Studierea Imaginii Statiunii Turistice Montane Predeal In Randul Turistilor din Bucuresti
CUPRINS Introducere
Capitolul 1. CERCETĂRI DE MARKETING
1.1. Aspecte teoretice
1.1.1. Aria cercetărilor de marketing
1.1.2. Scurt istoric al apariției și dezvoltării cercetărilor de marketing
1.1.3. Scopul cercetărilor de marketing
1.2. Tipologia cercetărilor de marketing
1.3. Principalele faze ale procesului de cercetare
1.3.1. Faza preliminară
1.3.2. Faza de proiectare
1.3.3. Faza de realizare
Capitolul 2. PREZENTAREA STAȚIUNII TURISTICE MONTANE PREDEAL 2.1. Scurt istoric
2.2. Potențialul turistic al Stațiunii Predeal
2.2.1. Resurse natural
2.2.2. Resurse antropice
2.3. Principalele stațiuni competitoare din România
2.4. Indicatorii economico-financiari ai stațiunii Predeal
2.4.1. Structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități
2.4.2. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități
2.4.3. Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități
2.4.4. Durata medie a sejurului
2.4.5. Determinarea gradului de utilizare a capacității de cazare
2.4.6. Populația stabilă la 1 ianuarie pe județe, localități, grupe de vârstă și sexe
2.4.7. Densitatea turistică 2.4.8. Funcția turistică
Capitolul 3. STUDIEREA IMAGINII STAȚIUNII TURISTICE MONTANE PREDEAL ÎN RÂNDUL TURIȘTILOR DIN BUCUREȘTI
3.1. Faza preliminară a cercetării
3.2. Faza de proiectare a cercetării
3.3. Faza de realizare a cercetării
Capitolul 4. RAPORTUL FINAL AL CERCETĂRII
4.1. Evaluarea ipotezelor stabilite
4.2. Punctele forte și slabe ale Stațiunii Predeal
4.3. Propuneri de îmbunătățire a imaginii Stațiunii Predeal
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
LISTA FIGURILOR
Figura nr. 1.1. Procesul cercetării de marketing ……………………………………………………….. 16 Figura nr. 2.1. Panorama orașului Predeal ……………………………………………………………….. 23 Figura nr. 2.2. Munții Bucegi ………………………………………………………………………………… 26 Figura nr. 2.3. Lacul Paltinu Predeal ………………………………………………………………………. 27 Figura nr. 2.4. Predeal …………………………………………………………………………………………… 28 Figura nr. 2.5. Animale de munte Predeal ……………………………………………………………….. 29 Figura nr. 2.6. Canionul Șapte Scări ……………………………………………………………………….. 30 Figura nr. 2.7. Cascada Tamina ……………………………………………………………………………… 31 Figura nr. 2.8. Peștera de Gheață Piatra Mare ………………………………………………………….. 32 Figura nr. 2.9. Cheile Râșnoavei ……………………………………………………………………………. 33 Figura nr. 2.10. Mănăstirea Sfântul Nicolae …………………………………………………………….. 34 Figura nr. 2.11. Sfinții Împărați Constantin și Elena …………………………………………………. 35 Figura nr. 2.12. Monumentul Eroilor Predeal …………………………………………………………… 36 Figura nr. 2.13. Predeal …………………………………………………………………………………………. 37 Figura nr. 2.14. Orașul Poiana Brașov …………………………………………………………………….. 38 Figura nr. 2.15. Orașul Bușteni ………………………………………………………………………………. 39 Figura nr. 2.16. Orașul Sinaia ………………………………………………………………………………… 41 Figura nr. 2.17. Evoluția sejurului mediu în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013 ….. 47 Figura nr. 2.18. Evoluția gradului de utilizare a capacității de cazare în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013 ………………………………………………………………………. 48 Figura nr. 2.19. Evoluția densității turistice în raport cu populația în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013 ………………………………………………………………………. 50 Figura nr. 2.20. Evoluția densității turistice în raport cu suprafața în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013 ………………………………………………………………………. 52 Figura nr. 2.21. Evoluția funcției turistice în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013 ………………………………………………………………………. 53 Figura nr. 3.1. Nivelul mediu privind alegerea Stațiunii Predeal ………………………………… 63 Figura nr. 3.2. Frecvența de vizitare a Stațiunii Predeal …………………………………………….. 64 Figura nr. 3.3. Nivelul mediu de informare despre Stațiunea Predeal ………………………….. 65 Figura nr. 3.4. Nivelul mediu privind aprecierea serviciilor de cazare pe categorii ………. 67 Figura nr. 3.5. Nivelul mediu privind aprecierea serviciilor de alimentație pe categorii … 68 Figura nr. 3.6. Nivelul mediu privind aprecierea serviciilor de agrement pe categorii …… 70 Figura nr. 3.7. Nivelul mediu privind aprecierea pârtiilor de schi pe categorii ……………… 71 Figura nr. 3.8. Nivelul mediu privind serviciile oferite în Stațiunea Predeal pe categorii ……………………………………………………………………………………. 72 Figura nr. 3.9. Nivelul mediu privind aprecierea personalului din Stațiunea Predeal pe categorii ……………………………………………………………………………………. 74 Figura nr. 3.10. Nivelul mediu al evaluării privind activitățile Stațiunii Predeal …………… 76 Figura nr. 3.11. Nemulțumirile respondenților față de stațiunea Predeal ……………………… 78 Figura nr. 3.12. Imaginea de ansamblu creată de Stațiunea Predeal ……………………………. 79 Figura nr. 3.13. Structura respondenților după sex ……………………………………………………. 80 Figura nr. 3.14. Structura respondenților în funcție de vârstă …………………………………….. 81 Figura nr. 3.15. Structura respondenților după studii ………………………………………………… 82 Figura nr. 3.16. Structura respondenților după ocupație ……………………………………………. 83 Figura nr. 3.17. Structura respondenților după venit …………………………………………………. 84 Figura nr. 3.18. Structura respondenților după mediul de reședință……………………………….85
LISTA TABELELOR
Tabelul nr. 2.1. Structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități ……………………………………………………………………………………. 43 Tabelul nr. 2.2. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități …………………………………………………………………….. 44 Tabelul nr. 2.3. Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități ………………………………………………………… 45 Tabelul nr. 2.4. Durata medie a sejurului în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013 ……………………………………………………………………………………. 46 Tabelul nr. 2.5. Determinarea gradului de utilizare a capacității de cazare în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013 ………………………………………………………… 48 Tabelul nr. 2.6. Populația stabilă la 1 ianuarie pe județe, localități, pe grupe de vârstă și sexe …………………………………………………………………………………………….. 49 Tabelul nr. 2.7. Densitatea în raport cu populația în perioada 2009-2013 ……………………. 49 Tabelul nr. 2.8. Densitatea în raport cu suprafața în perioada 2009-2013 …………………….. 51 Tabelul nr. 2.9. Funcția turistică a stațiunii Predeal în perioada 2009-2013 …………………. 53 Tabelul nr. 3.1. Definirea conceptuală și operațională a variabilelor …………………………… 59 Tabelul nr. 3.2. Structura respondenților după vizitarea Stațiunii Predeal ……………………. 62 Tabelul nr. 3.3. Structura respondenților privind alegerea Stațiunii Predeal …………………. 63 Tabelul nr. 3.4. Structura respondenților după frecvența de vizitare a Stațiunii Predeal ………………………………………………………………………… 64 Tabelul nr. 3.5. Structura respondenților privind mediul de informare despre Stațiunea Predeal …………………………………………………………………………………………. 65 Tabelul nr. 3.6. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor de cazare pe categorii ……………………………………………………………………. 66 Tabelul nr. 3.7. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor de alimentație pe categorii …………………………………………………………….. 68 Tabelul nr. 3.8. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor de agrement pe categorii ………………………………………………………………… 69 Tabelul nr. 3.9. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a pârtiilor de schi pe categorii …………………………………………………………………………… 71 Tabelul nr. 3.10. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor oferite în Stațiunea Predeal pe categorii ………………………….. 72 Tabelul nr. 3.11. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a personalului din Stațiunii Predeal pe categorii ……………………………….. 73 Tabelul nr. 3.12. Structura respondenților privind activitățiile stațiunii Predeal ……………. 74 Tabelul nr. 3.13. Nemulțumirile respondenților față de stațiunea Predeal ……………………. 77 Tabelul nr. 3.14. Aprecierile vizitatorilor din București cu privire la imaginea creată pe ansamblu de către Stațiunea Predeal ………………………………………………. 78 Tabelul nr. 3.15. Sexul respondentului ……………………………………………………………………. 79 Tabelul nr. 3.16. Grupa de vârstă în care se încadrează vizitatorii din București ai Stațiunii Predeal ………………………………………………………………………….. 80 Tabelul nr. 3.17. Ultima școală absolvită de către respondenți …………………………………… 81 Tabelul nr. 3.18. Structura respondenților după ocupație …………………………………………… 82 Tabelul nr. 3.19. Venitul mediu ……………………………………………………………………………… 83 Tabelul nr. 3.20. Mediul de reședință ……………………………………………………………………… 84
INTRODUCERE
Lucrar 68 Tabelul nr. 3.8. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor de agrement pe categorii ………………………………………………………………… 69 Tabelul nr. 3.9. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a pârtiilor de schi pe categorii …………………………………………………………………………… 71 Tabelul nr. 3.10. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor oferite în Stațiunea Predeal pe categorii ………………………….. 72 Tabelul nr. 3.11. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a personalului din Stațiunii Predeal pe categorii ……………………………….. 73 Tabelul nr. 3.12. Structura respondenților privind activitățiile stațiunii Predeal ……………. 74 Tabelul nr. 3.13. Nemulțumirile respondenților față de stațiunea Predeal ……………………. 77 Tabelul nr. 3.14. Aprecierile vizitatorilor din București cu privire la imaginea creată pe ansamblu de către Stațiunea Predeal ………………………………………………. 78 Tabelul nr. 3.15. Sexul respondentului ……………………………………………………………………. 79 Tabelul nr. 3.16. Grupa de vârstă în care se încadrează vizitatorii din București ai Stațiunii Predeal ………………………………………………………………………….. 80 Tabelul nr. 3.17. Ultima școală absolvită de către respondenți …………………………………… 81 Tabelul nr. 3.18. Structura respondenților după ocupație …………………………………………… 82 Tabelul nr. 3.19. Venitul mediu ……………………………………………………………………………… 83 Tabelul nr. 3.20. Mediul de reședință ……………………………………………………………………… 84
INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu delimitarea, analiza și interpretarea celor mai importante caracateristici ale stațiunii, aflarea perspectivelor reale de dezvoltare și care sunt strategiile cele mai potrivite pentru asigurarea unui trend evolutiv, constant, ascendent. În acest sens primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la conceptele de cercetare de marketing, aria de dezvoltare și scopul cercetării, tipologia cercetărilor, iar în ultima parte a capitolului principalele faze ale procesului de cercetare, urmând a fi dezvoltate pe baza studiului de caz în capitolul III. În capitolul al II-lea este realizată o prezentare generală a stațiunii Predeal, punând în evidență aspectele cele mai importante, cele mai vizitate resurse naturale și antropice, principalele stațiunii competitoare și analiza și interpretarea celor mai importanți indicatori economico-financiari pentru a evidenția numărul de sosiri și înnoptări ale turiștilor în stațiunea Predeal. Capitolul al III-lea intitulat „Studiul imaginii stațiunii turistice montane Predeal în rândul turiștilor din București” reprezintă substanța principală a lucrării. Prin acest capitol vreau să evidențiez care sunt cele mai apreciate caracteristici ale stațiunii, având în vedere serviciile pe care le pune la dispoziția turiștilor, care este imaginea stațiunii în viziunea turiștilor, cât de des este vizitată și care sunt dezavantajele pe care turiștii le-au remarcat. Aceste variabile vor fi analizate și interpretate pe baza unor tabele și grafice, astfel voi putea afla gradul de satisfacție al fiecărei caracateristici în parte. În ultimul capitol al aceste lucrări se vor stabili punctele forte și slabe ale stațiunii, propunerile de îmbunătățire pentru stațiune, având în vedere și nemulțumirile turiștilor, iar la final voi scrie concluziile la care am ajuns pe parcursul acestei cercetări și ce am reușit să evidențiez.
CAPITOLUL 1
CERCETĂRI DE MARKETING
Creșterea rolului marketingului în activitatea economică a firmelor este posibilă numai prin buna fundamentare a deciziilor de marketing. Îmbunătățirea calității procesului decizional presupune utilizarea cercetărilor de marketing în mod eficace și eficient, pentru mai buna cunoaștere și înțelegere a mediului intern și extern al organizației, pentru alegerea celor mai adecvate variante de produs, preț, distribuție și promovare, precum și pentru evaluarea rezultatelor politicii firmei. 1.1. Aspecte teoretice
Analiza caracteristicilor economiilor contemporane permite evidențierea cu pregnanță a faptului ca, practic, întreprinderile moderne din orice domeniu de activitate, în eforturile pe care le fac pentru a spori calitatea deciziilor, beneficiază de aportul cercetării de marketing, indiferent dacă aceasta este sau nu recunoscută în mod explicit. Cercetarea de marketing reprezintă un element important în caracterizarea gradului însuși de dezvoltare a marketingului. Ea se dovedește a fi un prețios ajutor pentru decidenții de marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional. O definiție de referință a cercetării de marketing este cea formulată de Comitetul de Definiții al Asociației Americane de Marketing, la începutul anilor ′60 ai secolului XX. Conform acestei definiții, cercetarea de marketing reprezintă culegerea, înregistrarea și analiza sistematică a datelor referitoare la aspecte legate de marketingul bunurilor și serviciilor. Cercetarea de marketing reprezintă totodată și un element important în caracterizarea gradului însuși de dezvoltare a marketingului. O sinteză a punctelor de vedere ale diverșilor specialiști conduce la concluzia că cercetarea de marketing reprezintă activitatea prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing, destinate conducerii unității economice pentru cunoașterea mediului în care funcționează identificarea oportunităților, evaluarea altenativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora. 1.1.1. Aria cercetărilor de marketing Aplicabilitatea cercetărilor de marketing este deosebit de largă. Aria cercetărilor include următoarele domenii majore: organizația, mediul extern al organizației, interfața organizație-mediu extern. Aspectele investigate în cadrul fiecărui domeniu sunt următoarele: a. organizația. În acest domeniu, cercetarea de marketing poate viza unul sau mai multe dintre următoarele aspecte: obiectivele, strategiile și politica firmei, atât la nivel de ansamblu, cât și cele de marketing; resursele materiale, financiare și umane de care dispune organizația sau funcția de marketing; structura organizatorică de marketing. b. mediul extern al organizației. Orientarea organizației spre mediul în care își desfășoară activitatea implică cercetarea macromediului și micromediului extern. Cercetările referitoare la macromediu vizează aspecte demografice, economice, tehnologice, social-culturale, politice, legislative și naturale. În privința micromediului, cercetările de marketing urmăresc aspecte legate de clienți, concurenți, furnizori. c. interfața organizație-mediu extern. Vizează aspecte ce au rol în orientarea politică referitoare la componentele mixului de marketing: produsul, prețul, distribuția și promovarea. 1.1.2.Scurt istoric al apariției și dezvoltării cercetărilor de marketing Primul studiu practic de piață ar fi fost întreprins în SUA de o agenție de publicitate din Philadelphia –N.W.Ayer and Son, care în 1897 a primit din partea unui grup de producători de mașini agricole sarcina de a studia cercul potențial al cumpărătorilor și de a identifica cele mai adecvate canale de reclamă către fermieri. În acest sens ei au cules informații din diferite surse referitoare la recoltă, starea vremii și condițiile de sol. O perioadă importantă pentru istoria acestui domeniu a fost cea cuprinsă între anii 1910 și 1920. Acesta reprezintă etapa de dezvoltare timpurie a cercetării de marketing. În această peroadă s-a constituit primul departament specializat în efectuarea cercetărilor de marketing în New York managerul acestuia fiind Charles Coolidge Parlin recunoscut în mod special pentru modul inovativ în care a utilizat metoda observării. Anii 1920 și 1930 au reprezentat o etapă de creștere a importanței cercetărilor de marketing. Departamentele de cercetari de marketing devin o componentă a structurii organizatorice a majorității firmelor de toate tipurile. În 1923, Arthur C. Nilsen a întemeiat una dintre cele mai mari companii de cercetări de marketing din lume și a propus un concept nou, cota de piață. Prima carte dedicată acestui domeniu a fost publicată în 1921 de americanul Percival White care a încercat să aplice cercetarea științifică la problemele comerciale, subliniind caracterul necesar al cercetării sistematice și continue. Din punct de vedere istoric, perioada cuprinsă între anii 1940 și 1960 a fost o etapă de redefinire a conținutului cercetării de marketing. Interesul firmelor de a dispune de tot mai multe informații despre clienții lor efectivi și potențiali a făcut ca majoritatea cercetărilor etichetate drept cercetări de marketing, efectuate înainte de 1940, să fie în esență doar cercetări de piață. Începând din anii ′60 ai secolului XX, asistăm la o etapă de maturizare a cercetării de marketing.Principalii factori care au marcat evoluția cercetării în această perioadă au fost următorii: • dezvoltarea teoriei comportamentului consumatorului; • îmbunătățirea metodelor de cercetare calitativă; • progresele din domeniul tehnicilor cantitative; • perfecționarea activităților de analiză a informațiilor, ca rezultat al dezvoltării rapide a calculatoarelor. În țara noastră, cercetarea de marketing a cunoscut o reevaluare a importanței sale, la începutul anilor ′90. Modificarea caracteristicilor economiei românești, a structurii proprietății, dezvoltarea inițiativei antreprenoriale și intensificarea concurenței pe piață au dovedit necesitatea orientării de marketing a activității operatorilor economici. Cercetarea de marketing a devenit o disciplină de studiu distinctă după 1989 . 1.1.3. Scopul cercetării de marketing
Scopul principal al cercetării de marketing este de a oferi informații pentru luarea deciziei. Informațiile furnizate de cercetarea de marketing pot fi folosite în toate etapele procesului decizional, aceasta extinzându-se de la informațiile folosite pentru a ne ajuta la recunoașterea unei situații decizionale până la informațiile care ne orientează în alegerea unui curs de acțiune.
