Structura repetitivă în limbajul Pascal [613591]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
pentru obținerea gradului didactic I

METODE MODERNE DE INSTRUIRE
LA DISCIPLINELE INFORMATICE ÎN GIMNAZIU

Coordonator științific ,
Lect. Dr. Vasile CIOBAN
Universitatea Babeș -Bolyai
Facultatea de Matematică și Informatică
Cluj-Napoca

Candidat: [anonimizat]. Chirilianu Dorin
Liceul Tehnologic Poienile de sub Munte

Cluj -Napoca
Seria 2015 -2018

Subsemnatul (a)
___________________________________________________,

coordonator științific al lucrării metodico -științifice cu titlul

______________________________________________________________________

Elaborată de ____________________________________________________________

avizez favorabil lucrarea pentru depunere la secretariatul DPPD.

Numele și semnătura:

_____________________________

_____________________________

Data: _____________

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
Capitolul I. METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.1. Cadrul teoretic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
1.2. Metode de învățământ ………………………….. ………………………….. …………………. 13
1.3. Integrare TIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
1.4. Prezentare metode de instruire și evaluare ………………………….. ………………….. 20
1.5. Metode clasice de instruire ………………………….. ………………………….. …………… 21
1.5.1. Expunerea sistematică a cunoștințelor ………………………….. ……………………….. 21
1.5.2. Conversația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 22
1.5.3. Demonstrarea didactică ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
1.5.4. Exercițiul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
1.6. Metode moderne de instruire ………………………….. ………………………….. ……….. 27
1.6.1. Problematizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
1.6.2. Metoda cubului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
1.6.3. Învățarea prin descoperire ………………………….. ………………………….. ……………. 32
1.6.4. Metoda Ciorchinelui ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
1.6.5. Metoda Mozaicului ………………………….. ………………………….. …………………….. 36
1.6.6. Metoda Proiectului ………………………….. ………………………….. ……………………… 40
1.6.7. Instruirea programată și învățarea asistată de calculator ………………………….. .. 45
1.6.8. Brainstormingul ………………………….. ………………………….. ………………………….. 48
1.6.9. Algoritmizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 51
1.7. Strategii de evaluare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 53
1.7.1. Probele orale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 53
1.7.2. Probele scrise ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 54
1.7.3. Probele practice ………………………….. ………………………….. ………………………….. 55
1.7.4. Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevului …………… 56
1.7.5. Portofoliul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 59
1.7.6. Investigația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 61
1.7.7. Autoevaluarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 62
1.7.8. Metoda Știu/ Vreau să știu / Am învățat ………………………….. …………………… 64

4
Capitolul 2. OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ……… 66
2.1. Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. …………………………. 66
2.2. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………….. 66
2.3. Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………… 66
2.4. Variabilele cercetării: ………………………….. ………………………….. ………………….. 67
2.5. Coordonate majore ale cercetării: ………………………….. ………………………….. …. 67
2.6. Etapele investigației ………………………….. ………………………….. ……………………. 68
2.6.1. Etapa preexperimentală/constatativă ………………………….. ………………………….. 69
2.6.2. Etapa experimentului formativ ………………………….. ………………………….. ……… 72
2.6.3. Etapa postexperimentală ………………………….. ………………………….. ……………… 76
2.7. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor ………………………….. …………….. 80
Capitolul 3. REZULTATELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ….. 81
3.1. Prezentarea și analiza datelor ………………………….. ………………………….. ……….. 81
3.2. Interpretarea psihopedagogică a rezultatelor ………………………….. ………………. 91
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 93
ANEXĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 94
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 98

5
INTRODUCERE

„Educația are dificila misiune de a transimite o cultură acumulată de secole, dar și o
pregătire pentru un viitor în bună măsură imprevizibil”
Jacques Delors

Suntem într -o nou ă etapă a civiliz ației umane, societatea informaț ională, care
implică folosirea intensivă a informa ției în toate sferele activită ții și existenț ei umane,
cu un impact economic și social major.
Ca societate, devenim din ce în ce mai depende nți de accesul rapid la informaț ie.
Regulile societă ții informaț ionale se aplică la nivel economic, la nivelurile politic,
social, administrativ, c ultural, educațional, transformând realitatea î ntr-o nouă formă de
percepere virtuală; termenii folosiți la nivelul societății moderne includ e-business, e –
commerce, e -learning, e -mail, e -governement, e -health.
Pornind de la citatul de mai sus și de la etapa pe care o parcurge omenirea în
prezen t, putem spune că educația are î ntra-devăr o dificilă dar frumoasă și importantă
misiune de pregătire a societății de mâine.
Noile tehnologii TIC au impus modificări importante și în sistemul de învățământ
atât în ceea ce privește dotarea materială, procesul instructiv -educativ, cât și alte procese
cu caracter administrativ.
De la sfârșitul anilor 90’, calculatoarele au început să pătrundă tot mai mult și în
școlile românești, la înce put în universități, apoi în licee și în cele din urmă în școlile
gimnaziale.
Calculatorul joacă astăzi un rol esențial în viața cadrelor didactice și mai ales a
elevilor, oferind o serie de avantaje: posibilități rapide de informare, organizarea mai
sistematică și mai rapidă a materialelor, stimularea curiozității științifice, ajută la
consolidarea informațiilor, permite învățarea activă, facilitează învățarea limbilor
străine. În același timp însă, folosirea nejudicioasă a calculatorului produce o serie d e
dezavantaje deloc de neglijat.
Astfel sistemul de învățământ are un rol esențial de a facilita accesibilizarea la
tehnologiile informaționale dar și î n educarea modului de utilizare î n condiții de
siguranță și aici ne referim la impactul negativ pe care îl poate avea asupra elevilor

6
(informații eronate, informații inade cvate vârstei, probleme de sănătate, ruperea de
realitate) .
Motivația alegerii temei

Alegerea temei pentru lucrare e ste motivată din dorința de integrare în procesul de
adaptare și modernizare a sistemului educațional .
Strategiile didactice au un rol important în crearea unei situații astfel încât cel care
învață să fie antrenat activ la realizarea obiectivelor predări i. În proiectarea didactică se
urmărește să se stabilească, în funcție de obiective, cele mai adecvate metode, mijloace
și forme de organizare a activității care ajută învățarea și duc la o participare activă a
elevilor.
Alegerea unei metode de că tre profesor, depinde de mai mulți factori subiectivi sau
obiectivi, cum ar fi:
 personalitatea profesorului;
 imaginația și puterea lui de adaptare;
 competența profesională;
 capacitatea de reflexie pedagogică și de analiză;
 dotarea cu mijloacele de î nvățământ;

În prima parte a lucrării am î ncercat să fac o preze ntare a unor metodelor clasice ș i
moderne care se pretează a fi utilizate în învățământul gimnazial cât și integrarea TIC
în activitățile didactice. Deasemeni am inclus și exemple personale utilizate în procesul
educațional.
În partea a doua a lucrării am inclus un studiu de compara ție privind utilizarea
metodelor clasice și cele moderne. Astfel am ales o clasă martor la care am aplicat
metode de instruire clasice și două clase martor la care am aplicat metode moderne
diferite.

7
Capitolul I. METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.1. Cadrul teoretic

Îndeplinirea obiectivelor generale ale învățământului impune o participare activă a
fiecărui cadru didactic, o abordare responsabilă a temelor majore ale teoriei instruirii:
curriculum, strategii didactice, evaluare.
Una dintre cele mai importante părți a le sistemului educațional este curriculum
școlar privind conținuturile învățării. “ curriculum definește sistemul de procese
decizionale, manageriale și de monitorizare care preced, acompaniază și urmează
proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea ș i revizuirea permanentă și
dinamică a setului de experiențe de învățare oferite de școală ”[23]
Curriculumul național reprezintă ansamblul experiențelor de învățare prin care
orice instituție școlară asigură realizarea idealului educațional și a finalității
învățământului. Acesta impune în primul rând stabilirea cadrului de referință ce
înglobează anumiți indicatori (în termen de procese și produse) programele școlare și
metodologii de aplicare a acestora.
În termeni operaționali, de la un absolvent de învăț ământ obligatoriu, se așteaptă:
● Să comunice eficient în situații reale;
● Să înțeleagă sensul apartenenței la diverse tipuri de comunități;
● Să demonstreze flexibilitate, capacitate de adaptare și integrare;
● Să folosească în mod eficient tehnologiile relevant e pentru viața
de toate zilele;
● Să aplice și să -și valorifice propriile experiențe de învățare;
● Să-și formeze capacități și motivații proprii învățării permanente.
În accepțiunea Comisiei Europene, definiția competențelor – cheie este următoarea:
„Competen țele – cheie reprezintă un pachet transferabil și multifuncțional de
cunoștințe, deprinderi (abilități) și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru
împlinirea și dezvoltarea personală, pentru incluziune socială și inserție profesională.
Acestea tr ebuie dezvoltate până la finalizarea educației obligatorii și trebuie să
acționeze ca un fundament pentru învățarea în continuare, ca parte a învățării pe
parcursul întregii vieți ” [1]

8

Cele opt domenii sugerate de Comisia Europeană sunt:
(1) Comunicarea în limba maternă
(2) Comunicarea în limbi străine
(3) Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
(4) Competența digitală (TSI – Tehnologia Societății Informației)
(5) Competența socială și competențe civice
(6) A învăța să înveți
(7) Inițiativă și antreprenoriat
(8) Sensibilizare și exprimare culturală

Referindu -ne la domeniul legat de utilizarea tehnologiilor informaționale
Competența digitală (TSI – Tehnologia Societății Informaționale) , i-a în calcul
următoarele:
Cunoștințe
● înțelegerea și cunoașterea naturii, a rolului și a posibilităților TSI în viața
cotidiană: în viața personală, în societate și la locul de muncă
● principale funcții ale calculatorului
● oportunități și riscuri potențiale ale Internetului și ale co municării cu
ajutorul mediilor electronice (e -mail, utilități din rețea)
● înțelegerea modului prin care TSI pot constitui un suport pentru
creativitate și inovație
● sensibilizarea față de problemele de validitate și de fiabilitate a
informațiilor
Deprinderi / aptitudini :
● a căuta, a colecta și a procesa informația
● a folosi informația într -un mod critic și sistematic, apreciind relevanța
acesteia și diferențiind informația reală de cea virtuală prin identificarea
legăturilor dintre acestea
● a folosi tehnici pen tru producerea, prezentarea sau înțelegerea unei
informații complexe
● a accesa, a explora și a utiliza serviciile de pe Internet
● a folosi TSI pentru a sprijini o gândire critică, creativitatea și inovația
Noul curriculum face loc opțiunilor elevilor, permite o reală instruire

9
multidisciplinară, orientând formarea elevilor în direcția celor patru capacități de bază a
viitorului specialist în informatică :
● Formarea gândirii algoritmice;
● Capacitatea de abstrac tizare;
● Capacitatea de comunicare imediată și eficientă;
● Capacitatea de explorare a facilităților oferite de tehnologiile informaționale
moderne.
Având în vedere obiectivele generale a le disciplinelor informatice, vâ rsta elevilor cu
care se lucrează, acti vitățile didactice trebuiesc concentrate mai mult pe partea practică.

Strategi i posibile în realizarea obiectivelor:
– predarea liniară
Presupune o secvențialitate a temelor tratate; la niveluri diferite de clase
se vor preda teme diferite;
– predarea ciclică, concentrică:
– calitativ
– cantitativ
Atât în programele analitice cât și detaliat în manuale, se revine la același conținut,
în clase succesive, dar pe o treaptă superioară. Revenirea se face din două motive: la
prima întâlnire a elevului cu noțiunea (metoda), aceasta nu o poate cuprinde în t oată
rigoarea ei sau în toată întinderea ei. Astfel, unele cunoștințe se prezintă în sistem
concentric calitativ când însușirea completă, riguroasă se face prin restructurări,
reinterpretări pe diferite trepte de școlaritate, începând cu clasele mai mici p ână în
clasele mari.
Descentralizarea curriculară încurajează parcursurile individuale de învățare,
oferind cadrelor didactice o flexibilitate de decizie și acțiune.
În acest context curriculum la decizia școlii, în gimnaziu a plasat la un moment dat
disciplinele de informatică într -o postură mai marginalizată.
Peste 450 de profesori de informatică din întreaga țară, după cu m relatează Ziarul
de Vrancea din 8 februarie 2016, au inițiat un memoriu adresat ministrului educației în
care sunt precizate următoa rele: “Dacă la liceu este recomandabilă separarea
competențelor de utilizare (TIC), de cele de rezolvare a problemelor algoritmice
utilizând un limbaj de programare (Informatică), la gimnaziu considerăm că este
potrivită o disciplină care să creeze fundame ntele ambelor discipline de specialitate,

10
urmărind formarea competențelor digitale și algoritmice. La nivel mondial există o
mișcare puternică de introducere a informaticii în curriculumul obligatoriu al școlilor
începând încă din ciclul primar, programare a fiind considerată o activitate strict
necesară formării unei gândiri strategice, înțelegerii mecanismelor de bază ale lumii
calculatoarelor, competența gândirii algoritmice fiind absolut necesară a fi dezvoltată la
elevi încă din ciclul primar. Mișcarea “Hour of Code” desfășurată la nivel mondial
demonstrează că inițierea în programare prin instrumente grafice, interactive, cu substrat
algoritmic, e percepută ca o activitate de tip joc și este potrivită copiilor de la cele mai
fragede vârste” [27].
Profes orii vin, în sprijinul lor, cu o serie de argumente bazate pe gândirea
algoritmică.
În prezent în curriculum școlar disciplinele informatice au următorul statut:
Disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor se studiază în învățământul
preunivers itar astfel:
– în învățământul primar, ca disciplină opțională;
– în învățământul gimnazial, ca disciplină în trunchiul comun;
– în învățământul liceal, ca disciplină în trunchiul comun, respectiv curriculum
diferențiat.

11

Obiectivel e cadru/ de referință, respectiv al competențelor generale/ specifice sunt:
[20]

Competențe generale învățământul primar:
1. Identificarea elementelor specifice unui sistem informatic
2. Utilizarea elementelor specifice unui sistem informatic
3. Prelucrarea informațiilor în format digital

Competențe generale în învățământul gimnazial:

1. Identificarea elementelor specifice sistemelor informatice
2. Prelucrarea informației în format digital
3. Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul in ventiv și
creativitatea

Competențe generale în învățământul liceal:

1. Identificarea elementelor specifice sistemelor informatice
2. Prelucrarea informației în format digital
3. Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inventiv și
creativitatea

12
Competențe generale și competențele specifice asociate. Învățământul gimnazial

1. Identificarea elementelor specifice sistemelor informatice
a. Cunoașterea principiilor funcționării unui sistem de calcul
b. Identificarea principalelor componente hardware
c. Cunoașterea rolului componentelor specifice
d. Identificarea elementelor sistemelor informatice în contexte specifice
e. Identificarea elementelor de bază ale accesoriilor unui sistem de operare
f. Cunoașterea principiilor de tastare corectă
g. Cunoașterea normelor ergonomice specifice
h. Cunoașterea normelor specifice din punct de vedere social și legislativ
i. Cunoașterea principiilor de utilizare elementară a aplicațiilor pentru realizarea
prezentărilor, editarea textelor, procesarea textelor, calcul tabelar
j. Identific area elementelor de bază ale serviciilor educaționale online
k. Cunoașterea principiilor de utilizare a aplicațiilor audio, video, grafice
l. Identificarea elementelor de bază ale aplicațiilor pentru crearea paginilor web
2. Prelucrarea informației în format digita l
a. Organizarea datelor din sisteme informatice
b. Căutarea datelor în format digital
c. Aplicarea operațiilor specifice accesoriilor sistemului de operare pentru calcule
aritmetice, editare texte, grafică
d. Aplicarea operațiilor necesare prelucrării unui text, pre zentări, calcului tabelar
e. Prelucrarea informațiilor preluate din surse educaționale online
f. Aplicarea operațiilor necesare prelucrării elementare a produselor de tip grafic,
video, audio
g. Aplicarea operațiilor necesare pentru crearea de pagini web
h. Selectare a și organizarea datelor în vederea realizării de proiecte
3. Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inventiv și
creativitatea
a. Elaborarea de documente, prezentări conform unor specificații date
b. Elaborarea de produse specifice utilizând aplicații de calcul tabelar
c. Elaborarea de produse specifice utilizând informațiile preluate din surse
educaționale online
d. Elaborarea produselor de tip grafic, audio -video conform unor specificații date
e. Aplicarea normelor privind protejarea și securitatea datelor

13
1.2. Metode de învățământ
„Una din componentele esențiale ale curriculumului școlar o constituie
metodologia didactică, respectiv sistemul de metode și procedee didactice, care asigură
atingerea obiectivelor informative și formative ale învățământului.” [12].
În continuare sunt prezentate definiții, funcții, caracteristici și clasificări ale
metodelor de învățământ.

