Structura organizatorică și marketing în administrația publică Studiu de caz Primăria Comuna Popești [600474]
Structura organizatorică și marketing în administrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. ec. DAVID KATALIN GABRIELA
Absolvent: [anonimizat]2017 –
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARA D
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE,
INFORMATICĂ ȘI INGINERIE
SPECIALIZAREA: MARKETING
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
2
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI MARKETING ÎN
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
STUDIU DE CAZ – PRIMĂRIA COMUNA POPEȘTI
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. ec. DAVID KATALIN GABRIELA
Absolvent: [anonimizat]2017 – UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE,
INFORMATICĂ ȘI INGINERIE
SPECIALIZAREA: MARKETING
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
3
CUPRINS
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
LISTA IMAGINILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
LISTA GRAFICELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
CAPITOLUL I . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ………………………….. ………………………….. . 7
1.1.ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONAREA ÎNTREPRINDERILOR ………………………….. ………….. 7
1.2. STRUCTURA ÎNTREPRINDERII ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
1.2.1.Structura organizatorică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
1.2.2. Structura socio -culturală a întreprinderii ………………………….. ………………………….. ……… 10
1.3.1. Tipologia organizării în adminsitrația publică ………………………….. ………………………….. . 12
1.3.2.Structura organizatorică în administrație publică ………………………….. ……………………….. 13
1.3.3. Documentele de formalizare a structurii organizatorice ………………………….. ……………… 14
CAPITOLUL II . MARKETING ÎN ADMINST RAȚIA PUBLICĂ ………………………….. ……….. 15
2.1. COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ ……………………….. 15
2.1.1. Comunicarea – delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.1.2. Co municarea de marketing – delimitări conceptuale ………………………….. ………………….. 15
2.1.3. Comunicarea în adminstrația publică ………………………….. ………………………….. …………… 15
2.2. POLITICA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ ………………………….. …….. 16
2.3. Mixul de marketing în administrația publică ………………………….. ………………………….. ………. 17
CAPITOLUL III . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI MARKETING Î N
ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ – STUDIU DE CAZ – PRIMĂRIA COMUNA POPEȘTI ……. 22
3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMĂRIEI COMUNA POPEȘTI ………………………….. 22
3.1.1 Amplasarea și structura adminstrativ -teritorial a Comunei Popești ………………………….. .. 22
3.1.2. Prezentarea generală a Primăriei Comuna Popești ………………………….. …………………….. 23
3.2. SRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PRIMĂRIEI COMUNA POPEȘTI …………………….. 23
3.3. Analiza activității de marketing în cadrul primăriei comunei Pop ești ………………………….. …. 26
3.3.1. Analiza macromediului Primăriei Comuna Popești ………………………….. ……………………. 26
3.3.1.1. Mediul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26
3.3.1.2. Mediul demografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
3.3.1.3. Mediul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
3.3.1.4. Mediul socio -cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31
3.3.2. Analiza SWOT – piatra de temelie a activității de marketing în cadrul primăriei
Comunei Popești ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 32
3.4. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI
POPEȘTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
3.4.1. Analiza politicii de marketing public în cadrul Primăriei Comunei Popești ………………. 37
3.4.2. Mixul de marketing în cadrul Primăriei Comunei Popești ………………………….. ………….. 38
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 48
PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
WEBOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 50
ANEXA NR.1 -REGULAMENT APARATURA PROPRIE DE FUNCȚIONARE ………………. 51
ANEXA NR.2 -STATELE DE FUNCȚII PRIMĂRIA COMUNA POPEȘTI ………………………. 52
ANEXA NR.3 -FIȘA POSTULUI – REFERENT RELAȚII CU PUBLICUL ………………………. 53
ANEXA NR 4 -MATERIAL PUBLICITAR ………………………….. ………………………….. ……………… 54
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
4 LISTA FIGURILOR
Nr.
crt. Nr.
Fig. TITLUL FIGURILOR Sursa Pag.
1. 1.1. Cerințele principale ale organizării
întreprinderilor adaptare autor după Remeș, C. 7
2. 1.2. Structura generală a întreprinderii adaptare autor după Remeș, C . 8
3. 1.3. Structura generală a întreprinderii adaptare autor după Remeș , C. 9
4. 1.4 Nivelele piramidei ierarhice a structurii
funcționale a întreprinderii adaptare autor după Remeș, C.
10
5. 1.5 Imaginea globală a întreprinderii adaptare autor 11
6. 1.6 Forme de organizare în adminsitrație
publică autor 12
7. 1.7 Componen tele structurii organizatorice în
administrația publică adaptare autor 13
8. 2.1 Procesul comunicațional bilateral în
administrația publică adaptare autor 16
9. 2.2 Componentele politicii de marketing în
administrația publică autor 17
10. 2.3 Component ele mixului de marketing în
sectorul public adaptare autor după Kotler, Ph.,
Lee, N., Marketing în sectorul
public, Editura, Meteor Press,
București, 2008 17
11. 2.4 Mixul de marketing în sectorul privat adaptare autor după A.Payne –
The Essence of Servi ces
Marketing, Prentice Hall,
NewYork, 1993 20
12. 3.1 Serviciile în cadrul Primăriei Comuna
Popești autor pe baza datelor interne 25
13. 3.2 Compartimentele în cadrul Primăriei
Comuna Popești
autor pe baza datelor interne 25
14. 3.3 Birourile în ca drul Primăriei Comuna
Popești autor pe baza datelor interne 26
15. 3.4 Politica de marketing al Primăriei Comunei
Popești autor 38
16. 3.5 Componentele mixului de marketing în
cadrul Primăriei Comuna Popești
adaptare autor 39
17. 3.6 Produsul în cadr ul Primăriei Comuna
Popești
adaptare autor 40
18. 3.7 Obiectivele activității de promovare autor 44
19. 3.8 Instrumentele de promovare utilizate în
cadrul Primăriei Comuna Popești autor 45
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
5 LISTA TABELELOR
Nr.
crt. Nr.
tb. TITLUL TABELELOR Sursa Pag.
1. 3.1 ANALIZA SWOT – Dezvoltarea și
reabilitarea infrastructurii
prelucrare autor – Plan stategic
de dezvoltare Comuna Popești
– 2013 -2018 32
2. 3.2 ANALIZA SWOT – Agricultură si
silvicultură
prelucrare autor – Plan stategic
de dezvoltare Comuna Popești
– 2013 -2018 33
3. 3.3 ANALIZA SWOT – Mediul economic,
industrie și servicii
prelucrare autor – Plan stategic
de dezvoltare Comuna Popești
– 2013 -2018 34
4. 3.4 ANALIZA SWOT – Mediu și amenajare
spații verzi
prelucrare autor – Plan stategic
de dezvoltare Comuna Popești
– 2013 -2018 35
5. 3.5 ANALIZA SWOT – Asistență socială,
sănătate, educație, cultură, artă, sport
prelucrare autor – Plan stategic
de dezvoltare Comuna Popești
– 2013 -2018 36
6. 3.6 ANALIZA SWOT cadru instituțional,
comunicare ș i informare
prelucrare autor – Plan stategic
de dezvoltare Comuna Popești
– 2013 -2018 37
7. 3.7 Serviciile oferite sub forma produsului public prelucrea autor pe baza
informațiilor interne 41
LISTA IMAGINILOR
Nr.
crt. Nr.
img. TITLUL IMAGINILOR Sursa Pag.
1. 3.1 Harta adminstrativă Comuna Popești Plan strategic de dezvoltare Comuna
Popești 22
2. 3.2 Clădirea Primăriei Comuna Popești autor 23
3. 3.3 Organigrama Primăria Comuna Popești internă 24
LISTA GRAFICELOR
Nr.
crt. Nr.
gr. TITLUL GRAFICE LOR Sursa Pag.
1. 3.1 Componența etnică a comunei Popești https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_
Pope%C8%99ti,_Bihor 27
2. 3.2 Componența confesională a
populației comunei Popești https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_
Pope%C8%99ti,_Bihor 28
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
6 INTRODUCERE
Organizarea structurală este esențială în o rice întreprindere sau instituție , în vederea
atingerii scopului p entru care a fost creată , urmărind funcționarea, supraviețuirea și dezvoltarea sa,
având diverse scopuri și obiective. În vederea realizării acestora întreprinderea sau organizația
trebuie să desfășoare o activitate eficientă, care impune o permanentă ad aptare, restructurare și
definire a tuturor elementelor care o compun în procesul de organizare.
Notorietatea organizațiilor, indiferent de forma lor de organizare este un principiu decisiv
în atragerea publicului țintă , iar strategia de marketing pe car e o aplică în promovarea imaginii
globale este esențială în construirea unei imagi ni de renume în ochii publicului .
Construirea profesionistă a imaginii unei întreprinderi sau organizații presupune un set
coerent de activități, organizate în timp, cu obiec tive asociate fiecărei etape, modalități de evaluare
și costuri. Acestea pot fi incluse într -un plan de com unicații de marketing, realizat înclusiv în relația
cu publicul, care să conțină obiective de comunicare și poziționare, categorii de consumatori țin tă,
obiective de acțiune, strategie de media și buget. Orice activitate de marketing cuprinde și
promovarea de propria imagine: vinde speranțe, idei, sentimente, valoare.
Marketingul în administrația public ă, ca o funcț iune organiza țional ă și un proces de
creare, comunicar e și furnizare a unor servicii publice pentru public și clien ți include și
manage mentul relațiilor cu aceș tia în folosul organizaț iei și publicului , punând accent pe cetățeanul
și toate centrate pe produsele ș i serviciile existente, la o nouă viziune, bazat ă pe nevoile
consumatorilor ca cetățeni. Marketingul în administra ția public ă este o noțiune care vizează
concepte, principii, metode ș i tehnici pentru înțelegerea și perfec ționarea activit ăților de marketing
și de execu ție din institu țiile publice și a comportamentului de marketing al func ționarilor publici
permanen ți sau ale și din sectorul public. Marketingul public apare ca o funcț ie a managementului
din organizațiile publice conceput în birourile lor și implementat de func ționarii pub lici.
Am ales această temă în calitate de fost consilier personal al primarului Comunei Popești și
actualmente deținând funcția de Referent în cadrul Compartimentului Relații cu Publicul .
Obiectivele lucrării de licență vizează prezentarea structurii organ izatorice și ale
particularitățiilor marketingului în administrația publică prin exemplificarea bunelor practici în
cadrul Primăriei Comuna Popești.
Scopul lucrării de licență este analiza și prezentarea structurii organizatorice și a strategiei
de comuni care în cadrul marketingului administrației publice, în relațiile directe cu publicul și
studiul dezvoltării, promovării și monitor izării imaginii globale, fiind considerat un exemplu de
bune practici și demn de prezentare ca un fenomen de marketing aplica t în administrația publică .
Actualitatea temei constă în necesitatea permanentă de formare profesională, bazată pe
dezvoltarea abilităților de comunicare în relațiile directe cu publicul și este destinată tutror celor
carea activează în domeniul administra ției publice și o relație de comunicarea directă cu aceștia.
Lucrarea mea de licență este structurată pe trei capitole, în partea teoretică am tratat
organizarea și structura organizatorică, comunicarea în general și particularităț iile comunicării în
admi nistrația publică, marketingul în administrația publică în scop promoțional, în viziunea
dezvoltării și consolidării imaginii globale ale instituților publice. În cadrul studiului de caz am
prezentat Primăria comunei Popești, și am efectuat o analiză a act ivității de comunicare de
marketing desfășurat ă de către personalul aceste ia în relația cu publicul în vedere a dezvoltării și
promovării imagin ii globale, atât de necesar ă în mediul în care activează.
Cu recunoștință corpului academic al Universității de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad,
Facultatea de Științe Economice , Informatică și Inginerie și coordonatorului științific, Lect.
univ. dr. ec. David Katalin Gabriela.
TAMAS ( ONUJEC ) N. Claudia – Nicoleta
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
7 CAPITOLUL I
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
1.1.ORGANIZA RE ȘI FUNCȚIONAREA ÎNTREPRINDERILOR
Orice întreprindere sau instituție tinde să se organizeze în vederea atingerii scopului pentru
care a fost creată , urmărind funcționarea , supraviețuirea și dezvoltarea sa , având diverse scopuri și
obiective . În vedere a realiz ării acest ora întreprinderea trebuie să desfășoare o activitate eficientă,
care impune o permanenetă adaptare , restructurare și definire a tuturor elementelor care o compun
în procesul de organizare.
Organizarea întreprinderii are dou ă cerințe pri ncipale (Remeș, C., Economia
Întreprinderii, 2012) :
asigurarea desfășurării diviziunii muncii ;
coordonarea sarcinilor care trebuie să fie îndeplinite de către membrii săi.
