Studierea algoritmilor IAsi utilizarea acestora ˆn [614792]

MINISTERUL EDUCAT ¸ IEI, CERCET ˘ARII S ¸I INOV ˘ARII
UNIVERSITATEA DIN CRAIOV A
FACULTATEA DE S ¸TIINT ¸ E
LUCRARE DE DISERTAT ¸ IE
Studierea algoritmilor IAs¸i utilizarea acestora ˆn
dezvoltarea testelor online
Coordonator S ¸tiint ¸ific:
Lect.Univ.Dr. Claudiu Ionut ¸ POP ˆIRLAN
Student: [anonimizat] ¸a

Cuprins
1 Notiuni Introductive 2
2 Aplicatii IA 6
2.1 Domenii in care este folosita IA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3 Titlu Capitol Trei 8
3.1 Sectiunea 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
3.2 Subcapitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
4 Titlu Capitol Patru 9
4.1 Sectiunea 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
4.2 Subcapitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
5 Concluzii 10
5.1 Sectiunea 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
5.2 Subcapitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1

Capitolul 1
Notiuni Introductive
Ce este Inteligenta Artificiala?
Inteligenta artificiala este o stiinta si tehnologia bazata pe discipline precum Informa-
tica, Biologia, Psihologia, Matematica si Ingineria. O orientare majora a Inteligentei Arti-
ficiale este in dezvoltarea functiilor pe calculator asociate cu inteligenta umana, cum ar fi
rationamentul, invatarea si rezolvarea problemelor.
Potrivit tatalui inteligentei artificiale, John McCarthy, este ¨Stiinta si ingineria de a face
masini inteligente, in special programe informatice inteligente¨.
Inteligenta Artificiala este o modalitate de a face un calculator, un robot controlat de
calculator sau un software care sa gandeasca inteligent, in acelasi mod in care gandesc
oamenii inteligenti.
Inteligenta artificiala (IA) se realizeaza studiind modul in care gandeste creierul uman
si cum oamenii invata, decid si lucreaza in timp ce incearca sa rezolve o problema si apoi
folosesc rezultatele acestui studiu ca baza pentru dezvoltarea de software si sisteme inteli-
gente.
De la inventarea computerelor sau a masinilor, capacitatea lor de a indeplini diverse
sarcini a continuat sa creasca exponential. Oamenii au dezvoltat puterea sistemelor infor-
matice in ceea ce privesc diversele lor domenii de lucru, viteza lor crescatoare si diminuarea
dimensiunii in raport cu timpul.
O ramura a informaticii numita Inteligenta Artificiala urmareste crearea calculatoarelor
sau a masinilor la fel de inteligente ca fiintele umane.
2

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 3
Filozofia Inteligentei artificiale (IA)
In timp ce exploateaza puterea sistemelor informatice, curiozitatea omului, il conduce
sa se intrebe: ¨Poate o masina sa gandeasca si sa se comporte ca oamenii?, In ce masura ma-
sinile inteligente vor face parte din viata oamenilor ?, Sunt oamenii capabili sa construiasca
masini cu adevarat inteligente si daca da, cum le vor controla ? etc.¨.
Astfel, dezvoltarea IA a inceput cu intentia de a crea inteligenta similara in mainile pe
care le gasim si le privim foarte mult la oameni.
Obiectivele Inteligentei artificiale (IA)
Pentru a crea sisteme de experti – Sistemele care manifesta comportament inteligente,
invata, demonstreaza, explica si sfatuiesc utilizatorii.
Implementarea inteligentei umane in masini – Crearea de sisteme care sa inteleaga,
sa gandeasca, sa invete si sa se comporte ca oamenii.
Ce contribuie la realizarea Inteligentei artificiale?
Din urmatoarele domenii, una sau mai multe zone pot contribui la construirea unui
sistem inteligent:

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 4
Diferentele principale dintre folosirea programarii cu si fara Inteligenta artificiala sunt:
Lipsa inteligentei artificiale:
– Un program de pe un calculator fara Inteligenta Artificiala poate raspunde la ntrebarile
specifice pe care intentioneaza sa le rezolve.
– Modificarea programului duce la modificarea structurii sale.
– Modificarea nu este rapida si usoara. Aceasta poate duce la afectarea negativa a pro-
gramului.
Folosind inteligenta artificiala:
– Un program de pe un calculator cu Inteligenta Artificiala poate raspunde la intrebarile
generice pe care intentioneaza sa le rezolve.
– Programele care contin Inteligenta Artificiala pot absorbi noi modificari prin punerea
laolalta a unor informaii extrem de independente. Prin urmare, puteti modifica chiar si o
singura bucata de informaie a programului, fara a afecta structura sa.
– Modificarea rapida si usoara a programului.
Inteligenta este capacitatea unui sistem de a calcula, rationa, percepe relatiile i analo-
giile, invata din experienta, stocheaza si preia informatii din memorie, rezolva probleme,
intelege ideile complexe, foloseste fluent limba naturala, clasifica, generalizeaza si se adap-
teaza la situatii noi.
Inteligenta este de mai multe feluri: inteligenta lingvistic, inteligenta muzicala, inteli-
genta de logica-matematica, inteligenta fizico-kinestezica, inteligenta spatiala, inteligenta
interpersonala etc. In acest caz putem spune ca o masina sau un sistem detine inteligen-
ta artificiala atunci cand este echipat cu cel putin una din cele cateva feluri de inteligenta
prezentate mai sus.
Inteligenta este intangibila. Este compusa din :
Rationamentul- Este setul de procese care ne permite s oferim o baz pentru judecat,
luare a deciziilor i predicie.
Invatarea – Este activitatea de a dobandi cunostinte sau pricepere prin studiere, prac-
ticare, invatare sau experimentare de ceva.

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 5
Rezolvarea problemelor- Este procesul in care cineva percepe si incearca sa ajunga
la o solutie dorita dintr-o situatie actuala, luand o cale blocata de obstacole cunoscute
sau necunoscute.
Perceptia – Este procesul de dobandire, interpretare, selectare si organizare a infor-
matiilor senzoriale.
Inteligenta lingvistica – Este abilitatea cuiva sa foloseasca, sa inteleaga, sa vorbeasca
si sa scrie intr-o anumita limba. Este importanta in comunicarea interpersonala.
Diferena dintre inteligena omului i a mainilor este aceea ca:
-Oamenii percep in functie de modele, in timp ce masinile percep prin seturi de reguli
si date.
-Oamenii stocheaza si isi reamintesc anumite informatii dupa modele, in schimb masi-
nile o fac prin cautarea algoritmilor. De exemplu, numarul 40404040 este usor de memorat,
de stocat si de rechemat deoarece modelul sau este simplu.
-Oamenii pot descoperi obiectul complet chiar daca o parte din el lipseste sau acel
obiect este distorsionat, in schimb masinile nu o pot face acest lucru.
Domeniul Inteligentei Artificiale este clasificat in sarcini formale, sarcini mundane
(obisnuite) si sarcini expert. Oamenii invata lucruri mundane (obinuite) de la natere. Ei
invata prin folosirea perceptiei, vorbirii, limbajului etc. Ei invata mai tarziu sarcinile for-
male si sarcinile de experti, in aceasta ordine. Pentru oameni, sarcinile obisnuite sunt cele
mai usor de invatat. Acelasi sarcini mundane(obisnuite) au fost puse in aplicare si pentru
masini. Anterior, toate lucrarile IA au fost concentrate in domeniul sarcinilor obisnuite.
Mai tarziu, sa dovedit ca masina necesita mai multe cunostinte, o reprezentare com-
plexa a cunostintelor si algoritmi complicati pentru gestionarea sarcinilor banale. Acesta
este motivul pentru care IA lucreaz acum mai bine in domeniul sarcinii expert, deoarece
domeniul de activitate al expertilor necesita cunostiinte de specialitate, care pot fi mai usor
de reprezentat si de manipulat.

Capitolul 2
Aplicatii IA
2.1 Domenii in care este folosita IA
Inteligenta Artificiala a fost dominanta in diverse domenii, cum ar fi:
Gaming – Inteligenta artificiala joaca un rol crucial in jocurile strategice, cum ar fi
sahul, pokerul, tic-tac-toe etc., unde masina poate sa se gandeasca la un numar mare
de pozitii posibile bazate pe cunostinte euristice.
Procesarea limbajului natural – Este posibil sa interactionati cu computerul care inte-
lege limba naturala vorbita de oameni.
Expert Systems – Exista cateva aplicatii care integreaza informatii despre masin,
software si informatii speciale pentru a da rationament si consiliere. Acestea ofera
explicatii si sfaturi utilizatorilor.
Sisteme de viziune – aceste sisteme inteleg, interpreteaza si intelege intrarea vizuala
pe computer. De exemplu:
-Un avion de spionaj face fotografii, care sunt folosite pentru a afla informatii spatiale
sau harti din anumite zone.
-Medicii folosesc un sistem de expertiza clinica pentru a diagnostica pacientul.
-Politia folosete un software pe calculator care recunoaste chipul criminalului cu por-
tretul stocat de catre medicul legist.
Recunoasterea limbajului verbal – Unele sisteme inteligente sunt capabile sa asculte
si sa inteleaga limba in termeni de propozitii si de semnificatii, in timp ce un om
vorbeste cu el. Se poate descurca cu accente diferite, cu cuvinte de argou, cu zgomot
pe fundal, cu schimbarea zgomotului uman cauzat de frig, etc.
6

CAPITOLUL 2. APLICATII IA 7
Recunoasterea scrierii de mana – Software-ul de recunoastere a scrierii de mana ci-
teste textul scris pe hartie sau pe ecran de un stiloul(exemplu: stiloul pentru tablete).
Poate recunoaste formele literelor si le converteste in text editabil.
Robotii inteligenti – Robotii sunt capabili sa indeplineasca sarcini date de un om. Ei
au senzori pentru a detecta date fizice din lumea reala, cum ar fi lumina, caldura, tem-
peratura, miscarea, sunetul, ciocnirea si presiunea. Ei au procesoare eficiente, senzori
multipli si memorie imensa, pentru a expune inteligenta. In plus, ei sunt capabili sa
invete din greselile lor si se pot adapta noului mediu.

