Studierea Comparativa a Diferitor Soiuri de Orz de Primavara In Conditiile Zonei de Centru a Republicii Moldova

Diverse2

Studierea Comparativa a Diferitor Soiuri de Orz de Primavara In Conditiile Zonei de Centru a Republicii Moldova

Byadmin ianuarie 1, 2024

Tema: „Studierea comparativă a diferitor soiuri de orz de primăvară în condițiile zonei de Centru a Republicii Moldova”

CUPRINSUL

Introducere

CAPITOLUL I REZUMATUL LITERATURII

Suprafața, recolta și starea culturii orzului de primăvară în lume și în RepublicaMoldova

1.2 Particularitățile biologice ale orzului de primăvară

1.3 Caracteristica soiurilor de orz de primăvară:Ionel, Dostoinîi, Marthe, Biatrix, Hanadu, Cangao

CAPITOLUL II METODELE ȘI CONDIȚIILE DE EFECTUARE A EXPERIENȚELOR

Caracteristica solului sectorului experimental

Caracteristica condițiilor meteo în 2014

2.3. Metodele de cercetare

CAPITOLUL III. REZULTATELE EXPERIMENTALE

CAPITOLUL IV EFICACITATEA ECONOMICĂ

CONCLUZII

PROTECȚIA MUNCII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

În fiecare țară, inclusiv și în Republica Moldova, agricultura este predestinată să îndestuleze populația cu produse alimentare. O parte din alimente este utilizată de oameni direct, altă parte trebuie de prelucrat, pentru a majora termenul de păstrare și comercializare.

Problema chee în agricultură este producerea cerealelor. În țările, unde se produce în mediu câte 1 t cereale pe cap de locuitor, acolo populația este îndestulată practic cu toate alimentele necesare. Prin urmare, producția de cereale în țara noastră trebuie să constituie anual cca. 3,5-4 milioane tone.

Analizând datele obținute în decursul a mai multor ani, putem trage concluzia, că nici într-un an noi nu am obținut așa cantitate de cereale. Până la destrămarea Uniunii Sovietice am produs cca 700 kg pentru fiecare locuitor. Actualmente acest indice variază mult în diferiți ani (de la 300 la 500 kg pe cap de locuitor). Nu este de mirare că multe produse de origine animalieră sânt importate din alte țări, fiindcă nu le putem produce în cantități suficiente, din lipsa cerealelor în unii ani.

Pentru creșterea cantități de cereale este necesar în primul rând de a îndestula plantele cu elemente nutritive și cu apă. Pe plan secundar rămân alți factori, ca aplicarea pe larg a erbicidelor (împotriva buruienilor), utilizarea la timp a produselor fitosanitare împotriva dăunătorilor și bolilor plantelor, cultivarea soiurilor noi înalt productivi, utilizarea unor mașini agricole performante etc.

În rezolvarea problemei cerealiere un rol deosebit joacă cultivarea orzului de primăvară. Necătând la faptul, că această cultură formează o recoltă mai mică în comparație cu orzul de toamnă, în unii ani când el îngheață este necesar de a semăna din nou primăvara sectoarele atacate de ger cu orz de primăvară. În unii ani orzul de primăvară formează o recoltă relativ mare într-o perioadă scurtă, evitând secta din lunile iulie și august.

Este bine cunoscut faptul, că cca. 80% din suprafața arabilă este sub formă de soluri cernoziomice. Ele conțin multe elemente nutritive, asigură recolte destul de înalte, dar pentru obținerea recoltelor bogate și în acest caz este nevoie de administrat îngrășăminte organice sau minerale. Pentru orzul de primăvară de regulă se recomandă de aplicat toamna sub arătură P60K60. Orzul utilizează destul de efectiv acțiunea remanentă a gunoiului de grajd, aplicat sub cultura premergătoare. Doze mici de gunoi de grajd se pot administra și direct sub orzul de primăvară 15-20 t/ha.

Orzul de primăvară se folosește cel mai mult pentru nutriția animalelor, în alimentația omului ( producerea crupelor) și la fabricarea berii. În toate aceste cazuri se cere orz de diferită calitate. Din această cauză apare necesitatea cultivării diferitor soiuri de orz, elaborarea tehnologiei diferențiate de cultivare în diferite condiții climaterice, care ar permite obținerea producției ce corespunde cerințelor actuale, privind calitatea boabelor de orz.

Cultivarea orzoaicei de primăvară pentru bere este diferită de cea a orzului și orzoaicei de toamnă. Tehnologia orzoaicei pentru furaj, de asemenea diferă, față de cea a orzoaicei pentru bere. Prin urmare, tehnologia de cultivare a orzului de primăvară presupune o perfecționare continuă.

Orzul de toamnă asigură o recoltă mai înaltă, față de orzul de primăvară, dar întârzierea semănatului cu 30 și 45 zile micșorează recolta cu 38% și 50% corespunzător.

Crearea unor soiuri noi de orz de primăvară are o importanță primordială în producerea unor cantități sporite de cereale. În procesul de selecție important este de identifica forme noi de plante mai productive, mai rezistente la boli și dăunători, la cădere, la scuturare etc. Astfel de soiuri se creează anual de diferite centre științifice din Moldova și din alte țări.

Scopul experiențelor date a fost de a studia productivitatea diferitor soiuri noi, aflate în testare în condițiile zonei de centri a Republicii Moldova, în 2013.

Sarcinile investigațiilor au fost:

Studierea particularităților de creștere și dezvoltare a diferitor soiri de orz de primăvară;

Evidențierea celor mai productive soiuri de orz de primăvară;

Determinarea proprietăților fizice ale boabelor de orz;

Calcularea eficacității economice la cultivarea diferitor soiuri de orz de primăvară.

CAPITOLUL I

REZUMATUL LITERATURII

Particularitățile biologice ale orzului de primăvară.

În prezent savanții biologi consideră, că majoritatea formelor de orz de primăvară sînt atribuite speciei Hordeum sativum Jessen (sin H. Vulgare L.). În manualul dlui V. Starodub (2013) se descriu 3 convarietăți de orz de primăvară:

Hexastichum Alef – care iclude orzul cu 4 și 6 rînduri;

Distichum Alef care iclude orzul cu 2 rînduri (orzoaica);

intermedium Korn cu spiculețele centrale fertile, iar cele laterale sterile sau parțial sterile.

Majoritatea producătorilor agricoli cultivă orzul de primăvară din primele 2 grupe.

Datele experimentale ale mai multor autori (Gh. Bîlteanu și alții, 1979; V. Starodub, 2012) demonstrează, că în boabele de orz de primăvară se conțin: substanțe extractive neazotate 66,18%, apă 13,92%, proteină brută 10,53%, celuloză 4,85%, cenușă 2,78% și grăsimi 2,08%. În proteinele orzului de primăvară predomină prolaminele și gluteninele (35-45%). Globulinele și albuminele constituie corespunzător 10-20% și 3-4%.

Stadiului de vernaliz are la orzul de primăvară durează cca. 10-15 zile (dacă temperatura aerului constituie 2-4˚C).

Conform datelor lui V.Vătămanu (2013) ,orzul de primăvară poate fi cultivat și în locurile muntoase la diferite altitudini cum ar fi în munții Alpi 1700m, în munții Caucaz 2700m, în Pamir 3800 m, în Tibet 4700m și Pundjaba cca.5000m . Acest fenomen se poate explica prin faptul că există o mare varietate de forme aflate în cultură și a variației mari a perioadei de vegetație,care este foarte lungă la orzul de toamnă și foarte scurtă la unele soiuri de orz de primăvară .Este bine cunoscut că perioada de vegetație la diferite soiuri de orz de primăvară variază mult(55-111 zile).

Temperatura minima la care orzul de primăvară poate trece ciclul de vegetație constituie : în luna mai cca. 4˚C ,în luna iunie 10-11˚C ,iar in luna iulie 14˚C. Orzul de primăvară este o plantă de zi lungă însă datorită unei răspindiri largi și cultivării în diferite zone climaterice a permis apariția unor forme de zi lungă,mijlocie și scurtă .Orzul de primăvară ajunge la maturitate în aproximativ 90-100 de zile.

Temperatura optima de germinare la orzul de primăvară este de 20-25˚C.Orzul de primăvară este sensibil la temperaturi de sub -10…-12 ˚C. La această cultură suma temperaturelor efective pentru întreaga perioadă de vegetație constituie 1150-1700˚C iar la orzoaică 1300-1800˚C.

Comparativ cu orzoaica ,orzul de primăvară înfrățește mult mai bine,în mediu 2-3 frați și respectiv 1-2 frați.

În comparație cu orzul de toamnă sau chiar cu grîul de toamnă,orzul de primăvară este mai sensibil la temperaturile scăzute .Plantele nou răsărite suportă temperaturi negative cuprinse între valorile -3…-4˚C. Însă cel mai sensibile plantele de orz de primăvară sunt in perioada de înflorire și călire,atunci cînd temteratura coboară brusc.

Orzul are cerințe mai reduse față de apă în comparație cu grâul de toamnă, ovăzul, secara. Orzul de primăvară consumă o cantitate mai mică de apă comparativ cu grâu și ovăzul (9-12% și respectiv 21-33% ). Această cultură suferă în special primăvara, în perioada de secetă și arșiță, însă orzul dă producții mai mari cu 20-25%, decât grâul, fiind în condiții similare de îndestulare cu apă. Consumul de apă la orzul de primăvară variază în limitele 180 și 300 mm, în comparație cu orzul de toamnă la care limitele variază intre 480-500 mm.

Orzoaica pentru bere se recomandă de cultivat în special în locurile mai umede, cu temperaturi moderate în condiții care favorizează acumularea de amidon. Orzul pentru bere se cultivă 300-350 de metri, temperatura medie anuală benefică acestei culturi este de 8˚C, temperatura medie în aprilie 8,3˚C, în mai 13,3˚C, în iunie 17˚C, în iulie 18,4˚C. Temperatura medie pe toată perioada de vegetație 14-15 ˚C. Cantitatea anuală de precipitații în jur de 600 mm, repartizată în modul următor : aprilie 403 mm, mai 62,4 mm, iunie 70,5 mm. Cantitatea totală de precipitații pe tot timpul vegetației 173, 1 mm. În aceste condiții Cehia cultivă peste 200 mii hectare cu orz pentru bere (V. Vătămanu, 2013).

Acumularea unui conținut înalt de amidon și cît mai puține substanțe proteice este scopul principal al producătorilor și al selecționerilor,însă pentru aceasta sunt importante și condițiile climaterice care favorizează acest proces.