Fig.nr.1.1. Cerințele principale ale organizării întreprinderilor
Sursă: adapta re autor după Remeș, C.
Organizarea întreprinderilor se poate efectua din punct de vedere :
static – înseamnă de a stabili o ordine, o ierarhizare a personalului care compune
întreprinderea și ordonarea modului de desfășurare a muncii acestuia.
dinamic – înseamnă a studia modul de funcționare a întreprinderii, a analiza felul în
care sunt puse în mișcare mijloacele de care dispune pentru a atinge obiectivele pe
care aceasta și le fixează.
Organizarea întrerpinderii , indiferent de modul în care este realiz ată, vizează p roblema
fundamentală a organizării , care constă în ,,menținerea stabilit ății interne a întreprinderii,
printr -o continu ă adaptare a structurilor acesteia la exigen țele pieței concurențiale .” (Remeș,
C., Economia Întreprinderii, 2012) .
Realiz area organizării întreprinderii în plan dinamic se realizează în dou ă planuri:
stabil irea cadrul ui structural de ansamblu – în cadrul căruia sunt proiect ate
structurile organizatorice și de conducere și concomitent structur a de producție;
organiz area difer itelor componente ale sistemului tehnico -productiv și
economico -social – realizat prin alocarea resurselor , folosiri ea eficient ă ale
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
8 acestora , organizarea sistemului de producție, gestionarea producției și a vânzărilor,
gestiunea financiară etc.
Organizare a întreprinderii ca proces operațional precizează și delimitează
responsabilitățile, atribuțiile, sarcinile concrete necesare realizării obiectivelor și scopului stabilit,
precum și relațiile dintre compartimentele și persoanele ce îndeplinesc atribuții în cadrul acesteia.
1.2. STRUCTURA ÎNTREPRINDERII
Specialistul în domeniu H.Mintzberg, afirmă că ,, structura este osatura organizării, este
maniera în care sunt repartizate sarcinile și responsabilit ățile.” (Remeș, C., Economia
întreprinderii, 2012, adap tare după H.Mintzberg) .
Structura unei organizații poate fi definit ă ca o sum ă totală a mijloacelor utilizate pentru a
repartiza sarcinile diferite și pentru a asigura coordonarea necesar ă între acestea.
Structura general ă a unei întreprinderi este formt ă din (Remeș, C., Economia
întreprinderii, 2012, :
structura organizatorică ;
structura socio -culturală .
Fig.nr.1.2. Structura generală a întreprinderii
Sursa: adaptare autor după Remeș, C .
1.2.1. Structura organizatorică
Structura organizatoric ă, la mo dul general reprezintă ,,ansamblul persoanelor,
subdiviziunilor organizatorice și a relaț iilor dintre acestea, orientate c ătre realizarea
obiectivelor prestabilite ale întreprinderii .ˮ (David, G. Economia întreprinderii, 2012 , preluat
după C. Bărbulescu și colab. 1995 ).
Structura organizatoric ă după specialiștii în domeniu ( C. Bărbulescu și colab. 1995) , este
formată din:
ansamblul persoanelor angajate;
subdiviziuni organizatorice ;
relațiil e dintre subdiviziuni.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
9 Structura organizatorică a întreprinderii î ntrunește două structuri importante:
structura funcțională ;
structura operațională .
Fig.nr.1.3 . Structura generală a întreprinderii
Sursa: adaptare autor după Remeș, C .
Structura funcțional ă corespunde coordonării pe vertical ă a sarcinilor și cupri nde:
• postul – atribuit unei persoane angajate;
• funcția – reprezentat ă de sarcinile angajatului;
• compartimentul – care este o subunitate organizatoric ă aflată sub aceeași autoritate
ierarhic ă.
Structura funcțională prin c oordonarea sarcinilor și ierarhizarea persoane lor ,, corespunde
structurii verticale a întreprinderii și reprezintă sistemul de comand ă al organizării ˮ (Remeș,
C.Economia Întreprinderii, 2012).
Structura funcțională în cadrul întreprinderii sau organizație este realizată în con cordanță cu
tipurile de decizii care se iau la diferite niveluri ale piramidei ierarhice.
În cadrul piramidei ierarhice se pot disting e patru niveluri , în concordanță cu amploarea
deciziei și de orizontul de timp în care se realizează :
• nivelul strateg ic;
• nivelul tactic ;
• nivelul operațional ;
• nivelul de execuție .
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
10
1.4. Nivelele piramidei ierarhice a structurii funcționale a întreprinderii
Sursa: adaptare autor după Remeș, C.
Nivelul strategic în cadrul ierarhiei structurii funcționale întrep rinderii este nivelul unde se
iau decizii , care angajează întreprinderea pe termen lung în realizarea obiectivelor acesteia.
Nivelul tactic în cadrul ierarhic structurii funcționale al întreprinderii definește calea de
urmat în ve derea atinge rii obiective le fixate anterior în cadrul nivelului strategic.
Nivelul operațional în cadrul ierarhiei structurii funcționale a întreprinderii care definește
pe termen scurt atingerea obiectivelor de mai sus;
Nivelul de execuție în cadrul ierarhiei structurii funcțio nale a întreprinderii este nivelul la
care se iau decizii privind realiz area activități lor întreprinderii implicate în vederea realiză rii
obiectivelor stabilite.
Structura operațională a întreprinderii , este o structură orizontală care corespunde
diviziu nii muncii pe orizontală și înglobează funcțiunile întreprinderii. În cadrul s tructur ii orizontal e
se asigur ă organizarea întreprinderii în raport cu obiectul activității sau scopul organizației în
concordanță cu omogenitatea și complexitatea activității
1.2.2 . Structura socio -culturală a întreprinderii
Structura socio -cultural ă a întreprinderii reflect ă identitatea întreprinderii, modul în care
aceasta este perceput ă în mediul s ău și pe care -l poate influen ța prin acțiunile de comunicare și
relațiile p ublice (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012) .
Imaginea face parte din structura socio -culturală a întreprinderii , se formează în timp,
prin aplicarea unei politici de relații publice la care contribuie un întreg sistem de valori , format din
ansamblul regulilor acceptate de către angajați. Acest sistem de valori d e-a lungul existenței
întreprinderii formează cultura întreprinderii .
Cultura întrepriderii este exprim ată de ansamblul de valori , comportamente , atitudini și
cunoștințe de care dispun membrii acesteia.
Imaginea globală a întreprinderii reprezintă:
cultura întreprinderii;
simbolurile întreprinderii.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
11
Fig.nr.1.5.Imaginea globală a întreprinderii
Sursă: adaptare autor
Resursele întreprinderii cuprind:
totalitatea bunurilor materiale ale într eprinderii formate din: terenuri, clădiri,
mijloace fixe, echipamente , materii prime și material e etc.;
resurse umane .
Cultura organizaț ională a întreprinderii, cuprinde ,,un ansamblu de valori moral e,
principii, norme, simboluri ș i rituri care -și transmit și imprim ă mesajul asupra
comportamentului angajaților, cu implicații directe asupra eficienței, eficacității ș i imaginii
intreprinderii . (http://www .stiucum.com/management/management -general/Cultura –
organizationala -fundam54824.php ).
Cultura întreprinderii are un important rol în formarea imaginii globale a întrerinderii,
deoarece o cultur ă puternic ă deține valori numeroase și acceptate de personalul angajat, care poate
deveni un factor de motivație profesional ă.
Simbolurile întrerpinderii sunt formate din :
sigla și simbolul întreprinderii ;
stilul arhitectonic ;
stilul vestimentar ;
vocabularul întreprinderii ;
modalități speciale de transmitere a unor valori și comportamente către generațiile
viitoare etc.
1.3 . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
Organizarea în administrația publică reprezintă ,,un ansamblu de procese prin care se
delimiteaza elementele componen te ale sistemului, se pr ecizează sarcinile și competenț ele care
revin componenț elor acestuia precum ș i relaț iile care se stabilesc între ele în cadrul și în afara
sistemului .ˮ (http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2 ).
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
12 1.3.1. Tipolo gia organizării în adminsitrația publică
Tipolo gia organizării în adminsitrația publică distinge după :
nivelul desfăș urării activită ții de organizare ;
în funcț ie de obiectul organiză rii.
În funcție de nivelul desfășurării activi tății de organizare distingem următoarele forme
de organizare:
organizarea si stemului administraț iei de stat;
organizarea instituț iei ca întreg;
organizarea compartimentelor;
organizarea domeniului;
Fig.nr.1.6. Forme de organizare în adminsitrație publică
Sursa: autor
În funcț ie de obie ctul organiză rii se disting urmă toarele forme:
organizarea structurii;
organizarea proceselor .
Organizarea structurii se referă la modul de reprezentarea ș i dispunerea elementelor
sistemului administrativ ca ansamblu de instituț ii.
Organizarea proceselor constă în stabilirea sarcinilor , competen țelor și responsabilit ăților
în cadrul componentelor sistemului ș i relațiilor dintre persoane, compartimente, dintre administraț ie
și personal ul din afara acesteia în vederea desf ășurării unor procese eficiente ș i satisfacer ea
cerin țelor sociale.
Scopul organiză rii în administra ția publică este de crearea condi țiilor pentru îndeplinirea
atribuțiilor ș i sarcinilor de serviciu care revin institu ției și funcț ionarilor publici în cadrul sistemului
administrativ de care aparțin .
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
13 1.3.2. Structura organizatorică în administrație publică
Funcț ionarea sistemului administrativ din România este fondată pe componentele structurale
a structurii organizatorice pe lângă relațiile organizatorice .
Componentele structurii organizator ice în administrația publică sunt:
postul;
funcț ia;
ponderea ie rarhică (norma de conducere);
compartimentul ;
relaț iile organizatorice ;
nivelul ierarhic.
Fig.nr.1.7. Componentele structurii organizatorice în administrația publică
Sursă: adaptare autor
Postul este format din: a nsamblul obi ectivelor, sarcini, competențe ș i responsabilit ăți
desemnate pe anumite perioade de timp pentru funcționari publici permanenț i sau numi ți, aleș i.
Funcț ia reprezint ă un factor generator de posturi și unei func ții îi pot corespunde mai multe
posturi în cadrul a celeia și institu ții.
După natur a competen țelor, responsabilit ăților și sarcinilor, posturile și funcț iile publice
sunt clasificate în :
posturi sau funcț ii de demnitari – cu o pondere ridicaăa a responsabilităț ii;
posturi sau funcț ii de conducere – caracterizate prin pondere ridicată a competentelor,
sarcinilor și responsabilităț ilor, care implic ă exercitarea atribuț iilor managementului
public;
posturi sau funcții de execuț ie, în a că rei component ă se reg ăsesc compete nțe, sarcini
și responsabilități a căror desfășurare implică executarea deciziilor emise d e titularii
posturilor sau funcț iilor de conducere.
Compartimentul reprezint ă o component ă rezultat ă din agregarea unor posturi și funcț ii
publice similare sau comple mentare cuprinzând ansamblul persoanelor care desf ășoară activit ăți
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
14 relativ omogene precum și ansamblul de metode si tehnici ad ecvate pentru îndeplinirea funcției
publice și sunt diferențiate în:
compartimente operaț ionale – care contribuie la realizarea e fectiv ă a unui serviciu
public;
compartimente funcț ionale – care contribuie la stabilirea obiective lor proprii desprinse
din cunoașterea realității concrete din unităț ile administrativ -teritoriale.
Nivelul ierarhic reprezintă ansamblul componentelor struc turii organizatorice pe orizontal
și numă rul de niveluri ierarhice dintr -un sistem administrativ sau instituț ie public ă este determinat
de dimensiunea instituț iei publice, componența funcț ionarilor publici, diversitatea și complexitatea
activităț ii desf ășurate.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse de către un funcționar public
cu funcție publică de conducere.
Relațiile organizatorice relevă raporturile instituite între componentele organizatorice prin
reglement ări oficiale și se distin g, în func ție de natura ș i modul de manifestare a competen țelor și
responsabilit ăților , relații de : autoritate , func ționale , relații de stat major, cooperare, control și
reprezentare .
1.3.3. Documentele de formalizare a structurii organizatorice
Document ele de formalizare a structurii organizatorice sunt:
Regulamentul de organizare ș i func ționare (ROF );
Fișa postului;
Regulamentul de ordine interioară ;
Organigrama;
State de funcții.
Documentele de formalizare a structurii organizatorice sunt elaborate i ndividual pentru
fiecare instituție și post conținând elemente obligatorii și facultative.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
15 CAPITOLUL I I
MARKETING ÎN ADMINST RAȚIA PUBLICĂ
2.1. COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ
2.1.1. Comunicarea – delimitări conceptu ale
Etimologic, cuvântul ,,comunicare ” provine din limba latină, de la ,,comunicatio ” ceea ce
înseamnă conversație, împărtășire ( http://www.aseonline.ro/ -Tehn ici-promotionale -Note -de-curs-
studii -de-caz-teste.pdf . Chițu, I., B. ).
