STUDII CLINICE ȘI DE LABORATOR PRIVIND INDICII CLINICO -BIOLOGICI IMPLICAȚI ÎN EROZIUNEA DENTARĂ Coordonator științific Prof. dr. Andrian Sorin… [616379]

Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Gr. T. Popa ”- Iași
Facultatea de Medicină Dentară

REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT

STUDII CLINICE ȘI DE LABORATOR
PRIVIND INDICII CLINICO -BIOLOGICI
IMPLICAȚI ÎN EROZIUNEA DENTARĂ

Coordonator științific
Prof. dr. Andrian Sorin

Doctorand: [anonimizat] 1 . SMALȚ UL
1.1.Considerații generale
1.2.Proprietăți fizice
1.3.Proprietăți chimice
1.4.Particularități structurale

CAPITOL 2 . ASPECTE GENERALE PRIVIND EROZIUNEA DENTAR Ă.
2.1.Definiții.
2.2. Aspecte clinice.
2.3. Aspecte histopatologice
2.4.Sisteme de clasificare.
2.5. Date privind prevalența și incidența eroziunilor dentare

CAPITOL 3 . MECANISME ETIOPATOGENICE IMPLICATE ÎN APARIȚIA ȘI
DEZVOLTAREA EROZIUNILOR DENTARE
3.1. Factori extrinseci
3.2. Factori intrinseci

CAPITOL 4. METODE PARACLINICE UTILIZATE ÎN ANALIZA CANTITATIVÃ
ȘI CALITATIVÃ A EROZIUNII DENTARE
4.1. Aspecte privind metodologia studiilor proceselor de eroziune dentară
4.2. Metode cantitative
4.3. Metode de evaluare calitativă

CAPITOL 5 . STRATEGII DE PREVENȚIE ȘI TRATAMENT A EROZIUNILOR
DENTARE
5.1.Strategii de prevenție a eroziunilor dentare
5.2. Tratamentul restaurativ al eroziunilor dentare

ii
PARTE PERSONAL Ă

CAPITOL 6 . MOTIVAȚIA TEMEI. METODOLOGIA CERCET ĂRII.
6.1. Motivația alegerii temei
6.2. Obiective
6.3. Direcții de cercetare

CAPITOL 7 . PREVALENȚA ȘI DISTRIBUȚIA EROZIUNILOR DENTARE: STUDIU
EPIDEMIOLOGIC
7.1.Scopul cercetării
7.2.Material și metodă
7.3.Rezultate și discuții
7.4.Concluzii

CAPITOL 8 . STUDIU IN VITRO PRIVIND FENOMENE DE EROZIUNE PRODUSE
DE AGENTI ACIZI
8.1.Scopul cercetării
8.2.Material și metodă
8.3.Rezultate și discuții
8.4.Concluzii

CAPITOL 9 . EVALUAREA EFECTULUI EROZIV AL UNOR BĂUTURI PENTRU
SPORTIVI ȘI A EFECTULUI PROTECTIV AL UNOR PRODUSE
REMINERALIZANTE ASUPRA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
9.1.Scopul cercetării
9.2.Material și metodă
9.3.Rezultate și discuții
9.4.Concluzii

CAPITOL 10 . STUDIU PRIVIND CUNOSTIIN ȚE ȘI ATITUDINI ALE MEDICILOR
DENTI ȘTI PRIVIND DIA GNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL EROZIUNILOR
DENTARE
10.1. Scopul cercetării
10.2. Material și metodă
10.3. Rezultate și discuții
10.4. Concluzii

CONCLUZII GENERALE CU APLICABILITATE PRACTIC Ă

BIBLIOGRAFIE

iii
Cuvinte cheie: eroziuni dentare , prevalențã, agenți acizi , demineralizare, remineralizare,
management terapeutic

Teza de doctorat cuprinde:
parte generală organizată în 5 capitole însumând 44 pagini;
parte personală organ izată în 5 capitole însumând 176 pagini;
au fost inserate 163 tabele și 131 figuri;
326 referințe bibliografice.

Notă: prezentul rezumat redă selectiv bibliografia și iconografia în text, respectând
numerotarea și cuprinsul din teză

1
CAPITOL VI. MOTIVAȚIA TEMEI. OBIECTIVELE
STUDIULUI. METODOLOGIA CERCETĂRII.

VI.1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Calitatea asistenței stomatologice și noutățile tehnologice depind de înțelegerea
proprietăților dinților, a principiilor de bază și a mecanismelor implicate în interacțiunea cu
mediul înconjurãtor.
In ultimul deceniu eroziunea dentară și uzura mecanică a sociată (uzura dentarã
erozivă) au atras atenția ca factor de risc în afectarea țesuturilor dentare. Eroziunea este o
afecțiune influențată de caracteristicile structurale ale dinților, proprietățile fiziologice ale
salivei, surse de acizi intrinseci și ex trinseci, obiceiuri parafuncționale. Numeroși factori pot
influența rezultatul final al eroziunii . Interacțiunea între factorii chimici (compoziția soluției
acide), factori biologici (prezența salivei/peliculei dobândite și fluxul salivar) și factori
comp ortamentali (modul în care fluidul acid este menținut în gură și modul în care dinții se
abrazează la scurt timp de la expunere), joacã un rol fundamental.
Pe lângă defectele vizibile clinic produse de eroziune, expunerea prelungită la acid
produce modifi cările proprietăților fizice ale structurilor dentare restante. Este recunoscut
faptul că demineralizarea dată de eroziune reduce rezistența dintelui, suprafețele afectate fiind
predispuse la uzura mecanică. Deși are origine de sine stătătoare, eroziunea e ste legată și de
alte forme de uzură, prin accentuarea uzurii de natură fizică.
Eroziunea se manifestă sub formã de uzură dentară, o afecțiune în creștere la nivel
global. In prezent nu existã date precise privind prevalența fiecărei categorii de uzură den tară
deoarece sistemele de indici utilizați nu reflectă neapărat etiologia, iar studiile epidemiologice
sunt efectuate pe populații cu caracteristici și grupe de vârstă diverse. Interpretarea și
compararea rezultatelor studiilor epidemiologice este dificil ă datorită diferențelor de
terminologie și numărului mare de sisteme de indici utilizați în diagnosticarea, clasificarea și
monitorizarea claselor de leziuni care conduc la pierderea de țesut dentar.
In condițiile în care eroziunea dentarã este un proces c u o creștere progresivã a
prevalenței și incidenței atât la copii cât și la persoanele adulte, diagnosticarea timpurie a
eroziunilor dentare la copii și adolescenți va permite abordarea unor mãsuri preventiv –
terapeutice adecvate și eficiente. Această abor dare este importantă în contextul în care
afectarea dentiției definitive poate compromite definitiv relațiile interocluzale și intermaxilare
și poate necesita restaurãri complexe repetate cu costuri crescute psihic și financiar.
Practicienii trebuie sã pos ede cunoștiințe teoretice și practice privind interacțiunea
dintre factorii chimici, biologici și comportamentali cu rol major în apariția eroziunilor
dentare, interacțiuni care explicã existența unei categorii de pacienți cu risc crescut.

2
Urmare a preo cupărilor atât în practica curentă cât și în cursul pregătirii doctoratului,
mi-am propus:
o adunarea unui material documentar care să integreze datele din literatura de specialitate,
privind diferitele forme de eroziune dentară.
o studierea aspectelor c linice, paraclinice si sistemice ale pacienților cu eroziuni dentare luați
în studiu.
o efectuarea unor studii statistice, clinice și experimentale pe o bază de date personală privind
pacienții cu eroziuni dentare la cabinetul personal și în Baza de Invăț ământ a Facultății de
Medicină Dentară UMF Iași.

VI.2. Obiective

Pentru realizarea acestor scopuri, au fost nominalizate următoarele obiective:
o elaborarea unui program complet de evaluare care cuprinde diagnosticul corelat cu stadiul
evolutiv și caracteristicile pacienților
o studierea cazuisticii care a constituit baza de date pentru prelucrarea statistică , bază de date
efectuată pe parcursul a trei ani
o determinarea factorilor etiopatogenici
o precizarea elementelor clinice și investigațiil or paraclinice utilizate în studiul epidemiologic
(prevalență, distribuție în raport cu parametrii investigați)
o precizarea investigațiilor paraclinice utilizate în studiile in vitro privind procesele de
demineralizare și remineralizare al nivelul supraf ețelor de smalț și dentină afectate de
eroziuni dentare

VI.3. Direcții de cercetare

Studiul efectuat a fost orientat pe următoarele direcții:
o Studiu clinic privind identificarea cazuri lor clinice afectate de eroziuni dentare și analiza
distribuției er oziunilor dentare în raport cu factorii investigați (sex, grupe de vârstă, grupe
dentare, sextanți, suprafețe dentare)
o Impactul factorilor extrinseci și intrinseci în prevalența, distribuția și severitatea eroziunilor
dentare
o Analiza chimică a suprafeț elor dentare afectate de eroziuni dentare prin acțiunea unor
băuturi acidulate și suplimente sportive
o Analiza chimică și profilometrică a suprafețelor dentare afectate de eroziuni dentare și
supuse proceselor de remineralizare prin utilizarea unor prepar ate pe bază de CPP -ACP
o Investigații paraclinice privind proprietățile fizico -chimice ale unor băuturi acidulate și
suplimente sportive cu potențial eroziv
o Evaluarea pe bază de chestionar a opiniilor și atitudinilor medicilor dentiști privind
posibilit ăți de diagnostic, tratament (tehnici, material), motivare pacienți, analiza factori
sistemici.

3
CAPITOL VII. PREVALENȚA ȘI DISTRIBUȚIA
EROZIUNILOR DENTARE: STUDIU EPIDEMIOLOGIC

VII.1.SCOPUL STUDIULUI
Scopul acestui studiu este de a evalua prevalența, distribuția, severitatea eroziunilor
dentare si raportarea acestora la diferiti parametri clinico -biologici, pe un lot de pacienți tineri
cu vârste cuprinse între 18 -40 de ani.
OBIECTIVE
-analiza prevalenței eroziunilor dentare comparativ în raport cu sexul, grupa de
vârstă;
-analiza distribuției leziunilor dentare necariogene pe sextanti, tipuri denta re,
suprafețe dentare
– analiza prevalenței eroziunilor dentare în raport cu factori etiologici exogeni și
endogeni.
VII.2.MATERIAL SI METODA
Lotul a inclus un număr total de 1296 pacienți investigați în cadrul Bazei de
Invățământ a Facultății de Medicină Dentară U.M.F.”Grigore T.Popa” Iasi. Pentru fiecare
pacient s -a obținut consimțământul informat. Lotul a cuprins 594 de pacienți de sex masculin
și 702 de sex feminin (fig. 7.1) . In raport cu grupa de vârstă, 1074 pacienți s -au încadrat în
intervalul de vâ rstă 18 -25 ani, 192 în intervalul 26 -35 ani, 75 pacienți peste 35
ani(fig. 7.2.).Vârsta medie a lotului a fost de 24,45 ani.In cadrul lotului investigat au fost
diagnosticați cu eroziuni dentare un număr de 72 pacienți, din care 42 bărbați, 30 femei; 54
pacienți în grupa de vârstă 18 -25 ani , 12 pacienți în grupa de vârstă 26 -35 ani, 6 pacienți în
grupa de vârstă peste 35 ani; au fost detectate eroziuni dentare pe un număr de 396 dinți.
Severitatea eroziunilor dentare a fost înregistrată prin intermediul si stemului BEWE (tabel 6).
Criterii de excludere: purtători de aparate ortodontice, defecte de smalț asociate cu pierdere de
substanță. Aspecte clinice selectate din cadrul lotului de pacienți cu eroziuni sunt prezentate
în figurile 7.3.a-c.

Fig.7.3.a. M.A ., 25 ani. Eroziuni dentare grup frontal maxilar -consum frecvent de suplimente sportive

4

Fig.7.3.b.B.G., 32 ani. Eroziuni dentare grup PM mandibulari -consum frecvent de
băuturi acidulate

Fig.7.3.c.M.N., 35 ani. Eroziuni dentare grup molari mandibular i-consum frecvent de
băuturi acidulate

Pentru fiecare pacient un examinator (doctorandul) a realizat examen clinic și
completat fișa de observație incluzând rubrica referitoare la obiceiurile alimentare și modul de
viață, pentru a detecta factorii implica ți în etiologia eroziunilor dentare. Dinții au fost
examinați în aceleași condiții de iluminare și magnificaț ie. Au fost colectate date privind
consumul (frecvența, cantitatea) de băuturi acidulate, sucuri de fructe, alimente acide, fructe
acide, suplimen te sportive, medicație (aspirină, antidepresive etc).
Pacienții au răspuns la următoarele întrebări:
– Prezentați afecțiuni gastrice (ex. reflux gastro -esofagian, vomă)?
– Suferiți de o afecțiune cronică care impune administrarea unei medicații (numiți
medica mentele administrate)?
– Consumați băuturi de tip Cola sau alte tipuri de băuturi acidulate?
– Consumați sucuri de fructe ?
– Consumați suplimente sportive sau băuturi energizante?
S-a urmărit înregistrarea următoarelor date:
-prezența/absența eroziunilor dentar e (prevalența):
– lot investigat;
– în raport cu sexul pacienților;
– în raport cu grupa de vârstă;
– în raport cu factorul etiologic.

5
-distribuția eroziunilor dentare/sextanți/ tipuri dentare/suprafețe dentare:
– în raport cu sexul pacienților;
– în raport cu grupa de vârstă;
– în raport cu factorul etiologic.
-severitatea eroziunilor conform indicilor BEWE:
– în raport cu sexul pacienților;
– în raport cu grupa de vârstă;
– în raport cu mediul de proveniență ;
– în raport cu factorul etiologic;
– distribuția în raport cu combinația sextant/suprafață/ BEWE/sex/grupă de
vârstă.

