Studentă: Cristiana -Andreea Crețu Grupa: 16LF391 Coordonator: Lector dr. Mihai Burlacu – Februarie, 2019 – Universitatea Transilvania din Brașov… [611038]

FACEBOOK. TRANSPUNEREA SINELUI
ONLINE

Studentă: Cristiana -Andreea Crețu
Grupa: 16LF391
Coordonator: Lector dr. Mihai Burlacu

– Februarie, 2019 –

Universitatea Transilvania
din Brașov Facultatea de
Sociologie și Comunicare
Specializarea Comunicare și
Relații Publice

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
1.PROBLEMATICA INTIMITĂȚII ÎN MEDIUL VIRTUAL ………………………….. …………….. 4
2.TEORII RELEVANTE DIN DOMENIU ………………………….. ………………………….. …………… 5
3.ABORDAREA TEORETICĂ A INFORMAȚIILOR PERSONALE DEZVĂLUITE
ÎN MEDIUL VIRTUAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
4.ROLUL COMPONENTELOR SCRISULUI ………………………….. ………………………….. ………. 9
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 10
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12

2
FACEBOOK. TRANSPUNEREA SINELUI ONLINE

INTRODUCERE

Facebook -ul este o rețea de socializare care a devenit din ce în ce mai populară,
atât în rândul tinerilor, cât și în rândul adulților, dar care are efecte atât pozitive cât și
negative .
Progresul accelerat al rețelelor de socializare permite crearea unui mediu propice
pentru dezvăluirea de informații cu un nivel de intimitate ridicat și pentru crearea unei
alte personalități prin socializarea cu alți membri ai acelei rețele de socializare sau prin
expunerea lor pe un profil public creat pe aceste rețele.
Dezvăluirea sinelui și a informațiilor personale pe rețelele de socializare permite
conectarea cu persoane cunoscute și soc ializarea cu acestea, ceea ce este un lucru pozitiv
deoarece putem comunica mai ușor și mai eficient, și, de asemenea putem relua legături
pierdute sau să cunoaștem persoane noi, dar acest lucru afecteaza modul în care
interacționăm, comunicăm și socializă m în viața de zi cu zi deoarece aceste rețele de
socializare crează dependeță.
Odată cu expunerea informațiilor în mediul virtual, ne expunem și pe noi. Acest
lucru poate avea un impact negativ asupra vieții noastre și ne poate crea foarte multe
probleme datorită gradului de intimitate și confidențialitate a informațiilor pe care le
aratăm , cum putem observa și într -un studiu în care ne sunt prezentate practicile de
dezvăluire a informațiilor personale acestea „permit configurații diferite ale alegerii,
controlului și posibile consecințe pentru utilizatori“ (Bryce & Klang, 2009)
Numeroase studii au demonstrat deja faptul că „internetul a schimbat în mod
profund experiența umană“ (Correa, Williard, & Zuinga, 2010) , iar un studiu recent
asupra mecanismelor de funcționare a rețelelor de socializare online susține că o parte
semnificativă a activităților desfășurate în cadrul acestor rețele poate fi conceptualizată
sub forma prezentării sinelui, în c oncordanță cu premisele teoriei lui Goffman (1959).
Articolul „Dezvăluirea sinelui în mediul virtual. O analiză de conținut a
profilului de Facebook al tinerilor din România“, scris de Moruțan Corina, pornește de
la premiza impactului expansiunii rețelelor de socializare în intimitatea, socializarea,

