Structura Si Caracteristicile Sistemului Bancar al Bancii Transilvania

LUCRARE DE LICENȚĂ

Structura și caracteristicile sistemului

bancar al Băncii Transilvania

CUPRINS

Introducere

Cap. I. Noțiuni introductive privind structura sistemului bancar

1.1. Activitatea bancară

1.2. Piața financiară. Bursa de valori

1.3. Legătura dintre sistemul bancar și creșterea economică

Cap.II. Studiu privind structura si caracteristicile sistemului bancar al Băncii Transilvania

2.1. Prezentarea Băncii Transilvania

2.2. Serviciile și produsele oferite de către bancă

2.2.1 Cardurile de credit

2.2.2. Cardurile de debit

2.2.3. Cardul co-branded < 26

2.2.4. Credite

2.2.5. Depozite

2.2.6. Servicii bancare

2.3. Aplicație Banca Transilvania

Cap.III. Sistemul financiar bancar

3.1. Sistemul financiar bancar în România

3.2. Sistemul financiar bancar în străinătate

3.2.1. Modelul European și criza financiară

3.2.2. Modelul American

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Înțelegerea locului economiei și al științelor economice în societate, formarea și consolidarea cunoștințelor economice în rândul tinerilor reprezintă baza consolidării acestei lucrări.

Obiectivele acestei lucrări sunt orientate către obținerea unui model de cuantificare al datelor financiare de-a lungul timpului a pieței financiare, în special asupra produselor și serviciilor bancare oferite de Banca Transilvania, punând totodată sub semnul întrebării capacitatea sistemului de a se adapta la piața financiară modernă.

Am reprezentat sistemele bancare din America și Europa, realizând o comparație între acestea și sistemul bancar românesc actual.

Structura lucrării a fost concepută ținând seama de complexitatea vieții economice contemporane, de dificultatea înțelegerii proceselor economice și de fiecare ipostază a economiei moderne.

Materialele care au stat la baza lucrării mele de licență sunt consemnate în bibliografia prezentată la sfârșit. În compunerea structurală am avut în vedere selectarea informațiilor nu neapărat teoretice, ci mai ales a acelor informații care să mă ajute la realizarea unui studiu cantitativ al fenomenelor și proceselor economice.

Datorez mulțumirile mele prof.univ.dr.Constantin Anghelache, în primul rând în discutarea lucrării în diferite faze de elaborare, care m-au ajutat să formulez observații și propuneri importante.

Mărturisesc că această lucrare fără asistența și contribuția celor care m-au îndrumat și sprijinit de-a lungul celor 4 ani de facultate, o perioadă de cercetare și formare personală, nu ar fi fost posibilă.

Capitolul I. Noțiuni introductive

privind structura sistemului bancar

1.1. Activitatea bancară

Datorită istoriei bogate pe care o suportă economia de piață din țara noastră, sistemul bancar românesc prezintă unele aspecte comune cu cele caracteristice unui sistem bancar din alte țări.

În România, revoluția din decembrie 1989 a produs o ruptură în aparatul de stat. Vechile structuri statale au fost dizolvate în locul lor făcându-și loc altele noi, întemeiate pe principiul repartiției puterilor în stat și pe o guvernare democratică.

În statele aflate în tranziție rolul constructiv și protector al statului este firesc să se manifeste în mod direct mai ales în sectoarele economice bancare.

În România s-a adoptat un sistem bancar structurat pe două nivele: B.N.R., ca bancă centrală și băncile comerciale. Legislația bancară adoptată în 1991 a stimulat de-a lungul timpului apariția unui sistem bancar favorabil tranziției la economia de piață.

În prezent, rolul băncilor în economie este în strânsă legătură cu calitatea pe care o oferă în rolul de intermediar principal în relația economie-investiții.

Având în prim-plan importanța băncilor într-o societate a fost impus ca în perioada de tranziție la economia de piață să se formeze un sistem modern capabil să ofere o gamă largă de produse și servicii bancare care să prezinte o calitate aparte și care să satisfacă cerințele tuturor categoriilor de clienți.

Imediat după anul 1989 în activitatea bancară din țara noastră s-au produs numeroase schimbări:

– B.N.R a fost reorganizată astfel încaât să fie singura bancă care să realizeze emisiune monetară, iar pentru menținerea circulației bănești la un nivel favorabil ea trebuie să consolideze relația dintre dimensiunile creditului și volumul masei monetare în circulație.

– Banca Română de Comerț Exterior, Banca Agricolă și Banca de Investiții au fost transformate în bănci comerciale cu capital de stat și capital privat

– s-au înființat bănci cu capital privat autohton precum și sucursale ale unor bănci străine.

Apariția băncilor particulare a contribuit la acoperirea nevoilor de capital și la dezvoltarea procesului concurențial cu efecte benefice pentru agenții economici.

Obiectivul prim al acestei reforme a fost crearea unui sistem bancar modern care să corespundă standardelor internaționale.

În actuala etapă de tranziție piața este formată din agenți economici cu capital de stat cooperatist, privat, străin și populația. Obiectivul acestei etape de tranziție este să ofere produse și servicii bancare de calitate cu o servire exemplară, oprativă.

Moneda, masa monetară și sistemul bancar sunt condițiile necesare pentru funcționarea pieței monetare. Moneda este un semn de garantare a puterii de cumpărare, la purtător, emis de către stat, având un caracter impersonal și o valoare reală variabilă a cărei funcționare se bazează pe încredere.

În condițiile actuale moneda reprezintă ansamblul mijloacelor de platp utilizabile în mod direct pentru efectuarea tranzacțiilor pe piața bunurilor și serviciilor. Recunoașterea generală și utilizarea monedei în tranzacții este însă condiționată de încrederea deținătorilor în valoarea ei, încrederea care se manifestă în cadrul unei comunități monetare, de regulă națiunea.

Băncile prezente pe piața din România sunt:

Bănci străine

1.2. Piața financiară. Bursa de Valori.

În economia de piață tranzacțiile apar ca fluxuri monetare sau ca fluxuri reale în care vânzătorul cedează bunuri economice pe bani. Aici moneda și bunurile participante poartă denumirea de active deoarece generează venituri în viitor.

În forma lor financiară, activele cuprind depozitele monetare și hârtiile de valoare pe termen scurt și cele pe termen lung. Activele bancare sunt efectul operațiunilor specifice băncilor și instituțiilor de credit specializate. Ele au un grad ridicat de siguranță și nu pot fi negociate. Activele financiare sunt cele care rezultă din diferite plasamente concretizate în titluri de valoare cu caracter negociabil și cu un grad mediu de siguranță. Ele oferă posesorului dreptul de a obține viitoare venituri dar își asumă anumite riscuri.

Piața financiară este structurată pe forme instituționalizate în funcție de instrumentele folosite de momentul și caracterul tranzacțiilor cu valori imobiliare.

Privită ca un mecanism de menținere a legăturii dintre deținătorii de fonduri, nvestitori și utilizatorii de fonduri, piața financiară are drept elemente piața primară și piața secundară.

Piața secundară reprezintă piața financiară pe care se negociează titlurile de valoare pe termen lung emise anterior. Ea este formată din două comonente: piața extrabursieră ( organizată sub forma piețelor de interdealeri unde se negociează titluri de valoare financiară emise anterior dar care nu sunt listate la bursa de valori) și piața bursieră.

Bursa de valori este instituția care asigură circulația, prin activitatea de vânzare-cumpărare a titlurilor de valoare emise anterior de cele mai importante societăți comerciale și autorități guvernamentale și locale. Ea se confruntă cu piața secundară a capitalului.

În prezent din bursa de mărfuri, bursa de valori și bursa valutară sunt operate primele două deoarece tranzacțiile cu valute au fost preluate de către bănci. Titlurile care se schimbă la bursa de valori sunt titluri pentru care există deja economisitori. Ele au fost emise, iar investitorii le-au subscris dar le-au revândut pentru a crea lichidități.

Bursa de valori oferă certitudinea că nimeni nu este asociat pe viață la o întreprindere.

Principala caracteristică a Bursei de Valori constă în faptul că titlurile se vând și se cumpără la prețuri stabilite pe baza cererii și ofertelor în cadrul ședințelor de licitație.

Bursa de valori are ca principale activități negocierea titlurilor financiare sau a contractelor la termen, gestionează conturile clienților sau portofoliile.

Bursa de Valori concentrează cererea și oferta de titluri financiare pe termen lung, facilitează tranzacțiile între cei ce economisesc și cei ce investesc repartizând riscul asupra tuturor participanților.

Operațiunile Bursei de Valori se realizează la vedere sau la termen. Operațiunile la vedere presupun ca tranzacția cu titluri de valoare să se realizeze în ziua în care s-a stabilit cotația precum și livrarea imediată a titlurilor de valoare cumpărate la prețul zilei. Operațiunea la termen constă în faptul că prețul titlurilor financiare vândute sau cumpărate este cel al zilei, dar transferul titlurilor are loc în viitor la o dată fixă ce poartă denumirea de zi-lichidare.