B.Г. Cычeв , H.C.Aлмeтoв , A.C. Кoзыpeв(2008) în experiențele efectuate au demonstrat, că cea mai mare concentrație de fosfor s-a depistat în boabe, NPK în paie pe solurile cu conținut ridicat de PK, iar a azotului în boabe de orz- pe solurile cu conținut ridicat de fosfor și moderat de potasiu. Îngrășămintele minerale au majorat conținutul de N în boabe și paie, PK în paie. Cei mai stabili indici au fost conținutul de PK în boabe.

M. Suhoverschi (2009) susține, că orzul și orzoaica de primăvară au perioada de vegetație de 90-120 zile. Orzoaica pentru bere se recomandă să fie cultivate în zone mai răcoroase și umede, în condiții în care conținutul de amidon este mai înalt, iar cel de proteine – mai mic.

La formarea 1t boabe de orz planta extrage din sol în mediu N 24-29 kg, P 11-13 kg, K 21-28 kg. Pentru fertilizarea cu îngrășăminte organice la orzul de primăvară se recomandă de aplicat doze mai mici de gunoi de grajd (15-20 t/ha). În cazuri excepționale sau în lipsa îngrășămintelor organice, se folosesc îngrășămintele minerale P60-90K60-90. Azotul se recomandă de administrat în doze : N30 primăvara devreme(lunele martie-aprilie), N30 – în faza de împăiere, N30 – înzul pentru bere se cultivă 300-350 de metri, temperatura medie anuală benefică acestei culturi este de 8˚C, temperatura medie în aprilie 8,3˚C, în mai 13,3˚C, în iunie 17˚C, în iulie 18,4˚C. Temperatura medie pe toată perioada de vegetație 14-15 ˚C. Cantitatea anuală de precipitații în jur de 600 mm, repartizată în modul următor : aprilie 403 mm, mai 62,4 mm, iunie 70,5 mm. Cantitatea totală de precipitații pe tot timpul vegetației 173, 1 mm. În aceste condiții Cehia cultivă peste 200 mii hectare cu orz pentru bere (V. Vătămanu, 2013).

Acumularea unui conținut înalt de amidon și cît mai puține substanțe proteice este scopul principal al producătorilor și al selecționerilor,însă pentru aceasta sunt importante și condițiile climaterice care favorizează acest proces.

B.Г. Cычeв , H.C.Aлмeтoв , A.C. Кoзыpeв(2008) în experiențele efectuate au demonstrat, că cea mai mare concentrație de fosfor s-a depistat în boabe, NPK în paie pe solurile cu conținut ridicat de PK, iar a azotului în boabe de orz- pe solurile cu conținut ridicat de fosfor și moderat de potasiu. Îngrășămintele minerale au majorat conținutul de N în boabe și paie, PK în paie. Cei mai stabili indici au fost conținutul de PK în boabe.

M. Suhoverschi (2009) susține, că orzul și orzoaica de primăvară au perioada de vegetație de 90-120 zile. Orzoaica pentru bere se recomandă să fie cultivate în zone mai răcoroase și umede, în condiții în care conținutul de amidon este mai înalt, iar cel de proteine – mai mic.

La formarea 1t boabe de orz planta extrage din sol în mediu N 24-29 kg, P 11-13 kg, K 21-28 kg. Pentru fertilizarea cu îngrășăminte organice la orzul de primăvară se recomandă de aplicat doze mai mici de gunoi de grajd (15-20 t/ha). În cazuri excepționale sau în lipsa îngrășămintelor organice, se folosesc îngrășămintele minerale P60-90K60-90. Azotul se recomandă de administrat în doze : N30 primăvara devreme(lunele martie-aprilie), N30 – în faza de împăiere, N30 – în faza de înspicare-umplerea bobului(luna mai).

A.A. Cаxибгаpeeв ,H.H. Гаpипoва, Д.X.Фазыльянoв (2008) au demonstrat că pentru a majora recolta de orz de primăvară se folosesc diferite pesticide și îngrășăminte minerale. Fertilizanții ce conțin PK trebuie să domine, față de îngrășămintele cu N. Obligatoriu trebuie de prelucrat semințele cu funghicide, două prelucrări cu insecticide (în faza de înfrățire și împăiere).

C. Гoнчаpoв (2012) a testat un soi nou de orz de primăvară pentru bere Quench (firma Singenta) în Rusia și Ucraina . Acest soi a fost omologat în 17 țări din Uniunea Europeană. Acest soi de orz ocupă cca. 16% din suprafața de orz de primăvară destinat pentru producerea berii (peste 16 000 ha în 2011). Acest soi este recunoscut în toată Europa pentru calitatea excepțională a berii. În Federația Rusă in producere se însămânțează 10 soiuri de orz de primăvară pentru bere,în pofida faptului ca în țara sunt înregistrate peste 60 soiuri de orz pentru bere

Testările din mai multe regiuni ale Rusiei și Ucrainei au arătat, că recolta de boabe acestui soi este mai mare în comparație cu standardul cu cca.0,1-1,1 t/ha. Soul Quench are un grad de înfrățire foarte înalt, iar norma de însămânțare este relativ mică (3,5 milioane semințe germinabile la 1 ha). Numărul de boabe în spic reprezintă cca 19-20 boabe. Plantele sunt rezistente la polignire,datorită paiului pitic(în Europa nu s-a înregistrat nici un caz de cădere a plantelor). Plantele sunt rezistente la atacul agentilor patogeni (în special la făinare).

Conținutul de proteine chiar la aplicarea dozelor înalte de azot a fost cel mai mic (9,6%) în 2009 și 12,8% în 2010 în comparație cu 10,4 și 14.9% corespunzător pentru soiul Xanada. La aplicarea produselor de uz fitosanitar recolta de boabe a fost de 6100 kg/ha și 4600 kg/ha fară protecția plantelor. Printre cele mai prestigioase și faimoase firme de producerea berii ,care utilizează la fabricarea berii acest soi de orz putem enumera ABInBev, Heindken, Cresberg etc.

Л.A. Mиxайлoв ,Ю.A.Aкманаeва (2008) reclevă că, pe solurile dernovo-podzolice s-au aplicat îngrășăminte cu fosfor. Recolta orzului de primăvară s-a majorat și a crescut eficacitatea îngrășămintelor cu NK. Pe solurile cu conținut scăzut de fosfor este îndeajuns N 50%, K 50%. Dacă conținutul de fosfor mobil este moderat sau înalt dozele de azot și potasiu constituie N 50%, K 100%, la conținut de fosfor foarte înalt – N 100%, K 150%.

A.Derendovschi și S. Josan (2008) au efectuat un set de analize și experimente la soiuri de orz de toamnă pentru a determina indexul clorofilei (cantitatea de clorofilă ce se conține în plantele de pe 1 hectar). Acest indice ne permite de a prognoza starea fitosanitară a semănăturilor și recolta boabelor de orz. Dupa prelucrarea plantelor cu soluții de stimulatori de creștere (Moldstim, Ecostim) a majorat acest indice la soiul Osnova de 1.2-2,5 ori și la soiul Buran de 1,3-3,9 ori.

Г.H.Кoзина (2008)scrie că,majorarea recoltei de orz de primăvară pe solurile castanii a fost pînă la 3,64 t/ha, pe solurile cernoziomice – 3,64 t/ha. Cei buni premergători pentru orzul de primăvară sunt porumbul la boabe și grîul de toamnă. Pe solurile de cernoziom premergătorul preferat este grîul de toamnă. Dozele de îngrășăminte optimale sunt N60P60K40 pe fondul a 30 t/ha gunoi de grajd. Gunoiul de grajd și PK se aplică sub premergător, azotul sub orz de primăvară.

Л. E. Пивoваpoва, П. M. Пoлитыкo, A. C. Каланчина (2008) au studiat 3 soiuri de orz de primăvară. În Rusia orzul se utilizează pentru furajarea animalelor, ca materie primă pentru obținerea crupelor și desigur în producerea berii. În dependență de scopul utilizării productiei de orz (în alimentație,la furajarea animalelor,fabricarea berii),sunt elaborate și aplicate diferite tehnologii de cultivare, pentru a obține parametrii necesari ai boabelor de orz .

La producerea orzului cele mai mari cheltuieli sânt pentru procurarea semințelor și îngrășămintelor chimice (60-70%).Cele mai mari cheltuieli la produrea orzului sunt pentru procurarea materialuilui semincier și îngrașămintelor chimice,care constituie 60-70%. Au fost efectuate experimente asupra soiurilor Elf,Vladimir și Raușan,în condițiile anilor 2005-2007. În experimente s-au folosit doze de la N60P40K60 până la N120P60K150 ,calculate prin metoda bilanțului. Masa boabelor din spic a fost practic aceeași și a constituit 0,57-0,83 g. Masa a 1000 boabe,numărul și masa boabelor în snop și spic,dar și recolta s-a majorat datorită măririi dozei de NPK și a normei de însămânțare. În mediu pe 3 ani,recolta boabelor la hectar a constituit 3,6-3,8t/ha la soiurile Raușan și Vladimir iar la soiul Elf 3,4 t/ha

Conform lui H.Г.Mалюга,E.B.Лавpинeнкo, B.П.Topмашeв, M.C. Acланян (2007) în startul arabil 0-20 cm al cernoziomului levigat înainte de semănatul orzului de toamnă s-a conținut cel mai mult azot. Aplicarea N90P90K90 a dus la majorarea conținutului de azot în sol. În faza de înfrățire azotul a fost la fel pe toate veriantele. În faza de înfrățire și înspicare azotul în sol s-a conținut mai puțin față de fazele precedente. Conținutul de fosfor mobil a fost mai înalt pe toate modurile de lucrare a solului. În straturile de sol 20-40 și 40-60 cm fosforul a fost mai puțin ca în 0-20 cm.

Ю. Плeкачeв, И. Кoщeeв (2014) testat și studiat comportamentul și creșterea orzului pe diferite variante de lucrare a solului.Cea mai mare recolta de boabe s-a obținut în cazul variantei de lucrare a solului cu cizel,cu afinare la adîncimea de 35 cm,recolta căpătată a fost de 1710 kg/ha.

M. H. Кишка (2009) scrie, că în condițiile Republicii Moldova au fost omologate două soiuri noi de orz umblător cu denumirea de BC -14 (Tezaur) și Strălucitor. Aceste soiuri noi au întrecut standardul cu 7,9 și 5,2%,ceea ce ste un rezultat destul de bun.La ambele soiuri perioada de vegetație reprezintă cca.240 zile, în comparație cu celelalte soiuri de orz sunt mai pitice, au rezistență mai înaltă la cădere și polignire,ceea ce micșorează cu mult perderile ne dorite la recoltat. Pentru zona de nord,adaosul de recoltă la soiul Strălucitor a fost de cca 14,5%,iar pentru zona de sud și centru cu 11,6% și respectiv 12,2%.

