Structura Organizatorica a Primariei Comunei Dragodana

LUCRARE DE LICENȚĂ

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PRIMĂRIEI COMUNEI DRAGODANA

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1: Considerente teoretico-metodologice privind structura organizatorică

1.1. Componentele structurii organizatorice

1.2. Elementele unei structuri organizatorice

1.3. Proiectarea structurii organizatorice

1.4. Documente de formalizare a structurii organizatorice

Capitolul 2: Prezentarea generală a comunei Dragodana

2.1. Așezarea geografică a comunei Dragodana

2.2. Informații generale despre comuna Dragodana

2.3. Consiliul local al comunei Dragodana

Capitolul 3: Prezentarea structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

3.1. Prezentarea generală a Primăriei comunei Dragodana

3.2. Prezentarea structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

3.3. Prezentarea generală a activității compartimentelor

3.3.1. Serviciul public de stare civilă

3.3.2. Serviciul buget – contabilitate

3.3.3. Biroul Agricultură și Registru Agricol

3.3.4. Compartimentul de Asistență Socială

3.3.5. Compartimentul urbanism

Capitolul 4: Analiza critică a structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

4.1. Analiza principiilor structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

4.2. Analiza critica a structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

4.2.1. Puncte forte ale structurii organizatorice

4.2.2. Puncte slabe ale structurii organizatorice

Capitolul 5: Propuneri de perfecționare a structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

Bibliografie

Anexe

Introducere

Legea nr.215/2001, legea administrației publice locale, prevede în art.66 că, primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică aleasă și este șeful administrației publice locale, calitate ce îi conferă și pe cea de a reprezenta comuna sau orașul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice din țară și din străinătate, precum și în justiție.

Legea prevede că primarul va purta, ca semn distinctiv, o eșarfă în culorile drapelului național, în cadrul unor acțiuni publice, aceasta pentru a pune în evidență prestigiul și autoritatea funcției de primar. Purtarea eșarfei este obligatorie la ședințele consiliului local și la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor, în alte situații purtarea acesteia fiind facultativă.

Managementul public ca domeniu distinct al științei managementului a apărut în deceniul al optulea al secolului trecut, în principal ca urmare a situației critice în care s-au aflat sistemele administrative din majoritatea statelor dezvoltate.

Managementul public a apărut ca o necesitate și se dezvoltă permanent ca unul dintre cele mai importante domenii ale științei managementului care, prin rezultatele sale, poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii modului de viață al cetățenilor dintr-o țară.

Eficiența și eficacitatea în sectorul public trebuie să fie îmbunătățite, managementul public în instituțiile publice trebuie orientat asupra obiectivelor și rezultatelor, iar managerii publici trebuie să fie apreciați în funcție de capacitatea de a rezolva problemele sociale generale și specifice. Este nevoie de schimbări radicale de mentalitate, de percepție și de comportament, care trebuie să înceapă cu popularizarea ideilor despre noul management public și despre necesitatea transformării și adaptării sistemelor administrative în funcție de noile principii, legități și valori fundamentale.

Apreciez stilul de lucru în cadrul Primariei Dragodana, ca un stil de lucru normal, fiecare funcționar răspunde de atribuțiile pe care le are conform fișei postului, comunicarea se desfășoara concret între birouri și angajați, între conducere și angajați ceea ce duce la buna desfășurare a activității primăriei, întocmirea și eliberarea actelor în termenul legal, precum și deservirea populației.

Tema pe care am abordat-o “Structura organizatorică a Primăriei comunei Dragodana” este o temă de mare interes, deoarece consider că sectorul public a intrat într-un con de umbră, și astfel putem readuce interesul asupra ceea ce se întâmplă într-o instituție precum Primăria.

Lucrarea de față este structurată în cinci capitole. Fiecare capitol are titlu sugestiv, care reflectă conținutul, în final regăsindu-se concluziile și propunerile.

Capitolul 1 “Considerente teoretico-metodologice privind structura organizatorică” se referă la o abordare teoretică a conceptului de structură organizatorică precum și la o prezentare a componentelor, elementelor și documentelor unei structuri.

În capitolul 2 “ Prezentarea generală a comunei Dragodana” este o scurtă prezentare a comunei Dragodana precum și a Consiliului local al comunei.

În capitolul 3 “Prezentarea structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana” am prezentat Primăria comunei Dragodana și totodată compartimentele Primăriei, împreună cu atribuțiile fiecărui birou sau compartiment.

În capitolul 4 “Analiza critică a structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana” se face referire la principiile unei structuri organizatorice eficiente din cadrul Primăriei precum și a punctelor tari și slabe din cadrul acesteia.

În capitolul 5 am prezentat propunerile rezultate în urma realizării analizei critice a structurii organizatorice specifice Primăriei comunei Dragodana.

Conform reglementărilor legale, administrația publică locală își exercită atribuțiile în direcția gestionării eficiente a problemelor comunității pe care o reprezintă. În acest sens, cetățeanul defavorizat apelează la serviciile administrației ca o primă și ultimă soluție pentru rezolvarea situațiilor limită în care se află.

În principiu, consultarea cetățenilor în problemele locale de interes deosebit este statuat de legiuitor – art. 1, alin. 1 din Legea nr. 69/1991. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că această consultare a cetățenilor este integrată în principiul general al autonomiei locale doar ca o posibilitate enunțată într-un context general al participării cetățenilor la procesul de luare a deciziilor în problemele de interes major pentru comunitatea locală. Lipsește însă dimensiunea practică a acestei prevederi legale, fapt care determină absența aproape totală a opțiunilor cetățenilor vis-à-vis de problemele majore ale comunității în relația cu administrația și, în consecință, explică în multe situații, lipsa de suport public pentru politicile adoptate de administrația locală.