Dicționarul explicativ al limbii române, definește comunicarea ca fiind ,,demersul de a face
comun, de a împărt ăși idei, informații, atitudini ” (Dicționarul explicativ al limbii române , ed. a –
II-a, 1996 ).
Dicționarul contemporan DEX ONLINE define ște comunicarea ca ,,acțiunea de a
comunica și rezultatul ei ” (http://dexonline.ro/definitie/comunicare ).
În concluzie , comunicarea se poat e defini ca ,,fiind capacitatea unei persoane, a unui grup
sau organizații de a transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane, grup, sau
organizații, pentru a obține un anumit răspuns ˮ (David, G., 2012) .
2.1.2. Comunicarea de marketing – delimitări conceptuale
Comunicarea în viziunea marketingului poate fi definită, conform opiniei lui Papuc, M.
,,procesul prin care o persoană sau un grup de persoan e transmite idei, gânduri, sentimente,
opinii unei alte perso ane sau grup de perso ane, îm așa fel încâ t să se poată obține un
răspuns .” (Papuc, M., 2004 ).
Comunicarea de marketing reprezintă ,, un program dirijat, ce include metode și tehnici de
comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania și produsele sale consumatorilor
potențiali: d e a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și
de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung .” (Coman, C., 2001 ).
Comunicarea în marketing reprezintă după opinia lui M. Kay „ un mix format din patru
elemente (publicitate, vânzări personale, promovarea vânzărilor și relațiile publice) sau din
mesaje specifice elaborate pentru a evoca anumite opinii, sentimente sau comportamente;
comunicarea în marketing corespunde unei anumite situații și face parte din mix -ul de
marketing alături de produs, preț și distribuție .” (Coman, C., 2001 ).
Comunicarea reprezintă ,,procesul de transmitere a informațiilor între două sau mai
multe persoane, unele cu rol de emițător, altele cu rol de receptor, sub forma mesajelor
(sunete, litere, cifre, cuvinte, semne scrise, gesturi etc.), prin intermediul unor canale
specifice .” (Popescu, I. C., 2003 ).
2.1.3. Comunicarea în adminstraț ia publică
Comunicarea în cadrul instituțiilor publice reprezintă ,,transmiterea, schimbul și
împărtășirea informaț iilor de utilitate publică, cât și menținerea liantului social .ˮ (V. A.
Munteanu – Marketing public, Ed itura Sedcom Libris, Iaș i, 2006 ).
Comunicarea în admnistrația publică este un proces comunicațional bilateral care presupune
transmit erea:
informațiilor , ordinelor și sfaturilor la un centru de decizie ;
deciziilor luate de la acest c entru în alte părț i ale instituț iei.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
16
Fig.nr.2.1.Procesul comunicațional bilateral în administrația publică
Sursă: adaptare autor
Procesul comunicațion al este un proces care se desf ășoara în sus, în jos și lateral în cadrul
instituției după caz.
Canalele de comunicare utilizate în institu țiile publice pot fi :
formale – se transmit fluxurile informaț ionale oficiale ;
informale – neoficiale ș i au un caracte r personal sau general .
Comunicarea institu țională este o comunicare extraorganiza țional ă prin care instituț ia din
administra ția public ă urmărește înt ărirea imagin ii instituționale , determinând în jurul ei un climat de
încredere și simpatie din partea c etățenilor .
2.2. POLITICA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ
Marketing ul în sectorul public după specialiștii în domeniu : Dr. Philip Kotler, specialist î n
marketing de renume mon dial, ș i Nancy Lee, consultant î n marketing social, demonstreaz ă că
,,mar ketingul în sectorul public înseamnă mult mai mult decât comunicarea în sine și c ă el se
bazează pe o concepție c are-l are în centru pe cetățean. ˮ (Kotler, Ph., Lee, N., Marketing în
sectorul public, Editura, Meteor Press, București, 2008) .
Adaptarea la me diul de marketing ș i influen țarea lui activ ă presupun e elaborarea unei
politici de marketing propriu de către autorit atea public ă în exerciție.
Elaborarea unei p olitic ii de marketing în adminsitrația publică este determinată de
necesitatea adaptării instit uției publice la mediul de marketing și influențarea lui activă î n
concordan ță cu cerin țele mediului în care activează . Politica de marketing a unei instituții publice
este realizată pri n formularea unui set de :
obiective strategice ;
strategii corespunză toare;
ansamblu de tactici și măsuri concrete.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
17
Fig.nr.2.2. Componentele politicii de marketing în administrația publică
Sursa: autor
La elaborarea p olitic ii de marketing în cadrul instuțiilor publice , toate componentele
acesteia sunt specifice pie ței ser viciilor administrative. În acest sens o politica de marketing eficient
presupune alegerea judicioasă a strategiilor și fundamentarea corect ă a mixului de marketing.
2.3. Mixul de marketing în administrația publică
Stabilirea și i mplementarea unei strate gii de marketing este un proces dificil în cadrul unei
instituții publice și este realizată printr -un complex de acț iuni practice, care reflectă viziunea
institu ției de administraț ie publică în vederea realizării prin modalit ăți concrete a obiectivelor
stabilite, concentrat e într -un mix de marketing .
Mixul de marketing reprezintã ,,combinația instrumentelor politicii de marketing aplicat ă la
un moment dat de că tre o organizație ˮ (Kotler, Ph. , Lee, N., 2008) și este format din:
Produs;
Preț;
Plasament;
Prom ovare.
Fig.nr.2.3. Componentele mixului de marketing în sectorul public
Sursa: adaptare autor după Kotler, Ph., Lee, N., Marketing în sectorul public, Editura, Meteor Press,
București, 2008
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
18 Produsul , conform literatur ii de specialitate ca și concept, în cazul marketingului
serviciilor, este înlocuit cu termenul de serviciu de baz ă (generic) în vederea eviden țierii faptul ui că
este vorba de un mix de marketing adaptat terțiarului, în cazul serviciilor administrației serviciile
oferite în cadrul institu țiilor administrației publice și particularităților acestora care țin de specificul
acestui sector. (A. Munteanu, Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Ia și, 2006)
Prețul în adminstrația publică prezintă numeroase particularit ăți în domeniul serviciilor
publice, unele serv icii fiind prezente , altele gratuite. Ca o particulari tate a prețului în administrația
publică putem menționa următoa rele: chiar dac ă cetățeanul beneficiar nu plateș te un pre ț anume (o
sumă de bani) în vederea beneficierii de anumite servic ii publice, cetățeanul suportă totuși anumite
costuri: deplasarea la institu ția administrativ ă, așteptarea, interacț iunea cu prestatorul , toate acestea
reprezent ând eforturi din partea consumatorului serviciului (A. Muntean – Managementul public
local, Tip o Moldova, Ia și, 2003 ).
Politica de preț în sectorul public este stabilită în funcție de obiectivele următoare:
maximizarea utiliză rii capacit ăților;
atragerea unui num ăr cât mai mare de cet ățeni etc.
Ca ș i celelalte variabile ale mixului de marketing și prețul este puternic influenț at de
caracteristi cile serviciilor administrative iar d atorit ă intangibilit ății serviciilor publice, adesea
cetățeanul nu înțelege pentru ce se plă tește pre țul cerut.
Chiar dacă de mute ori servciul în adminstr ația publică nu se poate descrie cu parametrii
riguroși și se spune că în domeniul prestă rilor de servicii pre țul este un factor intransparent, între
conținut și prețul serviciului exist ă o corelaț ie destul de slab ă.
Prețul constituie criteriul principal de structurare a serviciilor publice și de alocare a
fondurilor institu ției publice deoarece reprezent ă un parametru determinant al pozi ționării, al
imaginii produsului public pe pia ță (V.A. Munteanu – Marketing public, Ed itura Sedcom Libris,
Iași, 2006 ).
În Uniunea Europeana, taxele ș i tarifele încasate ca rezultat al furniză rii unor servicii
publice de interes local sunt împărțite în următoarele categorii:
taxele ș i tarifele pentru servicii administrative (de exemplu, eliberarea de certi ficate,
permise, au torizaț ii);
taxe și tarife pentru efec tuarea unor servicii de gospodăr ie comunal ă;
taxe ș i tarife încasate pentru acordarea drepturilor de participare la diverse manifestă ri
cultural s portive asigurate de administraț ia public ă local ă, bilete , utilizare baz e portive
etc.;
taxe ș i tarife pentru diverse alte servicii de administra ție public ă local ă.
Tariferea ca și component ă a politic ii de pre ț, în cadrul institu țiilor administra ției publice ,
este realizată pe baza unor strategii orientate c ătre costuri ș i cerere; în concordanță cu acest
principu , strategia are menirea de a selecta și de a asigura optimizarea costurilor și a utilit ății
produsului public. Utilitatea servcilui public este perceput ă în mod diferit de cetățenii-consumatori ,
unii evaluând ca tarife și prețuri scăzute și alții ridicate, sau cu caracteristici diferite așteptate de la
produsul public respectiv. În Romania , în concordanță cu reglementările Uniunii Europene,
tarifarea serviciilor publice se poate efectua în două moduri dif erite ( M. Coste a, Introducere in
administrația publică, Ed. Economică, Bucureș ti, 2000 ):
tarifarea real ă care presupune proporționalitatea directă între sumele plătite cu
cantitatea de servicii primite – ex.: consumul de apă măsurat cu un contor perso nal,
plata pentru co lectarea deș eurilor menaj ere pe baza volumului sau greutăț ii lor ; acest tip
de facturare este foarte apreciat, deoarece este o metod ă apropiat ă de regula fix ării
prețului de pia ță; avantajele tarif ării reale sunt: eficacitatea superioar ă în comparație
cu serviciile fi nanțate prin impozite, datorită faptului că în acest caz beneficiarii vor
consuma doar cantit ăți de servicii str âns legat e de necesit ăți; echitat e, care rezultă din
echitatea consumul și păstrarea unui echilibru între consumator ii mici și mari.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
19 tarifarea forfetar ă – se caracterizeaz ă prin calculul prețului serviciului public în func ție
de anumite formule și care nu corespunde costului real ; ex. : facturarea pau șală a
consumului de ap ă sau colectarea de șeurilor menajere în func ție de suprafaț a loc uită
și/sau de num ărul de persoane ; caracteristicile a cestui tip de facturare sunt:
inferior itatea factur ii reale; eficacitatea și echitate a sunt mai s căzut e, pentru c ă orice
consum suplime ntar sau risipa nu se reflectă î n costuri. Ca urm are, de cele mai m ulte
ori, prețul î ncasat este inferior celui real.
Ca o cuncluzie finală putem spune că în administraț ia public ă, calcularea prețului și tarifelor
ridică multe probleme, ceea ce face dificil ă stabilirea pre țurilor corecte . Legislația în vigoare
privind po litica de tarifare a serviciilor publi ce de urbanism este fundamentată pe baza prevederilor
Legii nr. 50/1991 (modificat ă și completat ă) și împreună cu hotărârile consiliilor loc ale stabilesc
prețul. P entru calcularea p rețului pentru serviciile de gospod ărie comunal ă, pe lângă Legea
nr.50/1991 , se mai au în vedere și reglementarile juridice în vigoare împreună cu hotărârile
consiliilor locale, bazate pe o antecalcula ție de cheltuieli și în această situație tarifele se stabilesc în
forma unor taxe diferite de la o localitate la alta (V.A. Munteanu , Marketin g public, Ed. Sedcom
Libris, Iaș i, 2006 ).
Plasamentul se refer ă la politica de distribuț ie, care în domeniul servciilor publice are
caracteristici cu totul diferite decât în activitatea economică. În cadrul delimitării politicii de
distribuț ie în administrația publică, trebuie s ă se țină seama de fluxurile pe care le genereaz ă:
fluxul produsului public ;
fluxul negocierilor (tranzacț iilor) ;
fluxul informaț ional ;
fluxul promoț ional.
Plasamentul î n sectorul pu blic, prin politica de distribu ție prezint ă particularități, datorit ă
intangibilităț ii și inseparabilit ății serviciilor publice , distribuitorii de produse publice, în majoritatea
cazurilor, sunt chiar prestatorii de servicii publice. Această situație impun e în cadrul elaborării
strategiilor de distribuț ie caracter de marketing direct , care va ține seama de tipul serviciilor
prestate, de tipul circuitului și de structura cererii. Locul reprezint ă mediul în care este prestat și
plasat serviciul și unde instit uția public ă și cetăț eanul interacț ioneaz ă între ei .
