Studierea Sortimentului, Calitatii Si Organizarea Comertului CU Mobila Pentru Bucatarie

STUDIEREA SORTIMENTULUI, CALITĂȚII ȘI ORGANIZAREA COMERȚULUI CU MOBILĂ PENTRU BUCĂTĂRIE

CUPRINS

Declarația privind propria răspundere

Introducere

Capitolul I . Bazele teoretice și factorii ce influențează la formarea și păstrarea calității și sortimentului mobilei.

Importanța și locul ocupat de mobilă în cadrul bunurilor de consum

Clasificarea gamei sortimentale a mobilei

Calitatea mobilei

Factorii ce formează calitatea

Factorii ce influențează la menținerea calității

Indicii, metodele determinării și cerințele de calitate prezentate mobilei

Caracteristica indicilor gamei sortimentale a mobilei

Capitolul II. Caracteristica activității economice a S.A. ,,Stejaur-Market’’

2.1 Caracteristica generală a S.A. ,,Stejaur-Market’’

2.2 Analiza activității economico-financiară a S.A. ,,Stejaur-Market’’

2.2.1 Analiza venitului din vînzări a S.A. ,,Stejaur-Market’’

2.2.2 Analiza rentabilității a S.A. ,,Stejaur-Market’’

Capitolul III. Sortimentul și calitatea mobilei pentru bucătărie comercializată în cadrul S.A. ,,Stejaur- Market’’

3.1 Obiectul, locul și metodologia cercetării, izvoarele, metodele colectării și analizei informației

3.2 Caracterisica merceologică a sortimentului mobilei pentru bucătărie comercializat în cadrul S.A.,,Stejaur-Market’’

3.3 Analiza gamei sortimentale a mobilei pentru bucătărie comercializate în cadrul S.A. ,,Stejaur-Market’’

3.4 Estimarea calității mobilei pentru bucătărie comercializate în cadrul S.A. ,,Stejaur-Market’’

Capitolul IV. Studierea procesului de organizare a activității comerciale a mobilei pentru bucătărie comercializată de S.A. ,,Stejaur-Market’’

4.1 Politica sortimentală și de achiziții a mobilei pentru bucătărie

4.2 Gestiunea stocurilor mobilei pentru bucătărie

4.3 Receptionarea, pregătirea pentru vânzare și expunerea mobilei pentru bucătărie în sala comercială

4.4 Organizarea deservirii consumatorilor, caracteristica metodelor de vânzare a mobilei pentru bucătărie și a serviciilor oferite

Încheiere

Bibliografie

Anexe

DECLARAȚIA PRIVIND PROPRIA RĂSPUNDERE

INTRODUCERE

Introducerea cuprinde :

– argumentarea importanței și actualității temei cercetate,

– scopul, sarcinile și obiectul cercetării,

– sursele de informare utilizate,

– descrierea structurii și volumului tezei.

„Introducerea" nu se numerotează ca un capitol separat, iar volumul maxim al acesteia

este de 3 – 4 pagini.

CAPITOLUL I . BAZELE TEORETICE ȘI FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ LA FORMAREA ȘI PĂSTRAREA CALITĂȚII ȘI SORTIMENTULUI MOBILEI

Importanța și locul ocupat de mobilă în cadrul bunurilor de consum

,,Mobila reprezintă un ansamblu de piese de folosință îndelungată, obținută din lemn sau din alte materiale având un rol funcțional și decorativ în amenajarea unei încăperi cu o anumită destinație.’’ [2.1,pag. 169]

La sistemul de nevoi al omului, mobilierul ce definește condițiile de locuit, constituie o componentă de seamă, figurând în rândul nevoilor materiale fundamentale. Rezultă că, mobila trebuie să corespundă unor cerințe de ordin funcțional-constructiv care să fie îmbinate cu cerințe estetice și de confort.

Obiectele din comonența mobilierului rămîn a fi o parte importantă în viața omului. Menirea lor este de a scoate în evidență relațiile sociale, relațiile economice, obiceiurile și modul de viață al societății umane dintr-o anumită perioadă sau un anumit loc. Procesul de realizare a obiectelor de mobilier este strîns legat de preferințe, stil, destinație, aranjări de interior, materialul din care sunt confecționate, etc., aceasta a și contribuit la dezvoltarea noilor idei în domeniul mobilei, dar și la elaborarea unor noi elemnte, obiecte menite să șteargă granița între utilitate și confort. Mediul în care trăiește omul și își deșfășoară activitatea este rezultatul acțiunii combinate a mai multor factori, dintre care obiectele de mobilier, care joacă un rol foarte important în crearea ambianței încăperii, deoarece marea majoritate a timpului petrecut de oameni are loc într-un spațiu de interior.

,,Mobilier- este un termen colectiv, desemnând toate obiectele ce se pot muta sau care, uneori, sunt fixe (construite în sau între pereți), care susțin atât corpul uman cât și obiecte utile oferind capacități de menținere, păstrare și stocare. Astfel dulapurile, rafturile, scaunele, mesele, birourile, paturile, canapelele, etc. sunt diferite piese de mobilier, având diferite funcții specifice. În zilele noastre mobilierul nu este un produs pur funcțional, ci și un produs de design artistic, fiind considerat chiar o formă de artă decorativă. Mobilierul, în combinații cu alte obiecte funcționale, așa cum ar fi corpuri de iluminat, perdele, covoare sau ceasuri de perete, respectiv în combinație cu obiecte decorative și artistice, așa cum ar fi picturi, gravuri, sculpturi etc., contribuie la realizarea spațiilor interioare ambientale, conferind practicalitate, comfort, intimitate și generând nota personală a celor ce locuiesc habitatul respectiv.’’[4.1]

,,Specialiștii în domeniu amenajării încăperilor țin cont de tendința ultimilor ani de a avea un stil de viață sănătos, și acordă o atenție mai mare pieselor de mobilier prezente în decorațiunile interioare. Astfel, mobilierul, elementul ce definește o încăpere, trebuie neapărat să fie executat din materiale naturale, deoarece anume piesele din lemn au un aspect la fel de plăcut ca și articolele clasice de lux. Lemnul trebuie să fie folosit din abundență, atât pentru realizarea mobilei (mese, scaune, paturi și dulapuri), cât și pentru placarea podelelor și pereților.’’ [4.2]

În ultima perioadă se evidențiază un nou curent privind obiectele de mobilier, acesta fiind mobilierul multifuncțional. Deși este un concept modern, mobilierul care poate îndeplini mai multe funcții câștigă din ce în ce mai mult teren în rândul celor care își doresc pentru casele lor un design modern și minimalist. Accesibil, ușor de montat și manevrat, acest tip de mobilier este special conceput ca să nu ocupe mult spațiu.

În general, un corp de mobilier multifuncțional îndeplinește cel puțin două funcții. O singură piesă de mobilier poate fi atât o măsuță de cafea, un raft de depozitare cât și un scaun. Un pat, la randul lui, poate deveni un birou sau un loc ce ascunde mai multe spații de depozitare, iar o măsuță de living se poate transforma într-o masă de birou sau de dining.

Orice încăpere poate fi dotată cu un astfel de mobilier, fie că este vorba de bucătătrie, living sau dormitor.

Cu desăvârșire putem menționa faptul că mobila are o importanță majoră în cadrul bunurilor de consum, deoarece rămîne a fi elementul ce definește atât aspectul și designul interiorului cât și gradul de comoditate și utilitate a acestuia. De multe ori anume aranjarea mobilierului în locuință sau tipul acestuia este factorul ce influențează într-o formă directă asupra stării de spirit a individului ce se află în acea încăpere, de aceea atunci când apare necesitatea procurării unui obiect de mobilier trebuie luate în considerare toate aspectele privind compatibilitatea acestuia cu anturajul încăperii.

Clasificarea gamei sortimentale a mobilei

Clasificarea sortmentului de mobilăse face în funcție de mai multe criterii, conform nomenclatorului comercial, atfel:

după natura materiei prime:

mobilă din lemn masiv;

din plăci aglomerate;

din rame placate (cu placaj, PFL, PAL);

din materiale combinate (lemn, metal, material plastic, sticlă, ceramică, piele, textile, marmură etc.);

după modul constructiv:

mobilă pe schelet;

mobilă din panouri;

mobilă din panouri și schelete;

mobilă curbată;

mobilă gonflabilă;

mobilă corp;

mobilă tapițată.

după modul de asamblare:

mobilă nedemontabilă;

mobilă demontabilă;

mobilă combinată.

după modul de finisare:

mobilă șlefuită;

ceruită;

transparentă;

opacă;

emailată;

lăcuită (cu finisare mată, semimată, lucioasă, și cu luciu înalt);

natur.

după modul de aranjare în încăperi:

mobilă aparentă;

mobilă înzidită;

mobilă camuflată;

mobilă pliantă;

mobilă modulată.

după felul ornamentelor:

mobilă profilată;

mobilă sculpatată;

mobilă încrustată;

mobilă mozaică;

mobilă gravată;

mobilă pictată.

după modul de comercializare:

în piese separate;

sub formă de garnituri.

după modul de utilizare:

mobilier pentru depozitare;

mobilier pentru lucru și servit masa;

mobilier pentru ședere și odihnă.

după destinație:

mobilier pentru uz casnic (pentru bucătărie, sufragerie, cameră de zi, dormitor, hol, etc.);

mobilier pentru instituții publice;

pentru clădiri social-culturale;

pentru spitale și sanatorii;

pentru instituții de învățământ;

pentru birouri;

mobilier comercial și hotelier;

mobilier industrial.

după stil:

mobilă stil antic-grec și roman;

stil gotic;

Renaștere;

Baroc;

Regence;

stil Ludovic al XV-lea (Rococo);

stil clasic (clasicfrancez, clasic englez, clasic german);

modern (contemporan);

rustic;

naturist. [2.2, pag174-176]

Clasificarea sortimentului de mobilă pentru bucătării se face , după următoarele criterii:

după stil

bucătărie rustică;

bucătărie industrială;

bucătărie minimalistă;

bucătărie modernă;

bucătărie vintage;

bucătărie clasică.

după tipul configurației spațiale

bucătărie cu 1 front;

bucătărie cu 2 fronturi paralele;

bucătărie cu 1 front in forma de L;

bucătărie cu 1 front in forma de U;

bucătărie cu 1 front si insula.

după tipul fațadei

bucătărie cu fațadă din PAL melaminat;

bucătărie cu fațadă din MDF cu pelicula PVC;

bucătărie cu fațadă din Acrylux;

bucătărie cu fațadă din MDF vopsit;

bucătărie cu fațadă pe bază de furnir;

bucătărie cu fațadă din lemn.

după gradul de completare

set complet de bucătărie, garnitură;

secții de bucătărie, corpuri separate;

mese pentru bucătărie;

scaune de bucătărie;

set de masă și scaune pentru bucătărie;

Calitatea mobilei

Calitate nu este niciodată ieftină, iată de ce este nerealist să se aștepte la un mobilier de înaltă calitate, la un preț de nimic. La o prima vedere, acest tip de mobilă nu pare a fi diferită de mobilierul scump, din păcate, cei mai mulți oameni nu își pot permite să nu reacționeze la prețurile mici atunci când cumpără mobilier nou, și uită de faptul că este foarte important de a analiza calitatea mobilei, înainte de a lua decizia privind achiziția acesteia.

Mobilierul calitativ poate fi mai scump, dar este întotdeauna realizat din materiale de înaltă calitate și trece printr-un control riguros al conformității înainte de a fi prezentat către client. Prin urmare datorită monitorizări procesului de fabricare, acest mobilier dureaza mult mai mult și chiar oferă mari economii pe termen lung, pentru că rezistă uzurii mult mai bine decât mobilierul ieftin și de calitate inferioară.

Calitatea mărfurilor de folosință îndelungată, este dată și de durabilitate, care exprimă capacitatea produselor de a-și îndeplini funcțiile pentru care au fost create în condiții normale de exploatare, într-un timp cât mai îndelungat.

Fiabilitatea este proprietatea mărfurilor de a se folosi un timp cât mai îndelungat, fără reparații capitale;

Mentenabilitatea reprezintă capacitatea unui produs de a putea fi menținut sau repus în stare de funcționare, atunci când mentenanța se efectuează în condiții precizate și într-un timp dat. Mentenanța reprezintă ansamblul acțiunilor tehnico-organizatorice necesare pentru menținerea și repunerea unui produs în stare de funcționare (când există posibilitate de depistare ușoară a defectelor, piese de schimb, unități service bine dotate și cu personal calificat);

Disponibilitatea reprezintă limita maximă până la care posesorul poate utiliza produsul și este dată de raportul dintre timpul de utilizare efectivă a produsului și timpul calendaristic de utilizare.

Aspectul estetic unic este un alt lucru care marchează fabricarea mobilei de calitate. Toate piesele sunt unite perfect, în timp ce utilizarea de materiale de calitate conferă o eleganță și rafinament deosebit.

Calitatea mobilei este asigurată prin verificările care se fac lși pot permite să nu reacționeze la prețurile mici atunci când cumpără mobilier nou, și uită de faptul că este foarte important de a analiza calitatea mobilei, înainte de a lua decizia privind achiziția acesteia.

Mobilierul calitativ poate fi mai scump, dar este întotdeauna realizat din materiale de înaltă calitate și trece printr-un control riguros al conformității înainte de a fi prezentat către client. Prin urmare datorită monitorizări procesului de fabricare, acest mobilier dureaza mult mai mult și chiar oferă mari economii pe termen lung, pentru că rezistă uzurii mult mai bine decât mobilierul ieftin și de calitate inferioară.

Calitatea mărfurilor de folosință îndelungată, este dată și de durabilitate, care exprimă capacitatea produselor de a-și îndeplini funcțiile pentru care au fost create în condiții normale de exploatare, într-un timp cât mai îndelungat.

Fiabilitatea este proprietatea mărfurilor de a se folosi un timp cât mai îndelungat, fără reparații capitale;

Mentenabilitatea reprezintă capacitatea unui produs de a putea fi menținut sau repus în stare de funcționare, atunci când mentenanța se efectuează în condiții precizate și într-un timp dat. Mentenanța reprezintă ansamblul acțiunilor tehnico-organizatorice necesare pentru menținerea și repunerea unui produs în stare de funcționare (când există posibilitate de depistare ușoară a defectelor, piese de schimb, unități service bine dotate și cu personal calificat);

Disponibilitatea reprezintă limita maximă până la care posesorul poate utiliza produsul și este dată de raportul dintre timpul de utilizare efectivă a produsului și timpul calendaristic de utilizare.

Aspectul estetic unic este un alt lucru care marchează fabricarea mobilei de calitate. Toate piesele sunt unite perfect, în timp ce utilizarea de materiale de calitate conferă o eleganță și rafinament deosebit.

Calitatea mobilei este asigurată prin verificările care se fac la materile prime de bază, materialul lemnos, precum și de calitatea materiilor prime auxiliare și a materialelor textile utilizate, deasemenea prin monitorizarea celorlalte faze a procesului de obținere a produsului finit, toate acestea contribuie la evitarea apariției defectelor ascunse și a celor aparente.

Verificarea calității materiilor prime și a materialelor se face pentru a se identifica natura acestora și prezența defectelor naturale și de prelucrare ce pot apărea pe: lemnul masiv; pe semifabricatele din lemn ameliorat (placaj, panel, PFL, PAL etc.); sau pe semifabricatele din lemn ameliorat și înnobilat (melaminat, emailat etc.). Se verifică prezența defectelor datorate modului de execuție și asamblare cum sunt:

În ceea ce privește aspectul se urmăresc:

uniformitatea culorii;

prezența urmelor de clei;

luciul peliculei de lac;

prezența zgârieturilor și loviturilor mecanice;

prezența unor defecte ale elementelor din sticlă ți oglinzilor;

asortarea tapițeriei la mobilier;

executarea îngrijită a accesoriilor.