Capitolul 3
TitluCapitol Trei
3.1 Sectiunea 1
3.2 Subcapitol
8

Capitolul 4
TitluCapitol Patru
4.1 Sectiunea 1
4.2 Subcapitol
9

Capitolul 5
Concluzii
5.1 Sectiunea 1
5.2 Subcapitol
10

Bibliografie
11

Similar Posts

  • 2CAPITOLULIPOTENTIALULTURISTICNATURALALORASULUIHARSOVA1.1.Asezaregeografica [621565]

    1INTRODUCEREScopulcercetăriirealizateînaceastălucraredelicențăestedeaprezentapotențialulturisticalorasuluiHarsovatoateaspecteleșicutoatecaracteristicilesale,precumșidearealizaoimaginedeansambluasupravalorificăriiprezenteaacestuipotențial,identificândposibilitățiledevalorificaresuperioarăasaînviitor.Lucrareaestestructuratăîntreicapitole.ÎnprimulcapitolestedescrisorasulHarsova,unscurtistoric,asezare,potentialulnatural(relief,clima,fauna,vegetatie,hidrografie,zoneprotejate,soluri).ÎnaldoileacapitolesteprezentatpotentialulturisticantropicalorasuluiHarsova(obiectiveturistice,structuridecazare,agrementsialimentatie,infrastructuradetransport).IncapitolultreisuntprezentatemodalitatiledevalorificareapotentialuluituristicsistrategiileadoptatedecatreconsiliullocalpentrudezvoltareaturismuluisianalizaSWOTaorasului.Obiectiveprincipale!DescriereadetaliataapotențialuluituristicdinorasulHarsova,incluzândatâtpotențialulturistic,formatdinatracțiinaturaleșiantropice,precumșibazatehnico-materialădinturism,alăturideinfrastructurageneralăcareinfluențeazăactivitateaturisticădinzonaanalizată.!AnalizacantitativășicalitativăaelementelorpatrimoniuluituristicdinstarțiuneaPoianaBrasov,atâtprinevaluareapotențialuluituristicnatural,catsialceluiantropic.!OrganizareașistructurareapotențialuluituristicdinorasulHarsova,prindeterminareaconcretășidescriereadetaliatăaformelordeturismșiaactivitățilorturisticedinaceastăzonă.!Ilustrareaprincipalelorelementealepotențialuluituristicprinfotografiișiimaginidecalitatesuperioară,caresăpoatăsusțineșicontribuiactivladescriereacâtmaidetaliatăapotențialuluituristic.!Determinareaaspectelorpozitiveșiaspectelornegativeceinfluențeazăactivitateaturisticădinzonastudiată,stabilindelementelecaresuntbeneficepentruvalorificareasuperioarăapotențialuluituristic,precumșiaelementelorceafecteazănegativvalorificareapotențialuluituristic. 2CAPITOLULIPOTENTIALULTURISTICNATURALALORASULUIHARSOVA1.1.Asezaregeografica Distanțacareîldespartedereședințadejudeț,orașulConstanța,estede85Km.La100kmspreNord-EstseaflăorașulTulcea,laaproximativ100KmspreNord-VestseaflăorașulBrăilaiarla60KmspreVestseaflăorașulSlobozia.OrașulHîrșovaseînvecineazălaNordșiEstcuteritoriulcomuneiCiobanu,laSud-EstcuteritoriulcomuneiHoria,laSudcufluviulDunărea(pemalulstângfiindInsulaIalomiței),laVestcufluviulDunărea(pemalulopusfiindInsulăMareaBrăilei).Suprafațateritoriuluiestede10.902ha.OrașulHîrșovaesteașezatînparteadeNVajudețuluiConstanța,lakm.253șipeDN2A(E60).Statutuldeportșinodrutier,precumșiapropiereadeaeroportulConstanța-MihailKogălniceanu,îipermitecontactecutoatelocalitățiledinRomâniașiEuropapecaleaerianașirutieră.Estemărginitdedealuricuînălțimeamaximăde88,5m.Suprafațasa,deșimică,îmbinăelementedepodișșiluncă,cucaracteristiciledeflorășifaunăspecifice. 3OrașulestestrăbătutdeDN2A,E60.DelaHîrșovaseporneștecătrejudețulTulceaprinDN22A,iardecomunelelimitrofeestelegatprindrumurijudețene,toateasfaltate.OrașulHîrșovaafostunimportantcentrucomercialundeseperindauatâtnavedemărfuricâtșidepersoane,înprezentnumaiexistănicimăcarunpontonpentruacostareaeventualelornavecetranziteazăDunărea.Situatînextremitateanord-vesticăajudețuluiConstanța,pemaluldreptalDunării,înavaldeconfluențaDunăriivechicubrațulBorcea,orașulHîrșovaareosuprafațăde10182hadincare:!intravilan=511,04ha;!vatraorașuluiHîrșova=406,99ha;!trupuriizolate=59,11ha;!vatrasatVadu–Oii=44,11ha;!extravilan=9670,96ha.Orașulareîncomponențasa2localități,orașulpropriu-zisșisatulVadu-Oii,situatla10KmNord-VestînimediataapropiereapoduluirutierGiurgeni–Vadu-Oii.IntravilanulactualalunitățiiteritorialadministrativeestecelprevăzutînLegeaFonduluiFunciarnr18/1991actualizatăîn2016,lacares-auadăugatsuprafețeleintroduseînintravilanulterior,aprobatedeOCAOTA,parcelatepentrulocuințe.1.2.ScurtistoricHârșovaesteolocalitatecuvechimedeșaptemilenii.Înparteadesud-estalocalității,pemalulDunării,segăseșteoașezareneo-eneoliticădezvoltatăsubformauneiridicăturidecca.12mcaurmareadistrugeriișirefacerilorsuccesivealocuințelordinlut.Cercetăriledeaiciauidentificatocomunitateumanăcares-aocupatcuvânătoarea,pescuitul,cultivareapământuluișicreștereaanimalelor.Aufostidentificate,princercetări,schimburicomercialecucomunitățidepespațiimultmaiîndepărtate.Epocileurmătoaresuntbineilustrate.Pevatralocalitățiisegăsescmaimulteașezărideepocabronzuluișifierului.Înantichitate,comunitățiledeaiciaucunoscutceamaimaredezvoltare.Acesteas-auaflatînstrânsălegăturăcuorașeledepelitoralulvesticalMăriiNegre(HistriașiTomis,cudeosebire).Epocaromanăamarcatputernicistoriaoamenilordeaici.Cel 4maiprobabil,înadouajumătateasecoluluiIp.Chr.s-aclăditfortificațiacunoscutăînizvoareleromanecunumeleCarsium(untoponimdeoriginetracicălegatdeaspectulstâncosalzonei,delacarederivășinumeledeastăzi,slavizat,allocalității.Punctuldevederepotrivitcăruianumeleactualsetragedelacuvintelehîrsîz-ovaceeaceînseamnavadulhoțilorestecutotuleronatșinerealistdinpunctdevederetopografic.Îndocumentelecadiilordinperioadastapâniriiotomane,cetateaestetrecutăcunumeleHarisova,iarpehărțilegermanedinsecoleleXVII-XVIIIogăsimcunumeledeChirschowa,Hirsowe,Kersova,iarînsecolulalXIX-lea,Hirsowa.ÎnsecolulalXVII-leacelebrulcălătorEvliaCelebi,careavizitatlocalitatea,precizacănumelevinedinexpresiaodovanhîrsgeliyorcaresetraduceprinvineursul(hârs)dinșes(câmpie).Vorbeleacesteaaufostrostitedesultanlacucerireafortificației.Apărătoriicetățiiaufolositpieideurspentrua-isperiapeturci.Atuncisultanulastrigat;Odovanhîrsgeliyor!,pecetluindastfelnumeleacesteia.Cetateaestedistrusăînepocamarilorinvaziișirefăcutătotdeatâteaori.SuntatestatereconstrucțiidintimpulîmpărațilorConstantincelMareșiJustiniandinsecoleleIV-VIp.Chr.DinadouajumătateasecoluluialVII-lea,dupăașezareabulgarilorlasuddeDunăreseîntrerupcontacteleculumearăsăriteană.AbiaînsecolulalX-leabizantiniirevinlaDunăreșireconstruiescvechilefortificații,întrecareșipeceadelaCarsium.EsteposibilcaînsecolulalXIII-leaașezareasăfifostsubadministrațiegenoveză.ÎnsecolulalXIV-lea,întimpulluiMirceacelBătrân,intrăîncomponențaTăriiRomânești.ÎntresecolulalXV-leașiprimaparteasecoluluialXIX-leaestefortificațieotomană.Orașulcunoașteomareînflorire.La1651EvliaCelebifaceodescriereaacestuia:avea1600case,geamii,băi,bazarșieraapăratdeunzidde3000pași.Cupuțintimpînaintededistrugereasa,cetateaesteimortalizatăîntr-undesendupăcaresefaccelebrelelitografii,decătreA.vonSaar,la1826.ÎnsecolulalXIX-leaaicisosescmocaniiardelenicareconstruiescorașulmodern.CentrulacestuiaseaflapemalulDunării.Înjurulportuluiseconstruiescpravalii,depozite,bănci,iarpedealuldinsprevest,oscoalămonumentalășiobisericăpemăsură.Școalaaadăpostitșiunmuzeu,primulmuzeuregionalalDobrogei.Întimpulprimuluirăzboimondialorașulafostarsînîntregime.Distrugerimaris-aufăcutșiînaldoilearăzboimondial.Epocaregimuluicomunistamarcatînceputuldecăderiiorașului.Dintr-uncentrualcomerțuluicucereale,centruadministrativșijudecătoresc,afostreclăditcuonouaidentitate. 5AufostînchiseJudecătoria,Procuratura,Muzeul.Economiaacăpătatuncaractermeșteșugăresc.Lipsitderesurse,orașuladecăzut.Mulțilocuitoriaumigratspreorașeleînvecinate(Tulcea,Constanța,Slobozia).Înultimiianiairegimuluicomunist,toateclădirilevechi,istoricedinparteacentralăaorașului,lasatespecialînruină,aufostdemolateșis-auconstruitblocuri.