CAPITOLUL 1

Considerente teoretico-metodologice privind

structura organizatorică

Structura organizatorică este componenta de bază a unei organizații. Deși a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări, structura organizatorică nu are o definiție unanim acceptată, existând definiții de la cele mai simple la cele mai complexe.

Structura organizatorică este sistemul sau rețeaua sarcinilor care evidențiază relațiile ce se stabilesc între munca indivizilor și cea a grupurilor; orice structură organizatorică alocă munca prin diviziunea acesteia și susține coordonarea rezultatelor astfel încât obiectivele organizaționale să fie cât mai bine îndeplinite.

Structura organizatorică este formată din compartimente și posturi legate unele de altele prin relații care prezintă o ierarhie și care permit coordonarea activității, difuzarea informațiilor și luarea deciziilor.

Conform lui A. Desreumaux structura poate conține:

– elemente de suprastructură: sunt elementele cele mai pregnante, prezentate în organigramă (împărțite în compartimente, departamente);

– elemente de infrastructură: mai puțin descrise de o organigramă (planificare, control, sistem de recompense etc.).

1.1. Componentele structurii organizatorice

Principalele componente ale structurii organizatorice, care se regăsesc în orice firmă, indiferent dacă au sau nu caracter industrial, sunt următoarele: postul, funcția, ponderea ierarhică, compartimentul, nivelul ierarhic, relațiile organizatorice.

Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică a firmei ce poate fi definit ca ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților care, în mod regulat, revin spre exercitare unui salariat al societății comerciale sau regiei de stat.

Obiectivele postului, denumite obiective individuale, reprezintă definirea calitativă și cantitativă, a scopurilor avute în vedere prin crearea sa. Obiectivele individuale constituie caracterizări sintetice ale utilității postului, ce exprimă rațiunea creării sale, precum și criterii de evaluare a muncii salariatului căreia îi este atribuit.

Realizarea obiectivelor se efectuează prin intermediul sarcinilor care reprezintă un proces de muncă simplu sau o componentă de bază a unui proces de muncă complex și care prezintă autonomie operațională, fiind efectuată, de regulă, de o singură persoană.

Limitele în cadrul cărora titularii de posturi pot să acționeze în vederea realizării obiectivelor individuale constituie competența sau autoritatea formală asociată postului.

Responsabilitatea reprezintă obligația ce revine titularului postului pe linia îndeplinirii obiectivelor individuale și a efectuării sarcinilor aferente.

Totalitatea posturilor care prezintă aceleași caracteristici principale formează o funcție. În funcție de natura și amploarea obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților, se deosebesc două tipuri principale de funcții: manageriale și de execuție.

Funcția managerială se caracterizează printr-o sferă mai largă de competențe și responsabilități referitoare la obiectivele obiectivului condus, care implică sarcini de previziune, organizare etc., a activității altor persoane.

Funcția de execuție se caracterizează prin obiective individuale limitate, cărora le sunt asociate competențe și responsabilități mai reduse, sarcinile încorporate neimplicând luarea de decizii privind munca altor titulari de posturi.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul de salariați conduși nemijlocit de un manager.

Dimensiunea ponderii ierarhice, de regulă, crește pe măsură ce se coboară scara ierarhică datorită tendinței de simplificare a sarcinilor. La nivelul conducerii, ponderea ierarhică este mai mică datorită complexității și importanței activităților, iar la nivelul mijlociu și mai ales la cel ce reflectă structura de producție, ponderea ierarhică este mai mare datorită creșterii repetivității sarcinilor. Din punct de vedere economic este necesar a se analiza toate căile posibile pentru a satura un conducător cu un număr corespunzător de subordonați direcți. Deci, va trebui să se țină cont de: complexitatea sarcinilor sau activităților; comasarea unor activități omogene sau complementare în cadrul unui singur organism, utilizarea cât mai completă a capacităților profesionale ale personalului muncitor; promovarea largă a practicii de delegare etc.

Compartimentul reprezintă ansamblul persoanelor ce efectuează munci omogene și/sau complementare, de regulă pe același amplasament, care contribuie la realizarea acelorași obiective derivate și sunt subordonate nemijlocit aceluiași manager.

Compartimentele sunt operaționale și funcționale, în funcție de obiectivele atribuite, de sarcinile realizate, de competențele și responsabilitățile circumscrise și de modul exercitării lor. Primele se caracterizează prin faptul că fabrică produse, părți de produse sau furnizează unele servicii, produse (serviciile de aprovizionare, desfacere, transport etc.), iar compartimizii privind munca altor titulari de posturi.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul de salariați conduși nemijlocit de un manager.

Dimensiunea ponderii ierarhice, de regulă, crește pe măsură ce se coboară scara ierarhică datorită tendinței de simplificare a sarcinilor. La nivelul conducerii, ponderea ierarhică este mai mică datorită complexității și importanței activităților, iar la nivelul mijlociu și mai ales la cel ce reflectă structura de producție, ponderea ierarhică este mai mare datorită creșterii repetivității sarcinilor. Din punct de vedere economic este necesar a se analiza toate căile posibile pentru a satura un conducător cu un număr corespunzător de subordonați direcți. Deci, va trebui să se țină cont de: complexitatea sarcinilor sau activităților; comasarea unor activități omogene sau complementare în cadrul unui singur organism, utilizarea cât mai completă a capacităților profesionale ale personalului muncitor; promovarea largă a practicii de delegare etc.

Compartimentul reprezintă ansamblul persoanelor ce efectuează munci omogene și/sau complementare, de regulă pe același amplasament, care contribuie la realizarea acelorași obiective derivate și sunt subordonate nemijlocit aceluiași manager.

Compartimentele sunt operaționale și funcționale, în funcție de obiectivele atribuite, de sarcinile realizate, de competențele și responsabilitățile circumscrise și de modul exercitării lor. Primele se caracterizează prin faptul că fabrică produse, părți de produse sau furnizează unele servicii, produse (serviciile de aprovizionare, desfacere, transport etc.), iar compartimentele funcționale se caracterizează prin faptul că pregătesc deciziile pentru managementul superior și mediu al întreprinderii și prin acordarea de asistență de specialitate tehnică managerială, de marketing, economică, organizatorică etc.