Bursa de Valori din România a cunoscut de-a lungul timpului mai multe momente esențiale. Una din aceste momente îl reprezintă anul 1995 când este reînființată bursa de valori după legiferarea activității bursiere prin adoptarea Legii nr.52/1994.

Piața secundară de valori din țara noastră este formată din Bursa de Valori București și piața RASDAQ.

Bursa de Valori București satisface nevoile de capital financiar ale societăților financiare cu costuri reduse, tranzacționează valorile imobiliare în condiții de siguranță și încurajează investitorii potențiali, atitudinea acestora fiind dependentă de lichiditatea titlurilor.

Bursa de Valori București își propune să devină o piață permanentă și sigură a hârtiilor de valoare și a certificatelor de proprietate și să dirijeze capitalurile spre cele mai eficiente domenii ale activităților economice și să ofere informații privind prețurile titlurilor și orizontul unor riscuri.

RASDAQ este un sistem ce constă într-o rețea electronică de comunicație, dar numai înre acei dealeri și brokeri membre ale ANSUM ( Asociația Naționale a societății de Valori Mobiliare).

Piața financiară primară se referă la momentul emiterii șilansării pe piață a acțiunilor spre vânzare. Această piață atrage toți subiecții vieții economice care sunt dispuși să-și plaseze surplusul din venitul lor. Pe piața primară tilurile sunt emise pentru e fi plasate. Cumpărătorii subscriu la emisiunea de acțiuni sau obligațiuni vărsând sumele respective care vor merge direct la emitenții de titluri.

În concluzie, asigurând mobilizarea resurselor disponibile în economie care se vor concretiza în investiții pentru sporirea capitalului fizic, piața financiară are rolul de intrmediar între sectorul financiar-bancar și cel productiv.

1.3. Legătura dintre sistemul bancar și creșterea economică (evoluția creditelor în România)

Chiar dacă ritmul actual de creștere al economiei românești este relativ lent, gradul de cultură economică este foarte scăzut, iar înclinația către risc și investire nu este foarte promovată, perspectiva aderării la Uniunea Europeană impunând o creștere a competivității sistemului bancar și a economiei în ansamblu.

Înainte de a trece la analiza datelor referitoare la evoluția creditelor în România trebuie menționat faptul că variabilele pe care le-am studiat au fost volumul creditelor gurvernamentale, titlurile cu valoare negociabilă, și volumul creditelor nonguvernamentale care sunt acordate populației, instituțiilor financiare, agenților economici.

Performanța sistemului bancar în urma declansării crizei economice a făcutura dintre sistemul bancar și creșterea economică (evoluția creditelor în România)

Chiar dacă ritmul actual de creștere al economiei românești este relativ lent, gradul de cultură economică este foarte scăzut, iar înclinația către risc și investire nu este foarte promovată, perspectiva aderării la Uniunea Europeană impunând o creștere a competivității sistemului bancar și a economiei în ansamblu.

Înainte de a trece la analiza datelor referitoare la evoluția creditelor în România trebuie menționat faptul că variabilele pe care le-am studiat au fost volumul creditelor gurvernamentale, titlurile cu valoare negociabilă, și volumul creditelor nonguvernamentale care sunt acordate populației, instituțiilor financiare, agenților economici.

Performanța sistemului bancar în urma declansării crizei economice a făcut ca ponderea creditului să crească de 4 ori ( 19,47 procente) în perioada ianuarie 2007-decembrie 2014 depâșind nivelul de 25%.

Această modificare a sistemului bancar din România a avut o multitudine de cauze ale căror efecte s-au suprapus. Cu alte cuvinte, această creștere s-a produs în exclusivitate datorită relaxării politicii monetare.

Așa cum se observă în figura de mai jos , în perioada ianuarie 2007- decembrie 2014 a avut loc o sporire cu 6,85% a creditelor acordate firmelor în moneda unică europeană. Acest lucru a fost posibil ca urmare al aderării țării noastre la Uniunea Europeană, rata dobânzii fiind mai redusă și s-au amplificat relațiile în cadrul pieței unice.

Sursa: www.bnr.ro

În esență, factorul principal care are capacitatea de a ameliora competitivitatea firmelor din România este diferențialul de dobândă. Este normal ca, față de zona euro, va exista o primă de risc mai mare în România, însă îngustarea acesteia prin decalaj poate genera o mai bună încredere în economie.

Scadența creditelor se află în corelație pozitivă cu volumul creditelor în euro, dar în relație negativă față de volumul creditelor în lei. Cu alte cuvinte, creditele în lei sunt oferite preponderent nevoilor curente, iar cele în euro prioritar investițiilor.

Firmele care au fost implicate în proiecte de finanțare s-au împrumutat pentru cofinanțare pentru că nu s-au putut finanța de la bugetul național, iar numărul apreciabil de firme care au intrat în insolvență au creat goluri de încasări de zeci de mii de firme, de aici și starea nefavorabilă a economiei în raport cu societățile bancare.

Pentru a rămâne pe linia de plutire băncile trebuie să își gestioneze în mod eficient riscurile, atât în nume propriu, cât și în numele clienților, în condițiile în care indicatorul de solvabilitate a înregistrat o depreciere artificială.

Creșterea economică este strâns legată de activitățile întrepinse de bănci, de aceea ar trebui urmate niște mășuri potențiale pentru impulsionarea activității bancare.

Un prim pas ar fi eficientizarea întreprinderilor cu pierderi sau accelerarea privatizării acestora astfel încât să crească ponderea părții sănătoase a economiei, singura parte pe care băncile o pot credita în condiții de siguranță.

O a doua măsură ar fi îmbunătățirea fluxurilor de informații între participanții la piață. Cu alte cuvinte, este nevoie de amplasarea unor centre de informare sau a unei baze de date virtuale care să curpindă toate programele de finanțare disponibile.

O problemă pe piața financiară din România o reprezintă fraudele bancare. Instituirea unor măsuri mai aspre vor ajuta băncile să își recâștige încrederea deoarece aceste fraude au asupra încrederii băncilor un puternic impact negativ.

O măsură în plină desfășurare și cu un succes ușor sesizabil este îmbunătățirea cadrului macroeconomic. În condiții favorabile gradul de credibilitate al planurilor de afaceri poate evolua atât din punctul de vedere al beneficiarului cât și al finanțatorului. Siguranța acestei activități fiind garantată.

O problemă actuală ar mai fi fiscalitatea exagerată pe care banca o cere. Simplificarea procedurilor administrative impuse, altfel spus birocrația exagerată, nu este în beneficiul niciunei părți. Adecvarea solicitărilor bancare în funcție de criteriile de evaluare, fără exces de cereri de informații.

După părerea mea există un spațiu de creștere a indicilor bursieri pe final de an, însă atrag atenția asupra faptului că sunt semnale de inflexiune a primei de risc. Consider că va mai dura până când se va realiza o întâmplare.

Pentru început ar trebui fixate situațiile de corupție și scandal din domeniul politic și economic, și să fie introduse un audit și investigații profunde, finalizate cu pedepse riguroase pentru a curăța sistemul.

Într-o economie de piață, sistemul financiar-bancar îndeplinește rolul de transfer de fonduri bănești de la un agent economic și populație care deține un surplus, la agenți economici și populația care sunt în deficit, iar acest lucru este normal să se desfășoare în niște condiții sigure și cinstite.

Pe parcursul anului 2014 creșterea economică pe piața din România a fost una temperată, ca urmare a unei cereri mai reduse. La nivel european au fost sporite eforturile pentru dezvoltarea instrumentelor de monitorizare a riscului din sectorul financiar.

Cu o cotă de piață de 8,85% în funcție de nivelul activelor nete Banca Transilvania și-a consolidat locul treu în topul băncilor din România.

Cele mai semnificative premii obținute de Banca Transilvania au fost „Banca Anului” oferită de Piața Financiară și „Retail Bank of the Year” acordată din partea Business Arena Magazine.

În anul 2014 numărul clienților care au preferat serviciile Băncii Transilvania a crescut cu 2.375.390 din care 246.648 sunt persoane juridice. Numărul clienților activi pe linii de afaceri pentru care Banca Transilvania este banca principală a crescut față de anul 2013 cu 6 %.

Linia de business corporate a avut o evoluție constant pozitivă cu un vârf de performanță în trimestrul IV reflectată în numărul de produse și servicii bancare vândute acestei categorii de clienți.

Portofoliul de credite a crescut cu 13% față de anul precedent atingând un volum de 9.882 milioane lei. Resursele atrase de la acest tip de clienți a atins suma de 5.807 milioane lei, o creștere de 16% față de anul 2013.

La data de 31 decembrie 2013 linia de business corporate avea un portofoliu care însuma 9.336 clienți activi. S-au acordat 19.000 de credite din care 1.930 credite pentru clienții medici, 1.300 credite agricole și 76 credite APIA.