Tabel 7.I. Sistemul de indici BEWE.
SCOR BEWE DESCRIERE
0 Nu există pierdere de substanță dentară
1 Afectare redusă a stratului superficial de smalț
2 Defect distinc t, pierdere de țesut dur <50% din aria suprafeței
(frecvent implicare dentinară)
3 Defect distinct, pierdere de țesut dur >50% din aria suprafeței
(frecvent implicare dentinară)

Baza de date a fost creată folosind softul Microsoft Office EXCEL 2007. Pr elucrarea
statistică a datelor a fost efectuată cu ajutorul programului SPSS 17 (SPSS Inc, SUA). Datele
statistice au fost prezentate ca valori medii și deviații standard. Au fost utilizate testele
statistice chi -pătrat sau Fischer pentru a determina difer ențele dintre grupuri privind frecvența
eroziunilor dentare. A fost considerată semnificativă statistic valoarea p<0.05.

VII.3.REZULTATE SI DISCUTII
Rezultatele privind prevalența eroziunii și distribuția eroziunilor în raport cu sexul
pacienților, grupel e de vârstă, grupele dentare, suprafețele dentare, sextanți sunt prezentate în
graficele următoare. In fig. 7.4. se observă că prevalența eroziunilor dentare se situează în jurul
valorii de 6%.

Fig.7.4. Prevalența eroziunilor dentare în lotul investigat
In fig. 7.4. se observă că prevalența eroziunilor dentare se situează în jurul valorii de
6% în cadrul lotului investigat. Valorile prevalenței ating 7% la pacienții de sex masculin,
respectiv 4% la pacienții de sex feminin (fig.7.5 .a-b.).

6

Fig.7.5.a-b. Prevalența eroziunilor dentare în raport cu sexul pacienților

Fig.7.6.a-c. Prevalența eroziunilor în raport cu grupa de vârstă

Prevalența eroziunilor este 6% în grupa de vârstă 18 -25, 4% în rândul grupei de
vârstă 26 -35 și prezintã cele mai mari va lori (8%) la pacienții cu vârsta peste 35 ani (fig.7.6 .a-
c).

7

75%8%8%8%Factor eroziv
Bauturi Acidulate
Supliment Sportiv
Medicatie
Fig.7.8. Distribuția factorilor erozivi (lot cu eroziuni)

In cazul factorilor erozivi, 75% dintre pacienții cu eroziuni sunt asociați cu consum
de băuturi acidulate. Cu procente de câte 8% se situează consumul frecvent de suplimente
sportive, medicația și factori gastro -intestinali (fig.7.8.) .
In ceea ce privește prevalența eroziunilor dentare în raport cu suprafețele dentare
(fig.7.11.), cele mai mari valori au fost întâlnite la grupa suprafețe vestibulare laterale (23%),
respectiv suprafețe vestibulare frontali maxilari (16%).

Fig.7.12. Prevalența eroziunilor dentare în raport cu factorii etiologici
In raport cu factorii etiologici (fig. 7.12.), 32% din eroziuni s unt întâlnite la cei ca re
consumă suplimente sportive, 21% la pacienții consumatori constant de bãuturi acidulate,
19% la pacienții care își administreazã medicație cu efect eroziv, iar 14% la sunt întâlnite la
pacienții cu factori gastro -intestinali.
Distribuția valorilor indicilor BEWE (severitatea eroziunilor dentare) în raport cu
factorii investigați în cadrul lotului cu eroziuni dentare este prezentată în graficele următoare.
Media BEWE este mai mare pentru sexul feminin (5,2) comparativ cu sexul mascu lin (4,7)
(fig.7.13.). Pacienții peste 35 ani prezintă cele mai mari valori (8), urmați în ordine
descrescătoare de pacienții din categoria 26 -35 ani (7) și 18 -25 ani (4,1) (fig. 7.14.). Sextanții
S4 și S6 prezintă cele mai mari valori BEWE (1.25) (fig. 7.15.). Pacienții consumatori de
suplimente sportive prezintă cele mai mari valori BEWE (9), urmați în ordine descrescătoare
de medicație (8), băuturi acidulate (4,2) și factorii gastrointestinali (4) (fig.16).

8

Fig.7.13. Valori medii BEWE (sex)

Fig.7.14. V alori medii BEWE (grupe de vârstă)
In ceea ce privește factorii etiologici, pacienții consumatori de suplimente sportive
prezintă cele mai mari valori BEWE (9), urmați în ordine descrescătoare de medicație (8),
băuturi acidulate (4,2) și factorii gastroint estinali (4) (fig. 7.16.)

Fig.7.16. Valori medii BEWE (factor etiologic)
Studiul statistic a urmărit să confirme sau să infirme ipotezele conform cărora există
diferențe statistice în ceea ce privește prevalența si severitatea eroziunilor dentare în rapor t
cu o serie de factori clinico -biologici.

9
Diferente statistice privind prevalenta eroziunilor dentare in funcție de sex (lotul
cu eroziuni)

Tabel 7.III. Teste Mann -Witney, Wilcoxon. Sex masculin, feminin
Test Statisticsa
VAR00008
Mann -Whitney U 576.000
Wilcoxon W 1479.000
Z -.625
Asymp. Sig. (2 -tailed) .532
a. Grouping Variable: Sex
Tabelul 7.III. indică statistica de bază Mann -Whitney, valoarea U fiind de 576, ceea ce
este nesemnificativ din punct de vedere statistic, p = 0.532 > 0.05. Așada r, mediile BEWE
pentru feminin si masculin nu diferă semnificativ statistic.

Diferente statistice privind prevalenta eroziunilor dentare in funcție de grupa de
vârstã (lotul cu eroziuni)
Pentru toate grupele de vârstă aplicăm testul neparametric Kruskal Wallis

Tabel 7.IV.a.Test Kruskal Wallis. Prevalenta eroziunilor dentare in relatie cu grupe de vârstă

Test Statisticsa,b
VAR00008
Chi-Square 8.875
df 2
Asymp. Sig. .012
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable:
Grupedevirsta

Constatăm că înt re cele 3 grupe dentare (tabel 7.IV.a) există diferențe semnificative
statistic . Pentru a vedea între care grupe, trebuie aplicat testul Mann Whitney pentru fiecare
pereche.
Studiu privind d iferențe statistice între grupe dentare în raport de prevalența
eroziunilor (lot pacienți cu eroziuni)
Tabel 7.V.b. Test Kruskall -Wallis. Prevalența eroziunilor în raport cu grupele dentare.
Test Statisticsa,b
NrEroziuni
Chi-Square 81.614
df 5
Asymp. Sig. .000
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable:
Grupedentare
Constatăm că între cele 6 grupe dentare există diferențe semnificative statistic (tabel
7.V.b.).

10
Studiu statistic privind diferențe între prevalenta eroziunilor în raport de factorii
etiologici (lot pacienți cu eroziuni)
Tabel 7.VI. a. Test Mann -Whitney, Wilcoxon. Bãuturi acidulate vs. medicație
Test Statisticsb
NrEroziuni
Mann -Whitney U 162.000
Wilcoxon W 183.000
Z .000
Asymp. Sig. (2 -tailed) 1.000
Exact Sig. [2*(1 -tailed Sig.)] 1.000a
a. Not corrected for ties.
b. Grouping Variable: FactorEroziv

Tabelul 7.VI. a. indicã statistica de bază Mann -Whitney, valoarea U fiind de 162.000
ceea ce este nesemnificativ din punct de vedere statistic. Așadar, diferențele dintre valorile
prevalenței pentru factorii etiologici bãuturi acidulate și m edicație sunt nesemnificative
statistic (p = 1.000 >0.05).

Tabel 7.VI. b. Test Mann -Whitney, Wilcoxon. Bãuturi acidulate vs. suplimente sportive
Test Statisticsb
NrEroziuni
Mann -Whitney U 36.000
Wilcoxon W 1521.000
Z -3.168
Asymp. Sig. (2 -tailed) .002
Exact Sig. [2*(1 -tailed Sig.)] .001a
a. Not corrected for ties.
b. Grouping Variable: FactorEroziv

Tabelul 7.VI. b. indicã statistica de bază Mann -Whitney, valoarea U fiind de 36.000
ceea ce e ste nesemnificativ din punct de vedere statistic. Așadar, diferențele dintre valorile
prevalenței pentru factorii etiologici bãuturi acidulate și suplimente sportive sunt
semnificative statistic (p = .002< 0.05).
Studiul nostru constatã valori reduse ale prevalenței eroziunilor dentare în raport cu
datele din literaturã (6%), cu valori mai mari (8%) în cadrul populației masculine și valori mai
mici (4% ) în cadrul populației feminine , cele mai mari valori ale prevalenței eroziunilor
dentare au fost constatat e la pacienți consumatori de bã uturi acidulate; 75% din pacienții cu
eroziuni sunt consumatori de bãuturi acidulate, rezultat care susține datele din literaturã. Al-
Dlaigan&col.(2001) constată că în rândul adolescenților 80% consumă băuturi acidulate iar
23% din lotul investigat le consumă frecvent și în cantități crescute (>22/săptămână) / 2/.
Chrysanthakopoulos NA(2012) evaluează prevalența și factorii asociați ai eroziunilor dentare
în Grecia pe un lot de 770 adolescenți cu vârste cuprinse între 14 -16 ani /52/. Studiul constată
o rată crescută a prevalenței (33.8%) asociată cu frecvența crecsută a consumului de băuturi
acidulate și sucuri de fructe, precum și cu obiceiul de a clăti cavitatea orală înainte de
înghițirea băuturilor acidulate sau a sucurilor d in fructe. Curcă&Danilă(2010) au investigat
prevalența și severitatea leziunilor necariogene (indici Smith&Knight) pe un număr de 614
pacienți cu vârste de peste 18 ani / 58/. Din totalul leziunilor necariogene cu indici 1, 2.9%
sunt reprezentate de eroziun i dentare, procent care crește la 7.9% în cazul eroziunilor dentare
cu indici 2. Un procent de 20% din leziunile necariogene cu indice 3 Smith&Knight sunt

11
reprezentate de eroziuni dentare. In rândul pacienților consumatori frecvent de alcool, 87%
prezintă eroziuni dentare, comparativ cu doar 50.7% în lotul martor (pacienți care nu consumă
frecvent alcool). Prevalența crescută a eroziunilor dentare cu indice 3 apare asociată cu
consum crescut de alcool. Micu Magdalena -Ioana (2010) raportează o prevalență a e roziunilor
dentare pure de 7.6% din totalul leziunilor dentare necariogene detectate la nivelul pacienților
cu vârste de peste 18 ani / 206/. Ganns C&col.(2001) constată o prevalență a eroziunilor
dentare de 11.6% în populația din Germania / 95/. In Marea Br itanie prevalența eroziunilor
dentare în rândul adolescenților a crescut de la valori de 30% (O’Brian&col. 1993)/ 225/,
respectiv 32% (Milosevic&col.1994)/ 209/ la începutul anilor ´90 la 48% (Al Dlaiglan&col.
2001)/3/, respec tiv 56.3% (Dugmore&col. 2003)/ 70,68/ la inceputul anilor 2000. La nivelul
copiilor și adolescenților localizarea leziunilor este explicată de contactul suprafețelor dentare
cu băuturile acidulate și sucurile de fructe / 209/. Studiul efectuat de Kunzel&col.(2000)
constată că copiii care c onsumă cantități mari de sucuri de portocale prezintă leziuni erozive
avansate la nivelul suprafețelor vestibulare ale incisivilor centrali și laterali / 171/.
O’Brien(1993) constată localizarea frecventă a eroziunilor dentare la nivelul suprafețelor
vestib ulare și palatinale ale incisivilor centrali la copiii care consumă frecvent băuturi
acidulate și sucuri de fructe / 225/. Lussi &col. (2005) constata ca la nivelul adulților tineri
leziunile erozive dentare sunt localizate frecvent la nivelul suprafețelor ocluzale ale molarilor;
suprafețele cel mai puțin afectate sunt cele linguale / 194/.Vered Y&col.(2014) efectuează un
studiu epidemiologic privind prevalența eroziunilor dentare în rândul adolescenților și
adulților, pe un număr de 500 subiecți împărțiți în 5 grupe de vârstă / 291/. Autorii utilizează
sistemul de indici BEWE în baza căruia calculează o prevalență de 50%, din care 10% au
prezentat eroziune dentară pe mai mult de 50% din suprafețele dentare. Valoarea medie a
scorurilor BEWE a crescut odată cu v ârsta, cu diferențe semnificative statistic între grupele de
vârstă. Utilizând un model de regresie multiplă autorii studiului ajung la concluzia că există
asocieri semnificative statistic între vârstă, dietă și prevalența eroziunilor dentare. Holbrook
WP.&col.(2014) constată o prevalență a eroziunilor dentare de 30.7% la nivelul grupei de
vârstă 15 ani (38.3% sex masculin, 22.7% sex feminin) cu valori medii ale scorurilor BEWE
de 1.00 pentru băieți și 0.42 pentru fete, cu diferențe semnificative statistic între sexe
(p<0.001) / 132/. Valorile BEWE au prezentat diferențe semnificative statistic comparativ cu
vârsta 12 ani (19.9% băieți, 11% fete) cu scoruri medii BEWE de 0.22 pentru băieți și 0.079
pentru fete. In studiul personal pacienții consumatori de bãu turi acidulate sunt majoritari
(75%) în cadrul lotului de pacienți cu eroziuni dentare, prezentând valori BEWE moderate.
Corelații semnificative sunt constatate între consumul de băuturi acidulate și prevalența
eroziunilor dentare, datorită conținutului de acid fosforic din băuturile de tip cola care
prezintă un potențial eroziv superior acidului citric, malic sau lactic / 303/. Consumul de
suplimente sportive (“energy drinks”), mai ales în timpul sesiunilor de exerciții fizice, este
asociat cu creșterea pre valenței și severității eroziunilor dentare / 136/.
Valorile prevalenței eroziunilor dentare întâlnite în studiul nostru sunt inferioare
majorității studiilor epidemiologice, efectuate pe copii și adolescenți: Arnadottir&col. (23.2%
în Islanda), Bardsley&c ol.(27.1% în Marea Britanie), van Rijkom&col. (16% în Olanda),
Vargas -Fereira&col.(7.2% în Brazilia), Kumar&col.(8.9% în Brazilia), Wang&col.(23.2% în
China), Okunseri&col.(39% în SUA), Margaritis&col.(50% în Grecia) / 10, 30, 169, 229, 287,
290, 299/.

