Structura procesului tehnologic de asamblare [618209]

Florica MAICAN

ASAMBLĂRI MECANICE

2015

2

Argument …………………………………………………………………………………….. 3
Competente și obiective vizate ……………………………………………………….. 4
Scopul, obiectivele și funcțiile evaluării …………………………………………….. 5
Sugestii metodologice ……………………………………………………………………. 6
Test de evaluare inițială …………………………………………………………………. 7
Fișe de lucru ………………………………………………………………………………… 8
Soluțiile fișelor de lucru …………………………………………………………………. 19
Fișe de evaluare …………………………………………………………………………… 21
Soluțiile fișelor de evaluare ……………………………………………………………. 43
Teste de evaluare sumativă……………………………………………………………. 47
Soluțiile testelor de evaluare sumativă ……………………………………………..
56
Barem de corectare și notare test de evaluare inițială………………………….
58
Bibliografie ……………………………………………………………………………………
59

3

Prin problematica abordată și modul de structurare a conținutului, această lucrare este
destinată deopotrivă elevilor și profesorilor de mecanică din licee și grupuri școlare indus-
triale.

Scopul acestei lucrări este acela de a prezenta una dintre nenumăratele variante în care
se pot concepe fișele de lucru și de evaluare pentru disciplina Asamblări mecanice.

Prin forma de prezentare, această lucrare se dorește a fi un ghid pentru profesori, re-
spectiv caietul de lucru al elevilor și poate substitui fișele de lucru ale acestora, venind
astfel în sprijinul profesorilor de mecanică.

Caietul de lucru poate fi folosit atât de elevi și profesori ca suport în activitatea la clasă,
dar și la pregătirea diferitelor testări și pentru antrenarea în vederea participării la concur-
suri și olimpiade.

Această lucrare nu acoperă toate cerințele cuprinse în Standardele de Pregătire Profe-
sională pentru care a fost realizată. Prin urmare, ea poate fi folosită în procesul instructiv
și pentru evaluarea continuă a elevilor.

Înainte de a trece la rezolvarea exercițiilor și/sau a activităților propuse, se va citi cu aten-
ție sarcina de lucru și se va face o documentare.

Prof. grad did. I, FLORICA MAICAN
ARGUMENT

4

Modulul VII: ASAMBLĂRI MECANICE

Competenta 1
Stabilește procesul tehnologic de asamblare

Competenta 2
Realizează produse specifice prin asamblări nedemontabile

Competenta 3
Efectuează lucrări de asamblare demontabilă

După parcurgerea modului elevii vor fi capabili să:

 stabilească metodele de asamblare
 recunoască S.D.V. – urile folosite pentru fiecare tip de asamblare
 asigure condițiile materiale necesare asamblării
 identifice tipurile de asamblări nedemontabile
 identifice tipurile de asamblări demontabile
 execute diferite operații de asamblare specifice calificării

COMPETENȚE SPECIFICE
OBIECTIVE URMĂRITE

5

Evaluarea este o componentă indispensabilă a procesului instructiv -educativ, alături de
predare și învățare.

Evaluarea nu se rezumă la o singură acțiune, cum ar fi notarea elevilor, ci este constituită
dintr-o succesiune de activități etapizate, având caracterul unui proces.

Activitate de colectare, organizare și interpretare a datelor privind efectele relației
profesor -elev, cu scopul de a eficientiza întregul sistem educațional, evaluarea are, în pri-
mul rând, un rol de feedback pentru elevi, profesori, părinți și factori de decizie.

Actul de evaluare are avantajul de a focaliza atenția asupra acelor efecte și așteptări ale
procesului educațional, scopul său major fiind acela de a oferi datele necesare luării unor
decizii educaționale.

Evaluarea se poate raporta la următoarele scopuri: fundamentarea deciziilor; conștienti-
zarea problemei; influențarea evoluției sistemului evaluat.

Evaluarea îndeplinește următoarele funcții:

 Funcția diagnostică – depistarea lacunelor și greșelilor elevilor și remedierea acestora;
 Funcția prognostică – pune în evidență performanțele viitoare ale elevilor;
 Funcția de selecție – pentru clasificarea și admiterea candidaților la examene și
concursuri școlare sau când se dorește ierarhizarea elevilor din clasă sau școală etc.;
 Funcția motivațională – de stimulare a activității de învățare;
 Funcția de orientare școlară.

Prin prescripții și criterii riguroase, demersului evaluativ i se pot asigura calități precum:
validitate, fidelitate sau relevanță.

Evaluarea presupune măsurări cantitative și calitative și judecăți de valoare. Aceste
măsurări se pot face cu ajutorul unor instrumente, care au anumite calități astfel încât
rezultatele să aibă o semnificație pentru evaluați, evaluator, instituții și societate.

Principalele calități ale unui instrument de evaluare sunt:

 Validitatea – arată că ”testul măsoară ceea ce trebuie să măsoare”;
 Fidelitatea – calitatea unui test de a da rezultate constante în cursul aplicării succe-
sive;
 Obiectivitatea – concordanța între aprecierile făcute de evaluatori independenți în
ceea ce privește un răspuns bun pentru fiecare din itemii unui test;
 Aplicabilitatea – calitatea de a fi administrat și interpretat cu ușurință.

Din punctul de vedere al obiectivității în notare se pot folosi itemi obiectivi, semiobiectivi și
subiectivi (cu răspuns deschis).
SCOPUL, OBIECTIVELE ȘI FUNCȚIILE EVALUĂRII

6

Pentru dobândirea de către elevi a competențelor prevăzute în SPP -uri, activitățile
de învățare – predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv și
centrat pe elev, cu pondere sporită pe activitățile de învățare și nu pe cele de predare, pe
activitățile practice și mai puțin pe cele teoretice.
Pentru atingerea obiectivelor programei și dezvoltarea la elevi a competențelor
vizate de parcurgerea modulului, se recomandă ca în procesul de învățare – predare să
se utilizeze cu precădere metode bazate pe acțiune , cum ar fi: realizarea unor
miniproiecte din domeniul calificării; citirea, realizarea și interpretarea unor schițe,
scheme și fișe de lucru . Utilizarea metodelor explorative (observarea directă,
observarea independentă), metodelor expozitive (explicația, descrierea,
exemplificarea) , a programelor Powerpoint și a altor programe de grafică de
prezentare a diferitelor materiale, poate conduce la dobândirea de către elevi a
competențelor specifice calificării.
Un instrument de lucru foarte util pentru profesor, alături de planificarea
calendaristică, este proiectul unităților de învățare, care trebuie să cuprindă și planuri de
evaluare pentru atingerea obiectivelor și competențelor vizate. Planul de evaluare va
conține secvențe de evaluare inițială, formativă și finală (sumativă).

Evaluarea inițială. Elevii vor completa un grafic KWL pentru a identifica nevoile de
cunoaștere. Profesorul va solicita elevilor să scrie pe prima coloană ce știu despre
asamblări, iar pe a doua ce doresc să știe despre tehnicile prin care poate fi îmbunătățite
asamblările, având în vedere că execută practica săptămânală și s -au întâlnit cu
probleme legate de acest subiect. Înainte de trecerea la o nouă temă, profesorul îi va
provoca pe elevi la o conversație euristică pe temele studiate anterior, prin care se va
face o evaluare inițială, simultan cu reactualizarea și consolidarea unor cunoștințe
importante pentru atingerea obiectivelor fiecărei unități de învățare.

Evaluarea formativă. Pe parcursul unității de învățare se va apela la utilizarea unor
teste, care vor facilita un feedback oportun și eficient. De asemenea, elevii vor fi antrenați
să rezolve diferite sarcini individuale și de grup, care îi vor solicita să folosească
cunoștințele și competențele dobândite. Atât ei, cât și profesorul vor avea oportunitatea
de a observa care este progresul realizat și care sunt, în continuare necesitățile de
formare. Pot fi utilizate grile de evaluare criteriale, formulare pentru autoevaluare,
formulare pentru înregistrarea progresului, materiale puse la dispoziția elevilor pe tot
parcursul unității de învățare. Profesorul poate completa fișe de observare a activităților și
fișele de progres ale elevilor, sprijinindu -i pe aceștia în finalizarea cu succes a sarcinilor
primite, în timp ce elevii vor completa fișe de autoevaluare, a fișelor de progres, a unui
jurnal cu reflecții asupra propriei învățări și a graficului KWL, instrumente cu ajutorul
cărora, la finalul fiecărei secvențe, elevul poate avea o privire de ansamblu asupra
progresului înregistrat la nivelul cunoștințelor. Pentru activitățile de grup vor fi folosite
Fișa de observare a grupului și Fișa de autoevaluare a muncii în echipă.

Evaluarea finală (sumativă). Pentru evaluarea sumativă pot fi utilizate atât instrumente
pentru inter și autoevaluare (formular feedback, formular interevaluare), grilă criterială de
evaluare, portofoliul elevului fiind o piesă esențială pentru evaluarea sumativă.
Ca instrumente de evaluare alternativă pot fi folosite portofoliul și proiectele în cadrul
cărora elevii pot să facă o cercetare, să identifice domenii și ținte de îmbunătățire a unor
activități din domeniul de pregătire și să elaboreze un plan de îmbunătățire, sarcini prin
care vor fi provocați să utilizeze instrumentele și metodele studiate. SUGESTII METODOLOGICE

7

SUBIECTUL I 30 puncte
Identificați asamblarile prezentate în figurile de mai jos :

a. b. c.

d. e. f.
SUBIECTUL II 4 0 puncte
În desenele de mai jos, sunt indicate fazele nituirii manuale.

