Studenți: Gavrilǎ Raluca [606096]

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI
Facultatea de Chimie Aplicat ǎ și Știința Materialelor

Domeniu de stiudiu: MASTER
Specializarea: Protec ția consumatorului. Controlul calit ǎții produselor

Chimia verde durabila
Valorificarea biomasei din deseuri

Profesor coordonator: Claudia Simionescu
Studenți: Gavrilǎ Raluca
Popescu Grațiela

An 201 9

2
CUPRINS:
1. Biomasa
1.1 Compoziția chimică a biomasei
1.2 Utilizarea biomasei
1.3. Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanți)

2. Deseurile lemnoase – principala sursa de energie alternative
2.1.Avantaje ale valorificării deșeurilor lemnoase
3. Ce sunt peleții?
4. Biomasa, o sursa de energie aflata la răscruce
5. Lemnul, înaintea cărbunelui
5.1.Lemnul este principala sursă bio

6. Biomasa, șansă pentru dezvoltarea rurală
7. Combustibilii din Biomasa
8. Biocarburanții din a doua generație sunt indicați
9. Palmierul de ulei este un pericol
10. Cum se obține energia?
10.1. Cât este de folosită?
10.2.Ce impact are asupra naturii?
11.Biomasa – sursă de producere a energiei termice
12.Energie 2020 – O strategie pentru o energie sigură, competitivă și durabilă
13. Concluzii

3
1. Biomasa
Biomasa reprezintă componentul vegetal al naturii , este unul din cele mai populare și
universale resurse de pe Pământ. Ea asigură nu doar hrana, ci și energie, materiale de construcție,
hârtie, țesături, medicamente și substanțe chimice.
Biomasa este utilizată în scopuri en ergetice din momentul descoperirii de către om a focului.
Astăzi combustibilul din biomasă poate fi utilizat în diferite scopuri – de la încălzirea încăperilor
până la producerea energiei electrice și combustibililor pentru automobile.
Biomasa este parte a biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură,
inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea
biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane . Aceasta include absolut toată mater ia organică
produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie
utilizată de om, odată cu descoperirea focului.

1.1 . Compoziția chimică a biomasei
Poate fi diferențiată în c ateva tipuri. De obicei plantele conțin 25% lignină și 75% glucide
(celuloză și hemiceluloză) sau zaharide. Fracțiunea glucidică este compusă dintr -o mulțime de
molecule de zaharide, unite între ele prin lanțuri polimerice lungi. Una din cele mai importante
glucide este celuloza. Componen ta ligninică este compusă din molecule ne zaharizate. Natura
utilizează moleculele polimerice lungi de celuloză la formarea țesuturilor, care asigură integritatea
plantelor. Lignina apare în plante ca ceva de genul lipiciului, care leagă moleculele celulozi ce între
ele.

1.2.Utilizarea biomasei
În unele state dezvoltate biomasa este utilizată destul de intens, spre exemplu, Suedia, care își
asigură 15% din necesitate din surse energetice primare . Suedia planifică pe viitor creșterea
volumului biomasei uti lizate concomitent cu închiderea stațiilor atomo – și termo -electrice, care
utilizează combustibil fosil.
Utilizarea biomasei poate fi periculoasă pentru sănătate și mediu. Spre exemplu, la prepararea
bucatelor în încăperi puțin aerisite se pot forma CO, NO x, formaldehide, particule solide si alte
substanțe organice, iar concentrația acestora poate întrece nivelul recomandat de Organizația
Mondială a Sănătății . În plus, utilizarea tradițională a biomasei (de obicei arderea lemnului)
favorizează deficitul în creștere a materiei lemnoase: Sărăcirea de resurse, de substanțe hrănitoare,
problemele legate de micșorarea suprafețelor pădurilor și lărgirea pustiurilor. La începutul anilor
'80 aproape 1,3 mlrd oameni își asigurau necesitatea în combustibil pe baza mi cșorării rezervelor
forestiere. [1]