Învecinătates-aridicatșioplatformăindustrialăundes-aconstruitoîntreprinderedesîrmășicabluricarefuncționeazășiparțialunșantiernavalruginitastăzi.La20deanidupăprăbușirearegimuluicomunist,localitateanu-șiregăseștevechiuldestin.Ceicareauadministratlocalitateaviseazăîncăsăofacăunputerniccentruindustrial,ceeaceesteimposibil,înlipsaunorresursenaturaleșiinfrastructuriadecvate.Așasefacecădepestemaorașuluiadoptatăîn1933,cruceașisemilunaaufostînlocuitecusemiroatadințată,simbolaluneiindustriiaproapeinexistente,șiancora,simbolportuar,darșialsperanței,încazuldefață,cutotulîntâmplător.PorninddelaexperiențaaltorașezărisimilaredinEuropașidinspațiulapropiat,trebuiescpuseînvaloareresurseleexistente:lutul,foartebunpentrumaterialedeconstrucții,calcarul,monumenteleistoricecarepotfiobazăsolidăpentruturismulculturalșiapeletermo-sulfuroasedinamonte,excelentepentruafecțiunireumatismale.1.3.ReliefOrașulHîrșovaprezintăunpatrimoniunatural-geologicșipeisagisticdeimportanțămondială,careformeazăunansambluunicînțarășiînEuropa.StructurogenezadealurilorDobrogei,începutăîncădinProterozoic(acum1,7–1,8miliardedeani),cândafostdefinitivatsoclulsud-dobrogean,s-aîncheiatimediatdupămișcărilechimerice(acum140–150milioaneani),timpîncareșiținuturiledobrogeneaudevenitstabile,intrândînregimdecratogen.Întotacestmareintervaldetimp,datorităfragmentăriișimișcărilortectoniceverticale,teritoriulDobrogeiafostînmaimultefazetotalsaunumaiparțialacoperitdeapemarine,cânds-auacumulatformațiunisedimentarecufaciesuridiferite,acesteafiindmaimultsaumaipuținfaliate,dislocatesauondulate.Interacțiuneafactorilorfizico-geograficiageneratunpeisajnatural,îngeneralomogen,cuopondereînsemnatăareliefuluidedealșipodișcuaspectmaivăluritînextremitateaesticăaorașului.Teritoriulestefoarteinteresantdinpunctdevederegeologic,reprezentândunadevăratmozaic.Lasudseaflăocuverturădeloessșicalcarelejurasicașezatepeunfundamentdeșisturi 6verzi.Înmaremăsură,sedimentelecalcaroaseconținurmealeviețuitoarelorjurasice.ÎnDealulBăroi,peparteavestică,învecheacarieră,maipotfigăsiteîncăfosilejurasice.Răspândireamareacalcarelorafavorizataparițiaîntimpanumeroaseformecarstice,expuseetajat,pemaimulteniveledecarstificare-dinjurasic,baremian,eocenșisarmațian,devenitefosile.Înpeisajuldealurilorseevidențiazăinterfluviilenetedesauușorondulateșireliefulcarsticactualșianteloessian,alcătuitdinformeendocarstice-depresiunicarsticeendoreice,poliinedrenate,doline,lapiezuri,văicuaspectdecheietc.Asociereasolurilorcernoziomice,caresuntcelemaiextinseînzonă,cusolurilemaipuținevoluate,careocupăceamaimarepartedinzonaafavorizatostructurăafonduluifunciardominatdeprezențaterenuriloragricolecupeste70%;restulaparținândarbuștilor,pădurilorșialtorfolosințe.Esteremarcabilăfrumusețeapeisajuluinatural,darnusepoateapreciapozitivpeisajulcultivat.Frumusețeapeisajului,prezențasiturilornatura2000,granițacufluviulDunărea,oferămarioportunitățituristiceneexploatateșicaretrebuiescvalorificate.“DealulBăroi”,înaval.Calcareleimpregnatecuoxiddefierdaustânciioimaginespectaculoasă.ÎnălțimeaadăposteșteunuldincelemaiimportantepunctefosiliferedepeliniaDunăriișioașezarehallstatt-ianăcunecropolaaferentă. 7“DealulCeleaMare”,înamonte.Facepartedinsuprafațaprotejată«CeleaMare-ValealuiEne»cuosuprafațăde54ha.Aicisuntresturialepădurilordefoioasecareacopereau,învechime,platoulDobrogeiCentrale. “CeleaMică”–“MoșușiBaba”,relicvealedealurilorjurasicemodelatedevânturișiploi. 81.4.ClimaClimatulspecificDobrogeiestediferitdecelcontinentaldatorităformelorderelieffoartevariate:stepă,dealuri,influențemarine;precipitațiivariate.Estecaracterizatdeierniaspreînsoțiteuneoridevânturiputernicedinnord-estșivericălduroase.TemperaturaaeruluiesteelementulclimaticasupracăruiasemanifestămaiintensinfluențaDunării,șideaceeaseconstatăoîntârziereaperioadeiderăcireșiîncălzireaaerului,ceeacefacecatoamnelesăfielungișicălduroase,iarprimăverileîntârziateșimairăcoroase.Particularitățileclimaticealeteritoriuluidobrogeanînaceastăzonăevidențiazăungraddecontinentalismpronunțatcaracterizatprinoscilațiivaloricemaridiurneșianualealetemperaturiiaerului,prinumezealăredusășicantitățimicideprecipitații.Aicisemanifestănuanțaponticăcuploiraredartorențiale.Precipitațiileatmosfericeconstituiedeasemeneaunuldinfactoriiclimatericiimportanțicecondiționeazăînprimulrânddesfășurareaactivitățiloragricole.Ceamaimarecantitatedeprecipitații(cupericoldeinundare)de96,7mms-aînregistratîn02.09.1971șiîn12.07.2005.Numărulmediualzilelorcuprecipitațiisolideînregistratînaceastăperioadăafostde20,2zilecupondereaînianuarie–5,6zile,iarnumăruldezilecusolulacoperitdezăpadăestede31,2zile.RegimuleolianestecaracterizatînorașulHarșovadeofrecvențămareazilelorcuvânt,variațiadirecțiilorșiomedieavitezelormairidicată.Dindateledesintezădeținutepeoperioadămaimaredetimp(10-40ani),rezultăurmătoarelecaracteristicialeregimuluieoliandinzonaHarșova:!frecvențămareavânturilor(87%)șiovariațiemareadirecțiiloravândînsăcadominantenordul(17,3%),sud-estul(15,3%)șinord-vestul(13,6%).Înanotimpulrecedominăvânturiledinnordșinord-est,iarînanotimpulcaldvalorimariînregistreazășivânturiledinsud-estșisud.Vitezamedieînregistreazăvalorimaricomparativcualtezonegeografice,maialesînanotimpulrece.Circulațiaaeruluicuovitezămaimarede2m/sdeținepondereacu64,6%,valoarecepoatefiluatăîncalcululpotențialuluienergeticeolianalzonei.!Frecvențașivitezavântuluipedirecțiiconstituieunfactorimportantîncondiționareaunorsoluțiiurbanisticelegatededezvoltareaunorzonefuncționaleșiprotejareafațădesurseledepoluare. 91.5.ReteauahidrograficaDinpunctdevederehidrografic,orașulHarșovaestedominatdeprezențafluviuluiDunărea.ÎnzonaHarșovafluviulDunăreaareolățimedeaproximativ380mșiadâncimede8m.ValeaDunăriiesteasimetrică,curgedelasudsprenord,maluldobrogeafiindînaltșiabrupt,fărăterase.Datorităfaptuluicătraverseazăomultitudinederegiuninaturale,cursulinferioralDunăriiesteîmpărțitîncincisectoare:defileulcarpatic,sectorulsud-pontic,sectorulponticorientalcubălți,sectorulpredobrogean(Harșova)șisectoruldeltaic.Prezintăimportanțădeosebităpentru:navigație,hidroenergie,piscicultură,turism,fiindtotodatășioimportantăsursădeapăpentruagricultură,industrieșipopulație.RegimulhidrologicalDunăriiesteinfluențatdenivelulprecipitațiilorșideafluențiipecareîiprimește.RegimulhidrologicalimentatdeploișizăpeziafăcutposibilănavigațiapeDunăreîntottimpulanului,iarcondițiiledemediușiresurseledehranăoferiteaufacilitatdezvoltareaașezărilorumane.ReferitorlarolulDunăriiînconturarearețeleideașezăridepemalulsăudreptseevidențiazăcâtevaaspectedefavorabilitate:"Existențaunorcetăți,inclusivedavele;"Luncafertilășibălțilebogate;"Consolidareadrumuluiscitic;"Posibilitateaincluderiiînacțiuneageneralădemodernizareatransportuluifluvial.1.6.VegetatiasifaunaÎnfuncțiedecondițiilefizico-geografice,peteritoriulorașuluiHarșovasuntconcentrateunnumărmaredeecosisteme,deomarevarietate,începândcuecosistemeleterestredestepă,silvostepășipăduresfârșindcuecosistemeleacvaticeșilacustre.Specialiștiiaugrupatvegetațiaîntreicategorii:acvatică,palustrășideuscat,avândcaracteristicidistincte:!Vegetațiaacvatică,prezentăpefluviulDunărea,estereprezentatăprinplantehidrofilesubmerseșiplantecufrunzeplutitoare: 10"plantelehidrofilesubmerseaufixaterădăcinileînnămol,cadeexemplubroscarița(Potamogetumcrispus),mărarul(Potamogetumpectinatus),brădișul(Myriophyllumsp),coadacalului(Hippuresvulgaris),ciumaapei(Elodeacanadensis),etc."plantelecufrunzeplutitoaresuntreprezentateînspecialprinnufărulalb(Nimpheaalbă),nufărulgalben(Nimphealuteum),iarbabroaștelor(Hydrocaharismorsusranae),broscărița(Potamogetumnatans),mătaseabroaștei(Spyrogirasp),alge(characee),etc.!Vegetațiapalustră,specificăsectoarelormlăștinoasepredominantedestufărișformatdinstuf,plaur,papură,pipirigșirogoz.!Vegetațiadeuscatestereprezentatădepăduriledelunciconstituitedinsălcii(Sălixalbă),plopcanadian(Plopuscanadensis)șiarțaramerican(Acesnegunda),depăduriledeamesteccompusedingorun(Quercuspetraea)șicer(Quercuscerris),uneorișicuamestecdetei(Tiliatomentosa),fag(Fagussylvatica),paltin(Acerplatanoides),precumșidinpajiștiredusecasuprafață.