Referitor la execuție se urmăresc:

aspectul și corectitudinea execuției diferitor piese;

prezența descleierii elementelor;

asimetria desenului furnirului pe suprafața unor piese de mobilier;

urme de hârtie gumată și de adeziv;

exfolieri de furnir sau suprapuneri de furnir;

corectitudinea îmbinării și încleierii elementelor;

planeitatea pieselor;

ușurința închiderii și deschiderii ușilor, precum și ușurința culisării sertarelor;

calitatea pieselor de mobilă;

calitatea peliculei de lac.

Calitatea pieselor de mobilă se apreciază printr-o serie de indicativi fizico-mecanici care ne arată comportarea mobilei la diferite solicitări mecanice ce apar atât ăn timpul utilizării cât și în procesul manipulării, transportării și depozitării.

Factorii ce formează calitatea

Constituirea calității încă din activitatea de proiectare, precum și sincronizarea ei cu evoluția pieței are o importanță deosebită, cu atât mai mult cu cât la controlul de calitate propriu-zis asupra mărfurilor abordează legaturi directe cu piața acestor produse.

Se poate constata astfel, că sistemul calității totale cuprinde toate fazele de obținere a produselor, dar continuă și la activitățile legate de comercializarea și de exploatarea produselor .

Factorii ce influențează formarea calitații mobilei sunt materia primă utilizată, dar și urmărirea calității la fiecare etapă a procesului tehnologic.

1.3.1.1Materia primă

Materii prime și materiale folosite la fabricarea mobilei:

– Panouri de PAL, PFL, placaj, panel, lemn încleiat;

– Furnire;

– Hârtie gumată;

– Fir fuzibil;

– Adeziv;

– MDF.

Placajele sunt panouri de diferite dimensiuni, realizate dintr-un număr impar (minimum trei) de straturi de furnir, încleiate prin presare la cald la o temperatură de 90ºC …150ºC cu diverse tipuri de adezivi. Foile de furnir folosite la placaje se obțin prin derulare longitudinală a trunchiului și au grosime de 1…4 mm. Fibrele foilor exterioare sunt dispuse în același sens, iar fibrele foilor intermediare în sensuri alternative simetric față de axa mediană. În mod obișnuit fibrele sunt dispuse perpendicular unele pe altele la două foi alăturate.

Furnirul este un produs obținut prin tăierea, longitudinală sau tangențială, a trunchiului arborelui în foi subțiri (0,08 … 7 mm). După modul lor de utilizare furnirele sunt: furnire estetice, pentru mobilier și furnire tehnice de față sau miez.

Furnirele tehnice, destinate fabricării placajelor, panelelor, lemnului stratificat, produselor mulate din lemn, etc. se obțin din lemn de foioase și rășinoase prin derulare centrică în foi subțiri cu ajutorul unor mașini speciale.

Lemnul încleiat este un material de construcție de înaltă tehnologie, având numeroase avantaje comparativ cu lemnul masiv. Produsele de lemn încleiat sunt realizate din mai multe piese de lemn ecarisat (în mod curent scânduri sau dulapi) așezate, de obicei, orizontal, unele peste altele și îmbinate prin intermediul unor pelicule de încleiere, prin presare.

Elementele componente cu lățime de maximum 20 cm sunt suprapuse și încleiate cu concavitatea inelelor anuale orientată în sus cu excepția primului element care este plasat invers.

Panelul este un produs alcătuit dintr-un miez de șipci de lemn masiv lipite sau nu între ele și acoperite pe ambele fețe cu foi de furnir sau placaj. Fibrele foilor de furnir sunt perpendiculare pe direcția fibrelor șipcilor Orientarea fibrelor șipcilor de lemn este considerată ca fiind sensul de rezistență principal.

Plăcile din așchii de lemn (PAL) sunt produse semifabricate care se obțin prin prepararea la cald a particulelor mici, fine sau a lamelelor de lemn amestecate cu un liant. La panourile propriu-zise alcătuite din particule de lemn, sunt folosite elemente de lemn (așchii) care pot fi fine, normale (lungime maximă 20 mm) și mari (lungime minimum 32 mm). În masa panoului pot exista un singur tip de particule sau tipuri diferite; structura plăcilor poate fi omogenă sau stratificată cu trei sau cinci straturi. În cazul folosirii tipurilor diferite la suprafață se folosesc particule foarte fine, sub acestea se folosesc particule fine (max. 30 mm) iar particulele mari formează zona centrală; orientare particulelor fiind aleatorie.

Ca și liant se folosesc rășini sintetice conținutul fiind de aprox. 11% din masa totală, pentru straturile exterioare și 5% pentru zona centrală. Presarea se realizează perpendicular pe fețe sau paralel cu fețele (extrudare).

Panouri din fibre de lemn (P.F.L), panourile sunt fabricate din fibre lignocelulozice, a căror coeziune se realizează fie prin presare la cald sau uscare, fie datorită proprietățile adezive proprii, fie prin adăugare de lianți. În acest produs pot fi încorporați diferiți adjuvanți (adezivi, hidrofuganți, antiseptizanți, ignifuganți, etc) în scopul modificării uneia sau a mai multor proprietăți.

MDF-ul (Medium density fibreboard), este un panou fibrolemnos cu densitate medie. Acesta este un produs din lemn, rezultat din separarea lemnului moale în fibre, în combinație cu ceară și rășini. Se produce sub formă de panouri, prin încălzire și presare.

Densitatea medie se referă la dimensiunea fibrei lemnoase care intră în compoziția plăcii. Acest lucru permite finisaje bune pe suprafețe rotunde, lucru pe care îl putem observa cel mai des la mobila de bucătărie și baie unde ușile corpurilor suspendate au marginea rotunjită. MDF-ul trebuie vopsit înainte, fiind mai rezistent la umezeală decât PAL-ul și tocmai de aceea este mai des folosit în baie și în bucătărie.

Accesoriile folosite la fabricarea mobilierului de bucătărie, în special a corpurilor de bucătărie sunt prezentate în figura 1.3.1

Fig. 1.3.1 Principalele elementelor-accesorii folosite la fabricarea corpurilor de bucătărie

1.3.1.2 Tehnologia obținerii mobilei

Transformarea materiilor prime, a semifabricatelor și materialelor tehnologice în produse de mobilă se face printr-un șir de operații și procese de prelucrare, care poartă denumirea de proces de fabricație. Procesul de fabricație a mobilei este format din mai multe procese tehnologice, fiecare dintre ele urmărind modificarea dimensiunilor, formei și calității materialelor supuse prelucrării prin operații și mijloace de prelucrare specifice. În industria mobilei procesul de fabricație este organizat pe tipuri de produse de mobilă urmărindu-se specializarea în producție.

Prelucrarea mecanică a acestora, asamblarea, furniruirea pe fețe și condiționarea, prelucrarea mecanică a panourilor și furneruirea pa cant, pregătirea pentru finisare, finisarea și montarea. În astfel de procese de fabricatie mașinile sunt amplasate în flux, prelucrările se execută pe mașini simple, agregate, sau linii de prelucrare mecanică, furneruire și finisare. Prosul de fabricație începe deci cu primirea materiilor prime și semifabricatelor și se încheie cu expedierea produselor de mobilă.

Procesul tehnologic cuprinde următoarele procese:

fluxul tehnologic pentru prelucrarea panourilor care cuprinde prelucrarea semifabricatelor sub formă de plăci din PAL, PFL, placaj cât și ramelor care se formeaza în fluxul tehnologic prin asanblarea reperelor.

fluxul tehnologic pentru furnire estetice, care cuprinde un număr redus de operații în vederea asamblarii furnirelor și pregătirii lor pentru operația de furniruire.

Prelucrarea reperelor pentru mobilă.

Prelucrarea primară a lemnului:

spintecarea materialului lemons ;

retezarea la lungime ;

calibrarea panourilor la grosime;

furneruirea;

prelucrarea mecanica a panourilor;

pregatirea pentru finisare.

,,Mașini-unelte, utilaje și agregate pentru operațiile de prelucrare a lemnului :

ferăstrăul circular pendulă cu acționare hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică, agregatul pentru debitat panouri ;

scule pentru debitarea lemnului (pânze circulare și pânze panglică);

mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașina de frezat cu ax vertical, mașina de frezat cu comandă numerică;

agregatul de furniruit panouri pe canturi, mașina de șlefuit cu bandă orizontală îngustă și sabot de presare ;

scule pentru prelucrarea mecanică (freze, materiale abrazive);

Prelucrarea finală a lemnului:

îndreptarea pe o față și un cant ;

rîndeluirea la grosime ;

șlefuirea retezare la lungime;

cepuire, burghiere, scobire;

frezare, strunjire;

șlefuire;

finisare prin lăcuire.” [2.4]

Aplicarea peliculelor de finisare prin turnare se realizează cu ajutorul mașinilor de turnat lac. Tehnica turnării prezintă avantaje importante față de pulverizare, ca:

aplicarea de lacuri cu vâscozitate mărită, astfel numărul de straturi se reduce la două, trei; execută operatiile prin trecere , cu viteze de avans sporite și grad avansat de mecanizare;

minimalizează pierderile de lac (cel mult 10%);

asigură obținerea unor straturi de pelicule de înaltă calitate (grosime, uniformitate, fără defecte, consum reglabil de lac).

Aplicarea lacului poate fi realizată prin următoarele procedee:

prin presiune;

prin caderea libera a lacului;

cu vacuum

Montarea produselor de mobilier.

Prin montare se înțelege succesiunea operațiilor de asmblare a părților componente: repere, complexe și subansambluri, în produse. Operațiile de montare se execută cu ajutorul mașinilor și al dispozitivelor speciale de asamblat și prelucrat, urmărind fixarea reperelor, a complexelor și a subansamblurilor în poziția, la distanța și la precizia prescrisă, prin operații specifice, ca: încleiare, fixare cu șuruburi și cuie, montare de accesorii, ajustare și strângere etc., produsul obținut întrunând condițiile de funcționalitate prescrise. Operațiile pregătitoare în vederea montajului sunt operațiile de asamblare care se execută pe parcursul fluxului tehnologic, și anume: operațiile de asamblare prin încheiere, formarea ramelor simple sau cu tăblie, a panourilor furniruite, asamblarea sertarelor, a reperelor în cadre de susținere, asamblarea soclurilor etc. În acest mod, montajul general este ușurat și se poate realiza cu un randament sporit.

Operațiile de montaj se pot executa: după șlefuire și înainte de finisare sau după finisarea părților componente.

Montarea după șlefuire se practică pentru acele produse de mobilă, care se finisează montate, așa cum sunt piesele de mic mobilier, (scaune, mese, taburete).

Montarea după finisare reprezintă procedeul cel mai larg folosit în industria mobilei. În acest caz, montarea se execută după finisarea reperelor și a complexelor:

După sistemul de execuție montarea poate fi:

montarea cu asamblări fixe, care se realizează prin asamblări încleiate; se foloseste pentru piese de mobilă care trebuie să asigure o rigiditate și rezistență sporită la solicitări mecanice;

montarea cu asamblări demontabile, care se realizează cu șuruburi pentru lemn și accesorii de asamblare; se foloseste pentru mobilă cu gabarit relativ mare (dulapuri, bucătării, mobilă din panouri modulate etc.). Scopul este implementarea acestui tip de montare pentru a transporta mobilierul în stare demontată, sporind volumul de transport pe unitatea de suprafață, reducând costul ambalajului și costurile de transport;

montarea la beneficiar;

În cadrul întreprinderii S.A.,,Stejaur-Market’’, fiind un magazin de mobilă și nu o fabrică, montarea mobilierului este prezentă sub aspectul de serviciu, atunci când clientul are necesitatea de a monta mobilierul la domiciliu

Factorii ce influențează la menținerea calității

Pe parcursul utilizarii mobilierului sub influența unor factori interni și externi, pot apărea modificări de ordin fizic, chimic și biochimic, cu implicații mai mult sau mai puțin intense asupra calității necesare.

Dintre factorii interni provocatori de modificări fac parte:

structura și compoziția chimică a produselor ;

proprietățile lor fizice generale (starea de agregare, masa volumică, proprietățile termice, electrice ;

proprietățile chimice: Rezistența față de agenții corozivi, comportarea față de umiditate, medii acide, bazice etc.

În strânsă condiționare cu factorii interni, asupra mobilierului pot acționa și factorii externi, care după natura lor pot fi:

factori fizico-mecanici (solicitări mecanice în timpul manipulării produselor,compresiuni datorită înălțimii stivelor de mărfuri);

factori fizico-chimici: temperatura, umiditatea și compoziția aerului din spațiile de păstrare, circulația aerului, lumina solară și alte radiații la care se pot expune produsele;

factori biologici: microorganismele, rozătoare, insecte etc.

Alături de acești factori, păstrarea mărfurilor mai poate fi influențată de:

regimul climatului la care este expus mobilierul

tipul materialului din care este confectionat mobilierul, material care poate sau nu declanșa procese de interacțiune.

Mobila este foarte sensibilă la modificările de microclimat , mai ales pentru mobilierul din materiale naturale , umiditatea si gradul de luminozitate al incaperilor sunt practice factori decisive pentru modificariile vicioase care pot apărea la mobilier. [ 2.3, p.126 ]

Pentru ca acești indici să nu influențeze asupra procesului de menținere a calității e nevoie de a se respecta niște norme tehnice ce țin de ambalare, depozitare, păstrare și transportare.

Ambalarea

Ambalarea mobilei se face cu scopul protejării împotriva degradării mecanice ce apar în procesul de manipulare și transport, protejării împotriva acțiunii factorilor atmosferici și nu numai (praf, umiditate, acțiunea directă a razelor solare etc.). Se poate spune că ambalarea are drept scop conservarea calității mobilei, de la producător la beneficiar.

Ambalarea mobilei finisate se face numai după ce se asigură că stratul finisării este bine uscat și după verificarea calității mobilei. Înainte de efectuarea ambalării, mobilierul trebuie să fie șters de praf sau de alte impurități. Părțile mobile ale mobilei (uși, sertare, rafturi etc.) vor fi blocate, pentru a rămâne imobilizate pe perioada de manipulare și transport. Părțile componente demontabile cum sunt: picioarele, polițele, blaturile vor fi demontate și fixate în ambalaj. Pentru piesele de mobilă care se ambalează cu plăci suprapuse, cum este cazul mobilei corpus sau bucătării, se vor pune intre plăci cel puțin două straturi de hârtie de mătase, hârtie de ambalaj sau carton ondulat. Hârtia de mătase și hârtia de ambalaj se vor așeza cu partea lucioasă, respectiv cea mai satinată, spre suprafața mobilierului, iar cartonul ondulat se așază cu fața netedă spre suprafețele finisate.

Pentru imobilizarea mobilei în ambalaj se vor folosi tampoane din șipci, fâșii de placaj sau PFL acoperite cu pâslă, flanelă, carton ondulat și învelite cu hârtie de mătase sau folie de polietilenă.

Depozitare

Indicii, metodele determinării și cerințele de calitate prezentate mobilei

Indicii calității mobilei sunt expresii cantitative ale caracteristicilor acestora și arată măsura în care un anumit tip de mobilier , în timpul utilizării, îndeplinește condițiile specifice destinației sale.

Caracteristica de calitate a mobilierului reprezintă trăsătura distinctivă a acestuia referitoare la o cerință. Măsurarea unei caracteristici de calitate constă în obținerea valorii numerice prin care se exprimă valoarea absolută a acelei caracteristici în anumite unități de măsură.

Caracteristicile de calitate ale produselor se pot grupa astfel:

caracteristici tehnice;

caracteristici economice;

caracteristici sociale;

caracteristici de disponibilitate;

caracteristici psihosenzoriale;

caracteristici ergonomice;

caracteristici comportamentale.

Caracteristicile tehnice reprezintă atribute indispensabile ale calității care vizează concepția constructiv-funcțională, parametrii de funcționare, proprietățile fizico-chimice sau biologice etc. Exemple : densitate, randament etc.