1.2. Tipologia cercetărilor de marketing Cercetarea de marketing este deosebit de complexă în conținut, ca arie și în funcție de metodele și tehnicile folosite și diferitele unghiuri din care poate fi abordată cercetarea de marketing dau o mare varietate cercetărilor. Marea varietate a cercetărilor de marketing poate fi încadrată într-o tipologie, folosindu-se în acest scop, criterii care permit gruparea diferitelor cercetări în mai multe categorii sau tipuri. Criteriile folosite pentru gruparea cercetărilor de marketing sunt următoarele: A. Scopul cercetării. În funcție de acest criteriu, cercetarea de marketing acoperă următoarele arii: a. cercetarea pentru evaluare – care urmărește estimarea fenomenului, cum ar fi mărimea și potențialul pieței. b. cercetarea competitivă – prin care se cercetează numărul, forța și comportamentul firmelor concurente și se fac comparații din care să reiasă dacă firma cercetătoare are sau nu avantaje în raport cu concurența. c. cercetarea ambientală – prin care se urmărește cunoașterea mediului, a macromediului și micromediului, întreprinderii și identificarea piețelor potențiali. d. cercetarea analitică – prin care, indiferent de scopul și problema supusă cercetării, se urmărește identificarea factorilor care influențează problema studiată și modul cum acționează aceștia (cum influențează comportamentul consumatorului și tipurile de comportament care rezultă). e. cercetarea previzională – prin care se realizează previziuni pe termen scurt, mediu și lung ale aspectelor supuse cercetării; previziunea vânzărilor întreprinderii, prevederea evoluției cererii sau consumului sunt exemple de cercetare de acest tip. B. Dacă vom lua în considerare scopul funcțional care se are în vedere într-un proces de decizie, atunci putem distinge următoarele tipuri de cercetări de marketing: a. cercetări exploratorii – sunt menite să clarifice o serie de aspecte legate de problemele cu care se confruntă factorii de decizie. Ele au în vedere o activitate de explorare a unei probleme vagi, cu scopul de a formula precis, precum și o activitate de înțelegere mai profundă a unui fenomen complex. b. cercetările descriptive – au rolul de a concretiza sau, după cum rezultă din denumirea lor, de a descrie caracteristicile fenomenelor de marketing și de a determina frecvența lor de manifestare. Lor le vine rolul și de a evidenția gradul în care sunt legate între ele variabilele de marketing. Cercetările descriptive urmăresc să obțină răspunsuri la întrebări de genul: cine? ce? când? unde? cum? cât? de ce? c. cercetările cauzale( sau explicative) – au în vedere identificarea și cunoașterea relațiilor dintre variabile, relații de tip cauză-efect. Asemenea cercetări sunt menite să descopere variabilele responsabile de anumite efecte și să gasească o explicație a influențelor respective. Cercetările cauzale impun obținerea de date primare de la eșantioane reprezentative, stabilite aleator. d. cercetările instrumentale – după cum sunt denumite au ca scop conceperea, testarea și validarea metodelor și instrumentelor de investigare științifică fără de care cercetarea de marketing nu ar putea să își atingă obiectivele. e. cercetări predictive – au ca scop elaborarea de previziuni referitoare la un fenomen de marketing(mai ales vânzările), pe diferite termene. C. Având în vedere accentul care se poate pune în cadrul unei cercetări pe aspectele de ordin calitativ sau cantitativ, mai putem distinge alte două tipuri de cercetări, care, așa cum arată practica, sunt corelate și nu opuse: cercetări calitative și cercetări cantitative. a. cercetări calitative – permite mai buna înțelegere a fenomenului de marketing investigat, fără să apeleze la cuantificări sau analiză cantitativă. b. cercetări cantitative – au rolul de a defini și evalua sub aspectul dimensiunilor lor, aspectele relevante ale cercetării, identificate prin metodele calitative. Cercetarea calitativă și cea cantitativă se diferențiază în privința obiectului urmărit, eșantionului utilizat, culegerii datelor, instrumentelor folosite analizei datelor, rezultatelor generate, pregătirii cercetătorului etc. D. În funcție de locul de desfășurare, există: a. cercetări de birou – care au ca surse de informații, diferite documente statistice, rapoarte, publicații de specialitate (care pot fi ușor obținute și studiate în birou). b. cercetări de teren – care presupun deplasarea operatorilor spre furnizorii de informații, acestea recoltându-se de la sursele inițiale ( consumatori, cumpărători, comercianți, agenți de vânzare). E. Ținând seama de frecvența desfășurării lor, studiile de piață se clasifică în: a. permanente – care se derulează sistematic, fără întrerupere; b. periodice – care se efectuează la anumite intervale de timp; c. ocazionale – care nu se repetă în timp sau se repetă cu totul la întâmplare. F. În funcție de modul de desfășurare în timp, există: a. cercetări transversale – care se bazează pe informații culese o singură dată, reflectând situația existentă la un moment dat, ele putând fi: simple – când se bazează pe un singur eșantion și multiple – când informațiile se culeg tot o singură dată, dar de la mai multe eșantioane în momente diferite de la unul la altul. b. cercetări longitudinale – care au la bază eșantioane fixe, de la care se culeg aceleași date într-o succesiune de momente. Studierea repetată a acelorași variabile de marketing, pe baza aceluiași eșantion, este principala deosebire în raport cu cercetarea transversală. Astfel, comparativ cu cercetarea descriptivă de tip transversal, ale cărei rezultate echivalează cu o imagine instantanee a fenomenului studiat, cercetarea longitudinală oferă o succesiune de imagini care ilustrează schimbările care au loc în decursul timpului. În consecință, preferințele cercetătorului pentru un studiu de tip transversal sau longitudinal sunt determinate de importanța pe care avantajele și dezavantajele acestora o dobândesc în funcție de scopul și obiectivele investigației de marketing.
1.3. Principalele faze ale procesului de cercetare Indiferent de tipul de cercetare pe care intenționăm să o desfășurăm, este necesară parcurgerea unei succesiuni de faze și activități, care contribuie la îndeplinirea scopului cercetării. Astfel, majoritatea cercetărilor respectă următoarele faze și etape: 1.3.1. Faza preliminară 1.3.2. Faza de proiectare 1.3.3. Faza de realizare
Faza preliminară
Faza de proiectare
Faza de realizare
Figura 1.1.Procesul cercetării de marketing
Sursa:bazat pe Iacob Cătoiu,Proiectarea cercetărilor de marketing, în Virgil Balaure(coordonator), Marketing Uranus, Bucuresti, 2000, pag. 124
1.3.1. Faza preliminară este alcătuită la rândul ei din mai multe etape, după cum urmează: a. Definirea problemei decizionale Problema decizională poate fi o problemă cu care încep să se confrunte factorii de decizie, o oportunitate ivită în cadrul pieței sau o cerință privind caracterizarea unei piețe. Identificarea temei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se îndepărtează de la normalitate, a ceea ce este de nedorit pentru întreprindere. Descoperirea problemei, în general a unei teme de cercetare, ca fază inițială a cercetării, se regăsește de cele mai multe ori într-o formulă ambiguă sau mai puțin precisă, urmând ca, ulterior, aceasta să fie definită clar și apoi să se specifice ce anume trebuie cercetat. Procesul definirii problemei de cercetat necesită: » orientarea obiectivelor cercetării în raport cu cerințele procesului decizional; » cunoașterea dimensiunii reale a problemei; » înțelegerea esenței problemei. Pentru ca cercetătorul să înțeleagă clar problema, trebuie să aibă în prealabil un dialog cu decidentul pentru a se stabili originea și natura problemei. După ce aceste lucruri au fost stabilite, cercetătorul poate trece la următoarea etapă. b. Stabilirea scopului cercetării Scopul cercetării de marketing decurge din problema supusă cercetării, despre care vor fi culese informații și pentru care cercetarea trebuie să fabrice răspunsul la întrebarea “ ce trebuie să facă decidentul? “. Formularea scopului cercetării trebuie să fie clară și concisă, nici prea vagă și nici prea amplă. c. Identificarea obiectivelor cercetării Definirea obiectivului reprezintă un pas crucial în direcția găsirii soluției pentru o problemă. Obiectivele cercetării sunt stabilite de către cercetătorii de marketing așa cum rezultă ele din definirea problemei de cercetat. Ele exprimă scopul cercetării în termeni măsurabili și definesc exact ce anume trebuie să realizeze cercetarea. Pornind de la definirea clară a problemei de cercetat, se poate ajunge la stabilirea obiectivelor cercetării, parcurgând succesiv trei etape, cărora le revin următoarele tipuri de activități: • “divizarea“ problemei de cercetat în aspectele ei de bază, având în vedere cerințele existente din perspectiva de marketing și de management; • formularea întrebărilor cercetătorului în legătură cu aspectele de bază desprinse anterior; • stabilirea obiectivelor cercetării, având în vedere fiecare din întrebările pe care și le pune cercetătorul.
d. Elaborarea ipotezelor O ipoteză în cercetarea de marketing este o afirmație sau o supoziție nedemonstrată care încearcă să explice anumite fapte sau fenomene; ea poate fi o anticipare a răspunsului la problema investigată, de multe ori redusă la propoziții afirmative sau negative nedovedite și care poate fi acceptată pe baza urmăririi datelor culese sau prin testare. Stabilirea ipotezelor se face în faza inițială a cercetării. Formularea acestora impune o analiză logică, luând în considerare rezultatele unor cercetării anterioare, anumite teorii existente, informații recente provenind din diferite surse etc. Pe baza ipotezelor, cercetătorul direcționează investigația și indică ce date sunt necesare pentru faza de analiză și practic, concepe întreg proces al cercetării. Ipotezele cercetării pot fi concepute ca ipoteze generale, având rolul de a imprima direcțiile de bază ale cercetării și ca ipoteze statistice. O ipoteză statistică reprezintă supoziția care se face cu privire la parametrii unei repartiții sau la legea de repartiție pe care o urmează anumite variabile aleatoare. Procesul de verificare a unei ipoteze statistice poartă numele de test sau criteriu de semnificație. Formularea ipotezelor statistice este însoțită de o notare simbolică: H0 – pentru ipoteza nulă și H1 – în cazul ipotezei altenative. Elaborarea ipotezelor are loc pe baza: › cunoștințelor și experienței acumulate de cercetător; › rezultatelor unor cercetări exploratorii anterioare. Ipotezele au o valoare practică semnificativă în proiectele de cercetare a fenomenelor de marketing ele impun calificarea așteptărilor cercetătorului în privința rezultatelor la care va conduce studiul.
e. Estimarea prealabilă a valorii informațiilor obținute din cercetare Estimarea prealabilă a valorii cercetării are ca scop nu numai justificarea efortului făcut de firmă pentru realizarea proiectului de cercetare, ci și oferirea unor răspunsuri la întrebări ca: › valoarea informațiilor ce vor fi obținute prin cercetare depășește costul lor? › consecințele majore ale deciziei, luate pe baza informațiilor furnizate prin cercetare, justifică continuarea cercetării? › sunt și alți factori pentru care continuarea obținerii de informații merită susținerea managementului strategic? Parcurgerea etapei de estimare a valorii cercetării înainte de a începe proiectarea acesteia este necesară pentru că ea face posibilă: › determinarea valorii deciziei bazate pe informația rezultată din cercetare; › cuantificarea eficienței cercetării; › fundamentarea bugetului destinat cercetării de marketing; › realizarea de economii la resurse în cazul restrângerii sau a renunțării la unele proiecte de cercetare care nu au trecut de faza preliminară. . 1.3.2. Faza de proiectare cuprinde următoarele etape: a. Alegerea surselor de informații În funcție de scopul și obiectivele urmărite, cercetătorul va începe proiectarea cercetării prin identificarea surselor de informații posibile și alegerea celor adecvate. Diversitatea surselor de informații se pretează la utilizarea unei multitudini de criterii de clasificare. Stabilirea tipologiei surselor presupune considerarea, înainte de toate, a următoarelor criterii de bază: • originea sursei în raport cu organizația care solicită informațiile furnizate de sursă: › surse interne și surse externe • felul informațiilor furnizate de sursă: › surse de informații primare și surse de informații secundare • identitatea sursei: › individul, familia, gospodăria, organizații și organisme • costul informațiilor furnizate: › surse care oferă informații gratuite și surse care oferă informații pe baze comerciale. b. Selectarea modalității de culegere și sistematizare a informațiilor În faza de proiectare a cercetării, după ce au fost alese sursele de informații, este necesară parcurgerea unor noi etape, care constă în stabilirea modului în care informațiile solicitate vor fi culese și apoi sistematizate. Principalele acțiuni desfășurate de cercetător în această etapă sunt următoarele: » definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetării; » clasificarea variabilelor în dependente și independente; » alegerea scalelor care vor fi utilizate pentru măsurarea variabilelor; » identificarea metodelor de culegere a informațiilor care corespund cel mai bine scopului și obiectivelor cercetării, restricțiilor temporale și bănești ale procesului de cercetare; » definirea instrumentelor cu ajutorul cărora vor fi culese informațiile; » stabilirea modalității de sistematizare a informațiilor. c. Stabilirea bugetului și programarea în timp a cercetării Faza de realizare a cercetării nu va fi declanșată până când nu vor fi puse la punct aspectele referitoare la buget și programarea în timp a cercetării. Costurile generate de fiecare cercetare depind în mod direct de metoda de culegere a informațiilor, la care se apelează. În cadrul cercetărilor de marketing cantitative, cea mai importantă componentă a costurilor este legată de activitățile desfășurate pe teren, pentru recoltarea informațiilor. Ea reprezintă aproximativ 60% din costurile totale. Structura costurilor pentru cercetările calitative este asemănătoare celei specifice cercetărilor cantitative, sub aspectul ponderii majore pe care o dețin operațiunile de recoltare a informațiilor pe teren. În afara costurilor sunt considerate și alte criterii cum sunt: intervalul de timp maxim în care informațiile trebuie să fie oferite solicitantului și resursele umane disponibile. Pentru programarea desfășurării în timp a procesului de cercetare, se pot folosi următoarele metode: • Metoda drumului critic (CPM.) – presupune identificarea tururor activităților desfășurate cu ocazia unei anumite cercetări, stabilirea succesiuni acestor activități și estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate. • Metoda evoluției programării și a revizuirii tehnice (PERT.) – asemănătoare metodei drumului critic, PERT este totuși mai performantă. Programarea cu ajutorul metodei PERT. se bazează pe probabilități și ia în considerare incertitudinea respectării duratei de realizare proiectului de cercetare. • Metoda evoluției graficelor și revizuirii tehnice (GERT.) – Este cea mai avansată metodă de programare în timp a unei cercetări. Diagrama de tip rețea va cuprinde nu numai probabilitățile de realizare, ca în cazul metodei PERT., ci și costurile activităților.