4
1.3. Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanți)
– Arderea directă cu generare de energie termică.
– Arderea prin piroliză, cu generare de metanol (CO + H2).
– Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3 -CH2 -OH)- în cazul fermentării
produșilor zaharați; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi
utilizat în motoarele cu combustie internă
-Transformarea chim ică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare de esteri,
de exemplu metil esteri (biodiesel) și glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat se poate
arde în motoarele diesel.
– Degradarea enzimatică a biomasei cu obținer e de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradată
enzimatic la monomerii săi, derivați glucidici, care pot fi ulterior fermentați la etanol.
Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, în care se înscriu: lemnul, pleava,
uleiurile și deșeuri le vegetale din sectorul forestier, agricol și industrial, dar și cerealele și fructele,
din care se poate face etanol. La fel ca și energiile obținute din combustibilii fosili, energia produsă
din biomasă provine din energia solară înmagazinată în plante, prin procesul de fotosinteză.
Principala diferență dintre cele două forme de energie este următoarea: combustibilii fosili nu pot
fi transformați în energie utilizabilă decât după mii de ani, în timp ce energia biomasei este
regenerabilă, putând fi folosi tă an de an.

2. Deseurile lemnoase – principala sursa de energie alternative
Rezervele de biomasa sunt în special deșeurile de lemn, deșeurile agricole, gunoiul menajer
și culturile energetice. Producerea de biomasă nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabilă
ci și o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea rurala durabila.
În prezent, în Uniunea Europeana, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa.
La nivelul UE, se estimează crearea a cca. 300.000 de noi locuri de muncă în mediul rural, prin
exploatarea biomasei. În prezent, în Romania nu s -au dezvoltat tehnologii de valorificare completă
a tuturor deșeurilor. De exemplu, în momentul de fața, la noi în țara nu exista utilaje specializate
în scoaterea cioatelor și a radaci nilor, acest potențial de deșeuri lemnoase neputand fi astfel
valorificat cel puțin pe termen scurt și mediu. Pe termen lung este necesară realizarea unei analize
pentru determinarea oportunității de achizitionare a tehnologiilor deja existente pe piața eu ropeană
pentru scoaterea și valorificarea acestor cioate și rădăcini, ținănd seama de faptul ca această
practica este aplicată la scara largă în țarile nordice ale Europei și în Italia. Țările europene aplică
această tehnologie în cadrul plantațiilor energ etice, datorită beneficiului economic pe care îl
reprezintă utilizarea acestora ca și combustibil și din considerente de pregătire a solului pentru
viitoarele plantații. Reglementările cuprinse în legislația UE în domeniul ecologic, și anume de a
se valor ifică integral deșeurile lemnoase rezultate în urma prelucrărilor primare și secundare, se

5
respectă prin plasarea unor echipamente de compactare staționare în fluxul tehnologic specific, la
fiecare agent economic din domeniu. [2]

2.1. Avantaje ale valorif icării deșeurilor lemnoase:
– valorificarea produsului rezultat prin comercializarea s a atȃt pe piața internă, căt și la export;
– aplicarea standardelor de calitate și de mediu existente la nivel european;
– asigurarea unei protecții ecologice eficie nte a populației, precum și a apei, a pădurii etc.;
– reciclarea materialelor;
– eliminarea deșeurilor de material lemnos de pe suprafețele de depozitare;
– asigurarea unor performanțe de ardere superioare a produselor peletizate, sub aspectul duratei
mai mari de ardere a aceluiași volum de material, precum și a unei cantități de caldură recuperate
mai mari;
– utilizarea eficiență a deșeurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;
– reducerea volumului de depozitare a materi alelor combustibile, ținănd seama ca volumul unei
brichete este de circa șapte -opt ori mai mic decăt volumul ocupat de aceeași cantitate de rumeguș
înainte de brichetare;
– realizarea unei alternative simple pentru producerea căldurii în domeniul casnic s au în
întreprinderi din mică industrie;
– realizarea de noi locuri de munca; – accelerarea alinierii legislației ecologice din țara noastră la
cea existentă în domeniu la nivelul UE.
Din analiza prezentată mai sus rezultă necesitatea stringentă de realiz are a unor investiții
de peletizare a rumegușului. Realizarea unor instațatii complexe pentru obținerea peleților din
rumeguș permite introducerea unei noi atitudini privind problemele ecologice, că și crearea de
oportunități pentru recuperarea și introdu cerea în circuitul economic a deșeurilor care, netratate
corespunzător, ar produce poluări masive ale mediului ambiant, cu repercusiuni negative majore
lungi perioade de timp. [3]