Ținutulsecaracterizeazăprintr-unfenomendemigrațiefloristicdeosebitdeaccentuat,datorităparticularitățilorclimatice,tipurilordesolșiprinsituarealaconfluențacăilordemigrațieunorelementefitogeograficefoartevariate.Biotopulstepeiesteunuldiferitdecelalpădurilor.Cadpuțineprecipitații,numaimultde400-600mmpean.Luminozitateaesteridicată.Temperaturamedieiarnaestede-10°C…-5°C,iarvarapoateajungepânăla30…35°C.Stepelesedezvoltăpesoluridinclasamolisoluri:cernoziomuri,soluricenușiișicafenii.OmarevarietatedespeciideflorășifaunădepeteritoriulorașuluiHîrșovaprezintăoimportanțăeconomicășisocialădeosebită,avândutilizărimultipleîndiferitesectoaredeactivitate.Caurmare,presiuneaantropicăasupraresurselornaturaledeflorășifaunăacrescutconsiderabil.Zonadeluncăestecaracterizatădevegetațiehigrofilă,dominantefiindtyphaceae-ele(stufuri).Ceamaimareparteateritoriuluiadministrativestealcătuitdinterenagricolpecarevegetațiaesteconstituitădeplanteledecultură.Terenurileinundabileseparatederestulteritoriuluicudiguridepământ,precumșiostroavelecarefacpartedinteritoriulorașuluiHîrșovasuntocupatedepădureîncarepredominăplopulșisalcia.Floraestedominatădegramineeșidinplantecurizomi(caresedezvoltărapiddupăceaparcondițiifavorabile),darșidintufărișurișiplantespinoase.Exemple:Avenasativa-ovăz,Salviaofficinalissalvie,Obioneverrucifera 11colilie,Eryngiumplanumspinulvântului,etc.Arboriișiarbuștiilipsescdincadrulstepelor.Zonastepei,culimitasuperioarăde50-100maltitudine,cuprindeovegetațiesuperioarădoarînlocurileimpropriiculturilorpefâșiiledepășuni.Zonasilvostepeiocupăspațiiredusecasuprafațășiaparesubformădepâlcuriizolatepeversanțiivăilorabrupte.Aiciexistăplanteierboase,porumbarișitufedepăducel.Sepotîntâlnioseriedeplantespecificeregiunii:clopoțelul,garofița,cimbrișoruletc,precumșivegetațiaspecificăpășunilor:cornul,șocul,măceșul.Înpoienilecuvegetațieierboasăseîntâlnește:păiușul,sulfina,iarînunelepășuni:firuță,păpădia,pelinul,coadașoricelului,laptelecucului.Într-ostrânsălegăturăcurăspândireasolurilorșivegetațieiîntâlnimovarietatefoartemaredeviețuitoare.Datorităacestorraporturideinterdependențărăspândireateritorialăaviețuitoarelorurmeazăaproapefidelarealeledevegetație.Păsăriledestepăcelemaicunoscutesuntdropia(Otistarda)șispârcaciul(Otistetrax),declaratemonumentealenaturii,prepelița(Coturnixcoturnix),graurul(Sturnusvulgaris),lăcustarul(Sturnusroseus),mareamatoaredelăcuste,căroraliseadaugăciocârlia(Melanocoryphacalandra),dumbrăveanca(Coraciasgarrulus),fisadecâmp(Anthuscopestris)șiprigoriilemulticolore(Meropsapiaster).Păsărilerăpitoareîșiaușielereprezentanțiilor:șorecarulmare(Buteorufinus),acvilasudică(Aquilarapaxorientalis),șorecarulîncălțat(Buteolagopus)șieretelealb(Circousmacrourus).Zonaestetraversatădemilioanedepăsăricaretrecpeaicispreșidinsprenord-estulEuropei.Existăaicinunumaiunnumărmaredespecii,cișicelmaimarenumărdeexemplaredepăsărisălbaticedințară.Listapăsărilorcuprinde372despecii:95dintreacesteaseaflăpeDirectivaPăsărilor,iardintreaceste95despeciiînjurde32cuibărescînzona.Păsărilecaracteristicesuntpotârnichea,graurul,uliulporumbarșișerparul.Laacesteaseadaugăguguștiuculșivrabia.Lavenireaprimăverii,speciiledepăsăriseînmulțesc,fiindprezenteînzonășibarza,rândunica,lăstunul,cucul,pupăza.Iarna,încâmpurilesatuluiîșicautăhranastolurimaridegâștesălbaticevenitedinregiunilemairecialeEuropei.PrintrespeciilecaracteristicestepeidinzonaorașuluiHîrșovasenumărăpopândăul,celmaidăunătordintrerozătoareprecumșiiepurelevânăt.Semaiîntâlnescînnumărmareorbetelemic,șoareceledecâmpșișobolanulcenușiu.Dintreanimalelecarnivoreputemamintidihoruldestepă,dihorulpătatșigrivanul.Reptilelesuntreprezentatepringușterulvărgat,șopârladestepășibroascațestoasădobrogeană.Dintrepăsăriamintimpotârnichea,graurul,coțofana,uliulporumbar,uliulșerpar,prepelițașiciocârlia.Faunistic,seînregistrează 12dominarearozătoarelorșiapăsărilor,darșireptilereprezentatepringușterulvărgat,șopârlădefrunzar,etc.Alăturidespeciiledeanimalecaresuntcrescuteîngospodăriilepopulației:bovine,ovine,caprine,porcine,păsărirațe,găini,gâște,curci,creșteînstaresălbaticăfazanul,iepureledecâmp,porumbeiisălbatici.Înstepe,abundențahraneifacefaunasăfiebogatădinpunctdevederealnumăruluideindivizișinualnumăruluidespecii.Încondițiileactuale,destepăputernicfolosităpentruculturidecerealeșiplantetehnice,predominărozătoareleșipăsările,întrucâtacesteas-auadaptatcuușurințălacondițiilecreateînurmatransformăriistepeiînterenuriagricole.Deaceea,înzonă,mainumeroasesuntrozătoarele,reprezentatedehârciogi,popândăi,iepuri,orbeți.Aparșiinsectivoreprecumariciulșililiacul.Carnivorelesuntreprezentatededihoruldestepă,vulpea,nevăstuica.Dintrereptilegăsimșopârladeiarbă,iardintreinsecte,speciideortoptere,lepidoptere,coleoptere.Prezențalizierelordepădure,facesăaparăpecâmpurișicăpriorul.PemalulDunăriisuntîntâlnitefrecventexemplarede:șarpedeapă,peștiimportanțipentrupescuit(caras,crap,biban,șalău)șinumeroasepăsări:chiriachite,pescăruși,cormorani,stârci,cufundaci,fugaci,gâște,majoritateaoaspețideprimăvară.Dintremamiferelemairarîntâlnitespecifice:vulpeacărbunăreasă,pârșuldecopac,jderuldepiatrășidihorulpătat.ApelefluviuluiDunăreaconstituieunfactordeterminantînprezențauneiavifaunebogatereprezentateprinnumeroasespeciienumerate.Canaralelenordiceaufostîmprejmuitecuoperdeadecopaciînanii1978-1979șiastfelaufostincluseîntrupuldepădureLangea-cantonul5,aparținândOcoluluiSilvicHarșova.1.7.ZoneprotejatePeteritoriullocalitățiisegăsescdouărezervații:CanaraleledinportulHîrșova,cuvaloarepeisagistică,unicepetraseulDunăriideJos,douăstâncicuînălțimeadepeste30m,abrupte,deasupraapeișiCeleaMică,ValealuiEne,lacca.2kmînamonte,oarieprotejatăpecaresemaipăstreazăresturidinpădureacareacopereaplatouldobrogeancusutedeaniînurmă.CanaraleledinPortulHîrșovasuntînscrisepelistamonumentelorîncadin1943,șifacpartedinAriaprotejată,,CeleaMare-ValealuiEne“.Acestecanarale,suntsituateînavaldeactualulport,pemaluldreptalfluviuluiDunărea,acoloundeșuvițeledeapăalefluviuluiîncepsăseîmpleteascăpentruunscurttimp.ZonaafostdeclaratăAriedeProtecțieSpecialaAvifaunistica 13prinHotărâreadeGuvernnr.1284din24octombrie2007(privinddeclarareaariilordeprotecțiespecialăavifaunisticăcaparteintegrantăarețeleiecologiceeuropeneNatura2000înRomânia)șiseîntindepeosuprafațăde7.406hectare.PesuprafațateritorialăasituluiseaflărezervațianaturalăCanaraleledelaHîrșova(monumentalnaturii),abrupturistancoaseconstituitedincalcareatribuiteperioadeigeologiceajurasicului,însubstratelecăroraaufostidentificateimportantedepozitecuresturifosiledespongierișicorali.ÎnperioadajurasicăpeteritoriulHârșoveiseaflaomarecaldă,puținadâncă,încaresedezvoltaofaunărecifală,cucorali,spongierișiamoniți.ApeleDunăriiaufăcutosecțiuneprinacestecalcare,săpândunreliefspectaculos,caresuscităadmirațiavizitatorilor.Legendepopularefacreferirelaacesteformecarstice,carepotfiadmirateatâtdepeuscat,câtșidepeDunăre.CanaraleleHârșoveireprezintăvechicarieredecalcardeunaspectpeisagisticunicpeteritoriuljudețului.CanaraleledelaHArșovaesteoariedeprotecțiespecialăavifaunistică-SPA(sitNatura2000)Ariaprotejată(încadratăînbioregiuneageograficăstepică)reprezintăozonănaturală(lacuri,râuri,stepe,terenuriarabilecultivate,pajiștinaturale,pășuni,păduridefoioase,păduriîntranziție)ceadăposteșteșiasigurăcondițiidehrană,cuibăritșiviețuirepentrumaimultespeciidepăsărimigratoare,depasajsausedentare(uneleprotejateprinlege).Înarealulsituluiestesemnalatăprezențamaimultorpăsăridepasaj,cuspeciide:egretămare(Egrettaalba),egretămică(Egrettagarzetta),cormorantmic(Phalacrocoraxpygmeus)saucormoranmare(Phalacrocoraxcarbo),pescărușrâzător(Larusridibundus),stârcgalben(Ardeolaralloides),starccenusiu(Ardeacinerea),lisita(Gallinulachloropus),tiganus(Plegadisfalcinellus),pelicancomun(Pelecanusonocrotalus),lopatar(Platalealeucorodia)saubarzaalbă(Ciconiaciconia);Speciicuibăritoare:vântureldeseară(Falcovespertinus),ciocănitoareaverzuie(Picuscanus),dumbraveanca(Coraciasgarrulus),șerpar(Circaetusgallicus),acvilăpitică(Hieraaetuspennatus),sfrâncioc-roșiatic(Laniuscollurio),ciocârliedebărăgan(Melanocoryphacalandra),ciocârlie-cu-degete-scurte(Calandrellabrachydactyla),ciocănitoareadegrădină(redirecționaredelaDendrocopossyriacus)saupăsăricareierneazăînsit:codalb(Haliaeetusalbicilla)șigâscacupieptrosu(Brantaruficollis). 