1.3.3. Faza de realizare cuprinde la rândul ei următoarele etape: a. Recoltarea informațiilor Este o etapă deosebit de importantă pentru realizarea cercetării, deoarece cercetarea poate eșua dacă activitatea de culegere nu se realizează în mod corect. Etapa de recoltare a informațiilor nu este întotdeauna realizată de persoanele care au proiectat cercetarea. Se apelează la forțe de teren(operatori de interviu) care sunt implicate efectiv în procesul de culegere. Forțele de teren vor acționa fie direct pe teren (la domiciliul clienților, în unitățile comerciale, în punct de maximă afluență), fie dintr-un birou, de exemplu în cazul anchetei prin telefon sau prin poștă. b. Prelucrarea informațiilor Urmărește aducerea acestora în forma în care se poate trece la analiza și interpretarea lor. Se realizează mai întâi o bază inițială de date, în formă matricială, obținută prin transferul datelor din diferiți suporți în care sunt înregistrate, în urma unei activități de codificare și de pregătire a datelor. Se corectează erorile produse în timpul transferului acestora și se face o evaluare a calității lor din punct de vedere al reprezentativității și al validității. Se face o descriere, folosindu-se indicatori statistici precum și metode grafice. Se construiește apoi baza finală de date care va servi pentru analiza detaliată a acestora. c. Analiza și interpretarea datelor Analiza presupune înțelegerea logică a datelor colectate de la subiecți. Ea necesită o prelucrare statistică a datelor primare obținute printr-o metodă sau alta. Pentru aceasta se utilizează o gamă largă de metode analitice, statistice, alese în funcție de: obiectivele cercetării, modalitățile de eșantionare, tipul de scale utilizate, numărul de eșantioane, tipul lor, natura datelor culese etc. În această etapă se efectuează următoarele analize: ▪ se realizează verificarea ipotezelor statistice ale cercetării și ale diferitelor metode ale statisticii inferențiale; ▪ se obțin indicatorii tendinței centrale; ▪ se realizează compararea diferențelor dintre grupuri; ▪ se evidențiază existența legăturilor dintre variabile; ▪ se determină intensitatea acestor legături; ▪ se stabilesc raporturile de cauzalitate dintre variabile. Interpretarea este dominată de judecată și de intuiție. Dacă două persoane înțeleg diferit aceleași rezultate ale unei cercetări de marketing, cauza se află, de obicei, în neclaritatea integrării scopului și sferei cercetării. Dacă și obiectivul și conținutul cercetării sunt înțelese, atunci numai divergențele conceptuale pot genera diferențe în interpretarea datelor. d. Redactarea studiului și elaborarea concluziilor Sinteza finală cu care se încheie cercetarea trebuie să fie redactată în scris, ceea ce permite studierea ei atentă de către conducere și utilizarea rezultatelor în viitor. De asemenea, în sinteza întocmită vor fi evaluate utilitatea cercetării și măsura în care ea reconciliază deosebirile dintre punctele de vedere ale sectoarelor funcționale din companie. Cercetarea de marketing trebuie să ducă la concluzii clare, privind avantajele și dezavantajele relative ale diverselor decizii; conducerile de unități economice doresc, de obicei, să li se pună la dispoziție o evaluare precisă și concisă a acestora cu scopul de a alege direct varianta pe care o consideră optimă. Dincolo de rigurozitatea pe care o implică orice studiu de marketing, activitatea de cercetare rămâne un domeniu care presupune creativitate, intuiție și experiență.
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA STAȚIUNII TURISTICE
MONTANE PREDEAL
Figura nr. 2.1. Sursa: https://www.google.ro/search?q=predeal+imagini+iarna
2.1. Scurt Istoric Județul Brașov dispune de un potential remarcabil de dezvoltare turistică, datorită elementelor de atractivitate cu care este înzestrat: tipografie diversificată, peisaj pitoresc, tradiții locale puternice și un patrimoniu cultural original. Prin factorii de relief și de mediu, prin diversitatea și frumusețea peisajului, prin dezvoltarea industrială și culturală, județul Brașov poate prezenta turiștilor o multitudine de oferte. Una din principalele destinații turistice în județul Brașov este stațiunea Predeal. Predealul, supranumit adesea leagăn al schiului românesc, este locul în care schiul a căpătat pentru prima dată în România rezonanțe deosebite. Clăbucetele Predealului au fost întâia oară străbătute de un grup de schiori condus de Carol Ganzert în anul 1892, când sportul rege al zăpezii a fost denumit săniusul pe picioare de către revista Hercules. De-a lungul timpului stațiunea Predeal a devenit renumită pentru organizarea în acest spațiu a unor concursuri de schi celebre. Munții din zona Predeal au devenit în anul 1903 centrul de desfășurare a primei competiții sportive de amploare, primul traseu de acest gen efectuându-se pe culmile Susaiului, iar în anul 1905 în masivul Piatra Mare. Inițiatorul primelor concursuri de schi, Clubul Sportiv Predeal a fost prima organizație care a acționat în direcția instruirii copiilor în tainele acestui sport și în stabilirea unor programe complexe de pregătire a schiorilor de performanță. Așezare. Predealul este una dintre cele mai renumite stațiuni climatice și turistice din Carpați, așezat în partea de sud a județului Brașov, în zona de obârșie a Prahovei, pe cumpăna de ape dintre râul amintit și Timiș, străjuit de culmile munților Postăvaru () și Piatra Mare () în nord, Baiului (Gârbova) în est și sud-est, Bucegi în sud-vest. La sud de aceste ultime două masive se conturează Clăbucetele Predealului. Orașul este situat la cea mai mare altitudine din Carpații României (între 1000-). Suprafața totală este de , dintre care reprezintă suprafața locuită, deși aceasta s-a extins tot mai mult în ultimii ani. Căi de acces. Stațiunea se află pe o axă de circulație feroviară și rutieră extrem de importantă care unește Bucureștiul cu Brașovul peste Pasul Predeal (); se găsește la o distanță de 140 de km pe calea ferată față de București, și 144 de km de același oraș pe DN 1 (E 60), la și, respectiv, de Brașov, la și de Ploiești, la și de Bușteni, la de Sinaia, la si de Azuga, și de Timișu de Sus și la și de Timișul de Jos. Aeroportul internațional Otopeni se află la , iar cel național, de la Băneasa, . Distanța față de București este de . Punctele de atracție ale stațiunii sunt cele opt pârtii de schi alpin cu grade diferite de dificultate, pârtia de schii fond de pe Valea Râșnoavei, traseele montane marcate pentru turism, traseele atv realizate în ultimii ani, telescaunul și teleschiurile de pe Clăbucet, precum și marea diversitate de locuri specializate în arta culinară românească și internațională. Cu excepția anotimpului de iarnă la Predeal munții din jurul orașului oferă posibilitatea realizării drumețiilor de neuitat și admirarea peisajelor, care au fost, sunt și vor fi atracțiile turiștilor din toată lumea sosiți în această frumoasă stațiune. Concursurile culinare din Predeal, prezintă o atracție nemaipomenită deoarece, la toate acestea, maeștri culinari specializați în țară , dar și în străinătate, încântă privirile, gusturile și simțurile, cu preparate care îmbie orice gurmand. Printre obiectivele turistice din zonă mentionăm: ♦ Canionul Șapte Scări ♦ Cascada Tamina ♦ Peștera de Gheață ♦ Cheile Râșnoavei ♦ Mănăstirea Sfântul Nicolae ♦ Mănăstirea romano-catolică Timișul de Jos ♦ Biserica ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena ♦ Capela romano-catolică Timișul de Jos ♦ Monumentul Eroilor de pe Valea Râșnoavei ♦ Monumentul poetului Mihail Săulescu ♦ Monumentul Eroilor din fața gării Predeal Stațiunea Predeal este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine și al problemelor de creștere ale copiilor. Principalii factori de cură sunt aerul curat, fără praf sau alți agenți alergici, bogat în ozon și radiații ultraviolete, atmosferă ionizată și presiunea relativ scăzută a aerului. 2.2. Potențialul turistic al stațiunii turistice montane Predeal Potențialul turistic reprezintă ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-demografice și tehnico-economice, recunoscute științific, cantitativ și calitativ și dovedite ca reprezentând posibilități de valorificare turistică și dând o anumită funcționalitate pentru turism .
2.2.1. Resurse naturale Figura nr. 2.2. Sursa:https://www.google.ro/search?q=predeal+muntii+bucegi&espv
Relief. Principalele înălțimi depășesc frecvent 1100-1700 m, fiind reprezentate prin: Munții Baiului – Vf. Cocoșului (1478 m), Clăbucetul Azuga (1586 m); Munții Bucegi – Culmea Vlădețul (1210 m), Vf. Morarului (1194 m), Muchia Fitifoiu (1292 m), Clăbucetul Baiului (1137 m), Muchia Brădețului (1219 m); Muntele Postăvaru – la nord, cu Vf. Mușuroiu(1061 m), Dealul Cărbunarea (111 m); Muntele Piatra Mare – la nord-est, cu Vf. Piatra Mare (1843 m). Culmile montane secundare care se găsesc în apropierea stațiunii cu altitudini cuprinse între 1150- 1600 m și sunt reprezentate de: Munții Baiului – Muchia Susai (1300 m), Clăbucet Plecare (1301 m), Clăbucetul Taurului (1520 m); acestea coboară cu pante largi, prelungi către stațiune, fiind acoperite de păduri; Muntele Bucegi cu Vf. Gâlma Mare (1293 m) și Gâlma Mică (1173 m), Muntele Piatra Mare – cu Muntele Pietricica (1417 m), Șaua Pietricica (1249 m), Muntele Cioplea (1230 m). Monotonia peisajului oferit de aceste culmi mai puțin înalte este ruptă de relieful specific – lapiezuri, rupture de pantă, peșteri, doline, chei etc. – al Postăvarului. Clima. Se remarcă o nebulozitate mai redusă vara și mai pronunțată iarna; numărul mediu al zilelor de vară este de 25-30 cu temperature medii de 11-12̊C, iernile fiind prelungite, fapt care atestă existența unor condiții bune de practicare a sporturilor de iarnă; ninsorile cad în octombrie-aprilie, dar uneori și în luna mai (1-5 mai). Grosimea stratului de zăpadă este în medie de 40-60 cm, iar durata acestuia variază între 90 și 130 de zile. Fenomenul de producere a avalanșelor este practic inexistent, iar aerul este foarte curat și puternic ionizat, favorabil relaxării și tratamentelor antistres. Factori naturali. climat de munți mijlocii tonic-stimulent Figura nr. 2.3. Sursa:https://www.google.ro/search?q=lacul+paltinu+predeal&espv
Hidrografia. Stațiunea Predeal este situată în centrul României pe Valea Prahovei, între râurile Prahova și Timiș, la poalele munților Bucegi la nord-est de aceștia și cele ale munților Baiului la nord-vest. Izvorul mineral Câmpineanu conține apă clorurată, slab bicarbonatată, sodică hipotonă cu un debit de 3650L/24h. Izvorul mineral Valea Râșnovului conține apă clorurată, iodată, bromurată, slab bicarbonată, sodică concentrată. Izvorul mineral Teascu conține apă clorurată, iodată, bicarbonată, sodică, slab feruginoasă, hipotonă, cu debit de 6255L/24h . Figura nr. 2.4. Sursa:https://www.google.ro/search?q=predeal&es_sm
Vegetația. În stațiunea Predeal și în împrejurimile sale, covorul vegetal este deosebit de variat, aflându-se în concordanță cu condițiile fizico-geografice specifice acestei extremități a Carpaților Meridionali. În etajele montan inferior și montan mijlociu, se întâlnesc mai frecvent fagul, bradul și molidul, la care se mai adaugă laricea, paltinul, ulmul de munte, frasinul, plopul tremurător, mesteacănul. Etajului montan superior îi sunt caracteristice numai molidisurile pure prezente la peste 1500 m altitudine, în Valea lui Carp, Valea Peleșului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin cuprinde laricea și molidul, sub formă de pâlcuri. Tot aici mai apăr jneapanul și arinul de munte. Pajiștile și tufișurile alpine acoperă cele mai mari înălțimi ale munților, care se remarcă printr-un covor vegetal adaptat la vânt, uscăciune și temperaturi mai scăzute. Figura nr. 2.5.Sursa:https://www.google.ro/search?q=animale+de+munte+predeal
Fauna. Dintre animalele sălbatice refugiate în locuri ferite din împrejurimile Sinaiei, amintim câteva de interes cinegetic: cerbul, ursul, căprioara, capra neagră, mistrețul, lupul, vulpea, râsul. Acestora li se adaugă veverița, iepurele și diferiți șoareci de pădure. În apele cristaline din zonă, păstrăvul își are un mediu prielnic de viață. Dintre păsări pot fi menționate: mierla, gaița, pupăza, coțofana, ciuful de pădure, vulturul pleșuv, cocoșul de munte, găina sălbatică sau găinușa, privighetoarea, ciocănitoarea, cucul .
