune dreptate sociala in materie de impozite.

Respectarea echitatii fiscale presupune realizarea cumulativa a mai multor conditii, si anume:
a. Stabilirea minimului neimpozabil, adica scutirea de impozit a unui venit minim care sa permita satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Acest minim nu se poate aplica impozitelor indirecte, el se aplica cu precadere impozitelor directe ( in special impozitul pe venit);

b. Sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor. , adica luarea in considerare a marimii venitului sau averii care face obiectul impunerii, precum si a situatiei personale a acestuia (singur, casatorit, numarul persoanelor aflate in intretinerea sa etc.). Aici este vorba de respectarea cerintelor echitatii pe verticala;

c. La o anumita putere contributiva, sarcina fiscala a unei categorii sociale sa fie stabilita in comparatie cu sarcina fiscala a altei categoriei sociale, respectiv sarcina fiscala a unei persoane sa fie stabilita in comparatie cu sarcina altei persoane din aceeasi categorie sociala. De data aceasta este vorba de respectarea cerintelor echitatii pe orizontala;

d. Impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale, respectiv toate persoanele care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere, cu exceptia persoanelor ale caror venituri se situeaza sub un anumit nivel (minimul neimpozabil).

2. Principiul politicii financiare se refera atat la stabilitatea impozitului, cat si la elasticitatea acestuia.

Stabilitatea se refera la faptul ca un impozit nu se modifica, adica nu creste în raport de sporirea producției și nu scade în fazele de criză. In realitate, de regulă, încasările din impozite nu prezintă stabilitate, deoarece legile economice se schimba foarte des si fac ca productia si desfacerea sa aiba o evolutie nestatornica.

Elasticitatea reprezinta adaptabilitatea impozitului la nevoie bugetare, adica acesta să poată fi majorat sau diminuat când cheltuielile bugetare cresc sau scad. O altă problemă ce ține de politica financiară constă în alegerea tipul și numărul impozitelor cu ajutorul cărora statul urmează sa-și procure veniturile sale fiscale. Statul poate folosi în acest scop un singur impozit sau o multitudine de impozite. Știința financiară consideră, că practica unui singur impozit astăzi ar fi irealizabilă și ineficientă, deoarece impozitul respectiv stabilit în funcție de puterea economică a plătitorului, ar putea genera nemulțumirile, ar accentua tendințele evazioniste și de transferare a sarcinii fiscale, iar erorile de impunere ar dezavantaja fie statul, fie plătitorul.

3. Principiul politicii economice: Prin mărimea impozitului statul influențează dezvoltarea sau restrângerea activității unor ramuri economice sau a unor activități economice, stimulează sporirea producției sau a consumului unor anumitor mărfuri, extinde sau limitează relațiile comerciale cu alte state.

Astfel, pentru a stimula lărgirea consumului unui bun, statul ia măsuri pentru reducerea sau suprimarea impozitelor indirecte care-1 afectează, iar pentru a restrânge consumul procedează în sens invers, adică majorează cotele impozitelor respective.

4. Principiile social-politice:

Prin politica fiscală se urmărește un anumit scop social. Se aplică o impunere diferențiată a veniturilor sau averii diferitelor categorii sociale în funcție de interesele partidului de guvernământ. Cu ajutorul unor măsuri fiscale, acesta caută să abată atenția maselor largi ale populației de la anumite chestiuni politice aflate la ordinea zilei: să-și păstreze influența în rândurile unor categorii sociale, să evite influențe negative pe care le-ar putea avea creșterea consumului unor produse dăunătoare sănătății – băuturi alcoolice, tutun, – să favorizeze natalitatea etc.

http://www.preferatele.com/docs/psihologie/9/principiile-impuneri20.php

Un număr de principii importante de impozitare apar si în studiul finanțelor publice. Aceste principii ofera o perspectiva asupra cauzelor și consecințelor impozitarii. În topul listei sunt motivele sau justificările pentru colectarea taxelor de la membri ai societății. Cele două motive principale sunt denumite efectul de venituri (generatoare de venituri pentru activități guvernamentale finanțate) și efectul de alocare (folosind impozitele pentru a incuraja anumite activități de producție, consum, sau schimb).