141.8.SolurileSolulesteunamestecdemateriedinplante,mineraleșianimalecareseformeazăîntr-unprocesfoartelung,poateduramiideani.Solulestenecesarpentrucreștereamajoritățiiplantelorșiesențialpentrutoatăproducțiaagricolă.Repartițiaînteritoriuaprincipalelortipurișisubtipuridesoluriestecondiționatădefactoriiclimatici,dereliefșiantropici:volumuledaficutil,compactarea,pantaterenului,toateacesteaseregăsescînformulaunitățiidesol.Condițiaclimaticășidevegetațieaținutuluidestepăafavorizatomineralizareaccentuatăapărțiiorganice.RepartițiageograficăaunitățilorteritorialedesolurirespectăconfigurațiapedologicădinDobrogea,undesegăsescsoluridetipul:aluviosoluri,regosoluri,psamosoluri,kastanoziomuri,cernoziomuri,gleiosolurișierodosoluri.Toatesoluriles-auformatsubacțiuneadominantăaunuisingurprocespedogenetic:biacumularedetipstepic(humustipmull-calcic).Acestaaevoluatdiferitînfuncțiederocăparentalăasupracăreiaaacționat(loess,calcare,coluviișialuviuni)șinivelulpânzeipedofreatice.Astfelpedepozitelegroasedeloesss-auformatmolisoluri:soluribălanevermice.Solurilebălane,denumiteșibrunedeschisedestepăsaunormalesauînchise,secaracterizeazăprinloessuricutexturămaigrosieră(lutonisipoasăsprenisipolutoasă)conținutmairidicatdecarbonațidelasuprafațășiconținutmaiscăzutdehumus(deregulămoderat)datoritămineralizăriiintense.Deaceeaeleprezintăunepipedonmollicmaideschislaculoaredecâtcernoziomurile.Peterenurilesituatepepantemaimaride3%solificareaafostîncetinităsauchiaropritădatorităeroziuniipluvionivaleșieoliene,ducândlaaparițiasolurilorbălaneerodateșiaregosolurilor.Eliminareatotalăaepipedonuluidebioacumulareafavorizat,pepantemaimaride7%prezențaerodisolurilor(loessdelasuprafață).Acoloundeaparlazicalcarelesolificareanuafostposibilădecâtînmicămăsurășiastfelapar,maialesînterenurileneproductivesaufolositecapășuni,litosoluricarederegulăsuntasociatecurocădurălazi.Cândacesteasegăsescsubopăturăsubțiredeloess,volumuledaficsereducesubstanțial(subtipurirendzinicelaregosolșierodisol).Înzonadeluncăbioacumulareaareloc,pedepozitealuviale,încondițiileexistențeiunuiexcesdeumiditatecefavorizeazăproceseledereducereșiaparițiafenomenelordehidromorfism. 15Înfuncțiedegrosimeaepipedonuluimollicaicis-auformatlacovistișisolurigleice.Astfelpedepozitelegroasedeloesss-auformatmolisoluri:soluribălanevermice.Solurilebălane,denumiteșibrunedeschisedestepăsaunormalesauînchise,secaracterizeazăprinloessuricutexturămaigrosieră(lutonisipoasăsprenisipolutoasă)conținutmairidicatdecarbonațidelasuprafațășiconținutmaiscăzutdehumus(deregulămoderat)datoritămineralizăriiintense.Deaceeaeleprezintăunepipedonmollicmaideschislaculoaredecâtcernoziomurile.Poluareasoluluiesteacumulareadecompușichimicitoxici,săruri,patogeni,saumaterialradioactiveșimetalegrelecarepotafectaviațaplantelorșianimalelor.Metodeleiraționaledeadministrareasoluluiaudegradatserioscalitatealui,aucauzatpoluarealuișiauaccelerateroziunea.Tratareasoluluicuîngrășămintechimice,pesticideșifungicideomoarăorganismeutilecumarfiunelebacteriifungișialtemicroorganisme.Irigațianecorespunzătoareînzoneleîncaresolulnuestedrenatbinepoateaveacarezultatdepozitedesarecareinhibăcreștereaplantelorșipotducelalipsarecoltei.Repartițiaînteritoriuaprincipalelortipurișisubtipuridesoluriestecondiționatădefactoriiclimatici,dereliefșiantropici:volumuledaficutil,compactarea,pantaterenului,toateacesteaseregăsescînformulaunitățiidesol.Condițiaclimaticășidevegetațieaținutuluidestepăafavorizatomineralizareaccentuatăapărțiiorganice.RepartițiageograficăaunitățilorteritorialedesolurirespectăconfigurațiapedologicădinDobrogea,undesegăsescsoluridetipul:aluviosoluri,regosoluri,psamosoluri,kastanoziomuri,cernoziomuri,gleiosolurișierodosoluri.Resursedesol–celecaracteristiceregiuniiHarșova,caprofilșifactoridefertilitate,șiîndependențădefactoriimeteo-climatici.Principaleletipuridesol:"cernoziombrun–roșcat-teritoriulocupatdecernoziomuriestefolositînprincipallapășunat;doaromicăparteestefolositlafermelepiscicole;"loessprăfosargilos-galben-cafeniucuhumusde30-40cmgrosime,existentpezonelecolinaredinsudulextravilanuluiorașuluiHarșova;"loessremaniatprăfosargilossauprăfosnisiposcuhumusulerodatsaudegrosimesub10cm,existentînzoneleconstruite;"solstâncos,lipsitdehumus,amestecatcufragmentederocitaripredominantcalcaroase,careaparepesuprafețelimitatepedealuri.Solurile,prinvarietateașifertilitatealor,joacăunrolfoarteimportantpentrudezvoltareaculturiloragricole.TerenulagricoldelanivelulorașuluiHarșovaesteîmpărțitînterenagricol 16productivșiterenagricolneproductiv.SuprafațaterenuluiagricolproductivdinextravilanulorașuluiHarșovasepoateîncadraînclaseledefertilitateI-V,undeVpresupuneunniveldefertilitatefoartescăzut.Înprivințaresurselorminerale,peteritoriuladministrativalorașuluiHarșovaexistăexploatăridecălcare;CarieraCeleaMică(Cariera„Lalac”),situatăînamontedeoraș,de-alungulDunăriișiCarieraRasim-Hîrșovaestesituatăla4,5kmnorddeoraș. CAPITOLULII 17POTENTIALULTURISTICANTROPIC2.1.InfrastructuradetransportTransportlocalTipuldetransporturidinorașulHarșovasuntrutiereșifluviale.LegăturacuorașulConstanțaserealizeazăpedrumulDN2A,cuorașulTulceapeDN22A.LegăturacuorașeleCernavodășiBrăilasepoaterealizașipeDunăre,insădoarînscopcomercial.OaltăcaledetransportcătreCernavodășiBrăilaoconstituefluviulDunărea,însătransportuldecălătoricuvaporulafostsuspendatîncăînaintede1989.TransportuldemărfurișicălătorisefaceînprincipaldecătresocietățidetransportdinHarșova,Medgidia,Constanța,TulceașiBrăila.PerazalocalitățiiHarșova,incluzândFerma1șisatulVaduOii,existăunnumărde3societățiceaucaobiectdeactivitatetransportuldecălătoriînaltelocalități:"SCGISTRANSRAPIDSRL-4microbuze;"SCTRANSMOVIAYSRL-5microbuze;"SCMENVTRANSCOMSRL-6microbuze.Înceeacepriveștetransportuldemărfurișicălători,existăurmătoareletraseedeautobuz:"Hîrșova–Crucea–Constanța(1orăși15min.);"Hîrșova–Cernavodă–Medgidia(1oră);"Hîrșova–Ciobanu;"Hîrșova–Gârliciu;"Brăila–Hîrșova–Constanța;"Tulcea–Hîrșova–Slobozia–București(singuralegăturădirectăcucapitala,undeseajungecelmairepedeîn3ore.);"Mangalia–Constanța–Hîrșova–Slobozia.OrașulHarșovabeneficiazădeunsistemdetransportcălătoriintern-privat,reprezentatprintr-unnumărde11autoturismeînregimTAXI,administrateînmarepartedepersoanefiziceautorizate.LanivelulorașuluiHîrșovaexistăunnumărde1659deautoturismeînproprietatepersonalăsauproprietateaagențiloreconomici.Oproblemăimportantălaniveldeorașoreprezintălocuriledeparcare.Aceastapoatefirezolvatăpringăsireadesoluțiiconcrete,precum 18construireauneiparcărisupraetajatedinfondurinerambursabile(programPORsauMediu)caresămulțumeascăatâtproprietariideautoturisme,câtșipereprezentanțiiinstituțiilorpublice.TransportulnavalPortulHîrșovaesteamplasatlaodistanțăde103kmdeorașulBrăila,într-ozonăavândurmatoarelecoordonategeograficelatitudine45°41′52.80″N,respectivlongitudine27°57′6.84″E,șiosuprafațăde14.401m2cuolungimedecheude500mprevăzutcudanepentruutilități.PortulHîrșovaesteconectatdoarlasistemulrutierșiareunterminalpentrupasagerișiunterminalpentruîncărcăturălichidă.Dotărileportuluiconstauîndouămacaraleplutitoarede16tonecapacitateșiamenajăripentrudepozitareamărfurilorpeplatformedeschisecuosuprafațăde12.500m2șidepoziteînchisecuosuprafațăde2.000m2.Transportulfluvialesteînsăpuținvalorificat.2.2.ObiectiveturisticeMonumenteșisituriarheologice:!așezareaneoliticădetiptell-rezervație,orașulHîrșova;!cetatearomanăCarsium-rezervație-orașulHîrșova.CetateaCarsium.Descoperimaiciocetateromanășiromano-bizantină.Istoriciiapreciază,căcelmaiprobabil,CarsiumafostridicatăîncădinadouajumătateasecoluluiIp.Chr.Maitârziu,întimpulrăzboaielordacice,prinanul103p.Chr.,împăratulTraianestecelcareconsolideazăfortificațiacuziduridinpiatră.ÎndocumenteledinAntichitate,CetateaaparedeseorimenționatăîntresecoleleIIșiVIIpChr.Înprezent,turiștiipotvedeaziduriimpunătoare,cumarfi„Turnulcomandantului”,darșiunzidmonumental,laDunăre,undeafostodatăunport.Acestportafuncționattimpde17-18secole,pânăcândcetateaafostdistrusă.Dinepocabronzuluișifierului,laHîrșova,suntmaimultesituri.Seremarcăașezareaîntărităcușanțdeapărare,dinprimavârstăafierului(Hallstatt),dezvoltatăpeterasaînaltăaDunăriidepeDealulBăroiînzonă,LaVii”sau,LaRasim”.Existăvestigiiarheologicesituateînteritoriulextravilanpeosuprafațăde5,74ha.Atracțiileturisticealeorașului,deșiaproapeneexploatate,suntnumeroase: 19 Cetatea,larândulei,suprapunesepare,oașezaregetică,poatechiarofortificație.AfostconstruitădupătoateprobabilitățileîntimpulîmpăratuluiVespasianus(69-79)cândpeliniaDunăriiși-aufăcutlocmaimultefortificațiiromane.