Criste Aurel (2008) a examinat și a observat variația suprafețelor orzoaicaei de primavară în România,care au fost:în perioada 1980-1985 54.551 ha ; în 1997-179,189 mii ha iar în 2007 obervă o descreștere pînă la 111.100 ha . Cantitatea și foarte important calitatea boabelor de orzoaică depinde foarte mult de tipul solului,cantitatea de îngrășăminte minerale utilizate si de densitatea plantelor .La producerea berii se utilizează boabe ce au cantitate de proteine sub 12 % , deci recomandă de cultivat soiurile ce corespund acestor cerințe,soiuri ce pot asigura peste 8t/ha. Cel mai înalt conținut de proteine o au de obicei plantele cu talie mică,cele cu talie medie sau înaltă de regulă acumulează o cantitate mai mica de proteine . Însă plantele cu talie înaltă dese ori polignesc,ceea ce conduce la micșorarea recoltei și a calității boabelor . Deci ,putem spune că boabele cu un conținut mai mare de proteine,au o calitate mai mică a smalțului la producerea berii. Suprafețele cu un grad mai înalt de îmburuienire asigură o recoltă mai mică și micșorează viteza de recoltare a boabelor .

Densitatea plantelor de orz destinat pentru bere,în Europa este de cca 2-6 milioane plante la 1 ha. Capacitatea de înfrățire a soiurilor este relativ mare,pentru a obține mai mulți frați se administrează doze mai mari de îngrășăminte minerale, recolta se capătă în 100-130 zile. La aplicarea în exces a îngrășămintelor cu N crește sensibilitatea plantelor la atacul de boli și dăunători,plantele polignesc.

B.И.Hикитишeн ,B.И Личкo(2007). Recolta trifoiului în medie pe 8 ani a constituit 55 q/ha masă uscată. Producția de măzăriche-ovăz – 30-45 q/ha. După așa premergători s-a cultivat grâu de toamnă, porumb, orz. Recolta culturilor a fost mai mare pe fondul trifoiului: trifoiul a îmbunătățit nutriția plantelor nu numai cu azot, dar și cu fosfor. Această cultură solubilizează mai bine fosforul din sol.

S. Toma (2008) relevă că perioada de vegetație a orzului și a orzoaicei de primăvară este mai mică,prin urmare necesitățile culturii în elemente nutritive sunt mai mici.În cazul în care la premergător au fost încorporate în sol gunoi de grajd(30-40 t/ha),atunci pentru orz nu trebuie de administrat îngrășăminte minerale pe bază de PK toamna sub arătură,iar primăvara hrănirile faziale cu azot în total nu trebuie sa fie mai mari de 50 kg/ha. Pentru solurile cu conținut de fosfor scăzut sau foarte scăzut se aplică doze de P60-90, iar pe soluri cu conținut de fosfor asimilabil moderat se recomandă de aplicat P40-70 .Concomitent cu însămânțarea se va administra amofos(50kg/ha) și potasiu în doze de 50-60 kg/ha Nu este rentabil și nu se recomandă aplicarea gunoiului de grajd din cauza perioadei de vegetație foarte scurte.

Orzul de primăvară reacționează mai bine la fertilizarea cu îngrășăminte minerale, față de cele organice. Acest fapt se explica prin aceea că se descompune o cantitate mai redusă de gunoi de grajd ,deoarece perioada de vegetație a orzului de primăvara este relativ mica(100-120 zile) astfel se eliberează puține elemente nutritive și recolta este mai redusă.

Orzul de primăvară reprezintă o cultură foarte importantă,boabele și paiele acesteia se utilizează la furajarea animalelor,din boabe se produc crupe și de sigur se folosesc la producerea berii,avînd o contribuție esențială în agricultura R.Moldova.Orzul și orzoaica de primăvară asigură o recoltă cu cel puțin 1000 kg/ha mai mică, în comparație cu orzul de toamnă. Din acestă cauză această cultură este mai slab răspândită ca și în Rusia sau Ucraina (B. Cидopeнкo, H. Павлoвcкая, E. Кocтpoмичeва, B. Кocтpoмичeва, O. Moлканoва, 2013).

În Polonia, pe soluri nisipoase, s-a cultivat orz de primăvară pe fondul N60P80K120 și diferite doze de sulf (0, 25, 50, 100 kg/ha). S-a determinat conținutul de N și S în frunze. Conținutul maximal de N s-a observat în primele faze de dezvoltare, dar cea mai mică concentrație a fost în faza de coacere în ceară. Conținutul de S s-a schimbat analogic ca și N. S-a observat un sinergism între N și S: raportul optimal a fost de 8:1. (W.Gzebisz ,K.Przygocka-Cypa ,2007)

Încetinirea sau stoparea formării primelor frunze și dezvoltării spicelor,este cauzată de ziua scurtă și temperaturile scăzute sau moderate din această perioadă. În spic se formează mai multe spiculețe și boabe, atunci cînd formarea spicului are loc pe trepte și în condiții prielnice de asigurare a plantelor cu apă și substanțe nutritive.Frunza a II-a este mai dezvoltată atunci cind apare mai devreme,astfel aceasta contribuie și la formarea unei recolte mai mari.Această cultură nu prinde seceta și arșița din cele mai aride luni ale verii ,deoarece au o perioadă de vegetație mai mică. În comparație cu grîul sistemul radicular nu are capacitate mare de a dizolva fosfați din sol. Deci în sol se aplică îngrășăminte minerale solubile în apă și accesibile pentru plantă.Față de azot orzul este mai vulnerabil(sensibil) comparative cu grîul de toamnă,prin urmare doze cu azot vor fi mai mici.

Orzul de primăvară se cultivă de obicei după premergători care lasă solul curat de buruieni.Culturadatată uilizează bine efectul remanent al gunoiului de grajd, aplicat în anii precedenți și în acest caz dozele de îngrășăminte minerale sunt puțin mai mici: N40-60, P40-60, K 30-40. Numărul de semințe germinabile la 1 metru pătrat pentru orzul și orzoaica de primăvarăreprezintă 450-500,distanta dintre rînduri – 15,0- 12,5 cm, iar adîncimea de semanat 2-4 cm. (http://articole.cartiagricole.ro/articol/CULTURA-ORZULUI.html).

Pentru obținerea 3; 4; 5 și 6 t/ha de boabe este necesar de administrat N 80; 109; 128 și 135 kg/ha. Dozele de fosfor și potasiu constituie: P 109; 162; 210; 240; K 56; 110; 140 și 160 kg/ha. Soiul Aura cu desimea de semănat cca.500 semințe germinabile la 1 m2 a asigurat o producție de 5 t/ha cu un conținut de proteine incadrat în limitele 11,4-12,3%. Agricultură modernă presupune modernizarea permanentă a tehnologiei de cultivare ,tehnologia de cultivare a orzului și orzoaicei de toamnă , a orzoaicei pentru furaj ,diferă puțin față de cea a orzoaicei de primăvară pentru bere.

În condițiile Republicii Moldova la formarea 1 t boabe de orz se consumă N 26-28, P 10-12 și K 22-24 kg.Însă necesitatea plantei în elemente nutritive deferă la fiecare fază de dezvoltare a ei.Fosforul este foarte necesar pentru plantă de la răsărire și pînă la faza de înfrățire,iar în faza de înfrățire planta are nevoie de cantitați optime de azot.Iar odată cu începutul fazei de împăiere apare necesitatea în potasiu,importanța azotului apare din nou în faza de umplere a boabelor,în lipsa acestuia boabele devin șiștave .Pe solurile cu conținut scăzut sau moderat de fosfor pentru a căpăta 4000-4500 kg/ha boabe este necesar de aplicat P60K60. Doza de azot pe solurile cu conținut redus de humus reprezintă 45 kg, iar pe cele mai îndestulate – 30 kg/ha.Odată cu însămânțarea trebuie de aplicat 0,5q amofos, iar în perioada de înfrățire N30 (Recomandări privind aplicarea îngrășămintelor, Chișinău, 1994).

În Franța, în condițiile pedoclimaterice ale acestei țări în 2010, pe sol luto-argilos s-au testat trei tipuri de pregătire a patului germinativ: prima variantă – fara nici o lucrare, a doua variantă – 4 lucrari superficiale cu vibrocultor cu labe de gîscă, iar a treia variantă – lucrari superficiale + intercultural (mustar alb, facelia, linte si niger (Guizotia abyssinica). S-a observant că cea mai mare recoltă (5,9 t/ha) a fost obținută pe variant cu semănat direct în cîmp(no till). Pe fondul celorlalte două variante recolta a alcătuit 5,4 t/ha de boabe. (http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=195&language=1).

M. Kreek ,P. Stamka ,K. Olsousca, M.Bencikova (2008),au efectuat experiențe în vase vegetale, doza de N 0,1-2 g/vas. S-a determinat activitatea nitratreductazei în frunzele orzului de primăvară. Plantele care au avut îndestulare bună cu N au suportat mai bine deficitul de apă. Recolta în faza de împăiere s-a micșorat cu 50%.

S-a constatat că în zona Transilvaniei (Romania )cele mai mari daune și perderi sunt cauzate de bolile Blumeria graminis f. sp. hordei, Rhynchosporium secalis, Septoria passerinii, Pyrenophora teres, Puccinia hordei. În unii ani pierderile pot ajunge chiar la 20-40%. Tratarea semănăturilor cu orz și orzoaică de primăvară în faza apariției frunzei steag contribuie la obținerea unui adaus de recoltă de cca. 7,9%. Executarea a două tratamente (prima la apariția frunzei stindart, iar a doua la înflorire) cu fungicidele Acanto Plus (0,5 l/ha),Amistar Extra (0,5 l/ha) și Nativo (0,8 l/ha) a crescut recolta cu 18,2%, iar adaosul de recoltă la soiul Jubileu – cu 22,8% (http://www.recolta.eu/arhiva/efectul-tratamentelor-cu-fungicide-asupra-productiei-la-orzul-de-primavara-9913.html).

П.A.Лeйныx(2005) în experiențe a studiat cultivarea orzului de primăvară, diferite soiuri după premergătorul trifoi. S-au obținut 3,4-3,5 t/ha boabe de orz pentru soiul Ecolog și Sonet. La soiul Bios 2,8 t/ha boabe. Pentru a obține 4-4,5 t/ha boabe orz de primăvară trebuie de încorporat în sol pentru soiul Ecolog K30, pentru Bios și Sonet N135-150K130-150.

R.F. Brenan ,K.W.Jauasena (2007), au studiat doze crescânde de potasiu (0-120). Pentru a obține 90% din recolta planificată în fazele 22, 32, 40 și 59 în plante conținutul de potasiu trebuie să constituie 41, 30, 20, 15, mg/kg substanță uscată. Îndestularea plantelor de orz cu potasiu duce la micșorarea atacului de diferite boli de frunze. Pentru făinare este mai bine aplicat KCl și nu K2SO4.

