Structuri patrimoniale [622340]

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 1/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: [anonimizat]
Web: www.educatieeconomica.ro

Investește în oameni!
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării soc ietății bazate pe
cunoaștere”
Domeniul major de intervenție 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare profesională”
Titlul proiectului „Perfecționarea cadrelor didactice, din învățământul liceal, care predau discipline
economice”
Contract PO SDRU/87/1.3/S/63908

DIDACTICA ÎN CONTABILITATE
Suport de curs

Autori:
Iulia GEORGESCU – (coordonator)

Ciprian APOSTOL
Leontina BE ȚIANU
Dumitru MATIȘ
Alexandra MUȚIU
Sabina NECULA
Elena Claudia ȘERBAN
Dan Aurelian ȘTIRBU
Iuliana ȚUGUI
Gabriela TIPLIC
Adriana VĂCĂREȚU

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 2/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: [anonimizat]
Web: www.educatieeconomica.ro

Cuprins
Capitolul 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE . 3
1.1. Aspecte gen erale privind strategia didactică: concepte, caracteristici,
componente ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
1.2. Metode, mijloace didactice și tipuri de materiale în strategia didactică …………. 6
1.3. Forme de organizare și desfășurare a activităților didactice: organizarea pe
grupuri, tehnici și criterii în formarea grupurilor, tehnici pentru lucrul în grup și pe
echipe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
Capitolul 2. „PROIECTAREA – PREDAREA – ÎNVĂȚAREA” DISCIPLINEI
CONTABILITATE ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
2.1. Proiectarea didactică a lecțiilor de contabilitate ………………………….. ………. 32
2.2. Strategii de predare – învățare a lecțiilor de contabilitate ……………………….. 47
Capitolul 3. ACTIVITATEA DE EVALUARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI
CONTABILITATE ………………………….. ………………………….. ……………………… 59
3.1 Aspecte conceptuale. Evaluarea de sistem și evaluarea de proces …………….. 60
3.2.Forme de evaluare ………………………….. ………………………….. …………….. 61
3.3.Instrumente de evaluare ………………………….. ………………………….. ………. 64
3.4 Metode și procedee de evaluare și autoevaluare utilizate în funcție de specificul
disciplinei contabilitate ………………………….. ………………………….. ……………… 65
3.5. Metodologia elaborării itemilor ………………………….. ………………………….. . 73
3.6. Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate ………. 75

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 3/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Capitolul 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND STRATEGII LE
DIDACTICE
CS III dr. Sabina -Cristiana NECULA
Asist. Dr. Ciprian APOSTOL
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

1.1 Aspecte generale privind strategia didactică: concepte, caracteristici,
componente
1.2 Meto de, mijloace didactice și tipuri de materiale în strategia didactică –
1.3 Forme de organizare și desfășurare a activităților didactice: organizarea pe
grupuri, tehnici și criterii în formarea grupurilor, tehnici pentru lucrul în grup
și pe echipe

Capitolu l 1 prezintă în prima parte strategia didactică și componentele acesteia, iar
în partea a doua metodele și mijloacele didactice. În ultima parte capitolul prezintă
formele de organizare și desfășurare a activităților didactice.

Preambul la capitolul 1
Strategiile instruirii sunt „un mod de abordare a învățării și predării, de combinare și
organizare optimă a metodelor și mijloacelor avute la dispoziție, precum și a formelor de
grupare a elevilor în vederea atingerii obiectivelor urmărite”.

Bibliografie selectivă

1. Bernat Simona -Elena (coord.), Formator perfecționare – Manualul cursantului , editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2010 .
2. Ciobanu Olga, Didactica disciplinelor economice, http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=284&idb .
3. Cerghit Ioan, Mijloace de învățământ și strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu
Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universității, București, 1988 .
4. Cerghit I., Metode de învățământ , E.D.P., București, 1999 .
5. Cerghit I., Neacșu I., Negreț -Dobridor I., Pânișoară I. O., Prelegeri pedagogice , Editura
Polirom, Iași, 2001 .
6. Cucoș C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Ed.
Polirom , Iași, 1998 .
7. Ilie Marian, (2007) (26.feb.). Principii, norme si reguli pentru un bun management al
grupului de studenți în activitățile de prelegere sau / și seminar. apărut în Revista de
Cercetare în Științele Educației, Timișoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info .
8. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă , Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1995 .
9. Iucu R., Instruirea școlară , Ed. Polirom, Iași, 2001 .
10. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela, Repere didactice și metodice în predarea
disciplinelor tehnice , Ed. Printech, București, 2003 .
11. ***, www.scribd.com , http://www.scribd.com/doc/31105128/STRATEGIA -DIDACTICA .

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 4/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

1.1. Aspecte gener ale privind strategia didactică: concepte, caracteristici,
componente

Obiectivele operaționale – după abordarea acestui subcapitol veți fi capabili să:
 explicați ce înseamnă strategie didactică
 explicați din ce se constituie strategia didactică
 enumerați componentele strategiei didactice
 prezentați caracteristicile strategiei didactice
 enumerați tipurile de strategii didactice
 alegeți corect strategia didactică
 descrieți formele de organizare a activității elevilor

Conținutul subcapitolului:
Conceptul d e strategie didactică
Componentele strategiei didactice
Caracteristicile strategiei didactice
Tipuri de strategie didactică
Forme de organizare a activității elevilor

CASETA NOȚIUNILOR DE DIDACTICĂ
CONȚINUTUL CURRICULAR TERMENII CHEIE
Strategia didactic ă se constituie dintr -un ansamblu complex de
metode, tehnici, mijloace de învățământ și forme de organizare a
activității, complementare, pe baza cărora profesorul elaborează un
plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficiență a învățării:
conve rsația, explicația, demonstrația, exercițiul etc.
Componente ale strategiei didactice:
• sistemul formelor de organizare și desfășurare a activității
educaționale;
• sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor și
procedeelor didactice;
• sistemul mi jloacelor de învățământ, respectiv a resurselor
utilizate;
• sistemul obiectivelor operaționale.
Caracteristici ale strategiei didactice:
• implică pe cel care învață în situații specifice de învățare;
• raționalizează și aduce conținutul instruirii la niv elul/după
particularitățile psihoindividuale;
• creează premise pentru manifestarea optimă a interacțiunilor
dintre celelalte componente ale procesului de instruire;
• presupune combinarea contextuală, originală, unică, uneori,
a elementelor procesului ins tructiv -educativ.
Tipuri de strategii didactice:
1. strategii inductive , al căror demers didactic este de la
particular la general;
2. strategii deductive (invers față de cele inductive) : general ->
particular, legi sau principii -> concretizarea lor în exempl e; Strategia
didactică

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 5/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

3. strategii analogice – predarea și învățarea se desfășoară cu
ajutorul modelelor;
4. strategii transductive cum sunt explicațiile prin metafore;
5. strategii mixte : inductiv -deductive și deductiv -inductive;
6. strategii algoritmice : explicativ -demonstrative, intu itive,
expozitive, imitative, programate și algoritmice propriu -zise;
7. strategii euristice – de elaborare a cunoștințelor prin efort
propriu de gândire, folosind problematizarea, descoperirea,
modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic,
experiment ul de investigare, asaltul de idei, având ca efect
stimularea creativității.
Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de
predare și învățare (informative și activ -participative, de studiu
individual, de verificare si evaluare). Strategia nu se confundă cu
metoda sau cu metodologia didactică. Metoda vizează o activitate de
predare – învățare – evaluare. Strategia vizează procesul de instruire în
ansamblu și nu o secvență de instruire.
Alegerea strategiilor se face în funcție de: obiective; natura
conținutului; particularitățile elevilor; competențele cadrului didactic;
condiții de dotare; timpul disponibil. Opțiunea pentru un anumit tip de
strategie presupune precizarea metodelor, mijloacelor de învățământ și
formelor de organizare a activi tății elevilor.
În cadrul lecției, formele de organizare a activității elevilor (de
grupare a elevilor) pot fi:
1. frontală : cadrul didactic îndrumă în același timp activitatea
tuturor elevilor din clasă (expune, demonstrează cu toată clasa);
2. pe grupe : clasa este împărțită în grupe de 3 -5 elevi (fiecare
grupă își desfășoară independent activitatea, prin cooperarea dintre
membrii săi: observă, experimentează, efectuează un proiect,
confecționează un obiect etc.). Grupele pot fi: omogene ( elevii au
acelaș i nivel de pregătire); eterogene ( elevii au nivele de pregătire
diferite). Grupele pot executa o sarcină: comună, identică pentru toate
grupele; diferențiată, de la o grupă la alta;
3. individuală : fiecare elev realizează sarcini școlare independent
de co legii săi (rezolvă exerciții, probleme, studiază un text, lucrează la
calculator, efectuează un experiment sau o lucrare practică, etc.).
Sarcinile de lucru pot fi: comune pentru toți elevii clasei; diferențiate
pe categorii de elevi; individualizate.
Un element fundamental în conturarea strategiei didactice este
identificarea tipurilor de capacități/rezultate ale învățării pe care elevii
le vor dobândi în acea lecție: informații factuale, concepte, deprinderi
etc. Învățarea fiecărei capacități presupune pa rcurgerea unor etape
specifice, de a căror respectare depinde atingerea obiectivelor lecției.
Indiferent de capacitatea care se învață, într -o activitate de învățare se
organizează o serie de evenimente care acționează asupra elevilor
ajutându -i să atingă obiectivul propus.

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 6/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

1.2. Metode, mijloace didactice și tipuri de materiale în strategia didactică

Obiectivele operaționale – după abordarea acestui subcapitol veți fi capabili să:
 definiți și caracterizați metodele și mijloacele di dactice
 enumerați metodele și mijloacele didactice
 folosiți metode, mijloace și materiale didactice

Conținutul subcapitolului:
Metoda didactică
Definiția metodei didactice
Clasificarea metodelor de învățământ
Principalele metode de învățământ
Mijloace didactice
Definiția mijloacelor didactice
Funcțiile mijloacelor didactice
Modalități de integrare eficientă în structura activităților a mijloacelor
de învățământ
Tipuri de mijloace de învățământ
Integrarea mijloacelor de învățământ în ansamblul teh nologiilor
didactice moderne
CASETA NOȚIUNILOR DE DIDACTICĂ
CONȚINUTUL CURRICULAR TERMENII CHEIE
Definiția metodei didactice
Prin "metodă de învățământ" se înțelege, așadar, o modalitate
comună de acțiune a cadrului didactic și a elevilor în vederea real izării
obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte, metoda reprezintă „un mod de
a proceda care tinde să plaseze elevul într -o situație de învățare, mai
mult sau mai puțin dirijată”[ Iucu R., pag. 142].
Sub raportul structurării, metoda este un ans amblu organ izat de
operații, procedee etc.
În anumite situații, o metodă poate deveni procedeu în cadrul
altei metode (ex. problematizarea poate fi inclusă într -o demonstrație).
Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor
didactice, în strânsă rela ție cu mijloacele de învățământ și cu
modalitățile de grupare a elevilor. De aceea, opțiunea pentru o anumită
strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de învățământ
specifice.
Totodată, metodele de învățământ fac parte din condițiile extern e
ale învățării, care determină eficiența acesteia. De aici decurge
importanța alegerii judicioase a metodelor corespunzătoare fiecărei
activități didactice.
Sistemul metodelor de învățământ conține:
– metode tradiționale, cu un lung istoric în instituția școlară și
care pot fi păstrate cu condiția reconsiderării și adaptării lor la
exigențele învățământului modern;
– metode moderne, determinate de progresele înregistrate în Metodologia
didactică

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 7/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

știință și tehnică, unele dintre acestea de exemplu, se apropie de
metodele de cerc etare științifică, punându -l pe elev în situația de a
dobândi cunoștințele printr -un efort propriu de investigație
experimentală; altele valorifică tehnica de vârf (simulatoarele,
calculatorul).
În școala modernă, dimensiunea de bază în funcție de care sun t
considerate metodele de învățământ este caracterul lor activ adică
măsura în care sunt capabile să declanșeze angajarea elevilor în
activitate, concretă sau mentală, să le stimuleze motivația, capacitățile
cognitive și creatoare.
Un criteriu de apreciere a eficienței metodelor îl reprezintă
valențele formative ale acestora, impactul lor asupra dezvoltării
personalității elevilor.

Clasificarea metodelor de învățământ
Clasificarea metodelor de învățământ se poate realiza în funcție
de diferite criterii [Mo ldoveanu M ., Oproiu G ., pag. 123 -124]:
– după criteriul istoric :
o metode clasice (tradiționale): expunerea, conversația,
exercițiul etc.;
o metode moderne: studiul de caz, metoda proiectelor,
metode de simulare, modelarea etc.;
– după funcția didactică prioritar ă pe care o îndeplinesc :
o metode de predare -învățare propriu -zise, dintre care se
disting:
 metodele de transmitere și dobândire a cunoștințelor:
expunerea, problematizarea, lectura etc.;
 metodele care au drept scop formarea priceperilor și
deprinderilor: ex ercițiul, lucrările practice etc.;
o metode de evaluare;
– după modul de organizare a activității elevilor :
o metode frontale (expunerea, demonstrația);
o metode de activitate individuală (lectura);
o metode de activitate în grup (studiul de caz, jocul cu
roluri);
o metode combinate, care se pretează mai multor modalități
de organizare a activității (experimentul);
– după tipul de strategie didactică în care sunt integrate :
o algoritmice (exercițiul, demonstrația);
o euristice (problematizarea);
– după sursa cunoașterii (care poate fi experiența social -istorică
a omenirii, explorarea directă sau indirectă a realității sau
activitatea personală), la care se adaugă un subcriteriu:
suportul informației (cuvânt, imagine, acțiune etc), prof.
Cerghit propune o altă clasificare și anume [Cerghit I., pag.
15]:
o metode de comunicare orală: expozitive, interogative
(conversative sau dialogate); discuțiile și dezbaterile;
problematizarea;
o metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecția
personală);

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 8/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

o metode de comunicare scrisă ( tehnica lecturii);
o metode de explorare a realității:
 metode de explorare nemijlocită (directă) a realității:
observarea sistematică și independentă; experimentul;
învățarea prin cercetarea documentelor și vestigiilor
istorice;
 metode de explorare mijloc ită (indirectă) a realității:
metode demonstrative; metode de modelare;
o metode bazate pe acțiune (operaționale sau practice):
 metode bazate pe acțiune reală/autentică): exercițiul ;
studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare; lucrările
practice;
 metode de simulare (bazate pe acțiune fictivă): metoda
jocurilor; metoda dramatizărilor; învățarea pe simulatoare.
În opinia Elenei Danciu cele mai cunoscute clasificări de metode
adoptă următoarele criterii :
a) istoric: care face distincția între metode tradițion ale (expunerea,
conversația, exercițiul) și metode noi (algoritmizarea,
problematizarea, brainstorming -ul, învățarea programată).
Considerăm că nimeni nu poate garanta că tot ce e vechi este
obligatoriu depășit, iar ce este nou nu este întotdeauna modern;
b) criteriul gradului de generalitate: metode generale (expunerea,
prelegerea, conversația, cursul magistral) și metode speciale
(exercițiul moral);
c) criteriul bilateralității procesului de învățământ :
– metode de predare;
– metode de învățare;
d) criteriul func ției fundamentale :
– metode de transmitere și asimilare a noilor cunoștințe;
– metode de formare a priceperilor și deprinderilor;
– metode de consolidare;
– metode de evaluare și autoevaluare;
– metode de aplicare;
e) criteriul modului de organizare a muncii :
– metode de muncă individuală;
– metode de predare învățare în grupuri;
– metode frontale, cu întreaga clasă;
– metode de lucru în echipă;
– combinate;
f) criteriul modului de determinare a activității mintale :
– metode algoritmice;
– metode euristice;
g) criteriul gradului de participare a elevilor :
– metode active;
– metode pasive;
h) criteriul opoziției dintre învățarea mecanică și învățarea
conștientă :
– metode bazate pe receptare;
– metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate;
– metode de descop erire propriu -zisă.
i) criteriul domeniilor sau laturilor educației :

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 9/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

– vizează educația intelectuală, fizică, moral -civică, juridică,
ecologică, estetică etc.
j) metode de comunicare orală :
– metode expozitive
– metode interogative
– metoda problematizării
k) metode bazate pe limbajul intern : – reflecția personală
l) criteriul scopului didactic urmărit :
– metode de predare a materialului nou, de fixare a
cunoștințelor, de formare a priceperilor și deprinderilor;
– metode de verificare și apreciere a cunoștințelor,
priceperilor și deprinderilor.
– metode și strategii specifice cadrului E – R – R (Evocare –
Realizarea sensului – Reflecție) pentru lecțiile ce promovează
dezvoltarea gândirii critice :
 de evocare: brainstorming -ul, harta gândirii, lectura în
perechi etc.
 de realizare a sensului : procedeul recăutării, jurnalul
dublu, tehnica lotus, ghidurile de studiu etc.
 de reflecție: tehnici de conversație, tehnica celor șase
pălării gânditoare, diagramele Venn, metoda
horoscopului , eseul de cinci minute etc.
 de extinde re: interviurile, investigațiile independente,
colectarea datelor etc.
– metode și strategii de învățare prin colaborare:
 tehnici de spargere a gheții: Bingo, Ecusonul, Tehnica
Graffiti, Colecționarul deosebit, Tehnica căutării de
comori etc.
 metode și str ategii pentru rezolvarea de probleme și
dezbatere : Mozaic, Reuniunea Phillips 66 etc.
 exerciții pentru rezolvarea de probleme și discuții: Mai
multe capete la un loc, Discuția în grup, Consensul în
grup.
Acestor categorii li se adaugă un alt tip de metode , și anume
metode de raționalizare a învățării și predării: algoritmizarea; instruirea
programată; instruirea asistată de calculator (I.A.C.).

Principalele metode de învățământ
1. Metodele expozitive (expunerea) constau în transmiterea
sistematică a unui volum mare de cunoștințe prin intermediul
cuvântului cadrului didactic. Pot îmbrăca următoarele forme:
Descrierea urmărește evidențierea părților componente sau
caracteristicilor unui obiect sau fenomen, de cele mai multe ori în
prezența obiectului descris .
Explicația constă în clarificarea unui adevăr științific, pe baza unui
șir de argumentații. Obiectul explicației (un concept, un fenomen, un
principiu, o lege, o regulă) este prezentat astfel încât să devină
inteligibil pentru elevi. La baza prezentării poate sta fie un demers
inductiv (un fapt particular este explicat prin trimitere la general, la
lege) fie un demers deductiv (se pleacă de la un principiu, o lege și se
analizează cauzele, premizele, consecințele, aplicațiile).

Metodele
expozitive
(expunerea)

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 10/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Prelegerea constă în transm iterea unui volum mare de informații,
selectate și organizate pe baza unui plan de idei. Pe parcursul
prelegerii, profesorul recurge la argumentări, definiții, comparații,
exemple, concluzii în vederea prezentării accesibile și convingătoare a
temei propus e.
Prelegerea este o metodă de bază în învățământul superior, dar
poate fi utilizată și la clasele mari, în special sub forma prelegerii
introductive (pe baza căreia profesorul expune cu anticipație
problematica unei noi teme) sau a prelegerii de sinteză ( destinată
prezentării, într -o formă sintetică, a unui material mai amplu care a
fost deja transmis).
Cerințe în utilizarea metodelor expozitive: selectarea și
sistematizarea riguroasă a informațiilor prezentate; alegerea celor mai
semnificative și accesibi le exemple, argumente, aplicații; evidențierea
planului de idei prin anunțarea sau scrierea lui la tablă; îndrumarea
activității de luare a notițelor de către elevi; utilizarea unui limbaj
științific accesibil; îmbinarea judicioasă a comunicării verbale cu cea
paraverbală (ritm, intonație, accent, pauză) și nonverbală (mimică și
gestică); folosirea de mijloace audiovizuale (diapozitive, folii pentru
retroproiector ș.a.); crearea unor situații – problemă pe parcursul
expunerii; intercalarea unor momente de c onversație etc.
Ca variante noi ale metodelor expozit ive menționăm:
– Prelegerea intensificată : atenuează dezavantajele prelegerii
tradiționale , ajutându -i pe elevi sau studenți să se implice în
înțelegerea temei prin activități de interogare, interpretare sau de
reflecție. Prelegerea intensificată presupune parcurgerea mai multor
etape:
– etapa de evocare – profesorul solicită elevilor realizarea unor
sarcini de tipul: întocmirea unor liste de idei, cunoștințe pe
care ei le dețin în legatură cu tema ce urmea ză să fie
dezvoltată, discuții în perechi sau grupuri mici pe marginea
unei întrebări puse de profesor sau descoperirea unor
posibile conexiuni între ideile sau conceptele prezentate în
avans de către profesor;
– etapa de realizare a sensului – prezentarea c onținutului
prelegerii, alternat cu momente de reflecție și de interogare
a elevilor. Prezentarea unui conținut de idei durează 10 -15
minute, după care se alocă timp elevilor pentru a -și compara
ideile inițiale cu cele prezentate, să răspundă individual sa u
în perechi la o întrebare a profesorului care este în legătură
directă cu ceea ce tocmai s -a prezentat sau să anticipeze
despre ce va fi vorba în următoarea parte a prelegerii etc.
Această succesiune de momente se derulează pe tot
parcursul prelegerii;
– etapa de reflecție – profesorul solicită rezolvarea unui
exercițiu sau răspunsul la o întrebare care să -i ajute pe elevi
să reflecteze asupra materialului prezentat în timpul
prelegerii (individual/în diade/în grupuri mici); elaborarea
unui eseu de cinci mi nute, în care să prezinte pe scurt o idee
învățată în timpul prelegerii, să formuleze cel puțin o

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 11/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

întrebare referitoare la materialul expus sau să realizeze un
scurt comentariu cu privire la temă sau la activitate. Aceste
eseuri sunt apoi colectate de cătr e profesor, constituindu -se
într-un feedback foarte important pentru acesta cu privire la
felul în care elevii au receptat informația.
Prelegerea intensificată poate îmbrăca mai multe forme și anume:
– Prelegerea (expunerea) cu oponent: „oponentul” – un al doilea
cadru didactic sau un cursant special pregătit – intervine pe parcursul
expunerii cu întrebări, aprecieri critice, sugerând auditoriului noi
perspective în abordarea temei. În acest sens, este necesară o regizare
prealabilă a desfășurării prelegeri i.
– Prelegerea în echipă: expunerea este realizată de o echipă de
cadre didactice, fiecare analizând un anumit aspect al temei și
completându -se reciproc.
– Prelegerea -dezbatere: cadrul didactic expune ideile principale,
apoi urmează o dezbatere în care c ursanții analizează, exemplifică,
aplică aceste idei în conformitate cu experiența personală.
– Conversația este o metodă care valorifică dialogul în vederea
realizării obiectivelor procesului de învățământ.
După funcția didactică vizată cu prioritate, se desprind
următoarele forme principale ale conversației:
– conversația de verificare (catihetică), în care întrebările sunt de
tip reproductiv, vizând cunoștințe predate și învățate și solicitând cu
prioritate memoria;
– conversația euristică, în care între bările sunt de tip productiv,
solicitând cu prioritate gândirea în prelucrarea și sistematizarea datelor
cunoscute în vederea unor comparări, interpretări sau exprimări de
opinii personale. Se ajunge astfel la cunoștințe noi, „descoperite” de
elevi prin ef ort personal (etimologic: "evriskein", gr. = "a descoperi").
Se mai numește și conversație socratică; părintele ei fiind considerat
filosoful grec Socrate.
– conversația de consolidare, prin care se urmărește repetarea și
sistematizarea cunoștințelor.
Indiferent de formă, conversația trebuie să îndeplinească câteva
condiții generale indicate de cercetarea pedagogică [Ionescu M., Radu
I., pag. 67] :
– să se sprijine, sistematic, pe fapte;
– să se ridice, obligatoriu, de la fapte, la noțiuni, definiții și
reguli generale, ceea ce presupune ca elevii să fie puși să observe, să
compare, să descopere;
– să solicite puterea de argumentare a răspunsurilor, deci
gândirea;
– să nu se formuleze și să se pună la întâmplare, ci să
urmărească logica demersului cognitiv;
– întrebările să fie formulate clar și precis;
– să nu se pună întrebări care dau de -a gata răspunsul;
– să se acorde timp suficient elevilor pentru formularea
răspunsurilor
– să se evite întrebările echivoce;
– profesorul nu trebuie să vorbească mai mult decât elevul. I se
impune cât mai multă sobrietate în ținută și comportament.