Caracteristicile economice reflectă economic nivelul tehnic al produsului și costurile de funcționare, inclusiv cheltuielile de mentenanță.

Caracteristicile sociale vizează efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a mobilierului, precum și utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra siguranței și sănătății oamenilor.

Caracteristicile de disponibilitate reflectă aptitudinea, capacitatea diferitor componente a mobilierului de a-și realiza funcțiile utile de-a lungul duratei de viață a acestora, aptitudine definită prin două concepte: fiabilitate și mentenabilitate.

Caracteristicile psihosenzoriale se referă la efectele de ordin estetic, organoleptic etc. pe care mobilierele le au asupra utilizatorilor (consumatorilor) prin formă, culoare sau caracteristici determinate prin senzații ( de frig, de cald, de moale, de tare).

Caracteristicile ergonomice exprimă de exemplu gradul de confort, caracteristici fiziologice sau referitoare la securitatea individului.

Caracteristicile comportamentale se referă de exemplu la curtoazie, onestitate, sinceritate etc. Au o relevanță semnificativă în estimarea calității serviciilor.

Prin compararea caracteristicilor de calitate reale, efective cu cele prevăzute în documentația tehnică, în norme și în standarde se evaluează calitatea produselor, proceselor, serviciilor etc.

Indicii organoleptici de calitate ai mobilei de bucătărie:

aspectul ;

culoarea ;

prezența defectelor ;

tipul finisajului ;

textura ;

desenul ;

luciul.

Indicii fizico-chimici de calitate ai mobilei de bucătărie:

densitatea ; rezistența la acțiunea agenților chimici ;

opacitatea si transparența, se referă mai mult la parțile mobilierului effectuate din materiale sticloase ori care pot avea un anumit grad de transparență ;

materialul din care au fost confecționate piesele mobilierului;

umiditatea.

Indicii fizico-chimici de rezistență a suprafețelor mobilierului

Tabel 1.4.1

Valoarea indicilor fizico-chimici de rezistență

(Sursa: STAS 6009-86 – Mobilier din lemn, finisarea, transparența și opacitatea- Condiții tehnice generale de calitate)

Cercetarea calității ansamblului de mobiler presupune trei faze:

Cercetarea sursei lemnului

Tipul de lemn utilizat este foarte important pentru durabilitatea mobilei. Piesele de mobilă pot fi din lemn de esență tare, lemn din rășinoase sau PAL.

Mobila de calitate este cea făcutp din lemn de esență tare, provenind din copaci precum stejar, paltin, mahon, nuc, cires, mesteacăn .

Coniferele precum pinul, bradul și cedrul produc lemn moale.Se pot găsi piese de mobilier de bună calitate și din acest tip de lemn, dar acestea sunt mai predispuse la zgârieturi și urme lăsate de lovituri.

PAL-ul este, de asemenea, folosit pe scară largă, deoarece oferă rezistență și ajută la prevenirea fisurilor și deformărilor. Se poate face mobilier rezistent și foarte atractiv și din PAL de înaltă calitate. PAL-ul sau lemnul compozit este produs dintr-o gamă de produse derivate din lemn combinate cu adezivi speciali.

Urmărirea construcției mobilierului

Felul în care o piesă de mobilier este construită poate contribui la frumusețea, funcționalitatea și Rezistența ei. Elementele de tâmplărie și robustețea unei piese pot spune multe despre calitatea acesteia.

Îmbinarea prin caneluri și cepuri ori în coadă de rândunică sunt două dintre cele mai vechi metode de a construi mobilier. Acestea fac piesele mai puternice și cu încheieturi mai aspectuoase.Articulațiile pieselor de mobilier pot fi prinse și în dibluri sau șuruburi, dar niciodată nu vor fi capsate. Orice adeziv folosit nu trebuie să se vadă din exterior.

Panourile dorsale ale pieselor de mobilier sunt atașate, în general, cu șuruburi pentru a contribui la asigurarea stabilității laterale. Acestea, cât și toate celelalte piese neexpuse, ar trebui să fie bine șlefuite și potrivite. Este o caracteristică importantă pentru că numai mobila de calitate prezintă aceste detalii.

Sertarele trebuie să se integreza bine și să permită deschiderea și închiderea cu ușurință. Acestea trebuie să fie prinse în butoane pentru a preveni ca sertarul să fie tras de tot în afară sau să cadă. Sertarele sunt importante pentru mobilierul de bucătărie, dulapuri și alte piese pentru că dau funcționalitate acestora.

Ușile trebuie să se închidă bine și să fie perfect aliniate cu marginile piesei de mobilier. Se verifică, de asemenea, și balamalele ușilor, care trebuie să fie ferme, dar cu arcuri care să nu îngreuneze deschiderea lor.

Verificarea finisajelelor

O finisare de calitate implică sblarea, colorare și lăcuire. Neglijarea oricăreia din etapele acestea poate reflecta proasta calitate a piesei de mobilier.

Sablarea este primul pas în procesul de finisare. Șlefuirea impotriva fibrelor de lemn produce un aspect neatractiv, cum ar fi linii întunecate sau zgârieturi pe întreaga suprafață. Lemnul șlefuit în mod corespunzator nu se pătează. Se înspectează mobila din unghiuri diferite pentru a verifica dacă există pete sau zgârieturi.

Lăcuirea variază de la unele piese foarte strălucitoare până la cele mate. Un finisaj de înaltă calitate este neted și fără pete, urme de praf sau bule. Se verifică profunzimea și bogăția finisajului care ar trebui să fi fost aplicat în mai multe straturi. O mobilă de bună calitate este lacuită și pe partea dorsală și zonele inferioare pentru a reduce riscul de umflare și uscare.

Semnele mobilei de proastă calitate sunt:

margini aspre;

suprafață foarte lucioasă sau tulbure care ascunde fibrele aspre ale lemnului;

margini cu așchii;

zgârieturi, urme de lovituri sau pete de praf;

zone mate care indică o suprafață pe care nu s-a aplicat indeajuns sau chiar deloc lac;

picaturi întărite de lac pe margini.

În activitatea practică, determinarea calității mobilei trebuie efectuată diferit, funcție de:

dotarea tehnică;

specialiștii de care dispunem;

indicii calității care se pot determina sau măsura;

importanța caracteristicilor de calitate (transformate în indici de calitate) și care fac necesar produsul

Obiectivele metodologiei determinării calității mărfurilor:

stabilirea concordanței prin norme tehnice, contracte economice (sub formă de condiții sau indici de calitate);

compararea cu starea anterioară a calității și cu realizările obținute pe plan național (internațional) în domeniu respectiv;

precizarea corelației între furnizorul unui produs și gusturile (preferințele) consumatorului.

Calitatea corespunzătoare a pieselor de mobilier este determinată nu numai de calitatatea materialelor, ci și de respectarea cerințelor impuse fiecărei etape a procesului tehnologic.

Prescripțiile și cerințele constructive impuse produsului finit de mobilă pentru bucătărie sunt următoarele:

părțile frontale perechi (uși, sertare)la piesele luate separat trebuie să prezinte aceeași textură și culoare, iar restul panourilor să prezinte texturi asemănătoare;

canturile vizibile ale panourilor din lemn, PAL, PFL, lemn înobilat etc. trebuie să prezinte culori apropiate de culoarea suprafețelor exterioare, iar cele protejate cu furnir, furnirul trebuie să fie din aceeași specie ca cel folosit pentru suprafețele exterioare;

în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitări mecanice mari (balamale, limitatori etc.) trebuie prevăzute adaosuri din lemn masiv;

pe suprafețele frontale trebuie evitate denivelări pronunțate sau unghiuri ascuțite pentru a se preîntimpina agățarea hainelor sau eventuale răniri ale utilizatorilor;

piesele de cu dimensiuni de gabarit mare vor fi executate, de preferință, demontabile.

Prelucrările mecanice trebuie să se facă îngrijit, să fie respectate condițiile de formă a pieselor, ajustajele de îmbinări și asamblări prevăzute în standarde. Ele trebuie să fie executate după forma și dimensiunile accesoriilor. Ușile și sertarele trebuie să fie bine ajustate și asamblate pentru a rezista la solicitări repetate de deschidere și închidere și pentru a asigura o funcționare ușoară.

Asamblarea trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:

sa fie executată fără joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului și a se evita apariția de zgomote în timpul exploatării;

mânerele, butonii, opritorii și limitatorii de la uși trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin șuruburi;

balamalele și broaștele trebuie fixate solid prin șuruburi pentru lemn;

ușile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau închidere, să nu se producă smulgerea balamalelor din suruburi și să ramână închise fără intervenția broaștei sau a opritorului;

capetele șuruburilor, în special cele aparente și decorative, nu trebuie sa prezinte urme de șurubelniță, iar crestăturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens;

capetele șuruburilor sau ale altor organe de asamblare, care rămân vizibile și care prezintă pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.

încleierea trebuie efectuată cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Încleierea trebuie făcută fără prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzătoare naturii adezivului și structurii lemnului, astfel încât, la desprinderea forțată, suprafețele încleiate să prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.

Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmițându-se zone neîncleiate, pete de la pătrunderea adezivului la suprafață, suprapuneri sau resturi la îmbinarea foilor de furnir.

Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobilă este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) și 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.

1.5 Caracteristica indicilor gamei sortimentale a mobilei

Gama sortimentală a mobilei, are următoarele aspecte dimensionale și indici determinanți alcătuiți dintr-un număr determinant de produse sau servicii, care pot fi grupate în mai multe linii de produse.

Linia de produse- este reprezentată de un grup de produse asemănătoare între ele, prin aceeași destinație de utilizare sau prin aceea că se adresează aceluiași grup de clienți, prin același metode, tehnici și canale de distribuție și se încadrează în aceleași dimensiuni de preț.

Gamei de produse îi sunt caracteristice dimensiunile: lărgime, profunzime, lățime

și lungime.

Lărgimea gamei de produse este caracterizată de numărul grupelor sau subgrupelor de produse prezente în sortimentul comercial de mărfuri. Valoarea lărgimii sortimentului comercial este exprimat prin coeficientul de lărgime (e), formula de calcul pentru acesta fiind :

e =

unde:

e – coeficientul de lărgime

Ga – numărului de grupe sau subgrupe de mărfuri din sortimentul analizat

Gb – numărul de grupe sau subgrupe de mărfuri din sortimentul de bază

Valoarea obținută în urma calculării acestui coeficient se interpretează astfel :

sortiment larg, atunci când valoarea e ≥ 0,5 ;

sortiment restâns, atunci când valoarea e < 0,5.

Profunzimea gamei sortimentale este determinată de numărul de varietăți, modele ale produselor încadrate într-o singură linie de produse. Valoarea ce o primește acest indice este determinat de numărul real de produse prezent în fiecare linie de produse. Valoarea profunzimii este exprimată de coeficientul profunzimii (h), care se calculează prin următoarea relație de calcul :

h =

unde:

h – coeficientul de profunzime

Vta – numărul de varietăți de produse din cadrul liniei analizate

Vtb – numărul de varietăți de produse din cadrul sortimentului de bază

În funcție de profunzime, sortimentul comercial este:

profund, în cazul în care h ≥ 0,5

superficial (neadînc), în cazul în care h < 0,5.

Lățimea gamei de produse reprezintă suprafața pe care o acoperă o gamă de produse pentru satisfacerea unei anumite nevoi. Valoarea acestui indice reprezintă însumarea efectivelor tuturor liniilor prezente, adică totalitatea (suma) tipurilor de produse dintr-o gamă sortimentală. Nivelul lățimii sortimentului grupei de mărfuri analizate este exprimat prin coeficientul lățimii (m) care se calculează prin următoarea raportare:

m =

unde:

m – coeficientul de profunzime

– numărul total de produse din cadrul tuturor grupelor de produse analizate

– numărul total de produse din cadrul tuturor grupelor de produse de bază

În funcție de profunzime, sortimentul comercial este:

lat, în situația când m ≥ 0,5 ;

îngust, în situația cînd m < 0,5.

Lungimea – numărul de linii în sortimentul grupei de mărfuri. Gradul lungimii sortimentului este exprimat prin coeficientul longității (l) care se calculează prin următoarea formulă :

l =

unde:

l – coeficientul longității

Tga – numărul de produse din cadrul tuturor grupelor de produse analizate

Tgb – numărul de produse din cadrul tuturor grupelor de produse de bază

În funcție de lungime, sortimentul comercial este:

lung, atunci când l ≥ 0,5 ;

scurt, atunci cînd l < 0,5.

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA ACTIVITĂȚII ECONOMICE A S.A. ,,STEJAUR-MARKET’’

2.1 Caracteristica generală a S.A. ,,Stejaur-Market’’

Casa de comerț S.A.,,Stejaur-Market’’ este amplasat pe strada Mitropolit dosoftei, 115, or. Chișinău , din punct de vedere strategic are o amplasare reușită fiind situat pe o stradă cu un flux ridicat de automobile, ceea ce contribuie direct la facilitarea cunoașterii despre amplasamentul întreprinderii în rândul consumatorilor.

Fig.2.1.1 Amplasarea înteprinderii S.A.,,Stejaur-Market’’

Istoria întreprinderii S.A. “Stejaur-Market”a început încă din anul 1912, atunci cînd a fost înființat un mic atelier de prelucrare a lemnului și confecționare a mobilieului din lemn. Datorită experienței de peste un secol fabrica de mobilă „Stejaur” este, fără îndoială, unul dintre cei mai renumiți producători de mobilă pe piața din Republica Moldova, iar magazinul de mobilă S.A.“Stejaur-Market” transmite în continuae experiența căpătată în menținerea unui grad înalt al calității produselor comercializate. Conform materialelor găsite în Arhiva de Stat,în anul 1912 a fost deschis un atelier pentru fabricarea pieselor din lemn pentru unelte agricole.

Următoarele informații despre atelier sunt înregistrate într-un raport întocmit de către inginerul R. Racoviță, care verifică starea unor întreprinderi industriale în Basarabia, din 1919: “La atelierul, situat pe strada ,, Скулянская Ротка” și care aparține cetățenilor Efremov și Tarabuchin, lucrează circa 50 lucrători. Atelierul este înzestrat cu utilaj format din 23 strunguri, un cazan de abur ,,Ланкашир ” și o fierărie cu două cuptoare. Lucrul în atelier are un character ritmic .”

În anul 1995, în urma privatizării fabrica de mobilă capătă un nume nou „Stejaur”, denumire ce vine de la două simboluri: stejar și aur care a devenit un brand pe piața autohtonă, inițial a purtat mai multe denumiri, precum „Numărul 2” , „Aurica” sau „Frunze”. Tot în anul 1995 a fost înființat și magazinul fabricii “Stejaur-Market” , care avea menirea de a prezenta consumatorilor variata gamă de produse calitative a fabricii. Dacă inițial, micul atelier își desfășurau activitatea într-un spațiu îngust și se limita doar la confecționarea scaunelor, ca ezultat al eforturilor depuse au fost construite, treptat, alte două secții de producere, blocul administrativ, un laborator chimic și câteva clădiri anexe lărgindu-și considerabil sortimentul produselor confecționate.

Deși au reușit să cucerească simpatia și fidelitatea clienților săi, managerii de la „Stejaur-Market” știu să-și surprindă mereu cumpărătorii cu prețuri avantajoase, dar și produse variate. Unul dintre cele mai importante mijloace de promovare a brend-ului este showroomul marca „Stejaur-Market”, deschis pe adresa str.Dosoftei 115. Aici clienții pot găsi materiale promoționale, pot analiza pe larg oferta fabricii, dar și produse de import. Magazinul oferă o gamă largă de produse, astfel că până și cel mai exigent și pretențios client își poate găsi mobilă pe plac.