1.2.1. Definiții

Metoda:
● un plan de acțiune , o succesiune de operații realizate în vederea atinger ii
unui scop
● un instrument de lucru în activitatea de cunoaștere și de formare a
abilită ților
● este o tehnica de care profesorul și elevii se folosesc pentru efectuarea
acțiunii de predare -învațare; ea asigură realizarea în practică a unei
activități proiectate mintal , conform unei strategii didactice

1.2.2. Funcții ale metodelor de învățământ:
● cognitivă – de dirijare a cunoașterii în scopul însuș irii unor cunoștințe;
● normativă – aspecte metodologice, respectiv, modul cum să predea profesorul și
cum să înve țe elevul;
● motivațională – de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de
învățare;
● formativ -educativ -compensatorie de exersare, antrenare și dezvoltare a
proceselor psihice.

1.2.3. Caracteristici ale metodelor didactice:
1. sunt demersuri teoret ico-acționale executive de pre dare-învăț are care asigură
derularea și finalizarea eficientă a procesului instructiv -educativ
2. sunt în același timp demersuri investigative (de cunoaștere științifică), de
documentare și experimental -aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei și
practicii pedagogice
3. cuprind și dinamizează elemente pedagogice teoretice
4. se elaborează și implementează corelat cu:
✓ gradul și profilul învățământului
✓ cu specificul disciplinei de învățământ
✓ cu natura si specificul activităților didactice

14
✓ cu nivelul de pre gătire al celor care învaț ă
5. se elaborează și se aplică în strânsă legătură cu celelalte componente ale
procesului de învățământ
6. se elaborează și se aplică în funcție de particularitățile de vârstă și individuale
ale agenților actului pedagogic
7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice
8. au caracter dinamic (elimină "uzurile morale" și adoptă noul, sunt deschise
perfecționărilor)
9. contribuie la realizarea eficientă a predă rii-învățăr ii (un ele servesc în mai mare
măsură muncii profesorului, în predare; altele servesc mai ales elevului,
învățării)
10. sunt eficiente dacă profesorul l e combină și foloseș te adecvat și creator [20].

Cuvântul metodă derivă etimologic din cuvintele grecești metha (către, spre) și
odos (cale, drum).
Astfel, în didactică, termenul ar putea avea sensul de drum care conduce la
atingerea obiectivelor educaționale, cale parcursă de profesor pentru a le înlesni elevilor
descoperirea unor instrumente de lucru proprii.
Pentru a alege metodele potrivite într -o anumită situație de învățare, cadrul
didactic trebuie să țină seama de factori obiectivi și factori subiectivi .
● Factorii obiectivi se referă la obiectivele educației și la logica internă a
științei din cadrul căreia sunt selectate informațiile transmise.
● Factorii subiectivi se referă la contextul uman și social, personalitatea
profesorului, psihologia elevilor și colectivului de elevi.
Metodele devin căi pe care profesorul le urmează pentru a orienta elevul să
descopere el însuși adevărurile căutate, cunoștințele vizate, noile comportamente ce se
așteaptă a fi achiziționate. Deși activitatea independentă a elevului devine tot mai
importa ntă și mai productivă, el nu poate învăța singur totul, de aceea profesorul trebuie
să stabilească un raport optim între utilizarea metodelor de dirijare și a celor care,
acordă o libertate mai mare copilului.

15
1.2.4. Clasific ări

Clasificarea metodelor de învă țământ se poate realiza în funcție de diferite criterii. [22]

Criterii Clasificării
Istoric ● Metode tradiționale, clasice denumite și didacticistice
● Metode noi sau moderne
Aria de aplicabilitate,
gradul de generalitate ● Metode generale, care se aplică în întreg procesul de
învățământ
● Metode particulare sau speciale folosite în predarea
anumitelor discipline sau pe anumite trepte de
școlarizare
Gradul de angajare a
elevilor în procesul de
învățare  Metode pasive
 Metode active
Modul de prezentarea
a cunoștințelor  Metode verbale, bazate pe cuvânt
 Metode intuitive bazate pe observarea directă a
obiectelor și fenomenelor
 Metode bazate pe acțiune
Sarcina didactică
indeplinită
preponderent ● Metode de comunicare și asimilare de noi cunoștințe
● Metode de repetare și consolidare a cunoștințelor
● Metode de formare de priceperi și cunoștințe
● Metode de evaluare a rezultatelor învățării
Gradul de dirijare a
învățării ● Metode algoritmice prin care activitatea de învățare este
dirijată riguros, pas cu pas
● Metode semi -algoritmice care propun o dirijare parțială
ce lasă loc și independenței, posibilității de
autoorganizare
● Metode euristice ce promovează libertatea subiectului
de a alege căile de rezolvare a problemelor
Tipul de invățare
promovat ● Metode de învățare prin receptare
● Metode de învățare prin descoperire
● Metode de învățare prin acțiune practică
Modul de organizare a
activității ● Metode de învățare prin creație
● Metode frontale, de activitate cu întreaga clasă
● Metode de învățare în grup
● Metode de învățare în perechi
● Metode individuale

16
După I. Cerghit avem următoarea schemă: [6]

În continuare vom trata metodele de instruire după criteriul istoric:

● Metode clasice de instruire (tradiționale);
● Metode moderne de instruire.

În următoarea schemă am făcut o paralelă între strategia didactică tradițională
(clasică) și cea modernă, luând în calcul rolul elevilor, rolul profesorului, învățarea și
evaluarea [24].

17

Predare

Învățare

Memorarea și reproducerea
Duce la competiție și ierarhizare
Formare de competențe
și deprinderi practice
Se realizează prin cooperare

Expune, explică,
Impune puncte de vedere
Este autoritar
Crează condiții de învățare
Ajută elevii să înțele agă și să exprime
puncte de vedere
Este partener in învățare

Urmăresc expunerile și explicațiile
Acceptă pasiv ideile transmise
Memorează si reproduc ideile
Lucrează izolat Realizează un schimb de idei
Exprimă puncte de vedere proprii
Argumentează și pune î ntrebări
Cooperează în realizarea sarcinilor

Ce știe
Cantitatea de informație reținută
Clasificarea , ierarhizarea elevilor
Ce știe să facă cu ce știe
Valori și atitudini
Progresul fiecărui elev
Tradițional
Strategii didactice centrate pe :
Modern
Învățarea

Rolul
profesorului
ui

Rolul
elevul
ui

Evaluarea

18
1.3. Integrare TIC

În prezent când discutăm despre strategii didactice moderne avem în vedere și
integrarea noilor tehnologii informaționale (T.I.C.) .
Pentru î nvățămâtul preuniversitar și în special pentru predarea disciplinelor
informatice se discută despre noi paradigme educaționale cum ar fi:
 Individualizarea învățării;
 Motivarea;
 Învățarea interactivă;
 Individualizarea conținutului;
 Schimbări în statutul profesorului;
 Schimbări în tehnicile de evaluare;
 Schimbări în cadrul organizatoric de desfășurare a activității de instruire;
Realizarea lor impune și o implicare eficientă a tehnologiilor informaționale. [25]
Instrumentele T.I.C. care contribuie la dezvoltarea competențelor specifice la
disciplinele informatice pot fi grupate astfel:
1. Instrumente har dware:
a. Echipamente de prezentare;
b. Echipam ente de stocare;
c. Echipamente specializate de prelucrare a imaginilor, secvențe audio –
video;
2. Instrumente software:
a. Resurse pasive;
b. Obiecte de î nvățare standardizate;
c. Aplicații de simulare;
d. Aplicații pentru evaluare;
e. Sisteme de management al învățării;
f. Sisteme de management al conținutului;
3. Instrumente de comunicare;

19

Echipamentele hardware pe cale le utilizez în activitatea didactică sunt: rețea de
calculatoare, proiectoare multimedia, scanere, imprimante, multifuncționale.

Deasemen ea amintesc și câteva instrumente software implicate :
a. Google Docs, Wiki;
b. Prezentări, tutoriale, hărți concep tuale;
c. Laboratorul virtual de Informatică și Tehnologia Informației și a
Comunicațiilor;
d. Platforma INSAM, Scratch, Hotpotatoes 6;
e. NetSuport School,
f. ZoomIT

Ca și instrumente de comunicare amintesc: Yahoo Messenger, email, etc.

În anexă am prezentat câteva imagini din instrumentele T.I.C. utilizate la clasă:

20
1.4. Prezentare metode de instruire și evaluare
Metode clasice de instruire
● Expunerea sistematică a cunoștințelor
● Metoda conversației
● Metoda demonstrației
● Metoda exercițiului
● Metoda muncii, cu manualul și culegerile de probleme
Metode moderne de instruire:
● Problematizarea și învățarea prin descoperire
● Modelarea
● Învățare prin cooperare
● Algoritmizarea
● Instruire programată
● Brainstorming
● Metoda mozaicului
● Proiectul
● Experimentul
● Metoda cubului
● Ciorchinele
● Știu/Vreau să știu/Am învățat
Metode de verificare și evaluare:
➢ Tradiționale:
▪ Probe orale;
▪ Probe scrise;
▪ Probe practice.
➢ Complementare:
▪ investigația;
▪ referatul;
▪ portofoliul;
▪ proiectul;
▪ observarea sistematică;
▪ autoevaluarea.
În continuare voi face o prezentare a metodelor pe care eu le -am utilizat în activitatea
didactică.

21
1.5. Metode clasice de instruire

1.5.1. Expunerea sistematică a cunoștințelor

Descriere metodă
Metoda expunerii const ă în prezentarea verbal ă monologată a unui volum de
informație, de către educator către educați, în concordanță cu prevederile programei și
cu cerințele didactice ale comunicării . [9]
Expunerea sistematică a cunoștințelor se poate face prin : povestire, prelegere,
descriere, expli cație, conversați e. Explicația este forma cea mai utilizată în informatică.
Alternarea expunerii cu demonstra ția practică, asigură un succes ridicat în atingerea
obiectivelor, elevii fiind transformați în receptori activi al expunerii.
Profesorul va treb ui să ia în calcul următoarele:
● Vârsta elevilor
● Nivelul lor de cunoștințe
● Nivelul de gândire și experiențele de viață
● Control permanent al gradului de receptivitate al clasei

Expunerea chiar dac ă face parte din metodele clasice didactice, nu este o metodă
simplă, este o metodă complexă de comunicare sistematică și continuă, profesorul va
trebui să urmărească permanent mimica elevilor și să obs erve gradul de înțelegere dar și
neliniștea sau îngrijorarea acestora. Expunerea va avea un randament ridicat, dacă va fi
însoțită de mijloace moderne de comunicare dar și de alte procedee didactice: întrebări,
repetiții, analogii, explicații suplimentare.
Integrare TIC
● Utilizarea instrumentelor de proiectare
● Utilizarea prezentărilor multimedia
Puncte tari
● Înțelegerea noțiunilor noi predate chiar din clasă
● Înțelegerea mecanismului fenomenelor și a proceselor expuse cât și
ierarhizarea după un conținut logic
● Observarea pe viu a efectului executării unor comenzi, opț iuni

22
Puncte slabe
● Înțelegerea unor noțiuni este dificilă fără existența unui laborator sau a
instrumentelor de proiectare
● Explica ții prea multe pentru unele noțiuni în detrimentul altora
● Explicațiile pot fi prea rapide pentru unii elevi sau prea lungi , plictisitoare
pentru al ții

Utilizare
● Întotdeauna când sunt predate lecții noi
● Înțelegerii unor noțiuni date prin definiție
● Înțelegerii unor raționamente, metode de memorare sau de prelucrare

Exemplu de utilizare
● Întroducerea noțiunii de algoritm
● Prezentarea unor algoritmi clasici
● Prezentarea unor programe utilitare, pachetul office

1.5.2. Conversația

Descriere metodă
Conversația este metoda care vehiculează cunoștințele prin intermediul
dialogului, întrebărilor și răspunsurilor, discuțiilor sau dezbaterilor [3].
Este o metodă activ -participati vă ce poate fi utilizată în toate tipurile de lecții din
procesul de predare -învățare, fiind foarte eficientă în activitatea zilnică valorificând
comunicarea profesor -elev dar și elev -elev.
Conversația poate avea forme diferite:
a) După număru l de persoane (individuală, colectivă sau frontală)
b) După obiectivele urmărite (introductivă, expozitivă, recapitulativă,
evaluativă, dezvoltată)
c) Euristică – fără reguli precise
d) Tip dezbatere – se realizează un schimb de păreri
e) Catehetică – impune efectuarea unor teste ce implică memoria
Rolul profesorului în această metodă constă în dirijarea atentă a discuțiilor prin
întrebările puse și acceptarea sau aprecierea răspunsurilor astfel încât să se atingă

23
obiectivele propuse.
Astfel întrebările trebuie să îndep linească următoarel e condiții:
● Să fie precise (vizează un singur răspuns)
● Să nu conțină răspunsul
● Să stimuleze gândirea și capacitatea de creativitate
● Să fie formulate prin enunțuri variate și atrăgătoare
● Să conțină și întrebări ajutătoare atunci când apar răspunsuri eronate

Integrare TIC
Resursele TIC ce pot fi implicate: tabla interactivă, echipamentele de proiec ție.

Puncte tari
● Încurajează înțelegerea și nu memorarea
● Oferă feed -back imediat
● Descoperă idei și presupuneri greșite
● Este motivantă
● Permite profesorului să evalueze învățarea
● Poate fi folosită pentru a disciplina un elev

Puncte slabe
● Este consumatoare de timp
● Face dificilă implicarea tuturor elevilor
● Nu reprezintă o tehnică simplă

Utilizare
 În funcție de situații , poate fi utilizată în toate tipurile de lecții și în orice
moment de activitate.
Exemplu de utilizare
 Discuții privind modul de operare cu editorul de texte Microsoft Word ; (la
început de unitate didactică – când se verifică cunoștințele inițiale; la final
de capitol – când se face o recapitulare)
 Discuții privind siguranța pe Internet.

24
1.5.3. Demonstrarea didactică
Descriere metodă
Demonstrația este metoda didactică prin care mesajul ce trebuie transmis
elevului se face prin intermediul obiectelor, a acțiunilor concrete sau substitutele lor.
Forme ale demonstrație întâlnite în științele informatice:
● demonstrația cu obiecte în stare naturală;
● demonstrația cu ajutorul mijloacelo r tehnice;
● demonstrația cu acțiuni;
● demonstrația cu substitute;
● demonstrația de tip combinat.

Integrare TIC
● Utilizarea instrumentelor de proiectare;
● Utilizarea softurilor educaționale.