Nivelul ierarhic reprezintă poziția subdiviziunilor organizatorice față de organul superior de conducere al organizației. Totalitatea subdiviziunilor organizatorice care au aceeași poziție față de organul de conducere, sunt situate pe o linie ierarhică.

Numărul nivelurilor ierarhice este dependent de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: dimensiunea organizației, diversificarea activităților și sarcinilor, tipul și complexitatea producției, competența managerilor etc.

Relațiile organizatorice relevă raporturi instituite între componentele organizatorice prin reglementări oficiale.

În funcție de natura și modul de manifestare a competențelor și responsabilităților se disting mai multe tipuri de relații:

A. Relații de autoritate, instituite prin reglementări oficiale, a căror manifestare este deci obligatorie. În această categorie se includ:

– relații ierarhice, care exprimă raportul între titularul postului de conducere și cei ce dețin posturi de execuție;

– relațiile funcționale, care reprezintă o expresie a exercitării autorității funcționale de către compartimente specializate care pot emite o serie de indicații metodologice, recomandări, studii etc.;

– relațiile de stat major pot lua naștere ca urmare a delegării sarcinilor, responsabilității și competențelor de către conducere, anumitor persoane înalt calificate în vederea soluționării unor probleme complexe.

B. Relații de cooperare care se stabilesc între titularul unui post situat pe același nivel ierarhic cu titularul altui post, dar aparținând unui compartiment diferit, în scopul realizării în comun a anumitor obiective.

C. Relații de control.

D. Relații de reprezentare. Acestea reprezintă legăturile dintre reprtezentanții împuterniciți ai firmei (manageri) și reprezentanții diferitelor organizații profesionale, sindicate din interiorul firmei sau persoane fizice sau juridice din afara acesteia.

1.2. Elementele unei structuri organizatorice

Forma structurală a unei organizații este compusă din următoarele elemente de bază: vârful strategic, centrul operațional, linia ierarhică, tehnostructura, suportul logistic și ideologia organizațională.

Vârful strategic reprezintă o componentă esențială a structurii organizatorice ce cuprinde managerii de la nivelul ierarhic superior: președintele, directorul general, consiliul de administrație și comitetul de direcție.

Vârful strategic are o dublă funcție: să facă astfel încât organizația să funcționeze ca un tot unitar și integrat , să-și îndeplinească misiunea în mod eficient, să realizeze obiectivele care i-au fost stabilite și să satisfacă nevoile celor care îl controlează sau care au putere asupra lui (acționarii, administratorii etc.). pentru a face față incertitudinii și complexității mediului înconjurător. Membrii vârfului strategic folosesc ca organism de coordonare principal, ajustarea mutuală.

Centrul operațional este compus din membrii organizației – operatorii – a căror muncă este direct legată de producerea și comercializarea bunurilor și serviciilor.

Potrivit lui H. Mintzberg, centrul operațional este, în general, acea parte a organizației unde standardizarea procedeelor de muncă este mecanismul de bază al coordonării. Îndeplinind funcțiile principale ale organizației, membrii centrului operațional nu sunt în măsură să gestioneze incertitudinile schimbărilor aleatoare care au loc în mediul înconjurător, motiv pentru care comportamentul lor este formalizat.

Linia ierarhică este formată din cadre situate între vârful strategic și centrul operațional și care asigură legătura dintre aceștia. Aceștia au o autoritate formală directă asupra centrului operațional și răspund de fucțiile de bază, precum: producția și distribuția.

Complexitatea problemelor pe care trebuie să le rezolve organizația necesită adesea analiza unor soluții alternative posibile. În aceste condiții, principalele mecanisme de coordonara sunt ajustarea mutuală și standardizarea rezultatelor.

Tehnostructura cuprinde compartimente specializate și specialiști care acționează asupra muncii altora fără, însă, a interveni direct pe fluxul de producție. Sarcina principală a acestor analiști este de a concepe procedee de lucru, de a planifica și coordona operațiile, de a stabili profesiile și calificările necesare și de a previziona necesarul de personal în pregătire. Coordonarea activităților se asigură, în principal, folosind ajustarea mutuală și standardizarea calificărilor.

Suportul logistic cuprinde persoanele care fac parte din compartimente specializate ce au sarcina de a furniza servicii indirecte activităților de bază. Compartimentele care exercită funcțiile de suport logistic sunt foarte diferite: relațiile publice, serviciile juridice etc. Acestea sunt servicii care se externalizează, frecvent, când nu au legătură directă cu fluxul de producție.

Ideologia organizației sau cultura organizației cuprinde ansamblul credințelor împărtășite de purtătorii de interese interni. Ea insuflă o anumită certitudine existenței structurii organizatorice și determină celelalte cinci părți să se orienteze în același sens.

1.3. Proiectarea structurii organizatorice

Proiectarea structurii organizatorice se referă la deciziile care vizează o serie de

domenii ale activității acesteia. Principalele probleme care trebuie rezolvate în activitatea de proiectare a structurii organizatorice sunt: diviziunea muncii, departamentalizarea, relațiile dintre părțile structurale componente, ierarhia organizației, delegarea împuternicirilor și responsabilităților, centralizarea și descentralizarea, integrarea și diferențierea etc.

a) Diviziunea muncii este esențială pentru creșterea productivității. Ea constă în împărțirea sarcinilor complexe în sarcini mici, elementare, care se repartizează între mai multe persoane în funcție de specializarea executantului.

b) Departamentalizarea. Creșterea diviziunii muncii și adâncirea specializării lucrărilor într-o organizație sunt limitate de posibilitățile coordonării acestora. Rezolvarea acestei probleme este posibilă prin gruparea lucrărilor asemănătoare și a executanților acestora, adică prin realizarea socializării organizaționale a executanților lucrărilor similare. Această separare organizatorică se numește departamentalizare și constă în stabilirea compartimentelor structurii organizatorice.

c) Relațiile organizatorice

Într-o organizație există o mare varietate de tipuri de relații organizatorice: verticale și orizontale, liniare și funcționale, formale și informale, directe și indirecte etc.