3. Ce sunt peleții?
Peletizarea este o presare mecanică a materialului la dimensiuni mult mai mici și cu
densitate mult mai mare. Peleții sunt combustibili solizi, cu conținut scăzut de umiditate, obținut
din rumeguș, așchii de lemn, sau chiar scoarța de copac, praf de lemn de la instalațiile industriale
de prelu crare a lemnului, precum și din copacii nevalorificați din exploatările forestiere. Rășinile
și lianții existenți în mod natural în rumeguș au rolul de a menține peleții compacti și de aceea
acestia nu conțin aditivi. Peleții din lemn sunt combustibili eco logici, economici si neutri privitor

6
la emisiile de CO2, în majoritate produs din rumeguș și resturi de lemn, comprimate la presiune
ridicată fără aditivi pentru lipire. Ei sunt de forma cilindrică, de obicei măsurănd între 6 -10 mm
diametru și 10 -30 mm lu ngime. Fiind un combustibil produs la standarde înalte și comprimat,
peleții permit că transportul lor să fie economic și să se utilizeze sisteme complet automatizate în
unitățile producătoare de electricitate și căldura, de la cele care deservesc o sing ură familie pana
la cele publice.
Cu o dezvoltare rapidă a segmentului de piață, ele reprezintă tehnologia cheie pentru
creșterea utilizării biomasei în Europa și întreaga lume. Peleții sunt și o modalitate excelentă de
utilizare a resurselor locale și de contribuire la păstrarea mediului înconjurător și prevenirea
schimbărilor climatice [4]

4. Biomasa, o sursa de energie aflata la răscruce
Folosită atât pentru obținerea de curent electric, cât și a agentului termic pentru locuințe,
energia extrasă din biomasă ridică, mai nou, probleme de etică, întrucât în multe zone ale lumii e
nevoie mai degrabă de hrană, decât de combustibili.
Deși folosirea biomasei în scopuri energetice este una dintre cerințele Uniunii Europene,
există voci care susțin că folosi rea acestei resurse necesită precizări și reconsiderări. Motivele
scepticilor sunt două: poluarea și lipsa de hrană. Chinezii au anunțat deja că renunță la proiectul
de a produce etanol pentru automobile din porumb, întrucât – din cauza secetei – anul aces ta e
nevoie de toată producția de cereale pentru hrana animalelor și a oamenilor.
Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, în care se înscriu: lemnul, pleava,
uleiurile și deșeurile vegetale din sectorul forestier, agricol și industrial, dar și cerealele și fructele,
din care se poate face etanol. La fel ca și energiile obținute din combustibilii fosili, energia produsă
din biomasă provine din energia solară înmagazinată în plante, prin procesul de fotosinteză.
Principala diferență dintre cele două forme de energie este următoarea: combustibilii fosili nu pot
fi transformați în energie utilizabilă decât după mii de ani, în timp ce energia biomasei este
regenerabilă, putând fi folosită an de an.

5. Lemnul, înaintea cărbunelui
În ultimele câteva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub formă de cărbune.
Acest combustibil fosil a rezultat în urma unor transformări chimice îndelungate. Combustibilii
fosili sunt constituiți din aceleași elemente chimice (hidrogen și carbon) ca și biomasa proaspătă.
Cu toate acestea, ei nu sunt considerați surse de energie regenerabilă din cauza timpului îndelungat
de care au nevoie pentru a se forma. În aceeași situație se află și gazele naturale și petrolul.
Azi, omenirea e obligată să revi nă la folosirea energiilor regenerabile. După energia solară,
biomasa a fost folosită în scopuri energetice încă de când a fost descoperit focul, pentru că primii
oameni s -au încălzit arzând lemne și abia mai târziu au descoperit cărbunii și petrolul .