Puncte tari
● Imprimă învățării o notă deosebit de convingătoare;
● Cu ajutorul substitutelor se simplifică înțelegerea unor noțiuni, reducând
distanța în timp și spațiu;
● Substitutele pot sta la dispozi ție timp nelimitat;
● Utilizând mijloacele tehnice se pot reda fidel vizual și sonor;
● Permit reluări rapide ori de câte ori est e nevoie;
● Demonstrațiile cu mijloacele tehnice pot surprinde aspecte ce sunt greu sau
imposibil de sesizat în realitate;
Puncte slabe
● Organizare specială a spațiului de lucru pentru anumite acțiuni;
● Pregătirea specială a educatorului pentru anumite demonst rații;
Utilizare
● Prezentarea echipamentelor hardware;
● Modul de utilizare a aplicațiilor Word, Excel, PowerPoint ;
● Folosirea limbajului html.

25
Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Unitatea didactică : Algoritimi și elemente de programare
Tema: Structura repetitivă în limbajul Pascal
Obiective operaționale:
 Să utilizeze limbajului Pascal;
 Să implementeze structurile repetitive în limbajul Pascal;
Realizare:
Folosind instrumentele de proiectare profesorul va demonstra modul cum
sunt impl ementate structurile repetitive in limbajul Pascal

1.5.4. Exercițiul

Descriere metodă
Exercițiul reprezintă “exersarea repetată și conștientă a unei acțiuni în vederea
însușirii practice a unui model dat de acțiune sau a îmbunătățirii unei performanțe ”
[7].
Cu alte cuvinte putem spune că exercițiul reprezintă o acțiune
practică/operațională de automatizare a unor acțiuni cu scopul dobândirii unor priceperi
și deprinderi practice și mai puțin a unor cunoștințe.
Tipuri de exerciții:
– După subiec ți: individua le, frontale;
– După fun cția îndeplinită: introductive, de bază, operatorii;
– După modul de intervenție: dirijate, semidirijate, libere;
– După obiectivul didactic: de calcul mintal, de comunicare, de rezolvare
de probleme, formare de deprinderi, de creativitate etc. [7].
Cerințe pentru reușită:
– cunoașterea obiectivelor de către elevi;
– demonstrarea si explicarea;
– să respecte o anumită grada ție de dificultate în aplicarea lor;
– eșalonare și continuitate în timp ;
– exersarea să fie însoțită de corecturi și aprecieri .

26
Integrare TIC
● Utilizarea instrumentelor de proiectare;
● Utilizarea softurilor educaționale.
Puncte tari
● Dă posibilitatea muncii independente;
● Formează o gândire productivă;
● Trezește simțul critic și autocritic;
● Dă posibilitatea de analiză a diverselor metode și soluții de rezolvare a
problemelor;
● Îi învață pe elevi să -și aprecieze rezultatele;
● Oferă posibilitatea depistării și el iminării erorilor.

Puncte slabe
 Uneori pentru elevii mai buni unele exerciții ușoare duc la plictiseală.

Utilizare
● În studierea editoarelor de texte, foilor de calcul, prezentărilor multimedia;
● Aplicarea unor algoritmi;
● Implement area unor algoritmi în anumite limbaje de programare.
Exemplu de utilizare
Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VI -a
Tema: Formatarea caracterelor într -un document
Obiective operaționale:
 Formarea abilităților de editare și formatare a textelor
 Aplicarea operațiilor necesare formatării caracterelor ;
Cerințe: Editați textul de pe fișa de lucru as tfel încât cele patru paragrafe să
respecte următoarele caracteristici de format are a caracterelor
(font,mărime,stil de afișare,culoare):
1. Arial, 14, italic, negru
2. Times New Roman,12,bold,roșu
3. Calib ri, 20, subliniat,verde
4. Comic sans MS, 18, inclinat, albastru

27

1.6. Metode moderne de instruire
1.6.1. Problematizarea

Descriere metodă

Problematizarea este considerată în didactica modernă una dintre cele mai
valoroase metode, deoarece orientează gândirea elevilor spre rezolvarea
independentă de probleme.
“Ea constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod
deliberat, în depășirea că rora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou” [8].
Esența metodei constă în crearea unei “Situații -problemă”, în care pornind
de la cunoștințele acumulate, elevii prin efort propriu, concomitent cu rezolvarea
problemei își î nsușes c noi cunoștințe.
“Situație -problemă” desemnează o situație problemă, conflictuală, ce
rezultă din trăirea simultană a două realități, experiența anterioară (cognitiv –
emoțională) și elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care se
confruntă subiectul [9].
Contradicți a poate apărea între:
 teorie și aspectele practice;
 cazul general și un caz particular;
 vechile cunoștințe și cerințele impuse de rezolvarea unei noi situații;

“Situațiile -problemă” pot lua naștere dacă:
● se produce o tensiune între achizițiile anterioare și noua situație;
● există dorința de a cunoaște sau a explica noua situație;
● există condiții cognitiv -emotiv -motivaționale de rezolvare;
● există climat favorabil creativității și rezolvării de probleme.
Tipuri de problematizare
● întrebarea problemă – folosi tă în verificările curente, la examenele orale
etc.
● problema – presupune utilizarea unor elemente cunoscute în scopul
determinării unor date necunoscute
● situația problemă – este cel mai puternic și complex tip de problematizare,

28
include mai multe probleme teoretice și practice ce se cer[3].
Pașii învățării prin problematizare sunt: [13]
I. Formularea problemei
– confruntarea cu problema
– perceperea și conștientizarea problemei
– primii indici orientativi pentru rezolvare problemei
II. Studierea aprofundată
– înțelegerea problemei
– restructurarea datelor sale
III. Căutarea soluțiilor posibile la problema pusă:
– Analiza condițiilor sarcinii problematice
– Selectarea și actualizarea unor achiziții
– Formularea ipotezelor de soluționare a sarciniilor problemat ice
– Verificarea ipotezelor emise
IV. Descoperirea unor adevăruri, corelații, reguli, legități
V. Obținerea rezultatului final
VI. Validarea soluției
Integrare TIC
● Utilizarea softurilor educaționale
Puncte tari
● este o metodă cu un înalt potențial formativ;
● contribuie la dezvoltarea operațiilor gândirii;
● dezvoltă creativitatea;
● stimulează motivația pentru învățare;
● educă independența și autonomia în activitatea intelectuală.
Puncte slabe
● necesită un timp variabil impus de ritmul individual al elevului;
● se poate aplica în cazul în care elevii stăpânesc suficient de bine noțiunile
predate anterior ;
● există riscul neimplicări elevilor mai slab pregătiți;
● la elevii neantrenați se produc frecvent stări de oboseală .

29
Utilizare
● Argumentarea unor noțiuni;
● Rezolvarea de probleme;
● Care este soluț ia optimă in rezolvarea unei probleme?
● Alegere a unei aplicații optime în rezolvarea unei probleme de birotică.
Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Tema: Utilizarea formulelor și a funcțiilor în foile de calc ul
Obiective operaționale:
 Utilizarea foilor de calcul;
 Identificarea funcțiilor necesare rezolvări unor probleme;
 Aplicarea fu ncțiilor ;
 Utilizarea formulelor;
Problemă : Utili zând o foaie de calcul se cere î nregistrarea notelor primite de
elevi la o mater ie și afișarea următoarelor date: media, situația
(promovat sau corigent), media cea mai mare, numărul de corigenți.

1.6.2. Metoda cubului

Descriere metodă
Cubul este o metodă de învățare prin cooperare folosită în cazul în care se
dorește explorarea unui subiect din mai multe perspective. Se oferă astfel elevilor
posibilitatea de a -și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe și
integratoare.

Pentru aplicarea metodei se realizează un cub pe ale cărui fețe sunt notate
cuvintele: descrie, compa ră, analizează, asociază, aplică, argumentează.

30

Etape:
1. Realizarea cubului și împărțirea clasei în 6 grupe
2. Anunțarea subiectului, temei puse în discuție
3. Redactarea finală și împărțirea pe grupe
4. Afișarea formei finale

Integrare TIC
● Utilizarea Internetului pentru obținerea de informații .
● Fiecare grup poate utiliza Google Docs pentru realizarea materialului
comun .
● Documentele realizate pot fi încărcate pe platforme online (ex.: Moodle) .
● Fiecare elev își poate exprima punctul de vedere în cadrul forumului dedicat
temei .
● Profesorul poate iniția pe Wiki un proiect aferent temei la care să participe
cele 6 echipe .
● Utilizarea instrumentelor de proiectare pentru ca toate grupele să -și prezinte
activitățile .

31
Puncte tari
● Participare activă și conștientă a elevilor .
● Permite diferențiere sarcinilor de învățare .
● Formează deprind eri de muncă intelectuală .
● Stimulează gândirea logică .
● Dezvoltă abilități de cooperare și comunicare .
● Crește eficiența învățării – elevii învață unii de la alții .
Puncte s labe
● Solicită resurse relativ mari de timp .
● Se crează uneori o atmosferă mai gălăgioasă .
● Pot apărea erori în învățare .
Utilizare
 Când se dorește studierea unui subiect din mai multe perspective folosind
învățarea prin cooperare.

Exemplu de aplicare

Fișă de lucru
Disciplina: T.I.C.
Clasa : a V -a
Tema: Echipamente periferice
Obiective operaționale:
 Identificarea echipamentelor necesare unei activități;
 Descrierea echipamentelor periferice;
 Clasificarea acestora in funcție de tipul lor ;
 Argumentarea rolului fiecărui echipament utilizat;

Se cere a fișarea î n clasă a unui tabel cu programarea elevilor de serviciu
pe școală.
Descrie: Descrie echipamentele periferice necesare.
Compară: Compară aceste echipamente.
Analizează: Spuneți din ce este compus un echipame nt periferic
utilizat.
Asociază: Asociază echipamentele î n funcție de tipul lor
Aplică: Enumeră care echipamente periferice sunt nece sare.
Argumentează: Argumente ază rolul echipamentelor luate în calcul.

32
1.6.3. Învățarea prin descoperire

Descriere metodă
Învățarea prin descoperire este o strategie complexă de predare -învățare a
științelor informatice care oferă celor studioși posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin
efort personal, independent.
Învățarea prin descoperire apare ca o întregire a metodei problematizării.
Predarea -învățarea cu ajutorul metodelor problematizării și descoperirii necesită
utilizarea unor tehnici care să determine elevul să conștientizeze conflictul dintre
informația dobândită și o nouă informație, implicându -l activ în acțiunea de
descoperirea a unor noi proprietăți ale fenomenului/obiectului studiat [14].
Învățarea prin descoperire poate avea mai multe forme [3]. Prezentăm câteva
dintre ele:
● Descoperire dirijată .
● Descoperire independentă .
● Descoperire creativă .
● Descoperire inductivă .
● Descoperire deductivă .
Descoperire dirijată – profesorul conduce descoperirea prin sugestii, întrebări,
soluții parțiale.
Descoperire independentă – în care recrearea adevărului se face pe baza
eforturilor individuale ale elevului, p rofesorul doar urmărește procesul.
Descoperire creativă – este o metodă cu aportul de învățare al elevului, prin
investigație, inventivă, prin cercetare, în cadrul căreia elevul, creează, aduce ceva nou
sub raport aplicativ într -un domeniu de specialitate.
Exemplu :
▪ crearea unei pagini web personalizată;
▪ crearea unui soft educațional;
▪ instruirea pe bază de probleme.
Descoperire inductivă – metodă ce acționează de la concret la abstract, de la
particular la general, când pe baza unor date și cunoștințe parti culare sunt dobândite
cunoștințe cu un grad ridicat de generalitate, sinteză.
Descoperire deductivă – metodă ce folosește raționamente deductive, care
acționează de la general la particular, de la general la concretul logic.

33
Exemplu :
▪ particularizarea un ui algoritm general de rezolvare;
▪ implementarea programelor în limbajul de programare studiat.
Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape:
▪ confruntarea cu o situație problemă;
▪ realizarea actului descoperirii;
▪ formularea concluziilor;
▪ aplicarea cunoștințelor descoperite în noi contexte situaționale.
Integrare TIC
 Integrarea TIC în aplicarea acestei metode este bine venită, stimulând
interesul elevilor pentru a analiza și rezolva probleme ce se ivesc în viața
reală, aleg erea structurilor de date, stabilirea algoritmilor și programarea în
sine.
 Ca și problematizarea este o metodă caracteristică lecțiilor practice de
laborator, când sunt frecvent folosite: programe utilitare, softuri de aplicație,
AEL, etc.
Puncte tari
● Creează mediul favorabil pentru o activitate intelectuală intensă;
● Descoperirile reprezintă achiziții trainice ce v or asigura o motivare de viitor ;
● Contribuie la însușirea unor metode euristice ;
● Formarea personali tății elevilor ;
● Dezvoltarea unor capacități și abilități ;
Puncte slabe
● Consumă mult timp;
● Lipsa implicării elevilor mai slab pregătiți;
● Posibilitatea formulării unor concluzii pripite ;
● Poate crea confuzie.
Utilizare
● Învățarea uno r structuri de programare ;
● Instruirea pe bază de probleme;
● Implementarea unor algoritmi;
● Realizarea unui program;
● Folosirea softurilor AEL pentru î nțelegerea unor algoritmi.

34
1.6.4. Metoda Ciorchinelui

Descriere metodă
Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în
evidențierea de către elevi a legăturilo r dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale
acestora și a relevării unor noi asociații [11].
Ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile
cunoștințe evidențiind modul de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut.
Este o metodă eficientă de predare și învățare ce încurajează elevii să gândească
liber și deschis.

Etape în desfășurarea acestei metode: [14]
1. Se scrie un cuvânt/ temă în mijlocul tablei sau a unei foi de hârtie;
2. Elevii vor solicitați să -și noteze toate ideile sau cunoștințele care le au în
minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru și
legarea acestora prin linii de cuvântul inițial.
3. Ideile noi vor fi notate prin cuvinte și vor fi legate prin linii de celelalte
cuvinte ce par a fi co nectate.
4. Activitatea se oprește când sau epuizat ideile sau s -a atins limita de timp
acordat.

Reguli în utilizarea acestei discipline:
a) scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuție;
b) nu judecați/evaluați ideile propuse, ci doar nota ți-le;
c) nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în minte sau până nu
expiră timpul alocat;
d) lăsați să apară cât mai multe și mai variate conexiuni între idei;
Nu limitați nici numărul ideilor nici fluxul legăturilor dintre acestea.
Obs.: atunc i când conceptele, ideile, legăturile dintre ele sunt bine
structurate, ordonate avem de a face cu un organizator grafic (hartă
conceptuală).
Harta conceptuală este un graf orientat în care nodurile reprezintă
concepte iar arcele sunt legături de determina re între acestea.

35
Integrare TIC
Resursele TIC ce pot fi implicate: tabla inter activă, echipamentele de proiecț ie,
softurile educaționale, aplicații multimedia în prezentarea „ciorchinelui revizuit”
Puncte tari
● Elevii pot fi ghidați, prin întrebări în gruparea informațiilor după anumite
criterii;
● Prin această metodă se rețin mai bine informațiile și structura lor;
● Este flexibilă, încurajează învățarea prin cooperare și capacitatea de
autoevaluare la elevi, evaluarea fiind una formativă;
● Se poate combin a cu alte metode și procedee.
Puncte slabe
● Tratarea temelor necesită mai mult timp decât dacă lecția ar fi explicată de
profesor;
● Participarea este mai activă în cazul elevilor buni și foarte buni.
Utilizare
● Poate fi utilizată în diferite etape ale unei ac tivități;
Exemplu de utilizare

36
1.6.5. Metoda Mozaicului

Descriere metodă
Metoda Mozaicului este o metodă didactică modernă ce propune o
învățare interactivă în grup prin colaborare, dirijată de profesor.
Metoda constă în împărțirea clasei în mai multe grupe egale de membrii.
Fiecare grupă primeș te o sarcină de lucru. Fiecare elev al grupei devine expert ,
se regrupează elevii în grupuri de experți cu sarcină comună de lucru în care își
împărtășesc experienț ele. Urmează reîntoarcerea la grupele inițiale și
împărtășirea noilor experiențe.