Un alt set important de principii se referă la proporționalitatea taxelor cu privire la venituri, ce procent din venitul este plătit în taxe de la diferite niveluri de venituri. Cele trei variante sunt proporționalitatea (proporție egală la fiecare nivel de venit), progresivitatea (o proporție mai mare de venituri la venituri mai mari), precum și regresivitatea (o proporție mai mare de venituri la venituri mai mici).

Finanțele publice sunt în continuare preocupate de echitatea și "corectitudinea" plătilor de impozite și cine ar trebui să le plătească. Acest lucru conduce la două principii de remarcat – principiul de beneficii (cei care beneficiază de un salariu sa plateasca taxe) și principiul capacitatii de a plăti (cei care au venit să achite taxele). Atunci când se aplică principiul capacitatii de a plăti se poate vorbi de egalitate pe orizontală (venituri egale ,impozitele egale) și egalitate pe verticală (cei cu venituri mai mari să plătească impozite mai mari).

Efecte fiscale

Principalul mijloc de generare a veniturilor la bugetul de stat il reprezinta impozitatea. Guvernele numesc acest lucru efectul veniturilor. Cu toate acestea, ei recunosc faptul că impozitele si taxele pot fi utilizate pentru a modifica alocarea resurselor, ceea ce se numește efectul de alocare.

Efectul de venit : Principalul obiectiv al statului este de a genera venituri pentru a fi utilizate in finanțarea si funcționarea guvernului, mai ales furnizarea de bunuri publice. Guvernele au nevoie de acces la resurse pentru a construi autostrăzi, a apăra națiunea, a educa populația, și a menține sistemul juridic. Ei cumpăra aceste resurse cu venituri fiscale.

 Efectul de alocare: Al doilea obiectiv al statului privind impozitarea este de a schimba alocarea resurselor. În timp ce guvernele ar putea impune taxe pentru un motiv sau altul, toate taxele au efecte. Un impozit destinat să genereze venituri modifică alocarea resurselor. O taxă menită să schimbe alocarea resurselor generează venituri. Cu toate acestea, diferitele taxe ating cele două efecte la diferite grade. În mod ideal, statul vrea venituri mari si alocari de resurse mici.Atunci cand statul descurajeaza o anumită activitate, succesul presupune un efect de venituri.

Proporționalitatea fiscală

În timp ce guvernele percep taxe pentru o gama larga de bunuri, servicii și activități, de-a lungul secolelor, majoritatea taxelor sunt plătite în cele din urmă din venituri. Proporționalitate fiscală este proporția de venit, plătit în taxe de la diferite niveluri de venit. În unele cazuri, proporția de venit, plătit în impozite crește cu venit și în alte cazuri scade. Și în alte cazuri, acesta rămâne același. Acest lucru sugerează trei alternative.

  Proporționalitate: Un impozit proporțional este unul în care proporția de venit plătit în impozite este aceeași pentru toate nivelurile de venit. De exemplu, cazul în care contribuabilul plateste 16 % din venitul lui în impozite, indiferent de marimea venitului sau. Este cazul impozitului pe profit, impozitului pe venit sau a celui pe dividende.

Progresivitate: Un impozit progresiv este unul în care proporția de venit platit în taxe este cu atat mai mare cu cat veniturile sunt mai mari. De exemplu, societatile care obtin venituri mari platesc 23 % impozit, iar cele cu venituri mici platesc 20 %. Este cazul impozitului pe profit in Marea Britanie.

  Regresivitate: Un impozit regresiv este unul în care proporția de venit plătit în taxe este mai mică cu cat veniturilor sunt mai ridicate. Un exemplu de impozit progresiv sunt taxele pe vanzari.Impozitul pe profit, desi este un impozit progresiv, de la un anumit nivel de venituri mari acesta tinde sa fie regresiv.