În prezent, C.C. S.A.,,Stejaur-Market” numără în jur de 16 de angajați, cifra muncitorilor care au lucrat aici precum și la fabrica ,,Stejaur’’de-a lungul anilor fiind însă mai mare de o mie.

Simboluri caracteristice

Și logoul brandului „Stejaur” a trecut prin mai multe metamorfoze. La început, acesta era reprezentat de o jumătate de frunză de stejar deasupra căreia era inscripționat cu galben numele fabricii de mobilă. Actualmente, logoul înfățișează două frunze de stejar, una verde și alta aurie, care, privite atent, ascund inițiala „S”. Cele două culori sunt asociate cu simbolurile brandului: stejarul și aurul, și au fost alese fiind foarte apropiate de identitatea companiei. Logoul a păstrat, de asemenea, și numele întreprinderii, scris cu o nuanță închisă de maro.

Fig.2.1.1 Logoul companiei S.A.,,Stejaur’’

Casa de Comerț S.A.,,Stejaur-Market’’este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe data 16 august anul 1995 , sediul caruia este pe strada Mitropolitul Dosoftei, 115 municipiul Chișinău, Republica Moldova , având numărul de identificare de stat și codul fiscal(IDNO): 1002600022614

Forma juridică de organizare : Societate pe acțiuni.

Obiectul principal de activitate:

1. Intermedieri pentru cumpărarea, vînzarea și încherierea bunurilor imobiliare cu destinație tehnică și de producție

2. Intermedieri pentru cumpărarea , vînzarea, schimbul și încherierea locuințelor și altor bunuri imobiliare cu destinația neproductivă; activitatea birourilor de inventariere tehnică.

3. Încherierea bunurilor imobiliare proprii.

4. Transportarea și instalarea mobilei la domiciliu.

Capitalul social : 50000 lei

Genul de activitate, integral sau parțial, pentru a cărui desfășurare a fost eliberată autorizația defuncționare este:

“ Desfășurarea comerțului cu amănuntul”

Autorizația a fost eliberată pe data 1 august 1996 și este valabilă de la 01.08.2014 pînă la data 01.08.2019 , este eliberată pe termenul de 5(cinci) ani.

Activitatea de bază a întreprinderii S.A. “Stejaur-Market” este promovarea mobilei fabricate de producatorii autohtoni în special a fabricii de mobilă ,,Stejaur’’ dar și comercializarea mobilierului de înaltă calitate importat din: Germania, România, Polonia, Ucraina, China, Malaezia. Totodată , pentru mărirea eficacității activității de bază, în cadrul întreprinderii sunt preluate comenzile particularizate ale consumatorilor, care își doresc un produs calitativ dar după propriul design, culoare și preferințe, urmărindu-se astfel câștigarea simpatiei clientului. Pe lângă activitatea de vânzare a mobilei, întreprinderea oferă și servicii aleatorii precum transportarea gratuită a produselor comercializate către clienții ce locuesc în raza orașului Chișinău. Deasemenea mai sunt acordate serviciide reparare a mobilei care au prezentat defecte în utilizare și care se încadrează în termenul de garnție de 1 an.

În prezent, firma S.A.,, Stejaur-Market " și-a extins în mod semnificativ gama de produse comercializate, prezentînd mobilă pentru camera de zi, bucătării și dormitoare, mobilier pentru hol, camere de copii, mobilier de birou și decorațiuni interioare, mobilier de comenzi individuale etc. Toate produsele companiei sunt de înaltă calitate, confort maxim și design modern.

În cadrul societății comerciale “Stejaur-Market” există o serie de astfel de documente de prezentare a structurii organizatorice: organigrama și fișele de post.

Organigrama – concepută după tipul de structura organizatorică ierarhic-funcțională, corespunde exigențelor managementului științific, în sensul că aceasta cuprinde toate componentele primare: posturi, funcții, niveluri ierarhice, ponderi ierarhice, compartimente și relații organizatorice.

Nivelurile ierarhice sunt dimensionate în funcție de dimensiunile firmei și de tipul de structură organizatorică existent. Pentru actuala structură organizatorică, numărul de niveluri = 4 este normal.

Ponderile ierarhice evidențiază numărul de persoane aflate în subordinea nemijlocită a managerilor, prezentând dimensiuni variabile în funcție de poziția ierarhică a conducătorilor.

Relațiile organizatorice determinante sunt de autoritate, de tip ierarhic.În (Anexa 1) este prezentată schema generală a structurii interne a societății.

Conform statutului S.A.„Stejaur-Market” capitolul IV: Conducerea Societății, art.17 societatea are următoarea structură de conducere:

• Adunarea Generală a Acționarilor; (Anexa 2)

• Consiliul Societății; (Anexa 3)

• Organul executiv (administratorul);

• Comisia de Cenzori (cenzorul).

2.2 Analiza activității economico-financiară a S.A. ,,Stejaur-Market’’

Analiza economico-financiară presupune studiul temeinic al rezultatelor economico-financiare, analiza procesului formăriilor, identificarea măsurilor atât pentru evoluția normală a fenomenelor și proceselor economice, cât și pentru reducerea riscurilor operațional, financiar și de faliment.

Fig. 2.2.1. Valoarea cifrei de afacere pentru perioada 2004-2014

(Sursa: Raportul financiar al întreprinderii S.A.,,Stejaur-Market’’

Analizând datele prezentate în diagramă, concluzionăm faptul că pe parcursul perioadei 2004-2009 s-a înregistrat o creștere dinamică a valorii cifrei de afaceri, iar după rezultatul crizei economice mondiale se urmărește o ascensiune bruscă de la 15843 mii lei în anul 2009 la 6948 mii lei pentru anul 2012, în anul 2013 se urmărește o ameliorare a acestei situații, ăn anul 2014 se înregistrează o ușoară scădere a cifrei de afaceri pâni la valoarea de 9408 mii lei.

Tabel 2.2.1

Structura activelor pentru anii: 2012, 2013, 2014 la întreprinderea S.A.,,Stejaur-Market’’

Sursa: Elaborat în baza Bilanțului Contabil al S.A. „Stejaur-Market”

Conform datelor din table putem constata că structura patrimoniului întreprinderii S.A.,,Stejaur-Market’’ la valoare reală a crescut în perioada analizată, 2014 față de anul 2013 cu1154775 lei sau 1.25 puncte procentuale, iar față de anul 2012 cu 1983220 lei. Modificarea spre creștere a patrimoniului la valoarea reală a fost condiționată de o creștere a Activelor Curente in dinamică care s-au majorat cu 1298490 lei în anul 2014 față de anul precedent , astfel constatîndu-se o creștere aproximativ cu o cotă de 1.35, aceasta a contribuit la creșterea Activelor Totale pentru anul 2014.

O importanță deosebită în creșterea patrimoniului au avut-o Stocuri de Mărfuri și Materiale care au înregistrat o cotă de circa 1.48 % în anul 2014 față de anul 2013, iar în nul 2014 față de 2012 acestea au crescut semnificativ cu o cotă de 1.46%.

Analiza structurii activelor presupune determinarea valorilor nominative a ratelor:

Rata Activelor pe Termen Lung

Rata Activelor pe Termen Lung = *100, măsoară gradul de investire a capitalului fix. În perioada analizată, are loc scăderea acestei rate, atât valoric cât și procentual.

Înlocuind în formulă valorile tabelare ale indicatorilor pentru anul 2014 obținem:

Pentru a observa modificarea acestei rate în anul 2014 față de anul 2013 și 2012 vom calcula valoarea ei folosind datele tabelare ale indicatorilor, corespunzător anilor, astfel:

Rata Activelor pe Termen Lung (2014) = *100= 49.99 %

Rata Activelor pe Termen Lung (2013) = *100= 58.14%

Rata Activelor pe Termen Lung (2012) = *100= 53.86%

Conform datelor obținute în urma calculelor observăm că în anul 2014, se înregistrează o valoare de 49.99%, în scădere față de valoarea 58.14%, calculată pentru anul 2013, iar în anul 2012 s-a înregistrat o valoare de 53.86 %, aceasta se datorează scăderii valorii activelor materiale pe termen lung cu 144424 lei în 2014 față de 2013. Valoarea normală acestor rate nu trebuie să depășească 33%, iar în cazul dat avem o valoare cu circa 20% mai mare din aceasta rezultă faptul că întreprinderea v-a întâmpina dificultăți la achitarea datoriilor, din considerentul că nu va avea suficiente lichidități.

Rata Activelor Curente

Rata Activelor Curente = *100, exprimă ponderea activelor curente în totalul activelor firmei.

În perioada analizată, are loc o creștere a acestei rate, datorită creșterii ponderii Activelor Curente în cadrul Activelor Totale în anul 2014 față de 2013.

Rata Activelor Curente (2014) = *100= 50.01 %

Rata Activelor Curente (2013) = *100= 41.86%

Rata Activelor Curente (2012) = *100= 46.13 %

Analizând valoarea ratei activelor curente pentru cei trei ani, observăm o micșorare în anul 2013 față de anul 2012 cu 4.27%, iar in anul 2014 o creștere observăm o creștere cu 8.15% față de anul 2013, aceasta poate fi explicată prin faptul că a crescut valoarea stocurilor de mărfuri și materiale în 2014 față de 2013 cu 1401172 lei și față de 2012 cu 1359406 lei.

Analiza ratelor de structură a pasivului.

Tabel 2.2.2

Sursa: Elaborat în baza Bilanțului Contabil al S.A. „Stejaur-Market”

Conform datelor prezentate în tabel putem face o generalizare a structurii pasivului.

Analiza influenței factorilor asupra modificării pasivului totalizat al întreprinderii este foarte importantă pentru a face o abordare generală asupra cursului activității economice a întreprinderii. Conform datelor prezentate observăm că se înregistrează o creștere de la 8847052 lei în anul 2013 la 10001827 lei în anul 2014, crescând cu 1154775 lei. Aceste rezultate au fost influențate în mare parte creșterea cheltuielilor generale și administrative cu 243441 lei în anul 2014 față de anul 2013 și cresterea altor cheltuieli operaționale cu 150715 lei. Chiar dacă s-a înregistrat o creștere a profitului brut cu 10710 lei, aceasta nu a influentat mult asupra rezultatului activității, deoarece creșterea cheltuielilor a fost prea semnificativă. În asemenea situație este urgent nevoie de o soluție pentru a micșora volumul acestor cheltuieli.

Rata stabilității financiare

Rata stabilității financiare = *100, ereflectă ponderea capitalului permanent în pasivul total. Acest indicator exprimă independența financiară a societății. Creșterea ponderii capitalului propriu al societății în pasivul bilanțier, are efecte benefice asupra autonomiei financiare totale, astfel cu cât capitalurile proprii sunt mai mari cu atât mai puțin societatea apelează la credite pentru finanțarea investițiilor, înlocuind datele din tabel obținem relația:

Rata stabilității financiare (2014) =*100= 49.11%

Rata stabilității financiare (2013) =*100= 58.72%

Rata stabilității financiare (2012) =*100= 59.86%

Concluzie:

În urma analizei datelor prezentate în calcul, putem concluziona că sub acțiunea mai multor factori precum precum modificarea valorii nominale a capitalului propriu dar și al pasivului total, s-a înregistrat o scădere de 9.61% a valorii ratei stabilității financiare în anul 2014 față de 2013, pe termen îndelungat acest fenomen va declanșa situații negative pentru finanțarea investițiilor viitoare. Nivelul de siguranță pentru acest indicator este situația când se înregistrează o valoare mai mare de 50%, iar în anul 2014 indicatorul are valoarea 49.11% ceea ce nu este o situație favorabilă în condițiile achitării uni credit sau a datoriilor.

Rata de îndatorare globală =*100 , reflectă ponderea datoriilor totale pe care le are societatea în pasivul total al acesteia. Cu cât valoarea acestei rate este mai mică cu atât este mai benefic pentru intreprindere, deoare aceasta ar avea mai puține datorii. Nivelul de siguranță este în situația când obținem o valoare mai mică de 50%.

Rata de îndatorare globală(2014) =*100= 50.89%

Rata de îndatorare globală(2013) =*100= 41.28%

Rata de îndatorare globală(2012) =*100= 40.14%

Concluzie :

Analizând modificarea valorică a acestor indicatori, se concluzionează faptul că s-a înregistrat o majorare a acestei rate in anul 2014 cu 9.61%, iar față de anul 2012 cu 10.75%, această situație se explică prin faptul că întreprinderea a obținut un credit sau a atras noi investiții în anul 2014.

Rata de corelație între sursele împrumutate și cele proprii =*100, această rată permite de a observa ponderea datoriilor totale față de capitalul propriu.

Rata de corelație între sursele împrumutate și cele proprii (2014) =*100= 103.62%

Rata de corelație între sursele împrumutate și cele proprii (2013) =*100= 70.30%

Rata de corelație între sursele împrumutate și cele proprii (2012) =*100= 67.06%

Concluzie :

Obținând o valoare de 103.62% a acestei rate în anul 2014, se constatează faptul că la fiecare leu capital propriu entitatea a înregistrat 1.03 lei datorii sau mai exact 3.62 bani. Deasemenea se observă că pentru anul 2013 această rată indică valoarea de 70.30% , cu 33.32% mai puțin față de anul 2014 și cu 3.24% mai mult față de anul 2014, această situație se explică prin faptul că întreprinderea a recurs la un împrumut, sau înregistrează datorii față de furnizori.

Rata de solvabilitate generală =*100, principalul indicator pe care îl definește această rată este capacitatea companiei de plată a datoriilor sale.

Rata de solvabilitate generală (2014) =*100 = 196.51%

Rata de solvabilitate generală (2013) =*100 = 242.25%

Rata de solvabilitate generală (2012) =*100 =249.13%

Concluzie:

Conform calculelor efectuate putem menționa faptul că se observă o scădere a valorii aceste rate de la 242.25% în anul 2013 la 196.51% în anul 2014, aceasta demonstrează faptul că întreprinderea se află într-o situație în care a scăzut considerabil capacitatea de plată a datoriilor, iar valoarea ratei pentru anul 2014 se află sub nivelul de 200%, ceea ce va influența negativ asupra activității economice a întreprinderii.

Tabel2.2.3

Analiza ratelor de gestiune a stocurilor

Rotația Activelor total =Venit din vînzări/Actgive totale

Acest indicator reflectă gradul de reinnoire a activului total prin cifra de afaceri, sau ce profit a obținut compania la 1 leu venit din vânzări. Numărul de rotații a acestuia în perioada analizată reflectă o tendință negativă datorita scăderii numărului de rotatii de la 1.09 la 0.94 in 2014,Obținînd o cifră de 0.94 în anul 2014 ar trebui să fie o alarmă pentru companie deoare nu numai că este o cifră foarte mică pentru o activitate economică favorabilă, dar si a scăzut cu 0,15 rotații . Pentru soluționarea acestei situații conducerea companiei ar trebui să revizuiasca planul financiar pentru anul următor și să ia măsuri de ugență.

Rotația Activelor Circulante = Active Circulante/ Venit din vînzări*360

Durata de rotație a activelor circulante inregistrează un nivel nesatisfacator datorită creșterii numărului mediu de zile pentru un ciclu de rotații a activelor circulante în anul 2014. Durata medie a unei rotatii crește de la 109.41 zile la 165.92, aceasta se explică prin faptul că a crescut volumul mărfurilor cu 1401172 lei. Dacă nu era suplinit stocul de mărfuri, creșterea valorii acestui indicator sar explica prin scăderea volumului de vînzări al mărfurilor. Totuși conducerea companiei ar trebui să elaboreze o strategie de micșorare a indicatorului.

Rotația Mărfurilor= Mărfuri/ Venit din vînzări*360

Durata de rotație stocurilor inregistrează o tendință de scadere de la 1090 zile la 830, având un nivel satisfăcător pe ansamblul perioadei analizate. Dar totuși aceste cifre ne comunică faptul că intreprinderea nu e în stare să-și reînoiasca stocurile decît după circa 2 ani de activitate, aceasta e o realitate tragică pentru o întreprindere care activează in domeniul comerțului, fiindcă întreprinderea va reacționa greoi la schimbările economice generale pe societate, fiind uneori nevoită să apeleze la împrumuturi exterioare pentru a activa în continuare.