12
VII.4.CONCLUZII
 Prevalența eroziunilor dentare este redusã (6%) cu valori mai mari (8%) în cadrul
populației masculine și valori mai mici (4%) în cadrul populației feminine .

 In raport cu grupa de vârstã, cele mai mari valori ale prevalenței eroziunilor den tare
(8%) sunt întâlnite la nivelul pacienților de peste 35 ani; cele mai mici valori ale
prevalenței eroziunilor dentare sunt întâlnite la nivelul pacienților de 18 -25 ani(4 %).

 In raport cu localizarea pe sextanți, cei mai afectați sunt sextanții S4 (36 %) și S6
(33%); în raport cu localizarea pe suprafețe dentare, cele mai afectate sunt suprafețele
vestibulare (grup lateral) (33%) și vestibulare (dinți frontali) (16%); în raport cu
localizarea pe grupe dentare, grupele dentare molari mandibulari(35%) și premolari
mandibulari (34%) sunt cele mai afectate.

 In raport cu factorii etiologici, cele mai mari valori ale prevalenței eroziunilor dentare
au fost constatate la pacienți consumatori de bã uturi acidulate; 75% din pacienții cu
eroziuni sunt consumatori de bãuturi acidulate.

 In ceea ce privește distribuția eroziunilor dentare în raport cu severitatea, existã o
distribuție echilibratã în cadrul lotului de pacienți cu eroziuni,cu procente egale (33%)
între pacienții cu eroziuni dentare incipiente, moderat e, respectiv severe.

 Cele mai mari scoruri BEWE au fost întâlnite la nivelul pacienților consumatori de
suplimente sportive (BEWE 9); pacienții consumatori de bãuturi acidulate prezintã
valori medii BEWE 4.5 . Valori maxime BEWE sunt întâlnite la pacienți i de sex
feminin (BEWE 5.2), pacienții peste 35 ani (BEWE 8.00), sextanții S4 și S6 (BEWE
1.25) și factorul etiologic medicație (BEWE 8.00).

13
CAPITOL VIII . STUDIU IN VITRO PRIVIND FENOMENE DE
EROZIUNE PRODUSE DE AGENTI ACIZI
VIII .1.SCOPUL STUDIULUI
A fost caracterizarea topografiei, precum și analiza chimică cantitativă a smalțului,
supus acțiunii unor diverși agenți acizi în prezența și în absența peliculei dobândite de origine
salivară.
VIII .2.MATERIALE ȘI METODĂ
S-au utilizat în acest studiu un număr de 15 dinți extrași din motive ortodontice sau
parodontale și care nu prezentau leziuni carioase ( Fig. 8.1.). Până la începerea studiului din ții
au fost menținuți în apă distilată. Dinții au fost secționați transversal în 3 cu ajutorul discurilor
diamantate active pe muchie (Komet Dental, Brasseler GmbH&Co, Germania), sub răcire
continuă cu apă pentru a evita supraîncălzirea ( Fig.8.2.). Probele au fost imersate timp de 7
zile în salivă artificială AFNOR, schimbată la fiecare 24 de ore. Câte o treime din fiecare
dinte a fost menținută ca martor, aplicându -se următorul regim: 1 minut în apă distilată, urmat
de 4 ore în salivă artificială până în m omentul examinării la microscopul electronic. O altă
treime a fost introdusă în următoarele substanțe acide: Red Bull, ceai verde Lipton, suc de
mere Auchan, apă minerală carbogazoasă B orsec, suc de lămâie (Fig. 8.3. ). Imersia s -a
realizat continuu timp de 12 ore. O altă treime a fost supusă unui ciclu de de -remineralizare
repetat de 3 ori, astfel: tratamentul de demineralizare s -a efectuat prin imersia în substanța
acidă timp de 1 minut, urmat de remineralizare în salivă artificială timp de 4 ore. Acești t impi
au fost aleși astfel pentru a simula condițiile consumului de băuturi acide. După fiecare
demineralizare, probele au fost spălate în apă distilată.

pH-ul soluțiilor utilizate este de: 3,4 pentru Red Bull, 3,0 pentru Lipton – ceai verde,
3,4 pentru sucul de mere, 3,2 pentru apa minerală, 2,4 pentru sucul de lămâie.

Fig. 8.1. Dinții folosiți pentru
studiu Fig. 8.2. Dinții după secționare

14

Fig. 8 .3 Soluțiile acide utilizate pentru experiment

După prepararea probelor, acestea au fost analizate din punctul de vedere al
topografiei de suprafață utilizând microscopul electronic cu scanare model VEGA II LSH,
produs de firma TESCAN Cehia, iar din punctul de vede re al compoziției chimice utili zând
detector EDX tip QUANTAX QX2, produs d e firma BRUKER/ROENTEC Germania (Fig.
8.4.).

VIII .3.REZULTATE ȘI DISCUȚII
Aspectul smalțului în cazul probe lor martor , imersie continu ă și imersie alternativă
din cadrul lotului în care s -a utilizat ca agent eroziv sucul de m ere sunt prezentate în figurile
8.5., 8 .6., 8.7.

Fig. 8.5. Aspectul
smalțului în cazul unei probe martor
din cadrul lotului în care s -a utilizat
ca agent eroziv sucul de mere ( SEM
X 500)
Fig. 8.6. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
imersia continuă în agentul eroziv
sucul de mere ( SEM X 1000) Fig. 8.7. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
ciclul de demineralizare în agentul
eroziv sucul de mere și
remineralizare în saliva artificală
(SEM X 1000)
Fig. 8.4. Microscopul
electronic cuplat cu detectorul EDX

15
Aspectul smalțului în cazul probe lor martor , imersie continu ă și imersie alternativă
din cadrul l otului în care s -a utilizat ca agent eroziv ceai verd e sunt prezentate în figurile 8.8. ,
8.9. și 8.10 .

În cazul mostrelor examinate din loturile în care s -a facut imersia continuă în agentul
eroziv ceai verde observăm o eroziune moderată asemănătoare ca aspect cu cea inregistrată și
in cazul imersiei continue în agentul eroziv suc de mere.
Aspectul smalțului în cazul probe lor martor , imersie continu ă și imersie alternativă din
cadrul lotului în care s -a utilizat ca agent eroziv apa mineral ă sunt prezentate în figurile 8.11,
8.12 și 8.13 .

În figurile 8.12. și 8.13. observam alternarea zonelor de smalț demineralizat cu zone
de smalț aparent integru.

Fig. 8.13. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
ciclul de demineralizare în agentul
eroziv apa minerală și remineralizare
în salivă artificală (SEM X 1000)

Fig. 8.12. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
imersia continuă în agentul eroziv
apa minerală (SEM X 1000) Fig. 8.11. Aspectul
smalțului în cazul unei probe martor
din cadrul lotului în care s -a utilizat
ca agent eroziv apa minerală (SEM X
1000 Fig. 8.10. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
ciclul de demineralizare în agentul
eroziv ceaiul verde și remineralizare
în salivă artificală (SEM X 1000)
Fig. 8.9. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
imersia continuă în agentul eroziv
ceaiul verde (SEM X 1000)
Fig. 8.8. Aspectul
smalțului în cazul unei probe martor
din cadrul lotului în care s -a utilizat
ca agent eroziv ceaiul verde (SEM X
1000)

16
Aspectul smalțului în cazul probe lor martor , imersie continu ă și imersie alternativă din
cadrul lotului în care s -a utilizat ca agent eroziv sucul de lămâie sunt prezentate în imaginile
8.14., 8.15 și 8.16.

In lotul în care s -a rea lizat imersia continuă în agentul eroziv, suc de lămâie, se
observa o disoluție accentuată a prismelor de smalț cu expunerea componentei de smalt
intreprismatice (Fig.8.15. ) spre deosebire de lotu l în care s -a real izat imersia alternativă
(Fig.8.16. ) unde se observa o demineralizare mai redusă.
Aspectul smalțului în cazul probe lor martor , imersie continu ă și imersie alternativă din
cadrul lotului în care s -a utilizat ca agent eroziv RedBul l sunt pr ezentate în figurile 8.17.,
8.18. și 8.19 .

Mostrele de smalț din loturile în care nu s -a realizat imersia în salivă au prezentat
disoluții severe ale smalțului, care a prezentat un aspect ciupit ( Fig. 8.18. ). Mostrele în cazul
cărora s -a format pelicula dobândită în urma imersiei în salivă au pre zentat ocazional un strat
asemănător unui film care acoperea suprafața smalțului aparent intactă, în timp ce smalțul
adiacent părea ușor erodat ( Fig. 8.19. ). Gravitatea demineralizărilor a fost mult mai mică
decât în cazul mostrelor la care acțiunea soluți ilor nu a fost întreruptă de prezența salivei.
Fig. 8.19. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
ciclul de demineralizare în agentul
eroziv Red Bull și remineralizare în
salivă artificală (SEM X 1000) Fig. 8.18. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
imersia continuă în agentul eroziv
Red Bull (SEM X 1000) Fig. 8.17. Aspectul
smalțului în cazul unei probe martor
din cadrul lotului în care s -a utilizat
ca agent eroziv Red Bull (SEM X
1000) Fig. 8.16. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
ciclul de demineralizare în agentul
eroziv sucul de lămâie și
remineralizare în salivă artificală
(SEM X 1000)
Fig. 8.15. Aspectul
smalțului în cazul unei probe din
cadrul lotului în care s -a realizat
imersia continuă în agentul eroziv
sucul de lămâie (SEM X 1000)
Fig. 8.14. Aspectul
smalțului în cazul unei probe martor
din cadrul lotului în care s -a utilizat
ca agent eroziv sucul d e lămâie (SEM
X 1000)

17

Valorile medii ale concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în procente de greutate în
smalț, în cazul loturilor studiate sunt prezentate în tabelul 8.XVI .

Tabel 8.XVI . Valorile medii ale concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în procente de greutate în smalț în cazul
loturilor studiate
Suc
de mere Ce
ai verde Ap
ă minerală Suc
de lămâie Re
d Bull
concentratia
ionilor (wt%) c
alciu f
osfor c
alciu f
osfor c
alciu f
osfor c
alciu f
osfor c
alciu f
osfor
martor 3
2.65 1
2.67 3
1.84 1
3.56 3
2.65 1
3.58 2
9.09 1
2.67 3
2.09 1
3.20
imersie
continuă în soluție 3
0.13 1
2.20 3
0.39 1
2.24 2
9.58 1
2.82 1
8.67 9
.90 2
3.13 1
0.25
imersie
alternativă în soluție și
salivă 3
1.25 1
2.51 3
1.69 1
2.83 3
1.07 1
2.20 2
8.91 1
1.14 3
1.69 1
2.76

A existat o tendință de scădere a valorilor concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în
urma imersiei în cele 5 soluții acide.
Pentru toate cele 5 soluții analizate, valorile concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor
au fost mult mai apropiate de cele ale lotului martor în cazul lotului în care, prin cicluri
repetitive, s -a realizat introducerea mostrelor în salivă artificială, decât în cazul lotului la care
imersia în soluții s -a realizat înt r-un mod continuu (Figuril e 8.20 -8.25).

010203040
Calciu smalt Fosfor smaltSuc de mere
martor
Suc de mere
solutie
Suc de mere
test
05101520253035
Calciu smalt Fosfor smaltCeai verde
martor
Ceai verde
solutie
Ceai verde
test
05101520253035
Calciu smalt Fosfor smaltApa minerala
martor
Apa minerala
solutie
Apa minerala
test
05101520253035
Calciu smalt Fosfor smaltSuc de lamaie
martor
Suc de lamaie
solutie
Suc de lamaie
testFig.8.21. Variația de Ca și P în smalț in
cadrul probelor martor, soluție, test când s -a folosit ca
soluție acidă ceaiul verde Fig.8.20. Variația de Ca și P în smalț in
cadrul probelor martor, soluție, test când s -a folosit ca
soluție acidă sucul de mere
Fig.8.24.Variația de Ca și P în smalț in
cadrul probelor martor, soluție, test când s -a folosit ca
soluție acidă suc de lămâie Fig.8.23.Variația de Ca și P în smalț in
cadrul probelor martor, soluție, test când s -a folosit ca
soluție acidă apa minerală

18

Valorile au fost analizate din punct de vedere statistic utilizând testele statistice Mann –
Whitney, Anova și Bonferoni .
Rezultatul testului Mann -Whitney de comparare a concentrației ionilor de calciu din
lotul soluțíe și lotul test în cazul folosirii RedBull sunt prezenta te în tabelele 8.XX .a-b.