Plasamentul î n administra ția public ă este organizat și monitorizat direct de autorit ățile
executive și întreg ul proces de distribuț ie în administra ția publică se desfăș oară în conformitate cu
reglement ările juridice în vigoare (V.A. Munteanu , Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Ia și,
2006 ).
Promovarea , ca și celelate variabile a mixului de marketing, are, de asemenea, o serie de
particularit ăți în domeniul sectorului public. Î n cadrul setorului public și al administra ției publice
este un fenomen normal ca publicul și cetățeanul să aibă cuno ștință de activitatea desf ășurată de
către institu țiile statului sau aleșilor locali după caz, motiv pentru care promovarea să fie o ac țiune
cu caracter informațional , de informare corect ă a publicului larg, având drept obiectiv și scop final
crearea unei imagini institu ționale pozitive .
Ca rezultat al îmbin ării și dozării acestor variabile al e mixul ui de marketing , oferă
posibilitatea cunoa șterii reacției publicului viz at și ale variante lor de răspuns a institu țiilor publice
în concrodanță cu cerin țele ș i exigen țele mediului. Mixul de marketing în adminstrația publică nu
este un mix stabil deoarece variabilele sale și proporț iile în care acestea se combin ă, se afl ă în
permanentă schimbare și se constituie, în orice moment, ca rezultanta ultimelor acțiuni sau a
acțiunii unor factori de o complexitate și eterogenitate extremă , atât de natur ă endogen ă, cât și
exogen ă. (Stanciu , Marketing General, Particularități în organizaț iile non profit, Dareco, Bucureș ti,
2002) .
Mixul de marketing al unei institu ții publice, inclusiv în cazul unei oferte de servicii
administrative, în mod obligtoriu include cei „4 P” tradi ționali, dar punând un accent pe latura
uman ă a acestora , datorită faptului că autorit ățile publice sunt mult mai implicate în rela ția cu
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
20 cetațenii față de organizațiile e conomice , completate de elemente le specifice marketingului
serviciilor: oameni, proces, suport fizic. Astfel putem afirma că c elor patru variabile clasi ce ale
mixului de marketing , în adminstrația publică se mai adaugă , menționat e de către specialistul în
domeniu A drian Payne , urmă toarele elemente: personalul, procesele, serviciile complementare :
Fig.nr. 2.4. Mixul de marketing în sectorul privat
Sursa: adaptare auotor după A.Payne – The Essence of Services Marketing, Prentice Hall,
NewYork, 1993
Personalul ca o variabil ă propus ă în majoritatea lucră rilor de specialitate în domeniul
servciilor și în m od special în domeniul servciilor publice, scoate în evidență importan ța
marketingului intern și marketingului interactiv în domeniul serviciilor administrative. Astfel n icio
categorie de personal, chiar dac ă nu este implicat ă integral în contactul direct cu cetățenii, nu
trebuie exclusă din mixul de marke ting în administra ția public ă.
Parteneriatele – în viziunea altor specialiști în domeniu este recomandat ă încheierea unui
parteneriat și includerea acesteia în mixul de marketing. P arteneriatul vizeaz ă faptul asocierii
institu ților publice cu alte organiza ții din comunitate pentru a fi mai eficiente, chia r dac ă nu au
obiective similare , prin identific area unor modalit ăți de colaborare în vederea atingerii obiectivelor
strategice vizate în cadrul strategiei de marketing.
Tactica are î n vedere faptul c ă mediu l în care îș i desfășoară activitatea instituția publică
trebuie s ă o susțină pe termen lung. Î n acest sens este nevoie de schimbare a politic ii și de susț inere
suplimentar ă efectiv ă, mai ales prin programele media. Politici le de marketing în sectorul privat ,
mai exact diploma ția politic ă, sunt necesar e pentru ob ținerea sprijinului organiza țiilor comunității în
vederea acces ului la publicul -țintă.
Procesel e reprezint ă o variabilă a mixului de marketing care au un impact major asupra
percepț iei produslui publ ic în viziunea cetățeanului , compus din diverse proceduri, sarcini,
programe, mecanisme, activit ăți și ritm , prin care produslul public este realizat și pus la dispoziția
cetățenilor.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
21 Serviciile complementare vin în susținerea și completarea variabilelor mixului promoțional
și contribuie la percepția mai pozitivă a produs ului public oferit, jucând un ro l important în
realizarea acestu ia.
Mixul de marketing, ca și concept cu o poziție central ă în teoria și practica marketingului,
s-a impus ca instrument fundamental în concretizarea strategiilor de marketing ale organizațiilor ,
inclusiv în domeniul sectorului public. Mixul de marketing , la modul generic, asigur ă combinarea
resurselor în propor ții diferite, ca produs , preț, distribu ție și promovar e și î n admin istrația public ă,
el reprezint ă totalitatea variabilelor pe care o institu ție le poate utiliza în vederea influență rii
pozitive a cetăț enilor .
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
22 CAPITOLUL III
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA
PUBLICĂ – STUDIU DE CAZ – PRIMĂRIA COMUN A POPEȘTI
3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMĂRIEI COMUN A POPEȘTI
3.1.1 Amplasarea și structura adminstrativ -teritorial a Comunei Popești
Comuna Popești este s ituată în bazinul hidrografic a văii Bistra, în partea d e nord -est a județului
Bihor, între ramura nordică a munților Plopișului și dealurile piemontane ale Dernei.
Se întinde pe o suprafață de 10.876 ha situându -se la o distanță de 65 -70 km de orașul de
reședință al județului Bihor, iar cele mai apropiate ora șe sunt Marghita la 15 km și Aleșd la 29 km .
Comuna Popești grupează pe teritoriul său 7 localități:
Popești – reședința de comună;
Bistra;
Budoi;
Cuzap;
Varviz;
Vărzari ;
Voivozi.
Img.nr.3.1. Ha rta adminstrativă Comuna Popești
Sursa: Plan strategi c de dezvoltare Comuna Popești
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
23 Comuna Popești are o populație de peste 7000 de locuitori și este una din cele mai mari
comune din județul Bihor.
Teritoriul Comunei Pope ști prezintă o importanț ă economică deosebită, atât în cadrul
județului, cât ș i pe plan naț ional. Zona Popeș ti-Voivozi se face cunoscută în economia naț ională
prin bogă țiile subsolului: cărbunele lignit și nisipul bituminos.
3.1.2. Prezent area generală a Primăriei C omuna Popești
Primăria Comunei Popești este amplasat ă în localitat ea Popești, care este reședință de comună .
Img.nr.3. 2. Clădirea Primări ei Comun ei Popești
Sursa: autor
Clădirea în care este amplasată primăria Comunei Popești este o clădire modernă cu dotă ri
de ultim ă generație, fiind structurat ă pe mai multe nivele, asigurând astfel spațiul necesar unei
funcționări optime în vederea desfășurării activității.
3.2. SRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PRIMĂRIEI COMUNA POPEȘTI
Aparatul de specialitate și a l servciilor subordonate Consiliului Local al Comunei Popești în
cadrul s tructurii organizatorice a Primăriei Comun ei Popești este format din primar, viceprimar,
secretar împreună cu aparatul de specialitate și constituie structura funcțională cu activitate
permanentă și este prezentată în cadrul Organigramei de mai jos:
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
24
Img.nr.3.3 . Organigrama Primări ei Comun a Popești
Sursa: internă
Organ izarea structurală a primăriei Comun ei Popești este format ă din urmă toarele :
servicii ;
birouri ;
compartimente.
Serviciile în cadrul primăriei Comun ei Popești sunt formate din următoarel e serv icii
având în compone nța lor departamentele și birourile enumerate mai jos :
SERVICIUL BUGET – FINANCIAR -CONTABIL ;
SERVICIU L JURIDIC -CONTENCIOS, ADMINISTRAȚ IE LOCAL Ă,
AUTORITATE
TUTELAR Ă, RESURSE UMANE :
COMPARTIMENT ADMINIS TR. LOCALĂ , AUTORITATE TU TELARĂ ;
COMPARTIMENT RESURSE UMANE .
SERVICIUL DE INFORMARE ȘI RELAȚ II PUBLICE :
COMPARTIMENT RELA ȚII PUBLICE, RELA ȚII EXTERNE ;
COMPARTIMENT REGISTRATURA -RELAȚ II CU PUBLICUL .
SERVICIUL VENITURI -IMPOZITE ȘI TAXE :
BIROU EVIDENȚĂ Ș I ÎNCASARE .
SERV ICIUL AMENAJAR EA TERITORIULUI, URBANISM, CADASTRU :
COMPARTIMENT URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI ;
BIROU CADASTRU -REGISTRUL AGRICOL, ADM. DOMENIULUI PUBLIC Ș I
PRIVAT.
BIROU INVESTIȚII -GOSPODĂ RIE COMUNAL Ă
COMPARTIMENT GOSPOD ĂRIRE COMUNALĂ
SERVICIUL ADMINISTRATIV GOSPOD ĂRESC
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
25
Fig.nr.3. 1. Servic iile în cadrul Primăriei Comuna Popești
Sursa: autor pe baza datelor interne
Compartimentel Primă riei Comuna P opești este format din:
COMPARTIMENT PROTECȚIE CIVILĂ ;
COMPARTIMENT BUGET -PROGNOZE ;
COMPARTIMENT JURIDIC -CONTENCIOS ;
COMPARTIMENT ADMINISTRAȚIE LOCALĂ, AUTORITĂȚE TUTELARĂ ;
COMPARTIMENT RELAȚII PUBLICE ;
COMPARTIMENT REGISTRATURA -RELAȚII CU PUBLICUL ;
COMPARTIMENT URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI ;
COMPARTIMENT CONTROL ȘI AVIZARE MEDIU .
Fig.nr.3.2. Compartimentele în cad rul Primăriei Comuna Popești
Sursa: autor pe baza datelor interne
Birour ile Primă riei Comuna P opești este format din :
BIROU EVIDENȚĂ ȘI ÎNCASARE, URM ĂRIRE ȘI EXECUTARE SILIT Ă;
BIROU REGISTRUL AGRICOL, ADM. DOM. PUBLIC ȘI PRIVAT AL
COMUNEI ;
BIROU INVESTIȚI I-GOSPODĂRIE COMUNALĂ .
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
26
Fig.nr.3.3. Birourile în cadrul Primăriei Comuna Popești
Sursa: autor pe baza datelor interne
Resursele umane angajate sau numite în cadrul Primăriei Comuna Popești sunt prezentate
în cadr ul statului de funcții nominal – Anexa nr .2.
Atribuțiile fiecărui serviciu, compartiment și birou este descris în cadrul Regulamentul
Aparatului Propriu – Anexa nr.1. și în fișa posturilor angajaților.
Salariații instituț iei colaboreaz ă permanent în vederea îndeplinirii în termen legal și de
calitate a atribuț iilor ce intră în competența lor, precum ș i a altor sarcini primite din partea
conducă torilor institu ției (respectiv primar, viceprimar, secretar).
3.3. Ana liza activității de marketing în cadrul primăriei comunei Popești
3.3.1. Analiza ma cromediului Primăriei Comuna Popești
3.3.1.1. Mediul natural
Comuna Popești este situată în bazinul hidrografic al văii Bistra, în partea de nord -est a
județului Bihor, între ramura nordică a munților Plopișului și dealurile piemontane ale Dernei . Se
întinde pe o suprafață de 10.876 ha și grupează pe teritoriul său 7 localități: Popești – reședința de
comună, Bistra, Budoi, Cuzap, Varviz, Vărzari și Voivozi, situându -se la o distanță de 65 -70 km de
orașul de reședință al județului Bihor, iar cele mai apropiate orașe sunt Marghita , la 15 km și Aleșd ,
la 29 km.
Comuna Popești dispune de o rețea de drumuri bine dezvoltată care asigură legături rutiere
spe localitățile vecine și spre orașele din jur ale județului. Având în vedere că pe teritoriu l comunei
a funcționat Exploatarea Minieră Voivozi, în localitățile vecine s -a realizat o rețea de drumuri
asfaltate. Situația bună a drumurilor este justificată de traficul intens rutier, traseele făcând legătura
între punctele de exploatare miniere din c omună. Față de această situație drumurile necesită lucrări
de întreținere mai ample deoarece se observă degradarea treptată a îmbrăcămintei asfaltice.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
27 3.3.1.2. Mediul demografic
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Popești se ridică la 7.362 de
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înreg istraseră 8.488 de
locuitori.
Din punct de vedere etnic majoritatea locuitorilor sunt români (73,25%). Principalele
minorități sunt cele de slovaci (12,93%), romi (4,46%) și maghiari (4,35%). Pentru 4,75% din
populație, apartenența e tnică nu este cunoscută.