Durata de rotație a mijloacelor bănești a crescut de la 4.72 zile la 11.62 zile în anul 2014 față de 2013. Obținînd asemenea valori putem usor să ne dăm seama că mijloacele bănești ai acestei întreprinderi circulă cu o viteză destul de mare, de aici concluzionăm că întreprinderea folosește intens numerarul, fie pentru plata furnizorilor, fie pentru achitarea datoriilor. Aceasta ne ajută ușor să înțelegem că întreprinderea ar putea avea prome în rezolvarea unor lacune ce ar trbui imediat achitate cu numerar.

Durata de incasare a creanțelor = Creanțe/ Venit din vînzări*360

Durata de incasare a creanțelor crește în anul 2014 față de 2013 de la 0.14 zile la 0.26 , situându-se sub limita considerata normala (30 zile), cu influențe pozitive asupra trezoreriei.

Tabel 2.2.4

Analiza structurii cheltuielilor pentru anii 2013-2014

Concluzie:

În urma analizaei datelor prezentate în tabelul 3.3.4 privind structura cheltuielilor și ponderea tipurilor de cheltuieli față de cele totale, observăm că ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile privind costul mărfurilor vândute, care în 2013 au constituit 7206150 lei sau 72.72 puncte procentuale din totalul cheltuielilor, în anul 2014 se observă o scădere până la 6948533 lei sau 69.67 %, diferența fiind de 257617 lei, această scădere se explică prin faptul că s-au micșorat prețurile de achiziție a mărfurilor sau au fost procurate o cantitate mai mică de produse. Celtuieli generale și administrative deasemenea au o pondere importantă în structura cheltuielilor în anul 2013 înregistrând o pondere de 12.69 % , iar în anul 2014 de 15.05% fiind o creștere cu 243441. Analizând structura cheltuielilor totale se observă o creștere in anul 2014 față de 2013 cu 63607 lei, o influență directă a fost creșterea cheltuielilor generale și administrative, asupra acestui fapt ar trebui luate măsuri strategice pentru a le micșora în anul următor.

2.2.1 Analiza venitului din vînzări a S.A. ,,Stejaur-Market’’

Tabel 2.2.1.1

Structura veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională.

(Sursa: Raportul de profit și pierderi a întreprinderii S.A.,,Stejaur-Marke’’

În urma analizei indicatorilor prezentați în tabel se constatează că venitul din vînzări obținut de către companie este alcătuit preponderent din incasările a două tipuri de activități, comercializarea mărfurilor și prestarea serviciilor. Deasemenea se observă faptul că ponderea majoritară o deține venitul obținut din comercializarea mărfurilor, care, în 2013 a înregistrat o valoare de 9487.19 mii lei, adică 98.25 % din total venit din vînzări din anul 2013. În anul 2014 venitul total din vînzări a înregistrat o scădere cu 247.69 mii lei sau 2.57 puncte procentule față de anul 2013. Scăderea venitului din vînzări ar putea fi influențat de o serie de factori direcți sau indirecți, precum: scăderea volumului de produse vîndute, creșterea costului vânzărilor sau micșoarea prețului pentru produsele comercializate, însă conducerea companiei ar trebui sa ia măsuri pentru a soluționa această situație.

Rentabilitatea activității economice exprimă eficiența utilizțrii resurselor materiale și financiare în activitatea de exploatare la nivelul societății a unei întreprinderi.

2.2.2 Analiza rentabilității a S.A. ,,Stejaur-Market’’

Tabel 2.2.2.1

Reeșind din datele din tabel putem constata că S.A.,,Stejaur-Market” a înregistrat în anul 2014 comparativ cu anii 2012 și 2013 un rezultat mai scăzut pînă la impozitare. Urmărind în dinamică evoluția profitului pînă la impozitare se observă o scădere a lui în perioada curentă față de 2013 cu 318679 lei, acestă scădere a fost condiționată de rezultatul din scăderea activității de investiții respectiv cu 1666 lei în anul 2013 și cu 561179 lei în anul 2012.

Influența negativă asupra profitului a rezultat din scăderea rezultatului din activitatea de investiții și cea financiară, chiar dacă rezultatul din activitatea operațională a înregistrat o scădere de 53.57% în anul 2014 față de 2013 .

Astfel putem concluziona că micșorarea profitul perioadei de gestiune până la impozitare în perioada curentă față de cele precedente se consideră a avea un aspect negativ al activității economico- finaciare a S.A.,,Stejaur-Market”.

Analiza dinamicii profitului net denotă faptul că în anul 2013 se înregistrează o crestere față de anul 2012 de la 541512 lei la 650730 lei , iar în anul 2014 se inregistrează o scădere a profitului net față de anul 2013 cu 283752 lei, se datorează în proporție de 53.37% (353021 lei) scăderii rezultatului din activitatea operațională , conform acestor observații putem concluziona că întreprinderea se află într-o situație de declin economic și ar trebui luate măsuri strategice pentru a soluționa această pierdere.

Rezultatul se consideră a fi negativ pentru că: scăderea în sine a profitului este un rezultat negativ; politica comercială a firmei a fost orientată spre comercializarea acelor produse pentru care cererea a rămas insuficient de mare.

Se recomandă:

urmărirea permanentă a evoluției inflației și recalcularea cifrei de afaceri și a celorlalțiindicatori de eficiență în termeni reali;

prognozarea cererii și creșterea cotei de adaos comercial, până la acel nivel de prețacceptat de consumatori;

menținerea unui nivel redus al cheltuielilor fără însă a afecta bunul mers al afacerii;

creșterea volumului desfacerilor (dacă spațiul de depozitare, zona comercială și posibilitățile financiare o permit) pentru ca, printr-un rulaj mare de marfă să se compenseze eventualele cote de adaos mai mici;

Tabel 2.2.2.2

Analiza rentabilității activității economico-financiare a întreprinderii

Analiza rentabilității

În conformitate cu sistemul actual de evidență contabilă, indicatorii eficienței utilizării potențialului tehnico – economic și financiar sunt reprezentați de indicatorii rentabilității, structurați în trei grupe: rentabilitatea economică, rentabilitatea vînzărilor, rentabilitatea financiară. Pe baza acestui sistem de indicatori, pot fi identificate domeniile de activitate în care s-au înregistrat rentabilități scăzute sau nerentabilitate, iar prin descompunerea rentabilității în componente structurale de formare pot si identificați factorii cu impact nefavorabil, fiind posibilă astfel de dirijare rațională a măsurilor de lichidare a cauzelor de rentabilitate scăzută.

Rentabilitatea vânzărilor caracterizează capacitatea întreprinderii de a obține profit în urma vânzării produselor, mărfurilor, prestării serviciilor, adică caracterizează mărimea profitului obținut la 1 leu venituri din vânzări.

Rentabilitatea vânzărilor = *100

Rentabilitatea vânzărilor (2014)=*100 = 26.07%

Rentabilitatea vânzărilor (2013)=*100 = 25.32 %

Rentabilitatea vânzărilor (2012)=*100 = 25.15%

Concluzie :

Analizând calcule efectuate pentru a determina valoarea rentabilității venitului din vânzări pentru anii 2012, 2013, 2014, se observă faptul că pentru anul 2014 valoarea rentabilității crește de la 25,3 bani profit brut din vânzări obținut în anul 2013, la 26 bani profit din vânzarea mărfurilor obținut în anul 2014, totodată se atestează o creștere a valorii acestei rate față de anul 2012, ceea ce reprezintă un factor pozitiv pentru întreprindere.

Rentabilitatea economică arată câți bănuți profit sau pierdere obține întreprinderea de la fiecare leu investit în activitatea acesteia, indiferent de sursele proveninței acestui leu (atât proprii cât și împrumutate).

Rentabilitatea economică = *100

Rentabilitatea economică (2014)= *100 = 41.45%

Rentabilitatea economică (2013)= *100 = 8.33%

Rentabilitatea economică (2014)= *100 = 7.16%

Concluzie :

În urma analizei datelor obținute în rezultatul calculării valorii rentabilității economice a întreprinderii se observă o majorare colosală a diferenței valorii acestei rate pentru anii 2014 și 2013, astfel în anul 2013 s-a obșinut un profit de 8.3 bani la 1 leu investit de întreprindere, iar în anul 2014 se înregistrează un rezultat de 41.45 bani la 1 leu investit, acest rezultat se explică prin faptul că valoarea activului s-a majorat de la 8847052 lei în anul 2013 la 10001827 lei în anul 2014.

Rentabilitatea financiară caracterizează eficiența utilizării capitalului propriu. Aceasta arată câți bănuți profit sau pierdere obține întreprinderea de la fiecare leu investit în capitalul propriu al societății date

Rentabilitatea financiară =*100

Rentabilitatea financiară (2014)=*100 = 26.16%

Rentabilitatea financiară (2013)=*100 = 46.38%

Rentabilitatea financiară (2014)=*100 = 38.60%

Concluzie :

Conform calculelor efectute se remarcă că în anul 2014 rentabilitatea utilizării capitalului propriu a scăzut de la 46.3 bani obținut în anul 2013 la 26.16 bani la 1leu din capitalul proriu în anul 2014, această valoare fiind chiar mai mică decât pentru anul 2012, când s-au obținut 38.6 bani la 1 leu din capitalul propriu. Cu toate că întreprinderea a înregistrat profit, acesta este foarte mic în comparație cu anii precedenți și ar trebui luate măsuri pentru a soluționa starea actuală. Totuși desfășurarea reușită ai activității economico-financiare prevede obținerea nivelului rentabilității financiare nu mai jos de 15%. Valoarea acestui indicator cointeresează acționarii întreprinderii, deoarece reprezintă remunerarea acestora.

CAPITOLUL III. SORTIMENTUL ȘI CALITATEA MOBILEI PENTRU BUCĂTĂRIE COMERCIALIZATĂ ÎN CADRUL

S.A. ,,STEJAUR-MARKET’’

3.1 Obiectul, locul și metodologia cercetării, izvoarele, metodele colectării și analizei informației

În cadrul magazinului de mobilă S.A.,,Stejaur-Market”, este prezentă o gamă sortimentală de dimensiuni medii, raportată la mobila de bucătărie. Astfel pentru cercetarea calității au fost luate câteva produse care întrunesc aspectul și însușirile acordate mobilei de bucătărie.

Obiectul cercetării

Pentru cercetarea conformității calității a fost selectată bucătăria model ,,Niuans”, fiind o bucătărie de dimensiuni medii L3900*A640*H760, executată din combinația de material PAL și MDF culoarea fiind clasificată conform nomenclatorului intern ,,Cireș 344”, indicatorii calitativi au fost clculați conform standardului ,, GOST 19882-91 (ISO 7171:1988) Мебель корпусная. Методы испытания на устойчивость, прочность и деформируемость”, deasemenea au fost cercetați indicii fizico-chimici de calitate, iar obiectul cercetării a fost stabilit masa ,,Europa”, având caracteristicile tehnice: dimensiunea: L1500/2800*A950*H760, culoare: Cafeniu deschis, material: lemn, furnir natural,țara de origine: România

Metoda cecetării

Datorită faptului că cercetarea indicilor calitativi implică calcule matematice, observații organoleptice și determinări experimentale s-a folosit metoda ,,clasică”, care cuprinde o serie de submetode, precum:

Submetoda experimentală, ce are un caracter obiectiv, rezultatele sunt reproductibile. Metoda experimentală se folosește pentru cercetarea calității produselor prin testări, analize, măsurători, simulări, care tind să reproducă cât mai fidel condițiile reale care se vor găsi în timpul utilizării efective.

Analiza structurii mărfurilor permite identificarea naturii materiilor prime și, uneori, se fac aprecieri asupra calității în funcție de ponderea diferitelor părți structurale. Această analiză este importantă și din punct de vedere economic, deoarece natura și ponderile materiilor prime influențează nu numai calitatea, ci și costul care se repercutează asupra prețului de vânzare.

Analiza funcțională se aplică produselor complexe cu un grad ridicat de tehnicitate și constă în verificarea pe standuri de probă, în laboratoare, a nivelului performanțelor în timp.

Analiza comparativă se utilizează pentru ierarhizarea produselor în funcție de nivelul calității atins pe piața internă și externă, ținând seama de mai multe criterii, printre care proprietățile esențiale, eficiența lor în utilizare, raportate la preț. Acestea sunt elementele hotărâtoare în decizia de cumpărare, de acceptare sau nu pentru consum.

Sub metoda cantitativă furnizează informații referitoare la caracteristici numerice, măsurabile și cuantificabile ale rezultatelor diferitelor programe. De multe ori datele cantitative sunt cuprinse în statistici, tabele și grafice. Metoda cantitativă se apelează la date obținute de la eșantioane reprezentative statistic și metode econometrice în scopul stabilirii relațiilor de cauzalitate sau a unor concluzii generalizabile.

Izvoarele informative

Sursa informativă este compusă din acte normative și legislative în vigoare, literatură de specialitate, regulamente, publicații, autoreferate a tezei de doctor precum și surse internet.Drept izvoare informative pentru culegerea datelor, folosite pentru efectuarea cercetării merceologice au servit: standardul ,, GOST 19882-91 (ISO 7171:1988) Мебель корпусная. Методы испытания на устойчивость, прочность и деформируемость”, iar tabelul privind determinarea indicilor fizico-chimici a fost făcut pe baza Tabelul nr.17 ,, Condițiile de admisibilitate ale rezistențelor fizice, chimice și mecanice ale finisărilor” din cartea ,,Merceologie industrială”, autori: Alexandru Redeș, Viorel Petrescu, Ileana Răducanu, Doru Alexandru Pleșea.

Deasemenea au fost utilizate informații privind produsele supuse cercetării, preluate din fișele informative de la întreprinderea S.A.,,Stejaur-Market”

3.2 Caracterisica merceologică a sortimentului mobilei pentru bucătărie comercializat în cadrul S.A.,,Stejaur-Market’’

Sortimentul de mobilă pentru bucătărie comercializat în cadrul S.A.,,Stejaur-Market’’ este format din mai multe grupe de mărfuri, precum:

corpuri, secții de bucătărie;

set compus din masă și patru sau șase scaune;

mese;

scaune;

taburete;

bucătării.

Corpuri de mobilă, secții pentru bucătărie, această grupă sortimentală este realizată pentru a putea fi combinate si potrivite in absolut orice mod, acest tip de bucătării este destinat spațiilor mici, unde nu este suficient loc pentru un set complet de bucătărie.

Corpurile suspendate au o adâncime standard de 30 de cm și înălțimea de 60 cm în timp ce lungimea poate fi de 40, respectiv 80cm. La fel, corpurile inferioare au o adâncime de 50 cm și o înălțime de 80 cm, iar lungimea este de 40 respectiv 80 de cm.Ca material de execuție pentru corpurile sunt realizate din PAL melaminat 18 mm grosime.

Corpurile de bucătărie au cadrul cafeniu, iar ușile pot fi în următoarele culori: wenge, cireș, fag, nuc sau salcâm. Deasemenea se poate combina culorile în funcție de dorința consumatorului.

Fig. 3.2.1 Aspectul corpurilor de bucătărie

Set compus din masă și patru sau șase scaune

Set masa cu patru scaune – este un set de mobilier, ce poate fi realizat din combinație MDF cu furnir natural, sau doar din lemn, scaune sunt tapițate, iar stofa poate fi aleasă în funcție de preferințele clientului, acest set este perfect pentru bucătărie sau sufragerie. Cu un design atrăgător, este un set extrem de rezistent și practic în exploatare.