3
viața cotidiană a individului și interacționarea cu ce i din jur, atât în mod pozitiv cât și
negativ .
Articolul pornește de la o abordare teoretică a impactului rețelelor de socializare
asupra individului, după care este prezentată metodă de cercetare, aceasta fiind analiza
de conținut care „este o metodă ce se referă la analiza cantitativă a documentelor ce
conțin informație complex, cu valoare comunicațională ridicată” (Iluț, 1997) . Aceasta
metodă analizează 106 profiluri de utilizatori ai rețelei de socializare Facebook,
informațiile obținute fiind împărțite în „cinci categorii principale: informații personale
standard, informații personale facile, informații pesonale detaliate, informații personale
sensibile și informații personale specifice ˮ (Moruțan, 2014) .
Aceasta cercetare are ca principale limite metodologice metoda de eșantionare,
parțial dirijată, dar nu a fost posibilă aplicarea, în mod obiectiv, a unei metode de
eșantionare aleatoare din cauza specificului acestei rețele de socializare, a numeroșilor
utilizatori și a diversității informațiilor.
Moruțan Corina își propune să analizeze procentual toate informațiile și datele
pe care utlizatorii rețelei de socializare le expun în mod voit pe platforma de socializare
online, dar exlpicând și în mod teoretic ceea ce semnifică această expunere a datele cu
caracter personal prin menționarea unor teorii relevante din domeniu pe care le
analizează și explică și autoarea și prin analiza de conținut a profilurilor de utilizatori ai
aceste celebre platforme de socia lizare numită Facebook.

4
1. PROBLEMATICA INTIMITĂȚII ÎN MEDIUL
VIRTUAL

Mediul virtual reprezintă un spațiu creat cu ajutorul internetului, din acesta
făcând parte rețelele de socializare și de mesagerie instant, una dintre aceste fiind
Facebook -ul care a apărut în anul 2012 și a cărui popularitate este în continuă creștere
datorită platformei care oferă numeroase posibilități de a socializa și de a împărtăși
experiențe sau evenimente cu un număr mare de oameni.
Această rețea de socializare, numită Face book, reprezintă un factor cheie în
studiul pe care îl face în articolul „Dezvăluirea sinelui în mediul virtual. O analiză de
conținut a profilului de Facebook al tinerilor din Româniaˮ.
A devenit un obicei în zilele noastre să respingem interacționarea în realitate
pentru cea virtuală deoarece „nu există bariere socio -culturale și spațio -temporaleˮ
(Moruțan, 2014) ceea ce îl face „un mediu propice dezinhibării în relațiile socialeˮ
(Moruțan, 2014) . Pe lânge cele spuse de Moruțan, socializarea în mediul virtual este
mult mai comodă și reprezintă o ușoară sursă de informații personale ale altor utilizatori.
Modul -standard de gândire cu privire la problema divulgării informațiilor în
mediul virtual pe platformele de socializare este că acest lucru se constituie într -o
„reprezentare a sinelui și adesea, a propriilor rețele sociale, cu intenția de a vedea și de
a fi văzuți, de a contacta alte persoane sau de a fi contactați de către ceilalțiˮ (Tufekci,
2008) , dar cu toate că aceasta ofera o perspectivă pozitivă asupra acestei problematici,
ea are și mult părți negative asupra individului deoarece acest mediul digital crează o
dependență gravă, ceea ce schi mbă în mod radical socializarea în realitate cu alte
persoane.
Pe de o parte, literatura de specialitate argumentează că , în ziua de astăzi,
intimitatea nu mai are aceleași principii și valori cum avea când internetul nu era o
modalitate pregnantă de comunicare între oameni. Pe de altă parte, Weistin susține că
intimitatea reprezintă „dreptul individului, al grupului sau al instituției de a alege cum,
unde și către cine vor fi furnizate sau comunicate informațiile cu caracter personalˮ
(Westin, 1967) .
Când vine vorba de subiectul dezvăluirii sinelui pe platformele rețelelor de
socializare, ce mai mulți dintre noi se vor grăbi să admită că aceste este un lucru bun și

5
util în socializarea cu ceilalți sau aflarea de informații dorite despre alte persoane. Dar
acest acord incetează, de obicei, atunci când vine vorba de chestiunea legată de pericolul
în care poate fi pusă o persoană din cauză dezvăluirii informațiilor personale la un număr
foarte mare de persoane. În timp ce unii sunt convinși că rețelele de socializare
reprezintă un lucru bun și benefic pentru oameni, alții susțin că progresul în domen iul
platformelor de socializare online se reflactă cu întâietate în societate din zilele noastre,
întrucât „relația dintre tehnologie și societate nu este niciodată unidirecționalăˮ
(DiMaggio, Hargittai, Neuman, & Robinson, 2001) .
În concluzie, așadar, după cum am sugerat anterior, interacționarea și
destăinuirea informațiilor personale în mediul online este benefică, dar poate atrage
probleme legate de diverse aspecte ale vieții sociale, financiare sau cotidiene ale unui
indivi d.