Relațiile verticale – unesc nivelurile ierarhice din organizație și din verigile structurale componente ale acesteia; ele sunt formalizate, acționează permanent, reflectă distribuirea împuternicirilor, și servesc drept canale de transmitere a dispozițiilor de sus în jos și a raportărilor de jos în sus.

Relațiile orizontale sunt legăturile dintre două sau mai multe persoane sau compartimente aflate pe același nivel în ierarhia organizației. Rolul acestora este de a contribui la o cât mai eficientă interacțiune între verigile structurale ale organizației în rezolvarea problemelor cu care acestea se confruntă.

Relațiile liniare sunt relațiile în care un șef își realizează împuternicirile, drepturile sale legale și prin acestea își exercită conducerea nemijlocită a subordonaților.

Relațiile funcționale – uneori denumite și relații de stat major – sunt orientate de sus în jos și constau în recomandări, variante de decizii, consiliere etc.

Relațiile formale sunt legăturile de coordonare reglementate prin obiectivele, politica, procedurile și regulile stabilite în cadrul organizației.

Relațiile informale apar atunci când cele formale nu-și îndeplinesc rolul: fie nu servesc intereselor organizației, fie nu servesc intereselor subordonaților.

Relațiile directe, de regulă, sunt legături prin intermediul cărora se pot obține răspunsuri la întrebările: „cum”, „când”, și mai rar la întrebările „cine”și „unde”.

Relațiile indirecte sunt acele legături care se creează între persoane din compartimente funcționale diferite, când o persoană exercită în alt compartiment dreptul funcțional care i-a fost delegat de șeful compartimentului său.

d) Ierarhia în organizație și importanța acesteia

Ierarhia reprezintă poziționarea părților întregului de sus în jos și reflectă structura puterii într-o organizație.

Prin nivel ierarhic, într-o organizație, se înțelege acea parte a acesteia în cadrul căreia se pot lua decizii (independent) fără punerea de acord obligatorie a acestora cu părțile situate superior sau inferior.

Ansamblul liniilor ierarhice stabilite între diferite compartimente amplasate pe niveluri ierarhice diferite formează piramida ierarhică. Forma și dimensionarea piramidei ierarhice sunt condiționate: de mărimea organizației față de care se află în raport direct proporțional, de gradul de delegare a autorității și atribuțiilor față de care se află în raport invers proporțional.

Atunci când într-o organizație există mai multe niveluri ierarhice, forma structurii organizatorice este o piramidă înaltă și invers, când numărul acestor niveluri este mic, forma piramidei este plată.

e) Delegarea împuternicirilor organizaționale și a responsabilităților

Împuternicirea reprezintă dreptul limitat al unei persoane de a folosi resursele organizației și de a direcționa eforturile unora din salariații acesteia spre îndeplinirea anumitor sarcini.

Responsabilitatea se definește ca obligație a unui membru, al unei organizații de a îndeplini sarcinile care i-au fost stabilite și de a răspunde pentru îndeplinirea satisfăcătoare a acestora. Responsabilitatea înseamnă că salariatul căruia i-au fost transmise împuterniciri răspunde pentru rezultatele îndeplinirii sarcinii în fața celui care i-a transmis împuternicirile.

Mijlocul prin care managementul unei organizații stabilește relații între nivelurile de împuternicire este delegarea.

De regulă, se deleagă următoarele feluri de împuterniciri:

– împuterniciri privind rezolvarea unor probleme speciale, îngust specializate, probleme în care executanții se descurcă mai bine decât managerul;

– împuterniciri privind realizarea unor activități pregătitoare – generalizarea unui material , formularea unor concluzii primare care au, în majoritatea cazurilor un caracter rutinier;

– împuterniciri privind participarea la diferite acțiuni cu caracter informațional, schimbul de experiență etc.

f) Centralizarea și descentralizarea

Organizațiile în care top-managementul păstrează pentru sine marea majoritate a împuternicirilor necesare luării celor mai importante decizii sunt organizații centralizate, iar cele în care împuternicirile sunt distribuite spre nivelurile ierarhice inferioare sunt organizații descentralizate.

Nivelul centralizării variază de la organizația unde cea mai mare parte a împuternicirilor necesare luării celor mai importante decizii este păstrată la vârful ierarhic, până la organizația unde cea mai mare parte a acestor împuterniciri este delegată managerilor situați pe nivelurile inferioare ale ierarhiei, deosebirea între ea constând numai în nivelul relativ al delegării împuternicirilor.

Nivelul centralizării sau descentralizării se stabilește folosind următorii indicatori:

numărul deciziilor luate la nivelurile inferioare ale ierahiei;

importanța deciziilor care se iau la nivelurile inferioare ale ierahiei;

urmăririle deciziilor care se iau la nivelurile inferioare ale ierahiei;

nivelul cantitativ al controlului activității subordonaților.

g) Diferențierea și integrarea

Prin diferențiere se înțelege împărțirea, în cadrul organizației, a activităților între verigile structurale, astfel încât fiecare din aceste activități să dobândească un anumit grad de finisare în cadrul fiecărei verigi structurale. Cu cât mai mult se deosebesc între ele subdiviziunile organizatorice, după anumite criterii (nivelul interacțiunilor, structura, determinarea obiectivelor), cu atât este mai diferențiată organizația respectivă.

Prin integrare se înțelege nivelul colaborării existent între părțile organizației, care asigură realizarea obiectivelor acesteia.