2.2.2. Resurse antropice Figura nr. 2.6. Sursa: https://www.google.ro/search?q=canionul+șapte+scări+imagini
Canionul Șapte Scări: Aflat în masivul Piatra Mare, în apropiere de comuna Dâmbu Morii, Canionul Șapte Scări poate fi admirat prin parcurgerea unui traseu cu un peisaj fantastic, de-a lungul pârâului Șipoaie. Se pornește de la altitudinea de 680 de metri și, cu toate că nu se depășește altitudinea de 980 de metri, acesta este un traseu recomandat amatorilor (responsabili) de senzații tari. Cascada Șapte Scări este a doua din Europa ca lungime și, ca atracție turistică, canionul acesteia este una dintre principalele destinații ale traseelor masivului Piatra Mare. Canionul Șapte Scări se parcuge urcând o serie de scări metalice, unele, pentru facilitarea urcării având un grad mai mare de înclinație, cea mai dificilă dintre ele fiind scara verticală. Scările sunt poziționate în înălțimea celor șapte cascade ce formează canionul, având o lungime de 160 de metri și o diferență de nivel de 58 de metri. Cea mai înaltă dintre acestea se bucură de o cădere de 35 de metri.
Figura nr. 2.7. Sursa: https://www.google.ro/search?q=cascada+tamina
Cascada Tamina. Ascunsă în inima munților Piatra Mare, la o altitudine de peste o mie de metri, cascada Tamina este o înșiruire de cinci cascade, dintre care cea mai mare are o cădere de zece metri. Se spune că Tamina s-a format prin prăbușirea unei peșteri și adâncirea unei vechi linii de drenaj care s-a instalat pe fisurile verticale în masa calcarelor. Acest proces de adâncire și modelare a cheilor este unul continuu, astfel că, în fiecare an, cascada Tamina are o nouă formă naturală cu care să își surprindă vizitatorii. Acțiunea intensă produsă asupra calcarului de căderea apei dă naștere unei serii de marmite circulare sau eliptice, care pot fi remarcate și în pereții cheilor. Arealul cascadei Tamina este și el unul deosebit de valoros la nivel european, deoarece aici se găsesc variate specii și locuri protejate, de la stâncile calcaroase la flora pajiștilor alpine.
Figura nr. 2.8. Sursa: http://www.directbooking.ro/obiectiv-peștera-de-gheață-piatra-mare
Peștera de Gheață: În masivul Piatra Mare, sub culmea Gâtul Chivei, în baza unui abrupt de câteva zeci de metri, este Peștera de Gheață. Peștera de Gheață este o încăpere lungă și îngustă, rece ca gheața, care coboară în munte. Peștera s-a dezvoltat pe o fisură verticală în blocul de calcar. Are circa 50 metri lungime, dar se îngustează atît de tare încât nu poate fi parcursă de oricine. Intrarea e o crăpătură între două stînci care parcă stau să cadă și printre care abia se poate strecura un om. Zona coborâtă a peșterii păstrează în interior temperaturi scăzute tot timpul anului, chiar și zăpadă. Stâncile de aici sunt unul dintre locurile favorite ale iubitorilor de cățărare. În lungul traseului care coboară, veți trece pe lângă un abrupt spectaculos cu numeroase microforme carstice: Prăpastia Urșilor. Figura nr. 2.9. Sursa: http://www.vacanța.com/obiective-turistice/predeal/cheile-râșnoavei
Cheile Râșnoavei. Localizate pe drumul ce leagă Râșnovul de Predeal, Cheile Râșnoavei reprezintă cea mai mare aventură oferită turiștilor curajoși ai stațiunilor din apropiere. Senzațiile tari sunt oferite în primul rând de instalația pentru bungee-jumping, extinsă pe o distanță de 100 de metri și care oferă, în funcție de experiența și curajul doritorilor, diferite înălțimi de la care se poate face căderea în gol (de la 45 la 155 de metri). Aventura cheilor Râșnoavei nu se limitează la săritura cu coarda elastică; această regiune încântătoare este arealul perfect pentru numeroase drumeții sau experiențe de alpinism, dispunând de trasee marcate și un peisaj potrivit evadării totale din stresul cotidian. Cele mai iubite trasee sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. La Cheile Râșnoavei există și trasee speciale pentru ciclism montan, ATV și motocross, via ferrata (trasee montane care pun la dispoziția alpinismului un sistem de scări, poduri,cabluri și alte instalații ce ușurează traseul, oferă o mai mare siguranță și nu necesită echipament alpin special) sau coborâre în rapel (coborârea unui perete abrupt într-un sistem de coardă dublă) .
Figura nr. 2.10. Sursa: https://www.google.ro/search?q=mănăstirea+sfântul+nicolae+predeal Mănăstirea Sf. Nicolae Predeal. Prima așezare umană atestată pe valea Olăreasa de la poalele muntelui Clăbucet, mănăstirea ortodoxă din Predeal a fost declarată monument istoric în 1919 și, din 1993 s-a reînființat ca fiind mănăstire de maici. Mănăstirea poartă azi hramul Nașterii Maicii Domnului și a fost ctitorită de ieromonahul Ioanichie. Până la construirea bisericii ortodoxe din Predeal a fost singurul lăcaș de spiritualitate ortodoxă din regiune. Biserica ce purta hramul Sfântului Nicolae deține o caracteristică inedită în faptul că iconostasul are o singură ușă diaconească. Arhitectura acesteia este de factură bizantină, cu abside și turlă pe naos, dar turla bisericii Sfântul Nicolae este înfundată și nu are legătură cu naosul (turlă falsă). Întreaga construcție este realizată în piatră de Caraiman, sub îngrijirea părintelui Gherman. Pictată în frescă, biserica nu purta semnătura pictorului, dar acesta este identificat ca fiind Nicolae Zugravul, grație unui manuscris din biblioteca mănăstirii.
Figura nr. 2.11. Sursa:https://www.google.ro/search?q=biserica+catolică+sfinții+împărați+ constantin+și+elena+predeal
Biserica Ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena. Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Predeal se situează în centrul orașului și este o raritate pe scena arhitecturală ortodoxă, deoarece îmbrățișează un stil alpin, modern. Construcția s-a finalizat în 2004, după 13 ani de muncă asiduă, iar calitatea lucrărilor dovedește pasiunea care a fost investită în ridicarea acestui lăcaș. Exteriorul și pridvorul bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt înfrumusețate cu mozaicuri în stil bizantin, iar interiorul se face remarcat prin vitraliile fascinante, icoanele și fresca religioasă. Stilul alpin, care ajută la integrarea în peisajul acestei regiuni muntoase, se face remarcat prin acoperișul înalt, cu margini coborâte foarte jos și care a permis amplasarea unor ferestre de tip mansardă. Înălțimea celor două turnuri tipic ortodoxe este subliniată de lanțul vertical de ferestre, iar contrastul dintre nuanța închisă a acoperișului și albul pereților exteriori subliniază calitatea specială a edificiului.
Figura nr. 2.12. Sursa: https://www.google.ro/search?q=monumentul+eroilor+predeal
Monumentul Eroilor. În piața gării întalnim Monumentul Eroilor, ridicat tot în memoria ostașilor care au căzut la datorie pe aceste meleaguri în Primul Război Mondial. Realizat în bronz și marmură de sculptorul Constantin Baraschi, monumentul este înălțat pe un soclu placat recent cu marmură, reprezentând trei ostași, unul plecat asupra mitralierei, altul rănit, iar cel din mijloc cu capul ridicat și pumnul strâns, sugerând dărzenia pe care ostașii au dovedit-o în apărarea gliei străbune.
Figura nr. 2. 13. Sursa: https://www.google.ro/search?q=predeal
Pârtiile de schii. Predealul se înscrie cu date și fapte în istoria schiului pe măsura cotelor ridicate ale reliefului său, fiind aproape imposibil să vorbești despre schiul românesc fără a pronunța numele acestei stațiuni. Schiorii predeleni sunt moștenitorii unei tradiții născute acum un secol și a unui areal muntos potrivit la perfecțiune practicării acestui sport. Schiul românesc este atestat la Predeal încă din 1880, iar dezvoltarea sa a luat două direcții principale: sportivii sași sau secui veniți din Brașov și turiști de lux ai capitalei, care schimbă acum pârtiile din Elveția pentru aventura Clăbucetului. Predealul oferă turiștilor săi douăsprezece pârtii, șase dintre acestea fiind omologate la nivel național, majoritatea fiind dotate cu instalații de transport pe cablu. Oferind un traseu cu nivel scăzut de dificultate, pârtia Clăbucet Sosire este dotată cu nocturnă și zăpadă artificială; pârtia Clăbucet Variantă este suplimentată cu tunuri de zăpadă, la fel ca și pârtia de grad dificil, Subteleferic. Pârtiile Clăbucet Plecare, Subteleferic și Clăbucet sunt omologate la nivel internațional. Dar nu doar schiul este sportul de iarnă ce atrage anual aici mii de turiști, oferta este mult mai extinsă cuprinzând snowboard, schi fond, biatlon sau patrulă.
2.3. Principalele stațiuni turistice montane competitoare din România
Poiana Brașov
Figura nr. 2.14. Sursa: https://www.google.ro/search?q=poiana+brașov+imagini&espv
Altitudine 950-1050. Așezare: Stațiunea cea mai modernă și mai solicitată face parte din teritoriul administrativ al municipiului Brașov, în județul omonim. Căi de acces. Această perlă a turismului montan, renumită mai ales pentru sporturile de iarnă, se află la 12 km de municipiul Brașov, pe un drum județean modernizat care leagă orașul amintit de localitatea Râșnov, situate pe E 60 și respective DN 73 A (12 km). Distanța față de cel mai apropiat aeroport – Sibiu – este de 151 km, iar față de aeroportul international Otopeni, de 164 km. Distanța față de capital este de 184 km. Relief. Stațiunea se regăsește la poalele Munților Postăvaru, la est și ale Munților Poienii Brașovului, la vest, pe un platou întins, larg ondulat cu altitudini cuprinse între 950-1050m. Clima. Climatul general este temperat continental cu influențe mai reci și umede ca urmare a diversității circulației maselor de aer. Astfel se remarcă confluent maselor de aer umed din vest și nord-vest cu cele continentale din est și explică existența unui climat alpin și montan. Factori naturali. climat de munți mijlocii tonic-stimulent. Floră. Alternanța pajiștilor (având o mare diversitate floristică) cu pădurile de conifere sau foioase imprimă zonei o atractivitate deosebită. Alte resurse turistice sunt rezervația și parcul natural Tâmpa, rezervația Stejărișul Mare din nord-vestul munților Postăvaru, rezervația peisagistică Postăvaru-culmea principală. Obiective turistice. Castelul Peleș, Castelul Bran, Munții Bucegi, Peștera Limanu, Parcul Național Retezat, Castelul Cantacuzino, Biserica Romano Catolică Congregatio Jesu , Turnul Negru, Turnul Alb, Biserica Sf. Nicolae. Stațiunea Poiana Brașov dispune de echipamente turistice variate, deținând o ofertă turistică bogată și competitivă, pentru diverse segmente de piață. Serviciile oferite sunt în general de bună calitate, ea detașându-se astfel de celelalte stațiuni montane din țara noastră.
Bușteni
Figura nr. 2.15. Sursa:https://www.google.ro/search?q=bușteni+imagini+iarna%5C&biw
Altitudine. 880-920 m Așezare. Stațiune balneoclimaterică în nord-vestul județului Prahova, la poalele munților Bucegi, așezată pe Valea Prahovei și dezvoltată în mod deosebit, pe partea dreaptă a râului. Primele case ale așezării au apărut în jurul anului 1800, la confluent Văii Cerbului cu Valea Prahovei, pe locul denumit „La Bușteni“. Ea a fost declarată oraș în anul 1946, iar astăzi include și localitatea Poiana Țapului. Căi de acces. Cu mijloace rutiere pe DN 1 (E60: Constanța-București-Brașov-Cluj-Borș), la 131 km de București și 40 km de Brașov. Cu trenul pe magistrala București-Brașov la stația Bușteni. El este o importantă stație CFR de pe magistralele feroviare care leagă capitala cu centrul, nordul sau nord-vestul țării, părți ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu Occidentul. Aeroportul international Otopeni se află la 111 km, iar cel național de la Băneasa la 124 km. Cel mai apropiat punct de frontieră este cel de la Giurgiu, la 195 km(rutier și feroviar). Relief. Principalele înălțimi depășesc frecvent 1700-2000m, fiind reprezentate prin: Munții Baiului – Vf. Baiului (1826m), Vf. Baiului Mare (1895m); Munții Bucegi – Muntele Obârșia (2005m), Piciorul Babelor cu Vf. Baba Mare (2292m), Muntele Cocora (2169m), Muntele Lăptici (2180m), Piatra Arsă (2101m), Vf. Jepii Mari (2071m). Toate aceste înălțimi includ roci calcaroase și conglomerate care dau un relief aparte, dominat de abrupturi, chei (Ialomiței, Zănoagei), peșteri (Ialomiței). Culmile montane secundare, care se găsesc în apropierea stațiunii, au altitudini mai reduse (1450 – 1800) și oferă un peisaj mai uniform, chiar monoton. Clima. Climatul general este temperat continental cu influențe mai reci și umede; climatul predominant este cel alpin și montan. Factori naturali. Climat de culoar montan, tonic – stimulent, izvoare cu apă minerală, clorurată, iodurată, bicarbonată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă (fond balnear de rezervă). Posibilități de tratament. Aerohelioterapie, instalații de hidrotermoterapie, electroterapie, masaj. Vegetație. Atractivitatea stațiunii este oferită și de prezența unei vegetații deosebit de interesante în Masivul Bucegi, cuprinzând numeroase specii rare și ocrotite, cum ar fi: floarea de colț, garofița, piciorul cocoșului de munte, iedera albă, smârdarul sau rhododendronul, laricea, etc.Alternanța pădurilor de conifere sau foioase cu pajiștile înflorite, regăsită pe traseele montane, conferă peisajului un farmec deosebit. Obiective turistice. Biserica Domnească (1899) Ortodoxă, Muzeul Cezar Petrescu, Crucea de pe muntele Caraiman, Monumentul Ultima Grenadă. Alte resurse turistice sunt Cascada Urlătoare, rezervația de narcise de pe muntele Cumpătu – Baiului, rezervația Piatra Arsă, rezervația botanică Babele. Oferta pentru practicarea sporturilor de iarnă este modestă, incluzând două linii de telecabină (prin care se face legătura cu Valea Ialomiței, la Peștera Padina) și un teleschi, deservind patru pârtii. Masivul Bucegi oferă poate cele mai interesante trasee montane din țară, de aceea posibilitățile de drumeție din stațiunea Bușteni sunt foarte numeroase; masivul este și un paradis al alpiniștilor, dar și al cercetătorilor.