Cerințe :
1.Indicați succesiunea corectă a acestor faze.
2.Precizați sculele utilizate .

SUBIECTUL III 20 puncte
În figura de mai jos este prezentată schema
instalației de sudat manual cu electrozi
înveliți. Să se precizeze semnificația notațiilor
din figură .

1. ………………………………………
2. ……………………………………..
3. ……………………………………..
4. ……………………………………..
5. ……………………………………..

Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru 20 min.
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

8

9

COMPETENȚA 1: STABILEȘTE PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

1. Completați spațiile libere cu termenii potriviți:

Asamblarea este operația de reunire într -o ……………………………bine determinată
a …….………… unui sistem ……………………………………, în scopul îndeplinirii
cerințelor tehnologice impuse.

2. Enumerați elementele necesare elaborării unui proces tehnologic de asamblare.

A___________________________________________
B___________________________________________
C___________________________________________
D___________________________________________

3. Elementul de la care începe asamblarea și care reunește în jurul lui toate
celelalte elemente stabilindu -le poziția reciprocă se numește:

1) Piesa finită;
2) Piesa de bază;
3) Subansamblul;
4) Unitatea de asamblare.

4. Desenul de ansamblu cuprinde:

1) Specificația privind numărul pieselor și subansamblurilor componente;
2) Fișa tehnologică;
3) Planul de operații;
4) Ciclograma asamblării.

FIȘA DE LUCRU 1

10

Pentru desenul din figură precizați:

A. Ce tip de asamblare este ____________
B. Elementele componente

e

1.___________________
2.___________________
3.___________________

C. Precizați operațiile ce se efectuează în vederea realizării asamblării din figura de
mai sus

1._______________________
2._______________________
3._______________________
4._______________________

FIȘA DE LUCRU 2

11

Completați tabelul următor, precizând operațiile necesare realizării asamblării din
figură. Operațiile se trec în ordine succesivă.

NR.
CRT. OPERAȚIA S.D.V. -uri FOLOSITE

FIȘA DE LUCRU 3

12

I. Completați căsuțele de mai jos.

II. Priviți desenele următoare și completați tabelul.

1. 2.

3. 1 2
METODE DE
ASAMBLARE 3
4 5
FIȘA DE LUCRU 4

13

4.

5.

NR.
CRT. DENUMIREA ASAMBLĂRII

14

1. Dispozitivul din imagine este utilizat pentru realizarea unei îmbinări
nedemontabile. Despre ce îmbinare este vorba?

———————————— –

2. Care sunt etapele ce se parcurg pentru realizarea îmbinării folosind acest
dispozitiv?

a.__________________________
b.__________________________
c.__________________________

FIȘA DE LUCRU 5

15

COMPETENȚA 3: EFECTUEAZĂ LUCRĂRI DE ASAMBLARE DEMONTABILĂ

LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ!

Se pun la dispoziție:

Șuruburi, prezoane șaibe, piulițe, piese filetate străpunse și piese filetate nestrăpunse.
Fiecare grupă va realiza o asamblare cu șurub și una cu prezon.

Sarcini de lucru:

 Identificarea S.D.V. – urilor
 Alegerea elementelor necesare
 Realizarea produsului
 Prezentarea modului de realizare a produsului
 Precizarea N.T.S.M. ce au fost respectate
FIȘA DE LUCRU 6

16

COMPETENȚA 2: REALIZEAZĂ ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE SPECIFICE CALIFICĂRII

LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ!

Aveți la dispoziție următoarele materiale:

 Table din OL42
– 200x 70x 4mm -2 bucăți
– 150x 70x 4mm – 2 bucăți
– 100x 70x 4mm -2 bucăți
 Nituri, S.D.V. -uri.

Realizați o asamblare nituită .

Sarcini de lucru:

Alegerea materialelor;
Alegerea sculelor necesare;
Realizarea operației de nituire;
Controlul operației;
Prezentarea tehnologiei de execuție și a N.T.S.M. care au fost respectate.

FIȘA DE LUCRU 7

17

LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ!

Aveți la dispoziție:
Trusa de scule, pene de diferite forme și dimensiuni, arbore drept, roți dințate.
Realizați o asamblare între roata dințată și arbore .

Sarcini de lucru:

 Identificarea S.D.V. – urilor necesare;
 Alegerea penei;
 Realizarea asamblării;
 Controlul operației;
 Prezentarea tehnologiei de execuție și a N.T.S.M. respectate.
FIȘA DE LUCRU 8

18

1. Înscrieți în dreptul fiecărui dreptunghi literele corespunzătoare pentru
ordonarea etapelor procesului de asamblare.

2. Pentru realizarea unui produs se execută 3 operații folosind metoda asamblării
succesive. Să se reprezinte ciclograma asamblării știind că timpul total necesar
asamblării este de 45 min, împărțit în mod egal pe fiecare operație.

Alegerea pieselor
Controlul
Pregătirea pentru
asamblare Asamblarea
prealabilă
Asamblare
definitivă Verificarea
funcționării FIȘA DE LUCRU 9

19

FL1

1. Succesiune, elementelor, tehnic

1. A-Desenul de ansamblu
B- Fișa tehnologică
C- Programul de producție
D- Stabilirea condițiilor de recepție
3. 1

FL2

A Asamblare demontabilă, filetată

B 1- șurub
2- piuliță
3- șaibă

C. 1. Centrarea pieselor
2. Introducerea șuruburilor
3. Fixarea capului șurubului pentru a nu se roti
4. Montarea piulițelor

FL3
NR.
CRT. OPERAȚIA S.D.V. -URI
1 Pregătirea nituirii
2 Trasarea centrelor găurilor Punctator
3 Găurirea tablelor Poansoane, scule speciale sau mașini
de găurit
4 Montarea pieselor pentru
nituire Dornuri sau șuruburi

5 Nituirea Căpuitor, contracăpuitor
Mașini specializate – pentru nituirea
mecanică, – ciocane de nituit portabile,
prese de nituit
mașini de nituit prin rulare
6 Controlul operației SOLUȚIILE FIȘELOR

20

FL4

I.
1 Interschimbabilității totale
2 Interschimbabilității parțiale
3 Sortării
4 Ajustării
5 Reglării

II.

FL5

1. Îmbinare prin lipire

2. a. Încălzire locală
b. Topirea aliajului de lipit
c. Presarea pieselor

FL9

Alegerea pieselor, pregătirea pentru asamblare, controlul, asamblarea prealabilă,
asamblarea definitivă, verificarea funcționării.

NR.CRT. DENUMIREA ASAMBLARII
1 Asamblare nituită
2 Asamblări cu pene
3 Asamblări sudate
4 Asamblări filetate
5 Asamblări elastice
Nr. operație 5' 10' 15' 20' 25' 30' 35' 40' 45'
1
2
3

21

22

23
Tema: Structura procesului tehnologic de asamblare

A. Completați următoarele afirmații:
1. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea ………….. de montare, efectuate
într-o ordine succesivă, cu participarea ……………, dispozitivelor, aparatelor de măsură și
control necesare realizării operațiilor cu consum …………….de timp și manoperă.

2. Operația de asamblare reprezintă totalitatea intervențiilor efectuate asupra
unui ……………, fără întrerupere, de către un muncitor sau o echipă de muncitori la
același ………………………..

3. La o operație de asamblare se pot executa mai multe ………………., iar dacă produsul
este transferat la alt loc de muncă, urmează altă ……………….

B. Alegeți varianta corectă:
1. Reperul de la care începe operația de asamblare, care reunește între ele piesele și
subansamblurile și fixează poziția lor reciprocă se numește:
a. unitate de asamblare; b. piesă de bază; c. complet; d. anasamblul.
2. Partea operației de asamblare prin care se execută o anumită îmbinare fără
schimbarea sculelor de către un muncitor sau o echipă de lucru se numește:
a. fază; b. proces tehnologic; c. mănuire; d. trecere.
3. Nu sunt considerate piese finite:
a. șuruburile; b. piulițele; c. arborii ; d. rulmenții.

C. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, încercuind A, dacă apreciați
afirmația corectă și F, dacă apreciați afirmația falsă:
A F Completul este unitatea de asamblare cu rol bine determinat, compus din piese
definitiv prelucrate și cel puțin un subansamblu;
A F Elementele componente ale unui proces tehnologic de asamblare sunt: operatia
de asamblare, faza, mânuirea
A F Elementul cel mai simplu al unui produs, care nu se mai poate descompune în
alte componente este piesa finită.
A F Ansamblul general reprezintă chiar produsul.

D. Completați schema de asamblare cuprinzând elementele unui produs:

FIȘA DE EVALUARE 1

24
Tema: Documentele necesare elaborării procesului tehnologic de asamblare

A. Completați următoarele afirmații:

1. Schița de asamblare este un desen în ………………..sau în proiecție ……………………, cu
elementele produsului în poziție de ………………….
2. Schema de asamblare reprezintă ………………………. a succesiunii …………………………..
a pieselor, reperelor în cadrul asamblării unui produs.