Întimpulrăzboaielordaco-romane,împăratulTraian(98-117)zideștecetateaînpiatrăpentruAlaÎIHispanorumetAravacorum,celmaitârziula103.Ulterior,afostdistrusădegermani,huni,slavi,avarifiindrefăcutătotdeatâteaori.DocumenteleistoriceșiarheologiceafirmăcăcelemaiimportantelucrărisuntcelerealizateîntimpulîmpărațilorConstantincelMare(306-337)șiIustinian(527-565).DupăolungăabsențădatoratăveniriibulgarilorlasudulDunării,bizantiniiîntimpuldomnieiîmpăratuluiIoanITzimiskes(969-976)refaccetățiledunărenedintemelii,așacumsevamaiîntâmplamaitârziu,înevulmediu.ÎntresecoleleXV-XIXcetateadevineofortăreațăotomană.IzvoareleconsemneazătrecereapeaiciatrupelorluiMirceacelBătrân,VladȚepeș,IancudeHunedoara,MihaiViteazul,RaduȘerbanetc.ÎnsecoleleXVII-XVIIIafostteatrulunorconfruntărimilitaredramaticeîntretrupeleotomane,austrieceșiturcești,fiinddistrusădefiecaredată.ÎnurmatratatuluidelaAdrianopoldin1829ImperiulOtomanafostobligatdeRusiasădistrugăfortificațiiledepemaluldreptalDunării.Cetateaestedărâmatășipărăsităiarpiatradinziduriafostscoasăpentruaseclădiorașulmodern.CetateadelaHîrșova(Carsium)esteunuldincelemaiimportantepunctefortificatepluristratificatedepeliniaDunării.OcupăacelașilocșiajucatacelașirolcacetățileDurostorum(Silistra)șiNoviodunum(Isaccea).Adatnaștere,înimediatavecinătate,lanumeroasesituridinantichitatepânăînevulmediutârziu(așezăricucaracterurbanșirural,maimultenecropole).Pestetoateacesteasesuprapuneorașulmodern.CetateadelaHîrșovaprezintăînsăcaracteristicicutotulaparteînpeisajulsiturilordunărene.EstereprezentativăpentruîntreagaistorieaEuropeisud-esticeavândînvederecăpeacelașiamplasamentseconstruiescșireconstruiescmaimultefortificații,înperioadeșiepocidiferite,timpdeaproapedouămilenii.Dinruinelecetății,astăzi,semaivădcâtevaziduriimpunătoare.„Turnulcomandantului”,pelaturadenordaincinteimici,se 20 păstreazăpeînălțimeadepeste9m.LaDunăre,unzidmonumental,lungdecca40m,marcheazăzonaîncareaactivatportuldinantichitatepânăladistrugereacetății,vremede17-18secole.Turnul.Dinruinelevechiicetăți,astăzi,semaivădcâtevaziduriimpunătoare.„Turnulcomadantului”,pelaturadenordaincinteimici,sepăstreazăpeînălțimeadepeste9m. Fortificațiabizantină.Fortificațiabizantinăafostdescoperităînanul2003,șiestesituatăîncapătuldeVestalstrăziiCarsium,laintersecțiacustr.Lunei.Zidurilefortificațieiauieșitlaivealăcuocaziasăpăturilorpentruconstrucțiauneișcolinoi,investițieceurmasăserealizezepeacestamplasamentîncadrulunuiProgramcuBancaMondială,InspectoratulȘcolarJudețeanșiPrimăriaHîrșova.Aicisevedea,lasuprafață,unrestdeconstrucțiedinpiatrăcumortar.AdâncireasecțiuniiascoslaluminăcolțulunuizidcutraseulN-S.Înparteainterioarăs-aexcavatpânălaadâncimeade0,40m.Esteposibilcaacestspațiusămaipăstrezedepuneriarheologice.Dinpăcate,aicisăpăturan-apututficontinuată.Într-unsondajde0,50×0,50m,executatînexteriorulzidului,spreN,pentruaputeadeterminaadâncimeamaximă,s-aajunslastâncăla–2,76m.Grosimeazidului,variabilă,estede1,70m.Înemplectons-aidentificatunstâlpsecționat,pecaresemaivădliterele(M)PXI(I).Paramentulexterioralziduluiafostdemontatînîntregime.Emplectonulestecompusdinpiatrăbolovănoasăcumortardebunăcalitate.Descoperireaacestorziduri,fărăafirealizatăo 21 cercetareminuțioasă,adeterminatabandonareaproiectului.Ultimeleobservațiiaufostfăcutecuajutorulcâtorvastudenți–lasfârșitulpracticii–șiaangajațilorMuzeului„Carsium”.Înlipsaforțeidemuncă,dupăaceastădată,cercetareaaîncetat.Primăriadoreștesărealizezeînaceastăzonăunparcarheologic,prinpunereaînvaloareavestigiilor,faptceimpuneexecutareaunorcercetărideamploareșiconsolidareaconstrucțiilor.MonumenteistoriceșideartădefacturăreligioasăPentruasimțispiritualitateacareînvăluieaceastăzonă,trebuievizitatăBisericaSf.ConstantinșiElenașiMânâstireaProdromitaHîrșova.Biserica“SfințiiÎmpărațiConstantinșiElena”Bisericaactualăseaflăașezatăînparteadeapusaorașului,peunmasivdepiatrăcalcarosces-aaflatîninteriorulfosteicetățiromaneCarsiumdupăplanurileuneiechipediningineriitalieni,proiectulfiindcoordonatderenumitulAnghelSaligny.Dinfostacetatenuamairămasdecâtobucatădezidgrosde2m,caresegăseșteînparteadeSudaorașului.Bisericaafostsfințităla8septembrie1908cuhramul“SfințiiÎmpărațiConstantinșiElena”,ce-lpoartășiastăzi,decătrePreasfințitulEpiscopalGalaților.Întimpulrăzboiuluidin1916bisericaafostprofanatădecătrearmataturcă,fiindtransformatăîngrajddecai.S-aresfințitîn1919,redându-secultuluicuaceeașifrumusețe.Geamiaafostconstruităînanul1812.InteriorulconservăarhitecturaspecificădinlemndelaînceputulsecoluluialXIX-lea,întimpcelaexteriorasuferitanumiteschimbări.Necropolaseaflălanord-estdecetate.Multemormintesemaipăstreazăîncăînformăinițială.Pentrumarcareamonumentelor 22funerares-auutilizatelementedearhitecturăsaufragmentedestâlpimiliari,cuinscripții,dinperioadaromană.PieseleaufostrecuperateșipublicateîncădelasfârșitulsecoluluialXIX-lea.EsteMonumentistoricdecategoriaAșiesteceamaiimportantămărturieaprezențeipopulațieimusulmanelaHîrșova.Edificiulafostridicat,înanul1812,întimpulsultanuluiMahmudalII-lea(1808-1839)șiesteînscrispelistamonumenteloristoricedinRomânia.Geamia,constuităîn1812,șiBisericaOrtodoxă„Sf.Împ.ConstantinșiElena”suntaproapesingurelemărturiialearhitecturiimonumentaledinsecoleleXIX-XX.MănăstireaProdromitapoatedeveniintimpcentrualturismuluiecumenic.MonumenteșiansambluridearhitecturăcivilăMuzeulCarsium.Turiștiicareîitrecpragulpotvedeaobiectecaracteristiceculturilorneolitice(Hamangia,Gumelnița),culturiiepociimetalelor,darșisemnealeevoluțieicivilizațieiromane,romano-bizantineșimedievalelaDunăreadeJos.MuzeuldelaHîrșovaafostînființatdeVasileCotovu,profesorșidirectorulșcoliidinHîrșova,fiulluiIoanCotovu,întemeietorulînvățământuluidestat,dinlocalitate,după1878.Afostinaugurat,la1mai1904,înprezențaRegeluiCarolI,RegineiElisabeta,PrincipeluiFerdinandșiPrincipeseiMaria,MiciiPrincipiCarolșiElisabeta,însosițideprimulministrușiministrullucrărilorpublice,aflațiînvoiajpeDunăre.Sediulinițialalmuzeuluiafostînclădireașcolii.AiciV.Cotovuastrânsobiecteistoriceșiarheologice,etnografice,colecțiidetablouri,minerale,rocietc.reprezentativepentruteritoriuldintreDunăreșiMare.Dinacestmotivs-anumit„MuzeulRegionalalDobrogei”.Dupăceafostdevastatînprimuluirăzboimondial,muzeulvafirefăcutînlocuințadirectoruluișireinaugurat,la29mai1926,înprezențaRegeluiFerdinandșiaRegineiMaria. 23 Actualulmuzeuilustrează,princelemaireprezentativedescoperiridinsituriledeperazalocalității,aspectealedezvoltăriicivilizațieidinneoliticpânălaînceputulepociimoderne.Înspațiulexterior,într-unmiclapidarium,suntexpusefragmentearhitecturalespecificeepociiromaneînprincipal,(coloane,bazedecoloane,arhitrave,monumentefunerare,bornededrumetc.)darșidinevulmediu.Unele,dintreacestea,aufăcutpartedinvechiulmuzeușis-auaflatzecideaniîntr-unparcdinfațașcoliivechi,așacumaufostinstalatelaînceputulsecoluluialXX-lea..Întrepiesesuntdouăfragmentedeinscripțiiromane,unuldelaCapidava,altuldelaUlmetum,aduselaHîrșovaîncădelamijloculveaculuitrecut.MuzeulCarsiumdetineunadintrecelemaivaloroasecolecțiidefosilejurasicealcătuitădinspongieri,bivalve(scoici),gasteropode(melci),amoniți,brahiopode,echinoderme.Înlipsaspațiuluiadecvatpentruexpunere,aceastastădeocamdată,ladispozițiaspecialiștilor.ȘcoalavecheHîrșova-oemblemăculturalăadobrogenilorafostridicatălaînceputulsecoluluiXXlainițiativailustruluidascălVasileCotovu,fiulluiIoanCotovu,șiarespectat,lafelcașibisericadinspateleei,planurilearhitecturalealeluiAnghelSaligny.Inaugurareaaavutlocpe1mai1904șis-afăcutcusalvedetunînprezențaregală.LainaugurareasaaparticipatînsușiRegeleCarolI,iarcamerelesaleauadăpostitprimabibliotecă,darșiprimulmuzeuregionalalDobrogei.Școalavecheafostbombardatăînprimaconflagratiemondialășiînmareparteafostdistrusă.Dupărăzboiafostreabilitată,iarlarecepțieavenitînsușiregeleCarolI,în1926. 24 MonumentedeartăplasticăcomemorativeMonumentuleroilor.