Activitatea de trezorerie a băncii a avut un mare avantaj deoarece clienții au început să se axeze pe operațiunile cu instrumente fixe astfel încât portofoliul de instrumente a înregistrat o majorare de 36%.

Anul 2014 a reprezentat pentru Banca Transilvania o modificare semnificativă a structurii organizatorice. Numărul de angajați activi în Banca Transilvania în 2013 a fost de 6.041, iar în 2014 echipa băncii cuprinde 6.160 de persoane.

Au fost organizate programe de dezvoltare personală precum programul „customer care” care este un program ce presupune dezvoltarea abilităților comunicaționale.

Structura portofoliului de credite la 31.13.2014 se prezintă astfel:

La 31 decembrie 2014, 64% din depozitele atrase sunt în lei și în valută 36%. Depozitele atrase au crescut de la un an la altul cu 11 procente, ritmul fiind semnificativ în raport cu nivelul sistemului bancar de 5%.

Din punctul de vedere al activelor totale și a resurselor atrase, poziția Băncii Transilvania în cadrul sistemului bancar românesc este următoarea:

Capitalurile proprii ale Băncii Transilvania la data de 31.12.2013 au fost în valoare de 2.933.719 lei din care:

capital social 1.989.543 lei

rezerve pentru risc bancar 35.627 lei

rezerve din reevaluarea titlurilor disponibile 39.496 lei

rezultat reportat 460.334 lei

profit 408.557 lei.

Dintre toți indicatorii monitorizați de BNR prin sistemul de supraveghere prudențială, cei mai semnificativi pentru caracterizarea evoluției băncii sunt prezentați în tabelul de mai jos:

Indicatorul de prudență bancară asigură o poziționare favorabilă a băncii în sistemul bancar. Banca Transilvania are o bază considerabilă de resurse atrase, ceea ce îi permite își mențină o rată optimă de lichiditate. Astfel, indicatorul de lichiditate este cu mult peste nivelul impus de reglementările BNR.

Indicatorul de solvabilitate este la un nivel confortabil depășind suma minimă impusă de BNR cu 5,78 de procente. Într-o perioadă în care economia financiară din România a fost asaltată de numeroase scandaluri politice.

Marja netă de dobândă ( credite/ depozite noi)

Cap.II. Studiu privind structura si caracteristicile

sistemului bancar al Băncii Transilvania

2.1. Prezentarea Băncii Transilvania

Istoria Băncii Transilvania își are începutul în orașul Cluj-Napoca. Spiritul antreprenorial al fondatorilor săi a orientat ca principal obiectiv de activitate IMM-urile, dar, datorită cererii pieței, aceasta a început să se dedice și domeniului retail. În anul 1997 BT a devenit prima bancă din țara noastră care a fost cotată la Bursa de Valori București. În data de 16.12.1993 societatea bancară este înmatriculată în Registrul Comerțului cu numărul J12/4155/1993, iar în 18.02.1999 în registrul bancar cu numărul RB-PJR-12-019.

Banca Transilvania este una din cele mai mari instituții bancare cu capital majoritar românesc. Pentru a crea o imagine de brand nu este atât de ușor, necesită o muncă permanentă și o atenție desăvârșită. Caracterul pregnant al Băncii Transilvania este faptul că nimic nu se vine o dată pentru todeauna. Reputația se formează pe baza identității corporative.

Brand-ul Banca Transilvania este reprezentat de asocierile persoanelor care interacționează la un moment dat cu organizația, serviciile și produsele sale, dar și cu reprezentanții săi.

Denumirea băncii este Banca Transilvania S.A. în toate documentele, publicațiile , anunțurile și actelor emise. Ceea ce a stat la baza deciziei alegerii acestei denumiri este faptul că Transilvania este un nume cu rezonanță, cu semnificații importante. Dincolo de faptul istoric, elementele definitorii sunt stabilitatea și păstrarea tradițiilor, tratarea lor cu mare seriozitate, ceea ce în cazul băncii se aplică asupra atitudinii față de clienții săi. Un alt motiv îl reprezintă istoria băncii, faptul că sediul central se află la Cluj-Napoca, în Transilvania. Acronimul BT este utilizat ca parte a semnăturii grafice a companiei și a numelor unor mărci din portofoliul băncii, dar nu reprezintă singur Banca Transilvania, produsele și serviciile oferite de aceasta.

Semnătura grafică al Băncii Transilvania reprezintă un scut și sugerează apărarea, faptul că banca oferă siguranță banilor și dorințelor clienților. Pentru a permite o vizibilitate optimă în situații diverse, au fost create două variante ale siglei perfect compatibile: versiunea verticală și versiunea orizontală( ca element recurent al identității coroporative).

Culorile băncii sunt galben și negru, combinație care formează unul dintre cele mai puternice contraste. Mesajul psihologic al culorilor este: galben- distincție, încredere și negru- loialitate, autoritate.

Banca este azi una din cele mai importante instituții financiar-bancare din țara noastră, aflată chiar în top 5 și una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori București. O prioritate a activității sale este perfecționarea continuă a serviciilor și a angajaților, așa încât calitatea să fie cea care face diferența.

Banca Transilvania este structurată pe trei linii de afaceri: retail, IMM și corporate. Astfel, banca și-a format echipe specializate și un portofoliu complex de produse și servicii pentru a susține dezvoltarea acestor trei direcții. Numărul actual de clienți al băncii atinge 1.000.000.

Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din țara noastră prin intermediul celor 150 de scursale și agenții. Creșterea numărului de unități a avut un ritm foarte accentuat în ultimii doi ani, când au fost deschise aproximativ 350 de entități operaționale. Ele beneficiează de un sistem informatic performant, centralizat, care oferă clienților BT ca principal avantaj posibilitatea accesării contului curent din oricare unitate din țară.

Sub numele Băncii Transilvania au intrat și trei sub-branduri BT Cafe, BT Golf Cup și Academia BT. Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Cafe, prima cafenea bancară din țara noastră.

S-au creat patru astfel de locații ( în București, Constanța și Timișoara) urmând ca din vara acestui an să apară și în Cluj-Napoca. Conceput a fi un mediu informal, dar și de relaxare, BT Cafe este un loc de întâlnire a oamenilor de afaceri.

BT Golf Cup reprezintă un turneu cu tradiție, competiție care reunește o dată pe an importanți oameni de afaceri români și străini, pasionați de golf. Academia BT se adresează în exclusivitate angajaților băncii, obiectivul fiind acela de a satisface nevoile de dezvoltare profesională a acestora.

Echipa Bancii Transilvania este formată din 5.400 de angajați care împărtășesc cultura organizațională și valorile BT, eforturile lor fiind centralizate în jurul aceleiași misiuni: calitate pentru mulțumirea clienților.

În cei peste 15 ani de activitate, Banca Transilvania a demonstrat că poate deveni o bancă puternică, deschisă, modernă și flexibilă. Ea a primit premiul Cea mai valoroasă companie cu capital privat autohton în cadrul galei Premiile Ziarului Financiar. Ceremonia a avut loc pe 14 noiembrie, în București la Athenee Palace Hilton.

Activitatea băncii este bine condusă de specialiști de înaltă calitate profesională. Banca și-a direcționat eforturile în formarea unui personal tânăr, bine pregătit, capabil să-și însușească cultura organizației, bazată pe întelegerea controlului, pe competență, înițiativă, pe corectitudine și respect față de clienți.

Structura organizatorică a băncii se prezintă astfel:

Comitetul pentru Gestionarea Activelor și Pasivelor asigură îndeplinirea planului strategic, pentru domeniul pe care îl gestionează, având în vedere optimizarea plasamentelor și resurselor băncii, urmărind totodată și maximizarea profitabilității.

Prin rapoartele săptămânale adresate Comitetului Director, acest Comitet constituie o verigă esențială în fluxul informațional. Gestionarea riscurilor se realizează prin analiza eficienței și siguranței canalelor de comunicație ale băncii și formularea de propruneri de îmbunătățire a acestor aspecte precum și urmăriea continuă a întregii activități a băncii pentru a elimina eventualele fraude, riscuri, erori.

Activitatea Comitetului de Credite vizează gestionarea ecifientă a expunerii la riscul de creditare pentru portofoliul agregat de credite al Băncii Transilvania, atât prin monitorizaea indicatorilor cantitativi și a celor calitativi specifici procesului de creditare.

Organizarea unor structuri de monitorizare a riscului pe principiul separării responsabilităților de supraveghere și analiză, permite Comitetului Director să-și fundamenteze deciziile de conducere pe baza unei perspective sistemice oferite de rapoartele prezentate de aceste comitete.