Etape în desfășurarea metodei: [14]
1. Pregătirea materialului de studiu
Tema de studiu va fi împărțită în subteme, se stabilesc sarcinile de lucru
eventual fișe de lucru sub formă de întrebări cu răspuns grilă, afirmativ sau
text de completat, ce obligă elevul să studieze materialul respectiv.
2. Organizarea colectivului în echipe de învățare de c âte 4-5 elevi
Fiecărui elev i se atribuie o literă (A , B, …) și va studia subtema af erentă
(1,2, …).
3. Constituirea grupului de experți
Formarea grupului de experți, cu aceeași literă pentru a dezbate aceeași
problemă împreună.
Fiecare elev dintr -un grup de experți poartă responsabilitatea modului cum au
rezolvat secvența de învățare și mod ului cum au transmis -o colegilor din
echipa inițială.
4. Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare
Este etapa de întoarcere a experților la grupa inițială și de transmitere, de
predare a celor învățate în grupa experților.
5. Evaluarea
Reprezintă faza demons trației în care grupurile expun rezultatele tuturor
elevilor clasei.

37

GRUPA 1
GRUPA 2
GRUPA 3
GRUPA 4
GRUPA 1
GRUPA 2
GRUPA 3
GRUPA 4 Grupurile inițiale
Din nou grupurile inițiale Grupurile de experți

38
Integrare TIC
● Utilizarea instrumentelor TIC de comunicare;
● Forumuri de discuții;
Puncte tari
● Implică toți elevii în activitate și fiecare devine responsabil pentru propria
învățare cât și pentru învățarea celorlalți;
● Motivarea elevilor , mai ales că devin profesori pentru o perioadă scurtă de timp;
● Stimularea încrederii în sine;
● Dezvoltarea gândirii logice, critice și independente;
● Optimizarea învățării prin predarea achizițiilor altcuiva;
● Dezvoltarea răspunderii individuale și de grup;
● Dezvoltarea abilităților de comunicare argumentativă.

Puncte slabe
● Se crează agitație prin schimbarea elevilor de la o grupă la alta;
● Unii elevi pot rămâne pasivi și se pot fo losi de munca altora.

Reguli pentru elevi:
● Toți elevii trebuie să se vadă;
● O singură persoană are cuvântul la un moment dat;
● Vor asculta ce spun ceilalți;
● Nu se va devia de la subiect.

Sfaturi utile:
 Rotirea elevilor, de tip experți, de la o utilizare a metodei la alta,
pentru a se asigura o responsabilizare echitabilă, dar mai important
pentru a da șansa tuturor să -i înveț e pe cei din grupă.
 Încurajarea membrilor grupului de a da feedback expertului, dar și
a expertului de a evalua grupul.
Utilizare
 Când elevii rezolvă un set de probleme ;
 Își însușesc unele noțiuni;
 Realizează un studiu de grup;
 La orice categorie de vâ rstă.

39

Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Tema: Siguranța pe I nternet.
Obiective operaționale:
 Identific area pericolelor în utilizarea I nternetului
 Să explice ce este hărțuirea online?
 Ce rep rezintă protecț ia datelor personale?
 Să cunoască regulile de utilizare în siguranță a Internetului.
Cerințe:
Se solicită completarea unei fișe de către grupele de elevi , care cuprinde
următoarele :
 Care sunt pericolele ce
pot apărea în utilizarea
Internetului

 Explicați termenul:
hărțuirea online

 Protecția datelor
personale reprezintă:

 Regulile de utilizare în
siguranță a Internetului

Rezolvare:
 Profesorul anunță tema de studiu , împarte tema în patru subteme.
 Se organizează colectivul în echipe de învățare, și sunt stabilite
sarcinile de lucru.
 Profesorul indică sursa de studiu ( http://www.sigur.info/ )
 Se parcurg etapel e de lucru (faza de lucru independentă, formarea
grupurilor de experți, reîntoarcerea în grupul inițial, faza
demonstrației)

40
1.6.6. Metoda Proiectului

Descriere metodă

Metoda proiectului este o metodă modernă de instruire activ -participativă care
stimulează creativitatea elevilor, competiția, dar îi și învață pe elevi să lucreze în echipe,
să coopereze, să -și împartă sarcini și să se verifice reciproc. Această metodă are un
caracter practic aplicativ care urmărește transpunerea teoriei în activită ți practice din
viața de zi cu zi a elevilor.
Proiectul are obiective operaționale clare, în conformitate cu standardele de
performanță. Activitățile proiectului au ca scop demonstrarea abilităților, a
competen țelor dobândite de către elevi și obținerea u nor produse finite. Pe parcursul
desfășurări i proiectului sunt necesare metode de evaluare care să ghideze, regleze
activitățile elevilor spre obținerea unor produse de calitate dar și atingerea unor
performanțe.
Proiectele se pot realiza individual sau pe grupe și pot fi la o disciplină sau
interdisciplinare. Elevii își pot alege singuri o t emă, dintr -o listă propusă de profesor, în
funcție de preferințe, sau poate fi impusă.
În domeniul informaticii acest tip de învățare promovează investigația și
demons trațiile autentice ale învățării prin rezultate și performanțe.
Proiectele aplicate unei clase de elevi începe în clasă , prin stabilirea unor sarcini
de lucru, chiar începerea rezolvării lor și se continuă pe o perioadă stabilită de timp în
afara clasei c ând elevul este coordonat de profesor și se încheie tot în clasă prin
prezentarea concluziilor privind rezultatele obținute și a produsului finit dacă este
cazul.
Pașii necesari în realizarea unui proiect sunt : [14]
➢ Alegerea temei
➢ Planificarea activității :
o Stabilirea obiectivului proiectului;
o Formarea grupelor;
o Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare
elev/grup;
o Distribuirea responsabilităților în cadrul grupului;
o Identificarea surselor de informare;

41
➢ Cercetarea propriu -zisă
➢ Realizarea materialelor (conceperea unor soluții posibil de realizat ale
problemei);
➢ Prezentarea rezul tatelor cercetării sau a materi alelor ;
➢ Evaluare a (evaluarea soluțiilor și realizarea unui clasament).

Structura unui proiect poate fi următoarea:
1) Pagina de titlu cuprinzând: tema, numele autorului, perioada de
elaborare
2) Cuprinsul
3) Prezentarea succintă a conținutului (rezumat)
4) Dezvoltarea elementelor de conținut (derularea proiectului pe
activități)
5) Concluzii, sugestii etc.
6) Bibliografia
7) Anexe.

Profesorul trebuie să le spună elevilor următoarele:
● Temele lucrărilor;
● Modalitatea de monitorizare și evaluare a activităților (criterii
de apreciere, bareme de notare);
● Mijloacele și materialele pe care le pot folosi.

Proiectul repre zintă un produs, atât al activit ății elevilor cât și a profesorului
(calitatea activității didactice).

Criterii de evaluare a proiectului:
o Validitatea proiectului (respectă conținutul tematic și este
realizabil).
o Conținutul proiectului este adecvat la obiectivele proiectului.
o Elaborarea și structurarea proiectului.
o Modul în care se derulează partea practică.
o Creativitatea.

42
Integrare TIC
Cu ajutorul tehnologiei elevii pot comunica și colabora mai ușor în realizarea
proiectelor, depășind limitele sălii de clasă sau a laboratorului, au un control mai mare
asupra produselor finale.
Integrarea TIC este valorificată prin:
● Intermediul email -ului;
● Site-uri proprii;
● Utilizarea resurselor informaționale on -line (biblioteci virtuale) ;
● Utilizarea platformelor educaționale;
● Forumuri de discuții;
● Utilizarea instrumentelor de proiectare;
● Utilizarea prezentărilor multimedia;
● Utilizare Google Docs pentru realizarea materialului comun.

Puncte tari
● Dezvoltă cooperarea, competiția, responsabilitatea ;
● Stimulează creativitatea, gâ ndirea critică, analitică;
● Poate fi centrată pe interesele elevilor;
● Asigură o activitate centrată pe elev;
● Leagă cunoștințele studiate cu activități din via ța de zi cu zi a elevilor;
● Motivează utilitatea învățării disciplinelor informaticii;
● Ușurează asim ilarea de noțiuni, concepte;
● Îi obișnu iește pe elevi cu situații de cercetare științifică;
● Facilitează dezvoltarea activităților interactive;
● Dezvoltă abilități de comunicare, autonomie în învățare, curiozitate
intelectuală, adaptare;
● Prin integrarea TIC a jută la dobândirea de cunoștințe noi prin folosirea
resurselor online.

Puncte slabe
● Presupune un consum de timp mai ridicat pentru organizare, desfășurare,
evaluare;
● Munca elevilor dar și a profesorului este mai mare;
● Pe parcursul desfășurări proiectului interesul pentru acesta poate scădea;

43
● Este o metodă mai greu de realizat pentru discipline cu o oră pe săptămână.
Utilizare
Exemple de produse ce pot fi realizate în cadrul proiectelor: prezentări
multimedia, publica ții, afișe, broșuri, site -uri, ziare, a plicații din viața cotidiană (bază de
date), complemente de informatică (aprofundarea unor teme abordate la clasă), soft
educațional.

Exemplu de utilizare

DATE GENERALE
Unitatea școlară: LICEUL TEHNOLOGIC POIENILE DE SUB MUNTE
Disciplina: T.I.C
Profesor: DORIN CHIRILIANU
Clasa:
Unitatea didactică: a VI-a
PowerPoint

Proiect
Grupa: _________
Membrii grupei :

Membru Sarcini
1.
2.
3.
4.
5.
Obiective:

 Aplicarea operațiilor de bază necesare realizării unei prezentări
 Utilizarea operațiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări – copiere,
mutare, ștergere
 Aplicarea modalităților de formatare a unei prezentări
 Inserarea imaginilor și altor obiecte într -o prezentare
 Realizarea animației si a tranziț iilor într -o prezentare
 Inserarea b utoanelor de comanda si a hiperleg ăturilor
 Finalizarea unei prezentări

44
Tema proiectului:
Echipamente periferice
Termen:
15/03/2017 – 6/05/2017

Cerințele proiectului:
 Stabilirea unor conținuturi pentru realizarea unei prezentări;
 Utilizarea aplicație i PowerPoint pentru realizarea unor produse;
 Salvarea și stocarea in format electronic;
 Prezentarea în clasă pent ru aprecieri ș i notari;
Etape:
 Stabilirea obiectivelor 15/03/2
17
 Împărțirea sarcinilor 15/03/2017
 Stabilirea conținuturilor 15/03/2017 -22/03/2017
 Procesarea materialului 22/03/2017 -12/04/2017
 Realizarea formei finale 12/04/2017 -30/04/2017
 Prezentarea proiectului 6/05/2017

Evaluare proiect:

A B C D E
Crite
ii de
punctaj Conținut
Corectitudine
conținut Utilizare
efecte de
animații și
tranziții Utilizare
butoane de
comandă și
hiperlegături Aspect
Utilizare
temă
fundal,
inserare
imagini,
alte
obiecte Mod de
prezentare Total
punctaj
Punctaj 2 p
2 p 2 p 2 p 2 10 p

A Câte 1 punct pentru conținut și 1 p unct pentru corectitudine
B 1 punct pentru utilizare animații și 1 punct pentru tranziții
C 1 punct pentru butoane de comandă și 1 punct pentru hiperlegături
D 0,5 puncte aspect, 0,5 puncte temă fundal, 0,5 puncte inserare imagini și
0,5 puncte alte obiecte

45
1.6.7. Instruirea programată și învățarea asistată de calculator

Descriere metodă
Instruirea programată este o metodă de studiu care presupune împărțirea
materiei de învățat în secvențe mici bine structurate, accesibile și adaptate la nivelul
instruitului, care sunt prezentat e într -un mod logic urmărind un anumit algoritm de
predare dinainte elaborat. Elevul poate parcurge acest algoritm ( program ) în ritmul
propriu, la finalul fiec ărei secvențe de învățate el primind un f eedback, cu rol
de întărire pozitivă sau negativă.
La procesul de învățare, elevul participă activ, deoarece este solicitat să
formuleze un răspuns sau să aleagă unul din cele formulate. Un răspuns corect
reprezintă o condiție necesară pentru parcurgerea următoarelor secvențe de studiu.
Această metodă de instruire programată funcționează pe principiul comandă –
control -reglare (autoreglare).
Folosirea calculatorului, a softului aferent, ridică nivelul de modernitate, de
eficientă dar și de atractivitate. Rolul profesorului migrând spre realizarea de softuri
educaționale ce pot asigura un învățământ asistat de calculator.
Prin interacț iunea elev -calculator se permite diversificarea strategiei didactice,
facilitând accesul elevului la informații mai ample, p rezentate în modalități diferite
de vizualizare, organizate logic și structurate variat.
Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat
hardware -software destinat interacțiunii dintre posesorii unui sistem de cunoștințe și
destinata rii acestuia, în vederea asimilării active de informație însoțită de
achiziționarea de noi operații și deprinderi.
Există trei tipuri de programare: liniară, ramificată și combinată [16].
1. Schema programă rii liniare are urmă toarele etape:
● informarea elevulu i;
● expunerea sarcinii de învățare;
● alocarea de timp și spațiu pentru rezolvare;
● oferirea răspunsului corect.

46

2. Schema programării ramificate are următoarele etape:
● informarea elevului;
● expunerea sarcinii de învățare;
● alocarea de timp și spațiu pentru alegerea unui răspuns;
● întărirea răspunsului (pozitivă și negativă);
● confirmarea răspunsului;
● noua informare.

47
3. Programarea combinată îmbină practic celelalte forme descrise anterior.

Principiile care stau la baza instruirii programate sunt:
▪ principiul participării active și independente a elevului;
▪ principiul pașilor mici;
▪ principiul progresului gradat;
▪ principiul întăririi imediate a răspunsului;
▪ principiul ritmului individual de studiu;
▪ principiul răspunsurilor corecte;
▪ principiul repetiției.

Integ rare TIC

● Platformele e -lerning: A.E.L.
● Laboratorul virtual de Informatică și Tehnologia Informației și
Comunicațiilor http://lab.infobits.ro/
Puncte tari

● formarea și dezvoltarea capacităților intelectuale;
● formarea deprinderilor de muncă independentă;
● reducerea timpilor necesari însușirii cunoștințelor și redundanța inerentă
procesului de transmitere a informațiilor de la profesor sau de la manual la
elev.

Puncte slabe
● individualizarea excesivă a învățării;
● segmentează și atomizează prea mult materialu l de învățat;
● nu se dezv oltă suficient intuiția;
● apare pericolul formalismului și al standardizării cunoștințelor.

Utilizare
 atunci când se dorește o învățare individualizată ce solicită mai multe
operații ale gâ ndirii: receptare, înțelegere, aplicare, evaluare, autoreglaj .

48
Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Unitatea didactică: Algoritmi și elemente de programare
Tema: Structuri alternative.
Obiective operaționale:
 Însuș irea noțiunii și a modului de lucru
 Recunoașterea structurilor alternative
Cerințe:
Se solicită completarea un or fișe de către elevi , care cuprind secvențe de
programe
Realizare:
Elevii:
 primesc informațiile necesare (forma generală, schema logică, principiul de
execuție)
 primesc fișele de lucru
 identifică structurile alternative și vor da răspunsurile solicitate (ce valori
rezultă în aplicarea unor date de intrare)
 verifică rezultatele cu ră spunsurile de pe fișă
 dacă răspunsurile sunt greșite se reia ciclul de studiu

1.6.8. Brainstormingul

Descriere metodă
Metoda constă în expunerea unui concept, idei sau a unei probleme și fiecare
elev își expune părerea despre cele afirmate, absolut tot ce le trece prin minte, inclusiv
idei inaplicabile sau comice. Principiul metodei este de a asigura calitatea prin
cantitate [14].