Tabele 8.XX .a-b. Rezultatul testului Mann -Whitney de comparare a concentrației ionilor de calciu din lotul
soluțíe și lotul test

Ranks
lot N Mean Rank Sum of Ranks
smaltcalciu lot solutie 5 3.00 15.00
lot test 5 8.00 40.00
Total 10
Test Statisticsb
smaltcalciu
Mann -Whitney U .000
Wilcoxon W 15.000
Z -2.611
Asymp. Sig. (2 -tailed) .009
Exact Sig. [2*(1 -tailed Sig.)] .008a
a. Not corrected for ties.
b. Grouping Variable: lot
S-au obținut rezultate semnificative din punct de vedere statistic atunci când s -a
comparat concentrația ionilor de calciu din lotul soluíe și lotul test (p=0,009 < 0.05 ).
Rezultatul testului Mann -Whitney de comparare a concentrației ionilor de fosfor din
lotul soluție și lotul test în cazul folosirii RedBul l sunt prezentate în tabelele 8.XXIII .a-b.
05101520253035
Calciu smalt Fosfor smaltRed Bull
martor
Red Bull
solutie
Red Bull
test
Fig.8.25 .Variația de Ca și P în smalț in
cadrul probelor martor, soluție, test când s -a folosit ca
soluție acidă RedBull

19
Tabele 8.XXIV. .a-b. Rezultatul testului Mann -Whitney de comparare a concentrației ionilor de fosfor din lotul
martor și lotul test
Ranks
lot N Mean Rank Sum of Ranks
smaltfosfor lot solutie 5 3.00 15.00
lot test 5 8.00 40.00
Total 10
Test Statisticsb
smaltfosfor
Mann -Whitney U .000
Wilcoxon W 15.000
Z -2.611
Asymp. Sig. (2 -tailed) .009
Exact Sig. [2*(1 -tailed Sig.)] .008a
a. Not corrected for ties.
b. Grouping Variable: lot

S-au obținut rezultate semnificative din punct de vedere statistic atunci când s -a
comparat concentrația ionilor de fosfor din lotul solu țíe și lotul test (p=0,009 < 0.05 ).
Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în
lotul martor, soluție și test în care s -a utilizat sucul de lămâ ie sunt prezentate în tabelul
8.XXVI .
Tabel 8.XXVI . Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în lotu l
martor, soluție și test în care s -a utilizat sucul de lămâie
ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
smaltcalciu Between Groups 355.777 2 177.889 88944.333 .000
Within Groups .024 12 .002
Total 355.801 14
smaltfosfor Between Groups 21.619 2 10.809 4567.394 .000
Within Groups .028 12 .002
Total 21.647 14

Total 27.803 14

Deoarece pragul de semnificație p a fost mai mic de 0,05 acesta demonstrează că intre
loturile studiate există diferențe semnificative din punc de vedere statistic.
Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în
lotul martor, soluție și test în care s -a utilizat apa minera lă sunt prezentate în tabelul 8.XXIX .

20
Tabel 8.XXIX . Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în lotul
martor, soluție și test în care s -a utilizat apa minerală
ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
smaltcalciu Between Groups 23.569 2 11.784 6148.435 .000
Within Groups .023 12 .002
Total 23.592 14
smaltfosfor Between Groups 8.577 2 4.289 4765.185 .000
Within Groups .011 12 .001
Total 8.588 14
Total 2.398 14

Deoarece pragul de semnificație p a fost mai mic de 0,05 acesta demonstrează că intre
loturile studiate există diferențe semnificative din punc de vedere statistic.
Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în
lotul martor, soluție și test în care s -a utilizat ceai verde sunt prezentate în tabelul 8.XXXII .

Tabel 8.XXXII . Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în lotul
martor, soluție și test în care s -a utilizat ceai verde.
ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
smaltcalciu Between Groups 8.967 2 4.483 2861.809 .000
Within Groups .019 12 .002
Total 8.986 14
smaltfosfor Between Groups 4.372 2 2.186 2676.939 .000
Within Groups .010 12 .001
Total 4.382 14
Total 24.886 14
.
Deoarece pragul de semnificație p a fost mai mic de 0,05 acesta demonstrează că
între loturile studiate există diferențe semnificative din punc de vedere statistic.
Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în
lotul martor, soluție și test în care s -a utilizat suc de me re sunt prezentate în tabelul 8.XXXV .

Tabel 8.XXXV . Rezultatele testului Anova de comparare a concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor în lotul
martor, soluție și test în care s -a utilizat suc de mere
ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
smaltcalciu Between Groups 1.325 2 .663 17.500 .000
Within Groups .454 12 .038
Total 1.779 14
smaltfosfor Between Groups .277 2 .139 168.510 .000
Within Groups .010 12 .001
Total .287 14
Total 36.051 14

21

Deoarece pragul de semnificație p a fost mai mic de 0,05 acesta demonstrează că intre
loturile studiate există diferențe semnificative din punc de vedere statistic.
Numeroase studii in vitro și in vivo realizate pe oameni sau pe animale de experiență
au evaluat potențialul eroziv al diferitelor băuturi și alimente. Proprietățile chelatoare ale
acidului citric pot crește procesul eroziv in vivo prin interacțiunea cu sa liva, pe lângă
înmuierea directă și dizolvarea miner alelor din structurile dentare /202/. A fost demonstrat de
unele studii experimentale conduse in vitro că acidul citric cauzează eroziuni mai pronunțate
decât acidul fosforic la acidități comparabile / 302/. Conținutul de calciu și fosfat al
alimentelor și băuturilor sunt factori importanți pentru potențialul eroziv prin faptul că
influențează gradientul de concentrație din mediul local aflat la suprafața dintelui. Adaosul
sărurilor de calciu și fosfat în b ăuturile acide a condus la rez ultate promițătoare /16, 26, 174/.
Băuturile energizante sunt cel mai frecvent erozive și atunci când sunt consumate în
timpul activităților susținute, când persoana care le consumă este deshidratată, efectele
distructive se pot accentua /136/.
Din punctul de vedere al modificărilor topografice, aspecte similare cu cele obținute în
studiul nostru ale disoluției smalțului în urma imersiei în soluții acide au fo st raportate și în
alte studii / 202/, în care e smalțul lipsit de protecția peliculei salivare a înregistrat disoluții
masive ale corpurilor prismelor.
PH-ul băuturilor influențează în mod direct rata de disoluție a smalțului dentar. Acidul
fosforic, citric și citratul de sodiu sunt constitu ienți frecvenți ai băuturilor carbonatate și a
celor energizante /51/. Acizii care posedă proprietăți de chelare a ionilor de calciu pot cauza
disoluții chiar la niveluri ridicate ale pH -ului /289/ . A fost demonstrat de unele studii
experimentale conduse i n vitro că acidul citric cauzează eroziuni mai pronunțate decât acidul
fosforic la acidită ți comparabile / 302/.
Conținutul de calciu și fosfat al alimentelor și băuturilor sunt factori importanți pentru
potențialul eroziv prin faptul că influențează gradi entul de concentrație din mediul local aflat
la suprafața dintelui /186/. Nu întotdeauna prin adaosul mineral disoluția smalțului poate fi
prevenită complet, dar progresia poate fi încetinită, ceea ce ar avea implicații importante atât
pentru pacient, cât și pentru clinician.

VIII .4.CONCLUZII

1. În condițiile în care s -a realizat acest studiu, concentrațiile ionilor de calciu și fosfor
au scăzut în urma imersiei în soluțiile acide testate;

2. Cea mai mare scădere a concentrațiilor ambilor ioni s -a înregistrat pentru loturile
care au avut c a soluții de imersie sucul de lămâ ie, urmat in ordine descrescatoare de
Red Bull, apa minerala, sucul de mere și ceaiul verde;

3. Prezența peliculei dobândite de origine salivară a conferit protecție smaltului,
valor ile concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor fiind mai putin diminuate pentru
toate solutiile testate, in cazul loturilor cu imersie alternative.

22
CAPITOL IX. EVALUAREA EFECTULUI EROZIV AL UNOR
BĂUTURI PENTRU SPORTIVI ȘI A EFECTULUI PROTECTIV AL
UNOR PRODUSE REMINERALIZANTE ASUPRA ȚESUTURILOR
DURE DENTARE

IX.1.SCOPURILE STUDIULUI au fost
I. Determinarea pH -ului și vâscozității a trei băuturi pentru sportivi existente pe piață
și recomandate pentru utilizarea în timpul eforturilor susținute
II. Evaluarea și compararea efectelor pe care aceste băuturi le au asupra smalțului și
dentinei prin determinarea durității de suprafață a celor două tipuri de țe suturi dure dentare
III. Evaluarea și compararea efectelor pe care cele trei tipuri de băuturi pentru sportivi
le au asupra smalțului și dentinei în condițiile utilizării unor produse comerciale care conțin
fluor anterior contactului cu băuturile.
IX.2.MATERIAL ȘI METODĂ
Cele trei produse pentru sportivi alese pentru acest studiu au fost: Gatorade lichid
(Pepsico), tabletele energizante Isostar lemon (Isostar) și pudră CytoMax portocale
(CytoSport). Băutura Isostar a fost obținută prin dizolvarea unei tabl ete în 250 mL de apă
plată (Borsec, Romaqua Group), iar băutura CytoMax a fost obținută prin dizolvarea unei
măsuri (25 mg) de pudră în 250 mL de apă plată (Borsec, Romaqua Group). Compoziția
băuturilor este prezentată în tabelul.
PH-ul băuturilor a fost determinat automat cu ajutorul unui pH -metru electronic
(Hanna pH 210). S -au efectuat 10 determinări pentru fiecare băutură, raportându -se în final
valoarea medie.
Studiul reologic a fost realizat cu ajutorul unui reometru modular Anton Paar, Physica
MCR 5 01 prevăzut cu un sistem Peltier de reglare a temperaturii (figura 9.1.). Temperatura
poate fi reglată și controlată în intervalul cuprins între -40 si 200oC. Măsurătorile s -au efectuat
cu o geometrie cu cilindri concentrici confecționați din oțel inoxidab il.

Fig.9.1. Reometrul Anton Paar Physica MCR 501
Curbele de curgere s -au realizat utilizând o viteză de forfecare cuprinsă între 0.001 și
100 1/s, la o temperatură constantă de 37 oC și cu un timp de termostatare a probei de 5
minute.
În acest s tudiu s-a utilizat un număr de 33 dinți extrași din motive ortodontice și care
nu prezentau leziuni carioase . Până la începerea studiului dinții au fost menținuți în apă

23
distilată. Dinții au fost secționați transversal în cu ajutorul discurilor diamantate activ e pe
muchie ( Komet Dental, Brasseler GmbH&Co, Germania ), sub răcire continuă cu apă pentru a
evita supraîncălzirea astfel încât să se obțină două secțiuni orizontale cu o grosime de 2 mm
fiecare . La rândul lor aceste secțiuni au fost tăiate în sens vestibu lo-oral în două, obținându -se
astfel pentru fiecare dinte patru secțiuni. Secțiunile dentare au fost împărțite aleatoriu în două
loturi: lotul I a cuprins 40 de mostre, iar lotul II 90 de mostre. În lotul I 10 secțiuni au fost
menținute permanent în salivă artificială, fiind considerate ca martor (grup 1) , 10 secțiuni au
fost supuse acțiunii băuturii pentru sportivi Isostar (Isostar) după următorul protocol: 5 serii a
câte 3 minute imersie în băutură pe durata a 2 ore zilnic, timp de 14 zile (grup 2). Alte 10
secțiuni au fost supuse acțiunii băuturii pentru sportivi CytoMax (CytoSport) după următorul
regim : 5 serii a câte 3 minute imersie în băutură pe durata a 2 ore zilnic, timp de 14 zile (grup
3), iar 10 secțiuni au fost supuse acțiunii băuturii pentru sportivi Gatorade (Pepsico ) după
următorul protocol: 5 serii a câte 3 minute imersie în băutură pe durata a 2 ore zilnic, timp de
14 zile (grup 4).
Între perioadele de acțiune a băuturilor secțiunile au fost menținute în salivă
artificială. Saliva artifici ală utilizată în studiu a fost saliva AFNOR standard S90 -701, cu un
pH de 8,67 și având următoarea compozi ție: NaCl 0,7g/L; KCl 1,2 g/L; Na 2HPO 4 0,26 g/L;
NaHCO 3 1,5g/ L; KSCN 0,33 g/L; uree 1,35 g/L. Timpii de imersie în băuturile pentru sportivi
au fost a lese astfel încât să se simuleze condiț iile de administrare a băuturilor în timpul unui
antrenament sportiv zilnic. Fiecare mostră a fost imersată în aceeași cantitate (15 mL) din
băuturile testate, iar acestea au fost schimbate după fiecare utilizare. Sal iva artificială în care
au fost menținute probele martor și mostrele între perioadele de imersie în băuturi a fost
schimbată zilnic. În lotul II 30 dintre mostre au fost supuse protocolului anterior de imersie în
Gatorade (grup 2), 30 dintre mostre au fost supuse protocolului anterior de imersie în
CytoMax (grup 3 ), 30 dintre mostre au fost supuse protocolului anterior de imersie în Isostar
(grup 4 ), dar la 10 dintre mostrele din fiecare grup, anterior primei imersii de pe durata a 24
de ore, li s -a aplicat pasta de dinți Colgate Total ® (Colgate Company) (subgrup a), la 10
dintre mostre gelul cu fluor Densell Compan y (subgrup b ), iar la 10 mostre produsul MI Paste
Plus (GC Company) (subgrup c ). Compoziția și modul de aplicare a fiecărui produs sunt
precizate în tabelul . În cazul produsului MI Paste Plus, aceasta a fost aplicat la nivelul
mostrelor și lăsat să acționeze timp de 3 minute, iar în cazul produsului Densell, gelul a fost
menținut la nivelul mostrelor timp de 1 minut. Pasta de dinți Colgate Total ® a fost aplicată
timp de 3 minute pe secțiune și apoi aceasta a fost spălată cu apă de la robinet timp de un
minut.
Probele astfel preparate au fost supuse analizei dur ității de suprafață a smalțului și
dentinai utilizând d ispozitivul digital CV 400 DAT ( Namicon ) (figura 9.2.).

Fig.9.2. Dispozitivul digital CV 400 DAT (Namicon) de testare a microdurității
Microduritatea a fost testată prin metoda Vickers deoarece aceasta este mai potrivită
pentru compararea variației proprietăților mecanice ale materialelor anizotrope Stoleriu,
2007). Măsurătorile au fost realizate cu un dispozitiv de testare a microdurității cu un cap

24
diamantat pătrat la un unghi de 136ș și diametrul de 2,5 mm. Indentațiile au fost realizate cu o
forță de apăsare de 50 g. Distan ța minimă între două indentații consecutive a fost 1 mm.
Numărul de indentații realizate pe fiecare mostră a fost de 3, înregistrându -se valoarea medie
a celor 3 determinări. Pentru ca o indentație să fie acceptată, ea a trebuit să îndeplinească o
serie de criterii: să fie ascuțită pe muchiile diagonale, să aibă un aspect uniform și să nu
prezinte neregularități în zona testată (figura 9.3.). Lungimea axelor indentațiilor de formă
pătrată a fost „citită” cu o scală micrometrică fixată la ocularul dispozitiv ului de testare a
durității, duritatea fiind calculată după formula: D=1854,4·F/d2 (N/mm2) (unde D este
valoarea durității Vickers, F forța test, d lungimea diagonalei indentației).