Pentru orzul de primavera S. Toma (2008) recomandă de administrat din toamnă doze cu PK în cantități de P60K60. Uneori S.Toma recomandă de aplicat înainte de lucrarea din toamnă a solului o doză redusă de azot –N30.De asemenea e foarte important ca în perioada de vegetație și anume în faza de înfrățire, împăiere, și înspicare trebuie de aplicat doze mici de azot – N30. Domnul Toma de asemenea recomandă în perioada de vegetație de aplicat îngrășăminte complexe de tipul Nitrofosca 19-19-19 care mai conține în afară de NPK și mici doze de Cu și Zn.

E. B.Aгафoнoв, P.A. Калинeв (2008) au stabilit în investigații de 3 ani, că modurile de aplicare, epoca de încorporare și doza de îngrășăminte influențează asupra coeficientului de utilizare a elementelor nutritive. Experiențele au fost efectuate pe cernoziomul obișnuit în regiunea Rostov (Rusia). În rezultatul experienților s-a obținut o recoltă mai înaltă cu calitatea boabelor mai bună. Coeficientul de utilizare a NPK din îngrășăminte a variat în dependență de modul și doza de încorporare.

E.E. Гаeвcкий Я.К.Кyликoв au cercetat influența compostului din torf și soasupra proprietăților agrochimice ale solului, conținutului de humus din sol. Indicii fertilității solului au fost optimali. S-a observat că recolta și calitatea ei la orzul de primăvară a fost mai mare și la al doilea an după încorporarea compostului.

E.B Aгафoнoв., P.A. Камeнeв au stabilit, că coeficienții de utilizare a elementelor nutritive din îngrășămintele aplicate sunt în funcție de doză și epoca de administrare. Cu cât doza fertilizantului este mai mare, cu atât coeficienții de folosire a elementelor nutritive sunt mai mici. În cazul administrării unor doze mici la însămânțarea orzului de primăvară acești indici au fost cai mai mari.

1.2 Suprafața, recolta și starea culturii orzului de primăvară în lume și în Republica Moldova

Cultura orzului de primăvară este destul de răspindit în întreaga lume,de asemenea suprafeți destul de mari sunt însămințate și în Republica Moldova,orzul de primăvară este utilizat în mai multe scopuri așa ca furajarea animalelor,fabricarea crupelor,la producerea berii etc.

Datele oficiale ale FAO ne arată, că în ultimii 10 ani, în lume suprafețele semănate cu orz s-au micșorat de la 55-57 până la 47,4 milioane hectare. Aceste date includ suprafețele semanate cu orz de toamnă și ce primăvară. Faptul micșorării suprafețelor semănate cu orz s-au micșorat,probabil datorită faptului că recolta la hectar a crescut,legat de inovarea agriculturii(tehnologiilor agricole),intensificarii acestui proces.

Recolta boabelor de orz în ultimii 10 ani în lume a crescut,ceea ce ne demonstrează statistica, de la 2470 kg/ha în 2002 până la 2680 kg/ha în 2012. În anii 2008 – 2012 în mediu recolta a constituit 2730 kg/ha și în viitorul apropiat v-a continua să crească,datorită intensificării agriculturi. În anii 2002- 2007 recolta medie a constituit 2500 kg/ha.

Producția totală de orz în aceast interval de timp la fel s-a majorat de la 136,7 mil t (în 2002), până la 151,8 mil t (în 2009). În anul 2010 indicele productivității a alcătuit cca. 123,7 mil tone, cea diferă cu 81,5%, față de anul 2009. Producția globală de la an la an s-a chimbat relativ puțin. Producția globală depinde de mulți factori,în special de condițiile climaterice,care sunt diferite în diferiți ani.

Anual în Republica Moldova se seamănă aproximativ peste 100 mii hectare cu orz de primăvară și toamnă. În ultimii 10 ani suprafața semănată cu orz a variat de la 78.535 în anul 2003 până la 152.472 hectare în anul 2009. Media suprafețelor însămânțate cu orz alcătuiește cca. 116 mii hectare.

Recolta orzului de tomnă și de primăvară în ultimii ani s-a majorat de la 720 (în 2003), până la 2710 kg/ha (în 2008),variația bruscă se explică prin faptul că au variat mult și condițiile climaterice. Acest indice a variat cel mai semnificativ, în comparație cu suprafețele și producția globală. Productivitatea orzului este ca o oglindă a influenței condițiilor pedoclimaterice asupra creșterii și dezvoltării plantelor de orz. Cei mai secetoși ani în ultima perioadă au fost anii 2003,2007și 2012 ,astfel recolta a fost de cca 720-1290 kg/ha.Iar în anii cu precipitații atmosferice normale s-au abundente,relativ în fazele critice,recolta la hectar a fost de cca 2000kg/ha.

Producția globală de orz în majoritatea anilor a depășit 200 mii tone. Cu excepția anilor 2003, 2007 și 2012,care dupa cum am menționat mai sus au fost unii secetoși, în care s-au obținut respectiv 56,6; 115,2 și 117,9 mii tone. În special foarte mică a fost recolta globală de orz în 2003 – doar 56,6 mii tone, cea ce alcătuiește numai 25% din media anuală.

1.3 Caracteristica principalelor soiuri de orz de primăvară testate în 2014

Soiul Dostoinîi

Soiul este selecționat de Institutul de selecției genetică din or. Odessa(Ucraina),menținător în R. Moldova este ÎC ”Agrostoc”. Înregistrat în R. Moldova din 2010.Destinat pentru producerea berii și pentru furaj. Soi umblător,înălțimea plantelor 70-75 cm. Perioada de vegetație 95-100 zile. MMB 46-48 g. Rezistent la polignire și scuturare. Sensibil la atacul de făinare.

Soiul Marthe

Autorul soiului -Nordsaat Saatzucht Gmbh, Germania,menținătorul în R.M este SAATEN UNION România SRL, București,soiul a fost înregistrat în Republica Moldova în 2015.Destinat pentru zona de Nord – raioanele Briceni, Glodeni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Camenca, Ocnița, Rezina, Râbnița, Râșcani, Soroca, Sângerei, Fălești, Florești și Șoldănești și zona de Centru – raioanele Călărași, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Orhei, Strășeni, Telenești, Ungheni, Hâncești și Ialoveni. Soi de orz de primăvară destinat pentru producerea berii,are talie joasă(85-90 cm).MMB este de cca.48-50g.Rezistent la polignire și scuturare. Durata perioadei de vegetație 100-105 zile. Relativ rezistent la făinare (7 puncte),slab la atacul de Helimitos porioza.

Soiul Kangoo

Autorul soiului este Limagrain Europe. Ferme de L’Etang – BP377390

Verneuil – L’Etang – France,iar menținătorul Î.C.S. „Limagrain Moldova” S.R.L.Soiul a fost înregistrat in 2015 ,recomandat pentru zona de nord și centru a R. Moldova. Soi de orz de primăvară cu talie joasă(90-95cm),destinat pentru producerea berii. MMB 48-50 g. Rezistent la polignire (9 puncte) și la scuturare(9 puncte).Durata perioadei de vegetație 100-05 zile. Soiul este foarte rezistent la atacul de făinare ,dar se atacă puternic de Helimitos porioza(10p.).

Soiul Ionel

Autori soiului respectiv sunt I. Covalschi, A. Postolati, L. Stavăr, E. Pancișin, L, Prepelița, M.Taran și L. Mazur. Soiul a fost căpătat din populația hibridă Hadmera Iebener 70249/70 x Mazurcus. Soiul a fost omologat în zona de nord a Republicii Moldova din 2002. Talia plantelor este medie ,înălțimea plantelor constituind cca. 70 cm). Varietatea nutans. Paiul este de culoare galbenă, destul de elastic cu o suprafață foliată relativ mare. Spicul este aristat, cu 2 rânduri de boabe cu densitate medie, semiaplecat. Aristele sânt lungi, subțiri, elastice, distanțate, de culoare galbenă. Boabele sânt alungite, de culoare galbenă, cu masa a 1000 boabe de 45-50g (Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova, 2014).

Perioada de vegetație durează cca. 92 zile. Soiul are o rezistență sporită la boli, polignire, scuturare și secetă. Recolta obținută în testările Comisiei de Stat din 2011 a constituit 3260 kg/ha, norma de însămânțare – 4-4,5 milioane boabe germinabile la hectar.

În catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova pentru 2015(Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova, 2015),sânt menționate 27 soiuri de orz omologate în Republica Moldova, printre care 17 soiuri de toamnă și 10 soiuri de primăvară (Inei, Ionel, Sonor, Strălicitor,Thuringia,Vakula,Marthe,Komandor,Kangoo,Ghetman).

De regulă, soiurile orzului de toamnă sunt mai productive față de cele de primăvară, ca și la culturile grâului, triticale,secară. Din această cauză numărul de soiuri a culturilor de toamnă testate la Centrele de Testare sunt mult mai mari, față de cele de primăvară. Aceasta se explică prin faptul că culturile semănate toamna au o perioadă de vegetație mai lungă și utilizează precipitațiile atmosferice căzute toamna,iarna,primăvara și vara. În condițiile R. Moldova culturile de toamna formează o recolta mai înalta, dar în unii ani ele pot îngheța și recolta scade brusc. Pentru aceasta producătorii agricoli trebuie să dispună și de soiuri de primăvară pentru a însămânța culturile de toamnă înghețate .

II. CONDIȚIILE PEDO-CLIMATERICE ȘI METODELE DE CERCETARE

2.1 Caracteristica solului sectorului experimental

Testarea soilor noi de orz de primăvară a avut loc la Sectorul de Testare „Bacioi”,aici solul este cernoziomic carbonat.Tipul dat de sol(cernoziom carbonatat) reacționează cu HCl chiar de la suprafața stratului de sol.Reacția cu HCl demonstrează,se află și și în stratul arabil în cantități de 2,64-2,85%,reacțioa soluției solului este alcalină. Conținutul de carbonați la adâncimea de 80 cm alcătuiește 11,12%.Conținutul de bicarbonați de calciu sau magneziu este de cca. 3% în stratul arabil și 9% la adâncimea de 1 m. Ei sânt mobili și se pot mișca pe profilul solului împreună cu apa din sol.

Stratul ce conține humus este relativ gros (cca. 120 cm). În stratul arabil ,conținutul de humus alcătuiește cca. 3,6%, iar la adâncimea de 1 m – 1,08%. Culoarea neagră a solului trece treptat de la un orizont la altul. Orizontul A are adâncimea de doar 45-55 cm.