3. Pe schema de asamblare, reperele se notează cu cifre ……….., înscrise în …………..,
începând cu reperul de bază, iar grupele și subgrupele cu cifre ……….. înscrise în …………

B. Alegeți varianta corectă:

1. Documentul care conține operațiile și fazele componente ale procesului tehnologic
descrise în amănunt este:
a. schema de asamblare; b. fișa tehnologică;
c. planul de operații; d. ciclograma asamblării.

2. Pe schema de asamblare, cu cifre romane înscrise în pătrate se notează:
a. piesele finite; b. piesele de bază;
c. reperele; d. grupele și subgrupele de repere.

C. Precizați semnificația notației de “SDV -uri”

D. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, încercuind A, dacă
apreciați afirmația corectă și F, dacă apreciați afirmația falsă:

A F Schemele de asamblare se întocmesc în cazul producției de serie mare și masă,
când este efectuată montarea simultan în diferite locuri de muncă și de
echipe diferite.;
A F Pe schema de asamblare, reperele se notează cu cifre arabe, înscrise în cercuri;
A F Ciclogramele se întocmesc la elaborarea procesului tehnologic de asamblare a
producției de unicate;
A F Pe fișele tehnologice se precizează SDV -urile necesare asamblării produsului și
timpul pe fiecare operație.

E. Întocmiți ciclograma asamblării succesive pentru un produs care necesită 4
operații a câte 15 min fiecare FIȘA DE EVALUARE 2

25
Tema: Precizia de prelucrare și asamblare

I. Completați următoarele afirmații:

1. Prin precizia de prelucrare se înțelege gradul în care …………..și abaterile dimensionale, de
formă și de la ……………. a suprafețelor pieselor se încadrează, după prelucrare, în prescripțiile
tehnice din ……………
2. Dimensiunea unei piese este un număr care exprimă, în ………………….. aleasă, valoarea unei
caracteristici ………………a unei piese.
3. Abaterile dimensionale sunt limitele între care variază dimensiunea ………………a unei
suprafețe.

II. Alegeți varianta corectă:

1. Dimensiunea obținută prin prelucrare, cunoscută prin măsurare cu un instrument de măsură se
numește dimensiune:
a. nominală; b. efectivă; c. limită minimă; d. limită maximă.

2. Pe schema de asamblare, cu cifre romane înscrise în pătrate se notează:
a. piesele finite; b. piesele de bază; c. reperele; d. grupele și subgrupele de repere.

3.Condiția ca o piesă să nu fie un rebut este dată de relația:
a. Dmin ≤ E ≤ Dmax; b. Dmin ≤ N ≤ Dmax; c. E ≤ N; ; d. E = N.

III. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, încercuind A, dacă apreciați
afirmația corectă și F, dacă apreciați afirmația falsă:
A F Orice piesă cuprinsă se numește alezaj
A F Toleranța este diferența dintre dimensiunile limită
A F Abaterea efectivă este dată de relația Aef = E -N;
A F Abaterea de la paralelism este o abatere de formă.

IV. Indicați aparatele necesare pentru verificarea rectilinității și abaterilor de la circularitate
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………

V. Scrieți relațiile de calcul pentru:
a. Abaterea superioară:
b. Abaterea inferioară:
c. Toleranța alezajului:
d. Toleranța arborelui:

VI.
1. Pe desenul de execuție al unui lagăr, diametrul bucșei este mm. Se cere:

a. Să se precizeze dimensiunea nominală.
b. Să se indice abaterile superioarră și inferioară.
c. Calculați diametrele limită prescrise și toleranța.

2. La butucul unei roți dințate Dmin = N = 50 mm și
Dmax = 50,040 mm. Să se calculeze abaterile limită.
FIȘA DE EVALUARE 3

26
Tema: Procesul tehnologic de asamblare

1. Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiilor:
a). Asamblarea este operația de ……………………………a elementelor componente ale
unui ansamblu, în raport cu ……………………………. (placa de baza, suport), având la
bază o documentație tehnologică corespunzătoare.
b). Procesul tehnologic de asamblare reprezintă totalitatea ………………… de asamblare
prin care se realizează îmbinarea elementelor componente ale unui ………………. ,
asigurând o bună funcționalitate a acestuia.
c). ……………………………………………..este acea parte a procesului tehnologic de
asamblare realizată în mod continuu, de către un muncitor sau o echipă de muncitori,
pe un singur loc de muncă
d). Faza tehnologică de asamblare este acea parte a …………………………………………..
realizată cu aceleași scule și dispozitive, utilizând același…………………………….
e). Mânuirea tehnologică de asamblare este acea parte a fazei tehnologice de
asamblare prin care se realizează o acțiune de ……………… (așezare, orientare și fixare)
în vederea asamblării unui produs.
f). Mișcarea tehnologică de asamblare este partea elementară a unui proces tehnologic
de asamblare prin care se realizează o singură…………………

2. Utilizând noțiunile de mai jos, completați în mod corespunzător schemele
logice prezentate: piesa, mișcarea tehnologică de asamblare, subansamblul, piesa
de bază, mânuirea tehnologică de asamblare, ansamblul, operația tehnologică de
asamblare, completul, faza tehnologică de asamblare.

Procesul tehnologic
de asamblare
Produsul final FIȘA DE EVALUARE 4

27

I. Alegeți răspunsul corect prin încercuirea punctului corespunzător.
1. Funcționarea corectă a unui produs depinde de:
a) precizia dimensională a pieselor; b) mărimea jocurilor și a strângerilor la asamblare;
c) mărimea forțelor de frecare la contactul între suprafețe.
2. Utilizarea termenului de montare ca sinonim al noțiunii de asamblare este:
a) recomandată; b) nerecomandată.
3. Piesa de bază în cadrul unui ansamblu nu poate fi:
a) placa activă; b) placa de bază; c)suport; d) batiu.
4. Din categoria asamblărilor demontabile mobile fac parte:
a) asamblările prin caneluri; b) asamblările cu pene; c) asamblările cu roți dințate.
5. Din categoria asamblărilor nedemontabile mobile fac parte:
a) asamblările prin sudare; b) asamblările prin lipire; c) rulmenții.
II. Precizați la ce se referă schema de mai jos, indicând la ce tipuri de producție se aplică
(cele două căsuțe marcate prin culoare):
III. Apreciați care dintre afirmațiile de mai jos sunt adevarate (A) și care sunt false (F).
Literele A sau F se înscriu în căsuța corespunzătoare. Căsuțele goale se pot completa corespunzător.
Asamblare
Stationara Mobila
echipe operatii difer. ritm impus ritm liber
ritm liber ritm impus misc. intermit misc.contin
Metoda
interschimbabilitatii
totale Metoda
interschimbabilitatii
partiale Metoda
sortarii Metoda
reglarii Metoda
ajustarii
se aplica in productie
de serie mica si unicate se aplica in productie
de serie mare si masa se aplica in productie de
serie mare si masa se aplica in
productie de serie
mare si masa se aplica in productie
de serie mica si
unicate
nivelul de pregatire
profesionala poate fi
scazut nivelul de pregatire
profesionala este
ridicat nivelul de pregatire
profesionala este ridicat nivelul de pregatire
profe -sionala poate fi
scazut
la asmblare nu sunt
necesare ajustari la asamblare sunt nece
sare asamblari la asamblare sunt
nece
sare asamblari la asamblare sunt nece
sare asamblari
precizia de prelucrare
este redusa precizia de prelucrare
este
ridicata precizia de prelucrare
este medie precizia de
prelucrare
este medie precizia de prelucrare
este medie
piesele sunt
interschimba -bile piesele sunt
interschimbabile piesele sunt
interschimbabile
pretul de cost al
pieselor este mediu pretul de cost al
pieselor este ridicat pretul de cost al piese –
lor este ridicat pretul de cost al
piese –
lor este mediu pretul de cost al
pieselor
este ridicat
productivitatea muncii
la asamblare este
redusa productivitatea muncii
la asamblare este
ridicata productivitatea muncii
la asamblare este
ridicata
piesele se executa cu
tolerante medii piesele se executa cu
tolerante mici piesele se executa cu
tolerante largi
timpul necesar
asamblarii este mare timpul necesar
asamblarii este mic timpul necesar
asamblarii
este mare
se utilizeaza
compensator se utilizeaza element
de compensare FIȘA DE EVALUARE 5

28

Dezvoltați caracteristicile celor două documente tehnologice de asamblare pe baza
cunoștințelor acumulate:
1. Schița de asamblare a unui arbore cotit
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….

2. Schema de asamblare a unui produs
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………..
FIȘA DE EVALUARE 6

29

30
Tema: Asamblări prin presare

1. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, notând cu A, dacă apreciați
afirmația corectă și F, dacă apreciați afirmația incorectă.

A F Asamblarea prin presare este o asamblare nedemontabilă, fixă;
A F Asamblarea se poate face prin presare transversală sau prin presare longitudinală.
A F Asamblarea prin răcire se face prin răcirea piesei exterioare
A F Temperatura de încălzire este dependentă de coeficientul de dilatare termică

2. Se mai numesc asamblări prin fretare, asamblările realizate prin:

a. prin presare transversală pri încălzirea piesei exterioare;
b. presare transversală prin deformare plastică;
c. presare longitudinală;
d. presarea unei piese elastice.

3. Răcirea pieselor cu zăpadă carbonică se facepână la temperatura de:

a. –10°C; b. –70°C ; c. -180°C … –190°C; d. sub 200°C.