Sinaia
Figura nr. 2.16. Sursa:https://www.google.ro/search?q=sinaia&espv
Altitudine. 800-1000 m Așezare. Sinaia este una dintre cele mai importante stațiuni climaterice din Carpați, aflată în nord-vestul județului Prahova, la poalele munților Bucegi, pe Valea Prahovei. Localitatea are o formă ușor alungită și s-a dezvoltat în mod deosebit pe partea dreaptă a Văii Prahova, în amonte de confluent cu râul Zgarbura, găsind parcă un loc de destindere către pantele domoale ale muntelui Furnica. Căi de acces. Cu mijloace rutiere: pe DN 1 (E 60): București-Sinaia 128 km, Brașov-Sinaia 47 km; pe magistrala feroviară: București-Brașov la stația Sinaia. Aeroportul international Otopeni se află la 103 km de stațiune pe E 60. Distanța față de București este de 123 km (E 60). Relief. Principalele înălțimi depășesc frecvent 1700-2000 m, fiind reprezentate prin: Munții Baiului – Vf. Drăgan (1775 m), Vf. Piscul Câinelui (1858 m), Vf. Vornicul (1627 m), Vf. Mierlei (1667 m), Vf. Răzoare (1640 m) – și Munții Bucegi – Muntele Furnica (2003 m), Vârful cu Dor (2003 m), Colții lui Babeș (1775 m), Oboarele Vânturiș (1942 m), Culmea Păduchiosul (1650 m). Majoritatea acestor înălțimi cuprind roci calcaroase și conglomerate care dau un relief aparte, dominat de abrupturi, chei, peșteri, etc. Clima. Climatul general este temperat continental cu influențe mai reci și umede ca urmare a diversității circulației maselor de aer. Astfel se remarcă confluent maselor de aer uned din vest și nord-vest cu cele continentale din est, care explică existența unui climat alpin și montan, cu aceleași caracteristici ca cel al stațiunii Bușteni, cu mențiunea că atât grosimea cât și durata stratului de zăpadă sunt mai mici, în schimb pericolul de producer a avalanșelor este mai redus. Factori naturali. Climat de culoar montan, tonic-stimulent, izvoare sulfuroase, oligominerale. Posibilități de tratament. Aeroterapie, instalații de hidrotermoterapie, electroterapie, chinetoterapie, inhaloterapie, cură de teren. Obiective turistice. Muzeul Peleș, Mănăstirea Sinaia, Muzeul George Enescu, Cazinoul Sinaia, Cascada Vânturiș, Rezervația de arini de munte din cartierul Cumpătul, Rezervația Peștera lui Bogdan, Turbăria Lăptici, Colții lui Barbeș cu stânjenelul de munte, Rezervația Baba din Vânturiș. Dotările pentru sporturi de iarnă oferă mai multe posibilități pentru turiștii amatori de această formă de agrement. Aici se află o școală pentru schi fond și alpin pentru adulți și copii, școală de snowboard, mai multe pârtii de schii (circa12), treasee amenajate pentru schi fond, teleferice (2 telecabine, 2 telescaune, 5 teleschiuri), telegondolă, pârtii de săniuș, precum și o pârtie de bob. Considerată “perlă” a Carpațiilor românești, Sinaia beneficiază de un cadru natural deosebit, de peisaje atractive, de un aer curat, puternic ozonat.
2.4. Indicatorii economico-financiari ai stațiunii Predeal
2.4.1. Structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități
Tabelul nr. 1
Legenda: ':' – date lipsa; 'c' – date confidentiale; 9999,00 – normal – date definitive; 9999,00 – îngroșat subliniat -date semidefinitive; 9999,00-îngroșat –date revizuite; 9999,00 – subliniat – date provizorii . Sursa: statistici.insse.ro
Se constată că numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în stațiunea Predeal oscilează de la un an la altul. Cele mai numeroase tipuri de cazare sunt pensiunile turistice, ajungând în anul 2013 la un număr de 62 de pensiuni, având în vedere ca în anul 2010 erau în număr de 21, fiind urmate de hoteluri, acestea având un număr de 28 în anul 2013.
Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități
Tabelul nr. 2
Legenda: ':'-date lipsă; 'c' –date confidențiale; 9999,00 – normal – date definitive; 9999,00 – îngroșat subliniat – date semnificative; 9999,00 – îngroșat – date revizuite; 9999,00 – subliniat – date provizorii. Sursa: statistici.insse.ro
În ceea ce privește sosirile turiștilor în structuri de primire existente în stațiune, se constată o creștere a numărului de turiști sosiți în hoteluri de la 68 977, în perioada 2009, la 102 674 în anul 2013. O creștere semnificativă se observă în cazul turiștilor sosiți în pensiunile turistice, numărul acestora crescând de la 17 422 în anul 2009, la 24 103 în anul 2013.
2.4.3. Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități
Tabelul nr. 3
Legenda: ':' – date lipsa; 'c' – date confidențiale; 9999,00 – normal – date definitive; 9999,00 – îngroșat subliniat – date semidefinitive; 9999,00-îngroșat –date revizuite; 9999,00 – subliniat – date provizorii. Sursa: statistici.insse.ro
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică al județului Brașov, se poate constata că cea mai mare parte a înnoptărilor se face în hoteluri, având o cifră de 213 078 în anul 2013, fiind urmată de pensiunile turistice cu o valoare de 55 067, în anul 2013. După cum se observa înnoptările în structuri de primire turistică înregistrează un trend ascendent în anul 2013 comparativ cu 2009 și 2010, această situație putându-se explica și prin faptul că Predeal este o stațiune foarte vizitată de către turiști.
2.4.4. Durata medie a sejurului Este un indicator al circulației turistice și arată numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într.o anumită zonă sau unitate de cazare.
Dms = (2.1.)
Durata medie a sejurului în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013
Tabelul nr. 4 – zile –
Dms2009 = 241 172 / 106 699 = 2, 26 zile
Dms2010 = 221 897 / 108 022 = 2, 05 zile
Dms2011 = 265 848 / 131 900 = 2, 02 zile
Dms2012 = 283 499 / 144 873 = 1, 96 zile
Dms2013 = 312 048 / 148 999 = 2, 09 zile
Se constată din tabelul nr. 4 o evoluție oscilantă în cazul sejurului mediu, având în vedere faptul că în anul 2009 durata medie a sejurului a fost de 2,26 zile față de 2012 unde durata medie a sejurului a fost de 1,96 zile. În anul 2013 se constată o ușoară creștere față de anul 2012, ajungând la 2,09 zile.
Figura nr. 2.17. Evoluția sejurului mediu în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013
Din analiza efectuată se poate observa că durata medie de sejur în unitățile de cazare turistică în perioada 2009-2013 a fost de 2 zile, 2009 este anul în care sejurul mediu a înregistrat valoarea cea mai mare de 2, 26 zile, urmând apoi o scădere ajungând în 2012 la valoarea de 1,96 zile.
2.4.5. Determinarea gradului de utilizare a capacității de cazare Acest indicator este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacității de cazare; se exprimă procentual. Formula de calcul este următoarea:
G = x 100 (2.2.)
Determinarea gradului de utilizare a capacității de cazare în stațiunea Predeal
în perioada 2009-2013
Tabelul nr. 5
– procente –
G2009 = ( 241 172 / 99 x 365 ) x 100 = (241 172 / 36 135) x 100 = 0,1498 x 100 = 14,98%
G2010 = ( 221 897/ 93 x 365 ) x 100 = 221 897 / 33 945 ) x 100 = 0,1530 x 100 = 15,30%
G2011 = ( 265 848 / 100 x 365 ) x 100 = 265 848 / 36 500 ) x 100 = 0,1372 x 100 = 13, 72%
G2012 = ( 283 499 / 104 x 365 ) x 100 = 283 499 / 37 960 ) x 100 = 0,1339 x 100 = 13, 39%
G2013 = ( 312 048 / 127 x 365 ) x 100 = 312 048 / 46 355 ) x 100 = 0,1486 x 100 = 14, 86%
În ceea ce privește gradul de utilizare a capacității de cazare în perioada 2009 – 2013, oscilează de la an la an, cea mai mare valoare fiind în anul 2010 cu un procent de 15, 30%, scăzând până în anul 2012 la un procent de 13, 39%.
a Figura nr. 2.18. Evoluția gradului de utilizare capacității de cazare în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013
Din datele analizate, se constată că gradul de utilizare a capacității de cazare a avut un procent de 15, 30% în anul 2010, urmând apoi treptat o scădere, ajungând în anul 2013 la un procent de 14, 86%.
2.4.6. Populația stabilă la 1 ianuarie pe județe, localități, grupe de vârstă și sexe
Tabelul nr. 6
Sursa: statistici.insse.ro
După cum putem observa în tabelul nr. 6, populația stațiunii Predeal variază de la an la an, ajungând din anul 2009 cu o populație de 5223 la 5109 în anul 2013.
2.4.7. Densitatea turistică Este un indicatorare arată cât de solicitate sunt țările de destinație. Are două modalități de calcul:
Densitatea turistică în raport cu populația
Dt în raport cu populația = = turiști/locuitor (2.3.)
Densitatea în raport cu populația în perioada 2009 – 2013
Tabelul nr. 7
– turisti/locuitor –
Dt2009 = 106 699 / 5 223 = 20,42 turiști/locuitor
Dt2010 = 108 022 / 5 183 = 20,84 turiști/locuitor
Dt2011 = 131 900 / 5 227 = 25,23 turiști/locuitor
Dt2012 = 144 873 / 5 156 = 28,10 turiști/locuitor
Dt2013 = 148 999 / 5 109 = 29,16 turiști/locuitor
Din datele analizate reiese faptul că densitatea în raport cu populația în perioada 2009-2013 oscilează de la an la an. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2013 cu 29,16 turiști/locuitor față de anul 2010 unde s-au înregistrat 20,84 turiști/locuitor.
Figura nr. 2.19. Evoluția densității turistice în raport cu populația în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013
Se poate observa că în stațiunea Predeal, densitatea turistică în raport cu populația a înregistrat o evoluție pozitivă și în curs de creștere. În anul 2011 s-a înregistrat o evoluție de 25,23 turiști/locuitor față de 2010 cu 20,84 turiști/locuitor, ajungând în anul 2013 să crească densitatea la 29,16 turiști/locuitor.
Densitatea turistică în raport cu suprafața
Suprafața turistică a stațiunii Predeal este de 58,4 km2
Dt în raport cu suprafața = = turiști/km2 (2.4.)
Densitatea în raport cu suprafața în perioada 2009 – 2013
Tabelul nr. 8
– turisti/km2 –
Dt 2009 = 106 699 / 58,4 = 1 827 turiști/km2
Dt2010 = 108 022 / 58,4 = 1 849 turiști/ km2
Dt2011 = 131 900 / 58,4 = 2 258 turiști/ km2
Dt2012 = 144 873 / 58,4 = 2 480 turiști/ km2
Dt2013 = 148 999 / 58,4 = 2 551 turiști/ km2
Din tabelul analizat se poate observa că densitatea turistică în raport cu suprafața oscilează cu valori mici de la an la an, astfel că în anul 2009 s-au înregistrat 1 827 turiști/km2 , în anul 2010 s-au înregistrat 1 849 turiști/km2, ajungând în anul 2012 cu o valoare de 2 480 turiști/km2, iar în 2013, unde s-a înregistrat cea mai mare valoare de 2 551 turiști/km2.
Figura nr. 2.20. Evoluția densității turistice în raport cu suprafața în stațiunea Predealîn perioada 2009-2013
În cazul stațiunii Predeal se poate observa în perioada 2009-2013 o creștere a numărului de turiști pe km2. În anul 2011 se înregistrau 2 258 turiști/km2 față de 2010 unde numărul de turiști/km2 era de 1 849, ajungând în anul 2013 la 2 551 turiști pe km2.
2.4.8. Funcția turistică O localitate (o zonă, o țară) are funcție turistică în momentul în care turismul (primirea și găzduirea turiștilor) reprezintă principala preocupare în structura activităților desfășurate, căreia i se consacră cea mai mare parte a locuitorilor.
Ft = (2.5.)
Funcția turistică a stațiunii Predeal în perioada 2009-2013
Tabelul nr. 9
– procente –
Ft2009 = 99 x 100 / 5223 = 1,89%
Ft2010 = 93 x 100 / 5183 = 1,79%
Ft2011 = 100 x 100 / 5227 =1,91%
Ft2012 = 104 x 100 / 5156 = 2,01%
Ft2013 = 127 x 100 / 5109 = 2,48%
În acest caz, în perioada 2009 – 2013 stațiunea Predeal înregistrează o tendință crescătoare a funcției turistice, ajungând în anul 2013 la 2,48% față de anul trecut unde s-a înregistrat un procent de 2,01%.
Figura nr. 2.21. Evoluția funcției turistice în stațiunea Predeal în perioada 2009-2013
În urma acestei analize, în perioada 2009-2013 stațiunea Predeal înregistrează o tendință crescătoare a funcției turistice, ajungând în anul 2013 la 2,48% față de anul 2010 unde s-a înregistrat un procent de 1,79%.
CAPITOLUL 3
STUDIEREA IMAGINII STAȚIUNII TURISTICE MONTANE PREDEAL ÎN RÂNDUL TURIȘTILOR DIN BUCUREȘTI
3.1. Faza preliminară a cercetării
Faza preliminară a cercetării constă în ansamblul activităților desfășurate pentru a putea răspunde la diferite întrebări legate de cercetare: » Ce problemă de marketing trebuie soluționată? » Care este scopul cercetării? » Ce informații sunt necesare pentru adoptarea unei decizii? » Ce obiective are cercetarea?
a) Definirea problemei decizionale În cadrul cercetării de față, problema decizională este „ Ce aspecte ale calității serviciilor trebuiesc implementate pentru a îmbunătății imaginea stațiunii turistice montane Predeal?” b) Scopul cercetării După aflarea problemei decizionale, următoarea etapă este aceea de stabilire a scopului cercetării. Scopul cercetării este Studierea imaginii stațiunii turistice montane Predeal, în rândul turiștilor din București, cât și descoperirea unor îmbunătățiri ce pot fi realizate pentru păstrarea turiștilor care frecventează stațiunea.
c) Obiectivele cercetării După stabilirea scopului cercetării, următoarea etapă este aceea de fixare a obiectivelor acesteia. Formularea acestor obiective constă în aprecierea la nivel operațional a informațiilor necesare pentru alegerea variantei optime de decizie. Atât obiectivele principale, cât și cele secundare sunt stabilite pornind de la scopul cercetării enunțat mai sus. Astfel obiectivele principale ale cercetării sunt: » Cercetarea măsurii în care imaginea stațiunii turistice montane Predeal este sau nu formată; » Cercetarea măsurii în care imaginea stațiunii turistice montane Predeal, în rândul turiștilor din București cu imaginea formată este favorabilă sau nefavorabilă; » Caracteristicile serviciilor ce contribuie la formarea imaginii; » Opinia turiștilor din București privind calitatea serviciilor oferite de către stațiunea turistică montană Predeal. Obiectivele secundare ale acestei cercetări sunt: » Cercetarea măsurii în care venitul persoanelor cu imagine formată influențează frecvența cu care aceștia vin în stațiunea Predeal; » Cercetarea măsurii în care vârsta influențează semnificativ cunoașterea stațiunii montane Predeal; » Cercetarea măsurii în care persoanele cu imagine formată este mulțumită sau nemulțumită de prețurile de cazare oferite de stațiunea Predeal; » Cercetarea masurii în care persoanele cu imaginea formată privesc posibilitățile de informare.
d) Ipotezele cercetări Plecând de la formularea obiectivelor stabilim următoarele ipoteze ale cercetării: 1. Imaginea stațiunii Predeal în rândul turiștilor din București: 1.1. Cea mai mare parte a turiștilor din București au o imagine formată despre stațiunea Predeal; 1.2. Majoritatea turiștilor din București pot aprecia calitatea serviciilor oferite de către stațiunea Predeal. 2. Natura imaginii stațiunii Predeal și caracteristicile primare ce o formează: 2.1. Peste 50% dintre turiștii din București și-au format o imagine favorabilă asupra stațiunii cauzată de nivelul ridicat al serviciilor oferite; 2.2. Majoritatea turiștilor din București și-au format o imagine favorabilă asupra stațiunii Predeal datorită serviciilor de cazare oferite. 3. Imaginea pozitivă sau negativă este creată prin prisma caracteristicilor serviciilor prestate de stațiunea Predeal: 3.1. Cea mai mare parte a turiștilor din București sunt mulțumiți de serviciile prestate în stațiunea Predeal; 3.2. Turiștii din București sunt mulțumiți de serviciile de cazare oferite în stațiunea Predeal; 4. Percepția calității serviciilor oferite, în rândul turiștilor din București: 4.1. Majoritatea turiștilor din București au o părere foarte bună, având în vedere calitatea serviciile de cazare oferite; 4.2. Cea mai mare parte a turiștilor din București sunt foarte mulțumiți de calitatea serviciilor de alimentație și agrement din stațiunea Predeal. 5. Percepția frecventării stațiunii Predeal în funcție de venit: 5.1. Venitul turiștilor din București influențează frecvența cu care aceștia frecventează stațiunea Predeal. 6. Percepția turiștilor din București privind posibilitățile de informare: 6.1. Turiștii au o imagine favorabilă asupra posibilităților de informare în legătură cu serviciile oferite în stațiunea Predeal; 6.2. Mare parte dintre turiști apreciază informațiile postate pe site-uri, pliante, cataloage ale stațiunii Predeal; 7. Percepția vârstei, în rândul turiștilor din București: 7.1. Cea mai mare parte din persoanele cu imagine formată fac parte din populația tânără. 8. Percepția tarifelor, în rândul turiștilor din București: 8.1. Turiștii din București cu o imagine formată apreciază tarifele practicate în stațiunea Predeal; 8.2. Majoritatea turiștilor din București ai stațiunii Predeal percep raportul calitate/tarif avantajos.