7
Deșe urile alimentare și cele industriale, apele uzate și deșeurile menajere sunt surse
specifice de biomasă. Aceasta se prezintă sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și poate avea
nenumărate aplicații. La ora actuală, energia biomasei provine în cea mai mare parte din elemente
solide, precum așchiile de lemn, rumegușul, unele deșeuri menajere, dar și din elemente lichide,
între care se numără în primul rând detergenții proveniți din coacerea lemnului în industria
papetăriei.
Biomasa prezintă multe avantaje ca sursă de energie. Ea poate fi folosită atât pentru
producerea de electricitate, cât și pentru obținerea de energie termică , dar aici intervine problema
poluării. Ultimele studii arată că arderea deșeurilor produce mult prea mult dioxid de carbon și,
prin urmare ce se economisește pe o parte , se pierde pe alta.

5.1. Lemnul este principala sursă bio
Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu viteză mare
de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahăr, rapița , plantele erbacee cu rapiditate de
creștere și diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor și din construcții,
paiele și tulpinele cerealelor, deșeurile rezultate după prelucrarea lemnului, deșeurile de hârtie și
uleiurile vegetal e uzate. Principala resursă de biomasă o reprezintă însă lemnul. Energia asociată
biomasei forestiere ar putea să fie foarte profitabilă noilor industrii, pentru că toată materia
celulozică abandonată astăzi (crengi, scoarță de copac, trunchiuri, buște ni) va fi transformată în
produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la producerea de
combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bună parte din consumul actual de petrol,
odată ce tehnologiile de conversie en ergetică se vor dovedi rentabile. De asemenea, terenurile puțin
fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade
de tăiere o dată la 10 ani. Pe de altă parte, biomasa agricolă (bălegarul, reziduurile celulozice ale
recoltelor, reziduurile de fructe și legume și apele reziduale din industria alimentară) poate produce
etanol sau biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestieră, care este disponibilă pe toată perioada anului,
biomasa agricolă nu este, de ob icei, disponibilă decât o dată pe an. Biogazul provenind din bălegar
poate încălzi locuințele; purificat și comprimat, el poate alimenta mașinile agricole. Utilizarea
deșeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizând probl emele
eliminării gunoaielor și furnizarea de energie. [3]

6. Biomasa, șansă pentru dezvoltarea rurală
Biomasa, ca sursă de energie alternativă, contribuie, în prezent, cu 14 % la consumul
mondial de energie primară. Pentru trei sferturi din populația globului ce trăiește în țările în curs
de dezvoltare, biomasa reprezintă cea mai importantă sursă de energie . Obiectivul propus în Cartea
Albă a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitară „Energy for the future: renewable
sources of energy" presupune că raportul surselor regenerabile de energie al țărilor membre ale

8
Uniunii Europene să ajungă la 12% din consumul total de resurse primare până în 2010. De
exemplu, în Ungaria, energia obținută din biomasă este în creștere. Aceasta a înlocuit dej a unele
centrale care operau pe cărbune. La un moment dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima că, până
în 2020, 16% din energia produsă în Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de
biomasă reprezintă atât o resursă de energie regenerabilă, câ t și o mare șansă pentru dezvoltarea
rurală durabilă. La nivelul Uniunii Europene, se preconizează crearea a peste 300.000 de noi locuri
de muncă în mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei.
Deși biomasa este una dintre principalele resurse de energi e regenerabilă ale României, în
prezent țara noastră își obține cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse hidro.
Exploatarea biomasei câștigă însă tot mai mult teren și la noi. [5]

7. Combustibili i din Biomasa
Biocombustibilii obținuți din biomasa se pot clasifica în două mari categorii:
Biocombustibili convenționali, sau prima generație de biocombustibili: –
Ulei vegetal pur
– Biodiesel
– Bioetanol
Biocombustibili avansa ti, sau a doua generatie de biocombustibili:
– Combustibil (Diesel) Fischer – Tropsch
– Bioetanol (din biomasa lignocelulozica)
– Ulei de piroliza
– Hidrogen
– Biometanol
– Bio-DME
– Bio-SNG (prin gazeificarea biomasei)
– Bioh idrogen (prin gazeificarea biomasei)
– Biometan
– Biobutanol [3]