4. Pentru ușurarea asamblării prin presare longitudinală se recomandă:

a. Inele de ghidare;
b. dornuri de ghidare;
c. bucșe de ghidare;
d. ungerea suprafețelor.

5. În figura alăturată este reprezentată o asamblare:

a. prin falț; b. prin răsfrângere; c. prin urechi; d; prin nervurare.

6. Completați spațiile libere cu informația corectă:

a. Asamblarea prin presare se obține prin presarea a două piese astfel încât între
acestea să apară ………….de strângere care să ducă la blocarea ……………………

b. Pentru realizarea asamblării prin presare longitudinală, piesa care se presează se
execută cu toleranțe specifice ajustajelor cu ……………….

FIȘA DE EVALUARE 7

31
Tema: Asamblări prin presare

1. Asociați elementelor din coloana „A” reprezentând metode de asamblare prin
deformare plastică, elementele din coloana „B”, reprezentând utilizările practice
ale acestora:

A B
1. Asamblare prin urechi a. Îmbinarea pieselor tubulare între ele sau cu bare
2. Asamblare prin mandrinare b. Îmbinarea pieselor din materiale moi (pe contur
închis)
3. Asamblare prin răsfrângere c. Fixarea arcurilor sau capetelor de benzi
4. Asamblare prin falț d. Asamblarea bucșelor
5. Asamblare prin nervurare e. Îmbinarea materialelor din tablă pentru
recipiente cilindrice
f. Lărgirea radială a țevilor cu pereți subțiri

2. Temperatura la care este încălzită piesa cuprinzătoare este dată de relația:
T= t d + ta + ts (°C).
a. Specificați semnificația termenilor:

ta = ………………………
ts = ……………………….

b. Indicați relația de calcul pentru temperatura necesară dilatării,

td = …………………

3. Indicați metoda de asamblare prin presare reprezentată în figură și identificați
reperele 1 și 2.
…………………………………………………………..
…………………………………………………………..
…………………………………………………………..

4. Indicați câte o aplicație practică a asamblărilor prin:
a. fretare: ……………………………………………………………….
b. presare longitudinală: …………………………………………………..

5. Precizați un avantaj al asamblării prin răcirea piesei cuprinse față de montjul cu
încălzirea piesei cuprinzătoare.
……………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………….

FIȘA DE EVALUARE 8

32
Tema: Asamblari prin lipire

1. Asociați elementele celor două coloane:
A B

2. Completați afirmațiile următoare cu elementele care lipsesc:

a. Lipirea cu rezistență de contact se realizează prin …………………, folosind …………….. al
curentului electric și topirea aliajului de lipit așezat între piesele care se asamblează.
b. Lipirea în băi de săruri este folosită pentru ……………., fiind o metodă care nu
necesită ……….., deoarece compoziția acestor băi asigură decaparea și protecția la încălzire a
suprafețelor lipite
c. Lipirea cu arzătoare cu gaz este folosită la lipirea …………………………….

3. Apreciați ce procedeu de lipire se recomandă pentru realizarea unei conexiuni de circuite
integrate? Dar pentru realizarea unui ansamblu de piese din frigotehnică.
……………………………………………….
……………………………………………….

4. Aliajul monel se folosește pentru lipirea pieselor din ……………

5. Așezați în ordine corectă operațiile tehnologice pentru realizarea unei asamblări prin lipire.
se încălzește ciocanul de lipit;
se ia cu ciocanul una sau două picături de aliaj de lipit sau se pun bucățile de aliaj pe locul
de îmbinare deplasând încet și uniform ciocanul de -a lungul îmbinării;
se cufundă ciocanul în soluție de clorură de zinc și apoi în clorură de amoniu (țipirig);
se acoperă cu strat de flux, folosind un tampon de câlți sau o pensulă de păr;
ciocanul nu se ridică de pe suprafața de lipit până când nu se umple cusătura;
după întărirea aliajului de lipit și răcirea lipiturii se poate spăla cu apă și săpun pentru
îndepărtarea fluxului (numai acolo unde este prevăzut de tehnologie). Dacă a fost folosit flux
protector, această operație nu este necesară.
se ajustează piesele prin pilire, răzuire, netezire abrazivă;

6. Dispozitivul din imagine este utilizat
pentru realizarea unei îmbinări
nedemontabile.
a. Despre ce îmbinare este vorba?
b. Care sunt etapele ce se parcurg pentru
realizarea îmbinării folosind acest
dispozitiv?
……………………………………………..
……………………………………………..
…………………………………………….
c. Precizați semnificația cifrelor 1, 2, 3
………………………………………
………………………………………
………………………………………
FIȘA DE EVALUARE 9

33
Tema: Asamblari prin lipire

1. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, notând cu A, dacă apreciați
afirmația corectă și F, dacă apreciați afirmația incorectă.

A F Aliajul de lipit are temperatură de topire mai mică decât a materialelor de bază;
A F Asamblarea prin lipire nu permite îmbinarea unor materiale diferite.
A F Lipirea moale se mai numește și brazură;
A F Lipirea cu adezivi permite îmbinarea metalului cu porțelanul
A F Pentru lipirea oțelurilor se pot utiliza aliaje pe bază de metale nobile

2. Completați afirmațiile următoare cu informația corectă.

a. Aliajele de lipit moi au la bază, staniu, plumb și ……………
b. La lipirea cu adezivi contactul între piese și substanța de lipit se realizează prin
aderență și …………
c. Fluxurile sunt folosite pentru crearea condițiilor optime …………. a aliajului de lipit, înl-
ăturarea …………………și împiedicarea pătrunderii ………………..în zona lipiturii.

3. Din categoria fluxurilor folosite la lipire fac parte:

a. clorura de amoniu; b. cleiurile; c. chiturile; d. rășinile epoxidice.

4. Pentru lipirea tare, mărcile aliajelor de lipit sunt:
a.Lp 65; b. Am42 Lp; c. Lp 20 Sb; d. Lp 50.

5. Elementul din componența adezivilor care accelerează procesul de solidificare al
acestora este:
a. Materialul de bază; b. solventul; c. materialul de umplutură; d. catalizatorul.

6. Indicați criteriile în funcție de care asamblările prin lipire se împart în lipituri moi
și lipituri tari:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..

7. Realizați asocierile corecte între elementele celor două coloane:

A
B
A. Lipire tare

B. Lipire moale 1. Jgheaburi
2. Lipirea plăcuțelor dure la sculele așchietoare
3. Elementele radiatoarelor
4. Obiecte sanitare
5. Aparate electronice și electrocasnice
6. Flanșe pe țevi FIȘA DE EVALUARE 10

34
Tema: Asamblări prin sudare

1. Identificați și definiți elementele asamblării din
figură.

2. Alegeți reprezentările grafice conform denumirilor date :
a. asamblare de colț,
b. asamblare verticală,
c. asamblare suprapusă .

1. 2. 3.
3. După temperatura la care se realizează asamblarea, procedeele de sudare pot fi prin
……(1)…………………….și prin………(2)…………………

4. Indicați denumirea cusăturii pentru fiecare tip de rost prezentat:

1. 2. 3.

5. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, notând cu A, dacă apreciați afirma-
ția corectă și F, dacă apreciați afirmația incorectă.

A F Arcul electric este alimentat numai în curent alternativ;
A F La sudarea în curent alternativ, se folosesc numai electrozi înveliți;
A F S ursele de curent continuu se mai numesc și generatoare de curent ;
A F Pentru s udarea tablelor în poziție orizontală – electrodul trebuie să fie
în permanență vertical.

6. Dispozitivul din imagine se numește:
a) clește portelectrod b) transformator de sudare
c) ciocanul sudorului d) clemă de contact

1 2
3
FIȘA DE EVALUARE 11

35
Tema: Asamblări prin sudare

1. Indică varianta corectă :
1.1. Metoda de sudare care utilizează electrod fuzibil este:
a) sudarea prin presiune în puncte; b) sudarea prin presiune în linie; c) sudarea cu arc electric;
d) sudarea cu flacără oxigaz.

1.2. Invelisul electrodului are rolul:
a. mărește stabilitatea arcului;
b. încălzește metalul de bază;
c. micșorează timpul de topire;
d. nu dă acces sudorului la metalul încălzit;

1.3. Sursele de curent alternativ sunt:
a. convertizoarele;
b. transformatoarele;
c. redresoarele.

2. Stabilește corespondența dintre elementele celor două coloane :

3. Completează spațiile libere:
3.1. Alegerea sursei de curent se face functie de tipul curentului și …………………….
pieselor de sudat
3.2. Clemele de contact servesc la conducerea curentului de la …………………….
………………. la ………………. sau la piesa de lucru.

4. Menționează:
4.1. Sculele și accesoriile utilizate la sudarea cu arc electric.
…………………………………………………………………………………………..
4.2. Metalele și aliajele care se sudează greu.
…………………………………………………………………………………………………..

5. Indică două tipuri de defecte:

Interioare:……………………………………………………
Exterioare: …………………………………………………….

A B
1. surse de curent continuu
2. surse de curent alternativ
3. defecte exterioare
4. defecte interioare
5. sudare manuală cu arc electric
6. sudare automată sub strat de flux a. electrozi neînveliți
b. incluziuni de gaze
c. transformatoare de sudare
d. scurgeri, cratere
e. convertizoare de sudare
f. electrozi cu înveliș gros FIȘA DE EVALUARE 12

36
Tema : Asamblări nituite

1. Alegeți imaginile niturilor corespunzătoare denumirilor:

a. nit tubular;
b. nit cu cap semirotund;
c. nit cu cap tronconic;
d. nit exploziv;
e. nit cu cap cilindric.