3.2. Faza de proiectare a cercetării Această fază cuprinde la rândul ei mai multe etape ce trebuie să răspundă la mai multe întrebări, printre care regăsim: » De unde anume vor fi obținute informațiile? » În ce mod vor fi culese unformațiile? » Cum vom sistematiza informațiile pe care urmează să le obținem? » Care va fi programul în care se va desfășura cercetarea? a) Metoda de recoltare a informației și costul cercetării În cadrul acestei cercetări am optat pentru cercetarea directă de tip sondaj. Forma de comunicare este una structurată, pe bază de chestionar, întrebările fiind formulate și adresate tuturor subiecților în aceeași ordine. Informațiile au fost recoltate prin completarea chestionarului de către operatorul de interviu pe baza informațiilor transmise de către respondent pe cale orală. În cadrul acestei cercetări au fost preferate întrebările închise și mixte, acest lucru s-a datorat faptului că întrebările închise ușurează codificarea chestionarului, iar în cazul întrebărilor mixte un avantaj extrem de important a fost acela că acestea permit respondenților să completeze acolo unde aceștia simt nevoia, unde nu sunt mulțumiți de variantele date de către chestionar. b) Definirea colectivității cercetate Colectivitatea cercetată se află în strânsă legătură cu obiectivele cercetării, iar în cazul acestei cercetări, aceasta este reprezentată de populația rezidentă în București. c) Unitatea de observare și unitatea de sondaj În cazul cercetării propuse, unitatea de observare coincide cu unitatea de sondaj, aceasta fiind reprezentată de către persoanele fizice cu vârsta de peste 18 ani, indiferent de sex sau de categoria socio-profesională. d) Determinarea mărimii și asigurarea reprezentativității eșantionului Cercetarea a avut caracter exploratoriu și instrumental, eșantionul cercetat fiind alcătuit din 385 de respondenți, selectându-se persoanele care au vizitat cel puțin o dată stațiunea Predeal. ( 3.1)
Din calcule a rezultat: = 385 persoane
e) Definirea variabilelor cercetării Variabilele sunt extrem de importante în cadrul unei cercetări de marketing. Acest termen reprezintă o caracteristică ce-și poate modifica valuarea. Astfel, o variabilă poate lua valori numerice sau categoriale. În cele ce urmează prezentăm variabilele ce vor fi luate în calcul în această cercetare, definind atât tipul de variabilă cât și din punct de vedere conceptual și operațional.
Tabelul 3.1. Definirea conceptuală și operațională a variabilelor
f) Determinarea cadrului temporal și spațial al cercetării Această cercetare s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2014. De asemenea, această cercetare a fost desfășurată în cadrul orașului București de către cei care au vizitat stațiunea Predeal și online pe site-urile de socializare. g) Structura chestionarului Întrebările din chestionar sunt formulate clar, pe înțelesul tuturor, fără a lăsa loc nelămuririlor sau ambiguităților. Întrebările folosite sunt în majoritatea cazurilor închise, dar există și o întrebare mixtă. În alcătuirea chestionarului am avut în vedere folosirea întrebărilor și a variantelor de răspuns astfel încât datele obținute să fie ușor de sistematizat, de centralizat și de prelucrat utilizând metode statistice și programe informatice (Word, Excel). Întrebările din chestionar au respectat o succesiune logică și au fost de mai multe tipuri, astfel: » întrebări de introducere (întrebările 3 și 4) sunt întrebări adresate intervievatului pentru a se familiariza cu tema cercetării; » întrebări filtru (întrebările 1 și 2) au fost introduse pentru a putea realiza o segmentare a eșantionului în subcolectivități omogene din punct de vedere a caracteristicilor cercetate; » întrebări de identificare (întrebările 9-14) sunt întrebări cu privire la vârstă, venit, mediu de reședință, ocupație și sexul persoanei intervievate; » întrebări de conținut (întrebările 5-8) sunt întrebări cu privire la obiectivele temei.
3.3. Faza de realizare a cercetării a) Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor obținute din cercetare Centralizarea, analiza și interpretarea datelor au fost realizate prin intermediul programelor Word și Excel din pachetul Microsoft Office. Datele au fost centralizate de la un număr de 385 de respondenți. Pentru o reprezentare mai bună a datelor s-au folosit tabele și grafice în cadrul cărora au fost prezentate frecvențele absolute și relative, oferindu-se totodată o viziune de ansamblu asupra datelor prezentate. După cum s-a observat din structura chestionarului, acesta abordează mai multe variabile, astfel: • cunoașterea stațiunii și frecvența de vizitare; • calitatea serviciilor prestate pe tipuri; • imaginea stațiunii; • tarifele practicate; • atracțiile principale ale stațiunii; • date de identificare a respondenților. În cele ce urmează vor fi caracterizate și analizate individual fiecare întrebare din chestionar.
Q 1. Ați vizitat cel puțin o dată stațiunea Predeal? Tabelul 3.2. Structura respondenților după vizitarea stațiunii Predeal
Prima întrebare a avut drept scop departajarea respondenților din punct de vedere al cunoașterii stațiunii Predeal, astfel pentru o acuratețe mai mare a analizei am considerat necesar să iau în calcul doar chestionarele completate de turiștii din București care au vizitat cel puțin o dată stațiunea Predeal.
Q 2. Ce anume va determinat să alegeți stațiunea Predeal? Tabelul 3.3. Structura respondenților privind alegerea stațiunii Predeal
Figura nr. 3.1. Nivelul mediu privind alegerea stațiunii Predeal Conform graficului, peisajul reprezintă cel mai important criteriu în alegerea stațiunii Predeal. Procentul respondenților care au dat acest răspuns este în valoare de 50,7%. Frumusețea naturii reprezintă al doilea criteriu important, având un procent de 25,1%. Un al treilea criteriu pe care respondenții îl consideră important este odihna, recreere, având o valoare de 8,3%. Celelalte criterii se pare ca sunt cele mai puțin importante pentru respondenți, cum ar fi: excursii,drumeții cu 4,1%, vizitare mănăstiri cu 3,4 %, pentru a cunoaște zona cu un procent de 3,4%, iar prețul accesibil în comparație cu alte stațiuni cu 5%.
Q 3. Cât de frecvent vizitați stațiunea Predeal într-un an? Tabelul 3.4. Structura respondenților dupa frecvența de vizitare a stațiunii Predeal
Figura nr. 3.2. Frecvența de vizitare a stațiunii Predeal
După cum putem observa, un procent destul de mare de 51,4% revine celor care frecventează stațiunea Predeal de 2-4 ori pe an, ceea ce indică un avantaj foarte mare pentru stațiune. Putem observa, de asemenea că un procent de 39,2% dintre respondenți frecventează stațiunea o singură dată pe an, 6,5% susțin că vin de 5-8 ori pe an, iar restul de 2,9%, susținând că vin mai mult de 8 ori pe an.
Q 4. De unde vă informați în principal despre stațiunea Predeal? Tabelul 3.5. Structura respondenților privind mediul de informare despre stațiunea Predeal
Figura nr. 3.3. Nivelul mediu de informare despre stațiunea Predeal
Majoritatea respondenților, mai exact 50,9% au aflat de această stațiune montană prin intermediul prietenilor și rudelor, iar 15,6% prin intermediul agențiilor de turism.O altă sursă de informare a fost cea de internet cu un procent de 13,5%. Cu toate că există pliante și cataloage, centre de informare turistică, târguri de turism și alte surse de informare nu ajută în totalitate la promovarea stațiunii având procente foarte mici și anume 5,0% pliante și cataloage, 3,9% centre de informare turistică, 6,7% târguri de turism.
Q 5. 1. Cum apreciați următoarele caracteristici ale stațiunii Predeal prin prisma serviciilor de cazare? Tabelul 3.6. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor de cazare pe categorii:
Figura nr. 3.4. Nivelul mediu privind aprecierea serviciilor de cazare pe categorii
Ierarhizând variabilele analizate din punct de vedere al gradului de apreciere privind serviciile de cazare ale Stațiunii Predeal putem observa: » Variabila cea mai apreciată reprezintă ” suficiența spațiului de cazare” căreia i s-a atribuit o medie de 4,42 puncte pe o scală de la 1 la 5. » Pe al II-lea loc s-a situat ”diversitatea”, media acesteia fiind de 4,39 puncte. » Sub nivelul mediu al aprecierii serviciilor de cazare regăsim ”curățenia spațiului de cazare” cu o valoare medie de 4,36 puncte. » Pe ultimul loc se situează ”locurile de parcare” cu o medie de 3,97 puncte, ceea ce denotă nemulțumirea turiștilor din București, având in vedere insuficiența spațiilor de parcare. Indicatorii obținuți pe baza datelor culese, indică faptul că, respondenții în general sunt mulțumiți de majoritatea serviciilor de cazare din cadrul stațiunii Predeal, media generală fiind de 4,29 puncte.
Q 5.2. Cum apreciați următoarele caracteristici ale stațiunii Predeal prin prisma serviciilor de alimentație ?
Tabelul nr. 3.7. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor de alimentație pe categorii:
Figura nr. 3.5. Nivelul mediu privind aprecierea serviciilor de alimentație pe categorii
Se poate observa din datele de mai sus că serviciile de alimentație oferite în Stațiunea Predeal au o imagine favorabilă, media înregistrată fiind mai mare decât serviciile de cazare, aceasta fiind de 4,51 puncte. Peste această valoare medie regăsim decât diversitatea serviciilor de alimentație, restul înregistrând medii mai mici sau egale cu media generală a serviciilor de alimentație. Un clasament al acestor servicii arată în felul următor: » Locul I, diversitatea serviciilor de alimentație, înregistrând o medie de 4,61 puncte; » Locul II, suficiența spațiilor de alimentație, cu o medie de 4,51 puncte; » Locul III, curățenia spațiilor de alimentație, cu o medie de 4,49 puncte; » Ultimul loc și anume locul IV, îl ocupă tarifele serviciilor de alimentație, cu o medie de 4,44 de puncte.
Q 5.3. Cum apreciați următoarele caracteristici ale stațiunii Predeal prin prisma serviciilor de agrement? Tabelul nr. 3.8. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciile de agrement pe categorii:
Figura nr. 3.6. Nivelul mediu privind aprecierea serviciilor de agrement pe categorii
Din punctul de vedere al serviciilor de agrement, în general nivelul răspunsurilor respondenților pentru serviciile de agrement a dus la o medie de 4,35 puncte. Ierarhizând variabilele analizate, luate în calcul caracteristicile din categoria serviciilor de agrement, a reieșit următoarea clasificare: » Pe primul loc s-a situat ”suficiența spațiilor de agrement”. Această caracteristică a avut o medie a răspunsurilor de 4,46 puncte pe scala diferențiala semantică folosită în acest caz; » Pe locul II s-a situat ”suficiența spațiilor de cluburi, baruri, terase și restaurante” pe care le au la dispoziție turiștii din București în stațiunea Predeal. Astfel, această caracteristică a înregistrat o medie a răspunsurilor de 4,45 puncte. » Locul III a fost ocupat de caracteristica ”diversitate”, aceasta înregistrând o medie a răspunsurilor de 4,39 puncte. » Facilitățile de tratament și spa-uri s-a situat pe locul IV din punct de vedere al respondenților cu o medie de 4,26 puncte. »”Tarifele” a obținut o medie a răspunsurilor de 4,21 puncte, medie ce a plasat această caracteristică pe ultimul loc. Astfel, din aceste medii ale răspunsurilor respondenților, observăm faptul că turiștii din București sunt mulțumiți de serviciile de agrement.
Q 5.4. Cum apreciați următoarele caracteristici privind stațiunea Predeal prin prisma pârtiilor de schi? Tabelul nr.3.9. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a pârtiilor de schi pe categorii:
Figura nr. 3.7. Nivelul mediu privind aprecierea pârtiilor de schi pe categorii Calculând structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a pârtiilor de schi, cea mai apreciată caracteristică este ”gradul de dificultate al pârtiei” cu o medie de 4,62 puncte, fiind urmată de încă două caracteristici precum ”lungimea și aparatele pe cablu (telecabina, telescaunul,teleschiurile)” care au avut aceeași medie și anume 4,51 puncte. O ultimă caracteristică apreciată de către respondenți a fost cea de ”închirieri echipamente” cu o medie de 4,39 puncte.În concluzie putem spune că părerea respondenților față de pârtiile de schi este una bună și foarte bună. Q 5.5. Cum apreciați următoarele caracteristici ale stațiunii Predeal prin prisma serviciilor oferite? Tabelul nr. 3.10. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a serviciilor oferite în stațiunea Predeal pe categorii:
Figura nr.3.8. Nivelul mediu privind serviciile oferite în stațiunea Predeal pe categorii
Se poate observa din datele de mai sus că serviciile oferite în stațiunea Predeal au o imagine favorabilă, cea mai mare medie înregistrându-se la ”calitatea serviciilor oferite de unitățile de cazare” cu o medie de 4,56 puncte. O altă apreciere a fost facută asupra ”calității serviciilor oferite de unitățile de alimentație” cu o medie de 4,46 puncte. Pe ultimul loc a fost aplasată ”calitatea serviciilor oferite de unitățile de agrement” cu o medie de 4,42 puncte. Indicatorii obținuți pe baza datelor culese, ne indică faptul că, respondenții în general sunt mulțumiți de calitatea serviciilor oferite în stațiunea Predeal, media generală fiind de 4,48 de puncte.
Q 5.6. Cum apreciați următoarele caracteristici prin prisma personalului din stațiunea Predeal? Tabelul nr.3.11. Structura respondenților în funcție de nivelul de apreciere a personalului din stațiunii Predeal pe categorii:
Figura nr. 3.9. Nivelul mediu privind aprecierea personalului din stațiunea Predeal pe categorii
Pe ansamblu, putem spune ca imaginea pe care și-au creat-o respondenții față de personalul din stațiunea Predeal este una favorabilă, aceasta având media de 4,43 puncte, fiind o medie foarte bună pe scala de cinci niveluri. Această imagine favorabilă a fost creată în principal de către ”nivelul de pregătire al personalului” cu o medie de 4,51 puncte, fiind urmată de ”suficiența personalului”. Sub această medie de ansamblu putem găsi mediile aferente atitudinii și comportamentului personalului (4,44 puncte) și amabilitatea personalului (4,27 puncte).