2.2. Serviciile și produsele oferite de către bancă

Preocuparea constantă a băncii de realizare a unui sistem bancar sigur, modern și competitiv, care să asigure o bună intermedire și să genereze încredere clienților săi, se concretizează prin gama largă de produse și servicii bancare pe care le oferă. Prin monitorizarea sistematică a pieței interne a produselor și serviciilor bancare și a tendințelor înregistrate în sectorul bancar apar produse noi create special pentru fiecare tip de nevoie prezentată de public.

2.2.1 Carduri de credit

Cardul de credit Star Forte este un card de cumpărături care poate fi utilizat la toate POS-urile și ATM-urile din țară și din străinătate pentru realizarea de tranzacții on-line sau off-line.

Limita creditului este în valoare de 22.000 lei, iar perioada de acordare nu poate depăși 5 ani cu prelungire automată. Cu ajutorul acestui card de credit se pot împrumuta maxim 5 venituri lunare eligibile, rambursarea se face în perioada 1-25 a fiecărei luni, când se mai achită și 10% din valoarea creditului utilizat. Dobânda aplicată acestui tip de credit este de 24 % pe an. Clientul poate obține cardul de credit dacă are minim un an vechime în câmpul muncii.

Ori de câte ori clientul face cumpărături cu cardul Star Forte se acumulează puncte star până la 15% din valoarea cumpărăturilor efectuate la comercianții parteneri, 0,3% din valoarea cumpărăturilor efectuate pe teritoriul României la comercianții non-parteneri, 0,1% din valoarea cumpărăturilor efectuate la comercianți din străinătate. Punctele înseamnă bani 1 punct star însemnă 1 leu pe care clientul îl poate folosi pentru cumpărături în magazinele partenere Star.

Cardul de credit MasterCard Forte pentru Medici este primul card de credit destinat în exclusivitate medicilor, ce are atașat o poliță de asigurare malpraxis. Emis sub sigla MasterCard, poți să îl utilizezi la toate POS-urile și ATM-urile din țară și din străinătate pentru realizarea de tranzacții on-line și off-line. Mai mult, clientul are siguranța tranzacțiilor sale datorită tehnologiei CIP încorporată. Limita acestiu tip de credit este de 22.000 lei. Dobânda anuală a acestui tip de credit este de 24% pe an.

Card de credit Star Gold este un produs premium creat în semn de recunoaștere a statutului clienților fideli și poate fi utilizat la toate POS-urile și ATM-urile din țară și din străinătate pentru tranzacții on-line și off-line. Se pot împrumuta maxim 5 venituri eligibile, iar rambursarea acestora se face în perioada 1-25 a fiecărei luni, dobânda anuală fiind de 24% pe an.

Limita acestui credit este de 44.000 lei, iar perioada de grație este de până la 56 de zile.

Card de credit Visa Gold BT-Rotary este primul card de credit destinat membrilor Rotary ( clienții asociației Rotary International District 2241), prin utilizarea acestui tip de card se susțin obiectivele Rotary. Ori de căte ori este utilizat acest card banca Transilvania oferă un procent de 0,2% din valoarea plăților efectuate cu cardul și 50 lei din contravaloarea taxei de administrare anuală a conturilor de card Visa Gold BT-Rotary. Limita disponibilă a acestui tip de card este de 44.000 lei, iar comisioanele aplicate sunt de 2,5 lei(1%) pentru fiecare utilizare a ATM-urilor și a POS-urilor BT pentru numerar și minim 1% + 2,5 lei lei comision pentru utilizarea cardurilor la ghișeele altor bănci din străinătate pentru numerar. Banca Transilvania a emis peste 5.000 de carduri Visa Gold din totalul de aproximativ 13.000 de carduri premium, câte sunt în prezent în România. Astfel, banca este lider de piață la produsele premium.

Banca Transilvania a lansat cardul Visa Gold în martie 2005, completându-și portofoliul de produse. Ideea a fost aceea de a răspunde tendinței de segmentare a pieței cardurilor din țara noastră și de a oferi un produs aparte clienților cu venituri ridicate, care au un statut aparte.

Cardul de credit Star Platinum este unul dintre cele mai exclusiviste produse de credit din România, ce pune la dispoziția clientului o gamă întreagă de privilegii, servicii de lux și oferte exclusiviste. Limita creditului este de 132.000 lei ce se poate returna în 60 de luni cu o dobândă fixă de 24%. Comisioanele nu diferă de cele aplicate celorlalte tipuri de credite, singura diferență o constituie reducerile lunare pe care firma le oferă clientului săiu.

2.2.2. Carduri de debit

Cardul de debit Visa Electron îi ajută pe clienții băncii Transilvania să își poată plăti cumpărăturile zi de zi oriunde în lume, inclusiv pe internet. Cardul poate fi folosit și pentru încasarea salariului deoarece este legat direct de contul curent în lei. Comisionul pentru toate cumpărăturile este de 0% și poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate.

Cardul de debit MasterCard Mondo este un card ce poate fi folosit la achitarea facturilor sau a cumpărăturilor. Ca posesor al unui astfel de card poți beneficia de o linie de credit pe contul curent de până la 6 venituri lunare eligibile ( maxim 5.000 în funcție de scoring). Comisionul aplicat utilizării acestui tip de card este de 0%, precum și emiterii sau administrării anuale. El poate fi folosit atât în țară cât și în străinătate.

Cardul de debit MasterCard Gold este un produs premium cu utilizare internațională care oferă acces la disponibilitățile din contul curent în lei, cât și un bogat pachet de servicii speciale. Fiind atașat la contul curent, cardul oferă posibilitatea de a accesa acest cont pe orice canal: bancomate, POS, internet. El poate fi folosit pentru orice fel de tranzacție și se alimentează în lei fiind utilizat oriunde în lume, deoarece conversia se face automat în moneda țării respective. În România retragerile sunt în lei, iar în străinătate în valuta țării respective. Comisionul este de 0% pentru toate cumpărăturile, inclusiv cele online.

Cardul de debit MasterCard Direct este un card de debit cu cont în euro și cu utilizare internațională. Reprezintă cea mai bună soluție atât pentru studenții beneficiari ai burselor ERASMUS, SOCRATES, TEMPUS, cât și pentru orice persoană care călătorește în Uniunea Europeană. El poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate pentru cumpărături la comercianți. Comisionul perceput este de 0%, iar cardul are un caracter în relief

( beneficiează de securitatea sporită oferită de tehnologiile cip și 3D-Secure).

2.2.3. Card co-branded <26

Cardul co-branded este un card de debit cu cont în lei și utilizare internațională emis sub sigla Visa Electron, în regim co-branded BT- Asociația Euro 26 România. Este destinat tinerilor cu vârstă cuprinsă între 15-25 ani, și se eliberează pe o perioadă de 3 ani.

Cardul poate fi emis de BT și reprezintă dovada calității de membru pentru deținătorul cardului și îi dă dreptul să beneficieze de toate avantajele, reducerile și facilitățile pe care această calitate le implică relativ la rețeaua European Youth Card Association. Avantajele unui astfel de card o reprezintă posibilitatea gestionării eficiente a burselor școlare sau a oricăror sume care întră în cont, posibilitatea achitărilor unor facturi direct la bancomatele BT, fără comision, posibilitatea schimbării codului PIN direct de la bancomatele băncilor și asistența oferită 24 din 24 de ore.

2.2.4. Credite

Creditul de nevoi personale este soluția oferită clienților cu ajutorul căreia se pot face diverse cheltuieli, fără a fi necesar să fie precizată destinația banilor. Limita acestui tip de credit este de 1.120.000-250.000 euro, moneda poate fi atât în lei cât și în euro, iar perioada de acordare este de 5 ani. Obținerea unui astfel de credit este relativ ușoară deoarece se prezintă garanții imobiliare. ROBOR 6M este calculat la 2,730, EURIBOR 6M este calculat la 0,303. dobânda poate fi variabilă sau fixă, depinde de suma și nevoile fiecărui client. Pentru un credit în care clientul încasează venituri, într-un cont la Banca Transilvania în valoare de 2.000.000 lei pe o perioadă de 24 de luni, cu dobândă variabilă pe toată durata de creditare rata pentru prima lună este de 0 lei, DAE 0,0%, iar suma totală de plată este de 602 lei.

Creditul pentru refinanțare se aplică oricărui tip de credit similar cu cel contractat de la o altă bancă. Banca oferă o perioadă de refinanțare de până la 30 de ani, o analiză a dosarului aplicând un comision de 0%, iar dobânzile oferite sunt atractive pentru toate tipurile de credite. Limita acestui credit este de 1.120.000-250.000 euro. Pentru un credit de refinanțare, dacă clientul își încasează veniturile într-un alt cont la Banca Transilvania, în valoare de 25.000 euro, pe o perioadă de 360 de luni, cu dobândă variabilă pe toată perioada de creditare, rata în prima lună este de 147 euro, DAE este de 6,13%, iar suma totală de plată este 53.783 euro.