1 2 3

Alegeți varianta corectă:

2. După modul de execuție, nituirea poate fi:

a. la rece sau la cald; b. cu un rând sau cu mai multe rânduri de nituri;
c. manuală sau mecanică; d. prin suprapunere sau cap la cap cu eclise.

3. Lungimea tijei nitului se alege în funcție de:

a. diametrul nitului;
b. grosimea cea mai mare a pieselor;
c. grosimea însumată a pieselor;
d. grosimea însumată a pieselor și diametrul nitului.

4. Pentru nituri cu diametrul de 8 mm, găurile din piesele de asamblat se execută
cu diametrul de:

8,4 mm; b. 8,5 mm; 8,2 mm; 9 mm.

5. Operația de ștemuire se execută în cazul:

a. nituirii pe un singur rând; b.nituirii la rece; c. nituirilor de etanșare; d. nituirilor
speciale.

6. Alegeți din lista prezentată cel puțin 3 materiale folosite la confecționarea nituri-
lor:
OLC 45, OSC 10, 40 MoCr11, OL 34, alamă, RUL 1, OL 37, ARC 13, cupru,
aluminiu (99,5%).

7. Completați următoarea afirmație:
Contracăpuitorul, denumit și …………………………………….servește drept………..
pentru a sprijini capul ………………………………., iar căpuitorul la formarea
capului …………………. al nitului.

FIȘA DE EVALUARE 13

37

Rezolvă sarcinile următoare și compară cu răspunsul corect.. Autoevaluează -te,
conform punctajului acordat. Timp de lucru: 10 minute.
Se acorda 1 punct din oficiu.

1) Identificați elementele nitului reprezentat în figura
următoare: (1 p)

1)………………………….
2)………………………….
3)………………………….

2) Identificați din lista dată, sculele folosite la operația de nituire și notați în
tabelul alăturat.
Lista : șubler, ciocan de lăcătușerie, ciocan de lipit, trăgător, menghină, pilă, căpuitor,
burghiu. (3 p)

3) Indicați rolul căpuitorului?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……
4) Enumerați fazele nituirii manuale, analizând cu
atenție schemele următoare. ( 4 p)

a)…………………………………………………………………………………………………………
b)………………………………………………………………………………………………………..
c)…………………………………………………………………………………………………………
d)…………………………………………………………………………………………………………

MATRICEA
PENTRU
EVALUARE

Nr crt SDV folosit
1.
2.
3.

IT / CD
CD1 CD2 CD3 CD4

IT1  1p

IT2 3p

IT3 1p

IT4 1p 3p
CS%
10% 10% 40% 30%
FIȘA DE AUTOEVALUARE

38

39
Tema: Asamblări prin pene

1.Asamblarea cu pană este îmbinarea demontabilă a două piese cu axa
geometrică ………………….. comună de tip ………………., utilizând organe de mașini numite
pene.

2. Încercuiti A dacă apreciati afirmația corectă și F dacă apreciați afirmația falsă.
A F Penele transversale se constriesc cu conicitate sau înclinare
A F Penele pot avea rol de siguranță a asamblării
A F Pentru confecționarea penelor se folosesc doar oțeluri
A F Asamblările cu pene pot fi cu sau fără prestrângere

3. După rolul funcțional penele pot fi:
a. cu nas și fără nas; b. cu o față înclinată și cu ambele fețe înclinate; c. de fixare, reglare și
ghidare; d. Cu secțiune rotunjită și cu secțiune dreptunghiulară.

4. La montarea penelor cu străngere trebuie ca pana:
a. pana să adere pe fundul canalului în butuc și în arbore și fețele laterale să aibă jocuri
b. pana să adere pe fundul canalului în butuc și și în arbore, fără joc lateral
c. pana să aibă joc pe fundul canalului în butuc, fără joc lateral
d. pana să aibă joc în canalul din arbore și butuc și pe fețele laterale

5. Asociați denumirea corectă cu reprezentarea grafică pentru următoarele tipuri de
asamblări cu pene.
Reprezentarea grafică Denumirea
1

A Asamblare cu pană longitudinală
concavă
2

B Asamblare cu pană

3

C Asamblare cu pană disc

4 D Asamblare cu pană transversală cu
două fețe înclinate FIȘA DE EVALUARE 14

40
Tema: Asamblări cu știfturi

1. Știfturile se utilizează pentru a ………………. a două piese.

2. Realizați conexiunile corecte:

.

3. Bolțurile sunt solicitate la răsucire.
A F

4. Bolțurile se utilizează ca ………………. în articulații.

5. Alegeți denumirea corectă a următoarelor tipuri de bolțuri:

– bolț tubular
– bolț masiv fără cap
– bolț masiv cu cap

Reprezentarea Denumirea
1

A Știft filetat
2

B Știft conic crestat
3

C Știft cilindric neted
D Știft cilindric crestat
Fig a
Fig b
Fig c FIȘA DE EVALUARE 15

41
Tema: Asamblări prin caneluri

1. Precizați forma secțiunii pentru următoarele tipuri de asamblări cu caneluri.

1……………………………….
2. ……………………………..
3. …………………………….

2. Completați afirmațiile următoare cu informația corectă:

a. Asamblările prin caneluri se folosesc pentru a transmite…………..
b. Centrajul interior este cel mai …………. și permite o …………. mare a preciziei cuplajului
c. Din punct de vedere al prelucrării, cele mai economice sunt centrajul …………. și
centrajul ……………….

3. Încercuiti A dacă apreciati afirmația corectă și F dacă apreciați afirmația falsă.

A F Elementele unei asamblări prin caneluri (arborele și butucul) trebuie să aibă
profil identic.
A F Numărul de caneluri variază între z = 4 și z = 20, uniform repartizate.
A F Îmbinările mobile cu caneluri se realizează prin presare la cald sau la rece.
A F Arborii canelați pot avea număr de caneluri mai mic decât butucii

4. Centrajul interior este atunci când contactul de centraj se face:

a. Pe diametrul interior și pe flancurile plinurilor
b. Pe diametrul interior și exterior
c. Pe flancurile plinurilor
d. Pe diametrul interior

5. Precizați modul de verificare a asamblărilor canelate:

a. fixe: ………………………………………………………….
b. mobile: ……………………………………………………….

1
2
3 FIȘA DE EVALUARE 16

42
Tema: Asamblări prin filet

1. Identificați denumirea fiecărui tip de profil din cele prezentate:

a……………………
b……………………
c……………………

2. Alegeți denumirea corectă a fiecărui tip de filet,
având în vedere sensul de înfășurare.

3. Precizați elementele componente ale
asamblării cu filet de mai jos:

1 ……………………….
2 ……………………….
3 ……………………….

4. Indicați câte două materiale din care se execută:

a. șuruburile: ………………………………………………
b. piulițele: …………………………………………………

5. Precizați un element de siguranță pentru asigurarea șurubului într -o asamblare
filetată.
………………………………………………………………………………………………….

Fig a Fig b
Fig c
Fig a
Fig b
FIȘA DE EVALUARE 17

43
SOLUȚIILE FIȘELOR DE EVALUARE
Fev. 1
A.
1. operațiilor, sculelor, minim
2. produs, loc de muncă.
3. îmbinări, operație.
B. F, A, A, A
1-b, 2- a, 3- d
C. F, A, A, A
D. Schema

Fev. 2
A.
1. perspectivă, ortogonală,
asamblare.
2. expunerea grafică, operațiilor de asamblare
3. arabe, cercuri, romane, pătrate.
B. 1-c, 2-d
C. “SDV -uri” – Scule,
dispozitive, verificatoare
D. A, A, F, A
E. Ciclograma

Fev. 3
I.
1. dimensiunile, poziția
reciprocă, desenul de execuție.
2. unitatea de măsură, liniare .
3. nominală
II. 1- a, 2- d, 3- a.
III. F, A, A, F
IV. Rectilinitate – rigla de verificare, cale plan -paralele, reazeme fixe și reglabile,
comparator cu cadran;
Circularitate – micrometrul de interior, șubler de interior și exterior, pasimetrul,
comparator cu cadran, piese tip arbore -alezaj
V.
a. As = Dmax —N
b. Ai= Dmin —N
c. T = Dmax —Dmin
d. T = dmax —dmin
VI.
1.a. N = 50 mm; b. As = 0,040 mm, Ai= 0,010 mm;
c. Dmax = N + As= 50 + 0,040= 50,040 mm; Dmin =N + Ai = 50 + 0,010 = 50,010 mm
T = Dmax – Dmin = 50,040 – 50,010 = 0,030 mm
2. N =50 mm
As = Dmax -N = 50,040 -50 = 0,040 mm
Ai = Dmin – N=50 -50=0
Operația Timp de
execuție Timpul în minute
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
1 15
2 15
3 15
4 15

44
Fev. 4
1. a). Reunire, piesa de baza
b). Operațiilor, produs
c). Operația de asamblare
d). operației de asamblare, regim de lucru
e). fazei tehnologice de asamblare, pregătire
f). Deplasare
2.
Fev. 5
I. 1-a, 2-b, 3- a, 4-c, 5-c.
II. Schema indică tipurile de asamblări în funcție
de condițiile necesare proiectării procesului de
asamblare, precum: programul de producție;
termenele de livrare; condițiile tehnice de
realizare; precizia și rigiditatea produsului; condiții tehnice
speciale necesare procesului de asamblare
– Asamblarea stationară —producție de unicate și serie
mică; – Asamblarea mobilă —producție de serie
mare și masă