Q 6. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? Tabelul nr. 3.12.
Figura nr. 3.10. Nivelul mediu al evaluării privind acrivitățile stațiunii Predeal
Tot în această parte a chestionarului, respondenții au trebuit să-și exprime acordul sau dezacordul cu privire la anumite afirmații ce priveau anumite caracteristici de calitate ale serviciilor Stațiunii Predeal. » Principala caracteristică apreciată de către respondenți a fost suficiența spațiilor de cazare (stațiunea dispune de un număr mare de locuri de cazare, ceea ce determină atragerea cât mai multor turiști din București), această afirmație având media cea mai mare, și anume 1,64 puncte (pe o scală de la +2 la -2). » În urma analizei efectuate a reieșit faptul că pe locul II respondenții au poziționat raportul calitate/preț pentru cazare ca fiind optim cu o medie de 1,59 puncte. » Confortul camerei de hotel este în conformitate cu clasificarea reprezintă o altă caracteristică analizată. Media obținută de această caracteristică fiind de 1,51 puncte, ceea ce arată aprecierea turiștilor față de această caracteristică. » O altă caracteristică apreciată de către respondenți este suficiența spațiilor de alimentație, aceasta având o medie de 1,49 puncte, ceea ce denotă o atracție și mai mare de turiști. Cu toate că media variază de la un minim de 0,89 puncte în cazul calității serviciilor de agrement, până la 1,64 puncte în cazul suficienței spațiilor de cazare, putem spune că toate caracteristicile analizate au o imagine favorabilă, mediile acestora fiind mai mari de 0,5 puncte, adică limita inferioară pentru nivelul ”acord” pe scala noastră. Putem spune totuși, că principalele caracteristici apreciate de respondenți au fost cele legate de cazare, alimentație, agrement, tarife, acestea înregistrând mediile cele mai mari.
Q 7. Ce anume nu apreciați la stațiunea Predeal? Tabelul nr. 3.13. Nemulțumirile respondenților față de stațiune
Figura nr. 3.11. Nemulțumirile respondenților față de stațiune Din datele analizate reiese faptul că respondenții sunt nemulțumiți de ”tarifele” practicate în stațiune cu un procent de 20,5%, ceea ce ar putea influența scăderea numărului de turiști. O altă nemulțumire a respondenților a fost ”aglomerația pârtiilor” cu un procent de 19,4%, întrucât și această caracteristică ar putea influența numărul de turiști. ”Insuficiența aparatelor pe cablu” reprezintă tot o nemulțumire a turiștilor din București, având un procent de 18,7%. În urma acestor date analizate putem observa faptul că respondenții au și nemulțumiri față de stațiunea Predeal, ceea ce denotă faptul că necesită îmbunătățiri.
Q 8. Per ansamblu apreciați stațiunea Predeal ca fiind: Tabelul nr.3.14. Aprecierile vizitatorilor din București cu privire la imaginea creată pe ansamblu de către stațiunea Predeal
Figura nr. 3.12. Imaginea de ansamblu creată de stațiunea Predeal Per ansamblu putem spune că imaginea creată de stațiunea Predeal în rândul turiștilor din București este o imagine favorabilă, având o medie de 4,04 puncte. Astfel, 18% dintre respondenți consideră că această stațiune a reușit să-și creeze o imagine foarte bună în rândul respondenților, în timp ce majoritatea ( 69%) consideră această imagine ca fiind bună. De asemenea un procent de 11% dintre respondenți consideră imaginea ca fiind acceptabilă, iar diferența de 2% o consideră slabă.
Q 9. Sexul respondentului Tabelul nr. 3.15. Sexul respondentului
Figura nr. 3.13. Structura respondenților după sex
Din punctul de vedere al acestui factor de identificare, sexul respondenților, putem observa că structura ponderilor diferă. Astfel, putem observa că 45% dintre cei care au răspuns la acest chestionar au fost bărbați, în timp ce majoritatea, de 55 de procente, au fost femei.
Q 10. Grupa de vârstă în care se încadrează turiștii din București ai stațiunii Predeal Tabelul nr. 3.16. Grupa de vârstă în care se încadrează turiștii din București ai stațiunii Predeal
Figura nr. 3.14. Structura respondenților în funcție de vârstă
Analizând această caracteristică observăm că majoritatea turiștilor din București ai stațiunii Predeal sunt persoane tinere, cei mai numeroși fiind cei cu vârsta cuprinsă între 26-35 ani, aceștia reprezentând peste 34% din turiștii stațiunii, urmați îndeaproape de categoriile de persoane cu vârsta cuprinsă între 20-25 ani cu un procent de 26% și cei cu vârsta cuprinsă între 36-50 ani cu un procent de 23%. Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani reprezintă peste 16 procente, în timp ce turiștii cu vârsta până în 20 de ani nu depășesc un procent din totalul respondenților.
Q 11.Ultima școală absolvită Tabelul nr. 3.17. Ultima școală absolvită de către respondenți
Figura nr. 3.15. Structura respondenților după studii Din punctul de vedere al gradului de instruire, se observă faptul că turiștii din București care au absolvit o facultate sunt numeroși, ei reprezentând 41% din totalul respondenților, în timp ce cei care au absovit o școală doctorală sunt de 5%. Un procentaj destul de mare a fost reprezentat și de respondenții care au absolvit liceul (31%). Pe locul patru, în ordinea procentajului, se află cei care au finalizat cursurile masterale cu 22%, iar cei care au finalizat cursurile gimnaziale reprezentând decât un procentaj.
Q 12. Ocupația respondentului Tabelul nr. 3.18. Structura respondenților după ocupație
Figura nr. 3.16. Structura respondenților după ocupație Din punctul de vedere al gradului de ocupație, se observă faptul că majoritatea respondenților sunt ”angajați” cu un procent de 57%, iar un procent de 28% sunt ”studenți”. Un procentaj de 9% se observă în cazul celor ”liberi profesioniști”. Cel mai mic procentaj a fost observat în cazul celor ”șomeri” cu un procentaj de 1%.
Q 13. Venitul mediu Tabelul nr. 3.19. Venitul mediu
Figura nr. 3.17. Structura respondenților după venit Din datele analizate putem observa că cei care vizitează stațiunea Predeal sunt cei care au venituri sub 1000 ron, aceștia reprezentând 55% dintre respondenți, în timp ce turiștii cu venituri mari, de peste 3000 lei reprezintă doar 6%, cei cu venitul mediu cuprins între 2000-3000 lei, 14%, în timp ce cei cu venitul cuprins între 1000-2000 ron reprezintă peste 25% din totalul celor intervievați.
Q 14. Mediul de reședință Tabelul nr. 3.20. Mediul de reședință
Figura nr. 3.18. Structura respondenților după mediul de reședință Din datele analizate reiese faptul că majoritatea respondenților care au vizitat stațiunea Predeal provin din mediul urban și anume București, reprezentând peste 92%, iar cei cu procentul de 8% provin din mediul rural dar cu reședința în București.
CAPITOLUL 4 RAPORTUL FINAL AL CERCETĂRII
4.1. Evaluarea ipotezelor stabilite
În cadrul acestei cercetări am optat pentru cercetarea directă de tip sondaj. Forma de comunicare este una structurată, pe bază de chestionar. Această cercetare s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2014. De asemenea, cercetarea a fost desfășurată în cadrul orașului București de către cei care au vizitat stațiunea Predeal și online pe site-urile de socializare. Datele au fost centralizate de la un număr de 385 de respondenți. Pentru o reprezentare mai bună a datelor s-au folosit tabele și grafice în cadrul cărora au fost prezentate frecvențele absolute și relative, oferindu-se totodată o viziune de ansamblu asupra datelor prezentate. În urma centralizării și analizării datelor au rezultat următoarele tipuri de informații: ► Majoritatea celor intervievați cunoșteau stațiunea Predeal, având totodată o imagine formată despre această stațiune și despre serviciile oferite în momentul în care datele au fost obținute. Astfel majoritatea celor intervievați au declarat că au vizitat cel puțin o dată stațiunea Predeal. Putem spune că ipoteza 1.1. Cea mai mare parte a turiștilor din București au o imagine formată despre stațiunea Predeal, se confirmă. ► Respondenții au declarat că apreciază calitatea serviciilor oferite de către stațiunea Predeal, astfel putem spune că ipoteza 1.2. Majoritatea turiștilor din București pot aprecia calitatea serviciilor oferite de către stațiunea Predeal, se confirmă. ► Din punctul de vedere al naturii imaginii create în rândul turiștilor din București de către stațiunea Predeal, putem spune că marea parte dintre respondenți au o imagine favorabilă despre această stațiune, media răspunsurilor acestora fiind de 4,04 puncte ( pe o scală de la 5 la 1). De asemenea cea mai mare parte a respondenților 264 (din cei 385 ai eșantionului calculat) afirmat că au o imagine bună cu privire la stațiunea Predeal. Din aceste date reiese faptul că ipoteza 2.1. Peste 50% dintre turiștii din București și-au format o imagine favorabilă asupra stațiunii cauzată de nivelul ridicat al serviciilor oferite, se confirmă. ► Ipoteza 2.2. Majoritatea turiștilor din București și-au format o imagine favorabilă asupra stațiunii Predeal datorită serviciilor de cazare oferite, se confirmă. ► Serviciile oferite de către stațiunea Predeal reprezintă o altă caracteristică ce stă la baza formării unei imagini favorabile sau nefavorabile în rândul turiștilor din București. Din datele analizate reiese faptul că cea mai mare parte a respondenților au o imagine bună și foarte bună cu privire la serviciile oferite cu o medie de 4,48 puncte, astfel, putem spune că ipoteza 3.1. Cea mai mare parte a turiștilor din București sunt mulțumiți de serviciile prestate în stațiunea Predeal, se confirmă. ► Din punct de vedere al serviciilor de cazare oferite în stațiunea Predeal, majoritatea respondenților cu o medie de 4,29 puncte au avut o imagine bună și foarte bună ceea ce rezultă că ipoteza 3.2 Turiștii din București sunt mulțumiți de serviciile de cazare oferite în stațiunea Predeal, se confirmă. ► Având în vedere calitatea serviciilor oferite în stațiunea Predeal, cea mai mare parte a respondenților cu o medie de 4,48 puncte din 5 posibile, au o părere bună și foarte bună. Astfel, putem spune că ipoteza 4.1. Majoritatea turiștilor din București au o părere foarte bună, având în vedere calitatea serviciilor oferite, se confirmă. ► Având în vedere calitatea serviciilor de alimentație și agrement din stațiune Predeal, cea mai mare parte a respondenților declarându-se foarte mulțumiți de aceste servicii, întrucât putem spune că ipoteza 4.2. Cea mai mare parte a turiștilor din București sunt foarte mulțumiți de calitatea serviciilor de alimentație și agrement din stațiunea Predeal, se confirmă. ► Din datele analizate reiese faptul că cea mai mare parte a respondenților au un venit cu media sub 1000 ron ceea ce determină frecventarea turiștilor în stațiunea Predeal. Astfel, putem spune că ipoteza 5.1. Venitul turiștilor din București influențează frecvența cu care aceștia frecventează stațiunea Predeal, se confirmă. ► Posibilitățile de informare reprezintă un alt criteriu de apreciere a calității serviciilor oferite în stațiunea Predeal. Din datele analizate în cadrul acestei cercetări reiese faptul că informațiile puse la dispoziție de către stațiunea Predeal au un grad de acuratețe ridicat și sunt relevante. Astfel, stațiunea Predeal pune la dispoziția turiștilor o gamă variată de posibilități de informare atât directe cât și indirecte. Din punctul de vedere al turiștilor, majoritatea respondenților s-au declarat mulțumiți de posibilitățile de informare despre serviciile prestate în stațiune. Putem spune că ipoteza 6.1.Turiștii au o imagine favorabilă asupra posibilităților de informare în legătură cu serviciile oferite în stațiunea Predeal, se confirmă. ► Ipoteza 6.2. Marea parte dintre turiști apreciază informațiile postate pe site-uri, pliante, reviste ale stațiunii Predeal, se infirmă, deoarece majoritatea respondenților (196) au declarat că mediile de informare despre stațiune vin din partea prietenilor și rudelor care au mai vizitat stațiunea spre deosebire de mediile de informare de pe site-uri unde au răspuns decât 52 de respondenți, iar din pliante și cataloage doar 19 respondenți. ► Ipoteza 7.1. Cea mai mare parte din persoanele cu imagine formată fac parte din populația tânără, se confirmă. ► Din punctul de vedere al tarifelor practicate în stațiunea Predeal majoritatea respondenților au apreciat tarifele ca fiind acceptabile în timp ce o parte din respondenți le consideră mari și foarte mari. Putem spune deci că ipoteza 8.1. Turiștii din București cu o imagine formată apreciază tarifele practicate în stațiunea Predeal, se confirmă. Totodată, majoritatea respondenților apreciază raportul calitate/preț ca fiind bun, în urma acestui rezultat putem spune că ipoteza 8.2. Majoritatea turiștilor din București ai stațiunii Predeal percep raportul calitate/tarif avantajos, se confirmă. În concluzie, putem afirma că imaginea stațiunii Predeal în rândul turiștilor din București este o imagine favorabilă, aceasta datorându-se calității serviciilor de cazare, alimentație și agrement, ele fiind în conformitate cu așteptările turiștilor, peisajelor și frumuseților naturale existente în stațiune, a personalului din stațiunii ce oferă servicii care sunt percepute ca având o calitate superioară și nu în ultimul rând tarifele care reflectă un raport calitate/preț destul de avantajos. 4.2. Puncte forte și slabe ale stațiunii Predeal Puncte forte: • Relieful variat care determină prezența numeroaselor obiective turistice naturale:domenii schiabile, trasee pentru drumeții și alpinism; • Climatul temperat-continental este favorabil dezvoltării turismului montan, datorită condițiilor optime practicării sporturilor de iarnă, drumețiilor; • Existența unei vegetații variate și a unei faune bogate și diverse are ca efect dezvoltarea turismului profesional și științific datorită valorii lor. Fauna are valoare estitică, recreativ-cinegetică și științifică; • Existența a numeroase spații de cazare: hoteluri, pensiuni turistice, vile turistice; • Existența a numeroase spații de alimentație; • Existența unităților de agrement dau posibilitatea turiștilor să-și petreacă timpul liber într- un mod cât mai plăcut. Agrementul constituie în prezent motivația oamenilor de a călătorii pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa și distra; • Transport modern prin aparatele pe cablu care facilitează urcarea mai rapidă a turiștilor; • Prezența transporturilor rutiere care circulă frecvent, pentru a evita aglomerația și tranzitarea mai ușoară a orașului Predeal, fără a fi necesară schimbarea mai multor mijloace de transport. Doratea autobuzelor moderne contribuie la deplasarea mai confortabilă a turiștilor până în stațiunea Predeal; • Existența a numeroase obiective turistice atât naturale cât și antropice; • Stațiunea Predeal dispune de opt pârtii de schi; • Suficiența și amabilitatea personalului; • Proximitatea față de București.