Masa este realizată pe schelet din lemn de fag cu blaturi de MDF furniruit sau poate fi doar din lemn masiv. Capacitate masa: 4- 6 persoane

Scaunul din lemn de fag are șezutul ce poate fi tapițat cu piele ecologică sau stofă, culoarea scaunului poate fi: cireș, nuc, wenge, tei, fag, salcâm.

Acest mobilier reprezintă una din cele mai principale piese ce trebuie să fie într-o bucătărie, întrucât de aspectul, dimensiunile, culoarea și forma mesei și a scaunelor depinde aspectul general al unei bucătării.

Fig. 3.2.2 Set compus din masă cu patru scaune

Mese

Masa (obiect) este o formă de mobilier, cu o suprafață superioară orizontală plană utilizate pentru a sprijini obiecte pentru depozitare, prezentare sau manipulare. Masa formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită de obicei pe patru picioare. Unele tipuri comune de masă sunt masa din sufragerie, care este folosită de către persoane așezate să mănânce; măsuța de cafea, care este o masă joasă utilizată în camere pentru a afișa elemente sau suport de pe care se servesc băuturi și noptiera, adesea poziționată lângă patul din dormitor, noptiera este folosită pentru a plasa un ceas cu alarmă sau o lampă. Un alt tip comun de masă este un birou, care este de obicei folosit pentru a ține obiectele de care este nevoie pentru a face munca din oficiu, cum ar fi hârtiile, manuale, sau computere. Suprafața mesei trebuie să aibă poziționare stabilă. Din motive de siguranță, se face ca sprijinul de jos să fie o "bază" formată din patru picioare sau cel puțin trei . În situații deosebite, masa poate fi fixată de perete.

Multe mese au topuri care pot fi ajustate pentru a schimba înălțimea lor, poziția, forma sau dimensiunea, fie cu extensii pliabile sau părți glisante, care pot modifica forma partea de sus. Unele mese sunt complet pliabile pentru transportul ușor, de exemplu, camping.

Elemente de design comune includ:

Suprafețele de top, (blaturile) pot fi de diferite forme, inclusiv dreptunghiulare, rotunjite sau semi-circulare picioare aranjate în două sau mai multe perechi similare, sau mai multe geometrii. Înălțimea unei mese pote varia între 46-76 cm , reflectând de multe ori înălțimea scaunelor simple sau scaune de bar folosite ca locuri pentru persoanele care apelează la o masă.

Prezența sau absența sertare, este deseori dictată de dorința de a economisi spațiu.

O masă poate fi confecționată din lemn, plastic, metal, sticlă și artizanal, în general din orice material solid.

Istoria meselor

Unele mese, foarte timpurii au fost făcute și utilizate de către egipteni, și au fost ceva mai mult decât platforme de piatră folosite pentru a păstra obiectele decât pe podea. Ele au fost folosite pentru a sta persoanele să mănânce. Produse alimentare și băuturi au fost, de obicei, puse pe plăci mari depuse pe un piedestal pentru a mânca. Egiptenii au folosit diferite mese mici și plăci ridicate pentru joc. Chinezii, de asemenea, a creat mese foarte devreme, în scopul de a urmări arta scrisă și pictura.

Grecii și romanii s-au folosit mai frecvent de mese, în special pentru a mânca, deși mesele grecești erau împinse sub pat după utilizare. Grecii au inventat o piesă de mobilier foarte similar cu guéridon (măsuță mică). Mese erau făcute din marmură sau lemn și metal (de obicei de bronz sau argint aliaje), uneori cu picioarele bogat ornate. Mai târziu, mesele rectangulare mari au fost făcute pe platforme și stâlpi separați. Romanii au introdus, de asemenea o masă mare, semicircular în Italia.

Mobilierul din timpul Evului Mediu nu este la fel de bine cunoscut ca și perioadelor ulterioare, precum și cele mai multe surse indică tipurile folosite de nobilime. În Imperiul Roman de Răsărit, mese s-au făcut din metal sau lemn, de obicei, cu patru picioare și adesea legate de brancarde formă de ,,x’’. Mese pentru a mânca sunt mari și de multe ori rotunde sau semicerculare. O combinație din o masă rotundă mică și un pupitru era foarte populară ca o masă de scris.

Mesele Refectory au apărut pentru prima dată, cel puțin încă din secolul al 17-lea, ca un progres al mesei Trestle; acestea au fost de obicei destul de lungi și late, capabile să susțină un banchet considerabil.

Fig. 3.2.3 Masă pentru bucătărie, din lemn, formă dreptunghiulară

Scaune

Scaunul este o piesă de mobilier, cu o suprafață ridicată utilizate în mod obișnuit pentru a se așeza o singură persoană. Fiind compuse de cele mai multe ori din patru picioare și un spate. Cu toate acestea, un scaun poate avea și trei picioare sau ar putea avea o formă diferită.

Scaunul este cunoscut încă din antichitate, cu toate că de multe secole a fost un articol de prestigiu și demnitate, mai degraba decât un articol de utilizare obișnuită. Scaunul era încă folosit ca emblemă a autorității. Cunoștințele noastre despre scaune din antichitate sunt derivate aproape în întregime din monumente, sculptură și pictură.

Scaunele au început a fi utilizate, încă din perioada dinastiei timpurii din Egipt. Fiind acoperite cu pânză sau piele, s-au făcut din lemn sculptat, ca dimensiune erau mult mai mici decât scaunele de astăzi, unele având înălțimea de doar 25 cm. Unele modele erau executate din abanos și fildeș, sculptate din lemn și aurite, sau acoperite cu materiale scumpe, modele magnifice și cu picioarele ce emit fiare sau figurile captive. În general, cu cât apartenența socială a unui individ era mai înaltă, respectiv și modelul de scaun era mai somptuos, iar în unele cazuri era însoțit de un mic de taburet în față.

Cele mai vechi imagini ale scaunelor provin din China sub forma unor picturi murale budiste, dar practica de a sta pe scaune, la acel moment era rară.

Perioada modernă este caracterizată printr-o utilizare tot mai mare a tehnologiilor noi în constructia scaunelor, cum ar fi carcase din metal, scaune pliante, scaune cu picioare metalice, scaune din plastic turnat și scaune ergonomice.

Mișcarea modernă a anilor 1960 a pus baza producerii a noi forme de scaune: scaun fluture, scaune turnate din plastic, sau cu construcția din placaj și lemn laminat, precum și scaune tapițate cu piele sau polimeri.

Ca aspect, scaunul poate fi realizat din materiale poroase, sau să fie dotat cu găuri pentru decorare. Speteaza poate fi scundă sau să conțină goluri pentru a oferi ventilație, deasemenea partea din spate poate fi prelungită peste înălțimea capului, sau poate conține opțional o tetieră.

În prezent pe piață sunt disponibile o gamă sortimentală foarte variată a scaunelor, acestea diferențiindu-se după: destinație, dimensiuni, formă, model, culoare etc.

Fig. 3.2.4 Prezentarea scaunelor din lemn

Taburete

Taburetul este unul dintre cele mai timpurii forme de mobilier în aspect de scaun. Acesta constă dintr-un singur loc, fără spate sau cotiere, pe o bază de trei sau patru picioare. Un taburet se distinge de scaune prin lipsa de cotiere și spate. Există variante cu două, trei sau cinci picioare aceste forme de mobilier sunt denumite de unii oameni ca fiind "scaune fără spate".

Originile taburetelor se pierd în timp, deși acestea sunt cunoscute a fi una dintre cele mai timpurii forme de mobilier din lemn.Aceste scaune erau cunoscute sub două forme, cu bordură sau scaun Gothic, forma constă dintr-o banchetă cu două perechi de picioare. Cel mai simplu scaun era ca scaunul Windsor: un șezut din scândură solidă având trei picioare stabilite în ea. Tehnica executării acestor scaune simple consta în implantarea unor picioare din lemn deja prelucrate în găurile dintr-o bucată de lemn fraged, ca mai apoi scaunul se usucă și se contractă, articulațiile fixându-se bine.

Evoluțiile tehnice ulterioare din secolul al XVII-lea au influențat asupra modului de execuție a taburetelor. Astfel în prezent sortimentul de taburete este foarte variat fiin executate din cele mai variate materiale, de la lemn până la metal sau plastic.

Fig. 3.2.5 Taburete din lemn, tapițate

Bucătării

Noile schimbări cauzate de procresele din epoca industrializării, a fost un factor decisiv în inițierea procesului de optimizare care a cuprins toate ramurile economiei mondiale, ca urmare acest proces a influențat și domeniul casnic în special a bucătăriei (mobilier). Primul mobilier corpus pentru bucătărie fost proiectat la Frankfurt de către Margarethe Schütte-Lihotzky. Dezvoltată în 1926, această bucătărie măsura în înălțime 1.9 m, iar în lungime 3.4 m, având un aspect standardizat. Această bucătărie fost construită pentru două scopuri: pentru a optimiza munca în bucătărie prin a reduce timpul de preparare și reducerea costurilor pentru construcțiile bucatariilor utilate decent.

Designul, creat de Margarete Schütte-Lihotzky, a fost rezultatul unor studii detaliate despre ergonomicitatea spațiilor și interviuri cu viitorilor chiriași pentru a identifica necesitățile reale și cerințele către bucătării lor. Bucătărie amenajată Schütte-Lihotzky a fost construită în circa 10.000 de apartamente în proiectele de locuințe ridicate la Frankfurt, în 1930.

Construcția inițială a bucătăriilor nestandardizate existente era critică: fiind atât de mică încât doar o singură persoană putea lucra; iar spațiile de depozitare destinate materiile prime alimentare în vrac, cum ar fi făina, erau accesibile de copii. Pe când bucătăria Frankfurt reprezenta un standard pentru restul secolului 20 în apartamente de închiriere: "bucătăria de lucru". Bucataria din nou a fost văzută ca un loc de muncă care trebuia să fie separate de zonele de locuit. Din motive practice, de asemenea, a jucat un rol important în această dezvoltare, la fel ca în casele burgheze din trecut, un motiv pentru separarea bucătăriei a fost de a menține aburul și miroase a gătit separat de camera de zi.

Curând, conceptul a fost modificat prin utilizarea de uși și sertar fronturi sintetice netede, în primul rând în alb, amintind un sentiment de curățenie și făcând aluzie la condițiile sterile de laborator sau de spital, dar la scurt timp după, tendința s-a orientat spre culorile mai vii. Câțiva ani după bucătăria Frankfurt, Poggenpohl a prezentat "bucătăria reformă", în anul 1928, cu dulapuri de interconectare și interioare funcționale. Bucătăria reformă a fost un precursor la unitatea de bucătărie mai târziu și bucataria utilată.

Construcție unitare au influențat începutul dezvoltării bucătăriei moderne. Fiind module pre-fabricate, prin tehnica producției în masă, în mare măsură, a contribuit la scăderea costurilor pentru o unitate de bucătărie. Unități care sunt ținute pe podea sunt numite "unități de podea", "dulapuri de podea", sau "cabinete de bază" pe care este amplasat un blat de bucătărie – inițial fiind formic și adesea din granit, marmura, acum este confecțonat din gresie sau lemn. Unitățile care sunt deținute pe perete în scopuri de depozitare sunt denumite "unități de perete" sau "dulapuri de perete". În zonele mici de bucătărie într-un apartament, chiar și o "unitate de stocare" este disponibil pentru depozitare eficientă.Deseori, toate dulapurile sunt de o culoare uniformă, în mod normal alb, cu uși interschimbabile și accesorii alese de client pentru a da un aspect mai variat.

Fig. 3.2.6. Corp standard pentru bucătărie

Stilul în mobilier cuprinde totalitatea tipurilor de piese de mobilă care prezintă asemănări sau identități, atât din punct de vedere artistic (linie, formă, culoare, ornament etc.), cât și din punct de vedere constructiv (procedee tehnice de realizare), caracteristice unei perioade istorice și sociale. Stilul de mobilier este influențat de mediul geografic, istoric și social, astfel încât același stil se va manifesta distinct în țări diferite. Unele stiluri ale unor epoci istorice relativ distincte își găsesc expresia specifică națională. Exemple: Renaștere italiană, Renaștere spaniolă, Baroc englez, Clasicismul german etc. ’’ [4.3]

Caracteristica merceologică a sortimentului mobilei pentru bucătărie, în special a seturilor de bucătării, se încadrează în următoarele stiluri:

Bucătărie rustică

Are la bază ornamente ale artei populare. Se carcterizează prin rezistență și stabilitate deosebită deoarece se execută din lemn masiv, mod simplu de asamblare și existența unei ornamentații specifice artei populare bazate pe motive vegetale sau decor simplu specifice regiunii respective. Desigur, orice obiect din lemn trebuie să fie în nuanță naturală a lemnului din care este confecționat, indiferent de care este acesta. Rusticul rural s-a reflectat cel mai bine în bucătărie, datorită trăsăturilor simple, plăcute și atrăgătoare. Mobilierul masiv, cu suprafete nefinisate, este principala caracteristica a acestui stil.

 Fig.1.2.1 Aspectul unei bucătării în stil rustic

Bucătărie industrial

O bucătărie amenajată în stil industrial va fi dominată de pragmatism: tigăile și toate instrumentele de gătit vor fi așezate la îndemînă, iar mobilierul va fi cît mai puțin și cît mai minimalist.

Majoritatea produselor de mobilier vor fi fabricate cu mult metal și lemn închis la culoare. 

Fig. 1.2.2 Bucătăria industrială

Bucătărie minimalistă 

Bucătăria minimalistă pare cel mai simplu de pus la punct numai că tocmai această simplitate necesită mai multă atenție și mai multă grijă în alegerea mobilierului și a puținelor detalii ce vor fi lăsate la vedere. De exemplu, este recomandat ca mobilierul să încorporeze frigiderul, aragazul, mașina de spălat rufe, mașina de spălat vase și spațiul pentru coșul de gunoi. Scaunele vor avea cele mai simple modele și din punct de vedere al structurii, cît și din punct de vedere al imprimeurilor (care vor lipsi cu desăvîrșire sau vor fi abia detectabile). 

Fig.1.2.3 Aspectul unei bucătării în stil minimalist

Aceasta este bucătăria potrivită pentru persoanele care nu au prea mult timp și care suportă cu greu dezordinea. Acest stil în bucătărie înseamnă cele mai noi electrocasnice .

Bucătărie modernă

Este realizat prin linii clare și la dimensiunile spațiilor destinate pentru bucătărie, iar efectul modern este obținut prin materialele noi, finisaj, accesorii de feronerie, multifuncționalitate și comfort. Ca materiale noi menționăm: plăci fibrolemnoase de densitate medie plastifiate, plăci de densitate mare, lemnul plastic, rezultat prin comprimare în anumite condiții, suprafețele pot fi curbate, milate sau imprimate în relief. O bucătărie modernă permite alegerea unor elemente cu imprimeu geometrizat, ori a unor piese din plastic și metal: important este să se încadreze în estetica generală a bucătăriei.

Fig.1.2.4 Bucătăria în stil modernist

Bucătăria clasică

Bucătăriile clasice, tradiționale sau rustice, au fost și continuă să rămână foarte populare și apreciate.Atât în apartamentul de la bloc, cât și case sau vile, acest stil poate fi adoptat cu ușurință. Indiferent de dimensiunea spațiului, standardele de confort și funcționalitate pot fi indeplinite fără probleme.

Fig. 1.2.5 Aspectul aranjamentului unei bucătării în stil clasic

3.3 Analiza gamei sortimentale a mobilei pentru bucătărie comercializate în cadrul S.A. ,,Stejaur-Market’’.

Gama sortimentală reprezintă ansamblul omogen de produse, destinat satisfacerii aceleiași nevoi generice.