 Principiul de beneficii

Afirmă că impozitele ar trebui să se bazeze pe beneficiile primite, cei care primesc cele mai mari beneficii ar trebui să plătească cele mai multe taxe. La suprafață, acest principiu este destul de logic și ușor de justificat. Persoanele care beneficiază de bunuri publice sunt logic cei care ar trebui să plătească pentru furnizarea lor. Conducătorii auto ar trebui să plătească pentru autostrăzi, patronii de bibliotecă ar trebui să plătească pentru biblioteci, studenții ar trebui să plătească de școlarizare, entuziaști camping ar trebui să plătească pentru parcuri naționale, și lista poate continua.

    Un alt principiu este abilitatea de a plăti : Acest principiu se refera în special la bunuri publice, care sunt consumate de către toți. Dacă toată lumea beneficiază de bunuri publice, fără excludere, atunci toată lumea ar trebui să plătească. Cu toate acestea, nu toată lumea poate plăti, astfel încât cei care își pot permite să plătească, trebuie să suporte povara.

Tradus din : http://www.amosweb.com/cgbin/awb_nav.pl?s=wpd&c=dsp&k=taxation+principles

3.2 Teoria generala a dreptului fiscal

Capitolul 4 : Proiectul de modificare a Codul fiscal din Romania

Surse : mfinante, kpmg si anaf.ro

In data de 18 februarie 2015, Ministerul Finantelor Publice a prezentat si publicat in cadrul sedintei de Guvern proiectele Codului Fiscal si Codului de procedura Fiscala “ rescrise”. Aceste proiecte de lege vor fi trimise catre Parlament pentru dezbatere si aprobare, data propusa pentru intrarea in vigoare fiind de 1 ianuarie 2016.

http://fiscalitatea.manager.ro/valcovnoul-cod-fiscal-aplicabil-din-2016-poate-deveni-motorul-cresterii-economice-in-romania-10913/

Este propusa eliminarea unr impozite si taxe, cum ar fi: impozitul pe constructii speciale, impozitul pe dividende si accizele nearmonizate. Sursa : kpmg

1. Cand se va vota in parlament? In iunie 2015 se va vota modificarea Codului Fiscal. Pana atunci este in proiect de dezbatere. Se doreste a fi promovata cu cel putin 6 luni inainte de a intra in vigoare pentru ca societatile sa isi faca strategii si sa cunoasca si inteleaga noutatile Codului Fiscal.

2. Cine elaboreaza normele? Ministerul Finanțelor Publice are atribuția elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod. Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, și sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, se emit de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

3. Cand va intra in vigoare? Se doreste a intra in vigoare incepand cu data de 01.01.2016

4. Ce urmareste? Noul Cod Fiscal urmareste o relaxare fiscala, atragerea de investitori si reducerea evaziunii fiscale.

5. Ce se intampla efectiv cu impozitele si care sunt implicatiile acestor modificari?

Impozitul pe profit :

Initial: Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Principiului general de deducere al cheltuielilor : cheltuielile deductibile sunt acele „cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile”.

Modificare:

Începând cu 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit care se va aplica asupra profitului impozabil este de 14%. De asemenea, se doreste sa se modifice anumite baze de calcul pentru stabilirea cheltuielilor de protocol, a rezervelor legale etc pentru un calcul mai simplificat.

O alta modificare se refera la principiului general de deducere a cheltuielilor. Daca pana acum cheltuielile deductibile sunt acele „cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile”, in viitor cheltuielile deductibile vor fi “cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice”.

Un alt aspect nou este ca persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România vor fi încadrate în categoria contribuabililor obligați la plata impozitului pe profit.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor :

Initial: In baza Art. 46. Alineatul (1) litera (c) o microintreprindere este o persoana juridica romana care a realizat venituri ce nu au depășit echivalentul în lei a 65.000 euro. Cota de impozitare este de 3%.

Modificare : Nivelul veniturilor prevăzute la Art. 46 alin.(1) lit.c) se modifică după cum urmează:

a) 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017

b) 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018;

c) 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.