Fev. 6
1. Schița de asamblare este un desen în perspectivă sau în proiecție ortogonală,cu elementele
componente ale produsului în poziție de asamblare. Schița de asamblare a arborelui cotit cuprinde
imaginea “explodată” a produsului, toate elementele fiind poziționate, numerotate și grupate în funcție de
tipul acestora (piese finite, unități de asamblare, piese de legătură) și de ordinea asamblării.
2. Schema de asamblare a unui produs este o reprezentare grafică a succesiunii în care sunt montate
componentele unui ansamblu final. Ea este succesiunea naturală și logică a operațiilor de asamblare,
întocmită după o analiză completă a operațiilor de asamblare a grupelor și a subansamblurilor.
Schemele de asamblare se întocmesc, de regulă, atunci când producția este de serie sau de
masă și, prin urmare, asamblarea se realizează simultan, la mai multe locuri de muncă și de către
mai multe echipe. în cazul producției de unicate a unor produse complicate, se întocmește, de
asemenea, schema de asamblare. Procesul tehnologic
de asamblare
Produsul final Piesa de bază Piese finite
Completul
Subansamblul
Ansamblul Operația
Faza
Mânuirea
Mișcarea
Metoda
interschimbabilitatii
totale Metoda
interschimbabilitatii
partiale Metoda
sortarii Metoda
reglarii Metoda
ajustarii
se aplica in productie
de serie mica si unicate se aplica in productie
de serie mare si masa se aplica in productie de
serie mare si masa se aplica in productie
de serie mare si masa se aplica in productie
de serie mica si
unicate
nivelul de pregatire
profesionala poate fi
scazut nivelul de pregatire
profesionala este
ridicat nivelul de pregatire
profesionala este ridicat nivelul de pregatire
profesionala este
ridicat nivelul de pregatire
profesionala poate fi
scazut
la asmblare nu sunt
necesare ajustari la asmblare nu sunt
necesare ajustari la asamblare sunt nece
sare ajustări la asamblare sunt
necesare ajustări la asamblare sunt
necesare ajustări
precizia de prelucrare
este redusa precizia de prelucrare
este ridicata precizia de prelucrare
este medie precizia de prelucrare
este medie precizia de prelucrare
este medie
piesele sunt
interschimbabile piesele sunt
interschimbabile piesele sunt
interschimbabile piesele sunt
interschimbabile piesele nu sunt
interschimbabile
pretul de cost al
pieselor este mediu pretul de cost al
pieselor este ridicat pretul de cost al pieselor
este ridicat pretul de cost al
pieselor este mediu pretul de cost al
pieselor este ridicat
productivitatea muncii
la asamblare este
redusa productivitatea muncii
la asamblare este
ridicata productivitatea muncii
la asamblare este redusa productivitatea
muncii la asamblare
este redusa productivitatea muncii
la asamblare este
ridicata
piesele se executa cu
tolerante medii piesele se executa cu
tolerante mici piesele se executa cu
tolerante mici piesele se executa cu
tolerante largi piesele se executa cu
tolerante largi
timpul necesar
asamblarii este mare timpul necesar
asamblarii este mic timpul necesar
asamblarii este mare timpul necesar
asamblarii este mare timpul necesar
asamblarii este mare
nu se utilizeaza
elemente de
compensare nu se utilizeaza
elemente de
compensare nu se utilizeaza elemente
de compensare se utilizeaza
compensator se utilizeaza element
de compensare

45
Fev. 7
1. A ; A; F; A ;
2- a, 3- b, 4-d, 5-b.
6. a. forțe, mișcărilor relative; b. strangere.

Fev. 8
1. 1 – c; 2 – f; 3 – b; 4 – e; 5 – a.
2. t a = temp. mediului de lucru
ts = temp. de siguranță care ține cont de pierderile în timpul transportului de la
locul de încălzire la locul asamblării. t s = 20 °C.
b. td = S/(αidi) (șC)
3. Presare transversală prin încălzirea piesei cuprinzătoare. 1 -piesa cuprinzătoare; 2 -piesa
cuprinsă.
4. a. fretare:bandajele roților vagoanelor, butucul pe arbore
b. presare longitudinală: bucșe, rulmenți
5. Nu se modifică structura și calitățile fizico -chimice ale materialului
Timpul de răcire este mai mic decât cel necesar încălzirii
Asamblarea bucșelor și cămășilor cilindrilor se poate face fără deformare.

Fev. 9
1. a-2; b-1; c-3
2. a. încălzirea locală, efectul termic; b. aliaje greu fuzibile, fluxuri; c. în locuri greu accesibile.
3. – Circuite integrate -lipire moale; Frigotehnie -lipire tare
4. Aliajul monel se folosește pentru lipirea pieselor din fontă
5. , , , , , , .
6. a. Lipire prin rezistență de contact
b. Încălzirea locală folosind efectul termic
Topirea aliajului de lipit între piese
Presarea pieselor
c. 1 și 2 electrozi de cărbune; 3 – piesele de lipit

Fev. 10
1. A, F, F, A, A
2. a-zinc; b – absorbție c- de aderență, oxizilor și impurităților, gazelor
3- a; 4– b; 5– d
6. a) rezistența mecanică a lipiturii și a materialului pieselor lipite;
b) rezistența mecanică a materialului lipit;
c) temperatura de topire a materialului topit;
d) rezistența mecanică și temperatura de topire a aliajului de lipit.
7. A– 2, 3, 6
B– 1, 4, 5

Fev. 11
1. 1-metal de bază; 2 -cusătură; 3 -zonă influențată termic
Metalul supus sudării se numește metal de bază (MB) , iar cel introdus suplimentar se numește
metal de adaos (MA). La locul îmbinării, prin solidificarea metalului topit se obține cusătura de
sudură (CS).
2. a –3, b —1, c—2.
3. 1– topire, 2 –presiune.
4. 1– sudură în X, 2 –sudură pe muchie, 3 —sudură în Y.
5. F, A, A, F
6– d

46
Fev. 12
1. 1.1– c, 1.2– a; 1.3– b
2. 1-e, 2– c, 3– d, 4– b, 5– f, 6– a
3. 3.1 – grosimea, 3.2 – sursă, masă
4. 4.1 -clește portelectrod, clema de contact, ustensilele sudorului: ciocan, perie de sârmă, daltă,
mască de sudare, cabluri; 4.2 – Metale cu conținut ridicat în carbon, metale înalt aliate, aluminiul
turnat
5. Interioare – incluziuni de gaze sau zgură, fisuri, lipsă de pătrundere, lipsă de topire, defecte de
structură; Exterioare – cratere, scurgeri, revărsări, arderi, pori, fisuri

Fev. 13
1. a– 2, b– 1, d– 3
2– a, 3– d, 4– b, 5– c,
6– OL 34, alamă, aluminiu
7. Contracăpuitorul, denumit și contrabuterolă servește drept suport pentru a sprijini capul inițial
iar căpuitorul la formarea capului de închidere al nitului.

Fișă de autoevaluare
1. 1) tija nit, 2) cap inițial, 3) cap de închidere
2. Ciocan de lăcătușerie, trăgător, căpuitor
3. Căpuitorul are rolul de a forma capul de închidere al nitului
4. a- apropierea tablelor cu trăgătorul; b – refularea capului de închidere; c – formarea capului de
închidere cu ciocanul; formarea capului de închidere cu căpuitorul.

Fev. 14
1- longitudinală, arbore – butuc
2 – A, A, F, A
3- c, 4– a
5. 1– c, 2– a, 3– b

Fev. 15
1- fixa poziția relativă,
2. 1 – C, 2 – D, 3 – B.
3- F
4- elemente de legătură
5. bolț tubular – (a), bolț masiv fără cap – (c), bolț masiv cu cap – (b)

Fev. 16
1. 1-trapezoidală, 2. în evolventă, 3. dreptunghiulară
2. a. momente de torsiune mari; b. precis, durată c. exterior, lateral.
3 – A, A, F, F
4- d
5 – la asamblările fixe se verifică bîtaia acestora
-la asamblările mobile se verifică excentricitatea și oscilațiile.
Fev. 17
1. 1-trapezoidal, 2. rotund, 3. pătrat
2. a– spre dreapta, b – spre stânga
3. 1– șurub, 2 – piuliță, 3 – șaibă
4. a- OL 37, OL 50, OLC 45, 41VMoCr17, 10 NiCr180
b– OLP20, OL37, OL50, OLC45, bronz, fontă
5. contrapiuliță, șaibă Grower, piulițe cu dinți, șaibe elastice, cuie spintecate, sârmă răsucită,
deformare plastică, lipire cu adezivi, sudare

47

48

I. Completați spațiile libere cu termenii potriviți

Fișele tehnologice conțin ………………………. procesului tehnologic de asamblare și
datele principale pentru efectuarea ………………………………..
Prin metoda interschimbabilității totale nu este necesară …………………………………
sau …………………………… prealabilă a pieselor.