Creditul imobiliar-ipotecar constă într-o perioadă de grație de până la 24 de luni în cazul construcțiilor de locuințe, pe o perioadă de 30 de ani, comision de rambursare anticipată 0% pentru creditele cu dobândă variabilă pe toată perioada. De exemplu, pentru un credit ipotecar cu dobândă variabil pe toată perioada, dacă sunt încasate venituri în alt cont BT, în valoare de 100.000 lei, pe o perioadă de 360 de luni, rata în prima lună va fi de 545 lei, DAE 5,46% iar suma totală de plată va fi 200,474 lei. În cazul unei dobânzi fixe introductorii și apoi variabilă, prima rată va fi 616 lei, DAE 5,65% iar suma totală de plată de 203,195 lei.

Creditul Prima casă a fost creat de bancă pentru achiziționarea de locuințe finalizate sau aflate deja în diferite faze de finalizare, construite în baza autorizațiilor de construcții eliberate înainte de 22.02.2010 cu o valoare maximă de 71.250 EUR în echivalent lei, avans minim de 5% din prețul de achiziție al locuinței, care să acopere diferența dintre prețul de achiziție și rezultatul din antrecontractul de vânzare cumpărare și finanțarea garantată. Gradul de îndatorare este de până la 65%, în analiza dosarului se oferă flexibilitate, costurile sunt avantajoase și nu se solicită asigurare de viață. Evaluarea imobilului este gratuită și asigurată în totalitate de către Banca Transilvania.

Creditul pentru agricultură a apărut ca o necesitate pentru persoanele care realizează activități economice agricole pe teritoriul României, ca un mic ajutor din partea băncii pentru fiecare tip de activitate agricolă ( achiziționarea de utilaje, finanțarea fermelor, achiziția de teren agricol, pentru întreținerea culturii). Depinde de fiecare nevoie banca oferă o sumă de bani pe o perioadă fixă la care aplică o dobândă fixă.

Creditul auto se oferă cetățenilor români cu domiciliul stabil în România care obțin venituri cu caracter permanent. Sunt acceptate o gamă variată de venituri cum ar fi salariile, pensiile, chiriile, venituri din activități independente. Vârsta maximă trebuie să fie de 70 de ani, iar clientul nu trebuie să aibă înregistrate restanțe la alte credite contractate. Valoarea maximă a creditului este de 40.000 euro, pe o perioadă de 5 ani, iar autoturismul poate fi achiziționat ca nou sau second hand. Avantajele de care se va bucura clientul în cazul alegerii unui credit auto prin Banca Transilvania sunt evidente, perioada de creditare de până la 10 ani, comision 0%, posibilitatea achitării ratelor din contul curent.

Creditul pacient a fost creat cu scopul de a pune la dispoziția clienților un credit destinat îngrijirilor medicale. Limita acestui credit este de 220.000 lei sau 50.000 euro. De exemplu pentru un Credit Pacient în valoare de 10.000 euro, fără ipotecă imobiliară pe o perioadă de 120 de luni, rata lunară este de 115 euro, DAE este de 7.08%, iar valoarea totală de plată de către client este de 13.837 euro.

2.2.5. Depozite

KidCont este un depozit deschis de părinți sau împuterniciți pe numele copilului. Suma minimă care poate fi depusă în acest cont este de 500 lei.

La închiderea contului în primul an se va plăti un comision de desființare în valoare de 20lei/5 euro, iar veniturile din dobânzi aferente instrumentelor de economisirea se impozitează cu 16%.

Depozitul pe perioade clasice este acel depozit în care clientul poate depune o sumă minimă de 100 lei sau 250 euro/usd la care nu se aplică comision de administrare. Perioada precum și dobânzile aferente sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Pentru a constitui un astfel de depozit este necesar doar actul de identitate. Indeferent care din aceste variante este adoptată, există o gamă bine definită de servicii oferite prin internet: cum ar fi închiderea contului sau transferul de bani din depozit către alte surse ( plata facturilor, transfer de fonduri între diferite conturi).

Contul de economii oferit de BT oferă clienților șansa de a alimenta și retrage numerar, de a avea acces la banii din cont, cu condiția păstrării sumei minime de constituire, dobânda se bonifică lunar și se capitalizează în contul de depozit. Banca oferă țansa retragerii în numerar sau prin transfer către cont curent, iar comisionul de administrare al contului de depozit este 0%. Dobânda aplicată diferă de suma depusă și este calculată astfel:

Contul Mărit în Euro este creat cu scopul de a aplica o dbândă avantajoasă pentru ambele părți. Contul curent MARIT în Euro oferă o dobândă unui dopozit și flexibilitatea unui cont curent. Dobânda este variabilă, nu există o sumă minimă de depunere pentru constituire, iar veniturile din dobânzi aferente instrumentelor de economisire se impozitează cu 16%.

2.2.6. Servicii bancare

Banca Transilvania dispune de o aplicație online destinată serviciilor bancare: direct Debit/ BT Ultra, bine poziționată pe prima pagină a site-ului www.bancatransilvania.ro . această aplicație este foarte avantajoasă pentru consumatorii de servicii financiar-bancare datorită comisioanelor cu 10% mai mici față de trnzacțiile desfășurate la ghișeele băncii. Consumatorul salvează astfel și mai mult timp, energie și bani, utilizând un program online, sigur, securizat, care îi oferă posibilitatea de a efectua plăți în lei către orice beneficiar.

Western Union este un serviciu de transfer de bani prin ATM ce permite primirea și trimiterea de bani în/ din România și/sau străinătate prin rețeaua de ATM-uri a Băncii Transilvania utilizând serviciul Western Union Money TransferSM. Serviciul este disponibil exclusiv clienților BT posesori de card și nu implică niciun cost suplimentar.

Banca Transilvania s-a gândit la timpul și costurile clienților săi prin atașarea la creditele garantate cu imobile, a unei asigurări pentru acestea. E simplu să închei o asigurare a imobilului cu care clientul vine în ganarție prin intermediul băncii. BT vine cu o soluție rapidă, convenabilă și confortabilă pentru clienți ce poartă numele de bancassurance.

BT24 Internet Banking, BT24 Facturi și BT24 Mobile Banking aceste servicii sunt disponibile 24 din 24 de ore și presupune acces rapid în condiții de securitate maximă, prin intermediul internetului, la conturile proprii precum și o gamă vastă de operațiuni bancare. Totul este mai rapid deoarece prin aceste servicii pot fi achitate facturi, se poate vizualiza contul curent, istoricul de tranzacții a contului, se pot realiza conversii valutare și transferuri între conturi proprii operate.

2.3. Aplicație banca Transilvania

Conform analizei SWOT întreprinse, Banca Transilvania are aplicații online bine concepute, cu un grad ridicat de securizare a informațiilor și cu acces rapid din home page.

În ceea ce privește punctele slabe ale aplicațiilor online se remarcă lipsa de promovare a acestora în rândul clienților din România. Slaba comunicare, prin câteva afișe micuțe existente în interiorul băncilor și uneori utilizând word of mouth au dus la slaba informare a potențialilor utilizatori, și la slaba utilizare a acestor aplicații.

Un alt aspect c influență negativă în gradul de acceptare al acestor platforme îl reprezintă modul de adaptare la sistem care se face momentan la ghișeele băncii, utilizatorul fiind nevoit să completeze un formular pe care să îl predea personal pentru a putea ridica datele de logare, fapt ce nu este compatibil cu principiile aplicațiilor online, și anume comoditatea și rapiditatea.

Firma Bistro Mim SRL dorește să ia un împrumut în valoarea de 40.201 lei pe o durată a creditului de 38 luni. Banca Transilvania îîi propune un împrumut cu plăți lunare egale, având totodată și o perioadă de grație de 1 lună.

În urma calculelor, clientului i se oferă detaliile creditului:

valoarea totală a comisioanelor va fi de 200 lei

valoarea totală a dobânzii va fi de 5.801 lei

dobânda anuală va fi de 8,33%

dobânda anuală efectivă va fi 9.00%

suma finală de plată va fi de 46.202 lei

Cap.III. Sistemul financiar bancar

3.1. Sistemul financiar bancar în România

Primele activități bancare pe teritoriul țării noastre au fost descoperite între anii 1786-1855, prin prezența a 55 de plăci de piatră găsite într-o zonă de mine aurifere. Minele datau din perioada Daciei Traiane și conțin detalii referitoare la contractul privind înființarea unei instituții bancare. Clauzele principale se refereau la activitatea băncilor de a acorda un împrumut în numerar și percepeau dobânzi.

În epoca modernă, prima încercare de creare a unei bănci a avut loc la începutul secolului al XIX-lea, căci încă din 1861 a fost ridicată problema creării unei bănci naționale de Ion C. Brătianu, care în discursul său rostit în Cameră pe 10 ianuaria a afirmat că țara poate scăpa de crizele financiare doar prin formarea unei bănci naționale. Acest lucru a lăsat o amprentă în mințile parlamentarilor, astfel că în februarie 1861 Manolachi Costachi Epureanu, pe acea vreme președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de finanțe, a publicat în Monitorul Oficial un proiect de lege pentru înființarea unei bănci de scont și circulație, cu un capital de 12milioane lei vechi din care 3 milioane să fie subscris de stat, iar restul de 9 milioane de către particulari. Deoarece mai târziu guvernul Manolachi a demisionat, proiectul nu a fost votat.