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 12/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

2. Metoda dezbaterilor . Considerată ca variantă a metodei
conversației, metoda dezbaterilor presupune luarea în discuție, de către
un grup de elevi, a unei probleme, în condițiil e în care: elevii dispun de
o pregătire în domeniu; există un climat favorabil schimbului de opinii;
profesorul are rolul de moderator.
3. Problematizarea. Esența acestei metode constă în crearea,
pe parcursul învățării , a unor „situații -problemă” și rezol varea acestora
de către elevi care, pornind de la cunoștințe anterior însușite, ajung la
adevăruri noi. Noile cunoștințe nu mai sunt astfel „predate” elevilor
gata elaborate ci sunt obținute prin efort propriu.
„Situația -problemă” este de obicei definită c a un conflict care se
declanșează între datele vechi și datele noi pe care le primește elevul și
care par să le contrazică pe primele. Contradicția poate apărea între
teorie și aspectele practice, între general și un caz particular, între
experiența emipir ică și cunoștințele științifice etc. Se creează astfel o
stare de tensiune psihică, de nelămurire, de curiozitate care
declanșează activitatea de cunoaștere, de rezolvare a problemei, prin
formulare de ipoteze, verificarea lor și desprinderea unor concluzi i.
Instruirea prin problematizare se poate realiza la diferite nivele:
o expunerea problematizată de către profesor a materialului de
învățat;
o crearea de către profesor a unei situații problemă și rezolvarea
ei de către elevi împreună cu profesorul;
o crearea de către profesor a unei situații problemă și rezolvarea
ei de către elevi în mod independent;
o sesizarea și rezolvarea problemei de către elevi.
Problematizarea poate deveni un procedeu eficient de activare a
elevilor în cadrul altor metode (expunere , demonstrație) sau poate
căpăta o extindere mai mare în metoda studiului de caz (cazul este o
problemă mai complexă).
4. Lectura ( documentarea cu ajutorul manualului ). În cazul
acestei metode, sursa informațiilor o reprezintă textul scris în primul
rând m anualul, dar și lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii,
reviste, culegeri ș.a. Elevii citesc cu intenția de a învăța, dobândind
astfel cunoștințe prin efort personal.
Utilizarea acestei metode presupune valorificarea unor tehnici de
lectură (cum ar fi: lectura rapidă, lectura activă, lectura explicativă,
lectura selectivă) precum și a unor deprinderi și obișnuințe de stocare
și prelucrare a informațiilor (ca deprinderea de a lua notițe, a extrage
ideile principale, a alcătui o fișă, un conspect e tc).
Valoarea metodei constă în special în consolidarea acestor tehnici
de activitate intelectuală.
5. Observarea sistematică și independentă . Metoda
presupune urmărirea, investigarea unor obiecte sau fenomene în
vederea obținerii de informații despre aces tea.
Ca metodă de învățământ, observarea este intenționată,
organizată și sistematică.
Cerințe în utilizarea acestei metode:
o existența unor obiective clare și a unor sarcini concrete;
o asigurarea unui caracter riguros și sistematic (eșalonată în
timp, pe p erioade distincte, desfășurată după un plan etc); Dezbaterea

Problematizarea

Lectura/
documentarea cu
ajutor ul
manualului

Observarea
sistematică și
independentă

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 13/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

o antrenarea cât mai multor analizatori în activitatea de
observare;
o asigurarea unei atitudini active a elevilor pe parcursul
observării (efectuează analize, comparații, clasificări ș.a.);
o consemnarea rigur oasă a rezultatelor (în caiete, fișe etc.);
o prelucrarea și interpretarea datelor observate;
o valorificarea informațiilor obținute în activități ulterioare.
6. Experimentul. Ca și observarea, experimentul ca metodă
didactică derivă din metoda de cercetare cu același nume; servind însă
realizării unor obiective pedagogice.
Cele mai întâlnite forme ale experimentului sunt:
6.1. Experimentul cu caracter demonstrativ – realizat de profesor,
în fața clasei, în următoarea succesiune de etape: asigurarea unei
pregătiri teoretice: sunt actualizate sau prezentate cunoștințele
teoretice care vor fi utilizate pe parcursul desfășurării activității
experimentale sau la prelucrarea datelor și stabilirea concluziilor;
cunoașterea aparaturii de către elevi: sunt descrise tr usele, aparatele,
instalațiile experimentale; executarea lucrării experimentale de către
profesor, cu explicarea demersurilor efectuate și asigurarea unei
atitudini active din partea elevilor; elaborarea concluziilor, prin
antrenarea elevilor.
6.2. Experim entul cu caracter de cercetare – se aseamănă cel mai
mult cu experimentul ca metodă de cercetare și parcurge aproximativ
etapele unei investigații experimentale autentice: delimitarea unei
probleme; emiterea de ipoteze; organizarea unor situații
experiment ale; desfășurarea propriu -zisă a experimentului, cu folosirea
aparaturii de laborator; prelucrarea și interpretarea datelor;
confirmarea sau infirmarea ipotezei.
6.3. Experimentul cu caracter aplicativ urmărește confirmarea
experimentală a unor cunoștințe științifice anterior dobândite. Se
parcurg următoarele etape: prezentarea sau actualizarea cunoștințelor
teoretice; prezentarea sarcinilor de lucru; organizarea activității
elevilor: gruparea lor, repartizarea truselor; executarea activității
experimentale de către elevi sub îndrumarea cadrului didactic;
consemnarea rezultatelor; comentarea rezultatelor și stabilirea
concluziilor.
Utilizarea metodei experimentului este condiționată de existența
unui spațiu școlar adecvat (laborator școlar) și a unor mijloac e de
învățământ corespunzătoare (aparatură de laborator, truse, montaje
etc.)
În cazul experimentului cu caracter de cercetare și al celui
aplicativ activitatea elevilor se poate organiza fie pe grupe, fie
individual.
Ca și observarea sistematică, experime ntul dispune de
importante valențe formative, stimulând activitatea de investigație
personală și independența și favorizând dezvoltarea intereselor
cognitive.
7. Demonstrația. Această metodă constă în prezentarea, de
către cadrul didactic, a unor obiecte s au fenomene reale sau a unor
substitute ale acestora, sau a unor acțiuni, operații ce urmează a fi
învățate și dirijarea, prin intermediul cuvântului, a perceperii acestora

Experimentul

Demonstrația

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 14/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

de către elevi. În felul acesta, se dobândesc noi cunoștințe, se confirmă
adevăruri anterior însușite sau se formează modelul intern al unei noi
acțiuni.
Metoda de învățământ are deci un caracter intuitiv, ceea ce o
delimitează de demonstrația logică, bazată pe raționamente.
În funcție de materialul demonstrativ utilizat, metoda poate
îmbrăca diferite forme: demonstrația cu ajutorul obiectelor naturale,
întâlnită în special la științele naturii; demonstrația cu ajutorul
obiectelor tehnice (dispozitive, aparate, utilaje) folosite la disciplinele
tehnice în vederea înțelegerii structurii, p rincipiilor funcționale sau
utilizare a obiectelor tehnice; demonstrația cu ajutorul materialelor
grafice (planșe, hărți, diagrame etc.); demonstrația cu ajutorul
mijloacelor audio vizuale (filme, diapozitive etc.); demonstrația cu
ajutorul desenului didac tic, executat de cadrul didactic la tablă;
demonstrarea acțiunilor de executat, în situațiile în care se urmărește
învățarea unor deprinderi (desen tehnic, educație fizică etc.).
Indiferent de forma aleasă, în utilizarea demonstrației se cer
respectate urm ătoarele cerințe de bază: alegerea unui material
demonstrativ semnificativ, reprezentativ și accesibil; asigurarea
receptării acestuia în bune condiții de către întreaga clasă prin așezarea
corespunzătoare a elevilor în clasă și prin corecta poziționare a cadrului
didactic; Intuirea sistematică a materialului demonstrativ, prin
alternarea prezentării sintetice (întregul) cu cea analitică (pe părți);
activarea elevilor pe parcursul demonstrației prin stimularea
curiozității, distribuirea de sarcini de urmări t și executat etc.
8. Modelarea. Această metodă constă în utilizarea modelelor ca
sursă pentru dobândirea noilor cunoștințe.
Modelul didactic este un sistem artificial, construit prin analogie
cu cel real (originar), din care reține numai trăsăturile esenț iale,
semnificative. Modelul constituie deci o simplificare, o schematizare a
realului. Investigând modelul, operând cu acesta, elevii dobândesc
informații despre sistemul originar.
În funcție de nivelul de abstractizare, pot fi delimitate mai multe
forme de modelare, cărora le corespund diferite tipuri de modele
[Cerghit I., Neacșu I., Negreț -Dobridor I., Pânișoară I. O., pag. 80]:
modelarea prin similitudine, care se bazează pe utilizarea de modele
materiale (machete, mulaje), care reproduc cu fidelitate sistemul real,
dar la alte dimensiuni (de obicei mai mici); modelarea prin analogie,
care utilizează modelele ideale (abstracte), cum ar fi modelele grafice
(modelul grafic al atomului) sau modelele matematice (formule,
ecuații, scheme matematice); modelar ea simulatorie, care valorifică
modelele simulatoare (simulacre) ale unor fenomene, procese, acțiuni
prezentate, de exemplu, prin intermediul unor filme didactice.
Modelarea poate fi abordată și ca o formă a demonstrației
(demonstrația cu ajutorul modelelo r).
9. Exercițiul. Metoda se referă la executarea conștientă,
sistematică și repetată a unei acțiuni. În principal, prin această metodă
se urmărește învățarea unor deprinderi, dar mai pot fi atinse și alte
obiective, cum ar fi consolidarea cunoștințelor sa u stimularea unor
capacități sau aptitudini.
Pornind de la obiectivele urmărite, exercițiile pot fi de mai multe

Modelarea

Exercițiul

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 15/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

tipuri: introductive, de bază, aplicative, de creație.
Eficiența acestei metode este condiționată de respectarea
următoarelor cerințe: pregătir ea elevilor, sub aspect teoretic și
motivațional, pentru executarea acțiunii; explicarea și demonstrarea
corectă a acțiunii de executat, în vederea formării modelului intern al
acesteia; efectuarea repetată a acțiunii în situații cât mai variate;
dozarea ș i gradarea exercițiilor; creșterea progresivă a gradului de
independență a elevilor pe parcursul exersării; asigurarea unui control
permanent, care să se transforme treptat în autocontrol.
10. Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către
elevi a unor sarcini cu caracter aplicativ: de proiectare, de execuție, de
fabricație, de reparație. Prin această metodă se realizează: învățarea
de priceperi și deprinderi; achiziționarea unor strategii de rezolvare a
unor probleme practice; consolidarea, aprof undarea și sistematizarea
cunoștințelor.
Raportat la metoda exercițiului, activitatea elevilor are în acest
caz un grad sporit de complexitate și de independență.
Cerințele de respectat sunt aceleași ca la metoda anterioară. În
plus, se recomandă: efectuar ea unui instructaj (care să conțină și
prelucrarea normelor de protecție a muncii); organizarea riguroasă a
muncii elevilor, prin indicarea sarcinilor și a responsabilităților;
diversificarea modalităților de evaluare și valorificare a rezultatelor (de
exemplu, prin organizarea de expoziții cu produsele realizate).
11. Metoda proiectelor . Activitatea elevilor se desfășoară în
mod independent, individual sau în grup, într -un timp mai îndelungat
(o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de informare,
investigare, proiectare sau elaborare și se soldează în final cu
prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.), care va fi
evaluat (de aceea, proiectul se întâlnește și ca metodă complementară
de evaluare).
Printre avantajele acestei metode, menționăm: posibilitatea unei
abordări interdisciplinare a temei; consolidarea și valorificarea
tehnicilor de activitate intelectuală (de adunare, prelucrare și
prezentare a informațiilor); stimularea inițiativei și independenței
elevilor în activități; d ezvoltarea structurilor cognitive și a capacităților
creatoare ale acestora.
12. Metoda studiului de caz este metoda care valorifică în
învățare „cazul”, adică o situație reală, semnificativă pentru un anumit
domeniu și care se cere a fi analizată și rezol vată. „Cazul” ales trebuie
să fie autentic, reprezentativ, accesibil, să conțină o problemă de
rezolvat prin adunare de informații și luarea unei decizii.
În utilizarea metodei se conturează următoarele etape: alegerea
cazului de către cadrul didactic; pre zentarea lui elevilor; obținerea
informațiilor necesare (cu ajutorul cadrului didactic sau în mod
independent); prelucrarea informațiilor; elaborarea variantelor de
rezolvare; alegerea variantei optime; verificarea deciziei adoptate.
Valoarea metodei rezid ă în faptul că favorizează investigarea unor
situații reale, dezvoltând capacități de analiză, interpretare, anticipare,
luare de decizii ș.a.
De cele mai multe ori metoda se bazează pe activități de grup,
putând fi îmbinată și cu jocul cu roluri.

Lucrări practice

Metoda proiectelor

Metoda studiului
de caz

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 16/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

13. Meto de de simulare . Acest grup de metode se bazează pe
simularea (imitarea) unor activități reale, urmărindu -se în principal
formarea de comportamente specifice (cum ar fi cele profesionale).
Una dintre cele mai practicate metode de simulare este jocul cu
roluri, care constă în simularea unor funcții, relații, activități, ceea ce
presupune: identificarea unei situații ce se pretează la simulare;
distribuirea rolurilor între participanți; învățarea individuală a rolului;
interpretarea („jucarea”) rolurilor; disc utarea în grup a modului în care
au fost interpretate rolurile.
Eficiența metodei este condiționată de capacitatea participanților
de a se transpune în rol și de a -și valorifica experiența în acest context.
Profesorului, aflat mai ales în ipostază de anima tor, i se cer și calități
regizorale.
Alte metode de simulare se bazează pe utilizarea unor sisteme
tehnice (simulatoarele).
14. Instruirea programată este o metodă multifuncțională,
cuprinzând o înșiruire de algoritmi, dar și de probleme de rezolvat
[Cuco ș C., pag. 159], în cadrul căreia conținutul de învățat este
prezentat sub forma unui program. Elaborarea acestui program se face
în conformitate cu următoarele principii: principiul pașilor mici, ceea ce
presupune împărțirea materiei în secvențe, unități, foarte simple și
accesibile; principiul progresului gradat – care vizează ordonarea
acestor secvențe („pași”) într -o succesiune gradată, parcurgerea unei
secvențe permițând trecerea la următoarea; principiul participării active
a elevului: fiecare secvenț ă conține o temă de realizat, deci presupune
o atitudine activă din partea elevului; principiul întăririi imediate a
răspunsului: elevul află, de fiecare dată, dacă răspunsul său este corect
și numai după confirmarea corectitudinii răspunsului poate trece la
„pasul” următor. Se asigură astfel o permanentă conexiune inversă în
actul învățării; principiul respectării ritmului individual de lucru: fiecare
elev lucrează în mod independent, parcurgând programe în ritm
propriu. Activitatea este deci individualiza tă
Există două tipuri fundamentale de programe:
– programarea liniară (tip Skinner) – în care fiecare „pas”
conține: o cantitate redusă de informație de predare, o sarcină de
rezolvat, constând din construirea unui răspuns pe baza informației
primite și in dicarea locului unde poate fi găsit răspunsul corect. Elevul
elaborează răspunsul, îl compară cu cel corect și în cazul reușitei trece
la pasul următor. Dacă e greșit, se întoarce la informația inițială și
reformulează răspunsul. Programa se parcurge în ur mătoarea înlănțuire
a pașilor:

  

– programarea ramificată (tip Crowder), care ia în considerare și
posibilitatea unor eventuale erori. Desfășurarea activității de învățare
este următoarea: elevul primește o cantitate mai mare de informații
decât în cazul anterior, are o sarcină de rezolvat pentru care i se dau
mai multe posibilități de răspuns; el trebuie să aleagă pe cel considerat
corect. Dacă alege răspunsul corect, poate trece la pasul următor . În Metode de
simulare

Instruirea
programată

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 17/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

condițiile în care a ales răspunsul eronat îns ă, este trimis la o secvență
suplimentară, unde primește o informație suplimentară, care îl ajută
să-și corecteze eroarea și apoi revine la secvența inițială, pentru a
alege un nou răspuns. Dacă și acesta va fi eronat, va fi îndrumat spre o
altă secvență s uplimentară; dacă va fi corect, va putea parcurge
secvența următoare.
Grafic, programarea ramificată se prezintă astfel

'

  

"
În practică se întâlnește și programarea combinată, care conține
atât secvențe liniare cât și secvențe ramificate. Programele pot fi
prezentate fie sub forma unor manuale programate, fie cu ajutorul
mașinilor de învățat și mai ales al computerului. Principalele avantaje
ale instruirii programate sunt individualizarea învățării și asigurarea
unei conexiuni inverse după fiecare secvență de învățare. Dintre
dezavantaje, sunt menționate: fragmentarea excesivă a materiei, și
corelat cu aceasta, imposibilitatea utilizării acestei metode în predarea
anumitor conținuturi, privarea elevului de contactul direct cu profesorul
și cu ceilalți colegi, costurile foarte ridicate.
În ultimii ani se conturează o categorie distinctă de metode,
bazată pe învățarea prin colaborare. Învățarea prin colaborare este
eficientă în funcție de luarea în considerare a anumitor condiții
[Moldoveanu M ihaela, Oproiu Gabriela Carmen, pag. 127]: componența
grupului privită sub raportul vârstei și al nivelului intelectual al
participanților, mărimii grupului și a diferențelor dintre membrii
grupului („eterogenitatea optimă”); sarcina de lucru (să se pretez e la
colaborare); existența unor mijloace de comunicare adecvate.
15. Brainstorming -ul, mai mult o metodă de stimulare a
creativității și de descoperire a unor soluții inovatoare, decât o metodă
didactică, a fost inițiat de către Al. F. Osborn. Mai poartă numele și de
metoda evaluării amânate, inițial nici o idee emisă nefiind respinsă.
Brainstorming -ul va avea eficiență dacă grupurile de elevi în care
se realizează nu vor depăși 15 membrii, vor fi eterogene, se vor evita
tendințele de închidere, atmosfera inhibatorie. Se vor respecta reguli ca
:
– se acceptă ca având caracter de cunoștințe toate ideile în
afară de glume
– nu se critică nici o sugestie
– se pune accent mai mult pe cantitate decât pe calitate
– evaluarea soluțiilor preconizate se realizează d upă un anumit
timp prin compararea și selectarea ideilor valoroase
– se acceptă apartenența colectivă a ideilor evitându -se
minimalizarea.
16. SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) solicită citirea atentă a unu i
text, marcând pe marginea acestuia semne specifice, după cum
urmează:

Brainstorming -ul

SINELG

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 18/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

– informație cunoscută ();
– informație nouă (+);
– informație contradictorie/diferită de cea cunoscută anterior (-);
– informație neclară, solicită explicații suplimentare (?).
Metod a SINELG asigură menținerea implicării active a gândirii
elevilor în citirea unui text și monitorizează gradul de înțelegere a
unui conținut de idei.
17. Rețeaua de discuții este o metodă de învățare bazată pe
activitatea în grup, ghidată de una sau mai mu lte întrebări formulate
de profesor care admit răspunsuri diferite, rezultat al unor opțiuni
bazate pe argumente. Metoda presupune studiul prealabil al unui
conținut informațional, al unui text care conține idei susceptibile de
interpretări diferite. Profe sorul formulează o întrebare cu răspuns
binar (afirmativ și negativ). Elevii beneficiază de un timp de gândire
pentru formularea propriilor puncte de vedere, apoi se grupează în
funcție de poziția pe care o au, elaborând o listă de motive pro sau
contra, u rmând să se realizeze dezbaterea între susținătorii celor
două poziții.
Aplicarea metodei solicită respectarea anumitor cerințe:
 oferirea de argumente clare și solide;
 concentrarea pe demontarea argumentelor poziției adverse
și nu pe „atacul la persoană”;
 posibilitatea schimbării poziției elevilor, dacă argumentele
colegilor au reușit să -i convingă.
În final, se poate cere elevilor să -și exprime în scris poziția
finală cu argumente cât mai convingătoare.
18. Mozaic (Jigsaw) este o metodă care necesită utili zarea
unui material în formă scrisă (de exemplu un text din manual sau
scris de profesor, un articol etc.) și structurarea clasei în grupuri
eterogene de 4 -5 elevi.
Metoda presupune parcurgerea mai multor etape:
– se formează grupuri de 4 -5 elevi, numite gru puri casă
(profesorul împarte textul de studiat într -un număr de părți
egal cu numărul de grupuri experți );
– se constituie grupurile de experți ( în fiecare grup casă, prin
numărare de la 1 la 4 sau 5, astfel: toți elevii cu numărul 1
formează grupul numărul 1, cei cu numărul 2 al doilea grup
etc.). Fiecare grup de experți studiază tip de 15 -20 de
minute partea din text, repartizată de profesor, identificând
ideile principale și modul cum vor preda aceste idei
colegilor.
– elevii revin la grupurile de baștină ș i pe rând predau
conținutul în care sunt „experți”. În cazul unor nelămuriri,
elevii pot cere clarificări colegului „expert” în fragmentul de
unde provine problema. La sfârșitul orei elevii trebuie să
cunoască întregul text de studiat.
Profesorul monitoriz ează predarea, urmărind desfășurarea

Rețeaua de discuții

Mozai c

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 19/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

activității în cadrul grupurilor și se asigură că informația este
transmisă și asimilată corect. În final, profesorul evaluează
stăpânirea individuală a materialului (prin întrebări adresate întregii
clase, prin lucrări scrise).
Rețineți!
Profesorul care nu permite și nu încurajează diversitatea operațiilor
în tratarea problemelor pune „ochelari de cal” intelectului elevilor,
restrângându -le viziunea doar în direcția în care mintea profesorului
este întâmplător de acord.
J. Dewey

Definiția mijloacelor didactice
Datorită caracterului lor instrumental, mijloacele didactice sunt
definite drept „mijloace auxiliare”. Mijloacele didactice se interpun
între educator și elev fortificând capacitatea instructiv – educativă a
educatorului și facilitând activitatea de învățare a elevului. Ele
redimensionează raportul dintre latura verbalistă și cea acțională –
practică a activității didactice și pun elevii în contact cu obiecte,
fenomene, evenimente, procese greu accesibile percepți ei directe.
Familiarizează elevii cu mânuirea unor obiecte, solicită și sprijină
operațiile gândirii, stimulează cercetarea și afectează pozitiv
imaginația și creativitatea elevilor.
Folosirea mijloacelor de învățământ are la bază unele principii:
– comb inarea comentariilor orale și a elementelor audio – vizuale
pentru a putea fi reținute mai bine;
– folosirea mijloacelor de învățământ permite o asimilare mai rapidă și
o activitate mai intensă;
– dacă mijloacele sunt alese cu grijă, ele pot crea o situa ție de
autoinstruire;
– unele mijloace de învățământ permit abordarea interdisciplinară a
problematicii respective, lucru ce are valențe formative evidente asupra
elevilor.

Funcțiile mijloacelor didactice
Mijloacele de învățământ se dovedesc a fi utile doar în cazul în
care sunt integrate corespunzător în activitatea de instruire și doar
atunci când li se imprimă o finalitate pedagogică. Au funcții pedagogice
care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru valorificarea completă
a acestora:
 funcția de comunicare arată proprietatea mijloacelor de
învățământ de a transmite informații despre obiecte, fenomene
sau procese studiate; dintre acestea amintim mijloacele audio –
vizuale sau studiile de caz;
 funcția ilustrativ ă – demonstrativă urmărește ameliorar ea
comunicării orale, prin prezentarea unor experimente,
demonstrații, modele de comportare;
 funcția formativă – educativă urmărește exersarea operațiilor
gândirii, activizarea atenției și formarea unor priceperi și
deprinderi profesionale; ea facilitează activitatea independentă

Mijloace
didactice

Mijloace de
învățământ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 20/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

prin stimularea curiozității și a intereselor;
 funcția stimulativă presupune dezvoltarea motivației pentru
temele studiate; unele mijloace de învățământ pot declanșa
impresii puternice, stări și trăiri emotive, momente de bună –
dispoziție; s -a observat că mijloacele audio – vizuale reușesc cel
mai bine acest lucru;
 funcția de raționalizare a efortului în activitatea de predare –
învățare;
 funcția de evaluare a randamentului școlar se referă la
posibilitatea diagnosticării și ap recierii progreselor elevilor, prin
crearea unor situații – problemă – care să testeze capacitatea
lor de a opera cu datele învățate, de a identifica, compara sau
interpreta.
Ca tehnică de utilizarea a mijloacelor de învățământ și de
pricepere a funcțiilo r ce le pot îndeplini se sugerează folosirea
„piramidei experienței educaționale” elaborată de Edgar Dale (1969) și
cunoscută sub denumirea de „Scara lui Dale”.
XII – simboluri verbale (orale, scrise);
XI – simboluri figurale (imagini, scheme);
X – înregis trări sonore pe benzi magnetice;
IX – imagini fixe (fotografii, diafilme, diapozitive);
VIII – imagini mobile (filme);
VII – imagini TV;
VI – imagini statice (expoziții, muzee);
V – observații intenționate ( excursii);
IV – observații bazate pe experiențe științifice (demonstrații);
III – scene dramatice;
II – experiențe inventate (simulări, machete);
I – experiențe directe (activitatea reală a copilului).
Se observă din „scară” că la bază se situează experiențele cele
mai directe, dirijate spre un anume sc op, adică, contactul fizic pe care
copilul îl realizează cu obiectele și ființele, folosind toate amintirile sale
pentru a învăța prin acțiune.

Modalități de integrare eficientă în structura activităților a
mijloacelor de învățământ specifice disciplinei
În ceea ce privește integrarea mijloacelor de învățământ în
activitatea didactică trebuie avută în vedere valoarea loc
psihopedagogică, condițiile și modalitățile de utilizare a lor. Fiind
instrumente pedagogice, ele au menirea de a optimiza comunicarea
educațională dintre educator și elev.
Valoarea pedagogică a mijloacelor de învățământ rezultă din
implicațiile pe care o au asupra transmiterii și asimilării mesajelor
didactice, iar criteriul de apreciere al acestei valori nu poate fi decât
acela al efect ului pe care îl au în realizarea obiectivelor.
Alegerea mijloacelor de învățământ adecvate situațiilor
educaționale favorabile învățării depinde de capacitatea profesorului de
a opta pentru un mijloc de învățământ care să asigure conștientizarea
celor înv ățate, concomitent cu motivarea învățării. Profesorul trebuie să
perceapă psihologia tipului de învățare care intervine în condițiile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 21/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

mijlocului de învățământ ales la un anumit grup de elevi, cu anumite
particularități fizice și intelectuale.
Eficiența di feritelor mijloace de învățământ se face în funcție de
contribuția lor la realizarea obiectivelor propuse luând în considerare
trei criterii de ordin pedagogic, tehnic și administrativ:
1. Criteriul pedagogic se referă la identificarea funcțiilor pe care
trebuie să le îndeplinească mijloacele de învățământ în cadrul
activităților: de sensibilizare la o problemă de comunicare, de
prezentare a unor situații problemă; de transmitere de
informații suplimentare; de captare a atenției; de sprijinire a
formării depr inderilor practice.
2. Criteriul tehnic presupune mod de care dispune de mijloacele
dorite, ușurința de procurare și folosire, caracterul practic al
utilizării lor, cât de familiare ne sunt nouă și copiilor.
3. Criteriul administrativ constă în luarea în calcu l a posibilităților
de dotare a sălii de grupă cu anumite materiale, ambianța în
care se produce învățarea, arhitectura internă, flexibilitatea
împărțirii spațiului educațional.
Alegerea mijloacelor care să fie la maximum utilizate cu eficiență
depinde în ultima instanță de competența cadrului didactic de a le
integra și adapta unei situații de învățare având în vedere atât criteriile
de selectare menționate cât și tipul de activitate în care se utilizează.
Tipuri de mijloace de învățământ
O primă clasifi care a mijloacelor de învățământ ar fi aceea realizată de
Wilker Shramm după criteriul istoriei:
Generația I care cuprinde: tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu;
Generația a II -a : tiparul, informații gata elaborate (manuale texte
imprimate);
Generația a III-a : fotografia, diapozitivul,înregistrările sonore, filmul,
televiziunea;
Generația a IV -a : tehnicile moderne, mașinile de instruire;
Generația a V -a : presupune folosirea calculatorului electronic.
În momentul de față suntem la generația a VI -a con stituită din
rețele de calculatoare locale, regionale sau mondiale (internet), din alte
tehnologii informaționale și comunicaționale oferite de rețele GSM.
Clasificarea după criteriul istoric nu este singura , mai există și alte
criterii de clasificare și anume:
– criteriul analizatorului căruia i se adresează, mijloacele fiind vizuale,
auditive, audiovizuale;
– criteriul funcției pedagogice:
 mijloace informativ – demonstrative (ierbare, insectare, obiecte,
aparate, ilustrații, fotografii, planșe,tabele etc);
 mijloace de exersare și formare (aparate, instrumente, instalații);
 mijloace de raționalizare a timpului (hărți, șabloane, mașini de
multiplicat);
 mijloace de evaluare a rezultatelor învățării (teste, mașini de
testare, calculatoare).
Unii autori cla sifică mijloacele de învățământ după criteriul prezenței
sau absenței mesajului
didactic se disting astfel:

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 22/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

A. mijloace de învățământ care includ mesajul didactic.
Această categorie include mijloace de învățământ cu mesaje didactice
și se concretizează
în toate mijloacele care reproduc anumite trăsături caracteristice
obiectelor:
a – mijloace de învățământ care redau în forma naturală obiectele și
fenomenele realității: documente justificative, soft -uri specializate etc. ;
b – mijloace de învățământ su b formă de materiale grafice: diagrame,
tabele, scheme ;
c – mijloace de învățământ sub formă de modele substanțiale,
funcționale și acționale: modele, documente justificative ;
d – tehnici audio vizua le: CD-uri, DVD -uri.
B. mijloace de învățământ care fa cilitează transmiterea mesajelor sau
informațiilor didactice: tabla magnetică, diapozitive.

Integrarea mijloacelor de învățământ în ansamblul tehnologiilor
didactice moderne
În societatea contemporană se observă un fenomen foarte
interesant în ceea ce pr ivește legătura între progresul științei și
învățământ. Această legătură nu este nouă, ea s -a manifestat în toate
epocile și civilizațiile și a constat în transmiterea în cadrul lecției a
progreselor științei și tehnicii. Ceea ce face interesantă această
legătură, în prezent, este prezența calculatorului și utilizarea lui în
organizarea instruirii, în conducerea învățământului sau în cercetarea
pedagogică.
Astfel, s -a născut o nouă metodă didactică, intitulată generic instruirea
asistată de calculator (I.A .C.). Această metodă modernă încadrată de
Ioan Cerghit în categoria metodelor de raționalizare a învățării și
predării, asigură o mai bună colaborare între cadru didactic și elev,
ducând transformarea primului în moderator sau îndrumător al
activității de învățare.
Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului posibilitatea de a
învăța prin cercetare, prin descoperire, de a interacționa și de a
răspunde la diverși stimuli vizuali sau auditivi. Calculatorul oferă un set
variat de informații, de între bări sau probleme, prezentate sub formă
sonoră sau vizuală, prin texte, imagini fotografice, imagini video
animate, desene sau grafice. Calculatorul este un mediu interactiv,
care menține atenția și motivația elevului treze, indiferent de gradul de
dificul tate.
Privind accesul la un suport informațional se disting mai multe
categorii de soluții pentru IAC:
Sistemele ON -LINE: informațiile sunt accesibile pe un server, în
cadrul unei rețele și nu conservate pe calculatorul utilizatorului.
Rețeaua poate fi : locală sau la distanță, specifică întreprinderilor sau
unităților de învățământ -INTRANET – și accesibilă tuturor -INTERNET -.
Sunt adecvate c onsultărilor, testelor de evaluare a cunoștințelor,
permițând centralizarea facilă a rezultatelor.
Soluția OFF -LINE: funcționează în întregime local, pe calculatorul
utilizatorului.
Tipuri de abordări în instruirea asistată de calculator:
– Computer Assisted Instruction

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 23/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

– Computer Managed Instruction
– Instruirea personalizată
Calculatorul reprezintă un instrument de m uncă personală și
pentru profesor și pentru elev. Oferind parcursuri personalizate el
stimulează studiul individual, capacitatea de control și autocontrol. El
nu va înlocui profesorul, ci îi va modifica unele funcții și roluri.
Calculatorul este calea de a ajunge la cantități enorme de informații
diverse prin Sistemul Internațional de Informații, adică INTERNET.
Internetul mijlocește accesul oricui, oriunde și oricând devenind o rețea
socială.
Ca orice metodă didactică, și instruirea asistată de calculator are
avantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a fi
valorificate sau, dimpotrivă, evitate. In primul rând, utilizarea
calculatorului înseamnă o mare economie de timp, fiind totuși foarte
costisitoare. În al doilea rând, calculatorul stimul ează unele fenomene
și procese, dar nu înlocuiește experimentele sau observația lor directă.