Etape:
● Deschiderea sesiunii de brainstorming (se prezintă problema ce așteaptă
soluții);

49
● Perioada de acomodare (participanții sunt stimulați să discute idei generale);
● Partea creativă a brainstormingului (sunt explicate regulile tehnicii
brainstorming, participanți își prezintă ideile, este stabilită o limită de timp);
● Prelucrarea ideilor (sunt eliminate ideile prea îndrăzne țe, cele pe lâ ngă
subiect);
● Stabilirea unui acord (sunt votate cele mai bune ide i).

Reguli:
1. Nu judecați ideile celorlalți;
2. Încurajați ideile nebunești sau exagerate;
3. Căutați cantitate și nu calitate în acest punct;
4. Notați tot;
5. Fiecare elev este la fel de important;
6. Nașteți idei din idei;
7. Nu vă fie frică de exprimare.

Integrare TIC
 Pentru a elimina reț inerea, timiditatea unor elevi poate fi utilizat cu succes
Google Docs.
Puncte tari
● Aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;
● Stimulează participarea activă și crează posibilitatea contagiunii ideilor;
● Obținerea rapidă și ușoară a ideilor noi și a soluțiilor de rezolvare ;
● Dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine.
Puncte slabe
● Depinde de calitățile moderatorului de a anima și dirija discuția pe făgașul
dorit;
● Oferă doar soluții posibile nu și realizarea efectivă ;
● Uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanți.
Utilizare
 Rezolvarea unei probleme care are mai multe soluții .

50

Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Unitatea didactică: Calcul tabelar. Excel
Tema: Formule și funcții
Obiective operaționale:
 Să-și însușească modul de utilizare a foilor de calcul
 Să utilizeze formule și funcții in foile de calcul
 Să formuleze idei de rezolvare
 Să-și dezvolte creativitatea și să formuleze judecăți de valoare
Cerințe:
Se solicită elevilor să realizeze o foaie de calcul care să permită
introducerea următoarelor date: numele elevului, notele primite la o
materie. Se cere utilizarea de formule și funcții care să permită afișarea
mediei, dacă a promovat sau nu, media clasei, media cea mai mare și
media cea mai mică
Realizare:
Pas 1 : Profesorul prezintă problema pentru care se cere soluții
Pas 2: Profesorul împarte clasa î n grupe, discută despre problemă cu elevii și
explică eventualele neclarități
Pas 3: Profesorul explică regulile de lucru (Tehnica de Brainstorming)
Pas 4: Grupele de elevi prin dezbateri, și analize interne vor propune un
model de foaie de calcul
Pas 5: După expi rarea timpului elevii pot pune î ntrebări pentru anumite
clarificări
Pas 6: Profesorul împreună cu elevii vor evalua soluțiile pro puse și de comun
acord vor alege soluția finală (de compromis)

51
1.6.9. Algoritmizarea

Descriere metodă [25]
Algoritmizarea reprezintă o metodă de predare -învățare care se bazează pe
utilizarea algoritmilor în organizarea activităților de instruire cât și familiarizarea
elevilor cu o serie de scheme procedurale , menite să -i ajute pe elevi în formarea unor
deprinderi de gândire și acțiune pentru rezolvarea unor probleme sau a unor sarcini de
lucru.
Acești algoritmi pot fi grupați în următoarele categorii:
● de rezolvare;
● de sistematizare a materiei;
● de consolidare a cunoștințelor;
● de identificare a unei clase de probleme ;
● de creație.

Integrare TIC
● Softul educațional;
● Platformele e -lerning: A.E.L. , Moodle.

Puncte tari
● Aplicabilitate foarte bună la disciplinele informatice;
● Formarea unor deprinderi de gândire și acțiune logice.

Puncte slabe
● Impune o dirijare strictă, î mpiedicând creativitatea;
● Necesită conștientizarea caracteristicilor algoritmului.

Utilizare
● Modul de concepere și rezolvare a unei lecții;
● Utilizarea algoritmilor de rezolvare a unor clase de probleme;

52
Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Unitatea didactică: Algoritmi și elemente de programare
Tema: Rezolvare de probleme
Obiective operaționale:
 Să-și însușească etapele de rezolvare a unei probleme
 Să-și însușească modul de realizare a unui program și implementarea
acestuia
 Să utilizeze limbajul de programare Pascal
Cerințe:
Se solicită elevilor rezolvarea problemelor aflate pe fișele de lucru
Realizare:
Profesorul va urmări respectarea algoritmului de rezolvare a problemelor
Pas 1 : Analiza problemei. Determinarea datelor de intrare și de ieșire
Pas 2: Elaborarea unui algoritm și descriere acestuia
Pas 3: Transcrierea algoritmului î ntr-un limbaj de programare
Pas 4: Execuția programului pentru un set de date și corectarea
erorilor

53
1.7. Strategii de evaluare

1.7.1. Probele orale

Descriere
Reprezintă formele de evaluare cele mai utilizate. Acestea sunt recomandate în
special când se verifică capacitatea de comunicare verbală.

Integrare TIC
● Instrumente de proiectare.

Puncte tari
Conform studiului prezentat de Stoica în 2001 [17]:
 Flexibilitate și adecvare individuală a m odului de evaluare prin posibilitatea
de a alterna tipul de întrebări și gradul de dificultate în funcție de calitatea
răspunsurilor oferite de elevi;
● Posibilitatea de a clarifica și corecta imediat eventualele greșeli;
● Formularea răspunsurilor urmăresc logica și dinamica unui discurs oral;
● Interacțiunea directă dintre elev și profesor stimulează modul de structurare
a răspunsurilor de către elev și permit evaluarea comportamentului afectiv –
atitudinal;
Puncte slabe
● Nivel scăzut de validitate și fidelitat e;
● Consum mare de timp;
● Obiectivitatea evaluării poate fi influențată de atm osfera din clasă,
dificultatea î ntrebărilor.
Utilizare
● Pot fi utilizate ori de câte ori se dorește o evaluare rapidă pentru un
diagnostic în vederea desfășurări procesului didactic (predare -învățare);

54
1.7.2. Probele scrise

Descriere
Sunt preferate și cele mai utilizate în prezent pentru eficientizarea procesului de
instruire și creșterea gradului de obiectivitate în apreciere.
Testul docimologic este o probă standardizată, enumerată, ale cărei elemente
sunt determinate. Un test este format din mai mulți itemi (obiectivi:alegere duală, tip
pereche, alegere multiplă; semiobiectivi: cu răspuns scurt, de completare, structurați;
subiectivi: eseu, rezolvare de problemă ), fiecare din aceștia reprezentând o sarcină de
lucru.
Tehnica de elaborare a unui test trebuie să urmărească următorii pași:
 stabilirea scopului probei și definirea obiectivelor operaționale;
 alegerea tipului de item corespunzător;
 elaborarea adecvată a schemei de notare;
 proiectarea unor strategii de ameliorare a dificultăților constatate.
Integrare TIC
● Softul educațional de evaluare;
● Platformele de evaluare online: INSAM, Evaluator Oji, Hot Potatoes.
Puncte tari
Conform studiului prezentat de Stoica în 2001[17]:
 Economie de timp în bugetul alocat relației predare -învățare -evaluare;
● Acoperire unitară ca volum și profunzime la nivelul conținutului evaluat;
● Posibilitatea profesorului de a emite judecăți de valoare mult mai obiective;
● Diminuarea stărilor tensionale, de stres în special a elevilor timizi.
Puncte slabe
● Relativă întârziere în timp între momentele de evaluare și corectarea unor
greșeli și completarea unor lacune;
Utilizare
● Pot fi utilizate î n diferite momente al e activităților didactice;
● Când se dorește aprecierea și notarea tuturor elevilor din clasă
Exemplu de utilizare
 (Vezi exemplul de la capitolul de cercetare pag inile 60 -62 )

55
1.7.3. Probele practice

Descriere
Sunt utilizate în vederea evaluării capacității elevilor de a aplica anumite
cunoștințe teoretice, precum și a gradului de stăpânire a priceperilor și
deprinderilor de ordin practic.

Integrare TIC
● Instrumente de proiectare;
● Microsoft Office;
● Google Docs.

Puncte tari
Conform studiului publica t de Stoica în 2001[17]:
● Oferă elevului posibilitatea de a -și dezvolta atât competențe generale cât
și pe cele specifice, aplicative
● Posibilitatea profesorului de a emite judecăți de valoare obiective;
● Diminuarea stărilor tensionale, de stres în special a elevilor timizi.

Puncte slabe
● Necesită timp pentru pregătirea probei;
● Necesită echipamente hardware și soluții software adecvate;

Utilizare
● Fise de lucru
Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Tema: Utilizarea foilor de calcul. Evaluare
Obiective operaționale:
 A crea o foaie de calcul;
 A utiliza funcții în foile de calcul;
 A realiza formatări condiționate;
 A realiza diagrame în foile de calcul.

56
Punctaj
Cerinț e:
1 1. Deschideți aplicația Microsoft Excel ș i realizați un tabel ca cel din modelul
de mai jos

1 2. Redenumi ți foaia curenta cu numele clasei voastre și salvați fi șierul cu numele
vostru î n directorul clasei voastre.
1 3. Completa ți tabelul cu datele a 5 elevi
1 4. Folosind funcț ia Average() determinaț i media celor trei note
1 5. Să se afișeze situația elevului dacă a prom ovat sau nu. Se va utiliza funcț ia IF
și condiț ia: Media<5
1 6. Folosind funcțiile Min si Max , să se afișeze media maxima și media minim ă
1 7. Folosind funcț ia Countif() determina ți numărul de corigenț i și promovați
1 8. Folosind formatarea condiționată evidențiați notele sub 5
1 9. Realizați o diagrama care să prezinte numele elevilor și mediile lor

Se acordă un punct din oficiu

1.7.4. Observarea sistematică a activității și a comportamentului
elevului

Descriere
Observarea sistematică reprezintă o modalitate eficientă prin care profesorul
culege informații cu privire la activitatea și comportamentul elevilor, a abilităților și
competențelor însușite [14].
Observarea se realizează după un plan bine stabilit în care sunt precizate
obiectivele observării, notarea datelor importante și prelucrarea lor.
Cele mai frecvente instrumente folosite pentru metoda obse rvației sunt:
 Fișa de observare (evaluare) – permite consemnarea unor informații
importa nte despre elevi și atitudinea lor fată de școală.
 Scara de clasificare (de apreciere) – pentru a înregistra suma
comportamentelor elevilor supuse evaluării. Rezultatele fiind exprimate cu
ajutorul unei scări de apreciere (ex.: Likert).
 Lista de control (d e verificare) – similară scării de control ce indică

57
profesorului prezența sau absența unei anumite activități a elevilor.
 Aprecierea verbală – ce trebuie să aibă un rol pozitiv de evidențiere dar și
de ameliorare .

Astfel cadrul didactic poate observa a tât abilitățile intelectuale cât și cele sociale
deprinse de elevi.
Fișa de observare poate să cuprindă:
▪ Modul în care elevul își expune cunoștințele și capacitățile de investigare;
▪ Atitudinea față de evenimentele studiate;
▪ Interesul;
▪ Considerente legate de formarea competențelor specifice;
▪ Adaptarea socială.
Pe baza fișei se poate realiza și orientarea școlară și profesională a elevului.
Integrare TIC
● Instrumente de proiectare;
● Microsoft Office
● Google Docs.
Puncte tari
● Fenomenel e psihopedagogice sunt surprinse în modul lor natural de
manifestare;
● Oferă informații precise și detaliate;
● Prezentarea clară a antecedentelor și a consecințelor unui comportament;
Puncte slabe
● Lipsa obiectivității observatorului;
● Necesită resurse de timp mari;
● Limitată la evaluarea comportamentelor direct observabile.
Utilizare
 Când se dorește obținerea de informații legate de particularitățile
personalității elevului manifestate în procesul didactic , de achizițiile
evaluate spontan și de progresul înregistrat de acesta. (pe perioade diferite:
an, semestru, unitate de învățare)

58
Exemplu de utilizare

Observarea sistematică a comportamentului elevilor
Disciplina: T.I.C.
Unitatea de învățare: PowerPoint
Clasa:______
Fisă de observare
Date generale:
Nr.
crt. Numele și prenumele Clasa Vârsta Climat educativ
1.
2.

Nume
elev Evenimentul Interpretarea evenimentului
Elev 1  Elevul este punctual la ore.
 Își pregătește cele necesare
pentru oră
 Discută cu colegii despre tema
lecției
 Este disciplinat la ore și atent la
profesor
 Este activ în timpul orei
 Se străduieș te să aibă o
exprimare corectă
 Solicită informații suplimentare
 Este o fire sociabilă dar caută să –
și impună ideile  Capacitate bună de
organizare
 Capacitate foarte bună de
concentrare

 Autoafirmare
 Limbaj expresiv, bogat

 Curiozitate ridicată
 Manif estă un grad ridicat
de siguranț ă și de
sociabilitate
Elev 2

Scara de clasificare
Nume
elev Comportament Niciodată Rar Ocazional Frecvent Întotdeauna
Elev 1 Participă la
discuții
Cere ajutorul
colegilor
Ajută colegii din
grupă
Face comentari i
la subiect
Are inițiativă

Listă de control/verificare
Numele
elevului Rezolvare
sarcini Respectare
reguli Imaginație
creativă Colaborare Implicare
Elev 1
Elev 2
Obs.: abilitățile elevilor vor fi marcate cu DA/NU

59

1.7.5. Portofoliul

Descriere
Reprezintă o metodă complexă de evaluare în care un rezultat al evaluării este
elaborat pe baza aplicării unui ansamblu variat de probe și instrumente de evaluare.
Prin multitudinea de fo rme și momente în care se desfăș oară testarea elevului,
rezultatul final „converge” către valoarea reală a acestuia, sesizând elementele de
progres sau regres, ilustrând preocuparea pentru lămurirea neclarităților, grad ului de
formare a abilităților și a gradului de raportare atitudinală pe care acesta o are față de
tema evaluată.
Perioada de desfășurare poate fi de un semestru, un an sau un ciclu de
învățământ.
Conținutul portofoliului poate fi următorul:
● Teste și lucrări scrise;
● Fișe de laborator listate;
● Proiect realizat în grup;
● Referate;
● Observarea sistematică la clasă;
● Autoevaluarea elevului;
● Chestionare de atitudini.
Sarcinile profesorului:
● Comunică elevilor intenția de a realiza un portofoliu;
● Stabilește comp onentele portofoliului, dând elevului posibilitatea
de a adăuga piese relevante pentru el;
● Evaluează separat fiecare piesă, global și final;
● Va pune în evidență evoluția elevului;
● Va integra rezultatul evaluării portofoliului în sistemul general de
notare;
Integrare TIC
● Instrumente de proiectare;
● Microsoft Office;
● Google Docs.

60

Puncte tari
● Portofoliul este un instrument flexibil, ușor adaptabil la specificul
disciplinei, clasei și condițiilor concrete ale activității;
● Permite aprecierea și includerea în actul evaluării a unor produse ale
activității elevului care, în mod obișnuit, nu sunt avute în vedere;
● Încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activități de
învățare mai complexe și mai creative, diversifi carea cunoștințelor,
deprinderilor și abilităților exersate;
● Dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare,
● Implică mai activ elevul în propria evaluare și în realizarea unor materiale
care să -l reprezinte cel mai bine.