Fig 9.3. Aspectul unei indentații realizată corect

IX.3.REZULTATE ȘI DISCUȚII
Valorile pH -ului celor trei băuturi testate au fost: 4.01 în cazul Isostar, 4.74 în
cazul CytoMax și 3.23 în cazul Gatorade.
Curbele de curgere pentru cele trei băuturi testate sunt prezentate grafic în
figura 9.4.

Fig.9.4. Curbele de curgere pentru probele analizate
0.1110100
mPa·s
0.01 0.1 1 10 100 1/s
Shear Rate
.Gatorade
ViscosityIsostar
ViscosityCytomax
Viscosity

25
Valorile medii ale vâscozității în cazul celor trei băuturi sunt prezentate în
tabelul 9.III.
Tabelul 9.III. Valorile medii ale vâscozității
Denumire probă Gatorade Isostar Cytomax
Viteza de
forfecare (s-1) Vâscozitatea
(mPa·s) Vâscozitatea
(mPa·s) Vâscozitatea
(mPa·s)
0.0681 6.66 4.64 64.6
0.1 2.58 0.239 58.2
0.147 2.82 0.618 52.7
0.215 2.21 1.56 44.6
0.316 1.18 1.24 33.8
0.464 1.1 1.09 25.7
0.681 1.16 1.11 19
1 0.778 0.648 14
1.47 0.948 0.773 10.4
2.15 0.901 0.808 8.6
3.16 0.915 0.827 6.91
4.64 0.892 0.785 5.91
6.81 0.906 0.795 5.15
10 0.902 0.798 4.57
14.7 0.915 0.821 4.05
21.5 0.94 0.847 3.67
31.6 0.953 0.86 3.36
46.4 0.984 0.891 3.14
68.1 1.04 0.943 2.99
100 1.08 1.05 2.84

Cea mai mare valoare a vâscozității a fost înregistrată de băutura CytoMax, urmată în
ordine descrescătoare de băutura Gatorade și Isostar .
Valorile medii și deviațiile standard ale valorilor durității sunt specificate în
tabelul 9.V.

Tabelul 9.V.Valorile medii și deviațiile standard ale valorilor durității (MPa) din lotul I .
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic
Ctrlsalivadentina 10 55.40 59.10 57.2300 .27731 .87693
Ctrlsalivasmalt 10 186.80 219.80 203.0500 3.25833 10.30375
IsostarIdentina 10 35.80 37.20 36.5600 .11944 .37771
IsostarIsmalt 10 113.00 114.70 113.8000 .15986 .50553
CytoMax Identina 10 22.00 23.60 37.1300 .15420 .48762
CytoMax Ismalt 10 109.40 110.90 110.3000 .17826 .56372
GatoradeIdentina 10 36.00 38.70 22.9000 .25300 .80007
GatoradeIsmalt 10 103.90 107.50 105.6600 .38361 1.21308
Valid N (listwise) 10

Valorile medii ale durității smalțului după imersia în cele trei băuturi pentru sportive
au fost mai mici decât cele înregistrate în lotul martor (valoare medie 113.8 după imersia în

26
Isostar, 110.3 după imersia în CytoMax și 105.6 după imersia în Gatorade) . Aceeași tendință
de variație a valorilor durității a fost înregistrată și în cazul dentinei (valoare medie 36.56
după imersia în Isostar, 37.13 după imersia în CytoMax și 22.90 după imersia în Gatorade).
Valorile durității înregistrate la nivelul dentine i au fost mai mici decât cele la nivelul
smalțului, atât la nivelul lotului martor, cât și în loturile în care s -a realizat imersia în cele trei
tipuri de băuturi pentru sportive. La nivelul smalțului și dentinei cele mai mici valori ale
durității au fost înregistrate după imersia în Gatorade, urmate în ordine crescătoare de cele
obținute după imersia în CytoMax și cele obținute după imersia în Isostar.
Deoarece au fost obținute valori diferite în urma imersiei în cele trei băuturi pentru
sportive, datele au fost analizate statistic. Valorile durității înregistrate la nivel dentinar în cele
4 grupe au fost analizate utilizând testul Kruskal Wallis. Rezultatele testului au arătat că între
cele 4 loturi există diferen țe semnificative din punct de vedere stati stic. p = 0.0001 < 0.05
(tabelele 9.VII.a -b.).

Tabelele. 9.VII.a -b. Rezultatele testului Kruskal Wallis de comparare a valorilor durității dentinei
Ranks
Lot N Mean Rank
Demineralizare Control saliva dentina 10 35.50
Isostar I dentina 10 18.00
CytoMax I dentina 10 5.50
Gatorade I dentina 10 23.00
Total 40
Test Statisticsa,b
Demineralizare
Chi-Square 33.908
df 3
Asymp. Sig. .000
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable:
Lot

27
Valorile medii și deviațiile standard ale valorilor durității sunt specificate în tabelul
9.V.
Tabelul 9.XXV. Valorile medii și deviațiile standard ale valorilor durității (MPa) din lotul I I
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic
IsostarIIpastaddentina 10 25.50 26.70 26.1300 .13085 .41379
IsostarIIpastadsmalt 10 34.90 36.40 35.7000 .17575 .55578
IsostarIIfluordentina 10 45.10 46.90 45.0000 .18148 .57388
IsostarIIfluorsmalt 10 203.10 205.50 158.3000 .22657 .71647
IsostarIIMiPastedentina 10 44.00 46.60 46.0600 .29740 .94045
IsostarIIMiPastesmalt 10 154.80 162.60 204.0000 .80567 2.54777
CytomaxIIPastaddentina 10 55.00 57.90 41.2600 .29061 .91900
CytomaxIIPastadsmalt 10 185.00 188.30 186.9600 .33106 1.04690
CytomaxIIfluordentina 10 64.90 67.90 56.5300 .32457 1.02637
CytomaxIIfluorsmalt 10 224.30 244.70 202.1600 1.73917 5.49974
CytomaxIIMiPastedentina 10 39.80 42.40 66.1300 .27536 .87076
CytomaxIIMiPastesmalt 10 187.70 219.00 234.6600 3.60753 11.40801
GatoradeIIPastaddentina 10 38.70 40.30 33.7000 .21554 .68158
GatoradeIIPastadsmalt 10 129.80 131.90 130.7600 .24459 .77345
GatoradeIIfluordentina 10 33.10 34.20 38.8300 .11832 .37417
GatoradeIIfluorsmalt 10 145.90 146.70 138.9600 .09452 .29889
GatoradeIIMiPastedentina 10 38.50 39.10 39.5300 .06333 .20028
GatoradeIIMiPastesmalt 10 138.30 139.50 146.2600 .13013 .41150
Valid N (listwise) 10

Utilizarea produsului MI Paste și a gelului cu fluor anterior imersiei probelor în Isostar a
condus la obținerea unor valori mai ridicate ale durității smalțului și dentinei (204.00 Mpa și
46.06 MPa, respectiv 158.30 Mpa și 45.00 MPa comparativ cu cele obținute atunci când s -a
utilizat pasta de dinți anterior imersiei ( 35.70 Mpa și 26.13 MPa ). Aceeași tendință a fost
înregistrată și în cazul loturilor în care imersia s -a realizat în Cytomax. Cele mai mari valori
medii ale durității smalțului și dentinei au fost raportate atunci când produsul MI Paste a fost
utilizat anterior i mersiei (234.66 MPa și 66.13 Mpa), urmate în ordine descrescătoare de cele
obținute atunci când gelul cu fluor s-a utilizat (202.16 MPa și 56.53 Mpa) și pasta de dinți
(186.96 MPa și 41.26 Mpa). În cazul imersiei în Gatorade, utilizarea produsului MI Paste
anterior contactului cu băutura a condus la cele mai mari valori ale durității smalțului și
dentinei (146.26 MPa și 39 .53 Mpa) comparativ cu utilizarea gelului cu fluor (138.96 MPa și
38.83 Mpa) și a pastei de dinți (130.76 MPa și 33.70 Mpa) anterior imer siei.Deoarece au fost
obținute valori diferite în urma folosirii partei de dinți, a gelului cu fluor și a produsului MI
Paste anterior imersiei în cele trei băuturi pentru sportive, date le au fost analizate statistic.
Valorile durității înregistrate la niv elul dentinei în grupe și subgrupe au fost analizate utilizând
testul Anova . Rezultatele testului au arătat că între loturi există diferen țe semnificative din
punct de vedere statistic. p = 0.0001 < 0.05 (tabel 9.XXVII ).

28

Tabel 9.XXVII . Rezultatele testului Anova de comparare a valorilor durității dentinei

ANOVA
remineralizaredentina
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 11307.358 8 1413.420 2714.699 .000
Within Groups 42.173 81 .521
Total 11349.531 89

S-au obținut rezultate semnificative din punct de vedere statistic atunci când s -au
comparat valorile durității la nivel dentinar între loturile în care s -a utilizat pasta de dinți
Colgate Total, gelul cu fluor și produsul MI Paste anterior imersiei în Iso star, Cytomax și
Gatorade, cu excepția loturile în care s -a utilizat pasta de dinți și produsul MI Paste anterior
imersiei în Gatorade și între loturile în care s -a utilizat gelul cu fluor și produsul MI Paste
anterior imersiei în Isostar.
Valorile durită ții înregistrate la nivelul smalțului în grupe și subgrupe au fost analizate
utilizând testul Anova . Rezultatele testului au arătat că între loturi există diferen țe
semnificative din punct de vedere statistic. p = 0.0001 < 0.05 (tabelele 9.XXIX.a -b.).

Tabelele 9.XXIX.a -b. Rezultatele testului Anova de comparare a valorilor durității smalțului

ANOVA
remineralizaresmalt
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 269536.921 8 33692.115 1787.317 .000
Within Groups 1526.904 81 18.851
Total 271063.825 89

S-au obținut rezultate semnificative din punct de vedere statistic atunci când s -au
comparat valorile durității la nivelul smalțului între loturile în care s -a utilizat pasta de dinți
Colgate Total, gelul cu fluor și produsul MI Paste anterior imersiei în Isostar, Cytomax ș i
Gatorade, cu excepția loturilor în care s -a utilizat gelul cu fluor anterior imersiei în Isostar și
Cytomax.
O serie de studii epidemiologice raportează relația direct dintre consumul excesiv de
băuturi acidulate ( “soft drinks”) și prevalența crescută a eroziunii dentare /212,160 /.
Capacitatea erozivă a băuturilor acidulate, sucurilor de fructe, băuturilor sportive este asociată
semnificativ statistic cu aciditatea, valorile pH, conținutul de ioni fosfat și fluor pr ecum și cu
microduritatea de suprafață și valorile permeabi lității la iod ale smalțului /195/. Capacitatea
erozivă a lichidelor este influențată și de alți factori precum tipul de acid, temperatura,
capacitatea tampon, aciditatea titrabilă /142/. Proprietă țile acizilor sunt influențate și de
cantitatea de acid disponibil (aciditatea titrabilă), cantitatea de acid prezent (concentrația de
ioni H+), factori care contribuie la caracterul eroziv al acidu lui /257/.
Studiile in vitro demonstrează că băuturile acidulate cu pH scăzut pot produce
eroziune la nivelul țesuturilor dure dentare /104,174,176 /. Toate băuturile testate în acest
studiu au dovedit un potențial eroziv asup ra smalțului și dentinei, în ac ord cu rez ultatele
obținute în alte studii /151/.
În acest studiu băutura care a avut cel mai scăzut pH a determinat cel mai mare
potențial eroziv asupra smalțului și dentinei. Băuturile cu pH crescut, aciditate titrabilă redusă

29
și concentrații mai mari de ioni de i oni de calciu, fosfat și fluor prezintă un potențial eroziv
redus /210/.
Probele analizate prin intermediul curbelor de curgere prezintă un comportament
pseudoplastic în domeniul vitezelor de forfecare mici, deci vâscozitatea scade cu cresterea
vitezei de forfecare. Acest comportament se datorează cantității mari de apă din sucuri care
are rol de lubrifiant între particule /166/. În acest studiu băutura care a prezentat cea mai mare
vâscozitate (Gatorade) nu a avut și cel mai ridicat potențial eroziv asupr a smalțului și dentinei,
ceea ce confirmă faptul că numa rata de clearance nu influențează decisiv capacitatea erozivă
a băuturii.
Acidul citric și acidul fosforic s -a dovedit a avea un pronunțat efect eroziv asupra
țesuturilor dure dentare /203,259,260 /. În studiul no stru toate băuturile conțin acid citric , ceea
ce ar explica potențialul eroziv al acestora. Acidul citric este deosebit de nociv datorită
capacității anionului citrat de a chela ionii de calciu în asociere cu efectul eroziv al protonilor
eliberați /302/.
Produsul MI Paste plus combin ă fosfoproteinele din lapte cu fosfatul de calciu amorf.
Adăugarea cazeinfosfopeptidei face produsul să fie mai activ. Cazeinfosfopeptida din lapte
stabilizează ionii de calciu și fosfat prin formarea unor comple xe care sunt mult mai rapid
absorbite la nivel intestinal. Același concept este aplicat și în cazul produsului Recaldent .
Eșalonarea in vitro a diverselor băuturi și alimente bazat pe pH -ul lor, pe aciditatea
titrabilă, pe conținutul lor în calciu, fosfat și fluor este foarte complicată, dacă nu imposibilă.
Pe lângă factorii chimici, trebuie luați în considerare și factorii comportamentali (obiceiurile
de a bea și a mânca, dietele bogate în fructe și legume acide, consumul exagerat de alimente și
băuturi a cide, practicile de igienă orală) și factorii biologici (cum ar fi rata fluxului salivar,
capacitatea tampon, pelicula dobândită, anatomia dentară și anatomia țesuturilor moi orale,
mișcările fiziologice ale țesuturilor moi).