1.4. Documente de formalizare a structurii organizatorice

Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se pot folosi următoarele documente:

a) Regulamentul de organizare și funcționare al organizației cuprinde, în general, următoarele părți:

– dispoziții generale, care cuprind prevederi referitoare la actul normativ de înființare; data înființării; precizarea domeniului sau ramurii de activitate; subordonarea ierarhică; statutul juridic; elemente privind natura organizației (unitate economică sau non-profit); etc.;

– organizarea, care cuprinde structura organizatorică cu toate detaliile legate de conducerea organizației, de compartimentele de muncă și de relațiile dintre compartimente. De asemenea, în această parte se includ precizări cu privire la sistemul informațional, la canalele de circulație a documentelor etc.

– atribuțiile întreprinderii, așa cum rezultă ele din actul normativ de înființare și din alte acte normative emise pe parcurs și care se prezintă sub formă de directive, sarcini, competențe etc;

– atribuțiile și diagrama de relații pentru fiecare compartiment fucțional și de producție.

Regulamentul de organizare și funcționare al organizației nu se elaborează o dată pentru totdeauna, ci el suferă modificări ori de câte ori se perfecționează structura organizatorică, se îmbunătățesc metodele de lucru, se schimbă unele legături interne etc. Deci, permanent, toate modificările care se aduc modului de desfășurare a unei activități ce revin unui post de muncă din organizație trebuie să fie inserate în regulament, respectiv în fișa postului.

b) Fișa postului este un document de bază a regulamentului de organizare și funcționare a organizației care are drept principal scop descrierea postului, în care se cuprind și toate elementele necesare unei persoane pentru a-l putea exercita în bune condiții. De regulă, fișa postului cuprinde: denumirea postului; cerințele postului (studii, vechimea în câmpul muncii, aptitudini și deprinderi etc.); obiectivele individuale ale postului; sarcinile, competențele, responsabilitățile, relațiile pe care le are postul cu alte compartimente sau posturi de organizație (cui îi este subordonat, pe cine are în subordine, cu ce compartiment colaborează etc.) etc.

c) Organigrama este o reprezentare grafică a modului de structurare formală a organizației, redând o parte din componentele structurii, și anume: compartimente, niveluri ierarhice, relațiile organizatorice, ponderea ierarhică etc. Ea reflectă concepția rațională și sistematizată a firmei. Ea este, totodată, și un instrument important folosit în analiza managementului firmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi organigrame generale și organigrame parțiale. Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor și a relațiilor dintre ele, pot fi organigrame piramidale, circulare, orientate de la stânga la dreapta etc.

CAPITOLUL 2

Prezentarea generală a comunei Dragodana

2.1. Așezarea geografică a comunei Dragodana

Comuna Dragodana este situată în sudul județului Dâmbovița, la o distanță de 24 km de Municipiul Târgoviște și 4 km de orașul Găești.

Comună situată în Câmpia piemontană Picior de Munte are în componența sa următoarele sate: Dragodana, Boboci, Burduca, Cuparu, Străoști, Pădureni și Picior de Munte.

Teritoriul comunei are o suprafață de 6577 ha și este mărginit de următoarele unități administrativ- teritoriale:

– la nord: teritoriul comunal Lucieni;

– la sud: teritoriul comunal Mogoșani;

– la est: teritoriul comunal Cobia și orașul Găești;

– la vest: teritoriile comunale Lucieni, Gura Șuții și Mătăsaru.

Repartizarea suprafeței comunei este următoarea:

terenuri arabile: 4423 ha (67,25%);

pășuni și fânețe: 420 ha (6,39%);

vii și livezi: 79 ha (1,20%);

păduri: 1165 ha (17,71%);

alte categorii: 490 ha (7,45%).

2.2. Informații generale despre comuna Dragodana

Datele Primăriei

2.3. Consiliul local al comunei Dragodana

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comuna Dragodana, județul Dâmbovița este Consiliul local, ca autoritate deliberativă și primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local și primarul comunei Dragodana funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din această comună.

Consiliul local al comunei Dragodana, compus din 15 consilieri, are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local. Hotărârile Consiliului local sunt semnate de către președintele de ședință și contrasemnate, pentru legalitate, de către secretar. Aceastea se comunică de către secretar primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării.

Consiliul local exercită următoarele atribuții:

Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al

primarului ale insituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;

În exercitarea acestor atribuții, consiliul local aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local:

– aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local , precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local;

– exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzatoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii.

b) Atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului:

– aprobă, la propunerea primarului, bugetul local , virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar, contractarea și /sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității administrativ-teritoriale, în conditiile legii;

– stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii;

– aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile legii;

– aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;

– asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.

c) Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei,

orașului sau municipiului:

– hotărăște: darea în administrare, concesionarea sau încheierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii ; vânzarea, concesionarea sau încheierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, în condițiile legii;

– avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localității;

– atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, piețe și obiective de interes public local.

d) Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; 

În exercitarea acestor atribuții, consiliul local asigură potrivit competențelor și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind : educația, serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială , sanătatea, cultura, tineretul, ordinea publică, sportul, situațiile de urgență, protecția și refacerea mediului, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale, dezvoltarea urbană, evidența persoanelor, podurile și drumurile publice, serviciile comunitare de utilitate publică, serviciile de urgență, activitățile de administrație social-comunitară, locuințele sociale și unitățile locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau în administrarea sa, punerea în valoare a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale și alte servicii publice stabilite prin lege.

e) Atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern

În exercitarea acestora, consiliul local hotărăște, în condițiile legii:

– cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

– înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări;

– cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Acesta îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.

Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare la convocarea primarului și în ședințe extraordinare, la cererea primarului, sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi. Ședințele consiliului local se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor locali în funcție, sunt conduse de un președinte de ședință și sunt publice.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE A PRIMĂRIEI COMUNEI DRAGODANA

3.1. Prezentarea generală a Primăriei comunei Dragodana

Administrația publică în unitățile administrativ–teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemenlor locale de interes deosebit.

Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei.

Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comuna Dragodana și autoritățile administrației publice de la nivelul județului Dâmbovița se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.

Consiliul județean Dâmbovița împreună cu Primăria municipiului Târgoviște și Primăriile tuturor localităților județului au constituit Asociația ,,Reabilitarea colectării, transportului, depozitării și prelucrării deșeurilor solide în județul Dâmbovița”. Obiectul general al aplicației constă în dezvoltarea infrastructurii, gospodărirea deșeurilor menajere, păstrarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului în județul Dâmbovița în scopul îndeplinirii obligațiilor care decurg din Acordul pentru Aderarea României la Uniunea Europeană. Termenul la care noul sistem implementat a intrat în funcțiune este 31 decembrie 2008.

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comuna Dragodana, județul Dâmbovița este Consiliul local, ca autoritate deliberativă și primarul ca autoritate executivă. Consiliul local și primarul comunei Dragodana funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din această comună.

Consiliul local al comunei Dragodana, compus din 15 consilieri, are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local.

Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului local; dispune de măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor Consiliului județean, în condițiile legii. Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa, beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

Primarul reprezintă unitatea administrativ- teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.

Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales.

Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente încadrate cu funcționari publici și personal contractual. Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul de specialitate al primarului se face de către primar în condițiile legii.

Primăria reprezintă liantul dintre Consiliul local deliberativ și cetățeni, fiind aceea care va rezolva problemele cetățenilor în mod concret, prin structurile organizatorice, pune în practică, dă viață hotărârilor Consiliului local.

Sediul Primăriei comunei Dragodana este amplasat în centrul satului reședință, Dragodana. În alcătuirea comunei intră mai multe sate: Dragodana, Străoști, Picior de Munte, Boboci, Pădureni, Cuparu și Burduca.

Prevederile Constituției României, colaborate cu cele ale Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale au stat la baza legală de înființare a instituției analizate, după revoluția din decembrie 1989 și Hotărârea nr. 7/23.06.2004 privind constituirea Consiliului local al comunei Dragodana.

Obiectul de activitate al Primăriei comunei Dragodana îl constituie aducerea la îndeplinire a tuturor hotărârilor Consiliului local, a dispozițiilor emise de primar, soluționând totodată problemele curente ale colectivității locale, acestea fiind realizate de primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, constituind structura organizatorică cu activitate permanentă.

Programul de lucru este de 8 ore, de la 8,00 la 16,00, de luni până vineri și sâmbăta și duminica când se oficiază casătorii civile.

Primăria comunei Dragodana, conform Legii adminisțratiei publice locale poate încheia acorduri și poate participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de Consiliul local; poate coopera și asocia cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, precum și de a adera la o asociație internațională a unităților administrativ-teritoriale care va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației și Internelor.

Resursele materiale sunt reprezentate de clădirea în care funcționează Primăria, echipamentele, materialele, etc. Când resursele materiale sunt performante, strategia beneficiază, din start, de o bună bază tehnico – tehnologică de plecare. Atunci când nu sunt de calitate, sau nu există, în stabilirea strategiei factorul tehnic reprezintă un handicap, a cărui depășire necesită resurse și opțiuni strategice, nu întotdeauna posibil de asigurat. În condițiile ritmului rapid de dezvoltare a științei și tehnicii contemporane, când durata de viață a produselor scade constant și rapid, dotarea tehnică și tehnologiile existente în organizație se manifestă, tot mai frecvent, ca un factor restrictiv al dezvoltării eficacității și eficienței.

Clădirea Primăriei are o sală de ședințe a Consiliului local respectiv și de oficiere a căsătoriilor, și 9 birouri în care își desfășoară activitatea funcționarii publici, astfel :

Biroul 1 – Primar;

Biroul 2 – Viceprimar;

Biroul 3 – Un contabil și un consilier;

Biroul 4 – Inginer specialist agricol și un consilier;

Biroul 5 – Secretar;

Biroul 6 – Consilier asistență socială;

Biroul 7 – Consilier stare civilă;

Biroul 8 – doi referenți contabilitate și un angajat contractual;

Biroul 9 – inspector urbanism.

Primăria este dotată cu: telefon fix, șapte calculatoare, șapte imprimante, un copiator, un fax și un scanner.

Resursele umane – sunt reprezentate de totalitatea salariaților de care dispune Primăria pentru desfășurarea activității sale. Eficiența utilizării resurselor umane depinde, în cele din urmă, de politica de personal a unității. Această politică va avea în vedere procesul de recrutare, perfecționare și recompensare a salariaților. Comportamentul indivizilor nu este imuabil. Ei au propriile convingeri și sisteme de valori la care se raportează. Au obiective individuale și de grup. Între ei se cristalizează relații personale și de grup, bazate pe preocupări și interese comune, simpatii, autoritatea cunoștințelor sau de competențe – altele decât cele stabilite de structura formală. Cultura proprie a unității își are originea nu numai în proiectul strategic, ci și în istoria unității.

La nivelul Primăriei comunei Dragodana nu este:

serviciu pentru audit intern;

compartiment specializat de informare și relații cu publicul.

Resursele financiare. Aceste resurse se caracterizează prin : valoarea monetară, structura (contabilă), cost rentabilitate financiară, eficiența alocării, adecvarea la așteptările solicitanților, disponibilitatea, accesibilitatea, confidențialitatea, gradul de învechire, posibilitatea de reactualizare. În cadrul strategiilor resursele financiare sunt prevăzute, de regulă, sub forma fondurilor circulante și a celor de investiții. Dimensionarea rațională a ambelor categorii de fonduri este o acțiune de importanță majoră. De regulă, la stabilirea strategiilor, preocuparea esențială vizează fondurile de investiții prin care se asigură suportul financiar necesar materializării opțiunilor strategice. Aspectul principal constă în stabilirea mărimii acestora, în funcție de necesitățile impuse de fiecare opțiune strategică și de posibilitățile de alocare din sursele proprii.