Cotele de impozitare se modifica cf. Art.50 din Proiectul de Lege al Noului Cod Fiscal dupa cum urmeaza :

a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;

b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;

c) 3% + 1530 lei trimestrial, pentru microîntreprinderile care nu au salariati. Această suma se actualizează în funcție de evoluția salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, prin ordin al ministrului finanțelor publice;

d) 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează în prevederile lit.a) sau lit.b), și care se află într-una din următoarele situații înscrise în registrul comerțului sau în registrul ținut de instanțele judecătorești competente, după caz:

1. dizolvare urmată de lichidare, potrivit legii;

2. inactivitate temporară, potrivit legii;

3. declarare pe proprie răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile secundare, potrivit legii.

Impozitul pe venit cuprinde :

Venituri din activitati independente

Initial : Atat in ceea ce priveste impozitul pe venit, cat si contributiile sociale pentru anumite venituri din activitati independente, acestea se retin la sursa.

Contributia individuala de aisgurari sociale de sanatate se deduce la calculul impozitului pe venit.

Exista obligatia contribuabililor pentru completarea Registrului de Incasari si plati.

Existenta sintagmei “ pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla“

Modificare :

Se elimină reținerea la sursă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru anumite venituri din activități independente, cu excepția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală .

Se elimină deducerea contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate la calculul impozitului pe venit .

Se introduce obligația privind completarea Registrului de evidență fiscală, modelul și conținutul acestui registru urmând să fie aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Proiectul de act normativ prevede corelații cu prevederile Titlului III din Codul fiscal, referitoare la eliminarea sintagmei „pe baza datelor din evidența contabilă în partidă simplă” și înlocuirea acesteia cu sintagma „pe baza datelor din contabilitate”, ca urmare a propunerilor de modificare a Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a proiectului de Ordin pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă.

Venitul net anual din drepturile de proprietate intelectuala

Initial : Cf. Art.50 Cod Fiscal venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se calculeaza scazand din venitul brut o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut si contributiile sociale obligatorii platite.

Modificare : Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabilește prin scăderea din venitul brut a unei cheltuieli deductibile de 40 % din venitul brut si a unei cheltuieli reprezentând contribuții sociale datorate potrivit legii, altele decât contribuții de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – "Contribuții sociale obligatorii". Deducerea contribuțiilor sociale datorate se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale, potrivit prevederilor art.74.

Venituri provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala

Initial : Cf Art.50 cod Fiscal, venitul net se stabilește prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut;

b) contribuțiile sociale obligatorii plătite

Modificare : Venitul net din crearea unor lucrari de arta monumentala se stabilește prin scăderea din venitul brut a unei cheltuieli deductibile de 40 % din venitul brut si a unei cheltuieli reprezentând contribuții sociale datorate potrivit legii, altele decât contribuții de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – "Contribuții sociale obligatorii". Deducerea contribuțiilor sociale datorate se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale, potrivit prevederilor art.74.

Observatie : Daca initial calculul venitului net din drepturi de proprietate intelectuala si cel din crearea unor lucrari de arta monumentala se stabileau dupa reguli diferite, dupa noul cod fiscal acestea se stabilesc dupa aceleasi principii de calcul.

Venitul net anual din cedarea folosintei bunurilor

Initial : Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

Modificare : Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

Si in aceasta situatie se elimină deductibilitatea contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate la calculul impozitului pe venit.

Veniturile din pensii

Initial : In ceea ce priveste deducerile, actualmente suma neimpozabila lunara este de 1000 lei. Penrtu stabilirea venitului net anual de mai deduc si contribuții sociale obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică si deducerea speciala pentru credite.

Modificare : Cf. Art. 99 din Noul cod Fiscal venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:

a) suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei;

b) deducerea specială pentru credite rescadențate

Suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei se majorează cu 50 lei în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente luni ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar.

Venitul net din premii si jocuri de noroc

Initial : Denumire „Venit net din premii si jocuri de noroc „

Venitul net este diferența dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc și suma reprezentând venit neimpozabil.

Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calculează la nivelul câștigurilor realizate într-o zi de la același organizator sau plătitor.

Modificare : Denumire incepand cu 12 februarie 2015 „Venit net din premii”

Venitul net este diferența dintre venitul din premii și suma reprezentând venit neimpozabil incepand cu 12 februarie 2015.

Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 1% aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc. Veniturile din jocuri de noroc care depășesc echivalentul a 15.000 euro se impozitează cu 16%, iar veniturile care depășesc echivalentul a 100.000 euro se impozitează cu 25% incepand cu 12 februarie 2015.

Sunt introduse anumite alineate care intra in vigoare incepand cu 12 februarie 2015, cum ar fi :

– Nu sunt impozabile la sursă veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță (on-line), slot-machine, lozuri și festivaluri de poker.

– Persoanele fizice care obțin venituri din jocurile de noroc prevăzute la alineatul anterior au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Organul fiscal competent are obligația de a stabili impozitul datorat, aferent venitului încasat din jocurile de noroc, pe baza declarației privind venitul realizat din jocuri de noroc, prin emiterea deciziei de impunere.

– Cota de impunere pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la primul alineat este de 1% pentru sumele de până la echivalentul a 14.999 euro, 16% pentru sumele cuprinse între 15.000 – 99.999 euro și 25% pentru sumele care depășesc echivalentul a 100.000 euro. Organizatorul de jocuri de noroc prevăzute la alineatul (7) are obligativitatea de a păstra o evidență nominală a persoanelor fizice care au obținut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro și a le declara organului fiscal competent, până la 25 mai inclusiv a anului următor, celui de realizare a venitului."

Cotele de contributii de asigurari sociale

Initial : Cf. Art. 137 Cod Fiscal cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:

a) 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;

b) 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;

c) 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Modificare : Începând cu data de 1 ianuarie 2017, cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:

a) 21% pentru condiții normale de muncă, din care 7,5% pentru contribuția individuală și 13,5% pentru contribuția datorată de angajator;

b) 26% pentru condiții deosebite de muncă, din care 7,5% pentru contribuția individuală și 18,5% pentru contribuția datorată de angajator;

c) 31% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 7,5% pentru contribuția individuală și 23,5% pentru contribuția datorată de angajator.

Observatie : -contributia la sanatate :5.5% pt angajat si 5.2% pentru angajator nu se va modifica.

-contributia la somaj nu se va modifica, va ramane 0.5% atat pt angajat, cat si pentru angajator.

Celelalte contributii specifice numai pt angajator, cum ar fi : concedii si indemnizatii, fond de garantare, etc. nu se vor modifica.

Veniturile din salarii

Initial : Deducerile personale pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut pana la 1000 lei sunt : 250 pentru cei car nu au nici o persoana in intretinere, 350 lei pentru o persoana, 450 lei pentru doua persoane, 550 lei pentru trei persoane si 650 lei pentru patru sau mai multe persoane in intretinere.

Modificare : Sunt majorate deducerile personale pentru contribuabilii care au persoane în întreținere și venituri brute de până la 1000 lei lunar, astfel :

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 400 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 500 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 600 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 800 lei.

Se introduc noi categorii de venituri salariale neimpozabile:

o Contribuțiile la fonduri de pensii facultative și primele de asigurări voluntare de sănătate plătite de angajatori pentru angajații proprii, în limita a 650 euro anual.

o Drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.001 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.

TVA-ul

Initial : Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Modificare : Începând cu 1 ianuarie 2016 cota va fi 20%, iar de la 1 ianuarie 2018, cota standard va fi de 18%.

Cota redusa de 9% se va aplica si pentru carne si peste, legume si fructe.

Aplicarea taxării inverse și pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel .

Accize

Modificari : Cf. Art. 335 din Proiectul de modificare a Codului Fiscal toate modificarile se vor aplica cu data de 1 ianuarie 2016, cu exceptia acceizelor pentru tutun care se vor aplica incepand cu 1 aprilie 2016.