9

10
8. Biocarburanții din a doua generație sunt indicați
Utilizarea biocarburanților din prima generație ridică așadar probleme etice, cum ar fi
concurența între produsele alimentare și carburanți. Biocarburanții din prima generație sunt cei
obținuți din diverse culturi precum grâu, porumb, sfeclă de zahăr pentr u filiera bioetanol și din
rapiță, floareasoarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel.
Biocarburanții din a doua generație sunt constituiți din deșeuri lemnoase, din reziduuri
alimentare și industriale. În acest sens, oamenii de știință s usțin că utilizarea biocarburanților din
cea de -a doua generație este cea mai indicată din punct de vedere ecologic. Țări precum Germania,
Marea Britanie și Statele Unite ale Americii au dezvoltat sistemul de biocarburanți din cea de -a
doua generație, dar costurile pentru construcția unor astfel de biorafinării sunt foarte mari. Pe de
altă parte, acești specialiști au sugerat că reîmpăduririle și protejarea habitatelor constituie o soluție
mai bună de micșorare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Ei susți n că pădurile ar putea absorbi
de nouă ori mai mult CO2 decât ar putea -o face utilizarea de biocarburanți în aceeași arie.
Dimpotrivă, producerea de biocarburant ar duce la alte defrișăr i.[6]

9. Palmierul de ulei este un pericol
La nivel mondial, probleme le pe care le creează încurajarea utilizării biodieselului sunt și
mai mari. Cultura cea mai distrugătoare de pe glob ar putea deveni palmierul de ulei. "Cererea de
biodiesel din partea Uniunii Europene va absorbi cea mai mare parte din stocurile de ulei d e
palmier brut din Malaysia. Și asta pentru că acest carburant obținut din uleiul de palmier e mult
mai ieftin decât altele", scriau ziariștii cotidienelor britanice. Asociația Prietenii Pământului a
publicat, încă din septembrie 2005, un raport asupra im pactului pe care l -ar avea această producție
asupra mediului. "După estimările noastre, în Malaysia, 87% din deșertificări sunt provocate de
dezvoltarea plantațiilor de palmieri". La Sumatra și la Bornéo, 4 milioane de hectare de pădure au
fost transformat e în plantații cu palmieri. Malaysienii intenționează să defrișeze încă 6 milioane,
iar indonezienii vreo 16,5 milioane. Mii de indigeni au fost expulzați de pe pământurile lor din
această cauză. Nenumăratele incendii de pădure, care au avut loc în regiuni le respective, au fost
aprinse de plantatorii de palmieri. Tot sectorul a devenit un gigantic câmp cu palmieri de ulei. Mai
mult decât atât, înainte de plantarea acestor arbori scunzi, este necesar să se taie și să se ardă copaci
mari din pădurile tropical e, care ar fi putut elimina o cantitate imensă de dioxid de carbon în
atmosferă. [4]

11
10.Cum se obține energia ?
Principala diferență dintre energia clasică, convențională și energia generată de biomasă este
următoarea: combustibilii fosili nu pot fi transformați în energie utilizabilă decât după mii de ani,
însă energia biomasei este regenerabilă, putând fi folosită an de an. Energia pe care o poate oferi
biomasa se obține prin diverse metode însă cea mai importantă metodă este arderea – prin care are
loc o transformare chimică care conduce la apariția energiei.

10.1. Cât este de folosită?

Strategiile de dezvoltare și independentă energetică a UE țintesc spre utilizarea a minim 20 %
surse regenerabile până în 2020, așadar rolul jucat de biomasă devine unul mult mai important. În
momentul de față utilizarea biomasei ca sursă de energie asigură aproximativ 5% din consumul
total de energie la nivel european. Biomasa este utilizată atât pentru producerea de energie și
căldură în instalații de cogener are, dar și ca materie primă în producerea de biocombustibili.
Referitor la costuri : deși materia primă în sine are costuri reduse ori inexistente, o
problemă deosebită o reprezintă costurile mari de investiție necesare pentru montarea și punerea
în funcț iune a unei instalații specializate de producere a energiei pe bază de biomasă (de ex:
biorafinării – vezi Anglia, Germania, SUA). Mai mult decât atât, suprafețele de teren necesare
pentru producerea biomasei ar fi din nou o problemă – având în vedere că ar trebui să existe un flux
continuu de biomasă.
Biomasa contribuie în prezent, cu 14% la consumul mondial de energie primară. Pentru trei
sferturi din populația globului care trăiește în țările în slab dezvoltate ori în curs de dezvoltare,
biomasa reprezintă totuși cea mai importantă sursă de energie .
10.2. Ce impact are asupra naturii ?
Utilizarea resturilor alimentare, din silvicultură și agricultură este admirabilă, însă pot exista
impacturi mari asupra naturii dacă transformarea în energie nu este realizată în mod responsabilă.
În ceea ce privește arderea biomasei lemnoase în centrale, achiziția materiei prime poate pune
presiuni serioase asupra pădurilor. În cazul subvenționării producției de energie din biomasă există
riscul ca arborii (și nu resturile) să fie tocați și arși în centrale.