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 24/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

1.3. Forme de organizare și desfășu rare a activităților didactice: organizarea pe
grupuri, tehnici și criterii în formarea grup urilor, tehnici pentru lucrul în grup și
pe echipe

Obiectivele operaționale – după abordarea acestui subcapitol veți fi capabili:
 definiți grupul și să cunoașteți regulile de formare a grupurilor
 enumerați metodele și tehnicile interactive de grup
 exempl ificați metoda predării reciproce
 exemplificați metoda mozaicului
 exemplificați metoda schimbă -perechea
 exemplificați metoda diagramei cauzelor și a efectului
 exemplificați metoda nufăr
 exemplificați metoda exploziei stelare
 exemplificați metoda pălăriilor gânditoare
 exemplificați metoda Frisco

Conținutul subcapitolului :
Grupul și formarea grupurilor
Reguli și proceduri de organizare generală a grupului educațional
Metoda predării reciproce
Metoda mozaicului
Metoda schimbă -perechea
Metoda diagramei cauzel or și a efectului
Metoda nufăr
Metoda exploziei stelare
Metoda pălăriilor gânditoare
Metoda Frisco

CASETA NOȚIUNILOR DE DIDACTICĂ
CONȚINUTUL CURRICULAR TERMENII CHEIE
Grupurile pot fi, din punct de vedere al componenței lor:
 Omogene, formate din persoan e cu pregătire și cu
experiențe similare (clasele de elevi) ;
 Eterogene, formate din persoane cu pregătiri și experiențe
diferite (cursuri de formare) .
Formarea și dezvoltarea grupului / echipei au fost intens
studiate, fiind identificate mai multe etape de evoluție. De obicei,
formarea grupului este asistată de un facilitator care încearcă
dezvoltarea competențelor legate de sarcină și a celor interpersonale.
Aceste etape sunt:
• Formarea ("forming") – stabilirea sarcinilor, a regulilor și a
metodelor de ba ză, obținerea informației și a resurselor, emergența
liderului și construirea încrederii în acesta. Competențele legate de
sarcină trebuie dezvoltate cu precădere de către profesor .
• Conflictul ("storming") – dezvoltarea unor conflicte inter –
personale și rezistența, în plan emoțional, a membrilor grupului față de
sarcină. Unii membri încearcă să -și impună influența și controlul, Grupul

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 25/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

conflictul este dominant dar progresul în realizarea sarcinii este
nesemnificativ. Profesorul trebuie să fie atent atât la dezvol tarea
competențelor legate de sarcină cât și a celor interpersonale.
• Normarea ("norming") – aplanarea conflictelor, cooperare și
dezvoltarea unui nou cadru normativ privind modalitățile de lucru și de
decizie. Pofesoru l trebuie să se concentreze pe dezvo ltarea
competențelor interpersonale ale membrilor.
• Performarea ("performing") – grupul devine performant prin
găsirea și implementarea unor soluții optime, obținute pe baza unor
strategii clare și, totodată, flexibile. Rolurile în grup au fost împărțite,
iar fiecare membru al echipei este preocupat atât de sarcină cât și de
ceea ce simt ceilalți. In aceasta fază intervenția profesorului , nu mai
este atât de necesară.
I. Reguli și proceduri de organizare generală a grupului
educațional
I.1. care reglemente ază relațiile umane ( profesor – elev,
profesor – clasă de elevi, elev – elev);
I.2. care reglementează relația omului ( profesor, elev ) cu
mediul / obiectele (materialele) de lucru;
I.3. care reglementează respectarea cerințelor didactice
generale ale proces ului educațional.
II. Reguli și proceduri de organizare a grupului
educațional în timpul orei de curs
II.1.care reglementează accesul / părăsirea sălii de curs;
II.2.care reglementează participarea activă a educabilului la
oră:
II.2.1.în situații de lucru f rontal;
II.2.2.în situații de lucru pe grupe;
II.2.3.în situații de lucru individual;
II.3.care reglementează acordarea ajutorului necesar la un
moment dat:
II.3.1.în situații de lucru frontal;
II.3.2.în situații de lucru pe grupe;
II.3.3.în situații de lu cru individual.
Este foarte important ca respectarea regulilor și procedurilor să
fie un demers constant, fără abateri.
Metode și tehnici interactive de grup:
Metoda predării reciproce: elevii sunt împărțiți în grupe de
câte 4 astfel: – responsabilul cu r ezumarea textului : cel care face un
scurt rezumat al textului citit; responsabilul cu adresarea întrebărilor :
cel care pune întrebări clarificatoare; – clarificatorul – el trebuie s ă aibă
o viziune de ansamblu și să încerce s ă răspund ă întreb ărilor grupulu i; –
prezic ătorul – cel care î și va imagina, în colaborare cu ceilal ți care va fi
cursul evenimentelor.
Metoda mozaicului(metoda grupurilor independente)
(vezi paragraful anterior)
Metoda schimbă perechea:
– Se formeaz ă două cercuri concentrice, elevii fiind fa ță în față
pe perechi.
– Profesorul dă o sarcin ă de lucru.
– Fiecare pereche discut ă și apoi comunic ă ideile

Metoda predării –
învățării
reciproce: .

Metoda mozaicului
(metoda grupurilor
independente):
Metoda schimbă
perechea

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 26/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

– Cercul din exterior se rote ște în sensul acelor de ceasornic,
realizându -se astfel schimbarea partenerilor în pereche.
– Elevii au posibilit atea de a lucra cu fiecare membru al grupei.
Fiecare se implic ă în activitate și își aduce contribu ția la rezolvarea
sarcinii.
Metoda piramidei/ bulgărelui de zăpadă:
ETAPE:
1. profesorul expune sarcina de lucru sau problema de
rezolvat;
2. Sarcina sau problema d ată se lucreaz ă individual timp de 5
minute;
3. elevii formeaz ă perechi și discut ă rezultatele ob ținute
individual
4. Perechile se reunesc și constituie dou ă grupuri mari de lucru
cu num ăr egal de elevii Se discut ă în grup rezultatele la care
s-a ajuns lucrând î n pereche. Se formuleaz ă răspunsuri la
întreb ările fără răspuns.
5. Se reune ște grupa, analizeaz ă și concluzioneaz ă asupra
rezultatelor ob ținute prin „rostogolirea” informa ției. Se r ăspunde la
întreb ările înc ă nesolu ționate pân ă în acest moment, de c ătre profesor .
6. Se decide solu ția final ă și concluziile asupra pa șilor urma ți în
realizarea sarcinii sau problemei, precum și asupra particip ării elevilor
la activitate
Diagrama cauzelor și a efectului :
ETAPE:
1. Se împarte grupa în echipe de lucru;
2. Se sta bilește problema de discutat care este rezultatul unei
întâmpl ări sau unui eveniment deosebit ± efectul. Fiecare grup are de
analizat câte un efect.
3. Are loc dezbaterea în fiecare grup pentru a descoperi cauzele
care au condus al efectul discutat. Înregi strarea cauzelor se face pe
hârtie sau pe tabl ă.
4. Construirea diagramei cauzelor și a efectului astfel:
– pe axa principal ă a diagramei se trece efectul;
– pe ramurile axei principale se trec cauzele majore (principale)
ale efectului, corespunzând celor 6 întreb ări: CÂND?, UNDE?, CINE?,
DE CE?, CE?, CUM? (s -a întâmplat);
– cauzele minore (secundare) ce decurg din cele principale se
trec pe câte o ramur ă mai mic ă ce se deduce din cea a cauzei majore.
5. Etapa examin ării listei de cauze generate de fiecare grup:
examinarea modelelor ; evaluarea modului în care s -a făcut distinc ție
între cauzele majore și cele minore și a plas ării lor corecte în diagram ă,
cele majore pe ramurile principale, cele minore pe cele secundare,
relaționând și/sau decurgând din aceste a; evaluarea diagramelor
fiecărui grup și discutarea lor;
6. Stabilirea concluziilor și a importan ței cauzelor majore
Metoda lotus (floare de nufăr):
Pentru fiecare din temele centrale se vor construi câte alte noi 8
idei secundare , iar acestea devin teme centrale pentru alte 8 petale de
nufăr.

Metoda piramidei/
bulgarelui de
zăpad ă

Diagrama cauzelor
și a efectului

Metoda lotus
(floare de nufăr)

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 27/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Explozia stelară:
ETAPE:
1. Propunerea unei probleme;
2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferen țiale;
3. Grupurile lucreaz ă pentru a elabora o list ă cu cât mai multe
întreb ări și cât mai diverse.
4. Comun icarea rezultatelor muncii de grup.
5. Eviden țierea celor mai interesante întreb ări și aprecierea
muncii în echip ă.
Facultativ, se poate proceda și la elaborarea de r ăspunsuri la
unele dintre întreb ări
Metoda pălăriilor gânditoare:
Pălăria alb ă: gânde ște ca o foaie alb ă care este neutr ă și poart ă
informa ția
Pălăria ro șie: exprim ă emoțiile, temerile, intui țiile, sentimentele;
aprinde sim țămintele.
Pălăria neagr ă: judec ă critic; gânde ște logic, negativ;
atenționeaz ă asupra a ceea ce nu poate fi f ăcut, e nonpr ofitabil, riscant
sau periculos.
Pălăria galben ă: gânde ște optimist, logic și pozitiv; exploreaz ă
beneficiile și posibilit ățile; imaginează lumina și strălucirea soarelui.
Pălăria verde: creeaz ă noi opțiuni, variante, resurse, structuri,
metode, idei;
Pălăria albastr ă: controleaz ă procesul gândirii pentru ca aceasta
să devin ă mai productiv ă și organizeaz ă acțiunea; supervizeaz ă,
sistematizeaz ă concluziile, comenteaz ă, dirijeaz ă și conduce c ătre pasul
următor.
Fiecare p ălărie gânditoare reprezint ă un mod de gândire oferind
o privire asupra informa țiilor, sentimentelor, judec ăților, atitudinii
pozitive, creativit ății, controlului.
Desfășurare
Pălăria albastr ă este liderul, managerul, conduce jocul. Este
pălăria responsabil ă cu controlul demersurilor desf ășurate.
Pălăria alb ă este povestitorul, cel ce red ă pe scurt con ținutul
textului.
Pălăria ro șie este psihologul care î și exprim ă sentimentele fa ță
de personajele întâlnite.
Pălăria neagr ă este criticul, este p ălăria avertisment,
concentrat ă în special pe aprec ierea negativ ă a lucrurilor.
Pălăria verde este gânditorul, care ofer ă soluții alternative.
Pălăria galben ă este creatorul, simbolul gândirii pozitive și
constructive, creeaz ă finalul.
Metoda Frisco:
Membrii grupului vor trebui să joace, fiecare, pe rând, rolul
consevatoristului, rolul exuberantului, rolul pesimistului și rolul
optimistului.
Etapele metodei Frisco:
1. Etapa punerii problemei: profesorul sau elevii sesizeaz ă o
situație problem ă și o propun spre analiz ă.
2. Etapa organiz ării colectivului: se stabilesc rolurile:
conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul și cine le joac ă. Explozia stelară

Metoda pălăriilor
gânditoare.

Metoda Frisco

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 28/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

3. Etapa dezbaterii colective: fiecare interpreteaz ă rolul ales și-
și susține punctul de vedere în acord cu acesta.
4. Etapa sistematiz ării ideilor emise și a concluzi onării asupra
soluțiilor g ăsite.

TEME DE REFLECȚIE ȘI ACTIVITATE ON -LINE
 gând iți importanța strategiei didactice
 enumerați componentele strategiei didactice
 enumerați caracteristicile strategiei didactice
 prezentați tipurile de strategie didactică
 prezentați și argumentați -vă opinia vis -a-vis de alegerea strategiei didactice potriv ite
 explicați importanța metodelor didactice prezentate
 prezentați și exemplificați fiecare metodă didactică
 explicați importanța mijloacelor didactice
 prezentați și argumentați care sunt mijloacele didactice cele mai adecvate pentru
dumneavoastră
 enumera ți metode și tehnici interactive de grup
 gândiți importanța metodelor și tehnicilor interactive de grup
 explicați și exemplificați fiecare metodă interactivă de grup

CASETA DIDACTICĂ
INDICATORI DIDACTICI
Obiective operaționale
Op.1. –să explice ce î nseamnă strategie didactică
Op.2 .- să explice din ce se constituie strategia
didactică
Op.3. – să enumere componentele strategiei
didactice
Op.4. – să prezinte caracteristicile strategiei didactice

Op.5. – să enumere tipurile de strategii didactice
Op.6. – să aleagă corect strategia didactică

Op.7. – să definească metoda didactică
Op.8. – să enumere metodele prezentate
Op.9. – să exemplifice metodele didactice
Op.10. – să definească mijloacele didactice
Op.11. – să enumere mijloacele didactice
Op.12. – să exe mplifice mijloacele didactice
Op.13. – să definească grupul
Op.14. – să enumere regulile de formare a
grupurilor
Op.15. – să enumere metodele și tehnicile
interactive de grup
Op.16. – să exemplifice metoda predării -învățării
reciproce Sarcini didactice
Sd.1. – explicați ce înseamnă strategia didactică
Sd.2. – explicați din ce anume se constituie
strategia didactică
Sd.3. – enumerați componentele strategiei
didactice
Sd.4. – prezentați caracteristicile strategiei
didactice
Sd.5. – enumerați tipurile de st rategii didactice
Sd.6. – explicați modalitatea de alegere a
strategiei didactice corespunzătoare
Sd.7 – definiți metoda didactică
Sd.8. –enumerați metodele didactice
Sd.9. – exemplificați metodele didactice
Sd.10. – definiți mijloacele didactice
Sd.11. – enumerați mijloacele didactice
Sd.12. – exemplificați mijloacele didactice
Sd.13. – definiți grupul
Sd.14. –enumerați regulile de formare a
grupurilor
Sd.15. – enumerați metodele și tehnicile
interactive de grup
Sd.16. – exemplificați metoda predării -învățării
reciproce
Metode și procedee didactice Mijloace didactice

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 29/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Conversația, explicația, brainstorming -ul,
problematizarea
Videoproiector, laptop, coli A3, carioci

Forme de organizare a clasei
Colectiv -dirijat
pe grupe
independent Timp
6h
6 h
4h
Total 16 h
EXEMPLIFICARE INSTRUCTIV -EDUCATIVĂ
Modelul I

Obiectivul operațional
să explice din ce se constituie strategia didactică

Sarcina
didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Timp Evaluare
Explicați din ce
anume se
constituie
strategia
didactică problematizarea coli A3
carioci Pe grupe – 30 de min Observarea
identificării
corecte a
componentelor
strategiei
didactice
Descrierea interacțiunii cadru didactic -elev

Cadrul didactic prezintă sarcina de lucru și distribuie câte o fișă de lucru fiecărui elev. Pe fișă sunt
stabilite sarcini de lucru individuale, iar după rezolvarea acestora fiecare prezintă rezultatele. Soluțiile
fiind diferite (deoarece acoperă mai multe probleme), fiecare elev va învăța din rezultatele prezentate
de ce ilalți.
Analiza corectitudinii realizării sarcinii va fi făcută de toată clasa și condusă de cadrul didactic. Se va
evalua fiecare elev în parte stabilind u-se cine a lucrat cel mai bine.

Modelul II

Obiectivul operațional
să exemplifice metoda predări i-învățării reciproce

Sarcina
didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Timp Evaluare

Exemplificați
metoda
predării –
invățării
reciproce
problematizarea 5 coli A3
5 carioci
Colectiv –
dirijat
Pe grupe –
independent 30 de minute Observarea
identificării
corecte a
etapelor
metod
i
Descrier ea interacțiunii cadru didactic -elev

Cadrul didactic prezintă sarcina de lucru și împarte clasa de elevi în 5 grupe de lucru a câte 3 elevi.
Fiecare grupă primește o coală A3, o cariocă.
Fiecare grupă de lucru primește 15 minute de lucru în care să rezolve sarcina didactică. După timpul de
lucru, un reprezentant al fiecărei grupe va afișa în fața clasei coala de lucru. Analiza corectitudinii

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 30/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

realizării sarcinii va fi făcută de toată clasa și condusă de cad rul didactic. Se va evalua fiecare coală în
parte și apoi vor fi comparate, stabilind ce grupă a lucrat cel mai bine.

TEME DE REFLECȚIE ȘI ACTIVITATE ON -LINE

 formulați și alte obiective operaționale adecvate temei strategiei didactice
 elaborați pent ru fiecare din obiectivele operaționale câte o sarcină didactică
 realizați pentru alte două obiective operaționale câte două modele instructiv -educative pe baza
exemplelor de mai sus. Folosiți metode interactive
 reflectați asupra următoarei afirmații: Nu există metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau
prost utilizate . (Ioan Cerghit)
 alegeți trei metode de instruire larg utilizate în predarea contabilității și asociați -le câte un mijloc de
învățământ.
 formulați și alte obiective operaționale adecva te temei metodelor și tehnicilor de grup interactive
 elaborați pentru fiecare din obiectivele operaționale câte o sarcină didactică
 realizați pentru alte două obiective operaționale câte două modele instructiv -educative pe baza
exemplelor de mai sus. Folos iți metode interactive

Autoevaluare
Parcurgerea capitolului v -a ajutat :
 să conceptualizați strategia didactică și să gândiți, organizați și desfășurați interactiv procesul
instructiv -educativ;
 identificați principalele metode, mijloace didactice și tip uri de materiale folosite în strategia
didactică, particularizată pe disciplina contabilitate; să operați cu diverse tipuri de metode și
mijloace de învățământ, ținând cont cerințele specifice fiecăreia; să valorificați metodele și
mijloacele în funcție de obiectivele propuse;
 să identificați principalele metode și tehnici interactive de grup și să gândiți, organizați și
desfășurați interactiv procesul instructiv -educativ;

 Formulați obiective operaționale pentru tema strategiei didactice
 Elaborați sarcini didactice pentru obiectivele operaționale formulate
 Elaborați un proiect de lecție complet, pentru 50 de minute, pe tema strategiei didactice
 Formulați obiective operaționale pentru tema metodelor, mijloacelor didactice și tipurilor de
materiale în strateg ia didactică
 Elaborați sarcini didactice pentru obiectivele operaționale formulate
 Elaborați un proiect de lecție complet, pentru 50 de minute, pe tema metodelor, mijloacelor
didactice și tipurilor de materiale în strategia didactică
 Formulați obiective op eraționale pentru tema metodelor interactive de grup
 Elaborați sarcini didactice pentru obiectivele operaționale formulate
 Elaborați un proiect de lecție complet, pentru 50 de minute, pe tema metodelor interactive de
grup

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 31/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Capitolul 2. „PROIECTAREA – PREDA REA – ÎNVĂȚAREA” DISCIPLINEI
CONTABILITATE

Prof.univ.dr. Iuliana GEORGESCU
Lect. univ. dr. Leontina BE ȚIANU

Capitolul 2 : dorește s ă construiască un demers didactic interactiv privind „proiectarea –
predarea – învățarea” disciplinei Contabilitate în î nvățământul liceal

2.1. Proiectarea didactică a lecțiilor de contabilitate
2.2. Strategii de predare – învățare a lecțiilor de contabilitate

Capitolul 2 prezintă,
în mod sintetic noțiunile teoretice privind activitatea de proiectare didactică a lecțiilo r de
contabilitate și strategiile de predare -învățare a acestora, iar în partea a doua sunt
exemplificate prin modele didactice aplicabile elevilor de liceu.

Preambul la capitolul 2
Proiectarea didactică este procesul de anticipare a obiectivelor, conținu turilor,
metodelor și mijloacelor de învățare, a instrumentelor de evaluare și a relațiilor ce se
stabilesc între toate aceste elemente în contextul unei modalități specifice de organizare
a activității didactice. Strategia didactică reprezintă modalitatea de alegere, îmbinare și
aplicare a metodelor, tehnicilor, procedeelor didactice în moduri de organizare diferite
ale procesului educațional în funcție de situațiile diferite de învățare, de particularitățile
de vârstă și individuale ale subiecților educaț ionali.

Bibliografie selectivă

1. Jinga, I., Negreț, I., (1994), Învățarea eficientă , EDITIS, București .
2. Nicola, I., (2003), Tratat de pedagogie școlară , Editura Aramis, București .
3. Burja, V., Voiculescu, F., Burja, C., Voiculescu, E., (2006), Didactica ști ințelor economice.
Ghid metodologic cu caracter aplicativ , Editura Irecson, București .

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 32/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

2.1. Proiectarea didactică a lecțiilor de contabilitate

Obiectivele operaționale – după abordarea acestui subcapitol veți fi capabili:
 să explicați fiecare etapă a pr oiectării didactice
 să construiți un demers didactic interactiv pentru predarea disciplinelor de contabilitate în
liceu
 să argumentați pe baze științifice propria concepție didactică pentru abordarea instructiv –
educativă a predării contabilității
Conținutu l subcapitolului :
Etapele proiectării didactice
Tipuri de lecții și activități didactice
Specificul lecțiilor de contabilitate și impactul acestuia în proiectarea didactică
Proiectarea diferențiată a „predării -învățării”
Identificarea temelor cu un conținu t tematic obligatoriu de dezbătut face -to-
face cu elevii
Identificarea temelor pentru studiul individual
Construirea unui plan de studiu individual

CASETA NOȚIUNILOR DE CONTABILITATE
CONȚINUTUL CURRICULAR TERMENII
CHEIE
Etapele proiectării didactice
Există câteva întrebări fundamentale care ghidează proiectarea didactică.
I.Jinga și I. Negreț (1994, p.79) au realizat o sistematizare a etapelor și
operațiilor proiectării, plecând de la aceste întrebări:

Ce voi face?
– vizează obiectivele, care trebuie s ă fie fixate și realizate;
– obiectivele stabilite au în vedere „ce va ști” și „ce va ști să facă” elevul
după lecție; obiectivele trebuie să fie pe cât posibil operaționale, adică să
vizeze rezultate care să poată fi evaluate, cât mai concrete, palpabile,
măsurabile ale unei lecții (folosind verbe „de acțiune”).

Cu ce voi face?
– stabilirea resurselor educaționale (delimitarea conținutului învățării
((informații, abilități, atitudini, valori); necesitatea echilibrului între aspectul
informativ și cel form ativ), identificarea resurselor psihologice (c apacități de
învățare, motivație, interese etc. ), identificarea resurselor materiale
(spațiu, timp, mijloace de învățământ ));
– un profesor este apreciat cu cât reușește să -l învețe pe elev exact ceea ce
are re almente nevoie; orice elev poate fi învățat ceva, cu condiția alegerii
celor mai potrivite metode și mijloace de educație.

Cum voi face?
– vizează conturarea strategiilor didactice optime. Elaborarea strategiilor
didactice este etapa în care se stabilește în detaliu „scenariul didactic”, prin
căutări, adecvări și utilizarea de elemente care să vizeze eficiența predării -Proiectare
didactică

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 33/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

învățării.
Proiectul didactic trebuie să reprezinte pe cât posibil un echilibru
între rigurozitate și precizie (pentru a preveni riscul ha zardului, al
improvizației în sens negativ) și creativitate, flexibilitate, spontaneitate –
improvizație în sens pozitiv) care să asigure dinamica și adecvarea continuă
a planului cu transpunerea lui în practica școlară.

Cum voi ști dacă ceea ce trebuie f ăcut a fost făcut?
– vizează stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor învățării. Evaluarea
este mai ușor de realizat atunci când proiectarea include obiective
pedagogice operaționale;
– o activitate didactică este cu atât mai eficientă cu cât obiec tivele ei au fost
realizate într -un timp cât mai scurt, cu cheltuieli minime de resurse
materiale, cu mai puțină oboseală și cu mai multă plăcere pentru efortul
depus.

Răspunsul la aceste întrebări conturează în linii mari etapele și
componentele proiectă rii didactice (cu referire specială la o lecție).

Operații de bază pe parcursul unei proiectări didactice pentru lecție
Analiza și organizarea generală a formatului lecției
– Consultarea programelor, a planificărilor calendaristice, a manualelor și
altor surse bibliografice
– Determinarea scopului și/sau a obiectivelor pedagogice (după caz inclusiv
a celor operaționale)
– Selectarea și organizarea conținutului învățării
– Alegerea metodelor și procedeelor
– Selectarea sau după caz elaborarea unor mijlo ace de învățământ
– Stabilirea formelor de organizare a lecției
– Alegerea metodelor și instrumentelor de evaluare
De reținut : proiectarea didactică, este adeseori mai importantă din punct de
vedere al procesului, al angajării și refle cției anticipative pentru cel care
planifică decât al rezultatului.

Operaționalizarea obiectivelor pedagogice
O definiție generală a operaționalizării are în vedere identificarea sarcinii
educative și formularea ei corespunzătoare.
Cerințele de bază care asigură operațion alizarea:
– delimitarea unei secvențe comportamentale observabile, care poate fi
masurată;
– enunțarea sarcinii în mod comprehensiv.

Criterii de definire ale obiectivelor operaționale:
– nu descriu activitatea profesorului ci schimbarea care se așteap tă de la
elev în urma procesului de instruire;
– trebuie să fie elaborate în termeni comportamentali, exprimați prin verbe
„de acțiune”;
– trebuie să vizeze pe cât posibil o operație singulară, pentru a facilita
măsurarea, evaluarea;
– trebuie să fie in tegrate și derivabile logic să fie realizabile, accesibile (ca
vârsta, experiența anterioară a elevilor etc.);

Obiective
pedagogice

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 34/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

– să aibă în vedere un rezultat imediat și nu unul de perspectivă,
nedeterminat în spațiu și timp;
– să conțină pe cât posibil și condițiile de realizare, criterii de apreciere a
performanței așteptate.

Exemple de verbe de acțiune: a recunoaște, a identifica, a utiliza, a aplica,
a distinge, a reda, a scrie, a produce, a citi, a demonstra, a explica, a
ilustra, a completa etc.

Operaționalizare a poate fi realizată prin indicarea reușitei sau a prestației
minimale, care poate viza:
– limita temporală – durata până la apariția comportamentului menționat de
obiectiv;
– limita numerică – numărul minim sau procentajul de conduite
preconizate;
– limita de exactitate – gradul, nivelul de exactitate al efectuării unei
operații.

O procedură de operaționalizare cuprinde:
Comportamentul pe care elevul trebuie să -l demonstreze (CE ?): să
identifice elementele patrimoniale de activ (de pasiv) ;
În ce condiți i se produce acest comportament (CUM ?): pentru o societate
cu activitate de producție (comerț, agricolă);
Nivelul de performanță și criteriul de reușită (CÂT ?): cel puțin zece
elemente de activ (de pasiv).

Tipuri de lecții și activități didactice
Lecția se desfășoară într -o succesiune de etape, care -i conferă o
anumită structură. Tipul de lecție se referă la structura comună a lecțiilor
care urmăresc aceleași finalități. Acesta se stabilește în funcție de obiectivul
general al lecției.
Principalele tipuri de lecții sunt:
 lecția de comunicare/însușire de cunoștințe;
 lecția de formare de priceperi și deprinderi;
 lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor,
priceperilor și deprinderilor;
 lecția de evaluare a performanțelor școlare;
 lecția mi xtă (combinată).
Fiecărui tip de lecție îi este proprie o anumită structură generală
variante pe care profesorul le precizează încă din faza de proiectare a
lecției. Această structură nu este obligatorie și rigidă.
Tipurile de lecții se regăsesc în realita te în practica școlară sub forma
unor variante concrete . Constituirea variantelor de lecții este determinată
de: specificul informațiilor predate; particularitățile elevilor; condițiile
materiale locale; competențele cadrului didactic.