Tabelul 3.1.- Veniturile și cheltuielile realizate pe perioada 2009-2011

3.2. Prezentarea structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

Personalul Primăriei constituie resursa principală și se caracterizează prin profesionalism și experiență în domeniul administrației publice.

După cum rezultă din organigrama Primăriei comunei Dragodana, structura organizatorică a acesteia are un număr de 23 posturi bugetare, din care 10 funcționari publici. Însă, cei care au funcție de demnitate publică aleasă nu pot fi funcționari publici:

Primarul – funcție de demnitate publică aleasă;

Primarul îndeplinește următoarele atribuții:

a) Atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului în condițiile legii;

În temeiul acestor atribuții, primarul îndeplinește : funcția de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil, atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului și alte atribuții stabilite prin lege.

b) Atribuții referitoare la relația cu Consiliul local;  

În exercitarea acestor atribuții primarul:

– prezintă Consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;

– prezintă, la solicitarea Consiliului local, alte rapoarte și informări;

– elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale și le supune aprobării Consiliului local.

c) Atribuții referitoare la bugetul local;

În exercitarea acestor atribuții primarul:

exercită funcția de ordonator principal de credite;

– întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare Consiliului local;

– inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale;

– verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial.

d) Atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;

În exercitarea acestor atribuții primarul:

– coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;

– ia măsuri pentru prevenirea și, dupa caz, gestionarea situațiilor de urgență;

– ia măsuri pentru organizarea executării și executare în concret a activităților din domeniile : educație, serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială , sănătate, cultură, tineretul, ordinea publică, sportul, situațiile de urgență, protecția și refacerea mediului, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale, dezvoltarea urbană, evidența persoanelor, podurile și drumurile publice, serviciile comunitare de utilitate publică, serviciile de urgentă, activitățile de administrație social-comunitară, locuințele sociale și unitățile locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale, resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale;

ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlului efectuării serviciilor publice de interes local, precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității administrativ-teritoriale;

numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local;

asigură elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobării acestora;

emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative;

– asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.

Viceprimarul – funcție de demnitate publică aleasă, este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale. Este ales cu votul majorității consilierilor locali în funcție, din rândul membrilor acestuia. Schimbarea sa din funcție se poate face de Consiliul local, prin hotărârea adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție.

Secretarul – funcționar public de conducere numit de către Prefectul Județului Dâmbovița, cu studii superioare în specialitatea Științe Juridice, care îndeplinește următoarele atribuții:

– avizează, pentru legalitate, dispozițiile primarului și hotărârile Consiliului local;

– participă la ședințele Consiliului local;

– asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre Consiliul local și primar precum și între aceștia și Prefect;

– organizează arhiva și evidența statistică a hotărârilor Consiliului local și dispozițiilor primarului;

– asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a dispozițiilor primarului și hotărârilor Consiliului local, în condițiile legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;

– asigură procedurile de convocare a Consiliului local și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmește procesul verbal al ședințelor Consiliului local și redactează hotărârile acestuia;

– pregătește lucrările supuse dezbaterii Consiliului local și comisiilor de specialitate ale acestuia;

– alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de Consiliul local, de primar.

Structura organizatorică a Primăriei comunei Dragodana este următoarea:

1. Serviciul public de Stare Civilă cu un consilier cu funcție publică de execuție;

2. Serviciul buget – contabilitate este format din: doi referenți cu funcții publice de execuție, un referent cu funcție de conducere, un post de personal contractual și un consilier;

3. Biroul de Agricultură și Registru Agricol format din: doi consilieri cu funcții publice de execuție;

4. Compartimentul de Asistență Socială cu un consilier cu funcție publică de execuție;

5. Compartimentul urbanism cu un tehnician urbanism cu funcție de execuție.

Tabelul 3.2. – Angajații Primăriei comunei Dragodana- structura pe vârstă și vechimea acestora în cadrul Primăriei

Un rol deosebit în potențarea tuturor categoriilor de resurse de care dispune unitatea revine celor umane, o parte importantă reprezentând-o abilitățile manageriale. Resursele umane reprezintă o resursă esențială, managerii și subalternii fiind cei care implementează strategia. Ei trebuie să fie devotați unitătii și să acționeze în echipă.

3.3. Prezentarea generală a activității compartimentelor

3.3.1. Serviciul public de stare civilă

Noțiunea de serviciu public este utilizată pentru a desemna o activitate de interes general, prestată de un organism, adică de o persoană juridică, autorizată de o autoritate a administrației publice.

Din punctul de vedere al administrației publice locale și al delegării, serviciul de stare civilă este un serviciu cu caracter exclusiv administrativ pe care autoritățile publice nu îl poate încredința altor persoane.

Regimul juridic al serviciului de stare civilă

În prezent, statul păstrează monopolul asupra serviciului public de stare civilă, considerat de interes național pe care îl înființează și coordonează centralizat.

Principii și reguli de organizare și funcționare a serviciului public de stare civilă

Înființarea serviciului public de stare civilă se face cu condiția respectării unor principii de organizare și funcționare fundamentale: principiul eficienței, principiul echității și principiul descentralizării.

Principiul eficienței serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget, adică din taxele și impozitele plătite de contribuabili. În aceste condiții, administrația este obligată să găsească cel mai bun raport între eforturile făcute și efectele obținute, respectiv cantitatea și calitatea serviciilor prestate cetățenilor.

Principiul echității prestatorilor de servicii, este un corolar al principiului egalității tututor cetățenilor în fața legii și, ca atare, toți cetățenii trebuie să beneficieze în aceeași măsură de serviciile publice.

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atât de Constituția României, cât și de Legea Administrației Publice locale (art.1) și se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la ,,centru” către comunitățile teritoriale.

Serviciul stării civile este continuu, fără a fi însă permanent.

Regula continuității. Continuitatea este esența serviciului public, ea determinând responsabilitatea administrației față de modul în care este respectată.