Trei ani mai târziu, a fost fondată Casa de Depuneri și Consemnațiuni ce se asemăna foarte mult cu o bancă de emisiune. În 1880 apare Banca Națională a României.

În perioada următoare au apărut tot felul de proiecte și încercări, mai ales din afara granițelor țării, cu scopul organizării unei bănci de scont și circulație.

Creditul Funciar și celelalte instituții financiare au intensificat aceste discuții și pregătirile pentru înființarea unei bănci de emisiune. I.C. Brătianu a depus proiectul unei bănci naționale care trebuia să ajute economia țării sale mai mult ca orice instituție, de aceea la 17 aprilie 1880 acest proiect a devenit legea prin care se reglementau normele de organizare a Băncii Naționale a României, care își începe activitatea la 1 iulie 1880.

Sediul principal al băncii s-a stabilit la București, cu obligația de a înființa sucursale și agenții și în principalele orașe ale țării, în fiecare capitală de județ.

Datorită urmăririi în permanență a mersului pieței, adaptându-se cu elasticitatea la cerințele acesteia și asigurând respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei țării Banca a contribuit efectiv la depășirea cu succes a perioadelor de criză cu care s-a confruntat România.

Înființarea B.N.R. a creat premisele pentru apariția și a altor bănci și pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc.

La 1 ianuarie 1901 Banca Națională devine instituție cu caracter privat, statul ieșind din asociație.

La sfârșitul secolului al XIX-lea a început să se accentueze centralizarea capitalului bancar din România. În această perioadă unele institutii bancare care nu dispuneau de suficient capital și-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele.

În perioada primului război mondial s-a intensificat activitatea bancară în România ca rezultat al neutralității țării noastre. În această perioadă au apărut oportunități noi de comerț cu toate părțile implicate în conflict. Nivelul ridicat de comerț a adus beneficii sistemului bancar, deci economiei țării.

În anii care au urmat imediat războiului au adus o încetinire dramatică deoarece recesiunea a curpins întreaga Europă. Treptat, țările au început să își refacă economia, rezultat regăsit și în sistemul bancar românesc.

După primul război mondial, numărul băncilor din țară au început să crească până la criza economică din 1929-1933. Această depresiune a determinat falimentul multor bănci. Guvernul României din acea vreme a fost nevoit să adopte politici de conducere și control în vederea acordării ajutorului necesar resuscitării sistemului bancar. Politicile adoptate au contribuit la salvarea băncilor mai mari, dar din cele 1.204 bănci existente în 1934, circa 600 de bănci au fuzionat sau au fost lichidate.

În anii 1940 Banca Românească, Banca de Credit Român, Banca Comercială Română, Banca Comercială Italiană și Română și Societatea Bancară Română au dominat piața.

După 1947 sistemul bancar a fost restrâns datorită trecerii la economia de comandă și intrării țării noastre în zona de influență a U.R.S.S. până la sfârșitul anului 1989 sistemul bancar oferea un număr limitat de servicii și produse bancare.

După 1989 în România existau Banca Națională a României, Banca Română de Comerț Exterior, Banca de Investiții și Banca Agricolă, la care se adaugă C.E.C.-ul. Astfel țara noastră a fost martora multor schimbări, iar trecerea la o economie de piață a determinat creșterea continuă a numărului de agenți economici privați.

În România, băncile comerciale funcționează conform legii privind societățile comerciale, legii privind avticitatea bancară și pe baza autorizației acordate de B.N.R.

Operațiunile Băncii Centrale sunt analizate ca operațiuni active și operațiuni pasive.

Operațiunile active se concretizează în operațiuni de creditare, decontări interbancare și operațiuni de vânzare-cumpărare de aur și devize. Operațiunile creditoare dețin cea mai mare pondere și presupun acordarea de credite statului și celorlalte bănci. Băncile Comerciale acordă credite statului în mod direct, celorlalte bănci din sistem acordă credite prin operațiuni de rescontare ( acceptarea efectelor comerciale deținute de băncile comerciale) și operațiuni de refinanțare.

Operațiunile de decontări interbancare prezintă importanța datorită locului pe care îl dețin băncile centrale printre participanții la compensarea multilaterală a plăților.

Operațiunile de vânzare-cumpărare de aur și devize sunt destinate consolidării rezervei valutare și influențării cursului valutar în funcție de obiectivelor politicii monetare.

Operațiunile pasive constau în formarea capitalului propriu ce are o pondere redusă în totalul pasivului comparativ cu nivelul înregistrării băncilor comerciale. Capitalul propriu include capitalul social, fondul de rezervă, fondul statutar, profitul net, sursele atrase și formate din depozitele celorlalte bănci de la banca centrală, depuneri în contul trezoreriei statului, depozitele unor instituții financiar monetare, emisiunea monetară ( cea mai importantă operațiune).

Sectorul bancar din România, din care fac parte 40 de bănci la finele lunii decembrie 2012, finanțează preponderent economia românească, asigurând aproximativ 92% din totalul finanțărilor acordate de sistemul financiar românesc. Sistemul bancar s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, continuând să acorde finanțare economiei României. Perspectivele de creștere econonomică generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul de intermediere financiară și de bancarizare, de aproape 40% și respectiv 57%, fac din România o destinație atractivă pentru investitorii în sistemul bancar. Activele sistemului bancar se ridicau la 83 miliarde de euro, ponderea în Produsul Intern Brut fiind de 62%. Structura sectorului bancar românesc la finele anului 2012 include două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, trei instituții cu capital majoritar privat autohton, 26 de bănci cu capital majoritar străin, opt sucursale ale unor bănci străine și o organizație cooperatistă de credit.

Ponderea activelor instituțiilor cu capital străin în totalul activelor sistemului bancar românesc a avansat de la 83% în decembrie 2011 la 89,8% la nivelul lunii decembrie 2012. Din punct de vedere al originii acționarilor în funcție de active, băncile cu capital austriac  dețin o cotă de piață de 37,7%, urmate de băncile cu capital francez cu 13,6% și grecesc cu 12,2%. Ponderea deținută de primele cinci bănci în volumul activelor a fost de 54,7%, în cel al creditelor de 54,4 %, în cel al depozitelor de 54,9%, în cel al capitalurilor proprii de 52,8% și în cel al titlurilor de stat de 56,3%, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, era de 38,4% la nivelul anului 2012, valoare similară cu nivelul înregistrat în anul 2008 înainte de criză, în scădere comparativ cu gradul maxim înregistrat în 2011 de 40,1%. Procesul de dezintermediere controlată se produce pe fondul contracției creditării în valută și creditului de consum. De altfel, principalele provocări la adresa stabilității financiare sunt riscul de credit, în special cel asociat creditării în valută, și riscul unei evoluții dezordonate a finanțării externe. În România, recomandările formulate de Comitetul European pentru Risc Sistemic către toate autoritățile din UE privind creditarea în valută au fost extinse și la companii.

Așteptările mediului bancar privind situația economică generală, adoptarea de către BNR a unor reglementări prudențiale destinate limitării creșterii creditării în valută și menținerea gradului ridicat de îndatorare a unor categorii de debitori au contribuit la restrângerea  soldului creditului neguvernamental cu 3,5% comparativ cu sfârșitul anului 2011. Creditele acordate de instituțiile de credit se cifrează la aproximativ 64 miliarde de euro, soldul creditului neguvernamental fiind de 51 miliarde de euro la finele lunii decembrie 2012. Soldul depozitelor atrase de bănci este cifrat la 43 miliarde de euro. Băncile și-au schimbat orientarea de la expansiune rapidă către o strategie determinată de prudență procedând la adaptarea rețelei și a numărului de angajați. Numărul unităților bancare era de aproximativ 5.700 la finele lunii decembrie 2012, în timp ce numărul de angajați în sistem a fost ajustat la 61.700. Creșterea șomajului, reducerea semnificativă a salariilor și restrângerea sau încetarea activității unor companii au contribuit la scăderea continuă a capacității de rambursare a creditelor cu consecințe directe asupra calității portofoliului de credite al băncilor ceea ce a condus la o creștere a volumului provizioanelor pe care instituțiile de credit au fost nevoite să le constituie. Pierderea raportată la nivelul sistemului bancar a fost  determinată de creșterea efortului de provizionare, în condițiile în care rata creditelor neperformante a ajuns la 18,2%, și reducerii veniturilor nete din dobânzi.  Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS și filtre prudențiale corespunzătoare a fost de 86,3% la finele anului 2012.