● Lecția de transmi tere/însușire de cunoștințe
Prin acest tip de lecție se urmărește atât achiziția de cunoștințe (date
concrete, noțiuni, principii, legi), cât și formarea la elevi a capacităților de a
opera cu acestea (de a le interpreta, aplica, analiza, sintetiza și eval ua).
Structura generală a acestui tip de lecție este:

Tipuri de lecții

Lecția de
transmitere/în
sușire de
cunoștințe

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 35/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

1. momentul organizatoric , prezent în orice lecție și prin care se
asigură condițiile unei bune desfășurări a lecției;
2. pregătirea pentru tema nouă , ce presupune actualizarea, de regulă
prin conversaț ie, a unor cunoștințe anterioare, necesare noii învățări;
3. anunțarea subiectului (titlului) și a obiectivelor lecției . Acestea din
urmă vor fi prezentate elevilor într -o formă accesibilă în vederea motivării
și cointeresării lor pe parcursul lecției;
4. transmiterea cunoștințelor : este etapa de bază a lecției, care ocupă
cea mai mare parte a timpului. Prin strategii specifice, profesorul prezintă
noul conținut și dirijează învățarea elevilor, asigurând o participare activă a
acestora, până la obținerea pe rformanței vizate;
5. fixarea cunoștințelor , care se poate realiza prin conversații sau
aplicații practice.
6. anunțarea și explicarea temei pentru acasă .
Variante ale lecției de transmitere de cunoștințe: lecția prelegere ;
lecția dezbatere ; lecția introdu ctivă; lecția vizită .

● Lecția de formare de priceperi și deprinderi
Acest tip de lecție are următoarea structură generală :
1. momentul organizatoric , care capătă o importanță sporită în cazul
în care exersarea se bazează pe utilizarea unor mijloace de în vățământ
specifice (în laborator etc.);
2. anunțarea subiectului și a obiectivelor lecției ;
3. actualizarea/prezentarea , prin explicații sau conversație, a unor
cunoștințe , ce reprezintă suportul teoretic al exersării;
4. explicarea și demonstrarea modelul ui acțiunii de executat, realizate
de regulă de cadrul didactic, în vederea formării la elevi a modelului intern
al acțiunii respective;
5. exersarea propriu -zisă, care se realizează mai întâi sub îndrumarea
profesorului și apoi independent, sub forma unor exerciții variate, dozate și
gradate;
6. evaluarea rezultatelor obținute.
Adesea deprinderile nu pot fi formate într -o singură lecție, exersarea
lor realizându -se pe parcursul mai multor ore, care se pot desfășura chiar
succesiv, în aceeași zi.

● Lecția de recapitulare
Prin acest tip de lecție se urmărește consolidarea, sistematizarea,
aprofundarea și uneori chiar completarea cunoștințelor și deprinderilor
elevilor. Se organizează la sfârșitul unui capitol, la sfârșitul semestrului și al
anului școlar (re capitulare finală), înaintea lucrărilor scrise sau la începutul
anului școlar.
Structura generală a acestui tip de lecție este:
1. enunțarea subiectului și a obiectivelor lecției ;
2. recapitularea propriu -zisă, care se poate face în următoarele
variante: c onversație pe baza unui plan (anunțat elevilor din timp, care s –
au pregătit în prealabil); efectuarea de către elevi a unei teme cu caracter
aplicativ (de exemplu, rezolvare de probleme, lucrări de laborator);
prezentarea și discutarea unor referate, proie cte; expunere –sinteză a
cadrului didactic;
3. aprecierea rezultatelor .

Lecția de
formare de
priceperi și
deprinderi

Lecția de
recapitulare

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 36/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

● Lecția de evaluare
pune în evidență în special funcțiile de diagnoză și de conexiune
inversă ale evaluării. Structura generală a acestui tip de lecție este:
1. anunțarea obiectivelo r;
2. evaluarea propriu -zisă (în funcție de metodele folosite, notele sunt
anunțate pe loc sau comunicate în orele următoare);
3. Aprecieri generale, concluzii, recomandări vizând ameliorarea
activității.
Acest tip de lecție se concretizează în diferite variante : lecția de
evaluare orală; lecția de evaluare prin probe scrise ; lecția de evaluare prin
probe practice ; lecția de evaluare cu ajutorul calculatorului .

● Lecția mixtă (combinată) .
Denumirea este dată de urmărirea concomitentă a mai multor
obiectiv e didactice: transmitere de cunoștințe sau fixare și evaluare. Are
următoarea structură generală:
1. momentul organizatoric ;
2. verificarea cunoștințelor și deprinderilor anterioare dobândite (și în
primul rând) verificarea temei pentru acasă;
3. pregătire a pentru tema nouă ;
4. anunțarea subiectului și a obiectivelor lecției ;
5. transmiterea noilor cunoștințe ;
6. fixarea cunoștințelor ;
7. anunțarea și explicarea temei pentru acasă .
Acest tip de lecție poate îmbrăca un număr mare de variante ,
deteminate de: succesiunea etapelor (verificarea poate fi făcută
concomitent cu transmiterea cunoștințelor sau, în etapa de dobândire de
cunoștințe pot fi intercalate momente de fixare parțială), de strategie
dominantă, de mijloacele de învățământ folosite.

Alegerea, în cadrul fiecărui tip de lecție, a variantei optime este o
expresie a creativității cadrului didactic. Indiferent de tipul căruia îi
aparține, o lecție întrunește următoarele trăsături esențiale : accentul este
pus pe activitatea elevilor; elevii sunt copart icipanți în activitatea didactică;
se realizează, în diferite etape ale lecției, tratarea diferențiată a elevilor;
evaluarea este predominant formativă.

Modernizarea învățământului impune diversificarea experiențelor de
învățare ale elevilor, apropierea ș colii de viața reală, de activitatea practică.
De aceea, în afara clasei tradiționale, lecțiile pot fi organizate în spații
școlare specifice (cabinete, laboratoare) sau se pot desfășura în afara școlii
(practică la agenți economici, instituții publice etc .).
Varietatea mediilor de instruire constituie o resursă care permite
atingerea unor obiective pedagogice diverse, ducând astfel la creșterea
eficienței lecțiilor. Modificarea semnificativă adusă uneia dintre variabilele
lecției – locul de desfășurare ant renează schimbări la nivelul tuturor
celorlalte variabile (conținut, st rategii, modalități de evaluare).
Astfel, lecțiile de contabilitate desfășurate în laboratoare beneficiază
de existența unor mijloace de învățământ specifice, cum ar fi: calculatoare
cu programe specifice, proiecte, studii de caz, cărți și reviste de
Lecția de
evaluare

Lecția mixtă
(combinată)

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 37/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

specialitate, care favorizează învățarea prin descoperire. Pot fi utilizate cu
prioritate metodele active, bazate pe explorarea directă a realității
(observarea sistematică, experimentul) sa u pe acțiune (studii de caz,
proiecte). Elevii pot desfășura activități independente. O altă resursă o
constituie diversificarea posibilităților de grupare a elevilor, activitatea de
învățare putând fi organizată în special pe grupe sau individual. În labo rator
se organizează cu prioritate lecții cu caracter practic care permit atât
dobândirea și consolidarea cunoștințelor cât și formarea de priceperi și
deprinderi.
În afara școlii, lecțiile de contabilitate pot fi desfășurate în cadrul unor
cabinete de con tabilitate sau în cadrul departamentelor de contabilitate ale
agenților economici sau instituții publice unde elevii pot lua contact direct
cu problemele caracteristice diferitelor domenii de activitate. În acest
context, se realizează variante ale lecțiil or de dobândire de cunoștințe sau
de recapitulare și sistematizare. Aceste lecții ridică o serie de probleme
specifice , cum ar fi:
– organizarea elevilor (gruparea lor, distribuirea sarcinilor etc.);
– alegerea celor mai adecvate strategii didactice, care valorifică
metode precum: observația sistematică, conversația, studiul de caz etc.;
– integrarea lecției într -un sistem de lecții, prin stabilirea corelațiilor
cu lecțiile anterioare (care o pregătesc) și lecțiile următoare (care o
valorifică).

Specificu l lecțiilor de contabilitate și impactul acestuia în
proiectarea didactică

Avându -se în vedere că lecțiile de contabilitate sunt doar în clasele de
liceu se poate opta pentru lecția de dobândire de cunoștințe, în variantele
lecție -prelegere sau lecție -dezbatere iar, pe de altă parte, pornind de la
specificul disciplinelor de contabilitate o pondere destul de mare o au lecțiile
cu caracter practic , de formare de priceperi și deprinderi (completarea
documentelor justificative, urmărirea situației dintr -o lună de la o anumită
firmă, întocmirea statelor de plată, a decontului de TVA, întocmirea
situațiilor fina nciare anuale (bilanț, cont de profit și pierdere) pentru agenți
economici, instituții publice etc.).

Lecția -prelegere este fără îndoială cea mai frecve ntă alegere într -o
abordare didactică tradițională. În acest sens, este tipică imaginea
profesorului la catedră (sau la tablă), care vorbește elevilor așezați cuminți
în bancă (ascultă sau scriu după dictare). Această abordare este destul de
puțin eficient ă pentru învățare.
Cu puțină „sare și piper” prelegerea poate fi recondiționată însă, și
introdusă într -un demers didactic centrat pe achizițiile elevului. Din această
perspectivă, profeso rul trebuie să se preocupe de:
1. stimularea interesului elevilor prin:
• începerea prelegerii cu o glumă, poveste, imagine captivantă în
relație cu ceea ce urmează să fie prezentat în cadrul prelegerii;
• prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se
focalizează prezentarea;
• lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenți la
prelegere pentru a afla răspunsul).

Lecția –
prelegere

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 38/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

2. aprofundarea înțelegerii elevilor prin:
• folosirea de exemple și analogii pe parcursul prezentării (pe cât
posibil, cu trimiteri la situații reale);
• dublarea verbalului cu alte coduri – oferirea de imagini, grafice și
alte materiale ilustrative; folosirea limbajului nonverbal.
3. implicarea elevilor pe parcursul prezentării prin întreruperea
prelegerii :
• pentru incitarea elevilor să prezinte exemple, analogii, experiențe
perso nale;
• pentru a da răspunsuri la diferite întrebări;
• pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziții
enunțate.
4. evitarea unui punct final la final!
• încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/ aplicații care
urmează să fie rezolvate de elevi;
• solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a
concluziona.
Variante posibile ale acestui tip de lecție pot fi: lecții de descoperire
pe cale inductivă; lecții de descoperire pe cale deductivă; lecții introductive;
lecții seminar etc.

Lecția – dezbatere este una din cele mai populare și mai eficiente
metode practicate în licee în ultimii ani. Aceasta desemnează o polemică în
contradictoriu asupra unei chestiuni, urmărindu -se formarea unei gândiri
pentru însușirea ș i exersarea dialogului.
Dezbaterile contribuie la crearea unui sistem de autoorganizare și
dezvoltare a personalității elevului, învățându -l să rezolve sarcini atât cu
caracter social, cât și personal, fiind stimulat să caute diferite soluții în
concordan ță de orientările preconizate. Cercetările au arătat că metoda
dezbaterilor este eficientă pentru dezvoltarea capacităților de exprimare,
contribuind la formularea și expunerea unor idei clare, concise și coerente,
precum și la dezvoltarea capacității reto rice, capacității de a lucra în echipă,
de a reprezenta o cauză comună, capacității de a asculta și urmări critic un
mesaj.
Metoda dezbaterilor este necesară în interacțiunea umană, tinzând
spre un înalt grad de cooperare, unde elevul trebuie să aibă o ma re putere
de convingere și competențe deosebite. Această metodă este un cadru
destinat discuției structurale, folosind un șir de tehnici variate.
În cadrul dezbaterilor o importanță deosebită o are momentul de
creare a echipelor și cel de alegere a subiect ului de discuție. În funcție de
forma și conținutul subiectului, se pot distinge mai multe tipuri de
dezbatere:
 problematice ( ce metodă de amortizare este cea mai bună
pentru amortizarea imoblizărilor corporale );
 comparativă ( argumente pro și contra folo sirii metodei
inventarului permanent sau intermitent );
 valorizatoare ( impozitele și taxele plătite de firmă contribuie la
exercitarea funcțiilor statului ).
 contradictorii ( creșterea contribuțiilor la asigurările sociale
determină creșterea muncii la negr u).
Experiența acumulată confirmă că nu se recomandă atacarea unor

Lecția –
dezbatere

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 39/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

subiecte de mare implicare ideologică sau emoțională, mai ales la începutul
creării echipei, deoarece se știe că adolescenților le este caracteristică o
sensibilitate deosebită. Echipele b ine închegate au o distribuție stabilă a
rolurilor, conform aptitudinilor și posibilităților fiecărui vorbitor în parte.
Variante posibile ale acestui tip de lecție pot fi: lecții de descoperire
pe cale inductivă; lecții de descoperire pe cale deductivă; lecții de muncă
independentă etc.

Lecția cu caracter practic, de formare de priceperi și deprinderi
Specific pentru acest tip de lecție este ponderea pe care o ocupă
activitatea independentă a elevilor consacrată rezolvării sarcinilor de
învățare în vede rea elaborării unor componente acționate (priceperi,
deprinderi, algoritmi). Ca structură acest tip de lecție presupune anunțarea
subiectului și obiectivelor lecției, demonstrarea modului de execuție,
reactualizarea cunoștințelor teoretice, activități inde pendente ale elevilor,
analiza rezultatelor.
Variante ale acestui tip de lecție: lecții pe bază de exerciții
aplicative; lecții practice în laboratorul de contabilitate; lecții de muncă
independentă cu ajutorul textului programat; lecții de muncă independ entă
pe baza lucrărilor de laborator.

Inventar metodologic interactiv (fără a fi exhaustiv):
Prelegerea folosită în mod tradițional poate fi „recondiționată” pentru a fi
centrată pe nevoile elevului.

Brainstorming sau asaltul de idei – formularea a cât mai multor idei, ca
răspuns la o situație enunțată, după principiul „cantitatea generează
calitatea”.

Știu/vreau să știu/am învățat – cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se
trece în revistă ceea ce elevii știu deja despre o anumită temă ( exemplu:
tipuri de întreprinderi după obiectul de activitate ) și apoi se formulează
întrebări la care se așteaptă găsirea răspunsului în lecție ( identificarea
ponderii elementelor patrimoniale, în funcție de obiectul de activitate al
întreprinderii ).

Jurnalul cu dublă intrare – elevii stabilesc o legătură strânsă între text și
propria lor curiozitate și experiență. Acest jurnal este deosebit de util în
situații în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.

SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Efi cientizarea Lecturii și
Gândirii) – texte de specialitate. Cunoștințele anterioare ale elevilor
evidențiate prin activități specifice se folosesc ca bază de plecare pentru
lectura unui text privind taxele și impozitele . Fișa de lucru:
√
(ceea ce știu
deja) –
(contrazic ceea
ce cred că știu) +
(informații noi,
neașteptate) ?
(necesită explicații
suplimentare)

Lecția cu
caracter
practic, de
formare de
priceperi și
deprinderi

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 40/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Discuția – schimb organizat de informații și idei – facilitarea
intercomunicării și a acceptării punctelor de vedere diferite, conștientiz area
complexității situațiilor în aparență simple, exersarea abilităților de
ascultare activă și de respectare a regulilor de dialog. Argumente pro și
contra folosirii metodei de amortizare accelerată.

Eseul de 5 minute – modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi
să-și adune ideile legate de lecție, dă profesorului o idee mai clară despre
ceea ce s -a întâmplat în acea oră. Deductibilitatea TVA.

Mozaicul
Exemplu de activitate de învățare
Modulul: Patrimoniul unit ății
Competențe specifice:
 Să operaționalizeze corect conceptele de „activ” și „pasiv”
 Să precizeze conținutul patrimoniului
 Să identifice diferențele între structurile de activ, pasiv, venituri și
cheltuieli
Tema : Structuri patrimoniale
 Elevii sunt împărțiți în grupe de câte patru .
 Fiecare primește un număr 1; 2; 3; și câte o fișă de lucru individuală
(fiecare fișă conține după caz următoarele – structuri de activ,
structuri de pasiv, cheltuieli și venituri).
 Elevii se regrupează după numărul pe care l -au primit, de exemplu
toți el evii care au numărul 1 formează o grupă, toți elevii care au
numărul 2…, toți elevii care au numărul 3…,
 Astfel grupați ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu
știu sau au nelămuriri, dacă este cazul sunt ajutați de profesor.
 După ce au fi nalizat fișa de lucru, elevii se regrupează ca la început
și devin EXPERȚI în grupul lor. Le prezintă și colegilor conținutul
fișei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.
 Profesorul monitorizează activitatea elevilor.
Fișă de lucru (Model) :
Identificați care din următoarele elemente corespund activului și specificați
cel puțin trei elemente caracteristice activului:
 Clienți
 Debitori
 Mărfuri
 Numerar aflat în casierie
 Furnizori
 Materiale consumabile
 Acțiuni
 Timbre fiscale și poștale
 Creditori
 Disponibil aflat în cont la bancă
CUBUL – explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Exemplu de activitate de învățare:
Modulul: Patrimoniul unit ății
Competențe specifice :
 Să definescă conceptul de „document justificativ”

Activitate pe
grupe

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 41/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

 Să precizeze elementele com une documentelor justificative
 Să justifice necesitate utilizării documentelor justificative
Tema: Documentele justificative
 Elevii sunt împărțiți în 6 grupe.
 Fiecare din cele 6 grupe și -a ales anumite simboluri.
 Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare
latură unul din simboluri, asociate cu verbe:
1. Simbol 1 – DESCRIE
2. Simbol 2 – COMPARĂ
3. Simbol 3 – ANALIZEAZĂ
4. Simbol 4 – ASOCIAZĂ
5. Simbol 5 – APLICĂ
6. Simbol 6 – ARGUMENTEAZĂ
Toate aceste operațiuni elevii le vor face pe fișe, fiecare echipă
va primi o fișă conform simbolului ales.
 După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fișe, un reprezentant va
prezenta colegilor rezultatele finale.

Harta minții – metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea
conexiunilor dintre idei
Exemplu de activitate de învățare
MODULUL: Patrimoniul unit ății
Competențe specifice :
 Să definescă conceptul de patrimoniu
 Să precizeze structura patrimoniului
 Să identifice structurile patrimoniale de activ și pasiv
Tema: Structuri patrimoniale
 Elevii sunt împărțiț i în grupe
 Fiecare echipă primește câte o fișă, care are scris în centrul ei, într –
un oval, PATRIMONIU.
 Elevii trasează pe fișă săgeți din acel oval, scriind ELEMENTELE
PATRIMONIALE, delimitate pe structuri, care fac parte din acea
categorie.
 După ce au fi nalizat fișa elevii, cei care au fost desemnați raportori,
vin la tabla și prezintă întregii clase, elementele patrimoniale, pe
care a reușit să le găsească.

Experiența concretă
Experiența poate fi reală
Exemplu: utilizarea unui program de gestiune a sto curilor la un agent
economic și/sau în cabinetele de specialitate care sunt dotate cu
echipamente fiscale și de birou.
Ca alternativă, de obicei mai puțin eficientă, este ”experiența -substitut”.
Exemplu:
Observarea unei persoane cu experiență (în direct s au într -o înregistrare) –
elevii observă un angajat care utilizează computerul pe care este instalat
un program de gestiune a stocurilor.

Cine știe câștigă – joc de întrebări și răspunsuri, orchestrat de obicei ca o
competiție între grupuri; grupurile își construiesc seturi de întrebări pentru
celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 42/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Exemplu – Tema Structuri patrimoniale de activ

Moduri de organizare a activității elevilor în cadrul lecției
După numărul elevilor care participă la realiza rea sarcinii, activitatea
elevilor poate fi organizată: frontal; pe grupe; individual.
Activitatea frontală desemnează modul de organizare în care
profesorul lucrează direct cu întreaga clasă. Accentul cade, în acest caz, pe
activitatea cadrului didactic, care dirijează și îndrumă activitatea elevilor
(explicarea noțiunilor teoretice: structuri patrimoniale, cont, reguli de
funcționare a contului, tipuri de articole contabile, metode de evidență a
stocurilor fungibile: FIFO; LIFO, CMP etc). Elevii au mai mu lt un rol pasiv și
nu există posibilități de diferențiere a instruirii.
Activitatea pe grupe . Grupele sunt constituite prin divizarea
colectivului clasei și funcționează doar pe parcursul realizării unei sarcini.
Fiecare grupă își desfășoară activitatea in dependent de celelalte, prin
cooperarea dintre membrii săi.
În funcție de componența lor, grupele pot fi: omogene (alcătuite din
elevi de același nivel de pregătire); eterogene (alcătuite din elevi de nivele
diferite de pregătire).
Organizarea pe grupe a e levilor se realizează în anumite etape ale
lecției, de exemplu, dobândirea sau consolidarea cunoștințelor, prin
efectuarea de experimente, de observații, elaborare de proiecte, analiză de
caz etc. Sarcina de lucru poate fi comună, identică pentru toate gru pele
(evaluarea ieșirilor de stocuri fungibile prin metoda CMP) sau diferențiată
de la o grupă la alta (organizarea în trei grupe, iar fiecare grup evaluează
ieșirile de stocuri fungibile prin una din metodele CMP, FIFO, LIFO).
Condiția esențială a eficien ței activității grupelor este inițierea elevilor
în tehnicile colaborării.
Activitatea individuală presupune ca fiecare elev din clasă să
realizeze sarcini școlare independent de colegii săi să rezolve exerciții,
probleme, studiază un text, lucrează la cal culator, efectuează un
experiment etc.). Sarcinile de lucru pot fi în acest caz: comune pentru toți
elevii din clasă, diferențiate pe categorii de elevi, individualizate
(personalizate).
În cadrul aceleași lecții, pot fi întâlnite două sau chiar trei modal ități
de organizare a activității elevilor.
Deși activitatea frontală predomină în practica școlară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei, de câte
ori condițiile concrete o permit, cu activitatea pe grup sau individ uală.

Proiectarea diferențiată a „predării -învățării”

Predarea este latura procesului de învățământ intenționată,
programată, organizată, de transmitere de către profesor a cunoștințelor
teoretice și practice care stau la baza învățării.
Învățarea este latura procesului de învățământ intenționată,
programată și organizată, de dobândire și asimilare a cunoștințelor
teoretice și practice de către elev pe baza informațiilor predate și a studiului
individual.

Eficiența predării -învățării se poate judeca în funcție de următoarele

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 43/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

criterii:
– timp cât mai scurt de realizare;
– resurse materiale minime;
– evidențierea resurselor psihologice (prevenirea oboselii, existența plăcerii
în actul de predare -învățare etc.)
Eficacitatea se referă la corespondența dintre obiectivele stabilite și
rezultatele obținute.
Un alt criteriu de apreciere a eficienței predării -învățării este numărul cât
mai mare de elevi care reușesc să participe la lecție, să înțeleagă și să
asimileze cât mai mult din ceea ce se predă, chia r în timpul lecției, în clasă
(învățarea deplină sau învățarea în clasă).
Scopul de bază al evaluării este asigurarea funcției de reglare (autoreglare)
și nu categorisirea sau etichetarea elevilor în raport de rezultatele obținute.

Exemple de metode de predare și învățare :

Metodă: Învățarea prin descoperire

Rezultatul învățării: Prezintă modul de organizare al unităților
economice
Deprindere: Identificarea tipului unității economice și diferențierea
acestora după criterii date

Pe baza acestei metode elevii pot identifica diferite unități
economice completând o fișă de observație :

Model – fișă de observație

Denumir
e firmă forma de
proprietate forma
juridică mod de
asociere obiect de
activitate structură
operativă

Indiferent de felul ei – inductivă, deductivă și analogică – metoda are
următoarele etape:
a) confruntarea cu o situație problemă, etapă în care se realizează
declanșarea dorinței lor de căutare și explorare;
b) realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea și
interpretarea datelor, utilizarea operațiilor gândirii și evidențierea
noului;
c) verbalizarea generalizărilor și formularea concluziilor;
d) exersarea în ceea ce s -a descoperit, etapă care constă în aplicarea
celor descoperite în noi contexte situaționale.

Metodă: Analiza SWOT

Rezultatul învățării: Prezintă atribuțiile și responsabilitățile personalului în
cadrul unității economice
Deprindere: Identificarea atribuțiilor și responsabilităților personalului.
Cu ajutorul unei analize SWOT elevii își pot iden tifica punctele tari și slabe

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 44/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

pentru exercitarea unei profesii, conform unei fișe a postului.
Întrebări orientative pentru identificarea răspunsurilor la factorii
interni și externi:

Factori
interni PUNCTE TARI  Care sunt avantajele ?
 Ce este mai bine re alizat decât în
cazul….?
 Ce capacități sau abilități
dezvoltă?
PUNCTE SLABE  Ce ar putea fi îmbunătățit?
 Ce nu faci bine?
 Ce văd cei din jur ca fiind puncte
slabe?
 Ce ar trebui să eviți din
experiența trecută?
Factori
externi OPORTUNITAȚ
I  Care sunt con dițiile favorabile
desfășurării proiectului,
strategiei…etc.?
 Care este avantajul concurențial?
AMENINȚĂRI  Care sunt obstacolele în
realizarea …?
 Care sunt schimbările globale
care pot afecta …?
 În ce mod te poate afecta
negativ activitatea …?

Identificarea temelor cu un conținut tematic obligatoriu de
dezbătut face -to-face cu elevii

1. Explicarea noțiunilor teoretice privind patrimoniul :
 Prezentarea conținutului elementelor patrimoniale
 Definirea noțiunii de bilanț
 Precizarea caracteristicilo r activului și pasivului etc.

2. Prezentarea contului
 Definirea contului și forma acestuia
 Prezentarea și explicarea conținutului elementelor unui cont (sold
inițial, rulaj, total sume, sold final)
 Precizarea regulilor de funcționare ale conturilor
 Coresp ondența conturilor
 Precizarea elementelor urmărite în analiza contabilă
 Definirea articolelor contabile și prezentarea tipurilor de articole
contabile
 Înregistrarea cronologică în Registrul Jurnal etc.

3. Documentele justificative
 Definirea documentelor
 Tipuri de documente folosite în activitatea financiar -contabilă
 Completarea împreună cu elevii a celor mai utilizate tipuri de
documente (facturi, avize de însoțire, fișe de cont, stat de plată etc.)

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 45/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Identificarea temelor pentru studiul individual

1. Legislația privind TVA în vederea identificării:
 Cotelor de TVA
 Plătitorilor de TVA
 Operațiilor care sunt scutite la plata TVA
 Deductibilității TVA
 Momentului exigibilității TVA
 Aspectelor specifice privind tranzacțiile intracomunitare etc.

2. Aspectelor d in Codul muncii și Codul fiscal privind remunerarea
personalului:
 Întocmirea contractelor de muncă
 Sporuri ce pot fi acordate în funcție de activitatea desfășurată de un
angajat (industria metalurgică, construcții, minerit, instituții publice
etc.)
 Când se acordă deduceri personale
 Cum se stabilește baza de calcul pentru impozitul pe salarii etc.

3. Aspecte privind determinarea impozitului de profit :
 Ce înseamnă cheltuieli nedeductibile?
 Ce deduceri fiscale sunt stabilite prin Codul fiscal?
 Pe ce perioadă se pot recupera pierderi din anii anteriori? Etc.

Construirea unui plan de studiu individual menit să orienteze elevul
în inițiativa individuală, dar și să constituie baza pentru evaluarea
ulterio ară a gradului în care elevul a asimilat esența temei de
studiat .