II. Încercuiți litera A dacă considerați că afirmația este adevărată și F dacă considerați
că nu este adevărată.
A F Materialul suplimentar introdus în zona îmbinării sudate se numește material de
adaos;
A F La sudarea tablelor în poziție orizontală electrodul trebuie ținut perpendicular pe
piese,
A F Lipirea se realizează fără material de adaos;
A F Penele longitudinale au axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor ce
se asamblează.

III. Priviți cu atenție sculele din figură și scrieți în dreptul fiecărei grupe pentru ce fel de
asamblare le folosim:

a)……………………..

c) ……………………………………………

b) …………………………..

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 1

49
Tema: Asamblari nedemontabile

I. Alegeți varianta corectă:
1. Aliajele de lipit tari au în compozitia lor:
a) Cu+Ni; b) Cu+Zn; c) Cu+Sn; d) Cu+Pb .

2. Dacă pentru a nitui două table se folosesc nituri cu diametrul tijei de 8 mm, găurile
vor avea diametrul de:
a) 8,1 mm; b) 8,2 mm; c) 8,5 mm d) 9 mm.

3. Presarea longitudinală se poate realiza:
a) prin introducerea forțată a piesei interioare în cea exterioară; b) prin încălzirea piesei
exterioare;
c) prin răcirea piesei interioare; d) prin deformare plastică.

4. În cazul asamblărilor nituite de etanșare se realizează suplimentar operația de:
a) mandrinare; b) nervurare; c) răsfrângere; d) ștemuire.

II. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, notând cu A, dacă apre-
ciați afirmația corectă și F, dacă apreciați afirmația incorectă.
a. Asamblarea prin presare este o asamblare nedemontabilă, fixă;
b. Rostul de sudură este definit ca fiind spațiul dintre electrod și piesele de sudat;
c. Ca aliaje de lipit se folosesc metale cu punct de topire mai ridicat decât al metalului
de bază;
d. Fălțuirea este o operație de asamblare prin deformare plastică;
e. Sudabilitatea metalelor este influențată de conținutul în carbon și în elemente de alie-
re.

III. Precizați informația corectă care completează spațiile libere:
Aliajul monel se foloseste pentru lipirea pieselor din ……………
Asamblările realizate prin deplasarea radială a suprafețelor de contact ca rezultat al
dilatării piesei cuprinzătoare încălzite sau contracției piesei cuprinse răcite se mai
numesc asamblări………….

IV. Răspundeți următoarelor cerințe:

1. Apreciați ce procedeu de lipire se recomandă pentru:
– realizarea unei conexiuni de circuite integrate ………………………….
– realizarea unui ansamblu de piese din frigotehnică ……………………………

2. Clasificați asamblările nituite după destinație, indicând câte o aplicație practică a
acestora

3. Indicați două avantaje ale asamblărilor nituite comparativ cu asamblările sudate .

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 2

50
Tema: Asamblari nedemontabile

I. Să se completeze, în mod corespunzător, spațiile punctate cu noțiunile specifice:

1. Nituirea este operația tehnologică de asamblare……………….., cu ajutorul unor organe
de mașini numite ……………………
2. Sudarea este operația de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese ………,
cu sau fără ……………………………….., prin topire sau prin……………… .
3. Lipirea este operația de îmbinare a două sau mai multe piese, confecționate din
același metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui material de adaos cu
temperatura de topire ………………………decât a materialului pieselor de îmbinat.

II. Alegeți răspunsul corect prin încercuirea punctului corespunzător:

1. Care dintre modalitățile de asamblare următoare oferă rezistență mecanică mai bună
a) lipirea; b) sudarea; c) nituirea; d) fălțuirea.

2. Care dintre metalele și aliajele de mai jos sunt cu sudabilitate bună necondiționată
(perfect sudabile):
a) oțelurile carbon obișnuite; b) oțelurile carbn de calitate; c) oțelurile slab aliate;
d) aliajele de aluminiu.

3. Cordonul de sudură se formează prin solidificarea:
a) metalului de bază; b) metalului de adaos;
c) amestecului dintre metalul de bază și metalul de adaos

4. Rostul de sudare este determinat de spațiul dintre:
a) metalul de bază și electrod; b) elementele îmbinării.

5. Materialele de lipit nemetalice se mai numesc:
a) paste de lipit; b) cleiuri de lipit; c) adezivi.

6. Aliajele de lipit tari au în compoziția lor:
a) Cu+Ni; b) Cu+Zn; c) Cu+Zn+Ag.

7. Mărcile de aliaje de lipit Lp 30, Lp40 se referă la:
a) aliaje de lipit tari; b) aliaje de lipit moi.

8. Nituirea este operația tehnologică de realizare a :
a. îmbinărilor demontabile; b. unui alezaj într -un material plin;
c. îmbinărilor nedemontabile

9. Niturile speciale sunt :
a.explozibile; b.din alamă; c.cu cap tronconic

10. Îmbinările nituite se clasifică după destinație în :
a.nituire prin suprapunere; b.nituire de rezistență -etanșare;
c. cu un singur rând de nituri TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 3

51

III. Apreciați care dintre afirmațiile de mai jos sunt adevărate (A) și care sunt false (F).

A F La lipirea cu adezivi este necesară asperizarea suprafețelor;
A F Sudabilitatea metalelor și aliajelor este o proprietate mecanică;
A F Tensiunile interne se elimină prin aplicarea tratamentului termic de recoacere de
normalizare;
A F Mandrinarea este o operație de găurire;
A F Presarea prin încălzirea piesei cuprinzătoare se mai numește fretare.

IV.

a. Identificați niturile ilustrate în figură:

b. Identificați rosturile, reprezentate în figură:

52
Tema: Asamblari nedemontabile

I. Încercuiți răspunsurile corecte
1. Eliminați afirmațiile care nu sunt adevărate:
a. Asamblarea este o operație de reunire a elementelor unui sistem tehnic;
b. La asamblare se respectă o succesiune bine determinată;
c. Rezultatul fizic al operației de asamblare poartă numele de piesă finită.

2. Avem asamblare nedemontabilă atunci când:
a. Demontarea se realizează fără deteriorarea cel puțin a unui element al asamblării;
b. Demontarea se realizează prin deteriorarea cel puțin a unui element al asamblării;
c. Asamblarea nu se mai poate demonta.

3. Dezavantajele asamblărilor nituite sunt:
a. Prezintă siguranță în exploatare, superioară asamblărilor sudate;
b. Se pot îmbina piese din materiale nesudabile;
c. Au un consum mare de material și manoperă.

4. Care din următoarele expresii nu sunt elemente ale sudării?
a. Rostul; b. Materialul de bază; c. Materialul de adaos; d. Material de
umplutură; e. Cordonul de sudură

5. Ruperea fragilă este ruperea fără deformare plastică a îmbinarii sudate, produsă la
solicitări mecanice, cu valori chiar sub limita admisă. La ce fel de solicitari sunt supuse
cordoanele de sudură?
a. Întindere; b. Forfecare; c. Răsucire; d. Încovoiere

II. Completați spațiile goale
Lipirea este operația de îmbinare a două sau mai multe piese, confecționate din
același …..(1)…… sau din materiale …..(2)………..cu ajutorul unui material de adaos cu
temperatura de topire ………….(3)…………..decât a materialului pieselor de îmbinat.
Nitul este un organ de mașină prevăzut cu (4) ……..și (5)……, plină, tubulară sau cu
gaură pentru explozibil.

III. Realizați asocierea corectă între elementele coloanei A si elementele
coloanei B

A B
1) Electrod a) Materialul din care sunt executate piesele ce vor fi
îmbinate
2) Nit b) Material de adaos
3) Sudabilitate c) Se folosește la nituire
4) Eclisă d) Prevăzut cu cap inițial și tijă cilindrică
5) Material de
bază e) Proprietatea materialelor de a putea fi sudate TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 4

53
Tema: Asamblari demontabile

I. Completații spațiile punctate cu noțiunile corespunzătoare:

1. Asamblarea cu pană este îmbinarea demontabilă a două piese cu axa
geometrică ………………….. comună de tip ………………., utilizând organe de mașini numite
pene.
2. La asamblările prin caneluri centrajul interior este cel mai …………. și permite o ………….
mare a preciziei cuplajului
3. Arcurile sunt organe de mașini utilizate la realizarea asamblărilor………….., fiind
caracterizate prin capacitate mare de deformație elastică și posibilitatea acumulării
de ……………. sub acțiunea sarcinilor.

II. Alegeți varianata corectă:

1. La montarea penelor cu străngere trebuie ca pana:
a. pana să adere pe fundul canalului în butuc și în arbore și fețele laterale să aibă jocuri
b.pana să adere pe fundul canalului în butuc și și în arbore, fără joc lateral
c. pana să aibă joc pe fundul canalului în butuc, fără joc lateral
d. pana să aibă joc în canalul din arbore și butuc și pe fețele laterale
2. După rolul funcțional, șuruburile pot fi:
a. cu pas normal și cu pas fin; b. de fixare, reglare, mișcare, măsurare și speciale; c. cu
un început sau mai multe începuturi; d. Cu cap hexagonal, pentru șurubelniță obișnuită,
sau șurubelniță specială.
3. Șaibele plate au rolul de a:
a. menține forțele de frecare din filet; b. a împiedica autodesfacerea; c. a micșora pre-
siunea de contact; a transmite forțe de strângere.
4. Oțelul fosforos, bronzurile sau fontele antifricțiune sunt materiale utilizate la
confecționarea:
a. șuruburilor; b. piulițelor; c. penelor; d. bolțurilor.
5. Bolțurile de siguranță se folosesc pentru:
a. Realizarea unei articulații; b. asigurarea poziției relative precise; c. împiedicarea rotirii
sau deplasării axiale; d. asigurarea elementelor unui subansamblu contra solicitărilor.
6. Pentru o bună centrare în cazul fixării cuplajelor sau pinioanelor pe arbore se re-
comandă:
a. asamblările pe con; b. asamblările cu pene și știfturi; c. asamblările elastice; asam-
blările prin filet.