Gama sortimentală analizată reflectă gradul de diversificare a sortimentului de mobilă pentru bucătărie prezentat în cadrul întreprinderii. Astfel structura gamei trebuie să fie una echilibrată, trebuie să includă produse repartizate uniform. Fiecare gamă se compune dintr-un număr variabil de linii de produse apropiate, alcătuite, la rândul lor, din unul sau mai multe articole individuale, dezvoltate pornind de la un produs de bază, foarte atractiv (în cazul dat bucătării) sau de înaltă tehnologie ( mese din lemn masiv/ bucătării furniruite). Și acestea pot avea mai multe variante sau modele (diferite culori, forme, dimensiuni, design etc). ,,O gamă are patru coordonate dimensionale: lărgime, lungime, profunzime, omogenitate (gradul de asociere a diferitelor linii de produse, produsele firmei pot fi distribuite prin intermediul acelorași canale de distribuție, satisfacând aceleași nevoi sau nevoi diferite etc).” [4.5 ]

• Lărgimea- dată de numărul de linii de produs ce intră în componența gamei.

• Profunzimea- numărul de produse distincte din cadrul fiecărei linii de produs.

• Lungimea- dată de numărul de produse distincte la nivelul întregii game.

Calculul dimensiunei gamei sortimentale pentru mobila de bucătărie la întreprinderea S.A.,,Stejaur-Market”.

Firma are trei linii de produse:

– bucătării ( Oxana, Niuans, MDF, Oxana 5, Stejaur);

– mese (A 13, A 14, A 15, A 17, Europa , Rotundă );

– scaune ( 052, 026, 032, FS1 tea, FS1 walnut, 033).

Dimensiunile gamei de produse sunt:

• Lărgimea gamei sortimentale = 3.

• Profunzimea = 5; 6; 6.

• Lungimea = 17 ( 5+6+6).

Dimensiunile gamei de produse au capacitatea de a se modifica pe parcursul unei perioade. Astfel firma poate decide introducerea în comercializare a unor noi produse sau retragerea unor produse ce au devenit nerentabile. Analiza evoluției în timp a gamei de produse presupune calcularea unor indicatori cum ar fi: ritmul de înnoire sortimentală și ritmul de diversificare sortimentală.

Ritmul înnoirii sortimentale =*100

La întreprindere au fost introduse în anul 2014 trei produse noi, din gama mobilă pentru bucătărie :

masa Europa ;

scaun 052

masa A 14

Ritmul înnoirii sortimentale = *100 = 21.42%

ritmul anual al diversificării sortimentale, care exprimă în procente, exprimă raportul dintre diferența produselor nou introduse în fabricație și cele scoase din fabricație în perioada respectivă, la numărul de produse existente la începutul perioadei

Ritmul diversificării sortimentale = *100

În anul 2014 nu a fost scos din vânzare nici un produs ce aparține gamei mobilă pentru bucătărie:

Ritmul diversificării sortimentale = *100 = 21.42%

Concluzie:

Conform calculelor efecuate rezultă că rimul înoirii gamei sortimentale de mobilă pentru bucătărie pentru anul 2014, ceea ce reprezintă un indice satisfăcător în condițiile în care dimensiunea gamei nu este atât de mare. Ritmul diversificării reprezintă 21.42% din considerentul că au fost introduse trei produse noi, iar din comercializare nu au fost scoase nici unul.

Din considerentul că mobila de bucătărie nu este gama sortimentală de bază pentru magazinul S.A.,,Stejaur-Market’’, dimensiunea acesteia este modestă, mai jos se va prezenta sortimentul produselor din gama mobilă pentru bucătărie.

Tabel 3.3.1

Sortimentul de mobilă pentru bucătărie prezent la întreprinderea S.A.,,Stejaur-Market”

3.4 Estimarea calității mobilei pentru bucătărie comercializate în cadrul S.A. ,,Stejaur-Market’’

Calitatea unui produs este determinată de ansamblul tuturor caracteristicilor. Calitatea poate fi estimată global prin verificarea conformității în raport cu un set de condiții sau prin controlul și măsurarea fiecărei caracteristici. Calitatea mobilei de bucătărie a întreprinderii a fost verificată luându-se în considerare parametrii prescriși în standardul ,, GOST 19882-91 (ISO 7171:1988) Мебель корпусная. Методы испытания на устойчивость, прочность и деформируемость”, deasemenea și conform indicilor fizico-chimici, prezentați în Tabelul 3.4.2.

Tabel 3.4.1

Rezultatele aprecierii indicilor de calitate a bucătăriei ,,MDF” comercializate la S.A. „Stejaur-Market”

(Sursa: GOST 19882-91 (ISO 7171:1988) Мебель корпусная. Методы испытания на устойчивость, прочность и деформируемость)

Unitatea de măsură pentru forța de presiune aplicată este 1 daN. Se aproximeaza 1 daN = 9,80665 N (aproximativ 1 kgf)

Principiul metodei:

Pentru determinarea rezistenței ușilor cu deschidere pe axă orizontală se folosește formula:

q= Q * S , unde :

Q- rezistența, calculată în daN/

q- forța de greutate aplicată, în kg

S- suprafața obiectului supus verificării, în

Pentru verificarea dată la suprafața ușii de 0.15 s-a utilizat o greutate de 3 kg, în acest experiment au fost utilizate. Prin săgeată este indicat centru de greutate unde trebuie amplsată forța de presiune.

Fig. 3.4.1 Principiul determinării rezistenței ușilor cu axa orizontală de deschidere

Pentru verificarea rezistenței săltarelor, este poziționată o greutate, masa căreia reiese din formula q = Q * V, pentru săltare valoarea nminală Q va fi egală cu 200 daN/,astfel pentru săltarul cu volumul 0.012 , greutatea aplicată va fi 2.4 kg.

Q- rezistența, calculată în daN/

q- forța de greutate aplicată, în kg

V- volumul obiectului supus verificării, în

Fig. 3.4.2 Schema poziționării forței de greutate, pentru determinarea rezistenței săltarelor

Pentru determinarea rezistenței polițelor se folosește formula:

q= Q * S , unde :

Q- rezistența, calculată în daN/

q- forța de greutate aplicată, în kg

S- suprafața obiectului supus verificării, în

Fig. 3.4.3 Principiul determinării rezistenței polițelor

Conform datelor privind verificarea calității mobilei de corpus, bucătăria „MDF” efectuată la centrul de încercări și certificare a mobilierului și articolelor din lemn ”MOBILA-TEST S.R.L” , nu au fost înregistrate abateri de la cerințele de calitate stabilite conform standardului.

Concluzii:

Efectuând această cerecetare am constatat că bucătăria ,,MDF” , comercializată de întreprinderea S.A.,,Stejaur-Market” supusă controlului conformității gradului de rezistență a trecut cu succes peste verificările aplicate conform tehnicii stadardizate, deasemenea nu am înregistrat devieri de la la cerințele normativ-tehnice prescrise în standardele de specialitate . Toate articolele comecializate în cadrul acestei unități de comerț sunt însoțite de certificatele de conformitate.

Tabel 3.4.2

Analiza indicilor organoleptici și fizico-chimici, ai calității efectați pentru masa ,,Europa”.

Concluzie:

Conform datelor prezente în (Tabelul 3.4.2) rezultă faptul că indicii fizico-chimici de conformitate determinați pentru masa ,,Europa”, nu prezintă abateri și nici încălcări, rezultatele corespund cerințelor prescrise. Deasemenea în rezultatul efectuării analizei organoleptice nu au fost depistate defecte de aspect, culoare, sau planeitatea suprafeței.

În urma efectuării analizei gradului de rezistență a suprafeței în contact cu cafea, alcool 50%, și în contact cu apă, s-a constatat că gradul de rezistență al suprafeței este mai înalt, aceasta poate fi interpretat că masa,,Europa” se încadrează în nivelu de calitate ,,extra”.

Capitolul IV. STUDIEREA PROCESULUI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII COMERCIALE A MOBILEI PENTRU BUCĂTĂRIE COMERCIALIZATĂ DE S.A. ,,STEJAUR-MARKET’’

4.1 Politica sortimentală și de achiziții a mobilei pentru bucătărie

Canalul de aprovizionare este definit ca o succesiune de stagii prin care trece un produs de la faza inițială de materie primă până la forma finală în care este prezentat cumpărătorului. Canalul de aprovizionare nu trebuie urmărit doar ca simpla tranzacție a produselor până ajung în faza finală, trebuie examinate relațiile care au loc între cumpărători și furnizori și cum diferențele de putere dintre aceștia afectează transferul de valoare în cadrul procesului de aprovizionare.

Întreprinderea S.A.,,Stejaur-Market” are stabilite relații de parteneriat cu o serie de agenți economici atât din țară cât și din Ucraina, Polonia, România, Austria, Malaezia și China.

Princupalii parteneri comerciali cu care sunt stabilite relații economice și care furnizează produse ce aparțin gamei ,,mărfuri pentru bucătărie” sunt: Ciorcasel Company S.R.L(România).; Fareli Ltd (China); Rian Heng Wooden Furniture Ltd (Malaezia), S.A.,,Stejaur”

Politica de aprovizionare a stocurilor implementată de către S.A.,,Stejaur-Market’’ a fost elaborată de menagerii întreprinderii și este bazată pe influențata elementelor funcționale precum:

• cererea pentru consum – element de bază care condiționează nivelul și ritmul eliberărilor de mărfuri din stocuri și, implicit, volumul și ritmul aprovizionărilor care asigură reîntregirea lor. De aceea natura și caracteristicile cererii se stabilesc pe bază de observații, prin studii de prognoză, serii de date statistice etc.; În funcție de durata de comandă-aprovizionare și intervalul dintre aprovizionările succesive se definesc momentele calendaristice de lansare a comenzilor sau inițiere a acțiunilor de asigurare.

• momentul calendaristic de declanșare a acțiunii de aprovizionare ,reprezentat de data la care se emit comenzile de aprovizionare sau se ia legătura cu furnizorul pentru efectuarea livrărilor următoare programate (se poate denumi și data de aprovizionare). Acesta poate fi programat sau neprogramat (caz în care este dependent de evoluția cererii și durata de comandă-aprovizionare;

• costurile, respectiv cheltuielile care sunt antrenate de comandarea-cumpărarea resurselor materiale și derularea procesului de aprovizionare-stocare ,cheltuielile cu aducerea materialelor, depozitarea, stocarea etc.

Pe baza acestor elemente funcționale se delimitează forma de achiziție în care se încadrează forma concretă de manifestare a proceselor de stocare și se stabilesc condițiile și nivelul economic de formare a stocurilor, modalitatea de urmărire și control, sistemul de evidență ș.a.

Achiziționarea fizică a mărfurilor: se practică stocarea bunuri în anticipație pentru nevoile consumatorilor și poate asigura livrarea rapidă când bunurile sunt solicitate, deoarece adoptarea unei politici de apropiere spre consumatori este un element important cîștigării încrederii consumatorului.

Prin sistemul de achiziții se înțelege structura, relațiilor juridice, economice, informaționale și sociale între membrii sistemelor de transfer al bunurilor. Acest sistem se referă la partea de desfacere care se bazează pe lanțul format din compartimentele proprii de vânzare ale întreprinderii ,,Stejaur-Market’’și furnizorii care au rol de a contribui la formarea unui stoc echilibrat Eficiența întregului sistem de distribuție poate fi amplificată atunci când sunt avute în vedere, simultan, ambele domenii de luare a deciziilor.

Pentru a efectua desfășurarea normală a activității, unitățile economice își constituie stocuri în funcție de condițiile de aprovizionare interne și externe, de natura resurselor materiale, de caracteristicile proceselor tehnologice, de organizarea subunităților de consum și dispersia teritorială a acestora . Structura materială a stocurilor din care urmează a fi alimentate punctele de consum, cuprinde:

mărfuri (produse) de bază sau auxiliare;

părți componente și subansambluri ale produselor;

materiale și piese de schimb destinate întreținerii și reparării stocului de mărfuri;

În general, la nivelul unităților economice, se prevede constituirea obișnuită a stocului curent și stocul de siguranță care îl completează pe cel curent în anumite condiții.

Stocul CURENT- reprezintă cantitatea de mărfuri și poziții marfare, de combustibili și lubrifianți, de piese de schimb, subansamble etc. care se acumulează în depozitele și magaziile unei unități economice în scopul acoperirii cererilor pentru consum în volumul, structura și ritmicitatea specifice, în intervalul dintre două aprovizionări succesive. Este stocul care se formeazaă în mod obișnuit în întreprinderi, pentru alimentarea consumului.

Nivelul maxim al stocului curent se înregistrează în momentul intrării, recepției și trecerii în gestiune a unui lot nou de produse, componente sosit de la furnizori; nivelul mediu estimat

va fi nivelul maxim impartit la doi, iar nivelul minim estimateste teoretic egal cu zero.

Stocul DE SIGURANȚĂ- reprezintă cantitatea de mărfuri acumulată în depozitul întreprinderii, fiind destinată asigurării continuității consumului când, stocul curent a fost epuizat și întârzie reîntregirea lui, ca urmare a unor dereglări în livrările de la furnizori, în transport sau ca urmare a creșterii ritmului consumului pe parcursul perioadei de gestiune peste limitele estimate.

Formarea stocului de siguranță înseamnă o acumulare suplimentară de produse în stoc și, implicit, o imobilizare mai mare de fonduri financiare antrenate la cumpărarea acestora – situație care amplifică fenomenul economic negativ specific stocării în general.

Ca urmare, un asemenea stoc se prevede la produsele , componentele care au cea mai mare pondere în volumul circulației marfare ,a căror lipsă probabilă condiționează direct continuitatea activității operaționale a întreprinderii, iar furnizorul se află la o distanță relativ mare care nu permite rezolvarea unei probleme de aprovizionare în timp scurt, operativ.

Formarea stocurilor este predeterminată de o comandă, de o decizie de cumpărare a produselor necesare, iar realizarea eficientă a procesului impune o organizare rațională și un control sistematic al modului de derulare a acestuia.

Pe această bază, se stabilesc obiectivele de urmărit în conducerea proceselor de stocare pentru a obține efecte economice favorabile:

formarea unor stocuri minim necesare, asortate, care, prin dimensiune, să asigure desfășurarea normală, la parametrii proiectați a activității de ansamblu a unităților economice prin alimentarea continuă a subunităților și punctelor de consum în condițiile unui efort (cost) de

stocare cât mai mic;

menținerea stocurilor efective în limitele estimate;

prevenîrea fenomenelor de lipsă de resurse materiale în stoc și de

suprastocare, de formare a stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare;

păstrarea integrității cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice ale

resurselor pe timpul stocării;

4.2 Gestiunea stocurilor mobilei pentru bucătărie

În activitatea curentă a întreprinderii S.A.,,Stejaur-Market” pentru a soluționa operativ problemele de gestionare, de planificare sau proiectare, este utilizată cea mai modernă metodă de evidență și gestiune, și anume programa ,,1C”.

Gestiunea stocurilor se face din necesitatea asigurării unei aprovizionări ritmice și cu cheltuieli minime a stocurilor de materii prime și materiale în procesul de producție, sau a stocurilor de produse finite și bunuri de larg consum în activitatea de desfacere a mărfurilor, de aceea anume o gestionare eficientă ar minimaliza riscurile posibile.

Stocul este o rezervă de material destinat să satisfacă cererea beneficiarilor, aceștia identificându-se, după caz, fie unei clientele (stoc de produse finite), fie unui serviciu de fabricație (stocuri de materii prime sau de semifabricate), fie unui serviciu de întreținere (articole de consum curent sau piese de schimb), fie unui serviciu de după vânzare (piese detașate).

Tratarea procesului de stocare ca proces obiectiv necesar se impune, nu numai ca urmare a naturii economice a acestuia, ci și pentru că realizarea lui atrage cheltuieli apreciabile, concretizate în afectarea unor importante spații de depozitare-păstrare, de utilaje pentru transport-depozitare, de fonduri financiare etc.