Adepții studiului individual susțin că „temele pentru acasă” pot ajuta
la dezvoltarea autodisciplinei și a abilităților de organizare. Nu există totuși
studii certe.
În ceea ce privește studiul individual, există câteva considerente ce
trebuie a vute în vedere:
 tipurile de teme de studiu individual și cantitatea trebuie
modificate continuu;
 evaluarea temelor pentru acasă nu trebuie să reprezinte
mare parte din evaluarea finală, deoarece nu toți elevii provin
din aceleași medii sociale;
 temele de lucru individuale trebuie stabilite la sfârșitul orelor
și nu pe parcursul acestora, pentru a evita eventualele
neînțelegeri de către elevii care se organizează mai greu;
 temele trebuie să aibă un scop precis și să fie clar formulate;
 nu trebuie să consume foarte mult timp, trebuie lăsat timp
pentru activități extracurriculare. Nu trebuie ocupat timpul
liber numai cu studii individuale;
 feedback -ul este absolut necesar;
 oferirea de soluții ajutătoare, de exemplu: răspundeți la 8
întrebări din 10 sau alegeți un partener cu care să lucrați în

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 46/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

echipă.

O altă modalitate de evaluare a gradului de îndeplinire a unor sarcini, o
reprezintă completarea unei „Fișe de evaluare individuală”

Model

Fișă de evaluare individuală

Nume și prenume elev: ………….. ……………………..
Clasa : …………………………………………………………

Disciplina:

1. Astăzi am reușit să …….

2. Dificultățile cele mai mari le -am avut la ……..

3. Cel mai ușor pentru mine a fost ………… .

4. Am învățat cum să …………..

5. Aș dori să aflu mai multe despre ………….

6. Mai am de rezolvat ………………..

7. Voi solicita ajutor la ………………

8. Voi căuta informații despre …………..

9. Dacă mi -aș da O NOTĂ pentru activitatea desfășurată astăzi
aceasta ar fi ………….

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 47/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

2.2. Strategii de predare – învățare a lecțiilor de contabilitate

Obiectivele operaționale – după abordarea acestui subcapitol veți fi capabili:
 să descrieți o gamă largă de strategii de predare;
 să evalua ți gradul de adecvare a strategiilor de predare la stilurile de învățare, în
raport cu percepția/satisfacția elevului, cu succesul și rata de retenție;
 să argumentați necesitatea de a aborda noi metode de predare -învățare;
 să realizați o analiza a factorilor ce influențează decizia de utilizare a unei sau altei metode
de
predare -învățare;
 să fiți familiariza ți cu metode, tehnici și procedee de eficientizare a învățării

Conținutul subcapitolului:
Strategii de p redare – învățare adecvate tipurilor de lec ții
Strategii didactice inovative
Metode activ -participative în activitatea de predare -învățare:
Aplicații practice comparative – de organizare și desfășurare a activității
didactice

CASETA NOȚIUNILOR DE CONTABI LITATE
CONȚINUTUL CURRICULAR TERMENII CHEIE
STRATEGIA DIDACTICĂ reprezintă modalitatea de alegere, îmbinare
și aplicare a metodelor, tehnicilor, procedeelor didactice în moduri de
organizare diferite ale procesului educațional în funcție de situațiile
diferite de învățare, de particularitățile de vârstă și individuale ale
subiecților educaționali.
Cele mai eficiente strategii didactice sunt cele diferențiate și
personalizate în funcție de nivelul școlar, de tipul de școală, de forma
de specializare, de cl asă, de profesorii și elevii care vor pune în practică
aceste strategii.

METODA DE PREDARE -ÎNVĂȚARE este modalitatea de lucru, cu
caracter multifuncțional, care:
– este selecționată de formator și pusă în aplicare împreună cu
formabilii, în lecții și în activitatea extra -didactică, în beneficiul
formabililor;
– presupune în toate cazurile colaborarea dintre formator și formabili;
– se utilizează diferențiat, în funcție de interesele, nevoile și nivelul
formabililor și în scopul prioritar al formării acest ora;
– îl atestă pe formator ca realizator al conținuturilor, ca animator și
evaluator al procesului respectiv.
Principiile curriculumului bazat pe competențe are în vedere
următoarele aspecte: Strategia didactică

Metoda de
predare -învățare

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 48/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

 favorizează primordial procesul de învățare, în defavoarea cel ui de
predare;
 definește ce trebuie să dobândească elevii în termeni de
cunoștințe,
abilități și competențe, pentru a li se conferi o calificare;
 definește competențele sau rezultatele învățării care trebuie
dobândite
în termeni de criterii de pe rformanță clar exprimate, ușor de utilizat în
vederea evaluării elevilor .
În contextul în care se acordă întâietate procesului de învățare în
defavoarea celui de predare, se pune problema trecerii de la metodele
tradiționale de predare la cele moderne de p redare –învățare.
În timp ce metodele tradiționale sunt centrate pe profesor (elevul
adaptându -se la stilul de predare al profesorului), metodele moderne
sunt centrate pe elev și facilitează procesul de învățare, stimulează
interesul acestuia, gândirea cr eativă, aptitudini și atitudini exploratorii,
independență, comportament participativ, învățare aplicată.
În categoria metodelor tradiționale se încadrează: expunerea
didactică, conversația didactică, demonstrația, observarea, lucrul cu
manualul, exercițiu l;
Între metodele moderne amintim: algoritmizarea, modelarea,
problematizarea, studiul de caz, metodele de simulare (jocuri,
învățarea pe simulator), învățarea prin descoperire

“TRADIȚIONAL” MODERN
 În predarea tradițională
primează informaționalul .
 Ipoteza: se presupune că cel
ce cunoaște informațiile poate
opera cu ele la un nivel
satisfăcător.
 Enciclopedismul cunoașterii
este imposibil de atins, dar
posibil de a fi accesat.
 Dezideratul școlii moderne
vizează înzestrarea elevului cu un
ansamblu s tructurat de
competențe funcționale.
 Dominanta activității didactice
trece pe asimilarea
instrumentelor de accesare și
prelucrare a informațiilor.

PROFESORUL “TRADIȚIONAL” PROFESORUL MODERN
Strategii didactice
centrate pe predare Strategii didac tice
centrate pe învățare
 Expune, ține prelegeri.
 Facilitează și moderează
învățarea.
 Impune puncte de vedere.
 Ajută elevii să înțeleagă
și să explice punctele de vedere.
 Se consideră și se manifestă
“ca
un părinte”.  Este partener în învățare.

ELEVUL “TRADIȚIONAL” ELEVUL MODERN
Strategii didactice
centrate pe predare Strategii didactice
centrate pe învățare

Metodele
tradiționale

Metodele moderne

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 49/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

 Urmărește prelegerea,
expunerea, explicația  Exprimă puncte de vedere
proprii.
 Încearcă să rețină și să
reproducă ideile auzite.  Realizea ză un schimb
de idei cu ceilalți.
 Acceptă în mod pasiv ideile
transmise.  Argumentează, pune și își
pune
întrebări cu scopul de a înțelege
 Lucrează izolat.  Cooperează în rezolvarea
sarcinilor de lucru.
Cu toate criticile aduse metodelor tradiționale, el e au continuat să
rămână de actualitate, în timp ce metodele moderne nu le -au înlocuit
pe cele clasice ci s -au adăugat acestora, în diferite combinații între
clasic și modern.
Cum alegem metoda de predare -învățare?
Eficiența unei metode depinde, în mare mă sură, de adecvarea sa la
situația concretă de învățare. De regulă, atunci când proiectăm o
activitate didactică, ne întrebăm care ar fi cele mai potrivite metode.
Decizia privind alegerea metodei este influențată de:
 obiectivele învățării;
 conținutul înv ățării (volumul de informații, gradul de
abstractizare);
 specificul clasei de elevi (numărul de elevi dintr -o clasă,
experiența anterioară, așteptările sau interesele lor etc.);
 resursele materiale disponibile (echipamente, spațiu,
materiale);
 timpul dispo nibil;
 potențialul cadrului didactic de a utiliza o anumită metodă.
În urma unei activități de învățare reținem:
 10% din ceea ce citim;
 20% din ceea ce auzim;
 30% din ceea ce vedem;
 50% din ceea ce vedem si auzim in același timp;
 80% din ceea ce spunem;
 90% din ceea ce spunem si facem în același timp.
Ce stiluri de învățare cunoaștem?
Contabilitatea, ca disciplină economică, se caracterizează printr -un
conținut bine sistematizat și algoritmizat astfel încât operaționalizarea
obiectivelor educaționale nu rid ică probleme. Atingerea obiectivelor
este facilitată și de faptul că această disciplină are conexiuni nemijlocite
cu realitatea concretă (activitatea și mediul în care activează o
entitate) și cu experiența empirică a elevilor, pot fi găsite numeroase
exem ple de situații în care elevii să dovedească dacă și în ce măsură au
asimilat cunoștințele. Sesizând și analizând realități economice, elevii
au posibilitatea de a aplica, pornind de la un material informațional
concret (concepte specifice domeniului), cun oștințele și capacitățile
învățate. La rândul lor, profesorii au posibilitatea de a face apel la
latura aplicativă a cunoștințelor de contabilitate, de a pune elevii în
situații reale de viață, de a -i stimula să ridice și să rezolve probleme,
analizând fenomene economice reale prin prisma conceptelor, legilor și
raționamentelor economice.
În prezentarea și exemplificarea strategiilor de predare – învățare a

Stiluri de învățare
de bază:
vizual, auditiv și
tactil -chinestezic .

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 50/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

lecțiilor de contabilitate vom porni de la gruparea propusă de I.
Cerghit, care identifică trei cate gorii de metode didactice,
corespunzător celor trei surse principale ale învățării, și anume:
A. metode bazate pe comunicare (orală, scrisă și audio – vizuală);
B. metode bazate pe explorarea sistematică a realității;
C. metode bazate pe acțiunea practică.
Dintre a ceste metode ne vom opri în mod deosebit numai asupra
acelora considerate moderne.
PRELEGEREA
Scopul prelegerii nu este să fie rostită, ci să sprijine elevii în procesul
de învățare. Ar trebui să se țină seama de câteva aspecte, și anume:
 tema și conținut ul prelegerii trebuie să fie distribuite în prealabil
(manual, electronic, web, etc);
 pot fi integrate în prezentare materiale audio -video sau
ilustrații,diagrame etc.;
 este bine ca subiectul prelegerii să rămână deschis: profesorul nu
are toate răspunsuri le și nu este singurul cunoscător al subiectului.
Elevii pot contribui cu exemple, particularizări sau extrapolări;
 formulați ideile clar și punctați aspectele principale (prin intonație,
mimică, gesturi, materiale audio -video etc.).
METODA STUDIULUI DE CA Z constă în confruntarea elevului cu o
situație reală de viață, prin a cărei observare, înțelegere, interpretare,
urmează să realizeze un progres în cunoaștere. „Cazul” ales trebuie să
fie autentic, reprezentativ, accesibil, să conțină o problemă de rezolv at
prin adunare de informații și luarea unei decizii.
De exemplu: Studiul de caz “Contabilitatea decontărilor cu bugetul
privind TVA”. Profesorul divizează clasa in grupuri mici. La un grup (sau
la toate grupurile) se distribuie 10 facturi fiscale completa te pentru una
și aceeași lună, dintre care 5 sunt întocmite pentru operațiuni de
achiziții de bunuri, iar altele cinci pentru operațiuni de livrări de bunuri;
o declarație privind TVA pentru luna precedentă completată, câte o filă
din jurnalul de cumpărări și jurnalul de vânzări. Sarcina grupului este
de a întocmi articolele contabile în baza facturilor, de completat jurnalul
de vânzări și jurnalul de cumpărări, de calculat datoria sau creanța față
de buget și de întocmit decontul de TVA.
METODA PROIECTELOR se bazează pe anticiparea mentală și
efectuarea unor acțiuni complexe, legate de o temă impusă sau aleasă
de elevi. Activitatea elevilor se desfășoară în mod independent,
individual sau în grup, într -un timp mai îndelungat (o săptămână, o
lună etc.), pres upune un efort de informare, investigare, proiectare sau
elaborare și se soldează în final cu prezentarea unui produs finit
(dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat (de aceea, proiectul
se întâlnește și ca metodă complementară de evaluare).
De exemplu se repartizează ca lucrul înafara clasei cu prezentarea în
clasă, fie individual, fie în grup proiectul cu tema Contabilitatea
calculării salariului unui angajat, a reținerilor din salariu și a
contribuțiilor angajatorului.

METODA ACVARIULUI este o tehnica ce evaluează comportamentul
studentului în cadrul unei activități de învățare organizată în grup.
Obiective: rezolvarea creativă a unei sarcini de învățare și evaluare a

Prelegerea

Metoda studiului
de caz

Metoda proiectelor

Metoda acvariului

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 51/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

comportamentelor individuale și de grup
Etape: 1. Organizarea elevilor în d ouă grupuri: grupul “peștilor” –
cercul interior și grupul “observatorilor” – cercul exterior;
2. Realizarea activității propuse în cercul interior
Cerințe pentru elevii din cercul interior – lucrează timp de 10 minute în
rezolvarea sarcinii av ând la dispoziție materialele informative adecvate,
rezolvă sarcina de lucru, ascultând cu interes ideile colegilor de grup.
Cerințe pentru elevii din cercul exterior – observă comportamentul unui
singur coleg din cercul interior și activitatea întregului grup, formulează
întrebări pentru studenții “pești”, nu critică , explică demersul folosit de
elevii “pești” pentru rezolvarea sarcinii, descrie comportamentul
elevilor “pești”, răspund la întrebările adresate de studentul “pește”.

METODA MODELĂRII (care face parte din categoria metodelor bazate
pe explorarea sistematică a realității) poate fi aplicată la disciplina
Contabilitate prin construirea unor modele ilustrative care să ajute la
înțelegerea și asimilarea cunoștințelor necesare elevilor și formarea , pe
această bază a unor priceperi și deprinderi. De exemplul, modelul de
funcționare a contului de Profit și pierdere, care oferă informații pentru
calculul soldurilor intermediare de gestiune, așa cum este redat în
figura de mai jos:

Figura nr. 2.1. Funcționarea contului de Profit și pierdere

Inovarea didactică este un proces în derulare. Principala concluzie este
că, în momentul de față, cadrele didactice nu sunt convinse încă de

Metoda modelării

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 52/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

valoarea acestor metode. Elevul trebuie pus permanent în situația de a
face, a judeca, a coopera, a da răspunsuri, a avea păreri, a analiza
situații, a identifica soluții corecte și corelate cu realitatea
de moment, din care apoi descoperă cunoștințele noi. Nu este cazul să
absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor clasice. Un
adevărat profesionist în predare -învățare (pentru oricare din discipline)
va trebui să știe să adapteze demersul didactic. Sunt lecții care în mod
cert produc performanțe superioare numai cu ajutorul metodelor
moderne, dar sunt și lecții în care prezența acestora nu este
obligatorie. Interesul elevilor, dar cred că și a profesorului pentru lecții
crește ori de câte ori sunt folosite metode noi în predare. Prestanța
profesorului care le folosește este și ea, în mod sigur, mai ridicată.

TEME DE REFLECȚIE ȘI ACTIVITATE ON -LINE

 Precizați importanța activității de proiectare didactică
 Justificați necesitatea proiectării didactice
 Exemplificați și explicați etapele activității de proiectare didactică
 Prezentați opinia dumneavoastră privind activitatea de proiectare didactică
 Prezenta ți, din perspectivă proprie, alegerea unei strategii de predare -învățare
 Exemplifica ți metodele moderne de predare -învățare pe disciplina contabilitate

CASETA DIDACTICĂ
INDICATORI DIDACTICI
Obiective operaționale
Op.1. – să identifice etapele proiectării didactice
Op.2 . – să prezinte tipurile de lecții și să le precizeze
pe cele care pot fi utilizate cel mai bine pentru
predarea disciplinelor de contabilitate
Op.3. –să identifice aspectele specifice discipline i
contabilitate și să precizeze impactul acestora în
proiect area didactică
Op.4. – să explice proiectarea diferențiată a „predării –
învățării”
Op.5. – să identifice temele obligatori i de dezbătut
face-to-face cu elevii
Op.6. – să precizeze temele care se pretează studiului
individual
Op.7. – să descrie o gamă largă de strategii de
predare;
Op.8. – să evalueze gradul de adecvare a strategiilor
de predare la stilurile de învățare, în raport cu
percepția/satisfacția elevului, cu succesul și rata de
retenție;
Op.9. – să argumenteze necesitatea de a aborda noi
metode de predare -învățare;
Op.10. – să realizeze o analiză a factorilor ce
influențează decizia de utilizare a unei sau altei
metode de predare -învățare; Sarcini didactice
Sd.1. – explicaț i etapele proiectării didactice
Sd.2. –exemplificați tipurile de lecții

Sd.3. –formulați 3 aspecte specifice disciplinei
de contabilitate

Sd.4. –explicați proiect area diferențiată a
predării -învățării
Sd.5. – prezentați temele obligatoriu de
dezbătut f ace-to-face cu elevii
Sd.6. – identificați și alte teme care se
pretează studiului individual
Sd.7. – enunțați câteva strategii de predare

Sd.8. – prezenta ți modul de evaluare a
gradului de adecvare a strategiilor de predare
la stilurile de învă țare

Sd.9. – enunțați argumente pentru utilizarea
unei metode noi de predare -învățare
Sd.10. – analiza ți factorii ce influen țează
decizia de utilizare a unei metode de predare
învățare

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 53/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Op.11. – să fie familiarizați cu aceste metode, tehnici
și procedee de eficientizare a învățării

OBS: în funcție de profilul, interesul, dar și
capacitatea grupului de participanți cu care se
lucrează, cadrul didactic poate aborda doar unele din
aceste obiective, formula altele sau reformula sau
rearanja pe acestea. Sd.11 – exemplifica ți predarea unei lec ții prin
alegerea unei metode moderne

OBS: sarcina didactică este formulată în așa fel
încât activitatea cerută cadruluididactic
participant la formare să ducă în mod direct la
îndeplinirea obiectivului operațional stabilit și
urmărit.
Metode și procedee didactice
conversația, explicația, stud iul de caz,
problematizarea, modele de proiecte
Mijloace didactice
video -proiector, laptop, prezentare power
point, coli A3, creioane colorate
Forme de organizare a clasei
colectiv -dirijat
pe grupe
independent Timp
10 ore
20 ore
10 ore
Total 40 ore
EXEMPLIFICARE INSTRUCTIV -EDUCATIVĂ
Modelul I
Obiectivul operațional : Să identifice etapele proiectării didactice

Sarcina didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Timp Evaluare

Sd.1: Explicați
etapele proiectării
didactice

Ce voi fac e?
– să precizeze rolul
contului
– să descrie regulile
de funcționare a
conturilor
– să utilizeze planul
de conturi
– să identifice
etapele analizei
contabile
– să distingă tipurile
de articole contabile
– să completeze
Registrul Jurnal

Cu ce voi face?
Informații privind
contul; abilitatea de
a utiliza contul și
interpretarea
informațiilor
furnizate de
acestea; clasa de
elevi cu capacități,

conversația
euristică

expunerea

explicația

exercițiu

studiul de caz

problematizarea

video –
proiector

laptop

prezentare
power -point

coli A3

creioane
colorate

colectiv -dirijat

120
min

Identificarea
corectă a
etapelor
proiectării
didactice

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 54/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

interese diverse;
manualul, planul de
conturi, laptop,
videoproiector,
prezentare
schematică power –
point

Cum voi fac e?
Utilizarea
întrebărilor deschise
pentru identificarea
prin descoperire a
informațiilor ce vor
fi transmise;
prezentarea
formularului de
Registru Jurnal și
exemplificarea
modului de
completare

Cum voi ști dacă
ceea ce trebuie
făcut a fost făcut?
Exerciț ii de
verificare a
informațiilor
transmise

Sd 2: Întocmiți
trei modele de
proiecte didactice,
pentru trei tipuri
de lecții .

Lucrul pe
grupe

30 min

Proiecte
didactice –
elaborate

Descrierea interacțiunii cadru didactic -educabil ( Acest paragraf sprijină cadrul didactic în
derularea procesului instructiv -educativ)

Proiect didactic pentru o Lecție mixtă – schiță

Unitatea de învățare: Contul contabil
Tema: Analiza contabilă și articolul contabil
Competența generală : Înregistrarea operațiilor economice în contabilitate
Competențe specifice:
– să identifice conturile de acti v și de pasiv;
– să efectueze analiza contabilă a operațiilor economice pe baza documentelor justificative
– să aplice regulile de funcționare ale conturilor și să întocmească articole contabile ;
Tipul lecției: mixtă
METODE ȘI PROCEDEE:
Expunerea, conversa ția euristică, explicația, exercițiul, problematizarea.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
– manual
-fișe de lucru individual
– plan de conturi
– Registru Jurnal
-Tabla și creta
DURATA LECȚIEI: 50 minute

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 55/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

LOCUL DE DESFĂȘURARE: cabinet de contabilitate
DESFĂȘURAREA LEC ȚIEI
1. MOMENT ORGANIZATORIC:
– prezența
– condiții didactico -materiale
– aspecte ale disciplinei
Profesorul va capta atenția prin adresarea formulei de salut.
2. DESFĂȘURAREA LECȚIEI:
2.1. Verificarea cunoștințelor din lecția anterioară (15 minute)

– Pentru a putea evalua toți elevii, se distribuie o Fișă de lucru individual, pe baza căruia elevii vor
fi notați .
-Profesorul verifică dacă toți elevii delimitează corect elementele patrimoniale pe structuri de Activ și
Pasiv

Fișa de lucru
Timp de lucru : 15 minute
Se acordă 1 pct din oficiu

I. Indicați care din următoarele elemente patrimoniale desemnează active și care pasive: 3 pct.
1. Numerar în valută;
2. Echipamente informatice;
3. Obligațiuni emise și răscumpărate;
4. Avansuri acordate personalului;
5. Rețineri din salarii datorate terților;
6. Capital social;
7. Avansuri de trezorerie;
8. Contribuția unității la asigurările sociale;
9. Rezultat reportat;
10. Titluri de participare;
11. Clienți -creditori;
12. Provizioane pentru litigii.
Notă : Se vor folosi prescurtările A pentru active și P pentru pasive.

II. Arătați căror categorii de active aparțin următoarele elemente patrimoniale: 3 pct.
1. Terenuri;
2. Efecte de primit de la clienți;
3. Licențe;
4. Creanțe imobilizate;
5. Clienți;
6. Furnizori – debitori;
7. Construcții;
8. Programe informatice;
9. Mărfuri;
10. Mijloace de transport;
11. Acreditive;
12. Alte creanțe sociale.
Notă: Se vor folosi prescurtările: An = Active fixe necorporale, Ac = Active fixe corporale, Af
=Active financiare, Acm = Active curente materiale, Acd = Active curente în decontare, Act
= Active cur ente de trezorerie.

III. Indicați căror categorii de pasive aparțin următoarele elemente patrimoniale: 3 pct.
1. Profit sau pierdere;
2. Furnizori;
3. Impozit pe profit;
4. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni;
5. TVA colectată;

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 56/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

6. Personal – salarii datorate;
7. TVA de plată;
8. Clienți – creditori;
9. Capital subscris vărsat;
10. Provizioane;
11. Împrumuturi pe termen scurt;
12. Rezultat reportat.
Notă: Se vor folosi următoarele notații: Cp = Capitaluri proprii, P = Provizioane, D = Datorii

2.2 Prezentarea noilor cunoștințe

Profesorul v a întocmi o schemă pe tablă:

Analiza contabilă și articolul contabil

Analiza contabilă este un demers logic prin care se cercetează fiecare operație în parte cu scopul de
a se determina toate elementele necesare în vederea precizării conturilor corespon dente debitoare și
creditoare pentru a reflecta modificările respective.
În cadrul analizei contabile se rețin următoarele elemente:
(a) conturile care intră în funcțiune;
(b) sensul modificării (sporire sau reducere);
(c) caracterul conturilor (conturi de activ sau conturi de pasiv);
Pe baza regulilor de funcționare a conturilor și a elementelor de mai sus se deduce: (d) pe care
parte a contului se face înregistrarea, pe debit sau pe credit.

Articolul contabil și înregistrarea cronologică în Registrul Jur nal
Rezultatul operației de analiză contabilă se concretizează într -un articol contabil . Articolul contabil
cuprinde:
(a) data înregistrării;
(b) titlul articolului;
(c) explicația;
(d) sumele.
După structura titlului articolului contabil sau a formulei co ntabile se disting:
 articole contabile simple (în care titlul articolului este alcătuit dintr -un singur cont care se
debitează și un singur cont care se creditează);
Contul debitor = Contul creditor
 articole contabile compuse (în care titlul articolului poate fi format fie dintr -un singur cont
care se debitează și două sau mai multe conturi care se creditează, fie din două sau mai
multe conturi care se debitează și un singur cont care se creditează);
Contul debitor = % sau % = Contul creditor
Contul creditor 1 Contul debitor 1
Contul creditor 2 Contul debitor 2
………………… ………………..
Contul creditor n Contul debitor n
 articole contabile complexe sau mixte (în ca re titlul articolului este format din două sau mai
multe conturi care se debitează și două sau mai multe conturi care se creditează).
% = %
Contul debitor 1 Contul creditor 1
Contul debitor 2 Contul creditor 2
……………….. …………………
Contul debitor n Contul creditor n

Funcție de scopul pentru care au fost întocmite se întâlnesc:
 articole (formule) contabile curente efectuate pentru opera țiile care au loc în mod curent în
cadrul institu ției;
 articole (formule) contabile de stornare (corectare). Stornarea este acțiunea de rectificare a

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 57/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

unei înregistrări contabile efectuate greșit sau a unor valori care figurează în contabilitate la
un nivel ce nu corespunde realității. Înregistrările contabile nu pot fi corectate prin ștergerea
sau tăierea sumelor înregistrate în conturi și înscrierea sumelor corecte. Astfel formulele
contabile de stornare (de corectare) pot fi:
a) articole sau formule de stornare în negru constau în anularea înregistrării efectuate
anterior greșit, prin inversarea conturilor corespondente din formula contabilă respectivă și
apoi întocmirea și înregistrarea formulei contabile corecte;
b) articole sau formule de stornare în roșu presupun anularea unei formule contabile
efectuate anterio r greșit prin întocmirea și înregistrarea unei noi formule contabile similară cu
cea eronată, însă cu sumele înscrise în roșu (sau în negru, dar încadrată în chenar).
Înscrierea unei sume în roșu are semnificația în contabilitate a unor valori cu semnul mi nus,
având ca efect anularea sumei înscrisă anterior în mod eronat.
Înregistrarea cronologică poate fi definită ca înscrierea articolelor contabile în ordinea datelor
calendaristice la care s -au efectuat operațiile reflectate de acestea într -un registru ob ligatoriu care
poartă numele de Registru -jurnal . Modelul unei pagini din Registrul -jurnal cu opt coloane se prezintă
astfel:
Nr.
crt. Data
înreg. Documentul
(felul, nr.,
data) Explicații Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report

În scop didactic se poate utiliza forma abreviată a Registrului -jurnal care se prezintă astfel:

Nr.
crt.
Conturi debitoare data
=
Conturi creditoare
Sume
debitoare
Sume
creditoare
Explicația

2.3 Fixarea volumului noțional
Profesorul pune întrebări și solicită exemple pentru a verifica modul în care elevii și -au însușit
cunoștințele și se va completa schema de la tablă.
– Definiți contul.
– Precizați regulile de funcționare ale conturilor.
– Prezentați eta pele analizei contabile.
– Prezentați tipurile de articole contabile.