Având în vedere anticipațiile privind diminuarea cheltuielilor privind provizioanele aferente riscului de credit și procesul de restructurare prin care trec instituțiile de credit, premisele pentru anul 2013 vizează îmbunătățirea rezultatului la nivel de sector. Angajamentul acționarilor instituțiilor de credit a asigurat menținerea adecvării capitalului la niveluri confortabile. Sistemul bancar românesc dispune în continuare de rezerve consistente de capital, indicatorul de solvabilitate plasându-se la 14,9%. Acest calcul include efectele filtrelor prudențiale. Raportul de solvabilitate este superior pragului prudențial de 10% recomandat de Banca Națională României (BNR) la începutul perioadei la care s-au propagat efectele crizei mondiale. Potrivit estimărilor BNR, nivelul actual de capitalizare permite implementarea noilor cerințe de capital conform Basel III, în condițiile în care, cu o pondere de 92% la 31 decembrie 2012, fondurile proprii de nivel 1 dețin poziția dominantă în totalul fondurilor proprii aferente băncilor persoane juridice române. În perioada de criză, sectorul bancar românesc nu a avut nevoie de sprijin din fonduri publice.

( text preluat de pe www.arb.ro )

3.2. Sistemul financiar bancar în străinătate

Pe măsura dezvoltării activităților bancare și a concentrării ei într-un număr mic de instituții, băncile devin din mijlocitori modești în monopoliști, care dispun de aproximativ tot capitalul bănesc al tuturor capitaliștilor și al micilor patroni.

Sistemul bancar internațional deja din anul 2004 prezenta valori ale cotei de piață a băncilor străine de la 75%. Acest fapt a favorizat formarea piețeilor de credit concurențiale și adecvarea ofertei de servicii financiare la cerințele economice locale.

Fiecare sistem financiar național este un ansamblu de instituții, reglementări și practici ce constituie un răspuns diferit la aceeași problemă: finanțarea activităților economice. Structurile financiaresunt determinae astfel de reglementările naționale specifice fiecărei țări, precum și ak nivelului de dezvoltare economică.

Spre exemplu, în cazul Germaniei băncile sunt cele care au realizat mobilizarea capitalului extern pentru finanțarea industriei, fondurile fiind insuficiente.

3.2.1. Modelul European și criza financiară

Uniunea Europeană a devenit centrul atenției instituțiilor financiare internaționale ca urmare a dificultăților economice induse de criza datoriilor țărilor suverane din zona euro, acest lucru punând la îndoială viitorul monedei unice și al sistemului bancar comunitar.

Pentru a evidenția sistemul bancar european mă voi raporta la evoluția celor mai mari zece bănci europene după active. În graficul de mai jos am luat ca modul luna august a anului 2013 pentru a evidenția accelerrea tendinței ascendente la debutul lunii.

Interesant este faptul că cele mai mari aprecieri au fost înregistrate de băncile cu expuneri puternice pe bond-urile periferice, precum Credit Agricole care a înregistrat un plus de 24% pe luna septembrie.

Poziția băncii HSBC este o urmare a unei expuneri masive în Asia, operațiunile sale fiind puțin afectate de criza economică europeană.

Necesitatea și cerințele integrării bancare europene au fost concepute de-a lungul timpului promovate pe baza unor studii de anvergură care au creat puternice platforme de prijin pentru soluțiile propuse.

S-a dorit deschiderea pieței de capital care să promoveze libertatea de alegere a investitorilor europeni și se va oferi astfel o libertate deplină mișcării capitalurilor.

În acest sens Comisia Europeană grupează istoria dezvoltării sistemului bancar european în cinci etape :

1. dereglementarea pieței interne 1957-1973

2. diversele încercări către armonizarea reglementărilor bancare 1973-1983

3. directiva privind un singur punct de control intern 1992

4. crearea unei singure monede 1999

5. plan de acțiune peivind serviciile financiare 2001-2005

În spiritul convenției de integrare stă la origine tratatul de la Roma care la art.100 precizează că funcționarea pieței unice în serviciile financiare și bancare nu poate fi aplicată ecât în condițiile în care se adoptă aranjamentele regulatorii ce au fost organizate între membrii comunității.

Potrivit aprecierilor vicepreședintelui Comisiei Europene, Jaquin Almunia, soluționarea crizei din zona euro este una din prioritățile centrale ale Uniunii Europene. După cum demonstrează și criza economică actuală, stabilitatea financiară joacă un rol important în ceea ce privește sistemul financiar și economia în ansamblu. Stabilitatea financiară fiind cea mai importantă s-au căutat soluții pentru a proteja sistemele financiare și a asigura buna desfășurare a activității economice în raport cu riscurile la care se supun.

Sistemul financiar cuprinde toți intermediarii financiari, cum ar fi băncile și societățile de asigurări, care în mod drect reunesc creditorii și debitorii pe toate tipurile de piețe financiare ( monetare sau de capital).

La nivelul autorităților comunitare se apreciează faptul că încrederea în Uniunea Europeană poate fi dobândită prin restabilirea încrederii în moneda euro. Un pas major pentru depășirea problemelor economice comunitare, în opinia mea, îl reprezintă soluționarea dezechilibrelor economice dintre state prin acordarea unui ajutor reciproc.

Pentru a oferi sistemului bancar stabilitate, Comisia Europeană a propus o serie de modificări ale reglementărilor în domeniu, concretizate în diferite aprobări a cerințelor de capital.

În prezent, este unanim acceptată necesitatea unui cadru adecvat de supraveghere al sistemului financiar bancar european. Pe baza Raportului de la Larosiere au fost înființate trei agenții de supraveghere financiară și un organism de supraveghere al Riscurilor Sistemice Europene. Acestea au început să funcționeze în anul 2011 fiind în permanentă legătură cu autoritățile naționale pentru supervizarea grupurilor bancare transfrontaliere.

La momentul izbucnirii crizei financiare internaționale ajutoarele de stat au fost singurul mijloc de soluționare a crizei pe care statele eurpene îl aveau ca necesar și suficient pentru soluționarea problemelor.

În perioada 2008-2009 au fost adoptate în cadrul ședințelor CE patru Comunicări ce vizau stabilitatea, restructurarea și viabilitatea sistemului bancar ce a fost ulterior adoptat de toate țările din zona euro. Obiectivul acestor comunicări a fost acela de a garanta funcționarea băncilor europene.

3.2.2. Modelul American

Sistemul bancar american este diversificat, având bănci ce își desfășoară activitatea pe diferite segmente, precum băncile comerciale, de investiții, specializate în finanțarea comerțului, acoperind și o necesitatea la nivel social ( băncile pentru finanțarea studiilor).

Specificul sistemului bancar american se exprimă prin opțiunea băncilor de a-și alege statutul : National Bank sau State Bank.

Ca urmare a acestui fapt se disting următoarele categorii:

Banca de retail ai căror clienți sunt doar persoane fizice

Banca de investiții, precum Golden Sachs

Banca Comercială care își axează ofertele pe serviciile marilor organizații

Banca Centrală care emite bacnotele și bate moneda, implementează politica monetară

Banca pentru finanțarea studiilor care are ca scop acreditarea pentru acoperirea studiilor ( ex: Wells Fargo)

Banca pentru finanțarea comerțului care furnizează fonduri de finanțare a comerțului

La 31.13.2012 numărul instituțiilor bancare din Statele Unite ale Americii era egal cu 6.096 mult mai mic în comparație cu anii 2000 când erau prezente pe piață aproximativ 7.800 de unități.

Depozitele din S.U.A. sunt caracterizate de o majorare a valorilor totale, pe o durată de 10 ani depozitele s-au dublat.

Sursa: Federal Deposit Insurance Corporation

În prezent locuitorii Statelor Unite dețin un număr de 1,5 miliarde de carduri ce sunt folosite în mod constant. Potrivit unui sondaj realizat la finele anului 2013, 71% din americani dețin carduri de credit, în timp ce 29% nu au.

O perioadă foarte dinamică, ce s-a confruntat cu multe evenimente economice, perioada anilor 2008-2014 am ales să o studiez în ceea ce privește gradul de intermediere financiară. El ne arată mărimea sistemului bancar în raport cu activitatea economică.

În cadrul sistemului financiar american gradul de intermediere financiară a cunoscut o evoluție de aproximativ 4% de la 82% în 2010 la 86,22% în 2014. Se poate observa astfel faptul că valoarea cea mai mare este prezentă în anul 2008.

Marja netă de dobândă

www.bankregolata.com

Marja netă de dobândă cu valorile cele mai mari a fost înregistrată la Wells Fargo care deși a prezentat o ușoară scădere până în anul 2013 a rămas în top. Urmând apoi Citigroup, Bank of America și J.P Morgan Chase ce se caracterizează cu valori cuprinse între 3% și 4%.

Golden Sachs a înregistrat cele mai mici valori, pragul maxim atins fiind de 1%.