Grafic nr.3.1. Componența etnică a comunei Popești
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pope%C8%99ti,_Bihor
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
28 Populația din comuna Popești a fost în general în creștere, cu excepția a două intervale :
1910 -1930 și 1990 -2002 , când populația a fost în scădere. În urma recesământului din 1992 a
rezultat un număr de 9355 de locuitori.
Datorită recesiunii economice, care a dus la închiderea sau reducerea activității mai multor
fabrici din zonă, numărul populației a scăzut. În prezent numărul populației este de 8457 de
locuitori: Popești 2566 locuitori, Bistra 1067, Budoi 875, Cuzap 1259, Varviz 591, Vărzari 338 și
Voivozi 1851. Conform recesământului femeile depășesc bărbații, ca număr.
În anul 1967 raportul dintre populația tânără și cea în vârstă era următorul: 41,5 %
populație tânără, 51,8% populație adult ă și 6,7% populație bătrână. În 2002 – 31,6% era populație
tânără, 51,2% populație adultă și 17,2% populație îmbătrânită.
În 1992 cea mai mare parte din cadru populației active era ocupată în industrie (minieră și
sticlă) și construcții. Serviciile deține au o proporție de 24%. Populația feminină predomină în
învățământ, sănătate și comerț. În urma recesământului din 2002 a rezultat că din 8547 de locuitori
doar 1929 sunt angajați , adică 24% din populație.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locu itorilor sunt ortodocși (68,69%), dar
există și minorități de romano -catolici (14,57%), penticostali (6,34%), reformați (2,51%) și baptiști
(1,18%). Pentru 4,93% din populație, nu este cunosc ută apartenența confesională.
Grafic nr.3.2 . Componența confes ională a populației comunei Popești
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pope%C8%99ti,_Bihor
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
29 La recensământul din 20 11, după criteriu etnic populația comunei Popești se grupează
astfel: 6284 români, 492 maghiari, 1307 slovaci, 422 rromi și 42 de al tă etnie. Din punct de vedere
religios : 5994 ortodocși, 1496 romano -catolici, 52 greco -catolici, 272 reformați, 3 creștini de rit
vechi, 131 baptiști, 475 penticostali, 50 de creștini după evanghelie, 5 musulmani, 36 Martori lui
Iehova și 52 alte religii.
Prin scăderea treptată a populației tinere și creșter ea celei adulte și bătrâne, zona suferă
un proces lent de îmbătrânire ceea ce va determina diminuarea sporită a forței de muncă în Comuna
Popești. De asemenea se observă o îmbătrânire a populației din a gricultură, unde la ora actuală
lucreaz ă mai mult femeile și pensionarii. Mișcarea naturală a populației este dată de indicatorii
demografici de bază ai acesteia și anume natalitatea, mortalitatea și sporul natural. Natalitatea în
Comuna Popești are o valo are de 11,4 la mia de locuitori. Mortalitatea a ajuns la cifra de 12,6 la
mia de locuitori, astfel că sporul natural a deveni t negativ atingând valoarea de – 1,2 la mia de
locuitori.
3.3.1.3. M ediul economic
Profilul Socio -Economic al comunei Popești – teritoriul comunei Popești prezintă
importanță economică deosebită, atât în cadrul județului, cât și pe plan național. Zona Popești –
Voivozi se face cunoscută în economia națională prin bogățiile subsolului: cărbunele lignit și
nisipul bituminos. Fără îndoi ală că oamenii acestor meleaguri au cunoscut și folosit pentru nevoile
proprii nisipul bituminos, îndeseobi pentru pavarea curților și obținerea zmoalei, precum și lignitul
care apărea deseori în aflorimente de suprafață, lucru care va duce mai târziu la s târnirea interesului
specialiștilor.
Agricultura comunei Popești – până în 1989 agricultura zonei era reprezentată de sectorul
C.A.P. și I.A.S. După 1990 , odată cu apariția Legii Fondului Funciar terenurile, care până la acea
dată aparțineau celor două in stituții au fost redate proprietarilor de drept, aceștia încercând să le
exploateze în mod individual, așa zisa „agricultura de subexistență”. Creșterea animalelor ocupă o
pondere însemnată în agricultura locală. Astfel pe raza comunei exist ă mai multe aso ciații a
crescătorilor de bovine și ovine. Numărul mic de utilaje agricole și număr mic de animale din
comună, lipsa de asociații agricole de pe raza comunei duce la concluzia că cea mai mare parte a
pământului nu se lucrează mecanizat ci în forma străvech e.
Industria comunei Popești – primele încercări de exploatare a lignitului se consideră a fi
din anul 1891, când sunt concesionate patru teritorii miniere în zona Budoi. Lignitul de la Budoi era
utilizat drep combustibil pentru prelucrarea nisipului bitu minos din zona Derna -Tătăruș -Budoi.
În timpul celui de -al doilea război mondial, fabrica de sticlă de la Pădurea Neagră a făcut o
serie de foraje în zona Popești -Cuzap, cu scopul de a înlocui combustibilul lemnos cu lignit,
deschizând în 1945 o mină la Po pești, într -un strat subțire, cu multe intercalații de steril. Mina a fost
în exploatare până în anul 1950, când se deschide mina Vărzari -Varviz, iar la puțin timp se deschid
alte două mine la sectorul Vărzari. În 1962 au fost puse în funcțiune noi capacit ăți de producție, prin
minele Cuzap II, Vărzari III și IV, Jurteana I și II, la Budoi nisip bituminos și carier ă de lignit. În
prezent se mai exploatează lignit în trei cariere: Budoi, Vărzari și Voivozi -sud de către firme
private.
La 11 iunie 1948 are lo c naționalizarea minelor și fabricilor, trecând și cele din comună în
proprietatea statului. Între 1981 -1985 I.M. Voivozi reușește să obțină o pondere de 6% din
producția de lignit a țării și să producă aproape tot nisipul bituminos și ulei polar din țară. După
1990 se oprește exploatarea nisipului bituminos. Ultimele foraje s -au făcut de către firma austriacă
O.M.V. în iarna anului 2005. Un lucru este cert : în zona Popești, Budoi, Derna, Tria, Tătăruș și
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
30 Varasău se găsește cel mai mare zăcământ de nisip bi tuminos din Europa, iar acolo unde există
bitum există și petrol.
Exploatarea zăcămintelor de lignit și nisip bituminos din Bazinul Carbonifer Voivozi a
avut un impact pozitiv financiar și social asupra vieții locuitorilor din comună și comunele
limitro fe, dar a avut și un impact negativ asupra mediului prin exploatările la zi (cariere).
Integrarea României în Uniunea Europeană a adus o serie de modificări pe plan socio –
economic, astfel că a determinat un proces de restructurare, privatizare și reconver sie a economei
românești, proces ce se află și la momentul actual în desfășurare. În comuna Popești a existat o
puternică înterprindere minieră, fiind compusă dintr -o mină de cărbuni la Budoi și două cariere de
suprafață la Budoi și Vărzari. Procesul de re structurare în industria minieră a început din anul 1994,
însă marea disponibilizare s -a făcut în anul 1997 în proporție de aprox. 90 -95%. Efectele acestui
proces de disponibilizare au fost vizibile prin explozia numărului mare de șomeri, scăderea puterii
de cumpărare și implicit a nivelui de trai, a calității vieții oamenilor, degradarea infrastructurii
existente. Închiderea definitivă a exploatării miniere de la Voivozi s -a făcut la data de 01.06.2004.
Exploatarea minieră Voivozi avea un număr de aprox. 5 000 de angajați, din care aprox. 1500 din
comuna Popești. Lipsa politicii și strategiei de dezvoltare în momentul începerii procesului de
restructurare a determinat ca și comuna Popești să intre într -un proces de regres economic.
Începând din 2007, s -a reluat activitatea minieră la cariera de suprafață Vărzari, Budoi și
Voivozi, de unde se extrage lignit. De asemenea se exploatează gnais de la cariera de piatră din
perimetrul Bistra -Gruiu. Numărul de angajați este de aprox. 120 de persoane. Nisip bituminos nu se
mai exploatează în prezent.
O dată cu lichidarea acestei activități economice Guvernul României a declarat
împrejurimile drept zonă defavorizată, promițând eventualilor investitori diferite facilități, cu
speranța că vor veni să implementeze aici a faceri, lucru care ar duce la înființarea de noi locuri de
muncă. Pentru a răspunde acestor cerințe se impune elaborarea de către Consiliul Local Popești și
comunitate a unui plan de dezvoltare durabilă a comunei. În prezent industria locală este
reprezent ată prin industria ușoară (textile și încalțăminte).
Centrul de afaceri Vă rzari este realizat prin programele ANDZM, fiind o oportunitate
pentru zonă în atragerea investitorilor. Centrul dispune de o suprafață de 1200 mp spații de
închiriat, din care, 60% este utilizată. În prezent 4 firme își desfășoară activitatea în cadrul
centrului, acestea având 30 de angajați. Prin realizarea acestui centru s -a reușit atragerea unor
investitori în domenii precum confecții, de încălțăminte (200 de locuri de muncă crea te – firma,
ulterior și -a mutat sediul în alt spațiu din comună), produse alimentare (produse de patiserie). De
asemenea, centrul oferă spații pentru birouri și spații de depozitare pentru firma de exploatare a
cărbunelui din zonă. Managementul Centrului d e Afaceri Vărzari este asigurat de S.C. Svasta
Consult București, acordând și consultanță în înființarea de noi societăți comerciale, întocmire
planuri de Svasta Consult până în 2009, urmând ca după această dată firma amintită să propună o
soluție pentru c ontinuitatea activității.
Turismul reprezintă o activitate recreativă influențată de o serie de factori economici,
naturali, psihosociologici, demografici, politici și ecologici. Relieful zonei prezintă atractivitate
turistică prin diversitatea formelor p e care le oferă. Este nevoie îns ă de rețele de transport moderne,
capacități de cazare sporite și o importantă rețea economică.
Valea Bistrei dispune de un valoros potențial turistic prin peisajul atrăgător, ape minerale
feruginoase, aer curat puternic i onizat, căi de acces facile, floră spontană estetică și faună cu valoare
cinegetică.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
31 Principalele obiective care atrag turiști în zona comunei Popești sunt: Mănăstirea de Măicuțe
de la Voivozi, care se află situată la aprox 1,5km la marginea satului, în a monte pe râul Bistra, într –
o frumoasă depresiune de câteva zeci de hectare înconjurată de dealuri denumită de către localnici
„Csillagoș” (Poiana înstelată).
Satul de vacanță Pădurea Neagră se află la o distanță de 7 km de comună pe cursul superior
al râului Bistra, existând un număr de 25 case de vacanță în regim privat, 3 vile care se pot închiria,
având 74 de locuri de cazare. Fiecare casă de vacanță are apă potabilă și sistem de canalizare
propiu. În interiorul coloniei se află un lac, proprietate pri vată. O parte din potecile de acces sunt
pietruite și asfaltate. În apropierea satului de vacanță se găsește un izvor de apă minerală, aici în
anul 1960 fiind construită o bază turistică cu scop terapeutic pentru tratarea afecțiunilor pulmonare
la copii. P ână în anul 1990 a ici exista o tabără de copii; azi acea locație este dată în folosință unui
centru de copii cu afecțiuni medicale și care sunt abandonați de părinți în centrul de tip familial
Elim din Marghita. De aici se pot face drumeții la Poiana Flori lor, unde se află o mănăstire la o
distanță de 8 km de drumul principal, drumul de acces fiind un drum forestier pietruit. În localitatea
Pădurea Neagră există un teren de fotbal, bazin de înot în aer liber, o pensiune cu restaurant și unde
se pot închiria camere. Apa râului este tentantă pentru pescari, având un potențial mare de pește, iar
codrii de fag și stejar adăpostesc un număr mare de animale sălbatice.
Un mare potențial turistic îl are și localitatea Vărzari pe Valea Mare și Valea Kassa, unde se
poate practica agroturismul cu posibilitate de cazare la locuitori, aceștia având condițiile necesare
(apă potabilă, canalizare proprie, baie), oferirea de mâncăruri cu specific slovac (în localitate
majoritatea locuitorilor fiind de etnie slovacă), constr uirea de pensiuni turistice cu posibilitate de
închiriere.
O altă zonă cu potențial turistic în zona Cuzap, la marginea localității, făcând legătura între
localitate și satul de vacanță de la Pădurea Neagră pe drumul forestier dintre acestea.
Serviciil e sunt slab dezvoltate și sunt reprezentate de transportul în comun, serviciile
medicale (4 cabinete medicale individuale și două puncte sanitare), servicii veterinare.