Se vor reduce nivelului accizelor la principalele produse energetice (benzină și motorină) și la alcool și băuturi alcoolice . SURSA KPMG

Se vor elimina accizele nearmonizate – accize percepute în prezent pentru cafea, bijuterii din aur/platină, confecții din blănuri naturale, iahturi și alte nave/ambarcațiuni pentru agrement si motoare pentru acestea, autoturisme cu o capacitate cilindrică a motorului mai mare sau egală cu 3000 cm3, arme și muniție, precum si a impozitului pe țițeiul din producția internă.

Incepând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014. Începând cu anul 2016, nivelul astfel obținut se actualizează anual cu creșterea prețurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie.sursa:legestart

Impozite si taxe locale

Initial : Cota de impozit actuala pentru clădirile rezidențiale este de 1%.

Cotele aplicabile în prezent pentru clădirile deținute de persoane juridice sunt cuprinse între 0.25% și 1,5%.

Modificare : Cota de impozit pentru clădirile rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08% și 0,2%.

Cota de impozit pentru clădirile nerezidențiale (inclusiv cele deținute de persoane fizice), va fi cuprinsă între 0,2% și 1,3.

Se propune eliminarea taxei hoteliere.

SURSA:KPMG

Modificari aduse Codului de procedura Fiscala

Principalele modificari aduse Codului de Procedura Fiscala urmaresc îmbunătățirea echilibrului în relația dintre contribuabili și organele fiscale, precum și creșterea gradului de conformare a contribuabililor.

Se introduce conceptul „in dubio contra fiscum”, potrivit căruia prevederile neclare se interpretează în favoarea contribuabilului.

In ceea ce priveste dobânzii si majorarile de întârziere, acestea se vor reduce de la 0,03% la 0,02% pe zi, iar majorărilor de întârziere pentru taxele locale de la 2% la 1,2% pe lună sau fracțiune de lună.

Se vor introduce „penalități de nedeclarare” pentru obligațiile nedeclarate de contribuabil și stabilite de organele de inspecție fiscală, calculate ca procent din sumele nedeclarate.

http://www.mfinante.ro/transparent.html?method=transparenta&

6. Care sunt parerile specialistilor?

Theodor Stolojan, fost prim-ministru al Romaniei, a declarat ca proiectul de modificare a Codului Fiscal ar fi trebuit bazat pe analize serioase ale impactului pe care il va avea, analize care lipsesc insa cu desavarsire.

Theodor Stolojan spune că proiectul de Cod Fiscal ridică unele întrebări: "Dacă ne uităm efectiv la propunerile făcute de modificare în Codul Fiscal, sigur că apar câteva întrebări. Ne propunem ca de la una din cele mai înalte cote de TVA de 24% să ajungem în două etape la 18%, care va fi una din aproape cele mai mici cote de TVA din UE. În același timp, propunem introducerea cotei de 9% pentru majoritatea alimentelor de bază, începând cu lapte, carne, fructe, legume etc.. Or aici deja apare un mare semn de întrebare: ce dorim să facem? Și să avem una din cele mai mici cote de TVA din Europa, dar în același timp introducem aproape la majoritatea consumului de produse de bază cotă de 9%.”

În opinia europarlamentarului liberal, "dacă ar fi să punem în aplicare acest Cod Fiscal, România ar părea o țară în care curge lapte și miere".

Sursa:http://www.revista22.ro/rfi-theodor-stolojan-despre-noul-cod-fiscal-nu-poti-avea-protectie-sociala-pentru-intreaga-populatie-54318.html

Gabriel Biris, unul dintre cei mai cunoscuți consultați de fiscalitate din România, a atras atentia ca noile reglementari propuse de Guvernul Ponta ar putea sa "agraveze agresivitatea Fiscului, care in goana dupa bani la buget a inceput sa atace contribuabilii corecti, nu pe evazionisti."

Acesta mai spune ca unele modificari nu sunt armonizate intre ele, dar e un lucru bun ca s-au eliminat anumite ambiguitati.