Acest indicator când atinge o valoare mare semnifică o activitatea profitabilă, el poate conferi o imagine a practicării unui spread mare de dobândă, între rata dobânzii pentru sursele de finanțare atrase și cea percepută pentru creditele acordate.

Așa cum marile crize mondiale au pornit din Statele Unite ale Americii și au lăsat o amprentă vizibilă în toată lumea, și în cazul crizei mondiale economice actuale cu toți avem de suferit.

Comparativ cu celelalte economii S.U.A s-a stabilizat înregistrând un ritm ascendent care cu siguranță se va accelera în viitorul apropiat.

În revenirea economică a Statelor Unite ale Americii s-au implicat politicile monetare și fiscale adoptate de Banca Centrală, Rezerva Federală. S-au menținut ratele de referință la un nivel cât mai mic imediat după apariția crizei.

Însă criza financiară nu s-a oprit, iar în septembrie FED a naționalizat două dintre cele mai mari bănci ipotecare din S.U.A., Fannie Moe și Freddie Mac. Salvarea acestora a costat Rezerva Federală 200 miliare de dolari.

În mod paradoxal, o dată cu criza financiară numărul ATM-urilor a început să crească. Astfel că numărul total de ATM-uri în funcționare în anul 2013 era de 2,3 milioane. De asemenea indicatori relevanți ai gradului de pătrundere pe piață a produselor și serviciilor bancare sunt:

suma medie retrasă de la ATM: 60$

creșterea vânzărilor la instalarea ATM-urilor 20%

media tranzacțiilor la un ATM: 900

Băncile cele mai importante din S.U.A. și-au instalat un număr de ATM-uri diferite în funcție de clientelă, astfel Bank of America are 18.426 de ATM-uri, Wells Fargo 12,353, iar JP Morgan Chase 14.144.

Acești indicatori demonstrează faptul că sistemul bancar european este foarte dezvoltat și în continuare creștere, comparativ cu numărul de ATM-uri prezente în țara noastră sau în întreaga Europă.

Competivitatea se face simțită, ca în orice piață, și în sistemul bancar american aceasta fiind acerbă între băncile de pe piața din S.U.A. și nu numai, acestea au putere și în alte state.

Prin prisma supravegherii sistemului bancar american măsurile de politică monetară au condus la redresarea economiei, decizii care au demonstrat capacitatea de a salva cele mai importante bănci din sistem.

Concluzii

Pe parcursul anilor am asistat la modernizarea și consolidarea cadrului de reglementare aferent sistemului financiar bancar. Pe măsură ce instabilitatea economică a devenit o trăsătură dominantă a pieței economice, băncile au fost puse în situația de a face față unor provocări nu tocmai ușor de identificat și care aduceau o serie de riscuri.

Cu toate că băncile raportează un nivel ridicat de credite oferite, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante din România fiind alarmant, sectorul bancar a continuat să înregistreze indicatori de sănătate financiară în valori pozitive, având uneori și rezultate financiare de apreciat.

Pentru a asigura o privire de ansamblu asupra aceste lumi în continuă schimbare am pus accentul mai mult pe latura pragmatică a sistemelor financiar bancare, oferind date cu privire la modul de funcționare și de utilizare a produselorși serviciilor bancare care fac mult mai ușoară înțelegerea acestui mecanism financiar, subliniind cu ajutorul graficelor și al tabelelor perioadele dificile și soluțiile benefice aplicate pentru a menține un echilibru monetar.

Cum fiecare bancă comercială beneficiază de propria strategie în vederea extinderii produselor și serviciilor bancare oferite, fidelizarea clienților deja existenți în baza de date, precum și atragerea de noi clienți, diversificarea resurselor de venituri reflectate în principal prin comisioane și taxe, se pot constata o serie de schimbări ce au avut loc în ultimul timp în sectorul bancar. Marketingul a capătat o importanță din ce în ce mai mare în sistemul bancar, devenind o componentă strategică, participând la procesul de definire a poziției pe piață a băncilor și de asemenea cu o importanță deosebită în modul de adresare către consumatori.

Sesizabile sunt și transformările ce au avut loc în cadrul canalelor de distribuție, în modul de promovare a produselor și serviciilor bancare. Competiția și goana după profit conduc băncile în stadiul de a se reinventa permanent prin modul de distribuție al serviciilor, modul de contact al consumatorilor, sursele bazelor de date, argumentele și sloganurile publicitare.

Cu cel mai mare impact avut se poate considera influența dată de modernizarea tehnicilor și tehnologiilor de informatică bancară, accentul căzând pe implicarea internetului în sistemul bancar. Cele mai importante beneficii ale internetului au fost și sunt obținerea de informații în timp foarte scurt, privind derularea tranzacțiilor bancare cu ajutorul calculatorului sau al telefonului conectat la internet, lansarea de servicii electronice cum sunt cele de internet banking, home banking și mobile banking, dedicate tuturor categoriilor de clienți. Toate aceste tehnici sunt strâns legate cu mediul în care se desfășoară, complexitatea culturală, socială, economică, de poziția financiară a consumatorilor și nu în ultimul rând de tranzacțiile pe care le desfășoară. Cu cât trecerea de la metodele tradiționale la cele moderne va ține cont de nevoile și dorințele consumatorilor și de modul de adaptare al acestora, față de produsele și serviciile cunoscute deja, renunțarea la metodele tradiționale va fi mai rapidă și în rate tot mai mari.

De asemenea, prin realizarea studiului în ceea ce privește structura și caracteristicile sistemului bancar al Băncii Transilvania am reușit să vin cu o serie de constatări și propuneri pentru anumite faze economice cercetate.

Principalele constatări care au reieșit din analiza evoluției procesului de creditare la Banca Transilvania sunt:

Management utilizat este unul de vârf cu experiență internațională, dl Otmer Tetik fiind numit Director general începând cu 1 octombrie 2002

15% din capitalul băncii este deținut de banca Europeană pentru Reconstrucție și dezvoltare

Este prima societate bancară cotată la Bursa de Valori București ( în ocotmbrie 199)

Activele totale ale băncii ating 12,09 mld RON

Capitaluri proprii : mil. RON

Peste 1.000.000 de clienți

Produse și servicii avansate

Peste 410 de unități

În ultimii ani sectorul bancar din România a manifestat o angrenare din ce în ce mai mare în activitatea de creditare, cu o explozie a finanțărilor populației. Directorul general al Băncii Transilvania, Otmer Tetik a declarat că anul 2015 va reprezenta o provocare pentru multe bănci având în vedere că după foarte mulți ani raportul dintre credite și depozite a devenit subunitar. „începând cu 2015 va fi o competiție mai acerbă. Băncile încep să piardă bani pentru că au prea multă lichiditate.”

Bibliografie

Site-uri web:

http://www.bancatransilvania.ro

http://biblioteca.regelive.ro/referate/finante/emisiunea-de-moneda-si-tranzitia-la-economia-de-piata-66762.html

http://www.capital.ro

www.bankregolata.com

www.bnr.ro

http://www.arb.ro/sistemul-bancar-din-romania/sistemul-bancar-din-romania

Baze de date:

World Economic Outlook Database FMI

Documente:

Raport Anual Banca Națională a României, 1993-2006

Constantin Anghelache Statistică teoretică și economică-teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2006

Cartea Albă a IMM-urilor din România, CNIPMMR, 2013

Consiliul național al întreprinderilor mici și mijlocii, Conferința de presă, 19 februarie 2014

Mutu Simona, Produse și servicii bancare, Ed. Cluj Napoca, București, 2011

Ioan Popa, Bursa, Colecția Bursa, 1997

Ioan Popa, Tranzacțiile Comerciale Internaționale, Ed. Economică, București, 1997

, Edward P. M., Versluijs, Peter C., Bank Strategies and Challenges in the New Europe, Editura Palgrave, , 2001

Bibliografie

Site-uri web:

http://www.bancatransilvania.ro

http://biblioteca.regelive.ro/referate/finante/emisiunea-de-moneda-si-tranzitia-la-economia-de-piata-66762.html

http://www.capital.ro

www.bankregolata.com

www.bnr.ro

http://www.arb.ro/sistemul-bancar-din-romania/sistemul-bancar-din-romania

Baze de date:

World Economic Outlook Database FMI

Documente:

Raport Anual Banca Națională a României, 1993-2006

Constantin Anghelache Statistică teoretică și economică-teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2006

Cartea Albă a IMM-urilor din România, CNIPMMR, 2013

Consiliul național al întreprinderilor mici și mijlocii, Conferința de presă, 19 februarie 2014

Mutu Simona, Produse și servicii bancare, Ed. Cluj Napoca, București, 2011

Ioan Popa, Bursa, Colecția Bursa, 1997

Ioan Popa, Tranzacțiile Comerciale Internaționale, Ed. Economică, București, 1997

, Edward P. M., Versluijs, Peter C., Bank Strategies and Challenges in the New Europe, Editura Palgrave, , 2001