Cantitatea de azot total alcătuiește – 0,22%,de fosfor total constituie 0,19%, iar de potasiu -0,19%. În stratul de 100cm se conține aproximativ 10-12 t/ha fosfor. Această cantitate de fosfor ar îndestula plantele timp de cca. 200 ani, însă pentru majoritatea culturilor agricole nu sânt accesibili ,deoarece o mare parte din fosfați sânt greu-solubili sau insolubili. Doar unele culturi au capacitatea de a dizolva și utiliza fosforul din sol,printre aceste culturi putem enumera:muștarul,lupinul,culturile lehuminoase,varza,ovăzul,secara ș.a.

Capacitate de adsorbție a cernoziomului carbonatat este relativ mare ,care se cuprinde în limitele 37-39 mg/echiv. la 100 g sol uscat și în cazul administrării îngrășămintelor minerale solul dat poate reține un număr mare de elemente nutritive sub formă de cationi (Ca, Mg, K, Fe, Zn, Mo, Mn etc).

Conținutul de argilă cu dimensiunea de 0,01 mm constituie 40,7-37%,ceea ce ne demonstrează că acest sol poate fi catalogat ca-argilos. Capacitatea de reținere a apei a acestui tip de sol este înaltă,iar proprietățile fizice sunt catalogate ca bune. Masa aparentă(densitatea aparentă ,Da) a solului dat ,cernoziomu carbonatat, constituie 1,2-1,26 g/cm3.

Expoziția terenului experimental este sud-vestică,relativ drept,eroziunea acvatică este slab pronunșată.

În compoziția complexului adsorbtiv de sol ,în stratul arabil, predomină calciu (34,72 mg/100 g sol) și magneziu (4,34 mg/100 g sol).

Cantitatea de P mobil în solul dat constituie 4,56 mg/100 g sol, K -17,22 mg/100 g sol. Comparând cu conținutul moderat al fosforului (3-3.5 mg/100 g sol) și al potasiului (15-20 mg/100 g sol) putem trage concluzia că terenul lotului experimental este îndestulat bine cu aceste elemente (fosfor și potasiu).

Caracteristica condițiilor meteo în 2013

Condițiile meteorologice și clima în genere pe republică nu variază foarte mult. Zona de centru a Moldovei se caracterizează prin temperaturi ale aerului destul de înalte ,în perioada caldă a anului,căderile precipitațiilor atmosferice sunt relativ reduse,insuficiente și repartizate neuniform. Astfel lipsa,insuficiența și repartizarea mai buțin benefică a precipitațiilor conduc la dereglarea procesului de creștere și dezvoltare normala a plantelor de cultură,diminuînd astfel calitatea si cantitatea recoltei.

Iernile in republică în zona de centru,sunt destul de moi,cu căderi atmosferice sub formă de zăpezi destul de mici,cu excepția unor ani în care zăpada cade destul de multă. Lipsa zăpezii și prezența timp de cîteva zile a unor temperaturi foarte joase(peste 20-25˚C),conduc la pieirea culturilor și deci la compromiterea recoltei.Vara în schimb este călduroasă, mai ales în lunile iulie și august, iar cantitatea de precipitații atmosferice este insuficientă pentru plante.

Analizând datele tabelului 2.2.1 observăm , că temperatura medie anuală a aerului în anul agricol 2013-2014 a constituit 11,6 ˚C în comparație cu 9,9 ˚C, față de media multianuală. Prin urmare, acest indice a depășit datele multianuale cu

1,7˚C.

Analizând datele temperaturii aerului pe lunile de toamnă observăm, că cea mai înaltă temperatură a fost observată în luna septembrie (18,3 ˚C). Luna octombrie, de asemenea a fost mai călduroasă și a depășit datele multianuale cu

3,8 ˚C. Cu 3,6 ˚C a fost mai înaltă temperatura aerului și în luna noiembrie. Temperatura medie a aerului în lunile de toamnă a constituit cu 3,3 ˚C mai mult, față de media multianuală. Lunele octombrie și noiembrie au fost destul de călduroase,care au depășit datele multianuale cu 1,6 și respectiv 4,9˚C. Prin urmare temperatura medie a aerului în lunile de toamnă a constituit 12,0˚C ,adică cu 1,8 ˚C mai mult, față de media multianuală,ceea ce ne dovedește că am avut o toamnă destul de caldă.

Temperatura aerului în luna decembrie a fost mai joasă și anume-2,81˚C, în comparație cu datele multianuale (-0,3 ˚C),ceea ce reprezintă cu 1,8˚C mai mult decât datele multianuale. Lunile ianuarie și februarie au fost relativ mai calde(-0,6 și respectiv -0,1˚C) față de datele multianuale(-2,6 și -1,3˚C). Putem constata că iarna anului 2013 -2014 a fost cu 0,5 C mai caldă ca media multianuală(-1,4˚C).

În toate lunile de primăvară temperatura aerului, a fost mai înaltă: în martie a constituit 9,3˚C,în luna aprilie12,6˚C și în mai 17,5˚C,adică cu 6,3; 2,2 și respective 1,2˚C,mai mult. Media pe toate lunile de primăvară a depășit indicele mediu cu 3,2 ˚C. Este natural că cea mai înaltă temperatură a aerului a fost observată în luna mai, care este ultima lună de primăvară și respectiv o lună foarte caldă. Cea mai mare medie a temperaturilor în luna mai a fost în a 3-a decadă 22,1˚C. Media multianuală în primăvara anului 2014 de 9,9 ˚C,a fost depășită și aconstituit 13,1˚C.

În lunile de vară temperatura aerului a constituit 22,2 față de 20,9 ˚C. Media multianuală în această vara a fost depășită cu 1,3 ˚C. În lunile iunie și august acest indice a fost mai înalt cu 2,3 și 1,5 ˚C. În schimb în luna iunie media temperaturilor a fost identică cu cea multianuală(19,9˚C).

Cantitatea de precipitații atmosferice în 2013-2014 a fost aproape de media multianuală,însă puțin mai joasă(430,2mm) față de 492,0 mm,adică cu 61,9 mm mai puțin. Dar repartizarea lor în decursul anului fost foarte neuniformă (tabelul 2.2.2). În septembrie cantitatea de pricipitatii a depășit media multianuală cu 37,3mm și a constituit 79,5mm,în schim luna octomprie a fost una complet lipsită de căderi atmosferice,indicile fiind de 0mm,adică cu 29,5mm mai puțin decit media multianuală.

Suma depunerilor atmosferice pe toată perioada de toamnă a fost cu puțin mai mică față de normă,adică cu 0,2mm.

Prima lună de iarnă,decembrie,a fost lipsită de căderi atmosferice,media pe lună în acest an fiind de 0mm,față de norma(34,4mm) În schimb în luna ianuarie depunerile au fost mai mari (cu 27,4 mm),adică55,9mm,ceea ce au salvat semănăturile de toamnă de la îngheț. Luna februarie la fel ca decembrie a fost una fara mari căderi de precipitații(5,8mm).

Suma depunerilor atmosferice pe toată perioada de iarnă (2013-2014)a constituit 61,7mm față de 92,7 mm. Prin urmare, în această perioadă au căzut cu 29,0 mm mai puține depuneri.

Lunele martie și aprilie au fost unele destul de secetoase,astfel căderile atmosferice nu au depășit dorma,mediile fiind de 9,8 și 21,4 mm(cu 14,5și 11,6 mm mai puțin decit norma)Insuficiența depunerilor atmosferice desigur că a influențat negativ asupra dezvoltării plantelor agricole,mai ales pe cele de primăvară în special în primele faze de dezoltare (răsărire -înfrățire).

Cantitatea de precipitații atmosferice pe perioada de vară a fost aproape de media multianuală,excepție făcind luna iunie,în care media a fost cu 27,0mm mai mică ca norma de 71,9mm. În lunile iulie și august cantitatea de apă pe 1 m2 a coincis aproape totalmente cu datele de mai mulți ani,volorile fiind de 59,1 și 58,7mm.

În concluzie pot menționa că analizând condițiile meteo în anul agricol 2013-2014 putem trage menționa, că el a fost relativ bun pentru majoritatea culturilor agricole, inclusiv și pentru orzul de primăvară. Nu s-au înregistrat stresuri mari legate de temperaturi excesiv de înalte sau joase. Cantitatea de depuneri atmosferice au fost în limita datelor multianuale,repartiția căderilor atmosferice a fost destul de uniformă pe întreaga perioadă de vegetație,cu excepția lunii martie,însă rezerva de apă în sol din perioada de iarnă a diminuat acest minus.

Tabelul 2.2.1 Temperatura aerului în anul agricol 2013-2014, sectorul Băcioi

Tabelul 2.2.2 Cantitatea de depuneri atmosferice în anul agricol 2013-2014, sectorul Băcioi

Metodele de cercetare

Testarea soiurilor noi de culturi de câmp se efectuează de către în cadrul Centrelor de Testare, existente pe tot teritoriul republicii Moldova. În 2013 s-au efectuat studii, privind experimentarea noilor soiuri de orz de primăvară. S-au studiat următoarele soiuri noi de orz de primăvară: Ionel, Sonor, Ciuluc, Inei, Thuringia, Voevod. În calitate de standard s-a considerat soiul Sonor.

Suprafața parcelei a constituit 50m2, repetiții patru.

În rezultatul cercetărilor s-au efectuat următoarele analize:

Observări fenologice: data semănatului, data apariției primelor și tuturor plantelor, înfrățirea, înfloritul, începutul maturizării și maturitatea deplină. Începutul fazei se consideră faza în care au ajuns cca 10% din plante, sfârșitul fazei – când în această fază au ajuns cca. 75%;

După răsărirea tuturor plantelor, pe fiecare parcelă s-au format parcele mici de 1 m2 pentru determinarea densității plantelor și germinării semințelor în condiții de câmp;

Înainte de recoltare pe aceste mici parcele s-au numărat din nou numărul de plante pentru a calcula viabilitatea plantelor. Tot înainte de recoltare s-au luat câte un snop de pe suprafața de 1m2 pentru determinarea indicilor biometrici, masei de paie și cantitatea de boabe, înălțimea plantelor, lungimea spicelor, numărul de spiculețe etc.;

Contarea recoltei s-a efectuat cu ajutorul combinei, de pe fiecare parcelă separat;

Concomitent cu recoltarea s-au luat probe de boabe de orz de primăvară pentru determinarea umidității, cantității de impurități, masei a 1000 boabe și masei hectolitrice;

Toate datele obținute în rezultatul investigațiilor a fost prelucrate prin metoda de dispersie după B. A. Dospehov (1985).

Descrierea tehnologiei de cultivare a orzului de primăvară la lotul experimental din s. Băcioi în 2014

În anul 2013 pe terenul, unde s-a planificat creșterea orzului a fost orz de toamnă. După recoltarea mazării s-a efectuat o afânare cu grapa cu discuri la adâncimea de 5-6 cm. Peste 3 săptămâni s-a arat la adâncimea 20-22 cm, perpendicular pe direcția pantei.