2. TEORII RELEVANTE DIN DOMENIU

Domeniul tehnologiei informației și comunicării a avansat atât de mult în ultimii
ani încât acesta a atras atenția literaturii de specialitate și a multor cercetători deoarece
acest domeniu afectează în mod direct viața, personalitate și caracterul unui individ.
Multi cercetători din acest domeniu fac numeroase afirmații despre cum ne
afectează această expansiune a platformelor de socializare, iar în articolul „Dezvăluirea
sinelui în mediul virtual. O analză de conținut a profilului de Facebook al tinerilor din
Româniaˮ (Moruțan, 2014) putem observa cum sunt explicate și analizate cele mai
relevante teorii din domeniul mediului virtual și a rețelelor de comunicare și ce efecte
au aceste asupra individului.
Specialiștii din acest domeniu sunt de acord cu faptul că dezvoltarea acestui
domeniu răsfrânge cu întâietate în societatea modernă, deoarece „relația dintre
tehnologie și societate nu este niciodată unidirecțională” (DiMaggio, Hargittai,
Neuman, & Robinson, 2001) . Corina Moruțan argumentează acest citat despre
tehnologiei afirmând că „a avut și are în continuare un mare impact asupra modului în
care muncim, consumăm, socializăm și ne distrăm” (Moruțan, 2014) , ea fiind de acord

6
cu ceea ce spun ceilalți cercetători despre relația dintre tehnologie și societate, care în
ziua de azi a ajuns să fie una strâns legată.
Internetul oferă indivizilor o libertate foarte mare prin care ei pot afla informații,
opinii noi sau chiar să le împărtășească pe ale lor și să își mărească nivelul cunoștințelor
generale sau din anumite domenii. Putem vedea că „internetul a schimbat în mod
profund experiența umană” (Correa, Williard, & Zuinga, 2010) , iar după cum putem
vedea internetul este folosit pentru foarte multe lucruri ,,pentru a afla informații, pentru
a furniza informații, pentru a cumpăra sau vinde produse, pentru a socializa, pentru a ne
exprima, pentru a fi la current cu ultimele evenimente și în multe alte scopuri” (Moruțan,
2014) . Internetul, în momentul de față, este o parte importantă din viața noastră.
Unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în interacțiunea socială este Ervin
Goffman, acesta afirmând în lucrarea sa ,,Viața cotidiană ca spectacol”(1959/2003, 29)
un principiu de bază a interacțiuni față în față: „când un individ se află în prezența altora,
aceștia încearcă în general să obțină informații despre el sau să scoată la lumină
informații pe care deja le dețin” (Goffman, 1959/2003) . Prin aceasta putem întelege că
există o asemănare între comunicarea virtuală și cea față în față, în ambele individul
trebuie să comunice cu interlocutorul și să încerce să obțină informațiilor de care are
nevoie sau este interesat de la acesta cu ajutorul mesageriei instant, diferența dintre
aceste două tipuri de comunicări constând în tipul de informații împărtășite în aceste
tipuri de comunicare .
Autoarea Corina Moruțan este de acord că aceste două tipuri de interacțiuni se
asemănă, dar subliniază exista diferenței dintre cele două, „Mă întreb însă dacă
specificul informațiilor față -n față este același cu specificul i nformațiilor prezentate în
comunicarea mediată tehnologic?!” (Moruțan, 2014) .
Bryce și Klang sugerează că există o difersificație mare de practici destul de
diferite în mediul virtual cu ajutorul căruia indivizii împărtășesc informații cu diferite
nivele de intimitate și în mod pasiv sau activ, în acest caz ele „ permit configurații diferite
ale alegerii, controlului și posibilelor consecințe pentru utilizatori” (Bryce & Klang,
2009) , dar Moruțan ține să lege această teorie a lui Bryce și Klang de faptul că există o
varietate de moduri diferite în mediul virtual cu ajutorul cărora oamenii își arată
informațiile intime, în mod pasiv și activ, ceea ce nu este un lucru tocmai benefic
deoarece intimitatea noastră „ne dă acea libertate de a ne defini propriile relații cu ceilalți
și de a ne defini pe noi înșine ” (Moruțan, 2014) .