3.3.1.4. Mediul socio -cultural
Cultura și educația în Comuna Popești – potrivit date lor existente în arhivele școlii din
Popești prima fo rmă de învățământ este datată în 1784. Primul învățător a avut ca efectiv 23 de
copii. În anul 1960 în matricolele unității din liceul Popești erau înscriși în clasele I -VIII un număr
de 423 de copii. Ti nerii din comună au avut posibilitatea să urmeze liceul din anul 1962, iar în anul
1993 acesta a devenit Grup Școlar, diversificând profilul de învățământ. În comună mai
funcționează o școală Specială și un Centru de Plasament pentru copii cu deficiențe di n județul
Bihor. Din anul 1983 în localitatea Popești funcționează o casă de cultură, care are o sală de
spectacole cu un număr de 400 de locuri.
În comună există 2 licee, 4 școli generale cu 8 clase, 7 școli cu 4 clase și 7 grădinițe. Dintre
aceste unită ți de învățământ, nucleul central îl reprezintă Liceul Tehnologic nr. 1 din Popești
înființat în anul 1784. Personalul încadrat în unitățile de învățământ este în proporție de 90%
calificat. În școlile de pe raza comunei funcționează următoarele cursuri șt iințifice și literare:
„Prietenii pompierilor”, „Cercul de pictură pe sticlă”, „Sanitarii pricepuți”, „Cercul literar –
Călinescu”, „Circulația micul pieton”. Pe lângă Liceul Tehnologic nr. 1 Popești funcționează o
asociație non -profit denumită ATP -BH (Asoci ația tinerilor din Popești – Bihor), care editează
revista de informare social -economică zonală denumită „Plai de vis”. În comună mai există o școală
specială și un Centru de Plasament pentru copii cu deficiențe din județul Bihor. Aceste instituții
sunt co ordonate de către Consiliul Județean Bihor.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
32 Există 5 biblioteci școlare , dintre care se remarcă biblioteca școlară a liceului cu un fond de
carte de peste 21000 de volume. Cărți valoroase există și în patrimoniul Bibliotecii Comunale a
Casei de Cultură din Popești, a Bibliotecii E.M. Voivozi și a Liceului „Josef Kozacec” din
Budoi.
3.3.2 . Analiza SWOT – piatra de temelie a activității de marketing în cadrul primăriei
Comunei Popești
Pentru a avea o imagine obiectivă asupra situației comunității s -a util izat un instrument
specific al marketingului numit analiza SWOT, denumirea acestuia provenind din limba engleză, de
la inițialale cuvântului, care traduse înseamnă: S – puncte tari , W – puncte slabe , O –
oportunitați (din exterior) și T – amenințări (din e xterior).
Analiza SWOT a fost realizat pe domenii le majore care fac parte din planul Strategic de
Dezvoltarea Locală , constituind punctul de plecare în vederea stabilirii activităților în cadrul
Primăriei Comunei Popești și stau la baza elaborării stratg eiei de marketing, după cum urmează:
Tabel nr .3.1.
ANALIZA SWOT – Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii
Puncte tari
traversarea comunei de drumul județean
DJ 191;
drumurile care fac legătura între
localitățile comunei sunt pietruite sau
asfaltate ;
rețea de drumuri vastă;
rețea de canalizare în 3 din 7 sate (în
lucru) și stație de epurare;
centru de afaceri de la Vărzari;
2 școli reabilitate, 3 în curs de
reabilitare;
rețea de TV cablu;
rețea de internet în comună. Puncte slabe
calitatea proastă a drumurilor și a
străzilor laterale;
lipsa șanțurilor de drenaj;
inexistența trotuarelor;
podețe în stare proastă sau inexistente;
lipsa rețelelor de gaz;
starea de degradare a căminelor
culturale;
inexistența sălilor de sport în comună,
terenuri de sport pentru școli dotate
necorespunzător;
rețea electrică uzată;
starea proastă a Casei de Cultură din
Popești.
Oportunități
Fondul European pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală, mai exact M ăsura
322 din Planul Na țional de Dezvoltare
Rurală;
alte fonduri e uropene;
fonduri guvernamentale;
preluarea clădirilor fostei E.M. Voivozi
de către Consiliu Local Popești . Amenințări
traficul greu .
Sursa: prelucrare autor – Plan stategic de dezvoltare Comuna Popești – 2013 -2018
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
33 Tabel nr. 3.2.
ANALIZA SWOT – Agricul tură si silvicultură
Puncte tari
număr mare de utilaje agricole;
efectiv mediu de oi și bovine;
apicultori cu experiență;
crescători de capre;
punct de colectare a laptelui de capre;
zonă cu potențial silvic mare;
suprafață mare împădurită;
există o asoci ație a producatorilor de
lapte ;
potențial ridicat în colectarea fructelor
de pădure. Puncte slabe
grad scăzut de fertilitate al solului;
regimul proprietăți nerezolvat;
relief deluros;
tendința de scădere a numărului de
animale;
dificultăți în desfacerea p roduselor
agricole;
lipsa punctelor de colectare a fructelor
de pădure și a ciupercilor;
inexistența asociațiilor de poducători;
fondul forestier exploatat necontrolat
și abuziv;
lipsa spiritului de asociere;
lipsa punctelor de informare publică;
număr mic de persoane specializate în
agricultură;
populație îmbătrânită;
agicultură de subzistență.
Oportunități
Fondul European pentru Agricultura
și Dezvoltare Rurală;
subvențiile agricole;
formarea grupurilor de producători;
asocierea;
înființări de ferme zoot ehnice,
pomicole;
împăduriri. Amenințări
prețul scăzut al produselor agricole și
animaliere;
costu l ridicat al lucrărilor agicole.
Sursa: prelucrare autor – Plan stategic de dezvoltare Comuna Popești – 2013 -2018
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
34 Tabel nr.3.3.
ANALIZA SWOT – Mediul economic, industrie și servicii
Puncte tari
forță de muncă calificată în industria ușoară;
prezența unui număr ridicat de firme private
(aprox . 200);
fabrici de încălțaminte (2);
3 fabrici de mobilă cu aprox 50 angajați;
firme de exploatare minie re (2);
firmă de construcție case de lemn (export);
fabrică de lacuri și vopsele;
PF autorizate sau asociații familiale (23);
Asocia ții familiale în domeniul comerțului (7) ;
service auto;
firmă de transport internațional și plasare a forței
de muncă în str ăinătate;
firme și persoane fizice autorizate de transport
marfă, persoane, produse petroliere (9);
persoane fizice autorizate în servicii de taximetrie
(9)
număr mic de șomeri;
firme de construcții (2);
stație PECO;
firme de exploatație forestieră (4);
firme de prelucrare primară a lemnului;
potențial turistic ridicat;
capacitate de cazare pentru turiști;
obiective turistice: mănăstirea Sf.Arhangheli Mihai
și Gavril de la Voivozi, complex de case de
vacanță și izvor de apă minerală în colonia Pădurea
Neagr ă, valea Vărzărel, valea Cuzap, Pădurea
Neagră;
filială CEC;
cooperativă de credit;
3 farmacii. Puncte slabe
migrarea forței de
muncă;
salarii mici;
infrastructură deficitară;
lipsă de programe de
reconversie profesională;
piață de desfacere slabă.
Oport unități
fonduri europene, în special cele accesibile prin
POR și PCE;
modernizarea și refacerea infrastructurii;
facilități la nivel local pentru investitori;
valorificarea poten țialului cinegetic (mistr eți,
căprioare, iepuri, fazani). Amenințări
sistemul lohn;
concurența externă;
legislația;
resurse financiare reduse
la nivelul administrației
locale .
Sursa: prelucrare autor – Plan stategic de dezvoltare Comuna Popești – 2013 -2018
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
35 Tabel nr.3.4.
ANALIZA SWOT – mediu și amenajare spații verzi
Puncte tari
Proiect tehnic pentru rețeaua de
canalizare în localitatea Budoi,
Voivozi și Popești (parțial);
Se află în derulare proiectul de
reabilitare a rețelei de canalizare din
Popești și Voivozi;
colectarea PET -urilor se realizează
prin intermediul unei fi rme;
existența Serviciului Public de Interes
Comunal;
proiectul pentru regularizarea văi
râurilor Bistra, Vărzărel, Cuzap;
serviciul de colectare a deșeurilor
menajere în întreaga comună .
Puncte slabe
lipsa stației de epurare a apelor uzate
și menajere;
pânză freatică poluată;
lipsa canalizări în toată comuna;
lipsă spații verzi amenajate;
valea Bistra neregularizată ;
poluare cu reziduri petroliere;
distrugerea faunei și florei din râuri
prin deversarea de deșeuri menajere;
defrișări necontrolate .
Oport unități
colectarea selectivă a deșeurilor
menajere;
Fondurile europene pt. mediu (POS
Mediu);
împădurirea zonelor defrișate;
amenajare de spații verzi în fiecare
localitate;
repopularea râurilor cu pește;
păstrarea curățeniei și ocrotirea
spațiilor verzi a menajate;
amenajarea de spații pentru petrecerea
timpului liber (picnic) .
Amenințări
mentalitatea populației;
legislația;
surparea terenurilor în zona fostelor
mine;
lipsa resurselor financiare la nivel
local .
Sursa: prelucrare autor – Plan stategic de dezvoltare Comuna Popești – 2013 -2018
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
36 Tabel nr.3.5.
ANALIZA SWOT – Asistență socială, sănătate, educație, cultură, artă, sport
Puncte tari
Caracterul multicultural și multietnic al
comunității;
existența unui centru medico -social, școală
ajutătoare, centru de plasment;
cabinet medical veterinar;
3 farmacii umane;
5 cabinete medicale individuale;
casă de cultură, dar necesită reabilitare;
cămine culturale în fiecare localitate;
club sportiv ”MINERUL POPEȘTI –
VOIVOZI”;
2 licee, unul cu predare î n limba slovacă;
școală de arte și meserii;
obiceiuri și tradiții bogate;
ansamblu de dansuri populare;
bibliotecă comunală;
existenta unuii ONG – FRCCF Prietenia;
îndrumarea populației defavorizate și nu
numai spre serviciile medicale și înscrierea
lor pe listele unui medic de familie dorit prin
serviciul de asistență medicală comunitară;
existența unui serviciu de pompieri
coordonat de primărie;
proiect în derulare pentru amenajarea bazei
sportive de la Voivozi (finantat de catre
ANDZM) . Puncte slabe
numă r mare de persoane care
beneficiază de ajutor social;
lipsa activităților culturale la
nivel local;
lipsa unui centru de primire a
persoanelor abuzate;
lipsa unei stații de salvare sau
unui centru de permanență;
lipsa unui punct de jandarmi;
starea proastă a locuințelor
rromilor din comună;
nivelul scăzut de afalbetizare
în rândul populației de etnie
rromă;
lipsa poliției comunitare;
infracționalitate ridicată;
cărți insuficiente și învechite la
biblioteca comunală și la cele
școlare;
neconservarea tradiții lor și
obiceiurilor locale;
parcuri pentru copii
inexistente .
Oportunități
fonduri europene pentru reabilitarea casei de
cultură, amenajare de parcuri pentru copii,
înființare de centre de primire a persoanelor
abuzate;
promovarea pe plan local, național și
internațional a tradițiilor și valorilor
culturale;
organizarea de manifestări culturale la nivel
local;
atragerea de sponsori;
fonduri pentru integrarea socială a rromilor;
amenajarea unui centru de zi;
parteneriate viabile cu comunitatile de etnie
slovacă din țară și străinatate. Amenințări
pierderea tradițiilor;
distrugerea casei de cultură,
dacă nu va fi reabilitată;
creșterea numărului de rromi
neintegrați social .
Sursa: prelucrare autor – Plan stategic de dezvoltare Comuna Popești – 2013 -2018
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
37 Tabel nr.3.6.
ANALIZA SWOT cadru instituțional, comunicare și informare
Puncte tari
punct de informare în cadrul
primăriei;
birou pentru integrare europeană;
post de poliție comunală;
centru de plasament pentru minori;
colaborare eficientă a administrație i
locale cu instituțiile județene . Puncte slabe
lipsa spații pentru birouri individuale;
număr mare de personal didactic
netitularizat în școli;
număr insuficient de polițiști;
resurse financiare scăzute pentru
cofinanțarea proiectelor necesare
îmbunătățir i nivelului de trai a
populației;
salariile mici .
Oportunități
fondurile europene, în special
PODCA (Programul Operational
Creșterea Capacității Administrative);
cursuri de specializare;
schimburi de experiențe ;
creșterea numărului de specialiști;
titularizarea personalului didactic
calificat;
implicarea ONG în dezvoltarea
comunității . Amenințări
migrarea personalului calificat spre
locuri de muncă mai bine plătite;
birocrația;
legislația ambiguă;
creșterea infrac ționalității;
disputele politice la nivel local,
județean și național;
resurse financiare insuficiente .