Înavaldeportpe“DealulBelciug”sau“DealulMonumentului”afostridicatăînanul1913ocrucemonumentalădedicatăsoldațilordepeșalupă,Trotuș“,scufundatăla17septembrie1912înurmacoliziuniicuvaporuldepasagerialsocietățiiungare,SzenchenyIstvan“.Pesuprafața“DealulMonumentului”s-audescoperitvestigiidinepocabronzuluișifierului.Suntvizibileîncăresturialefortificațieicareapăraorașuldinaceastăparte.Dupăprimulrăzboimondial,«casapompierilor»,caredominaorașuldepeînălțimeafostmăritășitransformatăîn«GimnaziulPrincipeleMihai». 2.3.Formedeturismpracticate 25ResurselenaturaleșiantropicespațiuluiadiacentDunăriiînacestsectorcreazăpremisefavorabilepracticăriiunorformedeturismvariate,iarprinamenajărispecifice,acesteapotfidezvoltateșidiversificate.!Turismuldecirculație:"Turismulitinerantcuvalențeculturaleestefavorizatdeexistențaanumeroaselocalitățicuobiectiveturisticeșiseaxeazăperealizareaunortraseetematicecareincludvaloricultural-istoricesaueducativ-recreative;"Turismuldetranzitestefavorizatdeexistențaunordrumurieuropene(tronsonulUrziceni-Hîrșova-ConstanțaalE60,peundepotfidirijateimportantefluxurideturiști.!Turismulștiințificseadreseazăspecialiștilorpeproblemelegatedecadrunaturalșidemediu(înspecialînariileprotejatedinzonă).celorcaredorescsăvizitezerezervațiilenaturaleexistenteșicelorinteresațidebiotopulaferentDunării.!Turismuldevânătoareșipescuitsportivvalorificăbogatulpotențialcinegeticșipiscicol(undepredominăcrapul,plătica,știuca,nisetrul,morunul,scrumbiadeDunăre),ceoferălargiposibilitățidepracticareapescuituluisportivpeDunăre,dinariileforestiere,stufărișșidinapeleDunării(concursuridepescuit).!Turismulpentrupracticareasporturilornautice(caiac,canoe,vele,yahting,agrementnautic)-poatefiutilizattraseulDunării.Dezvoltareaturismului,caresăvalorificepotențialulLunciiDunăriiesteunuldinefecteleeconomiceșisocialecareîșipotpuneamprentapedezvoltareaeconomicăaorașuluiHîrșova.!Turismulrural,cucazareîngospodăriilelocalnicilor,valorificătradițiilegatedeviațaruralășipescuitpoatefipracticatînsatulVaduOii.!Turismuldeweekend-includemaimulteformedeturism-pescuitul,vânătoareașialtesporturideagrementșirecreativesipoatefidezvoltatprinamenajareaunorstructurituristicecorespunzătoare(camping,căsuțe,bungalouri)carearelabazăacelașipotențialbogatșivariatalDunării.!Turismuldeodihnășirecreereestelegatdeexistențaunuicadrunaturalcuvalențeesteticedeconectante,cuunmicroclimatreconfortantșiposibilitățidepracticareaunoractivitățirecreative,înspecialînluncaDunării. 26!TurismuldereuniunișicongresearputeafidezvoltatprinamenajărispecificeînorașulHîrșova,axatpeproblemedecooperaretransfrontalierășidezvoltaredurabilă.!Turismuluvalsepoateorganizapebazaexistențeiculturilordevitadeviedinzona.Alteformedeturism:!Turismbalneoclimatericprinexploatareaizvoarelortermaledela“Puturoasa”,viitoareastațiuneHîrșovaBăi;!Turismarheologicdeterminatdeexistentvestigiilorarheologiceînzonă;!Turismetnofolcloricprinredeschidereafestivalulconcurs“MlădițeDunărene”;!Agroturism;!Ecoturism.2.4.Cultura,obiceiuri,evenimentelocale,timpliberCasadeCulturădispunedeosalămaredespectacolecuunnumărde364locuri.Încadruledificiuluiexistăși3foaiereîncaresepotorganizaactivitățisauspectacolecuunnumărrestrânsdeinvitați(50persoane).ÎnprezentfoaieruldinaripaesticăgăzduieșteClubulPensionarilor.ÎncadrulCaseideCulturăactiveazăaproximativ120decopiișitineri.Pentruavalorificaaptitudinileartisticealeeleviloraufostînființateformațiidedanspopular,modern,grupurivocaleșiformațiivocal-instrumentale.CasadeculturăaorașuluiHîrșovaaorganizatșigăzduit9(nouă)edițiianualealeFestivaluluideinterpretareamuziciiușoarepentrucopiișitineret“Mlădițedunărene.”Dinanul2014festivalulafostsistatdinlipsădefonduri.SursadecăldurăaCaseideCulturăestereprezentatăde1centralătermicăpecombustibillichid,ceprezintădesedefecțiunișidecelemaimulteorinuestefolositădincauzalipseifondurilorpentruachizițiacombustibilului.Alternativapentruîncălzireaunitățiiestereprezentatăde2sobeculemneși3radiatoareelectricepentrusaladerepetiții.Saladespectacolenefiindîncălzitădelocpetimpdeiarnă.Bibliotecaorășeneascădispunedeunfondpeste43.000unitățibibliotecă(volumedecărțidintoatedomeniile,cotidiene,monitoareoficiale,etc.).Aceastăunitatedeserveșteîntreaga 27populațiedinorașșidinsatulVaduOii.Eaafostdotatăcuunsistemmoderndeinformatizare,carevineînsprijinulcititorilor.Bibliotecabeneficiazădeosalăamenajată,pentrusimpozioaneistoriceșiliterare,lacarepotparticipacetățeniiorașului.ProblemaîncălziriiunitățiiesteidenticăcuceadelaCasadeCultură,fiindnevoiedefonduripentrucombustibilșipentrureparațiisauînlocuirecentralătermică.Clubulelevilor–esteloculundeeleviidinHîrșovaîșipotpetrecetimpulliberîncadrulsecțiilordearheologie,horticultură,ecologie/protecțiamediului,etc.TradițiiÎnultimiiani,laHîrșovaseorganizează:„ZileleOrașului”,„ZiuaRecoltei.Pentruavalorificaaptitudinileartisticealecopiiloraufostînființateformațiidedanspopular,modern,grupurivocaleșiformațiivocalinstrumentale.Evenimentelesărbătoriteînorașcuritmicitatesunt:ZiuaNațională1DecembrieCuprilejulZileiNaționaleseorganizeazăacțiunicudepuneridecoroaneșijerbedeflorilaMonumentulErouluiNecunoscutșisuntarboratedrapeleleRomânieișiUniuniiEuropenelabalconulCaseideCultură.ZiuaArmateiÎnfiecareanpedatade25octombrieaulocevenimenteculturalederecunoștințălamonumentul„ErouluiNecunoscut”pentrueroismulșijertfeleprincare,de-alungulvremii,oștireanoastrăși-aîngemănatfapteledearmecusoartaneamuluiromânesc,îndeplinindu-șimisiuneanobilădeaapăraunitateanaționalășiintegritateateritorialăastatuluiromân.ZiuaRecolteiEvenimentularelocînlunaoctombrie,încheind„ZileleOrașuluiHîrșova”.LaevenimentparticipăproducătoriagricolidinlocalitateșiîntregjudețulConstanțaprecumșiprestigioasefirmedinagricultură,industriealimentară.Sărbătoareaestepresăratăcumomenteartisticesusținutedetrupeșiansambluridinlocalitate,județșidințară.ZileleOrașuluiHîrșovaÎnultimultimpadevenitotradițiesărbătoarea„Zileleorașului”,acestafiindunuldintreevenimenteleimportantealecomunității.Esteunbunprilejpentrucăorașulsăaratetotcearereprezentativ.Hârșoveniiîșietaleazăperformanțeleîndomeniilecultural,sportiv,gastronomic,etc.2.5.Agrement 28Înlocalitate,activitățilesportive,sedesfășoarăînceletreisălidesport,pestadionuldefotbalalorașuluișipeterenuriledesportaleinstituțiilorșcolare.Întrucâtexistăpotențialumanorientatcătreperformanță,seimpuneîmbunătățireadotărilorșimodernizareabazelorsportive,astfelîncâtsăpermitădiversificareasporturilorpracticate.Pentrupromovareaimaginiiorașuluiseimpuneamenajareauneibazesportiveșideagrementcaresăincludăspațiidecazaresaucantonamentpentrusportivi,creândastfelposibilitateaorganizăriiunorcompetițiilanivelnaționalșichiarinternațional.Parcurile,zoneleperifericealeorașuluișimalulDunării,cupeisajedeosebite,suntlocurileîncarehârșoveniiîșipetrectimpulliberși,totodată,practicăsporturideagrement.Pringrijaautoritățiilocale,Parculdinportșispațiileverziaufostreamenajateșiîntreținuteandean,pentruacreahârșovenilorlocuridepromenadășiodihnă.ÎnorașulHîrșovasuntînregistratedoar2asociațiisportive,principaleleramurifiindfotbalul,baschetulșiartemarțiale.Rezultateleobținutedesportiviihârșovenilacampionateleinternedemonstreazănivelulridicatdepregătireaacestorașiopermanentăpreocuparepentruobținereașimenținereaperformanțelor.ClubulSportivTaeKeonHîrșova-afostfondatînanul2001șiare65sportivilegitimați.Îndecursulanilor,sportiviiclubuluiauobținutnenumăratepremii,atâtpeplaninterncâtșipeplaninternațional.Scopulclubuluiestedeaatragecâtmaimulțitinericătresport,pentrudezvoltareadisciplinei,conduitei,relațiilorsociale,autocontrolului,atențieișinunumai.Înacestsens,CSTaeKeonHîrșovaaîncheiatcuDirecțiaGeneralădeAsistențăSocialășiProtecțiaCopilului,prinCentruldePlasament„MiculRotterdam“,unprotocoldecolaborareînanul2013pentruantrenareagratuităacopiilorinstituționalizațiînacestcentru,undedejaparticipă7copiiceauobținut27medaliipeparcursula2anicompetiționali.CSTaeKeonHîrșovaaparticipatlaCupaRomâniei2016cuodelegațieformatădin26sportivi.Luptătoriis-auîntorsacasăcu16medalii,dintrecareLocul1–5,Locul2–3,șiLocul3–8medalii.CAPITOLULIIIPROPUNERISTRATEGICEPENTRUDEZVOLTAREATURISMULUI 293.1.AnalizaSWOT3.2.PotentialuldedezvoltarealorasuluiHarsova3.3.PlanuldeacțiunipentrudezvoltareadurabilăaorașuluiHarșovaCONCLUZIIBIBLIOGRAFIE Copyright Notice© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același…