12
Mai mult, folosirea de culturi energetice implică riscuri cunoscute: transformarea terenurilor
agricole în culturi energetice, sărăcirea solului, înmulțirea necontrolată și răspândirea în arii
protejate. [7 ].
11.Biomasa – sursă de producere a energiei termice
Pe baza datelor colecate din PNAER, specialiștii din cadrul Energy Research Centre of the
Netherlands, au efectuat la nivel național o serie de estimări cu privire la utilizarea biomasei
forestiere și agricol e în producția de energie. Aceste estimări sunt prezentate în Tabel 1. Utilizarea
biomasei în producția de energie în România (în 2015 și estimare pentru 2020), Energy
research Centre of the Netherlands.
Tabel 1. Utilizarea biomasei în producția de energie în România (în 2015 și estimare pentru 2020),
Energ y research Centre of the Netherlands

Din tabelul de mai sus se poate observa că, având la bază tehnologiile actuale, stadiul de
pregătire a localităților, gradul de conștientizare a locuitorilor și res ursele existente, biomasa
forestieră și în plan secund cea agricolă reprezintă principalele surse de producere a energiei
termice în România.

13
Biomasa este pretabilă și pentru alimentarea cu energie termică a localităților. Studii realizate
anterior, au con dus la concluzia că, din punct de vedere al eficienței energetice și al protecției
mediului înconjurător, în zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, sistemele
centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase (Strategia naț ională privind
alimentarea cu energie termică a localităților, aprobată prin H.G. 882/2004).
Cu toate acestea, în ultima perioadă s -a semnalat ieșirea multor localități din sistemul
centralizat de termoficare. Conform datelor publicate de Autoritatea Nați onală de Reglementare
pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C), după 1990, ieșirea din sistemul de
alimentare centralizată cu energie termică a localităților a avut o tendință de creștere accentuată,
ajungându -se ca la sfârșitul anului 2014 doar 70 de localități să mai dispună de astfel de sisteme. [8]
12.Energie 2020 – O strategie pentru o energie sigură, competitivă și
durabilă
Acest document se axează pe cinci priorități:
a. realizarea unei Europe eficiente energetic – ținta pentru 2020 este de realizare a 20% economii
de energie; sectoarele cu cel mai mare potential de realizare a unor economii importante de energie
sunt sectorul cladirilor si transportul;
b. crearea unei piețe de energie integrată cu adevărat pan -european a: piețele energetice din Europa
trebuie să fie cat mai deschise pentru a permite cetățenilor să beneficieze de prețuri fiabile,
competitive, precum și de energie durabilă.
c. responsabilizarea consumatorilor și atingerea celui mai înalt nivel de siguranță și securitate
energetice
d. extinderea rolului de lider al Europei în domeniul tehnologiilor energetice inovative.
e. consolidarea dimensiunii externe a pieței energetice a UE. [9]