IX.4.Concluzii
1. Dintre băuturile pentru sportive testate, cea mai mare valoare a pH -ului a fost
înregistrată de CytoMax, urmată în ordine descrescătoare de Isostar și Gatorade.
2. Cea mai mare valoare a vâscozității a fost înregistrată de băutura CytoMax, urmată
în ordine descre scătoare de Gatorade și Isostar.
3. Toate cele trei băuturi testate au determinat scăderea semnificativă a durității
smalțului și dentinei, ca efect al potențialului lor eroziv asupra smalțului și dentinei
4. Gatorade a manifestat cel mai crescut efect er oziv asupra smalțului și dentinei,
urmat în ordine descrescătoare de CytoMax și Isostar
5. Utilizarea pastei de dinți fluorurate, a gelului cu fluor și a produsului ce conține
cazeină, fosfat de calciu amorf și fluor anterior imersiei în băuturile pentru s portive testate a
redus capacitatea erozivă a acestora, atât la nivelul smalțului, cât și a dentinei.
6. Efectul cel mai protector asupra smalțului și dentinei a fost înregistrat de produsul
MI Paste Plus, urmat în ordine descrescătoare de gelul fluorurat (fluoride gel Densell) și pasta
de dinți (Colgate total).
7. Duritatea smalțului în cazul utilizării celor trei produse anterior imersiei în
băuturile pentru sportive a fost semnificativ mai mare decât cea a dentinei

30
CAPITOL X. STUDIU PRIVIND CUNOSTIINTE SI
ATITUDINI ALE MEDICILOR DENTISTI PRIVIND
DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL EROZIUNILOR DENTARE
X.1. SCOPUL STUDIULUI
Scopul studiului este cel de a evalua cunoștiințele și atitudinile medicilor dentiști din
Iași privind diagnosticul și managementul terapeutic al eroziunilor dentare.
X.2.MATERIAL SI METODA
Un chestionar a fost trimis unui număr de 79 de medici dentiști care lucrează în
cabinete private în orașul Iași. Informațiile au fost colectate în ce privește sexul, v îrsta,
vechimea în practica privată. Chestionarul a fost alcătuit din două părți. Prima parte a inclus
un număr de 15 întrebări cu mai multe variante de răspuns în care medicii au fost întrebați
aspecte privind atitudinea în diagnosticul eroziunilor dentar e (cum le înregistrează și
documentează), experiența asupra prevalenței și distribuției eroziunilor dentare, experiența
privind factorii etiologici au eroziunilor dentare, atitudinea terapeutică, tipul de mijloace
preventiv -terapeutice utilizate, opțiunile de tratament al eroziunilor dentare. A doua parte a
chestionarului a implicat un pacient cu istoric și fotografii clinice la care medicii au fost rugați
să își precizeze opțiunile preventiv -terapeutice incluzând și sfaturile preventive și dacă este
necesa r și tipul de restaurare. Cei care au răspuns că în mod normal nu tratează pacienții care
au eroziuni au fost excluși.
In ceea ce privește vechimea, 64 medici dentiști au experiență 0 -5 ani, 6 experiență
6-10 ani, 9 experiență de peste 10 ani (fig 10.1. ). Respondenții au avut vârsta cuprinsă între
25-58 ani, distribuția pe sexe fiind de 23 bărbați, 56 femei (fig 10.2. ).
Datele colectate au fost înregistrate, analizate și exprimate prin intermediul Microsoft
Excel.

X.3.REZULTATE SI DISCUTII
In graficele următoare sunt prezentate rezultatele privind opiniile respondenților în
cadrul lotului investigat și în raport cu categoria de experiență (1 -5 ani; 6 -10 ani; peste 10
ani).
GRUP DE INTREBÃRI I -ATITUDINEA DE DIAGNOSTIC FAȚÃ DE EROZIUNILE
DENTA RE. EXPERIENȚA PRIVIND PREVALENȚA, DISTRIBUȚIA, FACTORI ETIOLOGICI.
I.1.Inregistrați în foile de observație eroziunile dentare?
85% dintre subiecți înregistrează în foile de observație eroziunile dentare , cu procent
maxim (100%) pentru categoria de vechim e 6-10 ani, 88% pentru categoria de vechime 0 -5
ani și procent minim (56%) pentru categoria de vechime peste 10 ani (fig.10 .3.a-b).

31

Fig 10.3.a. Inregistrare eroziuni dentare (lot de studiu)

Fig 10.3.b.Inregistrare eroziuni dentare (vechime)
I.2.Ce tip de sistem de evaluare a eroziunilor utilizați?
81% dintre subiecți utilizează un sistem simplu de evaluare a eroziunilor dentare ;
13% nu utilizează nici un sistem de evaluare , 6% utilizeazã un sistem complex de evaluare
(Smith&Knight, BEWE etc) (fig.10.4.a) .
85%
15%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Da Nu1.1
Da
88%Da
100%
Da
56%
Nu
13%Nu
0%Nu
44%
0%20%40%60%80%100%120%
0-5 6-10 10+1.1

32

Fig 10.4.a. Sisteme de evaluare eroziuni dentare
Sistemele de evaluare simple sunt utilizate de 88% dintre subiecții cu vechime până
în 5 ani, 67% dintre subiecții cu vechime 6 -10 ani și 44% dintre subiecții cu vechime peste 10
ani; 33% dintre subiecții cu vechime 6 -10 ani, respectiv peste 10 ani nu utilizează nici un
sistem de evaluare a eroziunilor dentare (fig.10.4.b) .

Fig 10.4.b. Sisteme de evaluare eroziuni dentare (vechime)
I.8. Din experiența dvs., considerați că în prezent a crescut prevalența
eroziunilor dentare în raport cu 5 -10 ani în urmă?
44% dintre medicii dentiști considerã cã a crescut prevalența eroziunilor dentare,
56% nu pot aprecia, doar 3% considerã cã preva lența nu a crescut în ultimii 5 -10 ani
(fig.10.10.a) . Simplu
88%
Simplu
67%
Simplu
44%
Complex
3%Complex
0%Complex
33%
Niciunul
9%Niciunul
33%
Niciunul
0%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0-5 6-10 10+1.281%
6%13%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Simplu Complex Niciunul1.2

33

Fig 10.10 .a. Comparație prevalența eroziunilor dentare (lot de studiu)
38% dintre medicii dentiști cu veci cu vechime 0 -5 ani, 33% dintre medicii dentiști cu
vechime 6 -10 ani, 78% dintre medicii dentiști cu vechime peste 10 ani considerã cã a crescut
prevalența eroziunilor dentare, în timp ce 59% dintre medicii dentiști cu vechime 0 -5 ani nu
pot aprecia, 67% dintre medicii dentiști cu vechime 6 -10 ani, respectiv 22% dintre medicii
dentiști cu vech ime peste 10 ani nu pot aprecia (fig.10.10.b) .

Fig 10.10 .b. Comparație prevalența eroziunilor dentare (vechime)
I.9.Din experiența dvs., ce grup dentar considerați că este cel mai afe ctat de
eroziuni dentare?
67% dintre medicii dentiști considerã cã molarii mandibulari sunt cei mai
afectați de eroziuni dentare ocluzale, în timo ce 44% dintre medicii dentiști considerã cã
frontalii maxilari sunt cei mai afectați de eroziuni dentare cervicale (fig.10.11.a) . 42%
3%56%
0%10%20%30%40%50%60%
Da Nu Nu am putut aprecia1.8
Da
38%Da
33%Da
78%
Nu
3%Nu
0%Nu
0%Nu am putut
aprecia
59%Nu am putut
aprecia
67%
Nu am putut
aprecia
22%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
0-5 6-10 10+1.8

34

Fig.10.11.a. Relația eroziuni -grup dentar (lot de studiu)

Fig 10.11 .b. Relația eroziuni dentare -grup dentare (vechime)
I.11. Ați identificat cauza probabilă a eroziunilor dentare ?
59% dintre medicii dentiști afirmã cã au putut identifica de obicei factorul
etiologic probabil al eroziunilor dentare în urma anamnezei și examenului clinic,în timp ce
33% identificã factorul etiologic doar ocazional, iar 8% i dentificã rar factorul etiologic
(fig.10.13.a). 10%15%67%
8%
0%15%44%
8%
3%30%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
MMX PMMX MMD PMMD MMX PMMX FMX MMD PMMD FMD
Eroziuni dentare ocluzale Eroziuni dentare cervicale1.9
MMX
9%MMX
0%MMX
22%
MMX
0%MMX
0%MMX
0%PMMX
13%PMMX
33%PMMX
22%
PMMX
13%PMMX
33%PMMX
22%MMD
69%MMD
67%MMD
56%
MMD
6%MMD
0% MMD
22%PMMD
9%PMMD
0%PMMD
0%
PMMD
0%PMMD
0%PMMD
22%
FMX
44%FMX
67%FMX
33%FMD
38%FMD
0%FMD
0%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0-5 6-10 10+ 0-5 6-10 10+
Eroziuni dentare ocluzale Eroziuni dentare cervicale1.9

35

Fig.10.13. a.Identificare factor etiologic eroziuni dentare (lot de studiu)
Pentru categoria de vechime 0 -5 ani, 59% dintre medicii dentiști afirmã cã au putut
identifica de obicei factorul etiologic probabil al eroziunilor dentare, 34% identificã factorul
etiologic ocaz ional, 6 % identificã rar factorul eti ologic. Pentru categoria de vechime peste 10
ani, 78 % dintre medicii dentiști au identifica t de obicei factorul etiologic probabil al
eroziunilor dentare, în timp ce 22 % identificã rar factorul etiologic (fig.10.13.b) .

Fig 10.13 .b.Identificare factor etio logic eroziuni dentare (vechime)
GRUP DE INTREBÃRI II – ATITUDINEA TERAPEUTICÃ, TEHNICI ȘI
MATERIALE UTILIZATE IN TERAPIA EROZIUNILOR DENTARE.
II.1. Tratați întotdeauna, uneori, niciodată eroziunile dentare ?
42% din medicii dentiști trateazã întotdeauna toate eroziunile dentare diagnosticate,
iar 33% dintre subiecții investigați trateazã parțial eroziunile dentare diagnosticate; un procent
de 25% trimit unii dintre pacienți cu patologie complexã la specialiști (fig.10.18.a) . 59%
33%
8%
0%10%20%30%40%50%60%70%
De obicei Ocazional Rar1.11
De obicei
59%
De obicei
33%De obicei
78%
Ocazional
34%Ocazional
67%
Ocazional
0%Foarte rar
6% Foarte rar
0%Foarte rar
22%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
0-5 6-10 10+1.11

36

Fig.10.18 .a. Decizie de trat ament eroziuni dentare (lot de studiu)
Trateazã întotdeauna toate eroziunile dentare 47% din medicii dentiști cu vechime 0 –
5 ani și 33% din medicici dentiști cu vechime peste 10 ani; trateazã parțial eroziunile dentare
diagnosticate 25% dintre medicii dentiști cu vechime 0 -5 ani și 44% dintre medicii dentiști cu
vechime peste 10 ani (fig.10.18.b).

Fig.10.18 .b. Decizie de tratament eroziuni dentare (vechime)
II.4. In cazul pacientilor cu eroziuni dentare ce tip de masuri
preventiv/terapeutice utilizati ?(in ordine descrescatoare, introduceti cifre de la 1 la 8);
pentru masuri pe care nu le ut ilizati introduceti cifra zero) : A.Sfaturi privind igiena
orală ; B.Sfaturi privind dieta; C. Corectarea ratei fluxului salivar ; D.Admin istrare de
ape de gura cu fluor ; E.Administrare de geluri cu fluor ; F.Administrare de geluri pe
baza de CPP -ACP (Recald ent, Tooth Mooth) ; G.Administrare de ape de gura, geluri cu
clorhexidina ; H.Corectarea factorilor sistemici implicați în etiologia eroziunii dentare. 42%
33%
25%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
Tratati intotdeuna toate
eroziunile dentareTratati partialeorziunile
dentareUneori trimiteti pacientii
cu patologie complexa la
alti specialisti2.1
47%
0%33%25%100%
44%
28%
0%22%
0%50%100%150%
0-5 6-10 10+2.1
Tratati intotdeuna toate eroziunile dentare
Tratati partial eroziunile dentare
Uneori trimiteti pacientii cu patologie complexa la alti specialisti

37

Fig.10.21. a.Mãsuri preventiv/terapeutice (lot de studiu)

Fig.10.21. b. Mãsuri preventiv/terapeutice (vechime)
Sfaturile privind igiena oralã(17%) și dieta(16%) precum și administrarea de ape de
gurã cu fluor (13%) sunt cele mai utilizate mijloace preventiv/terapeutice adresate pacienților
cu eroziuni dentare. Nu existã diferențe semnificative între medicii dentiști în funcție de
vechime privind aplicarea categoriilor de mãsuri preventiv/terapeutice investigate
(fig.10.21.a -b).
17%
16%
12%13%
11% 10%10%11%
0%2%4%6%8%10%12%14%16%18%20%
A B C D E F G H2.4
18% 17% 15%16%14%13%11%12% 21%13%14%14%11% 11%7%10% 10%13%9% 10%9%11% 11%8%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0-5 6-10 10+2.4
Corectarea factorilor
sistemici implicați în
etiologia eroziunii dentare
Administrare de ape de gura
și geluri ce conțin
clorhexidină
Administrare de geluri pe
bază de CPP-ACP
Administrare de geluri cu
fluor
Administrare de ape de gură
cu fluor
Corectarea ratei fluxului
salivar

38
II.6. Tratati leziu nile erozive cervicale întotdeauna, uneori, niciodată?

Fig.10.23 .a. Tratament leziuni erozive cervicale (lot de studiu)
In cazul leziunilor erozive cervicale, 67% dintre medicii dentiști le trateazã
întotdeauna, iar 33% uneori (fig.10.23.a) .