  • Metals 2016, 6, x doi: FOR PEER REVIEW www.mdpi.comjournal metals [626496]

    Metals 2016, 6, x; doi: FOR PEER REVIEW www.mdpi.com/journal/ metals Artic le 1 Magnesium -Gold Alloys Formation by 2 Underpotential Deposition of Magnesium onto Gold 3 from Nitrate Melts 4 Vesna S. Cvetković1*, Niko Jovi ćević2, Jasmina S. Stevanovi ć1, Miomir G. Pavlović1, Nataša M. 5 Vukićević1, Zoran Stevanovi ć3, Jovan N. Jovićević1 6 1…

  • FINANȚE PUBLICE – Teste grilă [605352]

    1 FINANȚE PUBLICE – Teste grilă Conf. univ. dr. Ioana Lăzărescu 1. Impozitul pe venitul persoanelor fizice: a) este o impunere individuală; b) de la plata lui sunt scutiți frecvent suveranii și familiile regale, diplomații străini acreditați (cu co ndiția reciprocității) și persoanele fizice care realizează venituri sub nivelul minimului impozabil; c) stabilirea lui se…

  • SOCIALIZAREA COPIILOR DIN PERSPECTIVA EDUCAȚIEI TIMPURII [618780]

    SOCIALIZAREA COPIILOR DIN PERSPECTIVA EDUCAȚIEI TIMPURII Prof. Banea Laureta Speranța Grădinița cu PP nr. 4 Măcin, jud. Tulcea În grădiniță, formarea grupei de preșcolari reprezintă actul fo ndator al socializării ulterioare a preșcolarului. Egocentrismul natural al copilului la această vârstă face acest demers destul de dificil, de aceea procesul constituirii grupul ui se va face…