7
Cei care sunt specializați și cercetează interacționismul simbolic afirmă că
„sinele și mediul social sunt interdependente, se definesc unul pe altul” (Moruțan, 2014) ,
acest lucru menționat de Moruțan în articolul ei este susțin de teoria lui Dobrescu și a
lui Bârgăoanu care spune despre aceștia că „își dau contur unul altuia prin intermediul
comunicării simbolice” (Dobrescu & Bârgăoan, 2003) . Sinele est e ceva ce se conturează
în timp ce un individ socializează sau are contact cu alți indivizii , acest lucru fiind
important în definirea caracterului și personalității unui individ. Putem spune că
interacționarea cu alte persoane este esențială în conturarea sinelui unei persoane.
Modul prin care individual își prezintă sinele este extrem de important deoarece
„în faza incipientă a relației, de vreme ce alții (ceilalți) vor folosi aceste informații pentru
a decide dacă se angajează sau nu în perpectiva relație” (Derega, Winstead, Wong, &
Greenspan, 1987) , această afirmație fiind aprobată de Moruțan, fără a face alte adăugări.
Attril și Jalil în studiul „Reavealing only the superficial me: Exploring
categorical self -disclosure online” (Attrill & Jalil, 2011) afirmă că a te dezvălui pe tine
este o componentă esențială în construirea relațiilor inter umane, ele construindu -se cel
mai des în ziua de azi în mediul online, ceea ce face importantă analizarea dezvăluirii
sinelui în mediul virtual, această analiză pe care o face și Moruțan în articolul său pentru
a afla exact ceea ce tinerii dezvăluie în mediul online. Attril și Jalil susțin că dezvăluirea
sinelui poate fi definit ca „dezvăluirea informațiilor personale unei alte persoane”
(Attr ill & Jalil, 2011) , ei abordând diferența dintre socializare și dezvăluirea
informațiilor în mediul real față de mediul virtual, aici afirmând și susțin Moruțan opinia
autorilor Attril și Jail că destăinuirea informațiilor personale cu diferite niveluri de
intimitate se realizează mult mai rapid și într -un cantitate mai mare în mediul virtual
(Moruțan, 2014) .
Studiul lui Tufekci care pornește de la spusele lui Goffman (1959) și care susține
faptul că ,,Utilizatorii se angajează în procesul de management al impresiilor prin
ajustarea profilelor lor, luând legătura cu prietenii lor, arătând ceea ce le place și ceea
ce nu le place, alăturându -se unor grupuri, etc.” (Tufekci, 2008) , la care Moruțan
argumentează că destăinurea sinelui în m ediul virtual este în concordanță cu această
teorii a lui Goffman deoarece majoritatea activităților ce se petrec în aceste mediul
online reprezintă dezvăluirea sinelui individului.
Tufekci a ținut să ofere și o perspectivă a profilului unui utilizator , el continuând
să afirme următorul fapt depre profilul unui utilzator al unei platforme de socializare
online, acesta definindu -se ca „reprezentare a sinelui și adesea a propriilor rețele sociale,

8
cu intenția de a vedea și de a fi vazuți, de a contacta alte persoane sau de a fi contactați
de către ceilalți” (Tufekci, 2008) , profilul fiind o parte esențială a rețelelor de
socializare, Moruțan tinând să lege această afirmațe de următoarea, care definește ce
sunt rețelele de socializare, ele sunt „despre recunoașterea reciprocă, verificarea
statusului și confimarea relațiilor sociale” (Boyd, 2006) .