Un alt lucru bun dupa parerea lui G. Biris este faptul ca se va elimina impozitul pe constructii speciale, asa numita „ taxa pe stalp”.

Masura privind scaderea cotei de Tva este buna, insa va afecta foarte mult exercitiul bugetar, avand un impact de 30 de miliarde, sustine specialistul.

“Pe de-o parte, avem prevederi pe partea de Cod fiscal care, aparent, duc la o reducere a sarcinii fiscale, TVA, accize si eliminarea impozitului pe dividende, pe de alta parte, creeaza un gol care nu stim cum va fi acoperit si cum vom plati aceste reduceri. Avem un studiu de impact prea optimist care nu spune cum compenseaza reducerile de venituri la buget. Romania va deveni un paradis fiscal pentru anumite venituri si nu e in regula.”

Darius Valcov, Ministrul de Finante sustine ca cei care vor pierde din aplicarea noului cod Fiscal vor fi cei care fac afaceri necinstit si care nu au un comportament corect fata de fisc.

Darius Vâlcov a mai afirmat că vor exista unele companii, care, la 1-2 ani de la aplicarea noului Cod Fiscal, se vor întreba unde este mai bine să facă afaceri: în România sau în Ungaria, de exemplu.

Sorin Mitea, presedintele patronatului Romalimenta crede ca scaderea TVA la 20% va incuraja consumul si va ajuta la relansarea economica, iar scaderea cotei de impozit pe profit si eliminarea impozitului pe dividend ar creste investitiile straine care au stagnat in ultimii ani.

In contextul economic actual din Romania, eliminarea sintagmei <<de regula>> din textul art. 4 al Codului Fiscal a devenit necesara. Daca aceasta eliminare ar fi acceptata de reprezentantii MFP, ea ar veni in intampinarea solicitarilor mediului de afaceri de a beneficia de prevederi de legislatie fiscala stabile si simple si ar conferi Romaniei sansa unor investitii straine semnificativ crescute", este de parere reprezentantul RSM Scot.

La randul sau, Dan Schwartz sustine ca actuale Coduri fiscale contin inca prevederi fie ambigue, fie neclare, fie menite mai degraba a crea posibilitati de evitare a platii impozitelor si taxelor decat a ajuta la o mai buna colectare a acestora si de a stimula activitatea economica.

7. Concluzii :

Prin noul cod Fiscal se doreste o disciplina legislativa, in care nu se va mai putea modifica codul fiscal in timpul anului, ci intotdeauna in anul urmator pentru a asigura predictibilitate.

In anii in care s-a schimbat codul fiscal foarte des, numarul investitorilor a scazut, deoarece numeroasele modificari le-au afectat bugetarea, tot timpul aparand noi impozite pe care acestia nu le-au bugetat. Cei care au avut de suferit au fost atat contabilii, cat si societatile pentru ca au trebuit sa isi schimbe strategiile planificate.

Aceste masuri sunt pentru alinierea la cerintele Uniunii Europene, relaxare fiscala si atragerea investitiilor straine.

Modificările propuse urmăresc să identifice posibile societăți „fantomă” cât se poate de repede, de exemplu la înregistrarea în scopuri de TVA, și să se împiedice societățile fantomă să intre în sistemul TVA. Prin urmare, trebuie să se evalueze riscul tuturor înregistrărilor noi de TVA și, dacă se poate, să se refuze înregistrarea. Verificarea la înregistrare ar urma să permită administrației fiscale să identifice și să oprească frauda din timp.sursa : legestart.ro

In noul Cod Fiscal avem prevederi care, aparent, duc la o reducere a sarcinii fiscale, dar creeaza un gol care nu stim cum va fi acoperit si cum vom plati aceste reduceri.

Capitolul 5 : Studiu de caz

5.1 Impozitul pe profit in Marea Britanie

5.2 Impozitul pe profit in Franta

5.3 Impozitul pe profit in Germania

5.4 Calculul efectiv al impozitului pe profit