Puncte slabe
● Structura portofoliul ui, criteriile de evaluare trebuie foarte bine stabilite de
către profesor, de comun acord cu elevii;
● Câștigarea încrederii elevului și stimularea acestuia;
● Trebuie menținută o cale de comunicare, pe tot parcursul realizării
portofoliului, între profesor ș i elev;
● Timpul îndelungat de realizare al acestuia și constanța muncii pe această
perioadă;
● Portofoliul nu poate fi repede și ușor de evaluat;
● Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă
creativitatea și originalitatea elevului;

Utilizare
 Atunci când se dorește o evaluare sumativă și complexă la sfârșit de unitate
didactică, an școlar, ciclu;
 Se urmărește activitatea elevului pe o anumită perioadă, progresul său
cognitiv, de formare a deprinderilor practice cât și creativitatea acestuia.

61
1.7.6. Investigaț ia

Descriere
Investigația este o metodă de evaluare și învățare utilizată foarte des la
disciplinele informatice studiate în gimnaziu.
Constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o
activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o documentare,
observarea unor fenomene, experimentarea pe un interval de timp stabilit.
Investigația presupune :
● Valorificarea metodei de învățare prin descoperire;
● Studiul unor documentații complementare, experimentarea unor instrumente
de prelucrare nestandard, compararea și generalizarea unor tehnici utilizate
în tehnologie prin cercetarea altor izvoare;
● Extrapolarea cunoștințelor dobândite și verificarea ipotezelor formulate;
● Solicita rea unor cunoștințe sau deprinderi dobândite la alte discipline.
Integrare TIC
● Resurse online;
● Instrumente de proiectare;
Puncte tari
Se poate aprecia:
● gradul în care elevii își definesc și înțeleg problema investigată;
● capacitatea de a identifica și a selecta procedeele de obținere a informațiilor,
de colectare și organizare a datelor;
● abilitatea de a formula și testa ipotezele;
● modul în care elevul prezintă metodele de investigație folosite;
● conciziunea și validitate a raportului analiză a rezultatelor obținute.
Puncte slabe
● elevii mai slabi necesită un sprijin mai important din partea profesorului
● dezinteres, neseriozitate manifestată de unii elevi;
Utilizare
Tehnologia informației reprezintă un teren ideal pentru de sfășurarea
investigațiilor (studierea unei aplicații, explicații asociate unor butoane, opțiunile din
meniuri, informații din help, caracteristici ale unor componente hardware, comparații
între aplicații, utilitate și formularea unor concluzii)

62
Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VII -a
Unitatea didactică: Aplicații de calcul tabelar.Excel
Tema: Elemente de interfață ale aplicației Excel
Obiective operaționale:
 Însuș irea elementelor de interfață
 Utilizarea acestor elemente
Cerințe:
Se solicită accesarea tutorialelor de la adresa:
http://advancedelearning.com/multimedia/Microsoft_Office_2007/Excel/
Realizare:
Elevii:
 Parcurg primul tutorial și notează principalel e elemente de interfață;
 Parcurg al doilea tutorial executând cerințele.

1.7.7. Autoevaluarea

Descriere
Este o metodă didactică prin care elevul își analizează critic propriile cunoștin țe,
competențe, atitudini și aptitudini. Metoda contribuie la sporirea î ncrederii în sine și
motivează pentru învățare .
Integrare TIC
● Chestionare online;
Puncte tari
 Stimulează interesul, menține elevii concentrați pe subiectul de studiu;
 Formarea și dezvoltarea capacității de aut oapreci ere;
 Este participant la pro pria formare;
Puncte slabe
 Există riscul unor evaluări eronate dacă elevul nu își are dezvoltate
abilitățile de autoevaluare.
Utilizare
 Se pretează foarte bine atunci când se încheie studiul unei unități de
învățare , an școlar, etc.

63
Exemplu de utilizare

FIȘĂ DE AUTOEVALUARE
Obiective:
 Evaluarea atitudinii și comportamentul elevilor față de activitatea de învățare
în cadrul unității PowerPoint
Numele:____________________ Clasa: ______

1. Cum îți apreciezi performanțele realizate în studiul unități de învățare PowerPoint?
a) slabe b) medii c) bune d) foarte bune e) excelente

2. Noțiunile studiate în acest capitol au fost:
a) plictisitoare b) neinteresante c) putin
interesante d) interesante e) foarte
interesante

3. Activitățile desfășurate în orele planificate pentru acest capitol au fost:
a) plictisitoare b) neinteresante c) putin
interesant
e d) interesante e) foarte
interesante

4. Cum consideri că au fost de realizat sarcinile din fișele de lucru?
a) Foarte ușoare b) Ușoare c) Normale d) Grele e) Foarte
grele

5. În ce măsură consideri că te -ai achitat de sarcinile primite?
a) Deloc b) Foarte puțin c) Puțin d) Bine e) Foarte
bine

6. Îmi place să -mi exprim punctele de vedere în cadrul grupului
a) Puternic
dezacord b) Dezacord c) Neutru d) Acord e) Puternic
acord

7. Îmi place să ascult punctele de vedere ale grupului
a) Puternic
dezacord b) Dezacord c) Neutru d) Acord e) Puternic
acord

8. Îmi place să particip la activitățile grupului și să învăț prin cooperare
a) Puternic
dezacord b) Dezacord c) Neutru d) Acord e) Puternic
acord

9. În grup învăț mai bine decât singur
a) Puternic
dezacord b) Dezacord c) Neutru d) Acord e) Puternic
acord

10. Precizați ce a fost interesant și ce v -a plictisit în aceste ore

64
1.7.8. Metoda Știu/ Vreau să știu / Am învățat

Descriere
Este o metodă simplă care urmărește conștientizarea elevilor cu activitatea lor și
constă în parcurgerea a trei etape, cu completarea într -un tabel a următoarelor rubrici:
1. Ceea ce știe elevul
2. Ceea ce vrea să știe elevul
3. Ceea ce a reușit să învețe

Integrare TIC
● Resurse online;
● Instrumente de proiectare;
● Softuri educaționale;

Puncte tari
 Stimulează interesul, men ține elevii concentrați pe subiectul de studiu

Puncte slabe
 Poate deveni formală pentru unii elevi când se lucrează pe grupe

Utilizare
 Se prete ază foarte bine atunci când se î ncepe studiul unei noi unități de învățare
 Când primesc ca sarcini realizarea unui proiect

65
Exemplu de utilizare

Disciplina: T.I.C.
Clasa : a VI -a
Tema: Crearea unei prezentări. Lucrul cu diapozitive
Obiective operaționale:
 A crea o prezentare PowerPoint;
 A identifica tipuri de diapozitive;
 A enumera operații asupra diapozitivelor;
 A utiliza operații asupra diapozitivelor;
 A aplica teme predefinite.

Evaluarea ini țială pentru lec ție:
1. Ce este o prezentare PowerPoint?
Ce știu? Ce vreau să știu? Ce am învățat?

2. In ce constă crearea unei prezentări?
Ce știu? Ce vreau să știu? Ce am învățat?

3. Ce operații se pot realiza asupra diapozitivelor?
Ce știu? Ce vreau să știu? Ce am învățat?

4. Adăugarea unei teme predefinite
Ce știu? Ce vreau să știu? Ce am învățat?

66
Capitolul 2. OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1. Scopul cercetării
Utilizarea metodelor didactice moderne, a softurilor educaționale cât și a
instrumentelor T.I.C. determină o participare activă a elevilor în procesul instructiv –
educativ, și implicit la creșterea performanțelor la elevi.
M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode și tehnici aplicate
în cadrul orelor se urmărește atât îns ușirea de noi cunoștinț e, consolidarea lor cât și
dezvoltarea abilităților de utilizare a instrumentelo r informatice.
Metodele moderne, prin natura lor, dezvoltă spiritul de observație și de
investigație, cultivând imaginația, gândirea creatoare, disciplinează acțiunile elevului ce
au ca rezultat final eficientizarea procesului instructiv -educativ.
2.2. Obiectivele cercetării

● Implementarea metodelor moderne de instruire integrând instrumentele
T.I.C.
● Ridicarea randamentului școlar prin utilizarea metodelor moderne de
predare -învățare -evaluare.
● Creșterea interesului de autoinstruire utilizând softurile ed ucaționale și a
resurselor Internet.
● Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevii
claselor experimentale și de control la testul inițial, formativ și cel final.
2.3. Ipoteza cercetării
Experiența didactică, observațiile privind dezvoltarea instrumentelor T.I.C., cât
și atracția elevilor fată de tehnologia modernă mă determină să cred că se pot obține
rezultate remarcabile printr -o utilizare inteligentă a acestor resurse.
Utilizând metodele moderne, integrând adecvat instrumente le T.I.C. voi
realiza o optimizare a procesului de instruire la disciplinele informatice dar și o
creștere a interesului elevilor spre o autodezvoltare.

67
2.4. Variabilele cercetării:
● Variabila independentă
Folosirea sistematică a metodelor interactive pentru stimularea creativității:
ciorchinele, cubul, proiectul , știu-vreau să știu -am aflat și a unor tehnici de stimulare
a creativității.
● Variabila dependentă
Deprinderi pentru utilizarea instrumentelor in formatice;
Performanțe școlare și comportamentale;
Gradul de implicare a elevilor în timpul lecțiilor;
Deprinderi de utilizare a metodelor interactive ca instrumente pentru o predare –
învățare -evaluare /autoevaluare eficiente;

2.5. Coordonate majore ale cercetării:
● Locul de desfășurare a cercetării:
Experimentul pedagogic s -a desfășurat în comuna Poienile de sub Munte, jud.
Maramureș, la Liceul Tehnologic Poienile de sub Munte. Pentru cercetare s -au
selectat 64 de elevi aparținând liceului.
● Perioada de cercetare:
Cercetarea s -a derulat în anul școlar 2016 -2017, în perioada 01.03.2017 –
5.05.2017 , nivelul gimnazial.
● Eșantionul de participanți:
● Eșantionul experimental: clasa a VI -a A, format din 20 de elevi și clasa
a VI-a C, format din 22 de elevi
● Eșantionul de control: clasa a VI -a B, format din 22 elevi.
● Eșantionul de conținut:
Aria cur riculară: Tehnologii.
Disciplina: Tehnologia informației și comunicațiilor.
Unitatea de învățare: Microsoft PowerPoint
● Metodologia cercetări i
Metodele didactice pe care le -am aplicat au fost alese în așa fel ca să
respecte principalele cerințe ale unei cercetări și să preîntâmpine eventualele
erori de investigare și prelucrare a materialului utilizat.

68
Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am pornit am folosit un sistem
metodologic format din:
– Metoda autoobservației;
– Metoda observației sistematice;
– Metoda experimentului psihopedagogic/didactic desfășurat în trei etape:
preexperiment ală, experimentală, postexperimentală.
Pe parcursul acestei perioade de cercetare se vor aplica trei teste pentru evaluarea
unității de învățare predate: un test inițial, înainte de predare, un test de progres și un
test final. Deasemenea se va administra și o fișă de autoevaluare.
● Instrumentele de cercetare
Pentru a obține informații în legătură cu nivelul de cunoștințe și competențe ale
acestora, cu comportamentele și gradul de implicare al lor în procesul educativ, am
folosit ca instrumente de cercetare:
● Observa ția curentă
● Chestionarul
● Probe scrise
● Fișele de lucru
● Evalua re cu ajutorul calculatorului
● Fișa de autoevaluare
2.6. Etapele investigației
Desfășurarea
Pe parcursul derulării cercetării sunt înregistrate datele semnificative referitoare la:
● Variabile independente și variabile dependente.
● Condițiile de desfășurare a activității instructiv -educative.
● Metodica activităților instructiv -educative.
● Metodele de evaluare inițială, continuă, sumativă.
● Dificultățile întâmpinate.
● Rezultatele școlare ale subiecților.
● Atitudinile si comportamentele subiecț ilor.
● Opiniile și dori nțele subiecților, etc.
Dacă este cazul se reformulează ipotezele particulare.

69
2.6.1. Etapa preexperimentală/constatativă
În această etapă se stabilește nivelul existent al eșantionului experimental, cât
și al eșantionului de control, pentru momentul inițierii experimentului psihopedagogic.
Testul aplicat a fost următorul:
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Disciplina: Tehnologia informației și comunicațiilor
Unitatea de învățare: Prezentări – PowerPoint
Competențele de evaluat:
● C1 Identificarea elementelor s istemelor informatice în contexte specifice.
● C2 Cunoașterea principiilor de utilizare elementară a aplicațiilor pentru editarea
textelor.
● C3 Aplicarea operațiilor necesare prelucrării unei text.
● C4 Elaborarea de documente conform unor specificații dat e.

Numele si prenumele elevului: ___________________________

Clasa: ________ Data susținerii testului: ________________Punctaj obținut:______

● Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și din Partea a II -a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
● Timpul efectiv de lucru este de 45 minute .
PARTEA a I -a (50 de puncte)
1. Notați elementele ferestrei Word.

16 puncte

70
2. Determinați stilul de afișare a caracterelor din următoarele cuvinte:
a) informatica _____________ ;
b) școală _______________;
c) carte_________________;
d) calculator _______________;
e) arborescență ________________;

3. Alegeți răspunsul corect:
1. Apăsarea butonului are
ca efect:

a. Evidențierea caracterelor
prin îngroșare;
b. Evidențierea caracterelor
prin înclinare;
c. Evidențierea caracterelor
prin subliniere; 2. Apăsarea butonului
are ca efect:

a. Alinierea paragrafului la
stânga
b. Alinierea paragrafului la
centru
c. Alinierea paragrafului la
dreapta 3. Apăsarea butonului
are ca efect:

a. Scrierea caracterului ca
exponent
b. Scrierea caracterului ca
indice

4. Asociați fiecărui element din coloana 1 un element din coloana 2.

COLOANA 1 COLOANA 2
1. Microsoft Access a. Editarea textelor
2. Microsoft PowerPoint b. Calcul tabelar
3. Microsoft Word c. Realizarea unei
prezentări
4. Microsoft Excel d. Gestiunea bazelor de
date
PARTEA a II -a (40 de puncte)
1. Creați un document word nou
a. Edita ți următorul text:
Apăsarea butonului B are ca efect:
● Evidențierea caracterelor prin îngroșare;
● Evidențierea caracterelor prin înclinare;
● Evidențierea caracterelor prin subliniere;

b. Formatați textul anterior utilizând următoarea schemă de tehnoredactare:

● Text: Times New Roman, 14, italic, aliniat la stânga, albastru;

c. Salvați documentul cu numele vostru într -un folder cu numele clasei
voastre, apoi închideți -l.