3. ABORDAREA TEORETICĂ A INFORMAȚIILOR
PERSONALE DEZVĂLUITE ÎN MEDIUL
VIRTUAL

În „Dezvăluirea sinelui în mediul virtual. O abordare de conținut a profilului de
Facebook al tinerilor din România” (Moruțan, 2014) sunt analizate 106 profiluri de
utilizatori Facebook ce vor fi obiectul analizei de conținut ce se realizează în această
cercetare. Utilizatorii cărora le aparțin aceste profile au vârsta cuprinsă între 18 și 30 de
ani.
Articolul reprezintă o cercetarea descriptivă ce are ca scop de a afla cât și ce date
personale împărtășesc tinerii pe platforma de socializare Facebook. Moruțan urmăre ște
să surprindă următoarele aspecte ale dezvăluirii sinelui în mediul virtual : „cantitatea și
profunzimea informațiilor împărtășite în mediul virtual ” (Moruțan, 2014) , iar din
această cauza ea foloșeste anumite întrebări de cercetare care o ajută să atingă
obiectivele studiului, acestea fiind „1: Ce informații dezvăluie tinerii în cadru rețelelor
de socializare online? Întrebarea de cercetare nr. 2 : Care este nivelul de intimitate al
informațiilor dezvăluite de tineri online? ” (Moruțan, 2014) .
În prima instanță, pentru a putea vedea și organiza toate datele culese de pe cele
106 profiluri acestea trebuie structurate și împărțite în diferite categorii pentru a putea
schematiza volumul mare de informații.
Pentru a verifica ipoteza conform căreia tinerii dezvăluie foarte multe date cu
caracter personal în mediul virtual pentru a socializa, a cunoaște persoane noi sau a
păstra legătura cu cele vechi putem, Moruțan a verificat 106 profiluri de util izatori
Facebook, împărțind informația în cinci categorii : „informații personale standard,
informații personale facile, informații personale detaliate, informații personale sensibile

9
și informații personale specifice ”. Calculele acesteia sugerează ca în fu ncție de categoria
de informații tinerii sunt mai mult sau mai puțin dispuși să divulge anumite informații,
în funcție de cum le -ar putea afecta aceasta viața socială.
Teza autoarei este prezentată în mod explicit încă din titlu, aceasta fiind
„dezvăluirea sinelui în mediul virtual ” și este explicate și analizată pe tot parcusul
articolului pentru a îi putea oferi cititorului o viziune clară asupra acestei probleme ce
devine tot mai pregnantă în vremurile în care trăim.

4. ROLUL COMPONENTELOR SCRISULUI

Putem observa în capitolul al șaptesprezecelea din „Manual pentru Scriere
Academică: Ei spun/Eu spun” în „Analyze this/Analizați asta ” Scriind în cadrul
științelor sociale de Er in Akerman sunt facuți cunoscuți primii pași de bază pentru
scrierea unei lucrări din domeniul științelor sociale, aceștia fiind explicați amănunțit și
cu exemple pentru a ajuta lectorul în înțelegerea textului. Principalele elemente ce
alcătuiesc o lucrar e bună în acest domeniu sunt : introducerea, tema care trebuie să fie
de interes, trecerea în revistă a literaturii de specialitate, propria analiză a autorului, în
care se prezintă datele și aprecierea implicațiilor .
În articolul „Dezvăluirea sinelui în mediul virtual. O analiză de conținut a
profilului de Facebook al tinerilor din Româniaˮ de Corina Moruțan, aceasta explică în
primă fază din ce a cauzat această problemă a dezvăluirii informațiilor în mediul online
și de ce oamenii preferă să se ,,arate ” pe sine pe platformele de socializare. Explicând
cum modernizarea și mărirea rețelelor de socializare a redefinit comunicarea și modul
de viață al individului, Moruțan menționează că mediul virtual este ,, un mediu în care
nu există bariere socio -culturale și spațial -temporale este un mediu propice dezinhibării
în relațiile sociale și dezvăluirii sinelui ” (Moruțan, 2014) , odat ă cu această explicație
fiind construită și teza acestui articol, care este evidentă și în titlu. În cont inuare studiului
putem observa diverse teorii care explică modul de interacționare al oamenilor în
realitate sau în mediul virtual, conceptul de intimitate, semnificația acestuia și ce
seminifică intimitate pentru individ și cum își controlează un utilizat or profilul de pe o
platformă de socializare și de ce sunt acestea create.