Înainte de semănat s-a efectuat o cultivare a solului la adâncimea de 5-6 cm, adică la adâncimea încorporării semințelor, pentru formarea patului germinativ.

Norma de însămânțare a constituit 5 mil semințe germinabile la 1 hectar. Semănatul s-a efectuat pe data de 14 martie 2013, distanța dintre rânduri – 15 cm, adâncimea de semănat de 5-6 cm.

Următoarea operație a fost tăvălugirea terenului cu tăvălugi cu pinteni.

Primăvara devreme, cum numai solul s-a maturizat, s-a efectuat boronitul semănăturilor cu boroane ușoare, pentru a păstra umiditatea și pentru a distruge crusta de la suprafața solului. Concomitent s-a împrăștiat azotatul de amoniu (120 kg/ha), cea ce corespunde N40.

Peste 10 zile semănăturile s-au erbicidat cu erbicidul Balerina 0,5 l/ha pe vegetație. Boli și dăunători în perioada de vegetație n-au fost observați.

Recoltarea s-a efectuat în faza de maturitate deplină cu combina „Sampo – 1500”, într-o fază.

III. REZULTATELE EXPERIMENTALE

Cultura orzului de primăvară este relativ răspândită atât în lume, cât și în Republica Moldova și ocupă locul putru în lume după suprafața însămînțată. Boabele orzului se utilizează pe larg în alimentația omului, mai ales în țările Asiei și nordul Africii. Din boabele de orz se pregătește un furaj concentrat pentru animale valoros, datorită faptului că ele au un conținut înalt de amidon (60-65%). Boabele de orz se folosesc pe larg la producerea berii, mai ales în zonele, unde nu se cultivă vița de vie.

În Republica Moldova suprafața însămânțată cu orz depășește 100 mii hectare (Fig.3.1). În perioada 2002-2012 suprafața însămînțată a variat între 78.535 (în 2003) și 152.472 hectare (în 2009). A variat și recolta orzului în ultimii ani (Fig.3.2): de la 7,2 (în 2003), până la 27,1 q/ha (în 2008). În 2003 a fost o secetă cumplită și insuficiența precipitațiilor atmosferice s-a răsfrîns negativ asupra recoltei de orz. Productivitatea orzului a fost destul de joasă și în alți ani secetoși (2003, 2007, 2012) în care ea a variat de la 7,2 pînă la 12,9 q/ha. În anii cu cantități suficiente de precipitații atmosferice recolta a fost mai înaltă și a constituit cca. 2 t/ha. Aceasta ne demonstrează, că îngrășăminte pentru această cultură practic nu se aplică, cu excepția unei hrăniri foliare cu azot.

Producția globală de orz în Republica Moldova (Fig.3.3) în majoritatea anilor a depășit 200 mii tone. În anii secetoși (2003, 2007 și 2012) cantitatea de orz a fost practic de 2 ori mai joasă și a constituit cca. 100 mii tone, iar în 2003 – 56,6 mii tone.

Temperatura optimă de germinație a semințelor de orz de primăvară este 20-25˚C. Această cultură este destul de sensibilă la temperaturi sub -10…-12˚C. Dacă după răsărirea plantelor primăvara temperatura aerului se coboară brusc, plantele pot îngheța și peri. Suma temperaturilor efective pentru întreaga perioadă de vegetație constituie pentru orzul de primăvară 1150-1700˚C și pentru orzoaică 1300-1800˚C (V. S. Starodub, 2012).

Temperatura minimă necesară pentru parcurgerea ciclului de vegetație este în jur de 4˚C în luna mai, 10-11˚C în iunie, 14˚C în luna iulie.

Orzul de primăvară are rezistență mult mau slabă la temperaturile scăzute. Plantele răsărite suportă minus 3˚C minus 4˚C. Sânt foarte sensibile atunci, când temperatura coboară brusc, mai ales în perioada de înflorire și în perioada de călire.

Orzul are cerințe mai reduse față de apă în comparație cu grâul de toamnă, ovăzul, secara. El consumă mai puțin (cu 9-12% față de grâu și cu 21-33% față de ovăz). Consumul de apă variază de la 180 și până la 300 mm, comparativ cu 480-500 mm la orzul de toamnă. V. Vătămanu (2013).

Fig 3.1. Suprafața însămînată cu orz de toamnă și orz de primăvară în RM în ultimii 10 ani (2003-2012, mii hectare)

Fig. 3.2 Recolta de orz de toamnă și orz de primăvară în RM în ultimii 10 ani (2003-1012), q/ha

Fig 3.3 Producția totală de boabe de orz în Republica Moldova în ultimii 10 ani (2003-1012), tone

Datele statistice ne demonstrează, că în ultimii ani (Fig.3.4), în lume s-au micșorat suprafețele însămânțate cu orz. Ele au constituit cca. 55-57, iar în ultimii ani numai 47,4 milioane hectare. Obținerea unor recolte mai înalte este legată de utilizarea unor doze de îngrășăminte minerale, concomitent cu cultivarea soiurilor mai productive și rezistente la diferite boli.

În anii 2002- 2007 recolta medie de boabe a constituit numai 25,0 q/ha (Fig.3.5). În dinamică acest indice a crescut de la 24,7 q/ha în 2002 până la 26,8 q/ha în 2012.

Producția de orz în în ultimii ani de asemenea a variat de la 136,7 mil t (în 2002), până la 151,8 mil t în 2009. Cea mai mică cantitate de boabe de orz (123,7 mil t) a fost obținută în anul 2010, cea ce constituie 81,5%, față de 2009 (Fig. 3.6).

Fig. 3.4 Suprafața însămânțată cu orz în lume în ultimii 10 ani (2003-2012), milioane hectare

Fig. 5 Recolta orzului în lume în altimii 10 ani(2003-2012), q/ha

Fig. 3.5 Recolta orzului în lume în altimii 10 ani(2003-2012), q/ha

Fig. 3.6 Producția globală a orzului în lume în 2003-2012, q/ha

Datele experimentale ne demonstrează, că semănatul orzului de primăvară în 2013 s-a efectuat la 14-15 martie (Tabelul 3.1).

Primele plante au apărut la 10 aprilie. Înspicarea s-a observat de la 9 mai până la 13 mai. Înfloritul a fost observat la diferite soiuri în diferite termene: la soiul Sonor la 19 mai, iar la soiul Voevod – practic peste 2 săptămâni (la 30 mai).

Maturitatea în lapte de asemenea s-a observat ca și înflorirea într-o perioadă mai lungă, din motivul că diferite soiuri au diferite perioade de vegetații. La soiul Sonor la 10 iunie, la soiul Voevod – la 22 iunie. Peste o săptămână orzul de primăvară a atins maturitatea în ceară.

La începutul lui iulie primele 3 soiuri (Sonor, Ionel, Inei) au intrat în faza de maturitate deplină. Soiurile Annabelle și Voevod sânt mai tardive și au atins faza de maturitate deplină mult mai târziu (pe 10 iulie).

Durata perioadei de vegetație a constituit la soiurile Sonor, Ionel și Inei 76-78 zile. La Annabelle și Voevod – 82-85 zile.

Pentru soiurile cu perioadă de vegetație scurtă recoltele de regulă sânt mai mici, mai stabile. La soiurile mai tardive recolta deseori nimerește în seceta de vară și în acest caz producția este mai mică. Numai în unii ani (cu precipitații multe) recolta poate fi mai înaltă, față de soiurile cu perioadă scurtă de vegetați

Tabelul 3.1

Observațiile fenologice pentru plantele orzului de primăvară în 2014,

Tabelul 3.2

Temperatura aerului și cantitatea precipitațiilor atmosferice a soiului martor în 2014

Analizând datele tabelului 3.2 trebuie de menționat, că în 2013 temperatura aerului în diferite faze de dezvoltare a fost diferită. De exemplu, primăvara devreme (de la semănat până la răsărit) temperatura aerului a constituit 4,3˚C în comparație cu 6,7 ˚C, după media multianuală. Următoarea perioadă (răsărit-înfrățire) de asemenea a fost mai răcoroasă: 7,9 față de 10,2 ˚C. În aceste condiții s-a reținut puțin viteza de dezvoltare a plantelor de orz de primăvară. În același timp s-a evaporat din sol mai puțină apă.

Temperatura aerului în perioada de la înfrățire până la maturitate practic nu s-a deosebit de indicii multianuali.

Este necesar de menționat că temperatura minimală a aerului în unele faze de dezvoltare a atins valori foarte joase: în perioada semănat-răsărit -7,2˚C. În următoarele faze de dezvoltare acest indice a fost din nou mai jos, în comparație cu temperatura medie.

Diferit a fost și cantitatea de precipitații pe parcursul perioadei de vegetație. Până la înfrățire acest indice din 2013 și după datele multianuale, practic nu s-a deosebit. Dar în perioada înfrățire-înspicare au căzut în 2013 aproape de 2 ori mai puține precipitații, față de datele multianuale. Pentru orzul de primăvară această fază este destul de critică, care s-a răsfrîns negativ asupra producției de boabe de orz.

În următoarea fază de dezvoltare a plantelor de orz de primăvară (înspicare-maturitatea în ceară) au căzut cca. 60 mm de apă. Prin urmare, în faza decisivă de formare și umplere a bobului, apă a fost îndeajuns și nivelul recoltelor a fost de cca. 5 t/ha.

Datele prezentate în tabelul 3.3 ne demonstrează că recolta la primele 4 soiuri a fost aproape de 5 t/ha. Din ele numai soiul Thuringia a depășit puțin valoarea de 5 t/ha. Acest soi practic a format în 2013 cea mai mare producție de boabe la 1 hectar – 5,18 t/ha.

Tabelul 3.3

Recolta boabelor orzului de primăvară în 2014, t/ha

Soiul Annabelle a atins numai 42,9 q/ha, față de 49,0 q/ha la soiul standard (Sonor). În condițiile anului 2013 soiul Voevod a format o recoltă de numai 2,74 t/ha cea ce constituie numai 55,9% comparativ cu recolta Standardului. Pricina principală a fost căderea plantelor de orz, cea ce s-a răsfrîns negativ atât asupra producției de boabe, cât și asupra calități ei.

În tabelul 3.4 sânt prezenți indicii fizici ai boabelor de orz de primăvară, pentru soiurile testate, unul din ei fiind masa a 1000 boabe. Acest indice caracterizează într-un anumit mod calitatea boabelor. Uneori partide de boabe de orz de primăvară cu masa mică a 1000 boabe au o masă hectolitrică destul de înaltă. De regulă, cu cât mai mari sânt boabele, cu atât mai mare este și masa hectolitrică a lor.