10 puncte
12 puncte
12 puncte
15 puncte
15 puncte
10 puncte

71
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

▪ Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a cerințelor.
▪ Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
▪ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea pu nctajului
total acordat pentru test la 10.
PARTEA a I -a (50 de puncte)
Item Punctaj Criteriu de evaluare Răspunsuri corecte
1 16 Se acordă pentru fiecare
răspuns corect câte :
● 2 puncte 1buton off ice, 2 instrumente acces rapid, 3 bară de
titlu, 4 bară de meniu, 5 panglică de lucru, 6 bară de
derulare, 7 bară de panoramare, 8 riglă
2 10 ● 2 puncte 2a subliniat, 2b italic, 2c bold -italic, 2d bold, 2e
italic -subliniat
3 12 ● 3 puncte 1a, 2b, 3b
4 12 ● 3 puncte 1D, 2C, 3A,4B

PARTEA a II -a (40 de puncte)
Item Punctaj Criteriu de evaluare Rezolvare corectă a cerinței
5a 15 Se acordă pentru fiecare
sarcină realizată corect
câte :
● 5 puncte Creare document, introducere text, utilizare listă
marcată
5b 15 ● 3 puncte Tipul de font, mărime, stil afișare, aliniere, culoare
5c 10 ● 5 puncte Salvare document, respectare nume și locație

MATRICEA DE SPECIFICAȚII – TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Conținuturi / Competențe de evaluat C1 C2 C3 C4 Total

Elemente de bază ale interfeței WORD
I1
(16 p) – – – 16 p

Creare fișier, salvare și închidere fișier
– I5a
(5 p) I5a
(10 p) I5c
(10 p) 25 p
Operații de formatare în WORD
– I2 (10 p)
I3 (12 p)
I5b (15 p) – 37 p
Aplicații Office – generalități
I4 (12 p)
– – – 12 p
Total 28 p 5 p 47 p 10 p 90 P

72
2.6.2. Etapa experimentului formativ
Pe tot parcursul acestei etape, la eșantionul experimental am utilizat metode și
tehnici de învățare interactivă și de stimulare a creativității. Astfel la clasa a VI -a A s -au
folosit următoarele metode: ciorchinele, cubul, problematizarea și învățarea prin
descoperire. La clasa a VI -a C s -a aplicat metoda învățării prin proi ecte. Clasa a fost
împărțită în cinci grupe, fiecare primind c âte o temă diferită dar cu aceleași cerințe.
Pentru eșantionul martor maniera de lucru a fost una obișnuită, nefiind influențată
de variabila independentă, utilizânduse în general metodele cl asice de instruire:
expunerea, demonstrația cu ajutorul T.I.C. (proiectorul), exercițiul.
În această etapă a fost administrat și următorul test de progres:

TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

Disciplina: Tehnologia informației și comunicațiilor
Unitatea de învățare: Prezentări – PowerPoint
Competențele de evaluat:
● C1 Identificarea elementelor sistemelor informatice în contexte specifice.
● C2 Cunoașterea principiilor de utilizare elementară a aplicațiilor pentru realizarea
prezent ărilor.
● C3 Aplicarea operațiilor necesare prelucrări unei prezentări.
● C4 Elaborarea de documente conform unor specificații date.

73
Numele si prenumele elevului: ___________________________
Clasa: ________ Data su sținerii testului: ___________ ___ Punctaj obținut:_______

● Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și din Partea a II -a se acordă 90 de puncte. Din
oficiu se acordă 10 puncte.
● Timpul efectiv de lucru este de 45 minute .
PARTEA a I -a (50 de puncte)
1. Notați elementele ferestrei PowerPoint

2. Stabiliți valoarea de adev ăr a următoarelor afirmații și î ncercuiți litera
corespunzătoare:

O prezentare PowerPoint este formată din mai multe pagini denumite
slide -uri (diapozitive) A F
Reprezentare informației se poate face numai prin texte. A F
Microsoft PowerPoint face parte din pachetul de programe Office. A F
Într-o prezentare pot fi introduse secvențe audio și video. A F

3. Alegeți răspunsul corect:
1. Apăsarea butonului
are ca efect:

a. Evidențierea caracterelor prin
îngroșare;
b. Adăugarea unui diapozitiv
nou;
c. Deschiderea unei
prezentă ri; 2. Apăsarea butonului
are ca efect:

a. Salvarea prezent ării;
b. Tipărirea prezentării;
c. Deschiderea unei prezent ări ; 3. Apăsarea butonului
are ca efect:

a. Ordonarea diapozitivelor;
b. Orientarea diapozitivelor.
c. Adăugarea unui
diapozitiv.

14 puncte
12 puncte
12 puncte

74

4. Asociați fiecărui element din coloana 1 un element din coloana 2.

COLOANA 1 COLOANA 2
1. Fișier Word a. jpg
2. Fișier PowerPoint b. docs
3. Fișier Paint c. pptx
4. Fișier Excel d. xlsx

PARTEA a II -a (40 de puncte)
1. Deschideți aplicația PowerPoint și realizați următoarele cerințe:
a) Creați patru diapozitive de tipul: titlu slide, titlu și conținut, agenda, fară
conținut (Title slide, title and contend, content with caption, blank)

b) Completați cu următoarele date: numele vostru, titlul pre zentării, cuprins.
c) Copiați al treilea diapozitiv la sfârșitul prezentării.
d) Înserați după al treilea diapozitiv î ncă două de tip agendă (content with
caption).
e) Completați cu date corespunzătoare.
f) Adăugați o temă predefinită. Rulați prezentarea apăsând tasta F5.

g) Salvați documentul cu numele vostru într -un folder cu numele clasei
voastre, apoi închideți -l.

12 puncte
10 puncte
20 puncte
10 puncte

75
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

▪ Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a cerințelor.
▪ Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
▪ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului
total acordat pentru test la 10.
PARTEA a I -a (50 de puncte)
Item Punctaj Criteriu de evaluare Răspunsuri corecte
1 14 Se acordă pentru
fiecare răspuns corect
câte :
● 2 puncte 1.buton offce, 2 bară de meniu, 3 bară de titlu,
4panglică de lucru,5 diapozitiv curent, 6 bară de
panoramare, 7 bară de stare
2 12 ● 2 puncte A, F, A, A
3 12 ● 4 puncte 1b, 2a, 3b
4 12 ● 3 puncte 1b, 2c, 3a, 4d
PARTEA a II -a (40 de puncte)
Item Punctaj Criteriu de evaluare Rezolvare corectă a cerinței
5a 10 Se acordă pentru
fiecare sarcină realizată
corect câte :
● 2 puncte Deschidere aplicație

● 2 puncte
Pentru fiecare diapozitiv realizat
5
b,c,d,e,f 20 ● 4 puncte Pentru fiecare sarcină realizată corect
5g 10 ● 5 puncte Salvare document, respectare nume și locație

MATRICEA DE SPECIFICAȚII – TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Conținuturi / Competențe de
evaluat C1 C2 C3 C4 Total
PowerPoint
Generalități
Elemente de bază ale interfeței I1(14 p)
I4 (12 p) – – – 26 p

Creare prezentare, salvare și
închidere.
– I5a(5 p) I5a(5 p)
I3 (4 p) I5g
(10 p) 24 p
Operații cu diapozitive
– I3 (8 p)
I5b,c,d,g,e
(20p) – 28 p
Caracteristici ale diapozitivelor I2 (12 p) – – 12 p
Total 26 p 17 p 37 p 10 p 90 P

76
2.6.3. Etapa postexperimentală
Etapa postexperimentală a constat în administrarea unui test de evaluare finală,
identic pentru fiecare eșantion.

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Disciplina: Tehnologia informației și comunicațiilor
Unitatea de învățare: Prezentări – PowerPoint
Competențele de evaluat:
● C1 Identificarea elementelor sistemelor informatice în contexte specifice;
● C2 Cunoașterea principiilor de utilizare elementară a aplicațiilor pentru realizarea
prezentărilor.
● C3 Aplicarea operații lor necesare prelucrări unei prezentări;
● C4 Elaborarea de documente conform unor specificații date.

Numele si prenumele elevului: ___________________________

Clasa: ________ Data susținerii testului: ______________ Punctaj obținut:_______

● Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și din Partea a II -a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
● Timpul efectiv de lucru este de 45 minute .
PARTEA a I -a (50 de puncte)
1. Notați câte două opțiuni(comenzi) specifice meniurilor indicate:

14 puncte

77
2. Stabiliți valoarea de adev ăr a următoarelor afirmații și î ncercuiți litera
corespunzătoare:

O prezentare PowerPoint poate fi salvată î n PowerPoint Show A F
Efectele de tranziție se aplică obiectelor. A F
Efectele de animație pot fi î nsoțite de sunet A F
Pe o pagină pot fi tipărite mai multe diapozitive A F

3. Alegeți răspunsul corect:

Apăsarea butonului

are ca efect:

d. Adăugarea unui diapozitiv;
e. Adăugarea unei imagini;
f. Deschiderea unei
prezent ări; Apăsarea butonului

are ca efect:

d. Salvarea prezent ării online;
e. Adăugarea unei
hiperlegături;
f. Închiderea unei prezentări ; Apăsarea butonului

are ca efect:
c. Adăugarea unui efect de
animație asupra unui obiect;
d. Orientarea diapozitivelor.
e. Adăugarea unui efect de
tranzi ție.

4. Asociați fiecărui element din coloana 1 un element din coloana 2.

COLOANA 1 COLOANA 2

1.
e. Adăugare sunet la
tranziție
1.
2.
f. Efect animație de
intrare a obiectelor

3.
g. Orientarea slide –
urilor

4.
h. Efect animație de
ieșire a obiectelor
12 puncte
12 puncte
12 puncte

78
PARTEA a II -a (40 de puncte)

Deschideți aplicația PowerPoint și realizați următoarele cerințe:
a) Creați patru diapozitive de tipul: titlu slide, titlu și conținut, agenda,
agendă;
b) Completați cu date corespunzătoare: numele vostru, titlul prezentării .
c) Realizați o prelucrare asupra unei imagini introduse;
d) Adăugați o temă pre definită;
e) Adăuga ți efecte de animație și de tranziție;
f) Realizați o hiperlegătură și un buton de comandă;
g) Salvați documentul cu numele vostru într -un folder cu numele clasei
voastre, apoi închideți -l;
h) Deschideți prezentarea și rulați apăsând tasta F5.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

▪ Se punctează oricare alte formulări /modalități de rezolvare corectă a cerințelor.
▪ Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
▪ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului
total acordat pentru test la 10.

PARTEA a I -a (50 de puncte)
Item Punctaj Criteriu de evaluare Răspunsuri corecte
1 14 Se acordă pentru fiecare
răspuns corect câte :
● 1,4 puncte Ex.: 1inserare slide, ștergere slide, 2 inserare imagini,
inserare caseta text, 3 stabilire tema, orientare slide, 4
adăugare tranziție, animație o biecte, 5 derulare
prezentare, î nregistrare comentari i
2 12 ● 2 puncte A, F, A, A
3 12 ● 4 puncte 1b, 2b, 3c
4 12 ● 3 puncte 1b, 2a, 3d, 4c
5 puncte/cerință
ță//cerin

79
PARTEA a II -a (40 de puncte)
Item Punctaj Criteriu de evaluare Rezolvare corectă a cerinței
1. 5 ● 1 punct pentru deschidere aplicație
● 1 punct pentru fiecare slide creat corect
2. 5 ● 1 punct pentru fiecare slide completat corect Adăugare date personale, adăugare
imagine, adăugare texte
3. 5 ● 5 puncte pentru prelucrare Contur, mărime, orientare, alte
prelucrări
4. 5 ● 5 puncte pentru adăugare temă
5. 5 ● 2,5 puncte pentru un efect Adăugarea unui efect de tranziție
și a unui efect de animație asupra
unui obiect
6. 5 ● 2,5 puncte pentru realizarea unei sarcini Adăugarea unei hiperlegături și a
unui buton de comandă
7. 5 ● 2,5 puncte pentru salvare prezentare
● 2,5 pentru respectare locație și denumire fișier
8. 5  5 puncte pentru deschidere prezentare și
derulare

MATRICEA DE SPECIFICAȚII – TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Conținuturi / Competențe de evaluat C1 C2 C3 C4 Total
PowerPoint
Generalități
Elemente de bază ale interfeței I1(14 p)
– – I5.8 (5
p)- 19 p

Creare prezentare, salvare și închidere.
– I2 (3 p) I5.1 (5 p)
I5.2 (5 p)
I5.7 (5 p) 18 p
Operații cu diapozitive. Caracteristici
– I2 (3 p) I4 (4 p) – 7 p
Inserare obiecte și prelucrări I3 (4 p) I5.3 (5 p)
I5.6 (5 p) 14 p
Adăugare efecte de animație și tranziție I2 (6 p) I3 (8 p)
I4 (8 p) I5.4 (5 p)
I5.5 (5 p) 32 p
Total 14 p 12 p 24 p 40 p 90 p

80
2.7. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor

Principalele aspecte de care am ținut cont în desfășurarea cercetării cât și a recoltării
datelor au fost:
● Condiții optime pentru desfășurarea procesului (timp suficient în rezolvarea
testelor, fișelor de lucru, funcționarea calculatoarelor, climat relaxant);
● Condiții egale pentru toți participanții (evaluarea s -a desfășurat pentru toate
clasele în laboratorul de T.I.C., funcționare bună a calculatoarelor, administrare
teste și fișe de lucru la toți elevii, s -a evitat ca ora de desfășurare să fie prima sau
ultima);
● Instructajul a fost identic pentru fiecare participant și a conținut informații
necesare și suficiente pentru rezolvarea testelor și a fișelor de lucru;
Stabilirea punctajului s-a făcut în două etape:
● Punctajul referitor la rezolvarea fișei de lucru (partea a doua a
testului) s -a realizat la sfârșitul orei fiind notat pe test;
● Punctajul pentru prima parte fiind stabilit ulterior după corectare;
Administrarea fișei de autoevalua re fiind obiectivul următoarei ore de curs
Culegerea datelor s -a făcut într -un fișier excel cu foi de calcul specifice fiecărui moment
de evaluare. Studierea și interpretarea rezultatelor s -a făcut la fiecare clasă și la fiecare
test în parte.

81
Capitolul 3. REZULTATELE CERCETĂRII

3.1. Prezentarea și analiza datelor

Etapa preexperiment ală
În urma aplicării testului inițial s -au obținut următoarele rezultate:
Punctajul și nota echivalentă:

NR
CRT
NUME Clasa :
VI A VI B VI C
PUNCTAJ NOTA PUNCTAJ NOTA PUNCTAJ NOTA
1 Elev 1 74 7 87 9 69 7
2 Elev 2 67 7 87 9 67 7
3 Elev 3 88 9 64 6 55 6
4 Elev 4 85 9 62 6 43 4
5 Elev 5 82 8 60 6 92 9
6 Elev 6 57 6 82 8 90 9
7 Elev 7 40 4 30 3 68 7
8 Elev 8 55 6 20 2 90 9
9 Elev 9 35 4 76 8 75 8
10 Elev 10 38 4 88 9 92 9
11 Elev 11 45 5 64 6 58 6
12 Elev 12 44 4 86 9 49 5
13 Elev 13 35 4 71 7 39 4
14 Elev 14 52 5 84 8 61 6
15 Elev 15 34 3 78 8 69 7
16 Elev 16 49 5 52 5 56 6
17 Elev 17 55 6 86 9 100 10
18 Elev 18 48 5 78 8 94 9
19 Elev 19
0
0 100 10
20 Elev 20
0
0 72 7

Analizând aceste rezultate se pot face următoarele relatări:

82
Indici de prelucrare matematico -statistică:

Poligonul frecvențelor
NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Num ăr de
note pe
clase VI A 0 0 1 5 4 3 2 1 2 0
VI B 0 1 1 0 1 4 1 5 5 0
VI C 0 0 0 2 1 4 5 1 5 2

Media pe clase

Mediana notelor

0 0 1 5
4
3
2
1 2
0
0 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI A
0 1 1
0 1 4
1 5 5
0
0 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI B
0 0 0 2
1 4 5
1 5
2
0 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI C
0 2 4 6 8
CLASE 5 8 6 VI A
VI B
VI C
0 2 4 6 8
CLASE 5,61 7 7,25
VI A
VI B
VI C

83
Situația pe grupe de nivel:

Clasa a VI-a A
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 2 12%
5,61 Buni (7 -8) 3 18%
Slabi (5 -6) 7 41%
Foarte slabi (1 -4) 6 35%

Clasa a VI-a B
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 5 28%
7,00 Buni (7 -8) 6 33%
Slabi (5 -6) 5 28%
Foarte slabi (1 -4) 2 11%

Clasa a VI-a C
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 7 35%
7,25 Buni (7 -8) 6 30%
Slabi (5 -6) 5 25%
Foarte slabi (1 -4) 2 10%

0 5 10 15 20
VI A VI B VI C 6
2 2 7
5 5 3
6 6 2
5 7 Situația pe grupe de nivel
F. Buni
Buni
Slabi
F. Slabi

84

Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului inițial
se poate afirma următoarele:
● Există diferenț e între mediile obținute la test, cea mai mare înregistrându -se între
clasa a VI -a A și clasa a VI -a C în valoare de 1,64;
● Mediana notelor de asemeni diferă cu o valoare maximă de 2 puncte între clasa a
VI-a A și clasa a VI -a B;
● În ceea ce privește situația pe grupele de nivel, clasa a VI -a A are cei mai mulți
elevi slabi și foarte slabi iar clasa a VI -a C are cei mai mulți elevi buni și foarte
buni;
● Prezența fiind relativ bună, înregistrându -se absenți la fiecare clasă, cei mai mulți
la clasa a VI -a B, 4 elevi;

În urma acestei analize am hotărât să f ie clasă „martor”, clasa a VI -a B, întrucât se află
undeva pe la mijloc din analiza rezultatelor iar clase „experimentale” clasa a VI -a A și
clasa a VI -a C.