2.4 Munca independentă (cu stabilirea rezultatului corect)
Problema de rezolvat în clasă:
1. O întreprindere comercială, neplătitoare de TVA, cumpără mărfuri, conform facturii, în valo are de
5.000 lei:
Contul Felul contului Sensul
modificării Partea contului care
se modifică
371 „Mărfuri” Cont de activ Sporire Debit
401 „Furnizori” Cont de pasiv Sporire Credit

1
371 „Mărfuri” data
=
401 „Furnizori”
5.000
5.000
Achiziția mă rfurilor pe bază de factură

2. Se achită, pe baza ordinului de plată și extrasului de cont, contravaloarea mărfurilor achiziționate
anterior:

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 58/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Contul Felul contului Sensul
modificării Partea contului care
se modifică
401 „Furnizori” Cont de pasiv Scade Debit
5121 „Conturi la bănci în lei” Cont de activ Scade Credit

2.
401 „Furnizori” data
=
5121 „Conturi la bănci în lei”
5.000
5.000
Achitarea contravalorii mărfurilor achiziționate pe baza de
ordinului de plată și extrasului de cont

TEME DE REFLECȚIE ȘI ACTIVITATE ON -LINE

 Proiectați obiective operaționale pentru lecțiilde contabilitate
 Elaborați pentru fiecare din obiectivele operaționale stabilite mai sus, două sarcini didactice, una
centrată pe activitatea elevului și cealaltă pe activitatea cadrului didactic. Aplicați aceste obiective cu
grupurile dumneavoastră de elevi și apoi comparați eficiența lor în raport cu obiectivul propus.
Explicați rezultatul
 Realizați pentru alte două obiective operaționale câte două modele instructiv -educative pe baza
exemplelor de mai sus. Folosiți metode interactive.
 formulați și alte motive în alegerea unei metode de predare – învățare
 formula ți și alte obiective opera ționale în discutarea strategiilor de predare -învățare și elaborați
pentru fiecar e din obiectivele operaționale câte o sarcină didactică
 realizați pentru alte două obiective operaționale câte două modele instructiv -educative pe baza
exemplelor de mai sus. Folosiți metode interactive

Autoevaluare:
parcurgerea capitolului al doilea vă ajută să cunoașteți noțiunile teoretice privind activitatea de
proiectare didactică a lecțiilor de contabilitate și strategiile de predare -învățare a acestora și să
gândiți, organizați și desfășurați interactiv pentru/și cu elevii de liceu procesul instruc tiv-
educativ al predării disciplinelor de contabilitate.

 Formulați obiective operaționale pentru tema amortizarea imobilizărilor corporale
 Elaborați sarcini didactice interactive pentru obiectivele operaționale formulate
 Stabiliți legătura între indicator ii didactici stabiliți într -un model instructiv -educativ
interactiv pentru predarea problematicii amortizării imobilizărilor corporale
 Realizați un proiect de lecție complet, pentru 50 min., pe tema amortizării imobilizărilor
corporale
 Prezentați într -un proiect de unitate de învățare întreaga problematică a amortizării
imobilizărilor corporale

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 59/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Capitolul 3. ACTIVITATEA DE EVALUARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI
CONTABILITATE

Prof.dr.Iuliana Țugui
Prof.dr.Gabriela Țiplic

Capitolul 3: dorește s ă descrie și să utilizeze eficient metode și instrumente de evaluare în
cadrul disciplinei contabilitate

3.1.Aspecte conceptuale. Evaluarea de proces și evaluarea de sistem
3.2.Forme de evaluare
3.3.Instrumente de evaluare
3.4.Metode și procedee de evaluare și autoeva luare utilizate în funcție de
specificul disciplinei contabilitate
3.5.Metodologia elaborării itemilor
3.6.Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate

Capitolul 3prezintă aspecte teoretice privind conceptul, formele, inst rumentele, metodele și
procedeele de evaluare și autoevaluare .Pe parcursul acestui capitol cursantul va face
cunoștință cu noțiuni teoretice și practice privind instrumentele de evaluare, metodologia de
elaborarea itemilor, iar la sfârșit va elabora și aplica la clasă diferite procedee de evaluare.

Preambul la capitolul 3
Evaluarea este un proces complex în care sunt colectate, prelucrate și analizate date,
informații privind starea unui sistem, a unei activități dintr -un anume domeniu. In literatura de
specialitate se apreciază că evaluarea presupune compararea rezultatelor unei activități
didactice cu obiectivele/competențele avute în vedere la desfășurarea demersului didactic. Este
de reținut că evaluarea este un proces care nu se reduce doar la notar e ci facilitează emiterea
unor judecăți de valoare pe baza cărora se pot emite decizii, pot fi întreprinse noi acțiuni
didactice. De aceea, evaluarea apare ca parte componentă a procesului instructiv -educativ, iar
în funcție de strategiile abordate va con duce la optimizarea activității didactice.
Deci, evaluarea permite cadrului didactic să primească informații despre nivelul de
pregătire al cursantului prin compara ție cu cerin țele programei școlare/ de studiu.

Bibliografie selectivă

1. Bocoș M.,Jucan D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere
și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura PARALELA 45, Pitești, 2008 .
2. Ciobanu O, – Didactica disciplinelor economice , Editura ASE, București, 2008, pag . 52-60.
3. Cucoș C -tin, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași, 2008 .
4. Cucoș C -tin. ( coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice,
Editura Polirom, Iași, 2009 .
5. Druță M. Didactica disciplinelor economice , Editura ASE B ucureșt i, 2002, pag . 25-42.
6. Istrate E, Metodica predării specialității , Editur a Academiei, București, 2001, pag . 30-60.
7. Jinga, I (coord.) Evaluarea performanțelor școlare ,Editura ALL, București, 1998, pag . 30-
60.
8. Niță C.(coord.) Ghid de evaluare la matema tică, Editura Didactică, București, 2005, pag.
9-12.
9. Stoica A, Evaluarea curentă și examenele -Ghid pentru pro fesori, SNEE, București,2001,
pag. 30-47.

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 60/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

10. Țepelea A, Ioniță F, Gavrilă R., Evaluarea continuă la clasă, Edu cația 2000+, București,
2009, pag. 7-12.
11. Velea, Luciana -Simona, Evaluarea. Suport pentru formare de formatori, 2006, pag. 1-9.

Competență specifică : Utilizarea eficientă a instrumentelor de evaluare

Obiective o peraționale: după parcurgerea acestui capitol, cursanții vor fi capabili să:

 identifice etapele și formele evaluării
 elaboreze instrumente de evaluare în funcție de scop și particularitățile individuale și de
grup;
 recunoască avantajele și dezavantajele aplicării metodelor tradiționale și moderne de
evaluare;
 realizeze tipuri de itemi pentru evaluare;
 elaboreze teste de autoevaluare;
 elaboreze o strategie de evaluare pentru o lecție anume, la disciplina contabilitate.

CASETA NOȚIUNILOR DE CONTABILITA TE
CONȚINUTUL CURRICULAR TERMENI CHEIE
3.1 Aspecte conceptuale. Evaluarea de sistem și evaluarea de
proces

Evaluarea reprezintă acea parte integrantă a procesului de
învățământ, prin care, profesorul cuantifică eficiența întregului proces
instructiv e ducativ.
Evaluarea urmărește măsura în care elevii și -au format competențele
propuse în standardele de pregătire profesională.
Procesul de evaluare trebuie să urmărească gradul de dobândire a
rezultatelor învățării și nu nivelul de cunoștințe acumulate.
Evaluarea este o acțiune complexă care vizează modificările de
comportament la care sunt supuși elevii. Rezultatele așteptate de la
elevi, în urma realizării demersului didactic, vizează:
– cunoștințele acumulate (concepte, definiții, formule, fenomene,
produse, legi, principii, teorii);
– capacitățile intelectuale (raționamente, gândire divergentă,putere de
argumentare și interpretare, independență în gândire, creativitate)
-capacitățile acționale, de utilizare a cunoștințelor (priceperi,
deprinderi, abil ități, competențe);
– trăsăturile de personalitate (atitudini, comportamente, conduite).
Aceste rezultate sunt verificate și măsurate, apreciate conform unor
standarde de performanță , prin raportare la:
– finalitățile urmărite;
– nivelul clasei;
– posibili tățile fiecărui elev;
– nivelul existent la începutul procesului de instruire.

Evaluarea

Standarde de
performanță

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 61/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Standardele de performanță, numite și descriptori de performanță
sunt, criterii calitative de notare/concept operaționale active, iar în
școala românească (începând cu anul șc olar 1998 -1999), reprezintă
formulări, specificări cu privire la nivelul cunoștințelor, atitudinilor și
competențelor vizate prin obiectivele curriculare.
Având caracter normativ, standardele de performanță sunt repere utile
elevilor și profesorilor: elev ii iau act de așteptările și criteriile de
evaluare a performanțelor; profesorii își pot regla demersul didactic în
limitele impuse de standarde.
Pentru eficientizarea procesului de evaluare, se parcurg următoarele
etape :
 definirea și cunoașterea obiective lor instruirii
 identificarea și realizarea situațiilor de învățare în care elevii se
pot manifesta
 realizarea înregistrării și măsurării
 evaluarea și analiza datelor înregistrate
 concluzii și aprecieri diagnostice și prognostice
Deci, evaluarea este un pr oces deosebit de complex care presupune
compararea rezultatelor activității instructiv educative cu obiectivele
propuse (evaluarea calității), resursele utilizate (evaluarea eficienței),
rezultatele anterioare (evaluare de progres școlar). Astfel, ev aluarea
apare ca un proces, ca o activitate etapizată desfășurată în timp.
Evaluarea nu se rezumă doar la stabilirea performanțelor elevilor, ci
vizează întregul sistem educațional. Pe baza rezultatelor obținute de
elevi, în procesul de învățământ, se pot realiza comparații, aprecieri, se
emit decizii care să optimizeze întregul proces instructiv educativ. In
aceste condiții putem vorbi de o evaluare de proces și o evaluare de
sistem de învățământ.
Evaluarea de proces vizează întregul proces de învățământ sau
doar anumite componente ale acestuia: activitatea de predare
învățare, performanțele elevilor, calitatea demersului didactic.
Evaluarea de sistem vizează finalitățile procesului de învățământ:
curricula, forme de organizare, perfecționarea person alului didactic,
finanțarea și managementul școlar.
Între evaluarea de proces de evaluarea de sistem există relații de
intercondiționare.

3.2.Forme de evaluare

Deoarece în învățământul modern, evaluarea are caracter procesual,
profesorul trebuie să ad opte o strategie a evaluării, încercând să
răspundă unor întrebări “clasice”, de al căror răspuns depinde structura
demersului de evaluare, eficiența și relevanța actului de evaluare.
Succesiunea acestor întrebări poate fi următoarea:
 De ce evaluăm ?
– Pentr u îmbunătățirea performanțelor celor evaluați
– Pentru cunoașterea progresului și performanțelor obținute în
urma unui parcurs didactic
– Pentru îmbunătățirea performanțelor
– Pentru formarea deprinderilor de autoevaluare Descriptori de
performanță

Evaluare de proces

Evaluare de sistem
de învățământ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 62/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

– Pentru realizarea unei selecții
 Ce evalu ăm?
a) Sistemul de învățământ
– Măsura în care sistemul de învățământ funcționează
prin aplicarea politicilor educaționale, legislației
specifice (Legea Educației Naționale)
– Rezultatele aplicării politicii educaționale, dacă
acestea sunt în concordanță cu ceri nțele reale ale
societății
b) Procesul de învățământ
– Cunoștințe, aptitudini, deprinderi
– Obtinerea competențelor legate de un anume conținut
– Progresul școlar
 Pe cine evaluăm?
– Actori educaționali: elevi, studenți, cadre didactice
– Grupuri de persoane selectate după anume criteria
(vârstă, sex, nivel de instruire s.a)
 Cu ce scop evaluăm?
– Scop formativ/sumativ;
– pentru consiliere educațională/orientare profesională;
– pentru reglarea/autoreglarea activității; s.a.
 Cum evaluăm? Stabilind – în termeni clari și transp arenți –
parcursul demersului evaluativ prin :
– Examene
– Teste
– Probe orale
– Probe scrise
– Probe practice
– Studii de caz
– Monografii
– Portofolii
– Observare directă
– Etc
 Când evaluăm?
– La începul unui demers didactic
– Pe parcursul unui proces instructiv -educativ
– La sfîrșitul parcursului didactic
 Cu ce evaluăm?
– Cu instrumente de evaluare orală/scrisă/practică;
– Cu fișe de observație directă și sistematică
 Cine beneficiază de rezultatele evaluării? Elevii; absolvenții;
profesorii -evaluatori; părinții; conceptorii de cur riculum; factori
de decizie; autorități abilitate; etc.

În general se aplică trei strategii principale de evaluare :
1. Evaluarea inițială/predictivă realizată la începutul unui program
de instruire (an școlar, semestru, unitate de învățare). Este destin ată
identificării capacităților de învățare ale elevului, nivelului de pregătire
al acestuia, motivația pentru învățare, nivelul la care s -au format
deprinderile de muncă intelectuală și gradul de dezvoltare al acestora,
vocabularul economic format (volumu l și calitatea), capacitățile

Evaluare predictivă

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 63/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

cognitive (analiza, sinteza), disponibilitățile de comunicare și
relaționare etc. În funcție de rezultatele evaluării inițiale, profesorul va
decide ce metode și stil de predare va adopta, cum va organiza
activitatea (frontal, pe grupe de nivel, individualizat, combinat).
2. Strategia de evaluare formativă (continuă / pe parcurs /de
progres) – se realizează pe tot parcursul instruirii, în pași mici și
succesivi; asigură o periodicitate eficientă procesului de instruire, este
destinată identificării punctelor tari și slabe ale instruirii, determinând o
analiză suficient de obiectivă a mecanismelor și cauzelor eșecului sau
succesului școlar. Scopul evaluării formative este optimizarea „din
mers” a demersurilor educaționale ca urma re a analizării feedback -ului
produs), respectiv stabilirea nivelului la care se plasează rezultatele
parțiale față de cele finale preconizate a se produce.
3. Strategia de evaluare sumativă (cumulativă/ de bilanț ) – se
realizează la sfârșitul unei perioa de de instruire (semestru, an școlar,
ciclu de școlaritate). Principalul scop al oricărei evaluări sumative este
cel de a evidenția efectele, eficiența, rezultatele globale ale învățării.
Acest tip de evaluare evidențiază nivelul și calitatea pregătirii el evilor
prin raportare la programa școlară.

Între evaluarea formativă și evaluarea sumativă poate fi
realizat următorul paralelism:

Evaluarea formativă Evaluarea sumativă
Realizează verificări sistematice
pe tot parcursul demersului
didactic Realizează verificări parțiale sau
finale,
Realizează verificări ale întregului
conținut didactic Realizează verificari prin sondaj,
fie al elevilor fie al continutului
didactic
Vizează evaluarea rezultatelor
procesului instructiv educativ, în
vederea îmbunătăți rii
performanțelor Vizează evaluarea rezultatelor,
având efecte reduse asupra
procesului instructiv -educativ
Asigură compararea rezultatelor
cu competențele specifice și
derivate ale disciplinei de studiu Apreciază rezultatele cu
competențele vizate
Favorizează stabilirea progresului
școlar și îmbunătățirea acestuia
pe parcursul procesului didactic. Permite constatarea rezultatelor
și ierarhizarea acestora
Generează relații de colaborare
între actorii educaționali
(profesori -elevi) Favorizeză stări d e neliniște și de
stress

Profesorul „bun” nu este acela care îl ,,prinde” pe el ev cu lecția
neînvățată, fiindcă evaluarea n -ar trebui să sancționeze, ci să ofere
informații despre ce știe și ce poate să facă elevul cu ceea ce a învățat.
Dacă un test de e valuare nu oferă asemenea informații, ci doar ,,note”,
el este inutil din punct de vedere formativ (și educativ). Pe de altă
parte, este evident că modul de evaluare influențează în mare măsură

Evaluare formativă

Evaluare sumativă

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 64/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

predarea. De aceea, excesele pot genera efecte negative, mai a les
atunci când evaluarea devine un scop în sine ori când se reduce doar la
o metodă sau la un număr redus de metode. De aceea, ar fi poate util
să discernem între diferite tipuri de evaluare precum normativă ,
criterială și auto-competitivă .
Dacă aplicăm u n test pentru a alege, de exemplu, pe cei mai buni
10% dintre elevii unei clase, pe care apoi să îi pregătim pentru, să
zicem, olimpiadă, aceasta va fi o evaluare normativă care compară
elevii între ei și îi recompensează pe cei mai buni (vor fi incluși în lotul
olimpic). Notele arată nivelul celor care concurează, raportat la o
normă prestabilită. Avantajul acestei evaluări este că variațiile de
dificultate a testului de la un an la altul nu afectează notele; este însă o
evaluare nedreaptă, deoarece compet itorii pot fi mai buni de la un an
la altul.
Evaluarea criterială măsoară ce poate face un elev la un moment
dat cu ceea ce știe. Principalele funcții ale evaluării criteriale, sau prin
obiective sunt de a situa elevii în raport cu atingerea competențelor
vizate în programa școlară, dar și de a oferi soluții de ameliorare a
rezultaelor școlare.
Este un tip de evaluare foarte bună, dar este absolut necesar să fie
definite cu rigurozitate criteriile, altfel evaluator diferiți (sau chiar
același evaluator) po t aplica standarde diferite. Tocmai de aceea,
evaluarea criterială trebuie raportată la întotdeauna competențele de
învățare.
O formă alternativă de abordare a evaluarii este cea auto-
competitivă sau conștientizată , care se raportează în mod individual la
fiecare elev în parte. În acest caz, se va lua ca reper nivelul fiecărui
elev și i se va evalua diferențiat progresul realizat. Acest tip de
evaluarea implică informarea prealabilă a elevului asupra criteriilor
importante pe care trebuie să le îndeplineas că într -un anumit interval
de timp.. Elevului i se arată ce anume nu știe să facă (concret, unul/
două elemente), ce ar trebui să facă pentru a reuși și până când; se
menționează totodată și „răsplata” pentru realizare. Evaluarea auto –
competitivă reprezint ă deci un feedback informal ce se oferă elevului
chiar în timp ce învață.

3.3.Instrumente de evaluare

Instrumente de evaluare sunt p robe de evaluare gândite,
proiectate, administrate/ comunicate și corectate de către profesor. Ele
sunt stabilite în fu ncție de conținuturile de învățat și de obiectivele
propuse, pentru a testa și evalua performanțele elevilor și pot consta în
simple întrebări, în întrebări -problemă, în exerciții, în probleme, în
sarcini de lucru cu caracter teoretic, practic sau teoretic o-practic.
Instrumentele de evaluare vizează atât calitatea informaților,
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor cât și materialele auxiliare
utilizate în evaluare. Deci, instrumentele de evaluare se pot clasifica în:
1. Instrumente de evaluare fol osite pentru controlul calității
cunoștințelor și cantităților, al formării priceperilor și
deprinderilor:

Evaluare
normativă

Evaluare criterială

Evaluare auto –
competitivă

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 65/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

 -fișe de lucru discutate și analizate cu elevii
 -fișe de observație
 -fișe de autoevaluare
 -lucrări de control la sfârșit de capitol, temă sau an șc olar;
 -teste de verificare a cunoștințelor și deprinderilor;
 -portofoliul;
 -etc.
2. Instrumente auxiliare folosite de cadrele didactice în
vederea unei evaluări totale a elevului:
 -tema de lucru în clasă
 -tema de lucru acasă;
 -concursurile școlare;
 -situațiile statistice;
 -situația la învățătură de la alte discipline;
 -etc.
Caracteristicile instrumentelor de evaluare sunt:
• Validitate
• Fidelitate
• Aplicabilitate practică ș i rentabilitate

Validitatea se referă la utilizarea instrumentelor de eva luare
pentru a evalua ce poate fi evaluat. Validitatea poate fi:
a. Validitate predictivă – evidențiază măsura în care instrumentul
de evaluare permite și realizarea unei prognoze asupra
performanțelor viitoare ale elevilor.
b. Validitate de conținut – arată măsura în care instrumentul de
evaluare cuprinde întregul conținut de evaluat.
c. Validitate de construct – arată în ce măsură instrumentul de
evaluare măsoară competența, cunoștința evaluată. Adică
pentru evaluarea competenței de înregistrare în contabilit ate
utilizăm anumite instrumente de evaluare dar, care nu ar
putea fi folosite pentru evaluarea, de exemplu, a creativității.
Fidelitatea reflectă calitatea instrumentului de evaluare de a da
rezultate constante în condițiile utilizării lui succesive. (at entie: nu
întotdeauna un instrument de evaluare este și fidel și valid)
Aplicabilitatea practică se referă la utilizarea cu ușurință a
instrumentului de evaluare.

3.4 Metode și procedee de evaluare și autoevaluare utilizate în
funcție de specificul dis ciplinei contabilitate

Evaluarea reprezintă , alături de proiectare – predare și învățare, o
funcție și o componentă fundamentală a procesului de învățământ.
Evaluarea este o componentă complexă, de stabilire a relevanței și
valorii unor procese, performa nțe și comportamente, prin raportarea
acestora la un sistem de indicatori de performanță, respectiv criterii și
standarde prestabilite.
Autoevaluarea este demersul evaluativ realizat de elev, demers
care implică însăși capacitatea acestuia de a elabor a și emite
aprecieri referitoare la prestațiile, performanțele școlare proprii și la

Caracteristicil e
instrumentelor de
evaluare

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 66/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

competențele dobândite.
În calitate de evaluator, cadru didactic valorifică anumite
resurse ale activității didactice și vizează, în principal, următoarele
aspe cte:
– Obținerea de informații despre prestația elevilor, descrierea
calitativă și cantitativă abilităților și capacităților intelectuale,
practice și comportamentale dobândite, comparativ cu cele
formulate prin proiectarea didactică;
– Obținerea de info rmații despre prestația cadrului didactic,
despre competențele de care dispune acesta;
– Valorificarea tuturor informațiilor obținute în vederea formulării
unor aprecieri și judecăți de valoare.
– Adoptarea de decizii referitoare la viitoarele demersuri
educaț ionale.
Didactica tradițională separă artificial secvențele: predare –
învățare – evaluare.
Datorită faptului că, evaluarea se exercită, practic, concomitent și
integrat cu predarea și învățarea, didactica modernă concepe
evaluarea ca fiind o modalitate de :
– transmitere și însușire de cunoștințe
– formare de abilități, capacități, competențe și comportamente.
Strategiile de evaluare, în viziune modernă, trebuie concepute astfel
încât, să le solicite elevilor eforturi intelectuale și practic –acționa le și
să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv,
psihomotor și afectiv – motivațional.
Didactica modernă reunește aceste secvențe și vorbim de împletirea
și contopirea celor trei funcții și componente fundamentale ale
procesului de învățământ: predare – învățare -evaluare, de existența
unui proces unitar de predare, învățare și evaluare, de demersuri
euristice cu caracter evaluativ, de evaluare continuă, formativă și
formatoare.
Didactica modernă:
– recomandă practicarea unei evaluări formative, care să sprijine
învățarea, să asigure fiecărui individ informații în legătură cu
evoluția învățării și oportunitatea de a -și monitoriza propriul
progres în învățare;
-recomandă ca evaluarea formativă să fie continuă, sistematică și
analitică, pentru a -i putea oferi evaluatorului informații concrete în
legătură cu nivelul de atingere a obiectivelor educaționale.
-susține că, o evaluare eficientă îl transformă pe evaluat în
evaluator al propriilor sale acțiuni, astfel că evaluar ea formativă
devine formatoare, deci, permite reglarea instruirii prin elevul
însuși, acesta fiind cel care prefigurează strategiile de rreglare a
învățării, ceea ce înseamnă că, ea nu mai reprezintă un instrument
de control ci și un instrument de for mare de care elevul poate să
dispună pentru a -și forma propriile trasee de învățare și formare.
Strategia de evaluare, reprezintă modalitatea de stabilire a:
– Formelor și tipurilor de evaluare
– Metodelor, tehnicilor și probelor de evaluare a randamentul ui
școlar, a modalităților de îmbinare a acestora și a momentelor în
care ele se aplică, în conformitate cu obiectivele educaționale

Evaluarea – în
didactică
tradițională

Evaluarea – în
didactică modernă

Strategia de
evaluare

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 67/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

urmărite și cu conținuturile selectate;
– Descriptorilor de performanță, baremelor și sistemelor de
notare.
Dacă formele de e valuareau fost expuse în paragraful anterior, ne
propunem o trecere în revistă asupra: metodelor și tehnicilor de
evaluare, dar și asupra descriptorilor de performanță, baremelor și
sistemelor de notare.
Metodele de evaluare sunt căi, instrumente, modali tăți de acțiune
prin intermediu cărora evaluatorul obține informații în legătură cu
randamentul școlar al elevilor, cu performanțele acestora, cu nivelul de
stăpânire a cunoștințelor , de formare de abilități, prin raportare la
obiectivele propuse și l a conținuturilor științifice.
Tehnicile de evaluare reprezintă formele concrete pe care le îmbracă
metodele, modalitățile concrete prin care se pot obține răspunsuri la la
itemii formulați. Tehnicile presupun utilizarea probelor de
evaluare/instrumentelor de evaluare , pentru a putea fi puse în
practică, deci probele de evaluare materializează tehnica.
Probele de evaluare/instrumentele de evaluare: sunt grupaje de
itemi, proiectate, administrate și corectate de către profesori. Ele sunt
stabilite în funcți e de conținuturile de învățat și de obiectivele propuse
în probleme și sarcini de lucru cu caracter teoretic, practic sau
teoretico -practic.
Este necesar ca, proiectarea probelor de evaluare să respecte o
serie de cerințe:
– să se încadreze în regimul rațio nal de efort
– să evite supraâncărcarea elevilor
– să asigure timpul necesar de pregătire și elaborare a
răspunsului;
– să nu urmărească doar „situațiile critice” pentru elevi, ci
dimpotrivă, să îi influențeze formativ, să le ofere prilejul să
se realizeze pe măsura capacităților proprii.
– în formularea răspunsurilor elevilor nu trebuie să li se solicite
simpla reproducere din memorie a conținuturilor
– temele propuse să impună o selecție și o prelucrare a
materialului învățat, precum și abilități de util izare și aplicare în
practică a acestuia, prin antrenarea operațiilor gândirii, a
inventivității și creativității proprii.

Experiența pedagogică a condus la conturarea unor serii de metode și
tehnici de evaluare, cu răspândire largă, grupate în două mar i
categorii:
1. Metode tradiționale
2. Metode complementare (alternative).
1. Metodele tradiționale sunt bazate în general pe:
– Probe orale
– Probe scrise
– Probe practice
Evaluarea orală , constituie o formă particulară a conversației, prin
care se verifică gradul de însușire a cunoștințelor , corectitudinea
acestora, gradul de formare a abilităților, a priceperii de a interpreta
și prelucra date, aplicabilitatea conținuturilor învățate.

Metoda de
evaluare

Tehnici de
evaluare

Probe d e evaluare

Metode
tradiționale de
evaluare

Evaluarea orală

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 68/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Conversația poate fi: individuală, frontală sau combinată.
Profesorul alterne ază în chestionarea orală, întrebări de bază cu
întrebări ajutătoare, subordonate primelor, ele având rol de orientare a
gândirii și activității elevilor

Avantajele utilizării probelor orale vizează:
– Flexibilitatea și adecvarea individuală a modului de
evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor și
gradului lor de dificultate în funcție de calitatea răspunsurilor
oferite de către elev;
– Posibilitatea de a clarifica și corecta imediat eventualele
erori sau neînțelegeri ale elevului în raport de un conținut
specific;
– Formularea răspunsurilor urmărind logica și dinamica unui
discurs oral, ceea ce oferă mai multă libertate de
manifestare a originalității elevului, a capacității sale de
argumentare etc.;
– Tipul de interacțiune directă creată într e evaluator și
evaluat (profesor și elev), de natură să stimuleze modul de
structurare a răspunsurilor de către elev, încurajând și
manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv
– atitudinal.