Evoluția nivelului stocului este interesantă din două puncte de vedere:

a) din punctul de vedere al furnizorului, care este preocupat de valoarea medie a nivelului stocului, deoarece această valoare permite cunoașterea imobilizării totale a stocului și scopul producătorului va fi reducerea imobilizării la valoarea sa minimă;

b) din punctul de vedere al beneficiarului, care dorind să fie satisfăcut imediat, apreciază că trebuie să evite, în măsura posibilităților, rupturile de stoc. Obiectivul beneficiarului va fi reducerea la minim a riscului de ruptură de stocuri.

Aceste două puncte de vedere sunt contradictorii: riscurile de ruptură de stocuri nu sunt reduse decât dacă imobilizările sunt foarte mari. Este deci necesar să se stabilească un echilibru, obiectivul conducerii stocului constând în căutarea acestui echilibru.

Importanța stocurilor în procesul de distribuție

Procesul de distribuție propriu-zis este supus în mod aleator unei sume de perturbații. În felul acesta, distribuția devine un rezultat aleator al unei combinații de fenomene care au loc în conformitate cu legile probabilității. Nici un proces de distribuție nu e fiabil dacă este supus direct acțiunii perturbatoare a parametrilor ce apar în mod aleator. Este deci absolut necesar de a elimina aceste influențe directe, adică să se deconecteze sistemul de la fluctuațiile externe. Elementul care asigură deconectarea și care joacă rolul de tampon, de amortizor al variațiilor îl reprezintă stocurile.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere, aceasta incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deținători, de formare și evidență a acestora, cât și probleme de recepție, de depozitare și păstrare, de urmărire și control, de redistribuire și mod de utilizare.

Cu toate că stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, în mod obiectiv, să se recurgă la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate, pentru a se asigura ritmicitatea producției materiale și a consumului.

Obiectivitatea formării de stocuri este justificată de acțiunea mai multor factori care le condiționează existența și nivelul de formare, le stabilizează funcția și scopul constituirii, precum:

contradicția dintre specializarea comercializării și caracterul nespecializat al cererii;

diferența spațială dintre producție și consum;

caracterul sezonier al producției sau al consumului; pentru majoritatea produselor producția este continuă, în timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situația este inversă;

periodicitatea cererii;

necesitatea condiționării materialelor înaintea intrării lor în consum;

punerea la adăpost față de dereglările în procesul de aprovizionare-transport sau față de factorii de forță majoră (stare de necesitate, calamități naturale, seisme, caracterul deficitar al resurselor);

necesitatea executării unor operații specifice pentru a înlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (recepție, sortare, marcare, ambalare dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregătirea materialelor pentru consum ș.a.m.d.);

necesitatea eficientizării procesului de transport etc.

Rolul determinant al stocurilor este evidențiat de faptul că acestea asigură certitudine, siguranță și garanție în alimentarea continuă și ritmicitatea desfacerii. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionărilor cu cel al distribuției, iar stocul reprezintă acel tampon inevitabil care asigură sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale.

Funcțiile de lucru al programului contabil ,,1C”.

Gestionează mișcările și stocurile de mărfuri aflate în depozitele proprii, exprimate cantitativ și valoric în prețuri medii.

• Jurnalizează și arhivează intrările și ieșirile de mărfuri :

• Intrările :

recepția mărfurilor achiziționate de la furnizori și constituirea obligațiilor față de aceștia, precum și returnarea lor către furnizori, atunci când este cazul;

evidențiază distinct mărfurile recepționate și nefactur

ate pe furnizori, locuri de depozitare, conturi debitoare;

evidențiază alte intrări de mărfuri (transferuri, primire în custodie, alte surse) ordonate pe feluri de intrări, locuri de depozitare, tipuri de documente și conturi debitoare;

Ieșirile :

vânzarea de mărfuri, pe depozite, grupe de marfuri, conturi, etc;

alte ieșiri de mărfuri (transferuri, dare în custodie, retururi de la clienți, etc.);

Calculează și gestionează stocurile de mărfuri :

definește locurile de stocare (depozite/gestiuni) și evidențiază stocurile pe acestea;

memorează stocul, prețul de evidență, data ultimei intrări și ieșiri care să permită reconstituirea valorii și vechimea stocului la o anumită dată;

• Generează un set complet de rapoarte contabile și de gestiune privind mișcările și stocurile :

liste privind intrările pe gestiuni și conturi;

liste privind ieșirile;

vânzări de mărfuri (preț vânzare, preț de evidență și adaosuri realizate);

balanțe sintetice și analitice (cantitative și cantitativ-valorice pe gestiuni și conturi);

fișe de magazie;

stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă;

liste de stocuri și liste de inventariere, pe depozite, conturi, etc;

recapitulații și note contabile;

,,Evidența mărfurilor, materialelor și producției finite este realizată conform SNC2 "Stocuri de mărfuri și materiale" și indicațiilor metodice de aplicare ale acestora. La casarea stocurilor de materiale și producție se aplică metoda de evaluare a costului mediu ponderat.

Evidența stocurilor la depozite poate fi ținută conform evidenței cantitative sau cantitativ-valorice. În primul caz, evaluarea mărfurilor și materialelor în scopuri de evidență contabilă și fiscală nu depinde de depozitul, de la care a fost primită marfa.

Este automatizată evidența operațiunilor de intrare și vînzare ale mărfurilor și serviciilor. La vînzarea mărfurilor se eliberează conturi spre plată, se perfectează facturile. Toate operațiunile privind comerțul en-gros se perfectează în conformitate cu contractele cu cumpărători și furnizori.

De asemenea, sunt automatizate operațiunile de retur de marfă de la cumpărător și către furnizor.

Aplicația prevede evidența mișcării mijloacelor bănești din conturi de decontare și a numerarului. Se menține posibilitate de introducere și tipărire a dispozițiilor de plată, a dispozițiilor de încasare și de plată de casă. Sunt automatizate operațiunile privind decontările cu furnizorii, cumpărătorii și titularii de avans, depunerea numerarului pe contul de decontare și încasarea numerarului conform cecului bănesc. În baza documentelor de casă se formează registrul de casă conform modelului stabilit.

Evidența decontărilor cu furnizori și cumpărători poate fi ținută în lei, unități convenționale și valută străină. Diferențele valorice și de curs pentru fiecare operațiune se calculează în mod automat. Decontările cu terții pot fi ținute conform contractului în întregime sau pe fiecare tranzacție.

Evidența mijloacelor fixe și activelor nemateriale se efectuează în conformitate cu SNC16 "Evidența activelor materiale pe termen lung" și SNC13 "Evidența activelor nemateriale".

Sunt automatizate toate operațiunile principale privind evidența acestora: intrarea, luare în evidență, calcularea amortizării, modernizarea, transmiterea, casarea.

Aplicația prevede calcularea în mod automat a salariului angajaților întreprinderii conform salariului de bază și ținerea decontărilor reciproce cu salariații de la calcularea pînă la achitarea salariului, cît și calcularea impozitelor și contribuțiilor reglementate de legislație, baza impozabilă a căror servește salariul angajaților întreprinderii, și formarea dărilor de seamă corespunzătoare.

Sunt automatizate operațiunile reglementare care se efectuează la sfîrșitul lunii, inclusiv reevaluarea valutei, casarea cheltuielilor anticipate, determinarea rezultatelor financiare și altele.

"1C:Enterprise 8." oferă utilizatorului un set de rapoarte standard, care permit analizarea datelor pe stocuri, rulajele conturilor și pe formule contabile sub cele mai diferite aspecte. Printre ele se numără balanța de verificare, tabela – șah, balanța de verificare pe cont, rulajele contului, fișa contului, analiza contului, analiza subconto.

În "1C Enterprise 8. Contabilitatea pentru Moldova" sunt incluse dări de seamă obligatorii, destinate pentru prezentarea proprietarilor întreprinderii și organelor de control de stat, inclusiv formulare de rapoarte contabile, declarații fiscale, rapoarte pentru organele de statistică și fonduri de stat.”[4.4]

4.3 Receptionarea, pregătirea pentru vânzare și expunerea mobilei pentru bucătărie în sala comercială

Potrivit Regulamentului cu privire la recepționarea mărfurilor conform cantității și calități în Republica Moldova din 20.10.2000 (în continuare Regulament) comisia de recepție verifică din punct de vedere cantitativ și calitativ mărfurile și ambalajele, respectiv concordanța acestora cu datele înscrise în documentele de livrare și cu prevederile din contract. La compartimentul financiar-contabil se mai procedează la o verificare valorică prin suplimentarea prețurilor din factură cu cele negociate și înscrise în contract și prin refacerea tuturor calculelor din documentele de livrare, dac este cazul.

Recepția sau autorecepția mărfurilor la furnizor , efectuată de către o comisie formată numai din reprezentanții furnizorului (producătorului) ale cărei rezultate sunt consemnate într-un “Proces verbal de autorecepție” în care se înscriu elementele principale care justifică îndeplinirea condițiilor necesare pentru expedierea mărfurilor. În cazul în care la recepția mărfurilor efectuată la furnizor participă și un delegat al unității comerciale cu ridicata în locul “Procesului verbal de autorecepție” se întocmește un “Proces verbal de recepție”, iar delegatul unității comerciale cu ridicata rămâne singurul răspunzător de preluarea, expedierea și transportul mărfurilor până la recepția lor finală efectuată la depozitul cu ridicata.

Expedierea mărfurilor de către furnizor către unitatea comercială cu ridicata beneficiară care presupune emiterea documentelor marfare specifice cum ar fi: “Dispoziție de livrare”, “Aviz de expediție”, “Factură fiscală”, „Factura de expediție”, „Declarația vamală” și INVOICE-ul „Actul de achiziție a mărfurilor”, “Certificat de conformitate”, “Certificat de calitate”, „Delegația”, „Proces verbal de evaluare a aporturilor”, „Bon de intrare”, „Decont de avans”, „Contract de împrumut”, precum și altele, după caz.

Documente de decontare pot fi caracterizate prin: ordine de plată, dispoziții de casă, acreditive, cecuri bancare, cambii, bouri de plata, tichete de la MCC, etc.).

Transportul mărfurilor poate fi efectuat de către întreprindere, client (unitate comercială cu ridicata) sau de către un terț (organizație specializată în prestarea serviciilor de transport).

Amenajarea în ansamblu a magazinului ,,Stejaur-Market’’este concepută în conformitate cu influența a mai multor factori, printre care: volumul și asortimentul mărfurilor, tipul și dimensiunile mobilierului utilizat, obiceiurile de cumpărarea ale clienților și nu în ultimul rând amplasarea magazinului.

În magazinul întreprinderii este prezentă amenajarea dreaptă în grilă. Din considerentul că această metodă de amenajare a produselor prezentate spre vînzare lasă multă libertate clientului, acesta avînd posibilitatea circulării libere și examinarea mai aproape a fiecărui raion de mărfuri prezentat și permite o bună comparare a produselor între ele. Clientul are multe posibilități de a-și alege drumul la fiecare nod de circulație. O de dispunere poate să rentabilizeze în mod armonios suprafața magazinulu

Fig. 4.3.1 Schema amenajării produselor în sala comercială

Pentru amenajarea magazinului s-a ținut cont de toate elementele principale ale merchandising-uluiprecum: aspectul fațadei magazinului, amplasarea raioanelor în magazin, dimensiunea raioanelor, orientarea căilor de circulație și amenajarea produselor în sala comercială.

Datorită faptului că magazinul se află pe strada Mitropolit Dosoftei, 115, care este o stradă cu o circulație densă de tranport, iar fluxul clienților sau potențialilor clienți este mare, la amenajarea fațadei magazinului s-au ținut cont de toate principiile unei imagini pozitive. Astfel fațada magazinului este viu colorată, iar emblema firmei, element important al unei expozițiuni, are următoarele dimensiuni: lungime – 4.5 m; înălțimea 0.75 m, deci recepționarea informației vizuale de către client este instantă. Un alt aspect important al amenajării spațiului comercial este amenajarea produselor în sala comercială care să fie în corelare cu orientarea direcțională a fluxului clienților. Cea mai optimă soluție în cazul dat a fost amenajarea în așa fel ca pentru un ciclu complet de circulație în magazin, clientul să aibă posibilitatea să observe și să analizeze toată gama de produse prezentate.

4.4 Organizarea deservirii consumatorilor, caracteristica metodelor de vânzare a mobilei pentru bucătărie și a serviciilor oferite

Deservirea clienților este unul din cele mai importante elemente ale procesului de vânzare a mărfurilor. Pentru un parcurs cît mai eficient al procesului de negociere și vânzare a produselor, în cadrul magazinului lucrează trei cunsultanți, menirea cărora este de a însoți clientul prin sala comercială și de a răspunde la toate întrebările acestuia.

Vânzarea în cadrul spațiilor comerciale

este cel mai comun tip de vânzare, atunci când produsele și serviciile

sunt comercializate în cadrul unor spații specifice, iar părțile sunt

prezente fizic, simultan în același loc.

Concluzii și propuneri

Bibliografia Generală

I. Acte legislative și normative

1.1.

II. Manuale, monografii și lucrări didactice

2.1 Stanciu I., Pârăian E., Schileru I., -Meceologie. Calitatea și sortimentul mărfurilor nealimentare, Editura Oscar Print, București, 2003

2.2 Dinu V. -Meceologia produselor nealimentare,Editura ASE, București, 2002

2.3 Sârbu R. – Conservarea calității mărfurilor prin respectarea regimului de păstrare a acestora, ,București 2006

2.4 Năstase, V., Zamfira, A. – Utilajul și tehnologia fabricării mobilei,Editura Didactică și Pedagogică, București 1997.

2.5 Michael Mulreany – Evaluarea Economică și Financiară: Măsurare, Concept și Management, Institutul de Administrație Publică, Irlanda 1999

III. Articole din ediții periodice

3.1.

IV. Site-ografia

4.1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mobilier

4.2 http://www.artline.ro/Amenajari-pentru-spatii-mici-23768-1-n.html

4.3 Merceologie , Raducanu Il., Procopie Rox.-

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=309&idb=

4.4 http://www.1cmd.md/index.php/ro/v8-md/buh-md

4.5 http://www.iqads.ro/dictionar/gama-sortimentala

V. Alte surse

5.1. Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2009. Chișinău, 2010. 560

Anexe

Anexa 1

Tabel A 3.1

Influența factorilor asupra modificării profitului (pierderii) din activitatea operațională.

Sursa: Elaborat în baza Bilanțului Contabil al S.A. „Stejaur-Market

Bibliografia Generală

I. Acte legislative și normative

1.1.

II. Manuale, monografii și lucrări didactice

2.1 Stanciu I., Pârăian E., Schileru I., -Meceologie. Calitatea și sortimentul mărfurilor nealimentare, Editura Oscar Print, București, 2003

2.2 Dinu V. -Meceologia produselor nealimentare,Editura ASE, București, 2002

2.3 Sârbu R. – Conservarea calității mărfurilor prin respectarea regimului de păstrare a acestora, ,București 2006

2.4 Năstase, V., Zamfira, A. – Utilajul și tehnologia fabricării mobilei,Editura Didactică și Pedagogică, București 1997.

2.5 Michael Mulreany – Evaluarea Economică și Financiară: Măsurare, Concept și Management, Institutul de Administrație Publică, Irlanda 1999

III. Articole din ediții periodice

3.1.

IV. Site-ografia

4.1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mobilier

4.2 http://www.artline.ro/Amenajari-pentru-spatii-mici-23768-1-n.html

4.3 Merceologie , Raducanu Il., Procopie Rox.-

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=309&idb=

4.4 http://www.1cmd.md/index.php/ro/v8-md/buh-md

4.5 http://www.iqads.ro/dictionar/gama-sortimentala

V. Alte surse

5.1. Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2009. Chișinău, 2010. 560

Anexe

Anexa 1

Tabel A 3.1

Influența factorilor asupra modificării profitului (pierderii) din activitatea operațională.

Sursa: Elaborat în baza Bilanțului Contabil al S.A. „Stejaur-Market