Masa a 1000 boabe este mai înaltă la soiurile tardive. De asemenea mărimea boabelor depinde și de amplasarea lor în spic. Boabele din partea de mijloc a spicului sânt mai mari, față de cele din partea de jos sau din partea de sus a spicului (И. M., Кoданeв,1976). În unele cazuri acest indice este destul de înalt din cauza că în spic sânt puține boabe. Cauzele formarea boabelor seci sânt: insuficiența de apă și elemente nutritive, condiții meteo nefavorabile în perioada formării boabelor (temperatură înaltă, umiditatea aerului și solului foarte joasă), căderea plantelor, atacul plantelor de unele boli și dăunători.

Cultivarea orzului de primăvară cu densitate mică a plantelor la 1 hectar (2-3 mil) duce la obținerea boabelor cu masă înaltă, iar la densități normale și înalte acest indice este mai mic.

Între masa a 1000 boabe și conținutul de proteină brută unii savanți au găsit o corelație directă: cu creșterea masei a 1000 boabe, crește și conținutul de proteine. Alți savanți au observat că cu creșterea mărimii boabelor scade conținutul de proteine. Boabe de orz de primăvară cu masa a 1000 boabe înaltă este prețuită la fabricarea berii.

Datele experimentale obținute de noi, privind masa a 1000 boabe la soiurile Ionel, Inei, Thuringia practic este la nivelul standardului. Pentru soiurile Annabelle și Voevod acest indice a fost puțin mai mic (cu 8,0 și 13,4%).

Tabelul 3.4

Indicii fizici ai boabelor de orz de primăvară, 2013

Masa hectolitrică a boabelor de culturi păioase până la mijlocul secolului XIX a fost unicul indice, care caracteriza calitatea lor. Acest indice se folosește și astăzi la aprecierea calității producției de cereale păioase. În practica mondială de comercializare a cerealelor, diferența în preț a grâului cu masă hectolitrică înaltă atinge 15%.

Pentru grâu acest indice caracterizează cantitatea de făină produsă. Grâul sec are o masă hectolitrică mai mică, din care se produce o cantitate mică de făină.

La masa hectolitrică influențează și umiditatea boabelor: odată cu creșterea umidității masa hectolitrică scade. Prezența diferitor impurități în boabe (mici fragmente de spice, paie, buruieni) micșorează masa hectolitrică. Dacă impuritățile constituie pietricele, bulgărași de sol acest indice crește.

Determinarea masei hectolitrice a boabelor de orz de primăvară pentru unele soiuri demonstrează, că ea este aproape de standard. Pentru 4 soiuri acest indice s-a micșorat cu 0,5-2,9%. Numai la soiul Inei masa hectolitrică ușor de tot a depășit standartul (cu 0,5g la 1 litru).

În tabelul 3.5 sânt prezentate datele, privind rezistența plantelor de orz de primăvară la cădere și scuturare. Toate soiurile testate au primit nota maximală (9) pentru acești indici. Pretabilitatea la recoltarea mecanică la soiurile investigate constituie 8 puncte. Aprecierea generală a soiului constituie pentru primele 3 soiuri 8 puncte, pentru soiul Thuringia nota maximală (nota 9). Soiurile Annabelle

Voevod au obținut cele mici note – nota 6.

Tabelul 3.5 Rezistența plantelor orzului de primăvară față de condițiile nefavorabile, 2013, baluri

IV. EFICACITATEA ECONOMICĂ LA CULTIVAREA DIFERITOR SOIURI DE ORZ DE PRIMĂVARĂ

Testarea diferitor soiuri de orz de primăvară apreciind numai cantitatea și calitatea recoltei este insuficient, întrucât este necesar de apreciat și partea economică.

Pentru comercializarea orzului de primăvară el trebuie să corespundă anumitor condiții: umiditatea 14%, impurități de buruieni până la 1%, impurități de alte culturi cerealiere până la 1%. În procesul de producere a berii impuritățile de buruieni și de alte culturi joacă un rol foarte important. La încolțirea semințelor putem observa putrezirea semințelor sănătoase și apariția ciupercilor, care dau un miros și gust neplăcut berii.

În timpul păstrării boabelor de orz de primăvară ele pot fi atacate de dăunătorii depozitelor, care distrug o parte din producție, elimină excremente, lasă o parte din dăunători pieriți în masa de cereale, încălzesc masa de cereale, micșorează încolțirea semințelor (И.M. Кoданeв, 1976).

Pentru calcularea eficacității economice s-au utilizat următorii indici:

Recolta de boabe de pe 1 hectar;

Cheltuielile efectuate pentru la 1 hectar pentru cultivarea orzului de primăvară;

Costul semințelor pentru 1 ha;

Costul producției obținute de pe 1 hectar;

Profitul obținut la 1 ha s-a calculat prin diferența dintre costul producției de pe 1 hectar și cheltuielile efectuate legate de cultivarea soiurilor noi de orz de primăvară;

Rentabilitatea producerii boabelor de orz de primăvară s-a calculat prin împărțirea profitului net la cheltuielile efectuate

Calculele eficacității economice pentru diferite soiuri de orz de primăvară demonstrează, că cel mai înalt profit s-a obținut la cultivarea soiului Thuringia – 5898 lei/ha. Pentru soiurile Ionel și Inei profitul a constituit corespunzător 5226 și 4868 lei/ha. Soiurile Annabelle și Voevod au asigurat obținerea celui mai jos profit de pe 1 hectar: corespunzător 4119 și 2014 lei/ha. Este explicabil acest lucru, întrucât și recolta de boabe a fost cea mai joasă anume pe aceste variante.

Tabelul 4.1

Eficacitatea economică la cultivarea orzului de primăvară în 2013

Rentabilitatea pentru soiul standard (Sonor) a constituit 57,9%. Dintre soiurile testate se evidențiază soiul Thuringia la care acest indice constituie 61,1%. Rentabilitatea pentru soiurile Ionel și Inei a fost aproape de standard. La soiul Voevod acest indice a fost cel mai mic – 32,4% și se explică prin faptul, că în 2013 acest soi a format cea mai mică producție de boabe.

CONCLUZII

În baza cercetărilor efectuate cu diferite soiuri de orz de primăvară putem trage următoarele concluzii:

Pentru primele 4 soiuri de orz de primăvară (Sonor, Ionel, Inei și Thuringia) durata fazelor de dezvoltare ale plantelor practic au fost aceleași. Soiurile Annabelle și Voevod sânt mai tardive și trec toate fazele de dezvoltare puțin mai târziu.

Temperatura aerului în diferite faze de dezvoltare (în 2013) a fost puțin mai joasă, în comparație cu datele multianuale. Ea a reținut viteza de dezvoltare a plantelor, dar a și micșorat pierderile de apă din sol prin evaporare.

Datele recoltei de boabe obținute de pe 1 hectar demonstrează, că soiurile Ionel și Inei au format aceiași recoltă de boabe la 1 hectar ca și soiul standard Sonor. Producția de boabe pentru soiurile Annabelle și Voevod a fost mai joasă cu 12,4 și 44,1%. Numai soiul Thuringia a depășit standardul cu 5,7%.

Masa a 1000 boabe pentru majoritatea soiurilor a fost aproape de standard. Numai pentru soiul Voevod ea s-a micșorat cu 13,4% față de standard.

Masa hectolitrică a boabelor de orz de primăvară este la nivelul soiului omologat Sonor.

Toate soiurile de orz de primăvară testate au rezistență înaltă la cădere, scuturare și la atacul de unele boli și dăunători.

Calculul eficacității economice ne demonstrează, că cel mai înalt profit (5898 lei) de pe 1 hectar s-a obținut în cazul cultivării soiului Thuringia. Celelalte soiuri au asigurat un profit la nivelul standardului sau chiar mai mic. Rentabilitatea a corelat direct proporțional cu profitul net.

Declarație privind asumarea răspunderii

Subsemnatul, declar pe propria răspundere că materialele prezentate în actuala teză de licență, se referă la propriile activități și realizări, în caz contrar urmând să suport consecințele, în conformitate cu legislația în vigoare. Teza de licență este scrisă de mine personal, materialele nu sânt copiate, plagiate din Internet, alte teze sau monografii.

Numele de familie

Semnătura

Data

PROTECȚIA MUNCII

În Republica Moldova anual se săvârșesc multiple accidente de muncă în diferite sfere de activitate, inclusiv și în agricultură. Utilizarea pe larg a diferitor mașini de lucrare a solului, îngrijire a semănăturilor, recoltare a producției agricole, transportare către depozit prezintă și un pericol imens pentru lucrătorii ce deservesc această tehnică. Din această cauză sânt anumite reguli de securitate a muncii, care trebuie respectate. Goana după câștiguri mai, tendința de a produce produse foarte valoroase și scumpe nu pot fi motive de nu respecta regulile de protecție a muncii și crearea unor pericole reale pentru viața și sănătatea angajaților.

Asigurarea protecției muncii după toate cerințele actuale asigură nu numai micșorarea numărului de accidente, dar și odihna și nutriția angajaților, prevenirea unor boli profesionale, îndestularea lucrătorilor cu salopete.

Pentru prevenirea accidentelor la recoltarea orzului de primăvară trebuie de îndeplinit următoarele reguli:

Pentru recoltarea orzului trebuie să fie admise persoanele, care au fost instruiți pe tehnica securității;

Persoanele care nu au permise de conducere a unităților de transport, de lucrare a solului să fie admise la conducerea;

Durata timpului de lucru pe săptămână nu trebuie să depășească 41 ore. Supraoboseala apărută din cauza temperaturilor foarte înalte, scurtarea timpului de odihnă neapărat duc la accidente și victime omenești.

Cerințele generale pentru protecția muncii

Persoanele cu vârsta peste 18 ani pot fi admise la lucru, dacă au certificat medical și au fost instruiți în domeniul tehnicii securității;

Persoanele admise la serviciu trebuie să îndeplinească numai acele sarcini care au fost specificate în contract;

Lucrătorii trebuie să fie asigurate cu haine speciale;

Persoanelor din alte unități agricole se interzice accesul către mașinile agricole, dacă au fost instruiți;

Trebuie de interzis activitatea agregatelor defectate.

Utilajul destinat pentru o anumită lucrare se interzice de a-l folosi pentru o altă lucrare, neprevăzută pentru o astfel de mașină;

Verificarea diferitor organe ale mașinilor agricole în timpul lucrului acestor mașini se interzice. În acest caz trebuie de oprit utilajul, de depistat și reparat defecțiunea.

Dacă totuși s-a întâmplat un accident, urgent trebuie de stopat lucrul, iar victima – rapid transportată la spital. În unele cazuri putem ajuta victima cu primul ajutor;

Odihna și fumatul trebuie să se efectueze în anumite locuri special amenajate.