10
Putem observa în diagramele Dunleavy mai multe tipuri de structuri ale unui
referat. A rticolul utilizat aici se încadrează în diagrama numită ,, compromis ”
(Dunleavy, 2003) deoarece această lucrare începe cu o intrudecere în care este explicat
fenomenul dezvăluirii sinelui în mediul online și motivele pentru care se întâmplă acest
lucru. După care, în următorul capitol, este reprezentată o abordare teore tică a acestei
teme unde autoarea se raportează la lucrări relevante din acest domeniu și le analizează
explicând relația dintre intimitate, informațiile dezvăluite și modul în care plaftormele
de socializare ne afectează viața. Nucleul acestei opere este constituit de analiza
cantitativă a celor 106 de profiluri de utilizator Facebook, în care sunt exprimate în
procente rezultatele analizei despre ce tipuri de date dezv ăluie tinerii în mediul virtual
și cât de multe date sunt dezvăluite pe platforma de soc ializare Facebook. Concluzia
acestei lucrări este că în funcție de tipul de informație, tinerii sunt mai mult sau mai
puțin dispuși să se arate și să destăinuie anumite informații în funcție de cum îi poate
afecta informația și cum îi judecă oamenii din ju r după tipul de informație destăinuită.
Aritcolul studiat nu respectă întru totul regulile și cerințele ce se pot regăsi în
„Manual pentru Scriere Academică: Ei spun/Eu spun” în „Analizați asta” Scriind în
cadrul științelor sociale de Erin Akerman , dar s e poate vedea în structura acestei lucrări
legătura cu diagramele lui Dunleavy.

CONCLUZII

Divulgarea sinelui în mediul online a ajuns capteze atenția mai multor
cercetători, fiind o problemă de actualitate ce se reflectă cu precădere asupra modului
de interacționare și socializare a individului în realitate, acest lucru făcând ca atenția
cercet ătorilor specialiști să se îndrepte către problematica intimității în mediul online și
cât de repede se pot divulga date cu caracter personal pe platformele de socializare
versus în realitate.
Principalele motive pentru care utilizăm internetul sunt aflare a de noi informații,
schimbul de informații și socializare. Aceste motive sunt importante pentru oameni și
pentru societate datorită nevoi omului pentru cunoașterea de noi informații și
interacționare, fără de care nu ne -am putea dezvolta și contrui pe noi înșine.