Puncte slabe: • Prețurile practicate de hoteluri și centrele de agrement sunt mai mari decât veniturile turiștilor din București; • Numărul redus de parcări din Predeal duce la blocarea traficului, deoarece mașinile care nu au loc în parcare sunt lăsate în locuri interzise; • Lipsa unui punct de informare turistică; • Insuficiența spațiilor de agrement; • Tarifele practicate de aparatele pe cablu sunt prea mari; • Uneori insuficiența spațiilor de cazare. Conform Analizei Swot, din punctele tari, reiese faptul că Predeal este o stațiune densă și modernă, având în vedere dotările turistice din țara noastră. Desigur, trebuiesc enunțate și punctele slabe ce confirmă prețurile ridicate față de veniturile turiștilor din București și numărul redus de parcări auto ceea ce duce la agomerarea în stațiune. 4.3. Propuneri de îmbunătățire a imaginii Stațiunii Predeal Pe baza cercetărilor și a analizelor efectuate în cadrul prezentei lucrări, propun următoarele: › Găsirea unui echilibru mai bun în favoarea turiștilor, între cheltuieli și tarife, deoarece tarifele au o importanță din ce în ce mai mare în alegerea unei stațiuni, acest lucru datorându-se în principal situației economice din prezent și anume reducerea spațiilor de cazare și a aparatelor pe cablu; › Existența unui număr mai mare de pârtii de schi special concepute pentru diverse sporturi de iarnă cum ar fi biatlon, schi fond, sărituri cu schiurile, pistă pentru bob; › Existența unui număr cât mai mare de locuri de parcare, având în vedere frecvența de vizitare a stațiunii; › Îmbunătățirea serviciilor oferite turiștilor în concordanță cu cerințele lor. Stațiunea Predeal trebuie să studieze în permanență gradul de satisfacție al turiștilor, punând totodată la dispoziția acestora posibilitățile de feet-back, de efectuare a propunerilor de îmbunătățire; › În ceea ce privește unitățile de agrement, acestea ar trebui să fie într-un număr cât mai mare deoarece au devenit motivul pentru care turistul călătorește și deschiderea unor centre SPA; › Pe pârtiile de schi cu diverse grade de dificultate ar trebui sa se accepte doar turiștii cu un anumit nivel de pregătire; › Perfecționarea continuă și suficiența personalului atât din spațiile de cazare, alimentație și agrement cât și cel aflat la pârtiile de schi, deoarece aceștia se află la interfața cu turistul și reprezintă o componentă extrem de importantă (poate cea mai importantă) a percepției calității serviciilor oferite în stațiunea Predeal. Putem concluziona că stațiunea Predeal, prin serviciile oferite și prin implementarea propunerilor de îmbunătățire poate să ajungă a fi prima stațiune montană din România care se află în conformitate cu așteptările turiștilor.
CONCLUZII
În realizarea prezentei lucrări am pornit de la identificarea unor serii de obiective ce vizează problematica calității serviciilor și identificarea acelor caracteristici de calitate ce stau la baza satisfacției vizitatorilor. Capitolul I cuprinde problemele teoretice de cercetări de marketing, având în vedere definiția cercetărilor de marketing, rolul și scopul cercetărilor de marketing, tipologia și nu în ultimul rând cele trei faze ale cercetării de marketing pe baza cărora am dezvoltat studiul de caz. Capitolul II constă într-un scurt isoric al apariției stațiunii Predeal, al potențialului turistic pe care îl are și principalele stațiuni competitoare. În acest capitol am analizat indicatorii economico- financiari ai stațiunii Predeal, analizându-i pe cei mai importanți astfel încât să pot afla cât de vizitată este stațiunea, care este suprafața și populația pe care o ocupă prin intermediul unor grafice. Capitolul III constă într-o cercetare de tip sondaj, având drept scop “Studierea imaginii stațiunii turistică montană Predeal în rândul turiștilor din București”. Această cercetare vine să clarifice imaginea avută de către stațiunea Predeal în rândul turiștilor. Cercetarea a pornit de la o serie de ipoteze conform cărora turiștii apreciază calitatea serviciilor prestate de către stațiune, această apreciere fiind dată de către unitățile de cazare, alimentație, agrement, raport calitate/preț, pârtiile de schi și personal. Pornind de la aceste ipoteze, principalele obiective au vizat determinarea percepțiilor turiștilor privind stațiunea Predeal. Această cercetare a fost efectuată pe un eșantion de 385 de respondenți selecționați din rândul turiștilor care au vizitat stațiunea Predeal. Pentru efectuarea acestei cercetări am optat pentru cercetarea directă de tip sondaj. Forma de comunicare a fost una structurată, pe bază de chestionar, întrebările fiind formulate și adresate tuturor subiecților în aceeași ordine. Această cercetare s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2014 în cadrul orașului București de către cei care au vizitat stațiunea Predeal și online pe site-urile de socializare. Din rezultatele acestei cercetări a reieșit faptul că stațiunea Predeal are o imagine favorabilă în rândul respondenților, printre principalele atribute apreciate de către respondenți fiind serviciile de alimentație oferite aceștia declarându-se mulțumiți de existența a numeroase spații și diversități de alimentație. Un alt punct forte reieșit din cercetare au fost serviciile de cazare pe care stațiunea le pune la dispoziție turiștilor, aceștia declarându-se mulțumiți de suficiența spațiilor de cazare, diversitate și curățenia spațiilor de cazare. Raportul calitate/preț a fost o altă caracteristică apreciată de către respondenți, având o părere bună și foarte bună cu privire la tarifele practicate în stațiunea Predeal. O ultimă caracteristică apreciată de către respondenți a fost personalul aflat în stațiunea Predeal, respondenții fiind mulțumiți de nivelul de pregătire al personalului acesta reprezentând un aspect foarte important privind stațiunea. Toate aceste caracteristici favorabile respondenților au fost analizate și interpretate grafic, astfel, putându-se afla nivelul de apreciere al turiștilor pentru fiecare caracteristică în parte. Capitolul IV constă în raportul final al cercetării. Am luat fiecare ipoteză în parte pentru a vedea dacă se confirmă sau infirmă, după aceea am stabilit punctele forte și slabe ale stațiunii Predeal, iar în ultima parte am propus îmbunătățirile stațiunii. Din toate acestea a reieșit faptul că stațiunea Predeal este o stațiune favorabilă și apreciată pentru serviciile oferite în rândul turiștilor din București.
BIBLIOGRAFIE
Balaure Virgil (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2000;
Băbuș Domnicu, Cercetări de marketing, Editura Printech, București, 2008;
Bălășescu Marius, Cercetări de marketing, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008;
Băltărețu Andreea, Necșu Nicolae, Neacșu Monica, Economia Turismului. Studii de caz, Statistici, Legislație, Editura Uranus, București, 2008;
Cătoiu Iacob (coordonator), Cercetări de marketing. Tratat, Editura Uranus, București, 2009;
Cătoiu Iacob (coordonator), Proiectarea cercetărilor de marketing, în Balaure Virgil (coordonator), Editura Uranus, 2000;
Drăguț Bogdănel Marian, Cercetări de marketing, Editura Pro Universitaria, București, 2012;
Grigore Georgeta, Resurse și Destinații Turistice Românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2010;
Meghișan Gheorghe, Stancu Ion, Meghișan Georgeta Mădălina, Cercetări de marketing, Editura Sitech, Craiova, 2008;
Naghi Remus-Ionuț, Dragomir Anca Cristina, Cercetări de marketing, Editura Solness, Timișoara, 2010;
Nicolae, Băltărețu Andreea, Economia Turismului. Lucrări practice. Statistici. Reglementări, Editura Uranus, București, 2005;
Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Băltărețu Andreea, Drăghilă Marcela, Resurse și Destinații turistice –interne și internaționale-, Editura Universitaria, București, 2009;
Valerică (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004;
Teleșpan Constantin, Cercetări de marketing. Studiul Pieței, Editura Burg, Sibiu, 2009;
Toma Andrei, Cercetări de marketing. Teorie și aplicații, Editura Cetatea de scaun, Târgoviște, 2011;
Zaharia Valentina, Dogaru Mihaela Mirela, Marketing. Note de curs, Editura ProUniversitaria, București, 2011;
Zima Liliana, Cercetări de marketing. Note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2005.
*** romania.directbooking.ro *** www.directbooking.ro *** www.ecomunitate.ro *** www.primaria-predeal.ro *** www.romanianmonasteries.org/ro *** www.statistici.insse.ro *** www.tourismguide.ro *** www.vacanța.com *** www.vacanțeșicălătorii.ro
ANEXE
ANEXA NR. 1
CHESTIONAR NR. 1
DATA: _/_/_
Bună ziua! Mă numesc Arsene Mirela și efectuez un studiu privind determinarea imaginii stațiunii Predeal pe piața internă. Vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde întrebărilor din chestionarul ce urmează. Vă garantez că informațiile personale vor fi utilizate strict pentru scopul cercetării și vor rămâne confidențiale.
Q 1. Ați vizitat cel puțin o dată stațiunea turistică montană Predeal ?
□ Da □ Nu Q 2. Ce anume va determinat să alegeți stațiunea turistică montană Predeal ?
□ Peisaj □ Frumuseți naturale □ Odihnă, recreere □ Excursii, drumeție □ Vizitare mănăstiri □ Pentru a cunoaște zona □ Prețuri accesibile în comparație cu alte stațiuni
Q 3. Cât de des vizitați stațiunea turistică montană Predeal într-un an ?
□ O singură dată □ 2-4 ori □ 5-8 ori □ Mai mult de 8 ori
Q 4. De unde vă informați în principal despre stațiunea turistică montană Predeal ?
□ Mass-media □ Agențiile de turism □ Internet □ Pliante și cataloage □ Centre de informare turistică □ Târguri de turism □ Relatări ale prietenilor și rudelor
Q 5. Ce părere aveți despre următoarele caracteristici?
Q 6. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații ?
Q 7. Ce anume nu apreciați la stațiunea turistică montană Predeal ?
Q 8. Per ansamblu apreciați stațiunea turistică montană Predeal ca fiind:
Q 9. Sexul dumneavoastră □ Masculin □ Feminin Q 10. În ce grupă de vârstă vă încadrați ? □ Sub 20 ani □ 20 – 25 ani □ 26 – 35 ani □ 36 – 50 ani □ Peste 50 ani
Q 11. Care a fost ultima școală absolvită? □ Gimnaziu □ Liceu □ Facultate □ Masterat □ Doctorat
Q 12. Care este ocupația dumneavoastră ? □ Elev □ Student □ Angajat □ Șomer □ Liber profesionist Q 13. Care este venitul dumneavoastră mediu lunar ?
□ Sub 1000 Ron □ Între 1000 – 2000 Ron □ Între 2000 – 3000 Ron □ Peste 3000 Ron
Q 14. Locuiți în mediul: □ Rural □ Urban
VĂ MULȚUMESC!
BIBLIOGRAFIE
Balaure Virgil (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2000;
Băbuș Domnicu, Cercetări de marketing, Editura Printech, București, 2008;
Bălășescu Marius, Cercetări de marketing, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008;
Băltărețu Andreea, Necșu Nicolae, Neacșu Monica, Economia Turismului. Studii de caz, Statistici, Legislație, Editura Uranus, București, 2008;
Cătoiu Iacob (coordonator), Cercetări de marketing. Tratat, Editura Uranus, București, 2009;
Cătoiu Iacob (coordonator), Proiectarea cercetărilor de marketing, în Balaure Virgil (coordonator), Editura Uranus, 2000;
Drăguț Bogdănel Marian, Cercetări de marketing, Editura Pro Universitaria, București, 2012;
Grigore Georgeta, Resurse și Destinații Turistice Românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2010;
Meghișan Gheorghe, Stancu Ion, Meghișan Georgeta Mădălina, Cercetări de marketing, Editura Sitech, Craiova, 2008;
Naghi Remus-Ionuț, Dragomir Anca Cristina, Cercetări de marketing, Editura Solness, Timișoara, 2010;
Nicolae, Băltărețu Andreea, Economia Turismului. Lucrări practice. Statistici. Reglementări, Editura Uranus, București, 2005;
Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Băltărețu Andreea, Drăghilă Marcela, Resurse și Destinații turistice –interne și internaționale-, Editura Universitaria, București, 2009;
Valerică (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004;
Teleșpan Constantin, Cercetări de marketing. Studiul Pieței, Editura Burg, Sibiu, 2009;
Toma Andrei, Cercetări de marketing. Teorie și aplicații, Editura Cetatea de scaun, Târgoviște, 2011;
Zaharia Valentina, Dogaru Mihaela Mirela, Marketing. Note de curs, Editura ProUniversitaria, București, 2011;
Zima Liliana, Cercetări de marketing. Note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2005.
*** romania.directbooking.ro *** www.directbooking.ro *** www.ecomunitate.ro *** www.primaria-predeal.ro *** www.romanianmonasteries.org/ro *** www.statistici.insse.ro *** www.tourismguide.ro *** www.vacanța.com *** www.vacanțeșicălătorii.ro
ANEXE
ANEXA NR. 1
CHESTIONAR NR. 1
DATA: _/_/_
Bună ziua! Mă numesc Arsene Mirela și efectuez un studiu privind determinarea imaginii stațiunii Predeal pe piața internă. Vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde întrebărilor din chestionarul ce urmează. Vă garantez că informațiile personale vor fi utilizate strict pentru scopul cercetării și vor rămâne confidențiale.
Q 1. Ați vizitat cel puțin o dată stațiunea turistică montană Predeal ?
□ Da □ Nu Q 2. Ce anume va determinat să alegeți stațiunea turistică montană Predeal ?
□ Peisaj □ Frumuseți naturale □ Odihnă, recreere □ Excursii, drumeție □ Vizitare mănăstiri □ Pentru a cunoaște zona □ Prețuri accesibile în comparație cu alte stațiuni
Q 3. Cât de des vizitați stațiunea turistică montană Predeal într-un an ?
□ O singură dată □ 2-4 ori □ 5-8 ori □ Mai mult de 8 ori
Q 4. De unde vă informați în principal despre stațiunea turistică montană Predeal ?
□ Mass-media □ Agențiile de turism □ Internet □ Pliante și cataloage □ Centre de informare turistică □ Târguri de turism □ Relatări ale prietenilor și rudelor
Q 5. Ce părere aveți despre următoarele caracteristici?
Q 6. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații ?
Q 7. Ce anume nu apreciați la stațiunea turistică montană Predeal ?
Q 8. Per ansamblu apreciați stațiunea turistică montană Predeal ca fiind:
Q 9. Sexul dumneavoastră □ Masculin □ Feminin Q 10. În ce grupă de vârstă vă încadrați ? □ Sub 20 ani □ 20 – 25 ani □ 26 – 35 ani □ 36 – 50 ani □ Peste 50 ani
Q 11. Care a fost ultima școală absolvită? □ Gimnaziu □ Liceu □ Facultate □ Masterat □ Doctorat
Q 12. Care este ocupația dumneavoastră ? □ Elev □ Student □ Angajat □ Șomer □ Liber profesionist Q 13. Care este venitul dumneavoastră mediu lunar ?
□ Sub 1000 Ron □ Între 1000 – 2000 Ron □ Între 2000 – 3000 Ron □ Peste 3000 Ron
Q 14. Locuiți în mediul: □ Rural □ Urban
VĂ MULȚUMESC!
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studierea Imaginii Statiunii Turistice Montane Predeal In Randul Turistilor din Bucuresti (ID: 147327)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.