Fig.10.23. b. Tratament leziuni erozive cervicale (vechime)
In cazul leziunilor erozive cervicale, 72% dintre medicii dentiști cu vechime
0-5 ani le trateazã întotdeauna, iar 28% uneori ; 56% dintre medicii dentiști cu vechime peste
10 ani trateazã întotdeaun a aceastã categorie de eroziuni dentare, iar 44% uneori (fig.10.23.b) .
II.7. Ce materiale utilizati in tratamentul eroziunilor dentare ? (introduceți o
cifra de la 1 la 7 descrescător în ordinea utilizării; în cazul în care nu ați utilizat
niciodată introduceți cifra zero): A. Amalgam; B. Rășini compozite hibride; C.
Compomeri; D. Cementuri glassionomere; E. Fațete ceramică; F. Coroane de înveliș. 67%
33%
0%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Intotdeuna Uneori NU2.6
Intotdeauna
72%
Intotdeauna
33%Intotdeauna
56%
Uneori
28%Uneori
67%
Uneori
44%
Niciodata
0%Niciodata
0%Niciodata
0%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
0-5 6-10 10+2.6

39

Fig.10.24 .a. Materiale utilizate în terapia restaurativã a eroziunil or dentare
(lot de studiu)

Fig.10.24 .b Materiale utilizate în terapia restaurativã a eroziunilor dentare (vechime)
In terapia eroziunilor dentare, amalgamul este cel mai utilizat de cãtre 17%
dintre respondenți, urmat de rãșini compozite (16%), compomeri (16%) și cementuri
glassionomere (15%). Medicii dentiști cu vechime 0 -5 ani utilizeazã cel mai frecvent
cementurile glassionomere (18%), cei cu vechime 6 -10 ani rãșinile compozite (19%), iar
medicii dentiști cu vechime peste 10 ani utilizeazã cel mai frecvent compozitele fluide (19%)
(fig.10.24.a -b).
In ciuda focalizării crescânde pe această patologie, un studiu efectuat printre
practicienii dentiști generaliști de către Dugmore&Rock în 2003 a demonstrat că o mare parte
din medici atrăgeau atenția pacienților asupra uzurii erozive ocazional sau foarte rar /68/. Din
1986 de copii în vârstă de 12 ani, mai puțin de 1 0% și -au amintit că medicii le -au atras atenția
asupra acestei patologii. Studiile recente efectuate de Mulic A&col. În 2010 și 2012 au
identificat un nivel inadecvat de informații privind uzura erozivă care se acordă către medicii
dentiști adolescenților/ adulților ce fac parte din posibile grupuri de risc /214, 215, 216/ . 17%
16% 16%15%17%
8%10%
0%2%4%6%8%10%12%14%16%18%20%
A B C D E F G2.7
18%
12%16%17%
19%7%16%
11%19%14%
17%21%07%
12%11%9%
16%12%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0-5 6-10 10+2.7
Coroane de înveliș
Fațete ceramică
Cimenturi glassionomere
tradiționale
Compomeri
Compozite fluide
Rășini compozite
CGI mr

40
Studiul personal arată că majoritatea dentiștilor din cabinetele de practică privată din Iași sunt
conștienți de importanța patologiei erozive dentare și de posibilitățile de diagnostic; totuși o
mare parte dintre subiecții intervievați nu utilizează un sistem specific de indici în
înregistrarea eroziunilor dentare. Nu există opinii uniforme privind distribuția eroziunilor
dentare în raport cu sexul și cu vârsta, deși o mare parte dintre d entiști constată prevalența mai
mare a eroziunilor la pacienții de sex masculin și grupa de vârstă 15 -25 ani, categorii asociate
cu consu m crescut de băuturi acidulate / 93/. Băuturile acidulate sunt considerate factorul
principal de producere a eroziunilor dentare de majoritatea medicilor dentiști intervievați, în
concordanță cu literatura de specialitate / 189/. Sabahipour L.&Bartlett D(2009) constată că
majoritatea dentiștilor din Marea Britanie utilizează rășini compozite în leziunile erozive, în
timp ce dentiștii care lucrează în exterior optează pentru această soluție în doar 33% din
cazuri, 50% decid să nu trateze dinții afectați de eroziuni dentare, iar 10% tratează prin
acoperire cu coroane de înveliș / 261/. Aceste rezultate sunt în concordanță cu rez ultatele
obținute în studiul personal prezentat în acest capitol.

X.4.CONCLUZII
 Majoritatea medicilor dentiști din cabinetele de practică privată din Iași sunt conștienți
de importanța diagnosticãrii și tratamentului patologiei erozive dentare
 Factorul e tiologic este depistat într -o mãsurã mai mare de cãtre medicii dentiști cu
vechime peste 10 ani (78%) comparativ cu medicii dentiști cu vechime sub 5 ani
(56%) considerã cã cele mai afectate grupe dentare sunt molarii mandibulari (eroziuni
ocluzale) și fro ntalii maxilari (eroziuni cervicale).
 Atât medicii dentiști cu vechime 0 -5 ani cât și cei cu vechime peste 5 ani considerã cã
cele mai afectate grupe dentare sunt molarii mandibulari (eroziuni ocluzale) și frontalii
maxilari (eroziuni cervicale).
 Mãsurile preventiv -terapeutice (sfaturi de igienã oralã, sfaturi dietetice, utilizarea
apelor de gurã cu fluor) sunt larg utilizate atât de medicii dentiști cu vechime sub 5 ani
cât și de medicii dentiști cu vechime peste 10 ani.
 In terapia eroziunilor dentare, ama lgamul este cel mai utilizat de cãtre 17% dintre
respondenți, urmat de rãșini compozite (16%), compomeri (16%) și cementuri
glassionomere (15%). Medicii dentiști cu vechime 0 -5 ani utilizeazã cel mai frecvent
cementurile glassionomere (18%), cei cu vechim e 6-10 ani rãșinile compozite (19%),
iar medicii dentiști cu vechime peste 10 ani utilizeazã cel mai frecvent compozitele
fluide (19%).

41
CONCLUZII CU APLICABILITATE PRACTICA

 Prevalența eroziunilor dentare este redusã (6%) cu valori mai mari (8%) în cadrul
populației masculine și valori mai mici (4%) în cadrul populației feminine .

 In raport cu grupa de vârstã, cele mai mari valori ale prevalenței eroziunilor dentare
(8%) sunt întâlnite la nivelul pacienților de peste 35 ani; cele mai mici valori ale
prevalenței eroziunilor dentare sunt întâlnite la nivelul pacienților de 18 -25 ani(4 %).

 In raport cu factorii etiologici, cele mai mari v alori ale prevalenței eroziunilor dentare
au fost constatate la pacienți consumatori de bã uturi acidulate; 75% din pacienții cu
eroziuni sunt consumatori de bãuturi acidulate.

 Cele mai mari scoruri BEWE au fost întâlnite la nivelul pacienților consumatori de
suplimente sportive (BEWE 9); pacienții consumatori de bãuturi acidulate prezintã
valori medii BEWE 4.5 . Valori maxime BEWE sunt întâlnite la pacienții de sex
feminin (BEWE 5.2), pacienții peste 35 ani (BEWE 8.00), sextanții S4 și S6 (BEWE
1.25) și fac torul etiologic medicație (BEWE 8.00).

 Cea mai mare scădere a concentrațiilor ambilor ioni s -a înregistrat pentru loturile care
au avut ca soluții de imersie sucul de lamaie, urmat in ordine descrescatoare de Red
Bull, apa minerala, sucul de mere și ceaiu l verde;

 Prezența peliculei dobândite de origine salivară a conferit protecție smaltului, valorile
concentrațiilor ionilor de calciu și fosfor fiind mai putin diminuate pentru toate
solutiile testate, in cazul loturilor cu imersie alternative.

 Dintre b ăuturile pentru sportive testate, cea mai mare valoare a pH -ului a fost
înregistrată de CytoMax, urmată în ordine descrescătoare de Isostar și Gatorade.

 Gatorade a manifestat cel mai crescut efect eroziv asupra smalțului și dentinei, urmat
în ordine descr escătoare de CytoMax și Isostar .

 Utilizarea pastei de dinți fluorurate, a gelului cu fluor și a produsului ce conține
cazeină, fosfat de calciu amorf și fluor anterior imersiei în băuturile pentru sportive
testate a redus capacitatea erozivă a acestora, a tât la nivelul smalțului, cât și a dentinei.

 Efectul cel mai protector asupra smalțului și dentinei a fost înregistrat de produsul MI
Paste Plus, urmat în ordine descrescătoare de gelul fluorurat (fluoride gel Densell) și
pasta de dinți (Colgate total)

 Majoritatea medicilor dentiști din cabinetele de practică privată din Iași sunt conștienți
de importanța diagnosticãrii și tratamentului patologiei erozive dentare .

 Mãsurile preventiv -terapeutice (sfaturi de igienã oralã, sfaturi dietetice, utilizarea
apelor de gurã cu fluor) sunt larg utilizate atât de medicii dentiști cu vechime sub 5 ani
cât și de medicii dentiști cu vechime peste 10 ani.

42
 In terapia eroziunilor dentare, amalgamul este cel mai utilizat de cãtre 17% dintre
respondenți, urmat de rãșini compozite (16%), compomeri (16%) și cementuri
glassionomere (15%). Medicii dentiști cu vechime 0 -5 ani utilizeazã cel mai frecvent
cementurile glassionomere (18%), cei cu vechime 6 -10 ani rãșinile compozite (19%),
iar medicii dentiști cu vechime peste 10 ani utilizeazã cel mai frecvent compozitele
fluide (19%).

43
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
2.Al-Dlaigan YH, Shaw L, Smith A Dental erosion in a group of British 14 -year-old, school children Part
I: Prevalence and influence of differing socioeconomic backgrounds Br Dent J 2001 Feb 10;190(3):145 -9.
5.Alvarez Loureiro L, Fabruccini Fager A, Alves LS, Alvarez Vaz R, Maltz M Erosive Tooth Wear
among 12 -Year -Old Schoolchildren: A Population -Based Cross -Sectional Study in Montevideo, Uruguay
Caries Res 2015 Feb 28;49(3):216 -225.
8.Amaechi BT, Ramalingam K, Mensinksai PK, Narji bfard K, Mackey AC, Karlinsey
RLRemineralization of eroded enamel by a NaF rinse containing a novel calcium phosphate agent in an in
situ model: a pilot study Clin Cosm Invest Dent 2010;2:93 –100.
9.Andrian S Tratamentul minim invaziv al cariei dentare Edi tura Princeps Edit, Iași, 2002 .
10.Arnadottir IB, Holbrook WP, Eggertsson H, Gudmundsdotti r H, Jonsson SH, Gudlaugsson JO.
Prevalence of dental erosion in children: a national survey Community Dentistry Oral Epidemiology
2010;38:521 –6.
11.Ashley P, Di Iori o A, Cole E, Tanday A, Needleman IOral health of elite athletes and association with
performance: a systematic review Br J Sports Med 2015 Jan;49(1):14 -9.
16.Attin T, Meyer K, Hellwig E, Buchalla W, Lennon AM.Effect of mineral supplements to citric acid on
enamel erosion Arch Oral Biol 2003;48:753 –759.
22.Balan A., Andrian S., Savin C., Sandu A.V., Petcu A., Stoleriu S. Comparative Study Regarding the
Effect of Remineralizing Products on Primary Teeth Dissolution Induced by Acidic Drinks. Revista de
chimie 2015; 66 (4): 562 -564.
26.Barbour ME, Parker DM, Allen GC, Jandt KD: Human enamel erosion in constant composition citric
acid solutions as a function of degree of saturation with respect to hydroxyapatit e J Oral Rehabil
2005a;32:16 –21.
30.Bardsley PF, Tayl or S, Milosevic A Epidemiological studies of tooth wear and dental erosion in 14 –
year old children in North West England 1 The relationship with water fluoridation and social deprivation
Br Dent J 2004; 197:413 –416.
47.Caruntu Irina -Draga“Histologia sistem ului stomatognat”, Editura Apollonia, Iași, 2001: pag 17 -76;
109-118.
51.Cheng ZJ, Wang XM, Cui FZ, Ge J, Yan JXThe enamel softening and loss during early erosion
studied by AFM, SEM and nanoindentation Biomed Mater 2009;4:1 –7.
52.Chrysanthakopoulos NA Pr evalence of tooth erosion and associated factors in 13 -16-year old
adolescents in Greece J Clin Exp Dent 2012 Jul 1;4(3):160 -6.
53.Cochrane NJ, Cai F, Huq NL, Burrow MF, Reynolds EC New approaches to enhanced
remineralisation of tooth enam el J Dent Res 201 0;89:1187 –1197.
56.Cosmin Arnăuțeanu, Simona Stoleriu, Gianina Iovan, Andrei Victor Sandu, Sorin Andrian,
Comparative Study Regarding the Impact of Saliva on Chemical Disolution of Enamel Induced by
Various Acidic Beverages, Revista de chimie 2013; 64 (11) : 1324 -1328 .
58.Curcă M, Dănilă I Evaluarea leziunilor dentare necariogene în funcție de indicii Smith&Knight
Revista Medico -Chirurgicalã 2010 nr2, vol114: 547 -550.
69.Dugmore CR, Rock WP. A multifactorial analysis of factors associated with dental erosion . Br Dent J.
2004;196(5):283 -6.
70.Dugmore CR, Rock WP. The progression of tooth erosion in a cohort of adolescents of mixed
ethnicity. Int J Paediatr Dent 2003 Sep;13(5):295 -303.
76.El Aidi H, Bronkhorst EM, Huysmans MC, Truin GJ Multifactorial analysis o f factors associated with
the incidence and progression of erosive tooth wearCaries Res2011;45(3):303 -12.
77.El Aidi H, Bronkhorst EM, Huysmans MC, Truin GJ.Dynamics of tooth erosion in adolescents: a 3 –
year longitudinal study J Dent 2010 Feb;38(2):131 -7.
85.Field J, Waterhouse P, German M Quantifying and qualifying surface changes on dental hard tissues in
vitro J Dent 2010;38:182 –190.