3.4. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI
COMUNEI POPEȘTI
Activitatea de m arketing al Primăriei Comu nei Popești are în centrul atenției cetățeanul și
toată activitatea este centrată spre satisfacția deplină a cetățenilor. Această viziune a determinat
adaptarea primăriei Comunei Popești la mediul de marketing analizat și pe influen țarea lui activ ă
care a presupu s elaborarea unei politici de marketing propriu de către autorit atea publică în
exercițiu.
3.4.1. Analiza politicii de marketing public în cadrul Primăriei Comun ei Popești
Elaborarea p olitic ii de marketing în cadrul Primăriei Comunei Popești, fiind una dinamică a
fost și este determinată de necesitatea adaptării insti tuției publice la mediul de marketing și
influențarea lui activă î n concordan ță cu cerin țele mediului în care activează .
Politica de marketing a Primăriei Comunei Popești este realizată pri n formularea unui set de :
obiective strategice;
strategii corespun zătoare;
ansamblu de tactici și măsuri concrete.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
38
Fig.nr.3. 4. Politica de marketing a Primăriei Comunei Popești
Sursa: autor
Obiectivele st rategice vizate în cadrul activității de marketing public al Primăriei Comun ei
Popești vizează elaborarea de p rincipii, legități, metode și tehnici valabile pentru relaționarea cererii
și ofertei de servicii publice, de informare, caritabile etc. și constă în atingerea o biectivul ui
principal : satisfacerea cerin țelor și nevoilor cetățenilor și prosperitatea social ă, odată cu întărirea și
extinderea imaginii globale a instituției publice.
Strategiile corespunzătoare în cadrul marketingului public sunt elaborate pe baza unui
studiu de piață, realizată pe baza unei ample analize SWOT, prezentate mai sus, având obiectiv ele
fundamental e cercetarea cerințelor cetăț enilor -clien ți, în vederea alinierii ofertei de servicii publice
(volum, struct ura, nivel calitativ) la exigenț ele manifestate pe pia ță.
Ansamblul de tehnici și măsuri vizează realizarea strategiilor de marketin g public în
vederea atingerii obiectivelor vizate în cadrul politicii de marketing a Primăriei Comun ei Popești.
3.4.2. Mixul de ma rketing în cadrul Primăriei Comun ei Popești
Stabilirea și i mplementarea strategi ei de marketing în cadrul Primăriei Comun ei Popești a
fost realizată printr -un complex de acț iuni practice, care reflecta viziunea institu ției de administraț ie
public ă, în vederea realizării prin modalit ăți concrete atingerea obiectivelor strategice stabilite,
concentrat e într -un mix de marketing .
Mixul de marketing reprezintã ,,combinația instrumentelor politicii de marketing
aplicată la un moment dat de către o organizație ˮ format din :
Produs;
Preț;
Plasament;
Promovare .
Mixul de marketing al unei institu ții publice, inclusiv în cazul unei oferte de servicii
administrative, în mod obligtoriu include cei „4 P” tradi ționali, dar punând un accent pe latura
uman ă a acestora , datorită faptului că autorit ățile publice sunt mult mai implicate în rela ția cu
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
39 cetațenii față de organizațiile e conomice , completa te de elemente le specifice marketingului
serviciilor: oameni, proces, suport fizic. Astfel putem afirma că c elor patru variabile clasice ale
mixului de marketing în adminstrația publică se mai adaugă menționat de către specialistul în
domeniu A drian Payne următoarele elemente: personalul, procesele, serviciile complementare :
Fig.nr.3 .5. Componentele mixului de marketing în cadrul Primăriei Comun ei Popești
Sursa: adaptare autor
Definirea produsului , este esenț ială pentru orice institu ție public ă cu delimitarea cu
precizie a ceea ce oferă de fapt, materializat în primul rând în servicii de administraț ie public ă
pentru ceta țeni.
Structura produsului public este format ă din:
suportul fizic – spațiul și echipamente le folosite î n cadrul prim ăriei;
serviciul public propriu -zis;
ambianț a – componente “ataș ate” cum ar fi denumirea, marca, tariful ;
comunicațiile privind produsul public ;
imagine a produsului public – favorabil ă sau nefavorabil ă, în func ție de gradul de
satisfacț ie al cet ățenilor.
Caracteristici le definitorii ale bunului sau serviciului public sunt următoare le:
accesibilitatea publică – majoritat ea servciilor fiind finan țate din fonduri publice;
destinația consumului public – consumul din acela și bun tuturor cetățenilor local i;
neexcluderea neplă titorilor – persoanele care nu pot plă ti pentru bunul sau serviciul
public respectiv nu pot fi excluse de la consumarea acestuia;
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
40 producere a sau executarea bunului/serviciului public nu se realizeaz ă în scopul
obținerii de profit, ci din considera ții de st rategie social ă, politic ă, economic ă și
legislativ ă;
caracter continuu și permanent – având drept obiectiv satisfacerea interesului general.
Produsul , în cazul Primăriei Comun ei Popești este format din:
serviciu l public de bază și modul generic ;
servicii comerciale .
Fig.nr.3. 6. Produsul în cadrul Primăriei Comuna Popești
Sursa: adaptare autor
Produsul public în cadrul Primăriei Comun ei Popești urmărește interesul colectivit ății și
promoveaz ă obiective le strategice ale autorit ății responsabile.
Produsele comerciale sunt formate din diverse servicii care necesită plata acestora și
creează un venit pentru Primăria Comunei Popești .
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
41 Tabel nr.3.7.
Serviciile oferite sub forma produsului public în cadrul Primăriei Comuna Popești sunt
format e din:
SERVICII PROCEDURI
1. SERVICII DE
INFORMARE –
informarea cetăț enilor cu
privire la serviciile oferite
de Prim ărie – informare direct ă verbal ă, prin telefon sau coresponden ță;
– punerea la dispozi ție a formularelor pentru fiecare procedur ă
birocrat ică.
2. SERVICII DE
ASISTENȚĂ – oferit ă
cetățenilor pentru
rezolvarea problemelor
aflate în atribuțiile
Primăriei ș i Consiliului
Local – asistența pentru completarea formularelor ;
– explicarea pa șilor pentru rezolvarea problemei ;
– asigurarea contactelor cu alte servicii ;
– îndrumarea cet ățenilor pe parcursul etapelor birocratice .
3. SERVICII DE
REGISTRATURĂ –
înregistrarea, urmă rirea și
eliberarea documentelor – informarea privind actele necesare pentru rezolvarea
problemei ;
– verificarea actelor prezent ate;
– înregistrarea documentelor ;
– eliberarea bonului de registratur ă cu specificarea termenului
de eliberare a documentului ;
– urmărirea traiectoriei documentelor ;
– prevenirea ș i raportarea întârzierilor ;
– colaborarea cu celelalte servicii pe ntru sim plificarea
procedurilor birocratice ;
– eliberarea documentelor și avizelor .
4. SERVICII
TRANSPARENȚĂ –
asigurarea transparen ței
deciziei locale (52/2003 ) – informa ții referitoare la activitatea Consiliului Local și
Hotărâri ale Consiliului Local ;
– afișarea proiectelor de hotă râri ale Consiliului Local ;
– afișarea Hot ărârilor Consiliului Local dup ă aprobare ;
– anunț area datei și ordinii de zi a ș edințelor Consiliului Local ;
– anunțarea (afi șaj, scrisori, ziar) a temelor de discu ție pentru
întâlniri.
5. SERVICII DE
AUDIENȚĂ – organizarea
programului de audiențe a
conducerii Primăriei
(primar, viceprimari,
secretar) – stabilirea orarulu i audiențelor î n colaborare cu conducerea
prim ăriei;
– aplicarea procedurii de audienț e;
– urmărirea punerii în aplicare a s oluțiilor identificate în
audien țe prin colaborare cu celelalte servicii ;
– raportarea rezultatelor audiențelor la conducerea Primă riei și
cetățeni.
6. SERVICII DE
CAMPANII PUBLICE –
realizarea materialelor
informative pentru cet ățeni
și derularea campanie i
publice
– elaborarea materialelor informative ;
– elaborarea specifica ției tehnice pentru licitația de tip ărire;
– distribuirea materialelor ;
– planificarea și derularea campaniilor publice .
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
42 7. SERVICII DE STARE
CIVILĂ – întocmirea actelor de stare civ ilă, în vederea concretiz ării
documentelor ce alc ătuiesc starea civil ă a unor persoane fizice,
pentru a se ține eviden ța strict ă a acestora precum și dovada
stării civile ;
– aceast ă activitate const ă în înregistrarea actelor și faptelor de
stare civil ă în registrele de naștere, cas ătorie și deces și
eliberare a certificatelor de stare civilă ;
8. SERVICII AGRICOLE – înregistrarea în Registrul agricol a persoanelor fizice
proprietari de teren și animale prin declara ții anuale, conform
legislaț iei în vigoare ;
– eliberarea de adeverin țe care certific ă deț inerea în proprietate
a unor suprafeț e de teren conform datelor declarate în Registrul
agricol necesare pentru spitalizare, obți nerea pensiilor pentru
handicap , burse școlare, pentru organele de cercetare pena lă,
instan ță, pentru subven ții și deschidere de conturi bancare;
– eliberarea certificatelor de produc ător agricol pentru
valorificarea produselor vegetale ș i animale pe piața liberă .
Sursă: prelucrea autor pe baza informațiilor interne
Prețul – în cadr ul Primăriei Comun ei Popești ca și în alte instituții al e adminstrație i public e,
prezint ă numeroase particularit ăți în domeniul serviciilor publice , unele serv icii fiind p lătite altele
gratuite.
Politica de preț în cadrul Primăriei Comun ei Popești este st abilită în funcție de obiectivele
următoare:
maximizarea utiliză rii capacit ăților;
atragerea unui num ăr cât mai mare de cet ățeni etc.
Prețul în cadrul Primăriei Comun ei Popești este puternic influenț at de caracteristi cile
serviciilor administrative și constituie criteriul principal de structurare a serviciilor publice și de
alocare a fondurilor institu ției publice deoarece reprezi ntă un parametru determinant al pozi ționării,
al imaginii produsului public pe pia ță.
În cadrul Primăriei Comun ei Popești , taxele și tarifele încasate ca rezultat al furniză rii unor
servicii publice de interes local sunt împărțite în urm ătoarele categorii:
taxele și tarifele pentru servicii administrative (de exemplu, eliberarea de certi ficate,
autorizaț ii);
taxe și tarife – pentru efectuarea unor servicii de gospodăr ie comunal ă;
taxe și tarife – pentru acordarea drepturilor de participare la diverse manifestări
cultural -sportive asigurate de administrația publica locală, bilete, utilizare baze portive
etc.;
taxe ș i tarife pentru div erse alte servicii de administra ție public ă local ă.
Tariferea ca și component ă a politic ii de pre ț, în cadrul cadrul Primăriei Comun ei Popești
este realizată pe baza unor strategii de preț orientate c ătre costuri ș i cerere , în concordanță cu acest
principu , strategia are menirea de a selecta și de a asigura optimizarea costurilor și a utilit ății
produsului public.
În cadrul Primăriei Comun ei Popești se realiz eză două tipuri de tarifări, în concor danță cu
legislația în vigoare : tarifarea reală care presupun e proporționalitatea directă între sumele plătite
cu cantitatea de servicii primite – ex.: consumul de ap ă măsurat cu un contor personal, plata pentru
colectarea deșeurilor menajere pe baza volumului sau greutății lor; acest tip de facturare este foarte
apreciat, deoarece este o metodă apropiată de regula fixării prețului de piață; avantajele tarifării
reale sunt: eficacitatea superioară în comparație cu serviciile finanțate prin impozite, datorită
faptului că în acest caz beneficiarii vor consuma doar cantități de servicii strâns legată de necesități;
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
43 echitat e, care rezultă din echitatea consumul ui și păstrarea unui echilibru între consumator ii mici și
mari. .
În ce ea ce privește politica de preț în cadrul Primăriei Comun ei Popești, putem afima că:
calcular ea prețului și tarifelor ridică multe probleme, ceea ce face dificil ă stabilirea pre țurilor
corecte dar este respectat ă legislația în vigoare privind po litica de tarifare a serviciilor publice și
este fundamentat ă pe baza prevederilor Legii nr. 50/1991 (mo dificat ă și completat ă) și împreună cu
hotărârile consiliilor loc ale stabilesc prețul. Pentru p rețul pentru serviciile de gospod ărie
comunală pe lângă Legea nr.50/1991 , se mai au în vedere și reglementarile juridice în vigoare
împreună cu hotărârile consil iilor locale, bazate pe o antecalcula ție de cheltuieli.