14
13.Concluzii
1.Analiza de față demonstrează că la nivel regional există potențial ridicat pentru producerea
energiei prin valorificarea biomasei, regiunea Centru situându -se pe locul doi după Nord Est în
ceea ce privește resursele de biomasă vegetală (forestieră și culturi agricole).
2. În regiunea Centru, există intere s pentru valorificarea sustenabilă a biomasei forestiere și
agricole, fapt justificat pe de o parte de factorii economici (costuri mai mici pentru producția de
energie, venituri din vânzarea materiei prime pentru cazane tocătură, așchii, peleți etc. ) cât și de
factorii sociali (protejarea și crearea de locuri de muncă în zonele rurale din regiune) și de mediu
(contribuie la reducerea deșeurilor organice, diversifică sursele de aprovizionare cu energie și
contribuie la reducerea emisiilor de CO2).
3. Păduri le sunt ecosisteme cheie, precum și o resursă naturală importantă la nivelul regiunii
Centru. În cazul în care acestea sunt gestionate într -un mod adecvat acestea pot asigura energia
termică și, în unele cazuri electrică, pentru locuitorii regiunii, activi tăți care vor genera locuri de
muncă și stabilitate financiară.
4. In prezent, în România și implicit la nivel regional nu există în vigoare un pachet legislativ clar
care să sprijine producția de energie termică din biomasă. În acest context se are în ved ere
dezvoltarea unei scheme de sprijn pentru construirea de centrale cu o capacitate de până la 500
kW, viabilă pentru încălzire centralizată.
5. Noua legislație privind încălzirea are în vedere ca 50% din energia termică produsă sa fie
obținută din surse bioenergetice. Presupunând că acest lucru va fi forma finală a prevederilor
legale, și având în vedere că biomasa este cea mai utilizată resursă regenerabilă pentru producerea
de căldură la nivel european, putem estima că ponderea biomasei utilizate în sec torul de încălzire
cenralziată în următorii ani va acoperi aproximativ 40%
6. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, toate aceste acțiuni trebuie să respecte o serie de
principii / deziderate: asigurarea eficienței energetice prin utilizarea unor tehno logii de înaltă
calitate și a unor sisteme inovative, gestionarea durabilă a terenurilor și a resuselor, utilizarea
resurselor locale de biomasă prin proiecte care să aibă asigurată rentabilitatea economică și să ducă
la beneficii sociale locale (creare de locuri de muncă) și nu în ultimul rând conștietizarea publicului
larg cu privire la aspectele și implicațiile utilizării acestor sisteme. [10],[11].

15
14. Bibliografie :

[1] Filomena Ardolinoa, Concetta Lodatob, Thomas F.Astrupb ,UmbertoArenaa- Energy recovery
from plastic and biomass waste by means of fluidized bed gasification: A life cycle inventory
model -Energy , Volume 165, Part B , 15 December 2018, Pages 299 -314

[2] Keng -Hao Changa , Kuo-Ren Loua , Chun -HanKob- Potential of bioenergy production from
biomass wastes of rice paddies and forest sectors in Taiwan, Journal of Cleaner Production ,
Volume 206 , 1 Jan uary 2019, Pages 460 -476

[3] Haiyuan Maa ,Yan Guoa, Yu Qin a, Yu-You Liab- Nutrient recovery technologies integrated
with energy recovery by waste biomass anaerobic digestion, Bioresource Technology , Volume
269, December 2018, Pag es 520 -531

[4]Eric Siqueirosa , Rasaq O.Lamidia, Pankaj B.Pathareab, YaodongWanga, A.P.Roskillya- Energy
Recovery from Brewery Waste: experimental and modelling perspectives, Energy Procedia ,
Volume 161 , March 2019, Pages 24 -31

[5] Hsiao -KangMaa, Ching -PoLina,How -PingWu a, Chun -HaoPenga, Chia-ChengHsuab- Waste
heat recovery using a thermoelectric power generation system in a biomass gasifier -Appl ied
Thermal Engineering , Volume 88 , 5 September 2015, Pages 274 -279

[6] Marildo Guerini Filho , Marluce Lumi , Camila Hasan , Munique Marder , Letícia C.S.Leite ,
Odorico Konrad – Energy recovery from wine sector wastes: A study about the biogas generation
potential in a vine yard from Rio Grande do Sul, Brazil – Sustainable Energy Technologies and
Assessments , Volume 29 , October 2018, Pages 44 -49

[7] https://energie verde.natura2000.ro/category/biomasa/
[8] „Rolul pădurilor și al sectorului forestier în îndeplinirea angajamentelor UE în materie de
schimbări climatice”, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 228/1, 2009
[9] Green Paper – O strategie europeana pentru enerie durabilă, competitivă și sigură – "A
European strategy for sustainable, competitive and secure energy
[10] Biomass for electricity and heating Opportunities and challenges, septembrie 2015, publicat
de Parlamentul European
[11] Strategia ener getică a României în perioada (2007 -2020)

16