III. Încercuiti A dacă apreciati afirmația corectă și F dacă apreciați afirmația falsă.

A F Elementele unei asamblări prin caneluri (arborele și butucul) trebuie să aibă profil
identic;
A F Arcurile în foi nu sunt făcute pentru a prelua forțe mari;
A F Bolțurile și știfturile longitudinale se montează paralel cu axa comună a pieselor;
A F Arborii canelați pot avea număr de caneluri mai mic decât butucii;
A F Penele transversale se constriesc cu conicitate sau înclinare
A F Penele pot avea rol de siguranță a asamblării
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 5

54

IV. Asamblările prin filet sunt cele mai des întâlnite în sistemele tehnice. Rezolvați
următoarele cerințe:
1. Clasificați șuruburile după rolul funcțional
a. ……………………………………………. d. …………………………………………………
b. ……………………………………………. e. …………………………………………………
c. ……………………………………………
2. Indicați două tipuri de șuruburi speciale
……………………………………………………………………………………………
3. Specificați două metode de asigurare împotriva autodesfacerii asamblărilor prin filet:
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..

55

Alegeți varianta corectă:

1. Totalitatea activităților desfășurate de o societate comercială în scopul transformării
materiei prime și semifabricate în produse finite se numește:
a. proces tehnologic; b. operație tehnologică; c. proces de producție
2. Semifabricatul este:
a. un material care se folosește în forma în care se găsește în natură
b. o bucată de material sau o piesă brută care a suferit o serie de prelucrări mecanice sau
termice, dar necesita în continuare alte prelucrări pentru a deveni piesă finită.
c. produsul în faza de livrare către beneficiar
3. Proprietatea metalelor și aliajelor de a se topi (de a trece din stare solidă în stare lichidă
sub influența căldurii) se numește:
a. sudabilitate; b. forjabilitate; c. fuzibilitate; d. ductilitate.

4. Realizați conexiunile corecte între elementele celor două coloane:
A B
a. Mașini 1. Mandrina, menghina
b. Mecanisme 2. Șurub, arbore, roată de lanț, nit, pană
c. Dispozitive 3. Strung, pompă, motor
d. Organe de mașini 4. Șubler, micrometru, calibre, cale plan -paralele, echer
f. Instrumente de măsură 6. Burghiu, tarod, filieră
7. Transmisia prin curea, transmisia cu roți dințate
5. Stabiliți valoarea de adevăr a afirmațiilor următoare, încercuind A, dacă apreciați
afirmația corectă și F, dacă apreciați afirmația falsă:

A F Nituirea este operația tehnologică de prelucrare a unei piese
A F Sudarea este o operația tehnologică de asamblare nedemontabilă a două sau mai mai
multe piese.
A F Prin alezaj se înțelege o suprafață cilindrică exterioară.
A F Pe desenul de execuție al unei piese sunt înscrise dimensiunile nominale
A F Plasticitatea este proprietatea corpurilor de a -și modifica forma sub acțiunea unei forțe
exterioare (relativ mare) și de a rămâne deformate permanent și după încetarea acțiunii
forței.
A F La asamblarea prin lipire, aliajul de lipit are temperatura de topire mai mare decât a pieselor
de bază

6. Definiți noțiunea de asamblare
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………
7. Precizați care este criteriul care stă la baza clasificării asamblărilor mecanice în asamblări
demontabile și nedemontabile. Indicați câte trei tipuri de asamblări demontabile și nedemontabile.
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………………………………………………………………
8. Indicați elementele componente ale unei asamblări prin filet:
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 6

56

TevS 1
I. 1 operațiile, asamblării
2. selecționarea, ajustarea
II. 1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F.
III. 1 Pentru asamblări nituite, 2 pentru asamblări lipite, 3 pentru asamblări filetate

TevS 2
I. 1-b, 2 – c, 3 – a, 4-d.
II. a- A, b-F, c-F, d-A, e-A.
III. fontă , fretate
IV.
1. realizarea unei conexiuni de circuite integrate – lipire moale
realizarea unui ansamblu de piese din frigotehnică – lipire tare
2. de rezistență – în construcții metalice —poduri, turnuri, ferme, stâlpi etc.
de etanșare – rezervoare de depozitare
de rezistență și etanșare – ambarcațiuni, recipienți sub presiune, fuzelajele avioanelor
3. Indicați două avantaje ale asamblărilor nituite comparativ cu asamblările sudate .
– siguranță în exploatare, rezistență la sarcini dinamice după direcții variabile

TevS 3
I. 1. nedemontabilă, nituri
2. metalice, material de adaos, presiune
3. mai mică
II. 1-b, 2– a, 3– c, 4-b, 5-c, 6-b, 7– b, 8– c, 9 – a, 10 – b.
III. A, F, A, F, A
IV. 1– cu tijă semitubulară, tubulară, plină și cap cilindric, cap tronconic, cap înecat, cap
semiînecat, cap semirotund semiînecat, cap semirotund
2– I, V, Y, X, U, 1/2V, 1/2Y, 1/2U, K.

TevS 4
I. 1-c, 2– b, 3 – c, 4– d, 5– b,
II. (1)-metal, (2) – diferite, (3) – mai mică, (4) – cap inițial, (5) – tijă
III. 1-b, 2– d, 3– e, 4-c, 5– a.

TevS 5
I. 1. longitudinală, arbore -alezaj, 2. precis, durată, 3. elastice, energie
II. 1-a, 2 – b, 3 -c, 4-b, 5-d, 6-a.
III. A, F, A, F, A, A
IV. 1. a -șuruburi de strângere (de fixare și închidere etanșă -dopuri)
b- de reglaj – pentru fixarea poziției relative și eliminarea jocurilor;
c- de transmitere a mișcării —transformarea mișcării de rotație în mișcare de
translație SOLUȚIILE TESTELOR DE EVALUARE SUMATIVĂ

57

d- pentru măsurare
e– speciale

2. Șuruburi speciale: pentru fundații, pentru lemn, articulate, autofiletante,

3. contrapiulița, piuliță elastică, pilița și șurubul cu dinți, pilițe și șuruburi cu inserții
elastice, cuie spintecate sau sârme răsucite, deformare plastică locală sau sudare,
lichide plastice.

TevS 6

1 – a, 2 – b, 3– c.
4. a– 3, b– 7, c– 1, d– 2, f– 4
5. F, A, F, A, A, F

6. Asamblarea este operația de reunire într -o succesiune bine determinată a elementelor
unui sistem tehnic, în scopul îndeplinirii cerințelor tehnologice impuse.

7. Criteriul este posibilitatea montării și demontării repetate fără sau cu posibilitatea
deteriorărării elementelor asamblate sau organelor de asamblare.

– asamblări demontabile: prin pene și știfturi, cu caneluri, prin bolțuri, prin con, cu
elemente elastice, prin filet
– nedemontabile: prin presare, lipire, sudare, nituire

8. Indicați elementele componente ale unei asamblări prin filet:
1- șurub
2– piliță
3– șaibă
4, 5– piese

58

Subiectul I (30p) – 5×6= 30 puncte

a. asamblare nituită ; b. asamblare filetată; c. asamblare sudată ; d.asamblare cu bolț;
e. asamblare cu pană ; d. asamblare canelată.
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p.
Subiectul II (40 p distribuite astfel)

1. 4×5 =20 puncte
c – d – b -a

2. 4 x5 = 20 puncte
trăgător, ciocan, căpuitor; contracăpuitor;
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p.

Subiectul III (20p) – 4×5 = 20 puncte
1- electrod învelit ; 2 – portelectrod; 3 – cabluri de sudură ; 4 – sursa de curent; 5 – clema de
masă
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p.

Notă : 10 puncte se acordă din oficiu.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Test de evaluare inițială

59

Ionescu Mihaela -Gabriela, Manole Maria ș.a – Asamblări mecanice, Manual pentru
clasa a XI -a, Editura Akademos Art, București, 2007

Noia Ruxandra, Țenescu Liliana, ș.a – Organe de mașini și mecanisme, Manual
pentru clasa a XI -a, Editura SIGMA, București, 2002

Mărginean Carmen , ș.a – Asamblări mecanice, Auxiliar curricular pentru ciclul
superior al liceului, profil tehnic, 2006

Mărginean, V., Chiriac, V., Oprean, I., Tănase, G, Iatan, R., Teodorescu, D. – Utilajul
și tehnologia meseriei lăcătuș pentru construcții mecanice,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993.

Zgura, Gh. și colab., Utilajul și tehnologia lucrărilor mecanice, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1980.

Neacșu, I, Stoica, A, ș.a. – Ghid general de evaluare și examinare, Editura Aramis,
București 1998.

Ciocîrlea -Vasilescu, A., Constatntin, M – Asamblarea întreținerea și repararea
mașinilor și instalațiilor , Editura ALL, București, 2 002.