Plasamentul se refer ă la politica de distribuț ie a serviciilor publice în cadrul Primăriei Comun ei
Popești și este influențată de fluxurile pe care le genereaz ă:
fluxul produsului public;
fluxul neg ocierilor și tranzacțiilor ;
fluxul informaț ional;
fluxul promoț ional.
Plasamentul în cadrul Primăriei Comun ei Popești , prezint ă particularități le instituțiilor
publice , datorit ă intangibilit ății și inseparabilit ății serviciilor publice , distribuitorul de produse
publice fiind însuși Primăria Comunei Popești. Această particularitate în cadrul Primăriei Comun ei
Popești, impune în cadrul elaborării strategiilor de distribuț ie, aplicarea unui marketing direct , care
ține seama de tipul:
serviciilor prestate ;
circuitului ;
structura cererii .
Plasamentul în cadrul Primăriei Comun ei Popești, este organizat ă și monitorizat ă direct de
autorit ățile executive și întreg ul proces de distribuț ie se desfăș oară în conformitate cu
reglement ările legale și juridice în vigoare .
Personalul în cadrul Primăriei Comunei Popești joacă un rol foarte important ca o variabil ă
a mixului de marketing, astfel n icio categorie de personal, chiar dac ă nu este implicat ă integral în
contactul direct cu cetățenii, nu trebuie exclusă din mixul de marketing în administra ția public ă.
Parteneriatele în cadrul Primăriei Comun ei Popești, incluse în cadrul mixului de marketing,
vizeaz ă faptul asocierii acestuia cu alte organiza ții din comunitate în vederea de a fi mai eficiente,
chiar dac ă nu au obiecti ve similare prin identific area unor modalit ăți de colaborare în vederea
atingerii obiectivelor strategice vizate în cadrul strategiei de marketing. Partenerii Primăriei
Comuna Popești sunt: S.C. Maestro Trading S.R.L. , S.C. Redolaj S.R.L., S.C. Aghera Tra ns S.R.L.
Procesel e în cadrul Primăriei Comun ei Popești, reprezint ă o variabil ă a mixului de
marketing , care au un impact major asupra percepț iei produs ului public în viziunea cetățeanului ,
compus din diverse proceduri, sarcini, programe, mecanisme, activi tăți și ritm , prin care produslul
public este realizat și pus la dispoziția cetățenilor.
Serviciile complementare în cadrul Primăriei Comun ei Popești, vin în susținerea și
complementarea variabilelor mixului promoțional și contribuie la percepția mai pozi tivă a produslui
public oferit, jucând un rol important în realizarea acest uia.
Promovarea în cadrul Primăriei Comun ei Popești, în mare parte servește la construirea unei
imagini globale pozitive în opinia cetățenilor prin realizarea unei publicități, fii nd un fenom en
normal ca publicul și cetățeanul să aibă cuno ștință de activitatea desf ășurată de către institu țiile
statului sau aleșilor locali după caz, motiv pentru care promovarea trebuie să fie o ac țiune cu
caracter informațional , de informare corect ă a publicului larg, având drept obiectiv și scop final
crearea unei imagini instituționale pozitive .
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
44 Obiectivele activității promoționale în cadrul Primăriei comuna Popești vizează:
formarea imaginii globale pozitive;
extinderea și creșterea notorietății ;
câștigarea încrederii cetățenilor și publicului țintă;
atragerea partenerilor;
creșterea încrederii personalului.
Fig.nr.3. 7. Obiectivele activității de promovare
Sursa : autor
Realizarea obiectivelor de promovare presupune elaborarea unei strategii d e promovare în
cadrul Primăriei Comuna Popești.
Strategia de promovare a Primăriei Comuna Popești, const ă în punctul cheie privind
promovarea imagini i global e a inst ituției în folosul și satisfacția cetățeanului și este reprezentat de
menț inerea unui proces de comunicare de marketing foarte bun între instituție ș i public.
Instrumentele de p romovarea în cadrul Primăriei Comun ei Popești, realizat e în cadrul
comunic ării instituționale, au obiect principal promovarea imaginii instituți ei și este realizată prin
următoarele instrumente:
Publicitate;
Relații publice ;
Manifestări promoționale;
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
45
Fig.nr.3.8 . Instrumentele de promovare utilizate în cadrul Primăriei Comun ei Popești
Sursa: autor
Publicitatea în cadrul Primăriei Comuna Popești este realizat ă prin:
publicitate clasică : utilizarea siglei, elaborare material publicitar;
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
46 publicitate pe internet – în cadrul site -ului oficial al instituției și în cadr ul altor site -uri
de publicitate;
social media – facebook -ul instituție – fiind cel mai popular instrument de
publicitate.
Relațiile publice în cadrul Primăriei Comun ei Popești, sunt realizate în cadrul:
Declarații de presă;
Comunicate de presă;
Emisiuni TV și Radio .
Manifestările promoționale în cadrul Primăriei Comuna Popeș ti, sunt realizate prin
organizarea diverselor evenimente care contribuie la creșeterea notorietății instituției.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
47
Ca rezultat al îmbinării și dozării acestor variabile al e mixului de marketing în cadrul
Primăriei Comunei Popești, sunt realiz ate activităț i de marketing public în favoarea susținerii unei
imagini globale pozitive a instituției și oferă posibilitatea cunoașterii reacției publicului vizat ,
respectiv al cetățenilor.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
48 CONCLUZII
Organizarea oricărei organiz ații, indif erent de forma ei juridică, întreprindere sau instituție,
vizează problema fundamentală a organizării, care constă în menținerea stabilității interne
printr -o continuă adaptare a structu rilor organizatorice la cerințel e și exigențele mediului
și/sau pieței.
Organizarea oricărei organizații ca proces operațional precizează și delimitează
responsabilitățile, atribuțiile, sarcinile concrete necesare realizării obiectivelor și scopului
stabilit, precum și relațiile dintre compartimentele și persoanel e ce îndeplinesc atribuții în
cadrul acesteia.
Structura organizatorică , la modul general, cuprinde ansamblul persoanelor, diviziunilor
și subdiviziunilor organizatorice și a relațiilor dintre acestea, orientate către realizarea
obiectivelor prestabilite a le organizației.
Imaginea organizației, ca parte din structura socio -culturală, se formează în timp, prin
aplicarea unei politici de marketing realizate prin instrumentele specificie activității de
promovare, la care contribuie un întreg sistem de valori , format din ansamblul regulilor
acceptate de către angajați, acest sistem de valori de -a lungul existenței organizației formând
cultura întreprinderii.
Cultura organizatională cuprinde un ansamblu de valori morale, principii, norme,
simboluri și rituri care-și transmit și imprimă mesajul asupra comportamentului angajaților,
cu implicații directe asupra eficienței, eficacității și imaginii organizației.
Organizarea structurală a primăriei Comun ei Popești este format din următoarele:
servicii;
birouri;
comp artimente.
Atribuțiile fiecărui serviciu, compartiment și birou este descris în cadrul Regulamentul
Aparatului Propriu .
Marketingul în sectorul public după specialiștii în domeniu : Dr. Philip Kotler, specialist în
marketing de renume mondial și Nancy Lee, consultant în marketing social, demonstrează
că înseamnă mult mai mult decât comunicarea în sine și ca el se bazează pe o concepție
care-l are în centru pe cetățean .
Elaborarea unei politicii de marketing în adminsitrația publică este determinată de
neces itatea adaptării instituției publice la mediul de marketing și influențarea lui activă în
concordanță cu cerințele mediului în care activează . La elaborarea politicii de marketing în
cadrul ins tituțiilor publice, toate componentele acesteia sunt specifice pie ței serviciilor
administrative și în acest sens o politic ă de marketing eficient presupune alegerea judicioasă
a strategiilor și fundamentarea corectă a mixului de marketing.
Stabilirea și implementarea unei strategii de marketing este un proces dificil î n cadrul
unei instituții publice și este realizată printr -un complex de acțiuni practice care reflect ă
viziunea inst ituției de administrație public ă în vederea realizării prin modalități concrete
atingerea obiectivelor stabilite, concentrate într -un mix d e marketing.
Analiza activității de marketing în cadrul primăriei comunei Popești este fondată pe o
amplă analiză a macromediului în care activează, încheiat ă cu o analiză SWOT.
Activitatea de marketing a Primăriei Comunei Popești are în centrul atenție i cetățeanul
și toată activitatea este centrată spre satisfacția deplină a cetățenilor , această viziune a
determinat adaptarea primăriei Comunei Popești la mediul de marketing analizat și pe
influențarea lui activă care a presupus elaborarea unei politici d e marketing propriu de către
autoritatea publică în exercițiu.
Elaborarea politicii de marketing în cadrul Primăriei Comunei Popești , fiind una
dinamică , a fost și este determinată de necesitatea adaptării instituției publice la mediul de
marketing și influ ențarea lui activă în concordanță cu cerințele mediului în care activează.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
49 Stabilirea și implementarea strategiei de marketing în cadrul Primăriei Comun ei
Popești a fost realizată printr -un complex de acțiuni practice, care reflect ă viziunea
instituției de administrație publică, în vederea realizării prin modalități concrete atingerea
obiectivelor strategice stabilite, concentrate într -un mix de marketing.
PROPUNERI
Sugestii pentru îmbunătățirea promovării imaginii Primăriei Comun ei Popești :
extinderea ac tivităților de marketing;
mărirea gradului de eficiență al acț iunilor de promo vare ;
acțiuni de marketing directe pentru grupuri țintă specific și delimitate – ex.: mediul
de afaceri, școli etc.;
fixarea obiectivel or pe anumi ți grupuri și cetățeni țintă;
crearea unei identit ăți institu ționale vizibile – se pot util iza materiale promoționale
precum: tricouri, pixuri, dosare inscripț ionate cu sigla prim ăriei;
o alta practică a publicit ății directe ar putea fi reprezentata de scrisori cu ur ări de :
”La mul ți ani!” , “Cr ăciun fericit” etc., trimise cet ățenilor.
crearea unui Ghid al Cetateanului.
Toate aceste acțiuni de promovare ar contribui la extinderea și creșterea notorietății
Primăriei Comuna Popești.
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
50 BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru, I., Matei , L., Servicii publice , Ed. Economic ă, Bucure ști, 2000 .
2. Costea , M., Introducere în admi nistra ția public ă, Ed. Economic ă, Bucure ști, 2000 .
3. Chiciudean, I., Țoneș, V., Gestionarea crizelor de imagine , Editura Comunicare, București,
2003.
4. Coman, C., Relații Publi ce. Principii și Strategii , Editura Polirom, Iași, 2001.
5. Damaschin, I. , Relații Publice și Publicitate , Editura Fundația “Andrei Șaguna”, 2002.
6. David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012.
7. David, G., Tehnici de negociere și comunicare în afaceri, Note de curs, U.V.V.G. Arad.
8. David, G., Tehnici promo ționale în comer ț și turism, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2011.
9. Kotler, Ph., Lee, N ., Marketing în sectorul public, Editura, Meteor Press, București, 2008 .
10. Kotler, Ph., Princip iile marketingului, Editura Teora, Ediția -4 a, București, 2008 .
11. Kotler, Ph., Managementul marketingului, ediția a III. -a, Ed. Teora, București, 2003.
12. Munteanu , V.A. , Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2006 .
13. Munteanu, V. A. , Managementul public local , Tipo Moldova, Iasi, 2003 .
14. Papuc, M., Tehnici promoționale, Editura Universitară, București, 2004 .
15. Popescu, I.C., Comunicarea in marketing, Ed. a II -a, Editura Uranus, Bucuresti 2003 .
16. Remeș, C., Economia Întreprinderii, U.V.V.G. Arad, 2012 .
17. Stanciu , S., Marketing general . Particularit ăți în organiza țiile non profit, Dareco,
Bucuresti, 2002 .
18. Vorzsak , A., (coord.) ,, Marketingul serviciilor, Presa Universitara Clujeana, Cluj -Napoca
2004 .
WEBOGRAFIE
1. http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/MIXUL -DE-MARKETING -IN-
ADMINIST827.php
2. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/bibliotec a/pagina2.asp?id=cap2
3. http://comunapopesti -bh.ro/
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
51 ANEXA NR.1
REGULAMENT APARATURA PRO PRIE DE FUNCȚIONARE
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
52 ANEXA NR.2
STATELE DE FUNCȚII PRIMĂRIA COMUNA POPEȘTI
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
53 ANEXA NR.3.
FIȘA POSTULUI – REFERENT RELAȚII CU PUBLICUL
Structura organizatorică și marketing în adm inistrația publică – Studiu de caz – Primăria Comuna Popești
54 ANEXA NR 4.
MATERIAL PUBLICITAR
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Structura organizatorică și marketing în administrația publică Studiu de caz Primăria Comuna Popești [600474] (ID: 600474)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.