Limitele acestor probe:
– Diverse circumstanțe car e pot influența obiectivitatea evaluării
atât din perspectiva profesorului, cât și cea a elevului. De exemplu,
gradul diferit de dificultate al întrebărilor de la un elev la altul, variația
comportamentului evaluatorului etc., generează o puternică varieta te
interindividuală și intraindividuală între evaluatori sau la același
evaluator în momente diferite, la fel cum starea emoțională a elevului
în momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punct
de vedere al calității prestației sale; nivel ul scăzut de validitate și
fidelitate;
– Consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluați
individual.
Evaluarea scrisă se realizează cu ajutorul probelor scrise de
evaluare, care le solicită elevilor elaborarea, exprimarea ideilor și
tratare a sarcinilor de lucru, în scris.
Probele scrise sunt practicate, și uneori chiar preferate, datorită
unora dintre avantajele lor imposibil de ignorat în condițiile în care se
dorește eficientizarea procesului de instruire și creșterea gradului de
obiectiv itate în apreciere. Dintre acestea menționăm:
– Economia de timp pe care o realizează în cadrul bugetului alocat
relației predare – învățare – evaluare. Probele scrise permit evaluarea
unui număr mare de elevi într -un timp relativ scurt.
– Acoperirea unitară, ca volum și profunzime, pe care acest tip de
probe o asigură la nivelul conținutului evaluat. Probele scrise fac
posibilă evaluarea tuturor elevilor asupra aceleiași secvențe curriculare,
ceea ce face comparabile rezultatele elevilor, iar evaluarea în sine mai

Evaluarea scrisă

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 69/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

obiectivă.
– Posibilitatea evaluatorului de a emite judecăți de valoare mult
mai obiective, întemeiate pe existența unor criterii de evaluare clar
specificate și prestabilite.
– Posibilitatea elevilor de a -și elabora răspunsul în mod
independent, reflec tând cunoștințe și capacități demonstrate într -un
ritm propriu.
– Diminuarea stărilor tensionale, de stres, care pot avea impact
negativ asupra performanței elevilor timizi sau cu alte probleme
emoționale.
Dezavantajul major este presupus de relativa întârz iere, în timp a
momentului în care se realizează corectarea unor greșeli sau
completarea unor lacune identificate.
Există trei forme, mai răspândite, de evaluare scrisă:
a. Verificare curentă , care durează maxim 30 minute și se
administrează fără ca elevii să fie avertizați și în general, se
urmărește verificarea cunoștințelor din lecția de zi, dar și
abilitățile elevilor de a formula, într -un timp relativ scurt,
răspunsuri la întrebări precise.
b. Tezele semestriale, durează 1 -2 ore și acoperă o parte a
materiei studiate. Ele sunt anunțate și pregătite, în timp, în
cadrul unor lecții recapitulative. Prin teze se urmărește:
întinderea materiei pe care o stăpânesc elevii, capacitatea
lor de a selecta și sistematiza ceea ce este esențial dintr -un
volum mare de cunoștințe.
c. Testul, este o formă de evaluare scrisă, folosită tot mai des,
datorită rapidității în aplicare și a preciziei în măsurare.
Testul este un instrument cu structură și însușiri specifice:
– itemii incluși în test pot acoperi o arie mare de conți nuturi
predate.
– oferă posibilitatea măsurării exacte și obiective a
performanțelor elevilor, în comparație cu alte probe de evaluare
– operează cu bareme de prelucrare și interpretare a
răspunsurilor, clare și operaționale.
Elaborarea testelor este o activ itate complexă și riguroasă și se
impune o delimitare între :
Test- un instrument de evaluare standardizat, științific și riguros
(standardizarea se referă la conținut, condiții de aplicare, formularea
răspunsurilor, , criterii de apreciere a rezultatel or, etc).
Probă – un instrument de evaluare elaborat ocazional, nestandardizat.
I. Holban, în lucrarea: Teste de cunoștințe, EDP, București, 1995,
definește testele pedagogice și cele docimologice:
Testul pedagogic este test de cunoștințe care evaluea ză cunoștințele
dobândite în școală, în contexte educaționale formale, în secvențe
specifice de predare -învățare. Nu întodeauna, testele pedagogice
presupun o evaluare finalizată cu notă, ci doar o certificare raportată la
un standard prestabilit. Testele care conțin itemi obiectivi, cu
răspunsuri la alegere, se numesc și teste grilă.
Testul docimologic este o categorie a testului de cunoștințe care
„îndeplinește o funcție docimologică, adică de examinare și notare”.

Testul pedagogic

Testul docimologic

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 70/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Testul docimologic continuă evaluarea până la acordarea unui
calificativ, a unei note, care ierarhizează educabilii.
Nu orice test utilizat la clasă este test docimologic, practica a
demonstrat că multe teste concepute și utilizate în procesul
educațional nu au acoperirea științifică necesa ră.
Structura unuio test docimologic implică două aspecte fundamentale:
-stabilirea întrebărilor
-măsurarea și evaluarea răspunsurilor.
După momentul aplicării lor, testele pot fi:
– testul inițial, prevăzut la început de capitol, de unitate de
învățare, de semestru sau an școlar, pentru a caracteriza
momentul de începu al activității de instruire.
– testul de progres , formativ, se aplică pe parcursul procesului
instructiv educativ.
– testul final , de sinteză aplicat la încheierea unui capitol,
unitate de învă țare, semestru, etc.
Evaluarea practică presupune utilizarea de probe practice și ocupă
un loc principal în verificarea abilităților, priceperilor și deprinderilor
formate în cadrul activităților aplicative. Pentru realizarea cu succes a
unei activităț i practice, este normal ca la începutul secvenței de
învățare elevii să fie avizați asupra:
-tematicii
-modului în care vor fi evaluate (baremul de notare).
În studiul disciplinei contabilitate (și în general în studiul disciplinelor
economice) probele pra ctice pot îmbrăca forma Fișelor de aplicații

2. Metode complementare (alternative).
Sunt metode care au valențe formative mai pronunțate și sprijină în
mare măsură realizarea de evaluări formative.
Caracterul complementar implică faptul că, acestea complete ază
instrumentele tradiționale de evaluare și că se pot utiliza alternativ în
procesul evaluativ.
În practica didactică, este indicată o împletire funcțională și optimă a
celor două tendințe metodologice și nu pe o folosire unilaterală,
exclusivă a aces tora.
Metodele moderne nu sunt standardizate, modul lor de proiectare și
aplicare depinde , în fiecare caz în parte, de la un profesor la altul.
Cel mai des întâlnite metode complementare, sunt:
– Investigația
– Proiectul
– Portofoliu
– Observarea sistematică a activității și comportamentului
elevilor
– Autoevaluarea.

Investiga ția const ă în solicitarea elevului de a rezolva o problema
teoretica sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este
pus în situația de a întreprinde o investigație.
Invest igația, ca instrument de evaluare prezintă următoarele
caracteristici:
 Reprezintă o situație complicată care nu are rezolvare simplă

Evaluarea practică

Metode de
evaluare moderne
(complementare –
alternative)

Investigația

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 71/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

 Deși sarcina poate fi scurtă, timpul de lucru este relativ lung
 Începe, se desfășoară și se termină în clasă
 Poate fi indiv iduală sau de grup
Prin investigație se urmăresc:
 Înțelegerea și clarificarea sarcinilor
 Aflarea procedeelor pentru găsirea de informații
 Colectarea și organizarea datelor sau informațiilor necesare
 Formularea și testarea ipotezelor de lucru
 Schimbarea pl anului de lucru sau colectarea altor date dacă
este necesar
 scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigației
 Caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmărite:
 Creativitate și inițiativă
 Participarea în cadrul grupului
 Cooperarea și pr eluarea conducerii/inițiativei în cadrul
grupului
 Persistență
 Flexibilitate și deschidere către idei noi
 Dorința de generalizare

Proiectul este o activitate ce înlesnește o apreciere mai complexă si
nuanțată a învățării, permitând identificarea unor cali tăți individuale
ale elevilor.
Criterii de alegere a proiectului. Elevii trebuie:
1. să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv;
2. să cunoască dinainte unde își pot găsi resursele materiale;

Capacitățile/competențele care se evaluează în timpul real izări
proiectului:
– metode de lucru;
– utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
– utilizarea corespunzătoare a materialelor și echipamentului;
– corectitudinea/acuratețea tehnică;
– generalizarea problemei;
– organizarea ideilor și materialelor într -un raport;
– calitatea prezentării;
– acuratețea cifrelor/desenelor/etc.
Portofoliul este un proces de analiza a datelor obținute pe diverse
căi si pe o perioadă mai întinsă de timp (un semestru, un an școlar).
Sunt avute în vedere „produsele” elevilor si progresele realiz ate în
diverse etape.
Portofoliul, spune A. Stoica, reprezinta „un instrument de evaluare
complex care include rezultate relevante obținute prin celelalte
metode si tehnici de evaluare. Aceste rezultate privesc probele orale
scrise si practice, observarea sistemică a comportamentelor școlare,
proiectul, autoevaluarea precum și sarcini specifice fiecărei discipline.
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului urmărindu -i
progresul de la un semestru la altul, de la un an școlar la altul sau
chiar de la un ciclu de învatamânt la altul”

Proiectul

Portofoliu

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 72/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Folosirea portofoliului ca instrument de evaluare prezintă următoarele
avantaje:
 elevii devin parte a sistemului de evaluare și pot să -și
urmărească, pas cu pas, propriul progres
 elevii și profesorii pot comunica (oral s au scris) calitățile,
defectele și ariile de îmbunătățire a activităților
 elevii, profesorii și părinții pot avea un dialog concret despre
ceea ce elevii pot realiza, atitudinea față de o disciplină și
despre progresul care poate fi făcut la acea disciplin ă în viitor
 factori de decizie, având la dispoziție portofoliile elevilor, vor
avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă

 Observarea sistematică a activității și a
comportamentului elevilor :
 Poate fi făcută pentru a evalua performanțele elevilor, dar mai
ales pentru a evalua comportamentele afectiv – atitudinale
 Caracteristici ce pot fi evaluate sunt:
 Concepte și capacități
 Organizarea și interpretarea datelor
 Selectarea și organizarea corespunzătoare a instrumentelor
de lucru
 Descrierea și generalizarea unor procedee, tehnici, relații
 Utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva
 Identificarea relațiilor
 Utilizarea calculatorului în situații corespunzătoare
 Atitudinea elevilor față de sarcina dată
 Concentrarea asupra sarcinii de rezolvat
 Implicarea activă în rezolvarea sarcinii
 Punerea unor întrebări pertinente profesorului
 Completarea/îndeplinirea sarcinii
 Revizuirea metodelor utilizate și a rezultatelor
 Comunicare: discutarea sarcinii cu profesorul în vederea
înțelegerii ace steia

 Autoevaluarea
Presupune ca la sfârșitul activității didactice elevii să -și formuleze
următoarele întrebări:
 Există un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
 Am rezolvat sarcina suficient de bine?
 Ce ar trebui să fac în pasul următor?
 Ce pro dus, care mă reprezintă, ar trebui să -l valorific?

Condiții necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi
sunt:
 Prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie să le atingă
 Încurajarea elevilor în a -și pune întrebările de mai sus și de a
da răspunsul în scris
 Încurajarea evaluării în cadrul grupului
 Completarea, la sfârșitul unei sarcini importante, a unor
propoziții de genul:
1. Am învățat…

Observarea
sistematică

Autoevaluarea

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 73/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

2. Am fost surprins de faptul că…
3. Am descoperit că…
4. Am folosit metoda…deoarece…
5. În realizarea acestei sar cini am întâmpinat următoarele
dificultăți…

Totuși,este foarte important că nici un instrument de evaluare nu este
aplicat cu rezultate pozitive dacă nu este adecvat vârstei elevului și
formelor de evaluare: inițială, sumativă și formativă

Pentru discip lina contabilitate și în general pentru disciplinele
economice, evaluarea se face:
1. În timpul parcurgerii modulului , prin forme de verificare
continuă a rezultatelor învățării, iar instrumentele de
evaluare continuă, pot fi:
– fișe de observație
– fișe te st
– fișe de lucru
– fișe de autoevaluare
– teste de verificare a cunoștințelor
2. Evaluare finală, realizată prin lucrări cu caracter aplicativ și
integrat la sfârșitul procesului de predare/învățare și pentru
care se propun ca instrumente de evaluare :
– Proiectul
– Studiul de caz
– Portofoliu
– Monografii contabile

3.5. Metodologia elaborării itemilor

În conceperea testelor se utilizează itemi. Itemul (pedagogic)
reprezintă elementul component de bază al instrumentelor de
evaluare, instrumente proiectat e în conformitate cu:
a. scopul evaluării
b. obiectivele operaționale și competențele derivate
c. conținuturile științifice implicate
În practica evaluării există o mare diversitate de itemi, posibilitățile de
clasificare a acestora fiind multiple:
1. După tipul de c omportament cognitiv solicitat:
a. Itemi care presupun selectarea unui răspuns din mai multe
variante oferite;
b. Itemi care presupun elaborarea/redactarea răspunsului
corect de către cel evaluat
2. După obiectivitatea corectării și notării se disting trei
tipuri:
a. Obiectivi sunt itemii care solicită din partea evaluatului
selectarea răspunsului corect din mai multe variante oferite și
are mai multe forme:

Itemi obiectivi

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 74/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

1. Cu alegere duală – care solicită elevului selectarea răspunsului
corect din două variante oferite ( ex. A/F; DA/NU; Varianta
1/Varianta2; etc.). În construcția acestor itemi trebuie avute în
vedere următoarele reguli:
– Un item să testeze un singur element de conținut
– Să opereze cu un singur răspuns corect, din cele 2 oferite
– Să evite răspunsurile neclare, ambigue , prea lungi sau generale;
– Să se dea indicații clare de răspuns (ex. Bifează, încercuiește,
notează, etc.)

2. Cu alegere multiplă sunt itemii care solicită evaluatului
selectarea răspunsului corect din mai multe variante, elaborate. Un
singur răspuns este c orect, celelalte răspunsuri se numesc:
distractori. În cadrul unei probe de evaluare, răspunsul de la un item
nu trebuie să influențeze răspunsul de la un alt item.
În construcția acestor itemi trebuie avute în vedere următoarele
reguli:
– să fie formula t clar și să nu sugereze prin formulare răspunsul
așteptat;
– să conțină un verb care să orienteze sarcina de lucru
– lista de răspunsuri alternative să conțină un singu răspuns corect,
– distractorii să nu conțină ambiguități și să fie corect formulați din
punct de vedere gramatical
3. Tip pereche/asociere reprezintă un caz particular al itemilor
cu alegere multiplă, care solicită evaluaților stabilirea unor
corespondențe/asociații între cuvinte, propoziții, fraze, conturi,
categorii de simboluri expuse pe două coloane.
Componentele primei coloane – premise
Componentele celei de -a doua coloană – răspunsuri.
În construirea acestor itemi se respectă următoarele reguli:
-instrucțiunile cu privire la modul cum va fi selectat și consemnat
răspunsul corect, să fie clare;
-numărul de premise să nu fie prea mare pentru a nu crește
nejustificat nivelul de complexitate ( 4.5 premise pentru un item sunt
considerate suficiente)
-numărul răspunsurilor trebuie să fie mai mare decât numărul
premiselor;
-se recomandă concepe rea mai multor răspunsuri plauzibile pentru
aceeași premisă pentru a evita alegerea răspunsului la întâmplare.
b. Semiobiectivi sunt itemii care solicită evaluatului să -și
construiască total sau parțial răspunsul și nu să îl aleagă din mai
multe variante și are mai multe forme:
1. Cu răspuns scurt , care solicită elevului elaborarea unui răspuns,
limitat ca spațiu, la o cerință de tip întrebare directă
2. De completare , care solicită evaluatului elaborarea unui răspuns
prin care să completeze un context -supor t, respectiv o afirmație
incompletă, o enumerare, etc. În conceperea lor trebuie respectate o
serie de reguli:
– spațiul liber alocat consemnării răspunsurilor să fie adecvat lungimii
așteptate acestora;
– să se evite excesele de spații albe și formulările incomplet definite,

Itemi semiobiectivi

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 75/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

care ar putea determina pierderea sensului enunțurilor.
– în cazul răspunsurilor numericce, este necesară precizarea tipului de
răspuns așteptat.
3. Întrebări structurate sunt itemi formați din mai multe
subântrebări de tip obiectiv sa u subiectiv, legate între ele printr -un
element comun. În conceperea întrebărilor structurate, se pornește de
la prezentarea unor materiale auxiliare urmate de un pachet de
subântrebări.
c. Subiectivi, care solicită evaluatului elaborarea unui răspuns
deschi s, care este foarte puțin (sau deloc) orientat pe structura
sarcinii. Acest tip de itemi permit elevilor să își construiască
răspunsurile, testând obiectivele învățării care vizează:
originalitatea, creativitatea, individualizarea răspunsurilor. Se
pot construi în următoarele forme:
1. rezolvare de probleme /situații problemă , au ca scop
dezvoltarea creativității, a imaginației, a gândirii divergente, a
capacității de agenera sau reformula o problemă. Activitatea se poate
desfășura în grup sau individual. Evaluarea rezultatelor se face prin
bareme de evaluare.
2. tip eseu , itemi care solicită evaluatului să elaboreze un răspuns
liber, plecând de la anumite cerințe sau criterii date.

3.6. Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina
conta bilitate
Progresul școlar poate fi determinat în urma procesului de evaluare și
notare, cu ajutorul fișei de progres școlar.
Notarea este ac țiunea de apreciere a profesorului prin note sau
calificative a progresului înregistrat de elevi, precum și a modulu i de
însușire și transpunere în practic ă a abilit ăților dobândite de ace știa în
cadrul disciplinei de contabilitate . Nota școlar ă capătă o valoare
instructiv -educativ ă și social ă deosebit ă, prin impactul asupra elevului
dar și a cadrului didactic. Totodat ă, notele ierarhizeaz ă în bun ă măsură
elevii și clasele în cadrul colectivului școlar; cei care ob țin performan țe
la înv ățătură pot dobândi un statut privilegiat, ceilal ți, din contr ă, o
poziție marginal ă, fapt cu implica ții importante în formarea propriei
personalit ăți sau a microgrupurilor .
Atribu ții ale progresului școlar:
– îi ajută pe elevi să se autoevalueze, constituind o baz ă de
predicție pentru activitățile viitoare.
– reprezintă o modalitate de recompens ă și pedeapsă.
– reprezintă un indiciu pentru dozarea efortului atât din punctul
de vedere al elevului, cât și al profesorului.
– poate avea valoare motivațională deosebită.
După felul în care notează, profesorii sunt împărțiți în trei mari
categorii:
– echilibrați, care folosesc toate notele de la 10 la 1, pe baza unor
criterii cunoscute de elevi;
– „extremiști”, adică prea indulgenți sau prea severi;

Itemi subiectivi

Progres școlar

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 76/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

– capricioși, aceștia notând în funcție de dispoziția pe care o au la un
moment dat.
Utilizarea unor tehnici tradiționale poate fi influențată negativ de o
serie de factori care generează subiectivitate în notarea elevului:
Factorul/ efectul contrast – se referă la faptul că diferența prea
mare între doi elevi examinați succesiv, generează erori în evaluare
Factorul/ efectul ordine – se referă la faptul că "locul"/ ordinea
lucrării sau a elevului în timpul examinării, poate influența, în mod
pozitiv sau negativ, acest proces. Există cazuri în care, la începutul
corectării, evaluarea și notarea sunt mai severe, iar la sfârșitul
corectării sunt mai indulge nte și cazuri în care, spre sfârșitul corectării,
examinatorul își pierde răbdarea.
Efectul halo/ efectul Thorndike/ efectul blind – constă în faptul că
aprecierile generale despre o persoană sunt extinse, în mod
nejustificat, la obiectul de studiu examin at și la momentul examinării,
fie că au fost făcute de același evaluator, fie de alți evaluatori.
Factorul de anticipație/ factorul Pygmalion/ factorul
stereotipie/ factorul fixitate în apreciere – constă în faptul că
prestația sistematică a unui elev, su ccesele și insuccesele repetate ale
acestuia, influențează modalitatea de examinare (de exemplu, o
monografie contabilă a unui elev considerat slab este studiată foarte
atent, iar a unui elev considerat bun este studiată foarte rapid, "în
diagonală"); pe ntru a se preveni acțiunea acestui factor și, totodată,
factorul contrast, evaluatorul ar trebui să citească o dată toate
lucrările/monografiile contabile, să le analizeze și să le aprecieze
provizoriu (făcând semne de apreciere – favorabilă sau nefavorabi lă),
apoi să le corecteze pe toate, recitindu -le pe cele cu note apropiate.
Factorul "ecuație personală"/ factorul eroare individuală
constantă – atrage atenția asupra comportamentului evaluatorului,
care poate fi diferit, de la caz la caz.

Pentru obiect ivitatea evaluării demersului didactic la disciplina
Contabilitate sunt necesare următoarele măsuri:
a) Monitorizarea proceselor evaluative de către responsabilii ariei
curriculare Tehnologii, directori, inspectori.
b) Elaborarea unor standarde la nivel național, și pentru disciplina
Contabilitate,
c) Analiza periodică a rezultatelor (la nivelul unităților de învățământ)
d) Utilizarea evaluatorilor externi, în cadrul certificării unităților de
învățământ în domeniul managementului calității.
Evaluare a rezultatelor scolare urmareste sa determine modul în care
obiectivele se realizează în învațare. Evaluarea reprezintă un proces
continuu și de durata, momentele în care are loc acțiunea evolutivă
fiind diferite, în funcție de scopul avut în vedere la în ceputul
programului de instruire, pe parcursul acestuia și la sfârsitul său.
Datele obținute din toate aceste evaluări conturează împreuna o
imagine complexa a persoanei evaluate și a progresului de -a lungul
unui program de instruire.
Comparând rezultatele obținute la evaluările formative, continue și la
evaluarea finală , de la o perioadă la alta sau de la un grup de evaluați
la altul, pentru aceleași condiții de formare, cadrul didactic poate

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 77/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

elabora sau adapta alte strategii didactice .

Model de fișă d e progres școlar – Anexă .

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 78/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

TEME DE REFLECȚIE ȘI ACTIVITATE ON -LINE
 Reflectați asupra etapelor pe care le parcurgeți în evaluarea inițială comparativ cu etapele de parcurs
în evaluarea sumativă
 Realizați un paralelism între evaluarea inițiala, evaluarea sumativă și evaluarea formativă
 Reflectați asupra eficientizării utiliz ării instrumentelor de evaluare pentru activitățile de grup și pentru
cele individuale
 Reflectați la statutul procesului evaluativ în didactica tradițională și în cea modernă descrieți
modalități prin care cadrul didactic poate stimula motivația elevilor pentru învățare
 Identificați avantajele și limitele în utilizarea metodelor de evaluare scrisă la disciplina contabilitate.
 Descrieți metode și tehnici de evaluare la disciplina contabilitate, considerate cele mai eficiente,
extrase din experiența didac tică personală.
 Elaborați o strategie de evaluare pentru o lecție la disciplina contabilitate.

CASETA DIDACTICĂ
INDICATORI DIDACTICI
Obiective operaționale

Op.1. Să i dentifice etapele și formele evaluării

Op.2. Să elaboreaze instrumente de ev aluare în
funcție de scop și particularitățile individuale și de
grup;

Op.3. Să recunoască avantajele și dezavantajele
aplicării instrumentelor de evaluare clasice și
moderne
Op.4. Să elaboreze tipuri de itemi pentru evaluare;

Op.5. Să elaboreze teste de autoevaluare;
Op.6. Să elaboreze o strategie de evaluare pentru o
lecție anume, la disciplina contabilitate. Sarcini didactice

Sd.1. Stabiliți etapele de parcurs în evaluarea
inițială și în evaluarea sumativă

Sd.2. Stabiliți instrumentele de evalua re care
asigură o mai bună acuratețe, în cazul
organizării activității didactice
individuale/independente, cât și în cazul
activității pe grupe de elevi
Sd.3.Identificați pentru fiecare
instrument/metodă de evaluare, avantajele și
dezavantajele aplicării în demersul didactic
Sd.4 Realizați/elaborați tipuri de itemi de
evaluare pentru disciplina contabilitate
Sd.5 Realizați/elaborați un test de autoevaluare
Sd.6 Elaborați o stategie de evaluare pentru o
lecție de contabilitate
Metode și procedee didacti ce
Conversația, exercițiul,dezbaterea, problematizarea
Aplicații practice comparative Mijloace didactice
Videoproiector, flipchart, marker, coli A3, fișe de
lucru
Modele de teste

Forme de organizare a clasei
Pentru fiecare sarcina didactică:

Activitate de grup / dirijată

Activitate individuală ( activitate on -line)

Timp

210 minute/fiecare sarcina didactica

90 minute/fiecare sarcina didactică

Timp total – 30 ore

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 79/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

EXEPLIFICARE INSTRUCTIV -EDUCATIVĂ
Modelul I

Obiectivul operațional
Să identific e etapele și formele evaluării

Sarcina
didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Timp Evaluare
Sd.1. Stabiliți
etapele pe
care le
parcurgeți în
evaluarea
inițială și în
evaluarea
sumativă
pentru
unitatea de
învățare
“Patrimoniul
unităț ii
economice” Conversația
Exercițiul
Dezbaterea
Problematizare
a Videoproiector
Flipchart
Marker
Coli A3 Pe grupe de
4 persoane

Colectiv
dirijat

Individual 120
Minute

120
Minute
60
minute Observarea
stabilirii
corecte a
etapelor
realizării
evaluării
inițiale și a
evaluării
sumative
Descrierea interacțiunii cadru didactic -educabil ( Acest paragraf sprijină cadrul didactic în
derularea procesului instructiv -educativ)

Cadrul didactic prezintă sarcina de lucru elevilor, îi împarte pe grupe de l ucru a câte 4 persoane.
Fiecare grupă primește o coală A3, un marker.
Fiecare grupă de lucru primește 20 minute de lucru în care să rezolve sarcina didactică. După expirarea
timpului de lucru, un reprezentant al fiecărei grupe va afișa produsul activității echipei în fața tuturor
elevilor. Analiza corectitudinii realizării sarcinii va fi făcută de tot colectivul și coordonată de către
cadrul didactic. Se va evalua fiecare coală în parte și apoi vor fi comparate, stabilind ce grupă a lucrat
cel mai bine.

Modelul II

Obiectivul operațional
Să elaboreaze instrumente de evaluare în funcție de scop și particularitățile individuale și de grup
Sarcina
didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Timp Evaluare
Sd.2. Stabilirea
instrumentelor
de evaluare care
asigură o mai
bună acuratețe,
în cazul
organizării
activității
didactice
independente,
cât și în cazul
activității pe
grupe de elevi
Conversația
Algoritmizarea
Dezbaterea
Observația
Video –
proiector
Flipchart
Marker
Coli A3 Pe grupe

Colectiv
dirijat

Individual
120
Minute

120
Minute
60
minute Observarea
stabilirii corecte a
instrumentelor de
evaluare care
asigurarea
acurateței
informației în cazul
organizării
activității didactice
independente, cât
și în cazul
activității pe grupe
de elevi
Descrierea interacțiunii cadru didactic -educabil ( Acest paragraf sprijină cadrul didactic în
derularea procesului instructiv -educativ)

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 80/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Cadrul didactic prezintă sarcina de lucru elevilor, împarte clasa în două, o jumătate de clasă va lu cra
independent, iar cealaltă jumătate va lucra pe grupe de lucru a câte 4 persoane. Fiecare elev, fiecare
grupă primește o coală A3, un marker.
Fiecare elev/grupă de lucru primește 20 minute de lucru în care să rezolve sarcina didactică. După
expirarea t impului de lucru, fiecare elev, precum și c âte un reprezentant al fiecărei grupe va afișa
produsul activității individuale,echipei în fața colegilor. Analiza corectitudinii realizării sarcinii va fi
făcută de tot colectivul și coordonată de către cadrul di dactic. Se va evalua fiecare coală în parte și
apoi vor fi trasate concluziile privind corectitudinea și acuratețea rezultatelor obținute.

Modelul III

Obiectivul operațional
Să recunoască avantajele și dezavantajele aplicării metodelor trad iționale și moderne de evaluare.
Să realizeaze tipuri de itemi pentru evaluare .
Sarcina didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Tim
p Evaluare

1. Identificați
avantajele și
dezavantajele fiecărui
tip de probă de
evaluare.

2. Construiți probe de
evaluare: orală, scrisă
și practică pentru
conținutul: „Aplicații
practice privind
contul”
Conversația
Exercițiul
Dezbaterea
Problematizarea

Videoproiector
Flipchart
Marker
Coli A3

Colectiv –
dirijat

Pe grupe

Individual

120
min.

120
min.