11
Consider că aceste rețele de socializare pot avea un impact pozitiv asupra
oamenilor și asupra relațiilor dintre acestea deoarece ajută la menținerea acestora și
ușurează comunicarea sau aflarea de informații importante, dar cu toate acestea ar tr ebui
ca utilizatorii platformelor de socializare să fie mult mai atenți cu privire la informațiile
pe care le divulgă deoarece acestea pot avea un impact negativ. Ele pot afecta modul în
care o persoană interacționează în realitate și îi poate crea un alte r-ego în mediul virtual ,
pot afecta siguranța utilizatorilor deoarece persoane nepotrivite pot afla foarte multe
detalii și aspecte despre viața lor și le pot utiliza pentru a îi face rău persoanei care a
divulgat aceste lucruri. Cu toate că majoritatea pl atformelor de socializare ca Facebook,
Instagram, Twitter, Snapchat, etc. au măsuri de protecție a utilizatorilor săi, aceste
platforme cer și anumite detalii care dacă nu erau făcute public, puteau ajuta individul
să își păstreze anonimitate în mediul vir tual.
Utilizarea Facebook -ului a devenit o normă în ziua de astăzi, cea mai mare parte
a populației având un cont pe această platformă de socializare deoarece aici este foarte
ușor să socializezi, să afli informații despre alții și să împărtășești cu prietenii virtuali
anumite evenimte din viață, gânduri, idei sau informații cu caracter personal.
În legătură cu cele analizate mai sus, se poate observa că sunt două probleme
pregnante a acestui spațiu virtual de socializare. Prima o reprezintă intimitate și
divulgarea de informații personale, iar a doua fiind modul în care ne este afectată viața
socială reală din cauza acestor platforme de socializare, deoarece acestea cre ează o
oarecare dependență și individul poate ajunge să prefere să socializeze și să petreacă
mai mult timp în spațiul virtual, socializând cu așa numiții prieteni virtuali decât să facă
asta în realitate, față -n față cu persoanele cu care dorește să comunice sau să facă schimb
de informații.
În final, se poate conclude faptul că majorita tea oamenilor nu realizează
gravitatea problemei atunci când aceștia dezvăluie informații intime pe platformele de
socializare virtuală sau atunci când comunică cu ajutorul mesageriei instat, dar după
cum putem vedea și în studiul realizat de Corina Moruța n, tinerii din România preferă
să nu divulge informații care nu i -ar face pe alții să îi judece, dar nu au probleme în a -și
expune orașul în care locuiesc, orașul natal, numele complet, membri familiei, etc.

12
Bibliografie

Attrill, A., & Jalil, R. (2011). Revealing only the superficial me: Exploring categorical
self-disclosure online. Computers in Human Behaviour , 1-9.
Boyd, D. (2006). Friends, friendsters and Myspace Top8: writing community into being
on social network sites. First Monday , 11, 12.
Bryce, J., & Klang, M. (2009). Young people, disclosure of personal information adn
online privacy: Control, choice and consequences. Information Security
Technical Report , 160 -166.
Correa, T., Williard, H. A., & Zuinga, H. (2010). Who interacts on the Web?: The
intersection of users' personality and social media use. Computers in Human
Behaviour , 247 -253.
Derega, V., Winstead, B., Wong, P., & Greenspan, M. (1987). Self -disclosure and
relationship development: An attributional analysis. În M. Roloff, & G. Miller,
Interpersonal Processes: New directions in Communication Research (pg. 172 –
187). Thousand Oaks: Sage.
DiMaggio, P., Hargittai, E., Neuman, W., & Robinson, J. (2001). Social Implications of
the Internet. Annual Reviews Sociol, 27 , 307 -36.
Dobrescu, P., & Bârgăoan, A. (2003). Interacționalismul simbolic. Sociologie
românească I , 54-69.
Dunleavy, P. (2003). Authoring a PhD: How to plan, draft, write, and finish a doctoral
thesis or dissertation. New York (NY): Palgrave Macmillan.
Goffman, E. (1959/2003). Viața cotidiană ca spectacol. București: Comunicarea.ro.
Graff, G., & Birkenstein, C. (2015). Ei spun. În G. Graff, & C. Birkenstein, Manual
pentru scrierea academică: Ei spun/Eu spun (p. 249). P itești: Paralela 45.
Iluț, P. (1997). Abordarea calitativa a socioumanului: concepte și metode. Iași.
Moruțan, C. (2014). Dezvăluirea sinelui în mediul virtual. O analiză de conținut a
profilului de Facebook al tinerilor din România. Sociologie Românească , 38-51.
Publication Manual of the American Psychological Association. (2012). American
Psychological Association , Accesat de pe
http://www.apa.org/pubs/books/4210512.aspx.
Tufekci, Z. (2008). Grooming, Gossip, Facebook and Myspace. Information,
Communica tion & Society, 11 , 544 -564.
Westin, A. (1967). Privacy and Freedom. New York: Atheneum.