11%
17%
39% 33% VI A
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)
28%
33% 28% 11% VI B
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)
35%
30% 25% 10% VI C
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)

85
Etapa experimentală
În urma administrări i testului de progres s -au obținut următoarele rezultate:
Indici de prelucrare matematico -statistică:

Poligonul frecvențelor
NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Num ăr de
note pe
clase VI A 0 0 0 2 4 6 2 1 3 0
VI B 0 0 0 1 4 1 6 5 3 0
VI C 0 0 0 2 1 2 6 3 4 3

Media pe clase

Mediana notelor

0 0 0 2 4 6
2
1 3
0
0 1 2 3 4 5 6 7
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI A
0 0 0 1 4
1 6
5
3
0
0 1 2 3 4 5 6 7
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI B
0 0 0 2
1 2 6
3 4
3
0 2 4 6 8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI C
5,5 6 6,5 7
CLASE 6 7 7 VI A
VI B
VI C
5 6 7 8
CLASE 6,28 6,95 7,5 VI A
VI B
VI C

86
Situația pe grupe de nivel:

Clasa a VI-a A

Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 3 17%
6,28 Buni (7 -8) 3 17%
Slabi (5 -6) 10 56%
Foarte slabi (1 -4) 2 11%

Clasa a VI-a B
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 3 17%
6,95 Buni (7 -8) 11 61%
Slabi (5 -6) 5 25%
Foarte slabi (1 -4) 1 5%

Clasa a VI-a C
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 7 33%
7,5 Buni (7 -8) 9 43%
Slabi (5 -6) 3 14%
Foarte slabi (1 -4) 2 10%

0 5 10 15 20 25
VI A VI B VI C 2 1 2 10
5 3 3 11 9 2 3 7 Situația pe grupe de nivel
F. Buni
Buni
Slabi
F. Slabi

87

Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului de
progres se poate concluziona următoarele:
 Se mențin diferențe intre mediile obținute la test , cea mai mare înregistrându -se
tot între clasa a VI -a A și clasa a VI -a C în valoare de 1,20;
 Mediana notelor are o diferență mai mică de 1 punct intre clasa a VI -a A și clasele
a VI-a B și a VI -a C;
 Pe grupele de nivel, se menține tendința de la primul test cu mențiunea că la clasa
a VI-a A a scăzut numărul de elevi foarte slabi;
 Prezența este mai bună, î nregistrându -se absenți la fiecare clasă cei mai mulți la
clasa a VI -a A și a VI -a B de câte 2 elev i;

12%
17%
59% 12% VI A
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)
15%
55% 25% 5% VI B
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)
33%
43% 14% 10% VI C
Foarte buni (9 –
10)
Buni (7 -8)

88
Etapa postexperimentală
În urma administrări i testului final s -au obținut următoarele rezultate:
Indici de prelucrare matematico -statistică:

Poligonul frecvențelor
NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Num ăr de
note pe
clase VI A 0 0 0 1 2 8 4 1 2 1
VI B 0 0 0 1 3 1 6 3 4 1
VI C 0 0 0 1 0 4 5 2 5 3

Media pe clase

Mediana notelor

0 0 0 1 2 8
4
1 2
1
0 2 4 6 8 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI A
0 0 0 1 3
1 6
3 4
1
0 1 2 3 4 5 6 7
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI B
0 0 0 1
0 4 5
2 5
3
0 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Număr note
Note VI C
0 5 10
CLASE 6 7 8 VI A
VI B
VI C
6 7 8
CLASE 6,62 7,21 7,7 VI A
VI B
VI C

89
Situația pe grupe de nivel:

Clasa a VI-a A
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 3 18%
6,63 Buni (7 -8) 5 29%
Slabi (5 -6) 10 59%
Foarte slabi (1 -4) 1 6%

Clasa a VI-a B
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 5 26%
7,21 Buni (7 -8) 9 47%
Slabi (5 -6) 4 21%
Foarte slabi (1 -4) 1 5%

Clasa a VI-a C
Gupă de nivel Nr.
elevi Procent Media
clasei
Foarte buni (9 -10) 8 40%
7,70 Buni (7 -8) 7 35%
Slabi (5 -6) 4 20%
Foarte slabi (1 -4) 1 5%

0 5 10 15 20
VI A VI B VI C 1 1 1 10
4 4 5
9 7 3 5 8 Situația pe grupe de nivel
F. Buni
Buni
Slabi
F. Slabi

90
Situația pe grupe de nivel, pe clase, în procente

Situația comparativă pe grupe de nivel

Interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului final este:
● Diferențe există între mediile obținute la test, cea mai mare înregistrându –
se tot între clasa a VI -a A și clasa a VI -a C în valoare de 1,07;

● Mediana notelor are o diferență de 1 punct între clasa a VI -a A și clasa a
VI-a B și de 2 puncte între clasa a VI -a A și clasa a VI -a C;

● Pe grupele de nivel, fiecare clasă are câte un elev foarte slab iar clasa a VI –
a C are cei mai mulți elevi în categoria foarte buni;

● Numărul de absenți fiind de 1 la clasa a VI -a A, ș i de câte 2 la clasele a
VI-a B și VI -a C;
16%
26% 53% 5% VI A
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)
26%
48% 21% 5% VI B
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)
40%
35% 20% 5% VI C
Foarte buni (9 -10)
Buni (7 -8)
Slabi (5 -6)
Foarte slabi (1 -4)
VI A VI B VI C 0 2 4 6 8 10
FB
B
S
FS 3
5 10
1 5 9
4
1 8
7
4
1 Note
Grupe de nivel Situația pe grupe de nivel
VI A
VI B
VI C

91
3.2. Interpretare a psihopedagogică a rezultatelor

Analizând rezultatele și prelucrarea acestora în urma administrării celor trei teste se
poate observa:
● Tendința de creștere a mediilor pe clase fiind mai ridicată la clasele
experimentale;
● Mediana notelor are o evoluție po zitivă tot la clasele experimentale;
● Scăderea numărului de elevi din categoria foarte slabi în special la clasa a VI -a A;

T1 – test 1 ; T2 – test 2 ; T3 – test 3

VI A VI B VI C
0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00
T1 T2
T3 5,61 6,28
6,63 7,00 6,95 7,21 7,25 7,48 7,70 Media claselor pe teste
VI A
VI B
VI C
5,61 6,28 6,63 7,00 6,95 7,21 7,25 7,48 7,70
T1 T2 T3 Media pe teste
VI A VI B VI C 5 6 6 8
7 7
6 7 8
T1 T2 T3 Mediana notelor
VI A VI B VI C

92
Situația pe grupe de nivel este următoarea:

Din cele prezentate mai sus putem spune că cercetarea în cauză susține ipoteza
cercetării. Din datele și prelucrările prezentate, cât și din obse rvațiile curente am
constatat că utilizând metode didactice moderne, utilizând softurile educaționale și
instrumentele T .I.C.:
● Avem o creștere a gradului de participare activă a elevilor în procesul instructiv –
educativ;
● Se dezvoltă creativitatea;
● Cresc performanțele elevilor;
● Elevii își însușesc mai ușor noi cunoștințe și deprinderi;
● Se dezvoltă relațiile dintre elevi prin comunicare, as umare a responsabilități,
ajutor reciproc;
● Crește încrederea de sine;
● Relația profesor – elev suferă schimbări pozitive , elevii beneficiind de o
comunicare eficientă bazată pe colaborare, ajutor reciproc și liberă inițiativă.

0 5 10 15 20
VI A VI B VI C 6
2 2 7
5 5 3
6 6 2 5 7 Test 1
F. Slabi Slabi
Buni F. Buni
0 5 10 15 20
VI A VI B VI C 2 1 2 10
5 3 3 11 9 2 3 7 Test 2
F. Slabi Slabi
Buni F. Buni
0 5 10 15 20
VI A VI B VI C 1 1 1 10
4 4 5
9 7 3 5 8 Test 3
F. Slabi Slabi
Buni F. Buni

93
CONCLUZII
În concluzie putem spune că folosirea calculatorul și a platformele informatice
tind să devină una din principalele modalități de predare -învațare, foarte bine primită în
rândul elevilor dar și a profesorilor, iar Tehnologia Informației a devenit o parte
integrantă a p edagogiei moderne.
Tema lucrării este motivată atât de dorința de perfecționare cât și de adaptare și
modernizare a procesului educațional . Această cercetare, pentru mine a fost o
provocare și o ocazie de a studia atât literatura psiho -pedagogică cât și l iteratura de
specialitate, de a -mi îmbogăți și aprofunda cunoștințele din domeniu.
În experimentul didactic propus au fost monitorizare și analizate, activitățile
didactice din cele trei etape apoi s -au interpretat rezultatele obținute de elevii din cele
două eșantioane la testele de evaluare administrate la începutul, pe parcursul și la
sfârșitul unității de învățare studiate.
Utilizarea metodele didactice a respectat principalele cerințe ale unei cercetări
preîntâmpinând eventualele erori de investigare ș i prelucrare a materialului utilizat .
Din analiza și interpretarea rezultatelor se observă o tendință p ozitivă de
îmbunătățire a rezultatelor școlare ale elevilor, în favoarea eșantionului experimental.
Astfel d in cele prezentate mai sus putem spune că ce rcetarea în cauză susține
ipoteza de studiu și anume că “Utilizând metodele moderne, integrând adecvat
instrumentele T.I.C. se poate realiza o optimizare a procesului de instruire la
disciplinele informatice dar și o creștere a interesului elevilor spre o autodezvoltare” .
Se constatată o creștere a gradului de participare activă a elevilor în procesul
instructiv -educativ, cresc performanțele elevilor, se dezvoltă cr eativitatea, crește
încrederea în sine, se dezvoltă relațiile dintre elevi. Relația profesor – elev se transformă
într-una modernă și democratică, elevii beneficiind de o comunicare eficientă bazată pe
colaborare, ajutor reciproc și liberă inițiativă.
A fost încurajată inițiativa elevilor, a crescut numărul de întrebări dar și
răspunsuri sau comentarii, fiind înlăturată timiditatea sau teama de a nu greși.
Elevii s -au familiarizat cu metodele și denumirile lor, și -au însușit pașii de lucru și
au realizat eficiența acestora.
Acest fapt îmi permite să afirm că ipoteza propusă de mine spre cercetare se
confirmă.

94
ANEXĂ

Wiki

95
Hotpotatoes6

96
Hour of Code

Scratch

97
Platforma INSAM

Google Docs

98

BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean A., Catană L., Badea D., Mândruț O, Mândruț M., Didactica formării
competențelor , “Vasile Goldis” University Press, ARAD – 2012

2. Bonta s Ioan, Pedagogie , ediția a IV -a, Editura All, Bucure sti, 1998
3. Bontaș Ioan, Pedagogie, EDP, București, 1994

4. Cerghit Ioan, Metode de învățământ , ediția a III -a, Editura Didactică și
Pedagogică R.A., Buc urești, 1997

5. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan, Negreț -Dobridor Ion, Pânișoară Ion Ovidiu,
Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001
6. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ , EDP, București , 1976
7. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ , EDP, București , 1980
8. Cucoș Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare
și grade didactice , Editura Polirom, Iași, 1998
9. Cucoș, C onstantin ,1996, Pedagogie, Editura Polirom, Iași

10. Daniela Tarasă, Nușa Dumitriu -Lupan, Livia Demetra Țoca, Daniela Bejan,
Ghid de evaluare. Disciplina tehnologia Informației și Telecomunicațiilor ,
București, 2011
11. Ion Al . Dumitru , Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Editura de
Vest, Timișoara , 2000
12. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă , Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1995.
13. Ionescu Miron, Instrucție și educație. Paradigme, strategii, orientări, modele ,
Cluj-Napoca , 2003
14. Luminița Radu, Codruța Țenea, Daniela Ionescu, Didactica Informaticii ,
Editura Karta -grafic, 2011
15. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carme n, Repere didactice și metodice
în predarea disciplinelor tehnice , Editura Printech, București, 2003
16. Stanciu M., Leonte Rodica, coordonatori, Strategii activ -participative de
predare -învățare în ciclul primar. Ghid metodico -științific în vederea

99
utilizării metodelor active în învățământul primar , Editura Casei Corpului
Didactic, Bacău

17. Stoica Ana, (coord.) , Evaluarea curenta și examenele . Ghid pentru profesori,
SNEE, 2001

18. Stoica Ana, Creativitatea elevilor , Editura Didactică și Pedagocică, București,
1983
19. ***, Programe școlare , www.curriculum.edu.ro

20. http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2008/08/tema -11-deefinitivat.html
Competente Cheie TIC în Curriculumul Școlar – Proiect cofinanțat din
Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
21. http://revistaderecenzii.ro/prof -consilier -scolar -mircea -florian -ruicu –
invatarea -si-instruirea -programata / accesat pe 11/02/2017

22. http://tet.pub.ro/materiale/anul3/pedagogie -curs/
Mihaela Moldoveanu , Metodele de învățământ -Curs
23. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=
0ahUKEwiW_ePOg –
WnQpoKHZsgApQQFggnMAA&url=http%3A%2F%2Fwww.tr –
ecariera.ro%2Fdescarca.php%3Fid%3D16&usg=AFQjCNE74TL3j6lA4V0V
u51Qm2S_uSwZvA Programul de formare , Proiectarea Curriculum -ului
centrat pe competențe – Acreditat prin O.M.E.C.T.S. Nr. 4306/01.06.2012 –
SUPORT DE CURS –
24. https://issuu.com/simonabulimac/docs/metode_moderne_de_predare_tic.pptx
25. https://programareliceu.wordpress.com/materiale -defgrii/ Integrarea
Tehnologiei Informației și a comunicațiilor (TIC) în Curriculumul
Național, Discipline Informatice, Suport de curs
26. https://www.scribd.com/doc/301724795/ Metode și mijloace moderne
utilizate de învățători în procesul de procesul de predare -învățare -evaluare
27. https://www.ziaruldevrancea.ro/special/educatie/1588826318 -450-de-
profesori -cer-ministrul -educatiei -sa-introduca -informatica -la-gimnaziu.html

100
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnatul (a) _______________________________ ____________ ______ ,
înscris (ă) la examenul pentru obținerea Gradului didactic I, seria 201 5-2018,
specializarea _______________________________________________________, prin
prezenta, certific că lucrarea metodico -științifică cu titlul:
METODE MODERNE DE INSTRUIRE LA DISCIPLINELE INFORMATICE ÎN GIMNAZIU
conducător științific _______________________ _____________________________
este rezultatul propriilor mele activități de investigare teoretică și aplicativă și prezintă
rezultatele personale obținute în activitatea mea didactică.
În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista
bibliografică, iar preluările din diferitele surse, inclusiv din alte lucrări personale, au
fost citate în lucrare.
Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau
concursuri.

Data: _____________ Semnătura:
________________________