44
91.Francisco J, Lizerr CC, Jenifer MG, Jose MLC, Juan JSE Clinical measurement of tooth wear: Tooth
wear indices Journal of Clinical and Experimental Dentistry 2012; 4(1): 48 -53.
93.Gambon DL, H S Brand, C Boutkabout, D Levie, E C I Veerman. Patterns in consumption of
potentially erosive beverages among adolescent school children in the Netherlands International Dental
Journ al, 2011, vol 61(5):247 –251.
96.Ganss C, Lussi A Diagnosis of erosive tooth wear Monogr Oral Sci 2014;25:22 -31.
102.Ghiorghe A. Elemente de cariologie Edit.PIM, Iasi, 2008 .
104.Grando LJ, Tames DR, Cardoso AC, Gabilan NH. In vitro study of enamel erosion c aused by soft
drinks and lemon juice in deciduous teeth analysed by stereomicroscopy and scanning electron
microscopy. Caries Res.1996;30(5):373 -8.
105.Gupta R, Prakash V CPP -ACP complex as a new adjunctive agent for remineralisation: a review Oral
Health Prevent Dent 2011;9:151 –165.
128.Heurich E, Beyer M, Jandt KD, Reichert J, Herold V, Schnabelrauch M, Sigusch BW Quantification
of dental erosion – a comparison of stylus profilometry and confocal laser scanning microscopy (CLSM)
Dent Mater 2010;26:326 –336.
131.Holbrook WP, Árnadóttir IB, Hlöðversson SO, Arnarsdóttir E, Jónsson SH, Sæmundsson SR The
Basic Erosive Wear Examination (BEWE) applied retrospectively to two studies Clin Oral Investig 2014
Jul;18(6):1625 -9.
136.Hooper SM, Hughes JA, Newcombe RG, A ddy M, West NX. A methodology for testing the erosive
potential of sports drinks. J Dent 2005;33:343 –348.
142.Hughes JA, West NX, Parker DM,Newcombe RG, Addy M. Development and evaluation of a low
erosive blackcurrant juice drink in vitro and in situ. Comp arison with orange juice. J Dent. 1999;
27(4):285 -9.
147.Iliescu A, Gafar M – Cariologie și odontoterapie restauratoare. Ed Medicală, București, 2001 .
148.Iovan G. Caria dentară. Repere etiologice si patogenice. EditUMF”GrTPopa”Iasi, 2011 .
151.J. Rees, T. Loyn, R. McAndrew. The acidic and erosive potential of five sports drinks, European
Journal of Prosthodontic Restorative Dentistry, 2005, 13, 4:186 -90.
152.Jaeggi T, Lussi APrevalence, incidence and distribution of erosion Monogr Oral Sci 2014;25:55 -73.
160.Johansson AK, Johansson A, Birkhed D, Omar R, Baghdadi S, Carlsson GE. Dental erosion, soft –
drink intake, and oral health in young saudi men, and the development of a system for assessing erosive
anterior tooth wear. Acta Odontol Scand. 1996;54(6):369 -78.
164.Kato MT, Leite AL, Hannas AR, Buzalaf MA: Gels containing MMP inhibitors prevent dental
erosion in situ. J Dent Res 2010;89:468 –472.
166.Keshani, S., Luqman Chuah, A. ,Russly, A. R., Effect of temperature and concentration on the
rheological properti es pomelo juice concentration, International Food Research Journal, 19(2), 2012, 553 –
562.
168.Kreulen CM, van ‘t Spijker A, Rodriguez JM, Bronkhorst EM, Creugers NH, Bartlett DW.
Systematic review of the prevalence of tooth wear in children and adolescents Caries Res 2010;44:151 –
159.
169.Kumar S, Acharya S, Mishra P, Debnath N, Vasthare RPrevalence and risk factors for dental erosion
among 11 – to 14 -year-old school children in South India Journal of Oral Science 2013;55:329 –36.
174.Larsen MJ, Nyvad B. Ename l erosion by some soft drinks and orange juices relative to their pH,
buffering effect and contents of calcium phosphate. Caries Res. 1999;33(1):81 -7.
176.Larsen MJ. Prevention by means of fluoride of enamel erosion as caused by soft drinks and orange
juice. Caries Res. 2001;35(3):229 -34.
188.Lussi A, Jaeggi T, Jaeggi -Schärer SPrediction of the erosive potential of some beverages Caries Res
1995;29:349 –354.
194.Lussi A, Schaffner M, Hotz P, Suter P. Dental erosion in a population of Swiss adults. Comm Dent
Oral Epidemio 2005;19(5):286 – 290.
198.Manjunatha, S. S., Raju, P. S., Bawa, A. S., Modelling the rheological behaviour of enzyme clarified
Lime (Citrus aurantifolia L.) juice concentrate. Czech J. Food Sci., 2012, Vol.30, No. 5:456 -466.

45
199.Manton DJ, Cai F, Yuan Y, Walker GD, Cochrane NJ, Reynolds C, Brearley -Messer LJ, Reynolds
EC. Effect of casein phosphopeptide -amorphous calcium phosphate added to acidic beverages on enamel
erosion in vitro. Aust Dent J 2010;55:275 –279.
200.Margaritis V, Mamai -Homata E , Koletsi -Kounari H,Polychronopoulou A. Evaluation of three
different scoring systems for dental erosion: a comparative study in adolescents. Journal of Dentistry
2011;39:88 –93.
202.Meurman JH, Frank RM Scanning electron microscopic study of the effect of salivary pellicle on
enamel erosion. Caries Res 1991;25(1):1 -6.
203.Meurman JH, Harkonen M, Naveri H, Koskinen J, Torkko H, Rytomaa I, Jarvinen V, Turunen R.
Experimental sports drinks with minimal dental erosion effect. Scand J Dent Res 1990; 98: 120 -128.
206.Micu Magdalena -Ioana Teza de doctorat Leziunile dentare necariogene -metode moderne de abordare
și tratament UMF “Grigore TPopa” Iasi, 2010.
209.Milosevic A, Young PJ, Lennon MA The prevalence of tooth wear in 14 -year-old school children in
Liverpool C omm Dent Health 1994; 11:83 -86
210.Milosevic A. Sports drinks hazard to teeth. Br J Sports Med 1997; 31:28 -30.
212.Moazzez R, Smith BG, Bartlett DW. Oral pH and drinking habit during ingestion of a carbonated
drink in a group of adolescents with dental ero sion. J Dent. 2000;28(6):395 -7.
214.Mulic A, A B Tveit, D Songe, H Sivertsen, A B Skaare Dental erosive wear and salivary flow rate in
physically active young adults BMC Oral Health, 2012,vol 12,no 1:1 -8.
215.Mulic A, A B Tveit, L H Hove, A B Skaare. Dental erosive wear among Norwegian wine tasters Acta
Odontologica Scandinavica, 2010, vol 69, no 1:21 –26.
216.Mulic A, SVidnes -Kopperud, AB Skaare, Tveit, A. Young Opinions on Dental Erosive Lesions,
Knowledge of Diagnosis, and Treatment Strategies among Norwegian Dentists:A Questionnaire Survey
Int J Dent 2012; vol.2012: 1 -8.
217.Murrell S, Marshall TA, Moynihan PJ, Qian F, Wefel JS. Comparison of in vitro erosion potentials
between beverages available in the United Kingdom and the United States J Dent 2 010;38:284 –289.
219.Needleman I, Ashley P, Petrie A, Fortune F, Turner W, Jones J, Niggli J, Engebretsen L, Budgett R,
Donos N, Clough T, Porter S. Oral health and impact on performance of athletes participating in the
London 2012 Olympic Games: a cross -sectional study Br J Sports Med 2013 Nov;47(16):1054 -8.
225.O’Brien M. Children’s dental health in the UK, 1993 London: HMSO.
229.Okunseri C, Okunseri E, Gonzalez C, Visotcky A, Szabo A. Erosive tooth wear and consumption of
beverages among children in the U nited States Caries Research 2011;45:130 –5.
230.Olley RC, Wilson R, Bartlett D, Moazzez R. Validation of the Basic Erosive Wear Examination
Caries Res 2014;48(1):51 -6.
234.Pancu G., Andrian S., Moldovanu A., Nica I., Sandu A.V., Stoleriu S. Effect of Some Food Intake on
Erosive Beverage Action on Dental Enamel and Cement. Materiale plastice 2014; 51(4): 428 -431.
257.Rugg -Gunn AJ, Maguire A, Gordon PH,McCabe JF, Stephenson G. Comparison of erosion of dental
enamel by four drinks using an intra -oral appliance . Caries Res.1998;32(5):337 -43.
259.S. Stoleriu, G. Iovan, A. Georgescu, A. V. Sandu, M. Roșca, S.Andrian. Study Regarding the Effect
of Acid Beverages and Oral Rinsing Solutions on Dental Hard Tissues. Revista de chimie,2012, 63, 1:68 –
73.
260.S. Stoleriu, G. Iovan, G. Pancu, A. Georgescu, A. V. Sandu, S. Andrian. In vitro evaluation of acidic
beverages effect in dentine and cement, with and without storage in artificial saliva. Revista de materiale
plastice, 2014, 2:162 -166.
261.Sabahipour L, D Bartlett A. questionnaire based study to investigate the variations in the
management of tooth wear by UK and prosthodontists from other countries. European Journal of
Prosthodontics and Restorative Dentistry, 2009,vol17(2):61 –66.
262.Salas MM, Nascimento GG, Huysman s MC, Demarco FF. Estimated prevalence of erosive tooth
wear in permanent teeth of children and adolescents: an epidemiological systematic review and meta –
regression analysis. J Dent 2015 Jan;43(1):42 -50.

46
268.Schlueter N, Hara A, Shellis RP, Ganss C. Metho ds for measurement and characterization of erosion
in enamel and dentine. Caries Res 2011;45(suppl 1):13 –23.
272.Shellis RP, Ganss C, Ren Y, Zero DT, Lussi A Methodology and models in erosion
research:discussions and conclusions Caries Research 2011; 45:6 9–77.
274.Shen P, Manton DJ, Cochrane NJ, Walker GD, Yuan Y, Reynolds C, Reynolds EC.Effect of added
calcium phosphate on enamel remineralization by fluoride in a randomized controlled in situ trial J Dent
2011;39:518 –525.
275.Simona Stoleriu, Gianina Iova n, Andrei Georgescu, Andrei Victor Sandu, Mihaela Roșca, Sorin
Andrian, Study Regarding the Effect of Acid Beverages and Oral Rinsing Solutions on Dental Hard
Tissues, Revista de chimie 2012; 63 (1): 68 -73.
276.Simona Stoleriu, Gianina Iovan, Galina Pancu, Andrei Georgescu, Andrei Victor Sandu, Sorin
Andrian, In vitro evaluation of acidic beverages effect in dentine and cement, with and without storage in
artificial saliva, Revista de materiale plastice 2014 2: 162 -166.
279.Srinivasan N, Kavitha M, Loganath an SC Comparison of the remineralization potential of CPP -ACP
and CPP -ACP with 900 ppm fluoride on eroded human enamel: an in situ study. Arch Oral Biol 2010;
55:541 –544.
280.Steiner -Oliveira C, Nobre -dos-Santos M, Zero DT, Eckert G, Hara AT Effect of a p ulsed CO2 laser
and fluoride on the prevention of enamel and dentine erosionArch Oral Biol 2010 Feb;55(2):127 -33.
287.van Rijkom HM, Truin GJ, Frencken JE, Konig KG, van’t Hof MA, Bronkhorst EM, Roeters FJ
Prevalence, distribution and background variables of smooth -bordered tooth wear in teenagers in The
Hague, The Netherlands Caries Res 2002; 36: 147 –154.
289.Vanuspong W, Eisenburger M, Addy MCervical tooth wear and sensitivity: erosion, softening and
rehardening of dentine; effects of pH, time and ultraso nication J Clin Periodontol 2002;29:351 –357.
290.Vargas -Ferreira F, Praetzel JR, Ardenghi TM Prevalence of tooth erosion and associated factors in
11–14-year-old Brazilian schoolchildren Journal of Public Health Dentistry 2011;71:6 –12.
291.Vered Y, Lussi A , Zini A, Gleitman J, Sgan -Cohen HD Dental erosive wear assessment among
adolescents and adults utilizing the basic erosive wear examination (BEWE) scoring system Clin Oral
Investig 2014 Nov;18(8):1985 -90.
298.Wang P, Lin HC, Chen JH, Liang HY The prevalence of dental erosion and associated risk factors in
12–13-year-old school children in Southern China. BMC Public Health 2010;10:478.
299.Wang X, Megert B, Hellwig E, Neuhaus KW, Lussi A Preventing erosion with novel agents. J Dent
2011; 39:163 –170.
302.West NX, Hughes JA, Addy M. The effect of pH on the erosion of dentine and enamel by dietary
acids in vitro. J Oral Rehabil 2001;28:860 –864.
305.Wiegand A, Attin TDesign of erosion/abrasion studies: insights and rational concepts. Caries
Research 2011;45: 53 -59.
310.Wiegand A, Hiestand B, Sener B, Magalhaes AC, Roos M, Attin T Effect of TiF4, ZrF4, HfF4 and
AmF on erosion and erosion/abrasion of enamel and dentin in situ Arch Oral Biol. 2010;55:223 –228.
322.Zahara AM, Tee LM, Hazirah MA, Selvamary S, Phor YJ, Hasnani IN, Ying YB, Seng YE, Asyikin
YNRelationship between Food Habits and Tooth Erosion Occurrence in Malaysian University Students
Malays J Med Sci 2012 Apr -Jun; 19(2): 56 –66.
323.Zebrauskas A, Birskute R, Maciulskiene VPrevalence of Denta l Erosion among the Young Regular
Swimmers in Kaunas, Lithuania J Oral Maxillofac Res 2014 Jul 1;5(2):e6.