60
min

Observarea
avantajelor și
dezavantajelor
aplicării
instrumentelor
de evaluare
clasice și
moderne
Descrierea interacțiunii cadru didactic -educabil ( Acest paragraf sprijină cadrul didactic în
derularea procesului instructiv -educativ)

Evalu area orală: după o scurtă conversație frontală ( cu întreaga clasă) se schițează temele ce
urmează să fie discutate în cadrul verificării cunoștințelor. O parte dintre elevi sunt solic itați să
răspundă, iar clasa , să participe activ prin: completări, apreci eri, problematizări, soluții inedite etc.
Este recomandat ca verificarea cunoștințelor să antreneze cât mai mulți elevi, în felul acesta ei pot să –
și verifice propriile cunoștințe și abilități.
În etapa de proiectare a activității didactice, anticipând pr oba de evaluare orală, profesorul va stabili cu
exactitate: conținutul care va fi testat din materia anterioară și eșantionul de elevi care vor fi evaluați,
astfel încât să se formeze o imagine obiectivă, reală asupra gradului de însușire a conținuturilor
predate .
Evaluarea scrisă – se poate realiza prin aplicarea, individual, a unui test în structura căruia se
regăsesc mai multe tipuri de itemi. Proiectarea testului este însoțită de grila de evaluare.
Ex. test scris:

TEST

I. Itemi cu alegere multiplă
Alege ți varianta corectă din variantele de răspunsuri date :
1. Costul de achiziție servește la evaluarea :
a) imobilizărilor realizate din producție proprie ;
b) materiilor prime aduse ca aport la capital ;
c) bunurilor materiale achiziționate cu titlu oneros ;
d) activelor circulante donate . ( 0.5 p )
2. Evaluarea :
a) reprezintă exprimarea valorică , prin intermediul banilor , a existenței și mișcării
doar a elementelor de activ ;

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 81/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

b) reprezintă exprimarea valoric ă , prin intermediul banilor , a existenței și mișcării
doar a elementelor de pasiv ;
c) reprezintă exprimarea valorică , prin intermediul banilor , a existenței și mișcării
elementelor patrimoniale ;
d) reprezintă exprimarea valorică , prin intermediul banilor , a existenței și mișcării
doar a veniturilor și cheltuielilor . ( 0.5 p )
3. Bunurile obținute cu titlu gratuit se evaluează :
a) la valoarea justă ;
b) la valoarea actuală ( de aport ) ;
c) la cost de achiziție ;
d) la preț de vânzare . ( 0.5 p )
II. Itemi cu răspuns scurt
Răspundeți la următoarele întrebări :
4. Ce sunt costurile ? (1 p )
5. Care sunt formulele de calcul ale prețului de vânzare cu ridica ta și prețului de vânzare cu
amănuntul ? ( 1,5 p )
III. Itemi cu alegere duală
Precizați care afirmații sunt adevărate ( A ) și care sunt false ( F ) , scriind în fața
afirmației litera corespunzătoare :
6.Tarifele se folosesc pentru evaluarea lucrărilor și serviciilor . (0.5 p)
7. Evaluarea la ieșirea din patrimoniu se face pentru : bunurile cumpărate , primite ca donație , aduse
ca aport . ( 0.5 p )
IV. Itemi semiobiectivi – rezolvare de probleme
8.O unitate p atrimonială are în gestiunea de materii prime la 1 aprilie un stoc de 1000 kg la cost de
achiziție de 10lei/kg .
În cursul lunii au loc următoarele fluxuri de materii prime :
04.04 – intră 500 kg la cost de achiziție de 12 lei/kg ;
09.04 – se dau în cons um 700 kg ;
15.04 – intră 2000 kg la cost de achiziție de 15 lei/kg ;
25.09 – se dau în consum 1500 kg .
Să se evalueze ieșirile prin metoda C.M.P ( după fiecare intrare ). determinând :
valoarea ieșirilor zilnice și cantitatea rămasă în stoc . ( 4 p )

Grila de evaluare

1.c)
2.c)
3.a)
4. Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor effectuate în vederea obținerii produselor ,
lucrărilor și serviciilor .
5.Preț de vânzare cu ridicata = cost de achiziție +adaos comercial
Preț de vânzare cu amănuntul = cost de achiziție +adaos comercial + taxa pe valoarea adăugată
6. A
7. F
8. valoarea stocului initial+valoarea intrarilor
C.M.P. = ––––––––––––––––––
cantitatea aflată în stoc inițial + cantitatea intrată

Se calculează C.M.P. după fiecare intrare de materii prime în unitate
Pentru ieșirea din 09.04 se calculează C.M.P.1
valoarea stocului initial+valoarea int rarii din data 04.09
C.M.P1. = ––––––––––––––––––––––––
cantitatea aflată în stoc inițial + cantitatea intrată pe 04.09

1000kg*10lei/kg +500kg*12lei/kg
C.M.P.1 = ––––––––––––––-
1000 kg + 500 kg

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 82/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

C.M.P.1 = 10,667 lei/kg

Valoarea ieșirilor din 09.04 . este : 700 kg*C.M.P.1 = 7466,9lei

Stoc rămas după ieșirea din 09.04 = 1000 kg+500kg – 700 kg = 800 kg

Pentru ieșirea din 25.04 se calculează C.M.P.2

valoarea stocului initial+valoarea intrarilor ( până pe 15.09 )
C.M.P.2= ––––––––––––––––––––––––––
cantitatea aflată în stoc inițial + cantitatea intrată până pe 15.09

800kg*C.M.P1 lei/kg +2000kg*15lei/kg
C.M.P.2 = –––––––––––––––––
800 kg + 2000 kg
C.M.P.2 = 13,762lei/kg

Valoarea ieșirilor din 25.04 este : 1500 kg*13,762 lei/kg = 20.643 lei

Stoc final = 1000 kg+500 kg -700 kg+2000 kg -1500kg = 1300 kg

Evaluarea practică:
Exemplu de activitate de evaluare prin aplicații practice, la sfârșit de capitol
Se organizează elevii clasei în 5 grupe : 3 grupe a câte 5 și 2 gupe a câte 6 persoane în vederea
deșfășurării activității .

1. Captarea atenției

Anunțarea conținutului activității : Recapitulare – Clasa 3 -Contur i de stocuri și producție în curs
de execuție
Profesorul reactualizează planul de recapitulare ( Anexa 1 ) și explică pe scurt elevilor modul în care
urmează să se realizeze recapitularea .
Profesorul solicită fiecărui grup să -și aleagă un lider care va fi și purtătorul de cuvânt . Liderul fiecărui
grup va trage la sorți o fișă cu cerințe de lucru ( Anexa 2a) , 2b) , 2c) , 2d) și 2e) ) .
Apoi , liderul va lua fișa cu cerințe de lucru trasă la sorți și planșa de lucru aferentă .

2. Desfășurarea activității
Profesorul solicită elevilor să citească cu atenție cerințele de lucru și să completeze planșa de lucru cu
markere . Stabilește și precizeaza sarcinile de lucru . (Anexa 3) .
Vor avea la dispoziție 15 min .
Profesorul prezintă punctajul corespunzător fiecăre i cerințe de lucru și completează spunând că nu se
acordă punctaje intermediare pentru răspunsuri incomplete .
Fiecare grup completează independent planșa de lucru . După expirarea timpului , fiecare lider va
prezenta întregii clase planșa de lucru comple tată de grupul său care a fost , inițial , fixată pe flipchart
.
Înainte de a începe prezentările , profesorul cere elevilor să -și deschidă caietele pentru a nota , pe
scurt , precizările liderilor de grup .
Profesorul intervine în discursul elevilor cu în trebări suplimentare și solicită clasei să corecteze și să
completeze răspunsurile , dacă este cazul .
În timpul fiecărei prezentări , profesorul va face notări pentru fiecare grup , ținând cont de calitatea
răspunsurilor ( Anexa 4 ) .

3. Asigurarea transfer ului
Se precizează punctele slabe și se recomandă să se mai insiste asupra lor .

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 83/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

4. Evaluarea rezultatelor
Se acordă fiecărui grup , funcție de modul în care a rezolvat cerințele de lucru un calificativ :
– F.B. ( Foarte bine ) – între 80 -100 puncte
– B. ( Bin e ) – între 60 -79 puncte
– S. ( Suficient ) – între 10 -59 puncte .
În funcție de punctajele obținute , profesorul va acorda note tuturor participanților la lecție , astfel :
– punctaj între 80 -100 puncte : nota 9 pentru punctaj intre 80 -90 puncte
și nota 10 pentru punctaj intre 91 -100 puncte
– punctaj între 60 -79 puncte : nota 8
– punctaj între 10 -59 puncte : nota 7
– punctaj intre 41 -59 puncte : nota 6
– punctaj sub 40 puncte : nota 4.
Pentru ca fiecare elev -membru al unei grupe – să știe care este nota cu care a fost evaluat și notat ,
profesorul realizează pe flipchart un tabel in care va trece punctajul fiecarei grupe și nota
corespunzatoare ( Anexa 5) .

De asemenea , profesorul va ține cont de răspunsurile individuale ale elevilor , respec tiv completările
pe care aceștia le -au făcut atunci când liderii și -au prezentat rezolvarea cerințelor .

Anexa 1
Plan de recapitulare

1. Stocurile : definire, trăsături, evaluare
2. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor

Anexa 2a)

1. Definiți stoc urile . (10p)
2.a). Se achiziționează mărfuri la o unitate cu amănuntul, preț de cumpărare 4000 Ron, cheltuieli
de transport 120 Ron, adaos comercial = 25%, TVA=19%.
Calculați prețul de vânzare cu amănu ntul . ( 10+20p=30p)
2.b). Se cumpără mărfuri cu aviz de însoțire în valoare de 5000 Ron . Ulterior soșește factura
fiscală.
Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare operațiilor
efectuate.
(2*15p+2*10p=50p)

10p oficiu

Anexa 2b)

1. În ce situații se folosește contul „4428‟ ? . (10p)
2.O societate prezintă în luna martie N un stoc inițial de materii prime de 100 buc , cost de
achiziție 12 Ron/buc.
Pe 10.03.N se cumpără cu factură fiscală 500 buc, cost de achiziție =10 Ron/buc.
Pe 20.03.N se dau în consum, conform bonului de consum colectiv, 560 buc .
a) Calculați valoarea ieșirilor, știind că evaluarea la ieșire se face după metoda FIFO.
(10+20p=30p)
b) Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare operațiilor
efectuate. (2*1 5p+2*10p=50p)

10p oficiu

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 84/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Anexa 2c)

1. Enumerați metodele de evaluare a stocurilor la ieșirea din patrimoniu .
(10p)
2.a) Calculați prețul de vânzare cu ridicata pentru mărfurile dintr-o unitate știind costul de achiziție
5000 Ron, adaos comercial stabilit 25% . (10+20p=30p)
2.b) Se vând 2/3 din mărfurile aflate în stoc ( 15000 Ron) cu adaos comercial 20%, TVA 19% . Se
descarcă gestiunea .
Parcurgeți etapele analizei conta bile și scrieți formulele contabile corespunzătoare operațiilor
efectuate. (2*15p+2*10p=50p)

10p oficiu

Anexa 2d)

1. Enumerați 4 căi de intrare a mărfurilor în patrimoniu . (10p)
2. O societate prezintă în luna martie N un stoc inițial de materii prime de 10 kg , cost de achiziție
15 Ron/kg.
Pe 12.03.N se cumpără cu factură fiscală 175 kg, cost de achiziție 10 Ron/kg.
Pe 27.03.N se constată minus la inventar 15 kg .
a) Calculați valoarea ieșirilor, știind că evaluarea la ieșire se face după metoda CMP.
(10+20p=30p)
b) Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare operațiilor
efectuate. (2*15p+2*10p=50p)

10p oficiu

Anexa 2e)

1. Enumerați 4 căi de ieșire a mărfurilor din patrimoniu . (10p)
2.a) Prețul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor este de 23.800, iar adaosul comercial aferent
este de 25%. Care este valoarea costului de achiziție ?
(10+20p=30p)
2.b) Se primesc cu titlu gratuit materiale de natura obiectelor de inventar de 100 Ron, conform
notei de contabilitate . Se dau în folosință , conform bonului de consum .
Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare operațiilor
efectuate. (2*15p+2*10p=50p )
10p oficiu

Anexa 3

Sarcini:

Liderul -purtatorul de cuvant :
 stabilește sarcini de lucru concrete pentru fiecar e membru;
 colaborează cu fiecare membru al echipei (sprijinindu -l în realizarea sarcinilor);
 coordonează activitatea echipei;
 prezintă rezultatele activității;
 colaborează cu profesorul, solicitându -i acestuia informații și sprijin.

Membri:
 execută sarcin ile de lucru repartizate;
 colaborează cu ceilalți membri, coordonatorul și profesorul .

Profesorul:
 prezintă modalitatea de deșfașurare a activității;

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 85/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

 anunță timpul de lucru;
 observă activitatea clasei, dă explicații și conversează cu elevii, solicită ele vilor să
prezinte materialele întocmite pentru evaluare;
 concluzionează asupra modului în care aceștia și -au îndeplinit sarcinile;

Anexa 4

Subiect 1 Subiect 2a) Subiect 2b) Oficiu Total
Grupa 1
10p
Grupa 2
10p
Grupa 3
10p
Grupa 4
10p
Grupa 5
10p

Anexa 5

Punctaj total Nota
Grupa 1
Grupa 2
Grupa 3
Grupa 4
Grupa 5

Modelul IV
Obiectivul operațional

Să elaboreze teste de autoevaluare
Sarcina
didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Timp Evaluare

Construiți un
test de
autoevaluare
pentru o unitate
de învățare la
disciplina
contabilitate

Conversaț ia
Exerciț iul
Dezbaterea
Problematizarea

Videoproiect
or
Flipchart
Marker
Coli A3

Activitate
individuală

300
minute
Testul de
autoe valuare
elaborat
îndeplinește
condițiile și
standardele
impuse
Descrierea interacțiunii cadru didactic -educabil ( Acest paragraf sprijină cadrul didactic în
derularea procesului instructiv -educativ)

Testul de autoevaluare se aplică individual
Profeso rul elaborează testul de autoevaluare și Baremul de corectare.
Se organizează sala, se strâng toate materialele informative și se vor folosi două instrumente de
scris, de culori diferite.
Testul de autoevaluare ( conform Model) în care sunt scrise ceri nțele (itemii) și „punctajul acordat”,
se distribuie elevilor
Elevii sunt anunțați că vor rezolva testul completând, cu o culoare, în coloana „Răspuns dat”, într -un
timp anunțat.
La final, se ia un instrument de scris, de altă culoare și se face auto evaluarea prin dezbateri libere la
clasă și se va completa, în paralel: „răspuns corect” și „punctaj realizat”.
Ulterior, se stabilește punctajul final, realizat și media clasei.

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 86/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Model test de autoevaluare:

Nr crt Itemi Răspuns Punctaj
Dat Corect Acordat Realizat
1. Urmatoarele elemente
sunt capitaluri proprii
:
a) clienti ;
b) furnizori ;
c) furnizori de
imobilizari ;
d) rezultatul
reportat

0,5 pct
2 Care din
următoarele elemente
nu sunt datori i :
a) efecte de
plătit ;
b) efecte de
primit ;
c) TVA de plătit ;
d) furnizori de
imobilizări . 0,5 pct
3 2.Se cunosc
următoarele date :
clienți =1000 , impozit
pe salariu =500 ,
C.A.S. =100 , salarii
datorate
=7000 ,
casieria=1000 .
Valoarea
datoriilor fiscale este :
a) 500 ;
b) 100 ;
c) 7000;
7600 . 0,5 pct
.. …….. ……. ……….. ………. ……………
9 puncte
Oficiu 1 punct
Total 10 puncte

Modelul V

Obiectivul operațional
Să elaboreze o strategie de evaluare pentru o lecție anume, la disciplina contabilitate

Sarcina
didactică Metode și
procedee Mijloace Forme de
organizare Timp Evaluare

Elaborați o
strategie de
evaluare
pentru o lecție
de

Conversaț ia
Exercițiul
Dezbaterea
Problematizarea

Videoproiector
Flipchart
Marker
Coli A3

Activitate
pe grupe

240
Minute( 2
secvențe de
120 min.)

Proiectul
didactic pentru
o lecție de
evaluare

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 87/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

contabilitate Individual 60 minute
Descrierea interacțiunii cadru didactic -educ abil ( Acest paragraf sprijină cadrul didactic în
derularea procesului instructiv -educativ)
O strategie didactică pentru o lecție de evaluare la disciplina contabilitate presupune stabilirea
metodelor de evaluare și complementaritatea dintre ele, tehnic ile de evaluare, probele de evaluare,
momentele în care acestea se aplică și sistemul de evaluare utilizat.

Model de strategie didactică privind evaluarea pentru o lecție de contabilitate

Proiect didactic

Modulul : Patrimoniul unității
Data : 25 mai 2011
Clasa : a IX -a
Locul : Cabinet contabilitate
Unitatea de învățare : Elemente patrimoniale de ACTIV
Tipul lecției : Recapitulare și sistematizare
Durata : 50 min

Competențe specifice :
Identificarea , descrie rea si gruparea elementelor patrimoniale

Strategii didactice :

1. Resurse procedurale :
M1 : Explicația
M2 : Conversația euristică
M3 : Problematizarea
M4 : Observarea sistematică

2. Resurse materiale :
m1 : flipchart -ul
m2 : fișe cu cerințe de lucru
m3 : planșe de lucru
m4 : tabla , creta

3. Resurse psihologice : nivel bun de asimilare a cunoștințelor

4. Forme de organizare a act ivității :
– frontală
– individuală
– pe grupe

5. Forme de dirijare a învățării :
– dirijate de profesor
– individuală

6. Resurse bibliografice :
 Oficiale : Curriculum ș colar : Patrimoniul unitatii , clasa a IX -a liceu , Filiera
tehnologică , Profil servicii , Programa aprobata prin Ordinul nr. 3312/02[1]. 03. 2009.
Pedagogice : – M. Popan : Contabilitate , manuale clasa a IX -a , Filiera tehnologică ,
Profil servicii , Ed. Oscar Print , București , 2004 , aprobat prin Ordinul nr. 3921 din
31.05.2004
– E. Horomnea (coord.) : Bazele contabilității , Ed. Sedcom
Libris , Iași , 2005
– O. Vonea (coord.) : Culegere de probleme la contabilitate,
Ed. Didactică Militans , Casa Corpului Didactic , Oradea , 2007

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 88/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Secv ențele lecției

1. Moment organizatoric
Verificarea prezenței și ținutei , notarea absențelor .
Organizarea elevilor clasei în 5 grupe : 3 grupa a cate 5 si 2 gupe a cate 6 persoane în vederea
desfășurării activității .

2. Anunțarea conținutului activității : Recapitulare – Elemente patrimoniale
de ACTIV .
Profesorul reactualizează planul de recapitulare ( Anexa 1 ) și explică pe scurt elevilor modul în care
urmează să se realizeze recapitularea .
Profesorul solicită fiecărui grup să -și aleagă un lider . Lide rul fiecărui grup va trage la sorți o fișă cu
cerințe de lucru ( Anexa 2a) , 2b) , 2c) , 2d) și 2e) ) .
Apoi , liderul va lua fișa cu cerințe de lucru trasă la sorți și planșa de lucru aferentă .

3. Desfășurarea activității
Profesorul solicită elevilor să c itească cu atenție cerințele de lucru și să completeze planșa de lucru cu
markere .
Vor avea la dispoziție 15 min .
Profesorul prezintă punctajul corespunzător fiecărei cerințe de lucru și completează spunând că nu se
acordă punctaje intermediare pentru r ăspunsuri incomplete .
Fiecare grup completează independent planșa de lucru . După expirarea timpului , fiecare lider va
prezenta întregii clase planșa de lucru completată de grupul său care a fost , inițial , fixată pe flipchart
.
Înainte de a începe pre zentările , profesorul cere elevilor să -ți deschidă caietele pentru a nota , pe
scurt , precizările liderilor de grup .
Profesorul intervine în discursul elevilor cu întrebări suplimentare și solicită clasei să corecteze și să
completeze răspunsurile , dac ă este cazul .
În timpul fiecărei prezentări , profesorul va face notări pentru fiecare grup , ținând cont de calitatea
răspunsurilor ( Anexa 3 ) .

4. Asigurarea transferului
Se precizează punctele slabe și se recomandă de ce
5. Evaluarea rezultatelor
Se acor dă fiecărui grup , funcție de modul în care a rezolvat cerințele de lucru un calificativ :
a. F.B. ( Foarte bine ) – între 80 -100 puncte
b. B. ( Bine ) – între 60 -79 puncte
c. S. ( Suficient ) – între 10 -59 puncte .
În funcție de punctajele ob ținute , profesorul va acorda note tuturor participanților la lecție , astfel :
d. punctaj între 80 -100 puncte : nota 9 pentru punctaj intre 80 -90 puncte
si nota 10 pentru punctaj intre 91 -100 puncte
e. punctaj între 60 -79 puncte : nota 8
f. punctaj între 10 -59 puncte : nota 7 pentru punctaj intre 41 -59 puncte ,
nota 6 pentru punctaj sub 40 puncte .
Pentru ca fiecare elev -membru al unei grupe – să știe care este nota cu care a fost evaluat și notat ,
profesorul realizează pe flipchart un tabel in care va trece pu nctajul fiecarei grupe și nota
corespunzatoare ( Anexa 3) .
De asemenea , profesorul va ține cont de răspunsurile individuale ale elevilor , respectiv completările
pe care aceștia le -au făcut atunci când liderii și -au prezentat rezolvarea cerințelor .

Anexa 1
Plan de recapitulare

1. Patrimoniul intreprinderii : definire , structura
2. Active imobilizate :

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 89/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

g. Active imobilizate necorporale
h. Active imobilizate corporale
i. Active imobilizate financiare
3. Active circulante :
j. Stocuri (Active circulante materiale )
k. Creante (Active circulante in decontare )
l. Investitii financiare pe termen scurt
m. Disponibilitati banesti .

Anexa 2a)

Agentul economic S.C. “Delicia “ S.A. este un agent economic comercial , laborator cofetarie
care are activitate productia si comercializarea pr in magazinul propriu de prajituri .
El face parte dintr -un grup de intreprinderi si dispune de urmatoarele elemente patrimoniale de activ :
Cladire – 10.000 lei, marca comerciala -200 lei , program informatic de contabilitate – 450 lei, cuptor
electric – 1900 lei, faina – 70 lei , numerar in casierie – 100 lei , titluri de participare detinute la filiale
din cadrul grupului – 50.000 lei , calculatoare – 3.000 lei, creante imobilizate sub forma de
imprumuturi acordate – 10.000 lei, combustibil – 125 lei , mijloc de transport – 45.000 lei .
La sfarsitul procesului de productie se obtin produse finite sub forma de prajituri in valoare de 2700 lei
care se predau magazinului de desfacere .
a) Calculati valoarea activelor imobilizate necorporale . (30p)
b) Prezentati c aracteristicile activelor imobilizate necorporale si enumerati alte elemente
din structura lor , decat cele din enunt . (30p)
c) Calculati amortizarea anuala si amortizarea lunara in cazul programului informatic ,
stiind ca durata de utilizare a acestuia e de 3 ani . (30p)
10p oficiu

Anexa 2b)

Agentul economic S.C. “Delicia “ S.A. este un agent economic comercial , laborator cofetarie
care are a ctivitate productia si comercializarea prin magazinul propriu de prajituri .
El face parte dintr -un grup de intreprinderi si dispune de urmatoarele elemente patrimoniale de activ :
Cladire – 10.000 lei, marca comerciala -200 lei , program informatic de cont abilitate – 450 lei, cuptor
electric – 1900 lei, faina – 70 lei, numerar in casierie – 100 lei, titluri de participare detinute la filiale
din cadrul grupului – 50.000 lei, calculatoare – 3.000 lei, creante imobilizate sub forma de imprumuturi
acordate – 10.000 lei, combustibil – 125 lei, mijloc de transport -45.000 lei
La sfarsitul procesului de productie se obtin produse finite sub forma de prajituri in valoare de 2700 lei
care se predau magazinului de desfacere .
a) Calculati valoarea activelor imobilizat e corporale . (30p)
b) Definiti amortizarea si enumerati alte elemente din structura activelor imobilizate
corporale decat cele din enuntul de mai sus . (30p)
c) Calculati amortizarea anuala si amortizarea lunara in cazul cladirii , stiind ca durata de
utilizare a acestuia e de 10 ani . (30p)
10p oficiu

Anexa 2c)

Agentul economic S.C. “Delicia “ S.A. este un agent economic comercial , laborator cof etarie
care are activitate productia si comercializarea prin magazinul propriu de prajituri .
El face parte dintr -un grup de intreprinderi si dispune de urmatoarele elemente patrimoniale de activ :
Cladire – 10.000 lei, marca comerciala -200 lei, program in formatic de contabilitate – 450 lei , cuptor
electric – 1900 lei, faina – 70 lei, numerar in casierie – 100 lei, titluri de participare detinute la filial e
din cadrul grupului – 50.000 lei , calculatoare – 3.000 lei, creante imobilizate sub forma de imprumu turi
acordate – 10.000 lei, combustibil – 125 lei, mijloc de transport – 45.000 lei.
La sfarsitul procesului de productie se obtin produse finite sub forma de prajituri in valoare de 2700 lei
care se predau magazinului de desfacere .
a. Calculati valoarea ac tivelor imobilizate financiare . (30p)

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 90/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

b. Enumerati elementele din structura imobilizarilor financiare , altele decat cele
din enuntul de mai sus .Definiti actiunea (15p+15p)
c. Calculati amortizarea anuala si amortizarea lunara in cazul cuptorului electric ,
stiind ca durata de utilizare a acestuia e de 4 ani . (30p)
10p oficiu

Anexa 2d)

Agentul economic S.C. “Delicia “ S.A. este un agent economic comercial , laborator cofetarie
care are activitate de productie si comercializare prin magazinul propriu de prajituri .
El face parte dintr -un grup de intreprinderi si dispune de urmatoarele elemente patrimoniale de activ :
Cladire – 10.000 lei, marca com erciala -200 lei, program informatic de contabilitate – 450 lei, cuptor
electric – 1900 lei, faina – 70 lei, numerar in casierie – 100 lei, titluri de participare detinute la filiale
din cadrul grupului – 50.000 lei, calculatoare – 3.000 lei, creante imobil izate sub forma de imprumuturi
acordate – 10.000 lei, combustibil – 125 lei, mijloc de transport – 45.000 lei.
La sfarsitul procesului de productie se obtin produse finite sub forma de prajituri in valoare de 2700 lei
care se predau magazinului de desfacer e .
a) Calculati valoarea stocurilor . (30p)
b) Enumerati elementele din structura stocurilor si definiti marfurile (20p+10p)
c) Calculati amortizarea anuala si amortizarea lunara in cazul calculatoarelor ,
stiind ca durata de utilizare a acestora e de 3 ani . (30p)
10p oficiu

Anexa 2e)

Agentul economic S.C. “Delicia “ S.A. este un agent economic comercial , laborator cofetarie
care are activitate d e productie si comercializare prin magazinul propriu de prajituri .
El face parte dintr -un grup de intreprinderi si dispune de urmatoarele elemente patrimoniale de activ :
Cladire – 10.000 lei, marca comerciala -200 lei, program informatic de contabilitate – 450 lei, cuptor
electric – 1900 lei, faina – 70 lei, numerar in casierie – 100 lei, titluri de participare detinute la filiale
din cadrul grupului – 50.000 lei, calculatoare – 3.000 lei, creante imobilizate sub forma de imprumuturi
acordate – 10.000 lei, combustibil – 125 lei.
La sfarsitul procesului de productie se obtin produse finite sub forma de prajituri in valoare de 2700 lei
care se predau magazinului de desfacere .
a) Calculati valoarea tuturor activelor circulante . (30p)
b) Definiti lichiditatea si precizati care element are gradul de lichiditate
maxim . (20p+10p)
c) Calculati amortizarea anuala si amortizarea lunara in cazul mijlocului
de transport , stiind ca durata de utilizare a acestuia e de 5 ani . (30p)
10p oficiu

Anexa 3

Subiect a) Subiect b) Subiect c) Total
Grupa 1

Grupa 2

Grupa 3

Grupa 4

Grupa 5

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

Pag. 91/91
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENI ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOC A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj -Napoca
Tel.: (00) 40 – 740 – 077521
Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

Anex ă

Fișă cu înregistrarea progresului elevil or la disciplina Contabilitate

Profesor……………………………………
Sem I /II / an școlar………………….
Clase
în
încadr
are Rezultate obținute la evaluarea predictivă
din septembrie……….. Rezultate obținute la evaluarea
sumativă/sfârșit de an școlar
Sub 5 5-
5.99 6-
6.99 7-
7.99 8-
8.99 9-
10 Sub
5 5-
5.99 6-
6.99 7-
7.99 8-
8.99 9-
10

Număr de elevi care au înregistrat progres școlar ……………., număr de elevi care au înregistrat
un regres școlar …….

Data
Semnătura cadrului didactic