Cerințele de securitate a muncii la începutul lucrului

Înainte de începerea lucrului se recomandă de verificat starea sănătății la medic și cunoștințele în domeniul securității muncii;

Conducătorul subdiviziunii permite începerea lucrului, dacă angajatul a ascultat instructajul pentru securitatea muncii și semnează într-un registru special;

Se verifică ochelarii, mănușile, hainele speciale utilizate;

Înainte de începerea trieratului orzului de primăvară se verifică starea tehnică a combinei și în special frâna, ambreiajul, volanul etc.;

Se verifică prezența și starea utilajului pentru stingerea incendiilor: stingător, lopată, rezerva de apă, nisip etc.

Pe fiecare combină trebuie să fie un mic set de medicamente pentru oferirea primului ajutor în caz de accident;

La predarea agregatului altei persoane, suntem obligați să informăm despre starea lui tehnică.

4. Cum trebuie să procedăm în caz de accident

4.1 Dacă s-a întâmplat un accident, trebuie de oprit unitatea de transport, de scos persoana accidentată. De înștiințat administrația gospodăriei și în special persoana răspunzătoare de securitatea muncii, conducerea gospodăriei.

4.2 În măsura posibilităților trebuie de oferit primul ajutor medical. Având posibilitate victima este necesar de transportat cât mai repede la spital, sau de chemat ambulanța în câmp.

4.3 Agregatul cu defecțiune de oprit și de lichidat defecțiunea.

BIBLIOGRAFIA

Starodub V. “Fitotehnie” manual pentru studenții facultății de Agronomie. Chișinău, 2010, 430 p.

Bîlteanu Gheorghe, Fazecaș I., Salontai Al., Bîrnaure V., Ciobanu Fl., Vasilică C.. Fitotehnie, București, 1989, 515p.

Бopиcoник З.Б. Яpoвoй ячмeнь, M., Кoлoc, 1974, 255c.

Caracteristica soiurilor și hibrizilor omologați, Bălți, 2013, 30p.

Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova, Chișinău, 2014, 122p.

Vătămanu V. Factori de vegetație și zonele ecologice ale culturilor de orz și orzoaică de toamnă. Agrimedia, 2013, №10, p.40-42.

Suhoverschi M. Cereale păioase de toamnă. Cereale și plante tehnice, 2009, №9-10, p.6-8.

Гoнчяpoв C. Инвecтиpyeм в copт. Hoвoe ceльcкoe xoзяйcтвo, 2012б №3, c. 52-53

Derendovsci, S. Josan Xлopoфильныe пoказатeли и иx cвязь c пpoдyктивнocтью pаcтeний oзимoгo ячмeня. Științe agricole, 2008. №1, c. 3-8

Кишка M. H. Hoвыe copта ячмeня пoлyoзимoгo типа. Agricultura Moldovei, 2009, №4-5, p. 24-25.

Пивoваpoва Л. E., Пoлитыкo П. M.,. Каланчина A. C. Texнoлoгия вoздeлывания нoвыx copтoв яpoвoгo ячмeня. Плoдopoдиe, 2008, №2, c. 38-39.

Плeкачeв Ю., Кoщeeв И. Cpавнитeльная эффeктивнocть cпocoбoв ocнoвнoй oбpабoтки пoчвы пpи выpащивании ячмeня. Главный агpoнoм, 2014, №1, c. 29-32

Criste Aurel. Influența tehnologiei de cultură asupra calității orzoaicei pentru bere. Cereale și plante tehnice, 2008, №4, p. 9-11

Recomandări privind aplicarea îngrășămintelor, Chișinău, 1994, 170 p.

Toma S. I. Aplicarea îngrășămintelor în agricultura durabilă. Chișinău, 2008, 210p.

Кoданeв И.M. Пoвышeниe качecтва зepна. Издат. «Кoлoc», M., 1976, 304c.

Кoзьмина H. П. Зepнo. «Кoлoc», 1969, 368c.

Bавилoв П. Г. Pаcтeниeвoдcьвo. M., «Кoлoc», 1975.

Баxтeeв Ф. X. Ячмeнь, M-Л., Ceльxoзиздат, 1965.

Cepгeeв B. C. Кyльтypа ячмeня на Дoнy, Pocтoв на Дoнy, 1970

Hикифopeнкo Л. Эффeктивнocть yдoбpeний пoд ячмeнь в лecocтeпи Укpаины. Зepнoвoe xoзяйcтвo, 1972, №1, c. 12-14

Cидopeнкo B., Павлoвcкая H., Кocтpoмичeва E., Кocтpoмичeва B., Moлканoва O. Пepcпeктивы ceлeкции oзимoгo ячмeня в Цeнтpальнoй Poccии, Împactul realizărilor științifice asupra producției și calității cerealelor spicoase, Chișinău, 2013, p. 93-98

Кopeнeв Г. B. Биoлoгичecкoe oбocнoваниe cpoкoв c пocoбoв yбopки xлeбoв, Киeв, «Уpoжай», 1976, 150c.

Дoбpынин Г. M. Pocт и фopмиpoваниe xлeбныx и кopмoвыx злакoв. Л., «Кoлoc», 1969, 275c

Toma S. Aplicarea îngrășămintelor în agricultura durabilă. Chișinău, 2008, 210p.

http://articole.cartiagricole.ro/articol/CULTURA-ORZULUI.html

http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=195&language=1

http://www.recolta.eu/arhiva/efectul-tratamentelor-cu-fungicide-asupra-productiei-la-orzul-de-primavara-9913.html

Aгафoнoв E. B., Калинeв P.A. Иcпoльзoваниe азoта, фocфopа и калия yдoбpeний яpoвым ячмeнeм и зepнoвым copгo. П. Пeнpcианoвcкий, 2008, 138c.

Гаeвcкий E.E., Кyликoв Я.К. Bлияниe тopфoнавoзнoгo кoмпocта и cyглинки на cвoйcтва дepнoвoпoдзoлиcтoй пecчанoй пoчвe и ypoжайнocть ячмeня. Ж. Aгpoxимия, №9, c.18-23

Aгафoнoв E.B., Камeнeв P.A. Кoэффициeнты иcпoльзoвания питатeльныx вeщecтв из yдoбpeний яpoвым ячмeнeм на чepнoзeмe oбыкнoвeннoм. Инoвациoнный пyть pазвития AПК магиcтpальнoe напpавлeниe наyчныx иccлeдoваний. Mатepиалы наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции, п. Пepcианoвcкий, 2007, c.11-13

Cычeв B.Г., Aлмeтoв H.C., Кoзыpeв A.C. Эффeктивнocть минepальныx yдoбpeний на пoceваx ячмeня на дepнoвo-пoдзoлиcтыx cpeднecyглиниcтыx пoчваx c pазнoй oбecпeчeннocтью элeмeнтами питания. Aгpoxимия и экoлoгия, иcтoнpия и coвpeмeннocть: Mатepиалы Meждyнаpoднoй наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции, Hижний Hoвгopoд, 15-18 фeвpаля 2008, c.231-234

Cаxибгаpeeв A.A., Гаpипoва H.H., Фазыльянoв Д.X. Poль yдoбpeний и пecтицидoв в пoвышeнии ypoжайнocти ячмeня. Зeмлeдeлиe, 2008, №5, c.35-36

Mиxайлoв Л.A., Aкманаeва Ю.A. Уpoжайнocть ячмeня в завиcимocти oт coдepжания фocфopа в пoчвe и дoз yдoбpeний. Плoдopoдиe, 2008, №4, c. 4-7

Кoзина Г.H. Bлияниe пpeдшecтвeнникoв и yдoбpeний на ypoжайнocть ячмeня на cвeтлo-каштанoвыx и чepнoзeмныx пoчваx Boлгoгpадcкoй oблаcти. Aвтopeфepат диccepтации на coиcкании yчeнoй cтeпeни кандю c/x наyк, Boлгoгpад, 2008, 22c.

Mалюга H.Г., Лавpинeнкo E.B., Topмашeв B.П., Acланян M.C. Динамика накoплeния питатeльныx вeщecтв в пocвe пoд oзимым ячмeнeм в завиcимocти oт cпocoбoв oбpабoтки пoчвы. Hаyчныe аcпeкты альтepнативныx тexнoлoгии выpащивания пoлeвыx кyльтyp в Кpаcнoдаpcкoм кpаe. Tpyды, Кpаcнoдаp, 2007, c. 108-115

Aгафoнoв E.B., Камeнeв P.A. Bлияниe cpoкoв и cпocoбoв внeceния минepальныx yдoбpeний на кoэффициeнт иcпoльзoвания азoта яpoвым ячмeнeм и зepнoвым copгo. Извecтия вyзoв, Ceвepo- Кавказкий peгиoн, 2006, №10, c. 41-46

Hикитишeн B.И., Личкo B.И. Фocфатмoбилизиpyющая cпocoбнocть клeвepа пpи иcпoльзoвании пoвышeннoгo фocфopа кyльтypами ceвooбopoта. Плoдopoдиe, 2007, №6, c. 2-4

Gzebisz W., Przygocka-Cypa K. Spring malt barley response to elemental sulphur the pronostic value of N and S concentrations in malt barley leaves. Plant soi land Envirom., 2007, s. 388-394

Kreek M., Stamka P., Olsousca K., Bencikova M. Reduction of drought stress effect in spring barlei by nitrigen fertilization. Plant, Soil and Envirom. 2008, №1, c. 7-13

Лeйныx П.A. Bлияниe дoз и cooтнoшeний минepальныx yдoбpeний на ypoжайнocть и качecтвo copтoв ячмeня (экoлoг, биoc-1, coнeт) на дepнoвo-пoдзoлиcтoй пoчвe. Aтopeф. Диc. Hа coиcк. Уч. Cтeпeни канд. c/x наyк. Пepмь, 2005, 24c.

Brenan R.F., Jauasena K.W. Pocт пpимeнeния калийныx yдoбpeний на пoceваx ячмeня, выpащиваeмoгo на пecчаныx пoчваx c низкoй oбecпeчeннocтью калиeм пoвышаeт ypoжай зepна и cнижаeт пopажаeмocть бoлeзниями лиcтьeвю J. Agr. Res., 2007, №7, c. 680-689

ANEXE

Anexa 1

Recolta, suprafețele însămânțate și producția totală a orzului (de toamnă și de primăvară) în lume în ultimii 10 ani

Anexa 2

Recolta suprafețele însămînțate și producția totală a orzului (de toamnă și de primăvară) în Republica Moldova în ultimii 10 ani

Anexa 3

Prelucrarea matematică a datelor recoltei boabelor orzului de primăvară

DS05= m•d= 1,36•2,06=2,8 q/ha

Anexa 4

Tehnologia de cultivare a orzului de primăvară