Regula adaptării la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt în continuă diversificare și modificare cantitativă și calitativă, iar serviciul trebuie să corespundă prompt și eficient la evoluția nevoilor colective și exigențele interesului general. Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin ,,Statutul de organizare și funcționare’’ a prestatorului de servicii : instituția publică.

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puțin două motivații concrete:

a) necesitatea aprecierii corecte a modului în care serviciul public satisface cerințele sociale ale cetățenilor și implicit, evaluarea rapidă a activității serviciului;

b) necesitatea asigurării transparenței față de cetățeni, aceștia putând, grație cuantificării, să controleze modul în care se desfășoară activitatea serviciilor publice, asigurându-se în acest fel principiul echității acestora.

Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedește nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul statului și al persoanei și servesc la cunoașterea numărului și structurii populației, a situației demografice, la apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Registrele de stare civilă se țin, potrivit art. 2 din Legea nr. 119/1966, în dublu exemplar și se completează manual cu cerneală specială de culoare neagră. Primul exemplar se păstrează la primăria unde a fost întocmit, iar al doilea exemplar se înaintează spre păstrare Consiliului județean.

Potrivit art.73, ținerea registrelor, întocmirea și înscrierea actelor de stare civilă se realizează sub îndrumarea și controlul Ministerului de Interne, prin Direcția de Evidență a populației, și Ministerului Administrației Publice.

* Înregistrarea nașterii. Competență.

Nașterea se înregistrează la Primăria municipiului, sectorului, orașului unde s-a produs.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii:

– 15 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață;

– 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;

– 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile;

Întocmirea actului de naștere al copilului găsit se face de autoritatea administrației publice locale în a cărei rază administrativ – teritorială a fost găsit, în termen de 30 zile de la data găsirii copilului;

– în același termen de 30 de zile se întocmește actul de naștere al copilului abandonat de mamă în unități sanitare.

Procedură. Înregistrarea nașterii se face pe baza declarației verbale date în fața ofițerului de stare civilă și a următoarelor acte:

– certificatul constatator al nașterii copilului, cu număr de înregistrare, semnat și parafat de medic;

– certificatul de naștere și actul de identitate al mamei și al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;

– certificatul de căsătorie al părinților;

– declarația de recunoaștere semnată de ambii părinți, în cazul în care copilul este rezultatul concubinajului dintre mamă și tată (declarația se dă în fața ofițerului de stare civilă și din ea trebuie să rezulte numele de familie și prenumele pe care le va purta copilul).

* Înregistrarea tardivă a nașterii.

Dacă declarația privind nașterea copilului a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, însă înăuntrul unui an de la data nașterii, înregistrarea nașterii se face cu aprobarea primarului localității în care s-a produs nașterea, pe baza declarației scrise a solicitantului, care va menționa în cuprinsul acesteia motivul întârzierii.

Atunci când declarația a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii copilului, actul de naștere se întocmește numai în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, privind încuviințarea înregistrării tardive, care trebuie să conțină toate datele necesare înregistrării.

Atribuirea, înscrierea și gestionarea codului numeric personal

La înregistrarea nașterii, ofițerul de stare civilă atribuie și înscrie codul numeric personal care se menționează în certificatul de naștere, precum și în toate celelalte acte ce privesc persoana în cauză, din lista de coduri precalculată.

Atribuirea codului numeric personal se face pe baza datelor înscrise în actul de naștere, cu privire la sex și data nașterii. Codul atribuit va fi barat cu o linie orizontală, iar în dreptul lui se va menționa numărul actului de naștere și anul înregistrării.

Modificarea codului numeric personal atribuit sau înscris greșit în actele de stare civilă se face la cererea persoanei în cauză sau a reprezentantului legal al acesteia, ori din oficiu: numai cu avizul formațiunii locale de evidență a populației și cu aprobarea primarului.

Aprobarea se dă pe baza procesului – verbal de constatare a erorii întocmit de ofițerul de stare civilă.

Codul atribuit sau înscris greșit se va anula cu o linie orizontală (roșie).

Noul cod numeric personal se va comunica formațiunii de evidență informatizată a persoanei. Comunicarea se face prin formularul ,,Comunicare de modificare”.

* Întocmirea actului de naștere al copilului găsit se face în termen de 30 de zile de la data găsirii copilului, la autoritatea administrației publice locale în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit, pe baza următoarelor acte:

a) declarația scrisă a persoanei care l-a găsit ori referatul reprezentantului autorității tutelare din cadrul Primăriei în raza căreia a fost găsit copilul;

b) procesul- verbal întocmit de poliție, medic și reprezentantul autorității tutelare din cadrul Primăriei, unde se va înregistra și va cuprinde: anul, luna și ziua când a fost găsit copilul; sexul copilului; locul și împrejurările în care a fost găsit; numele de familie, prenumele și domiciliul persoanei care l-a găsit și al martorilor (atunci când sunt); denumirea și adresa instituției sau numele persoanei căreia i-a fost încredințat copilul; vârsta copilului găsit, stabilită de medic prin indicarea obligatorie a anului, lunii și zilei de naștere, chiar dacă acestea sunt aproximative; rezultatul primelor cercetări efectuate de poliție pentru identificarea părinților.

După întocmirea procesului-verbal, reprezentantul autorității administrației publice locale va lua măsuri de ocrotire a copilului, potrivit legii.

* Înregistrarea căsătoriei. Competență

Primăria localității în care unul din cei doi viitori soți domiciliază sau au reședința.

Declarația de căsătorie se face personal de către viitori soți, în scris. Ofițerul de stare civilă, care primește declarația de căsătorie, solicită viitorilor soți să prezinte: actele de identitate; certificatele de naștere în original; certificatele prenupțiale, care sunt valabile 14 zile de la data emiterii, din care să rezulte mențiunea expresă ,,se poate căsători”; dacă este cazul, dovezi privind desfacerea sau încetarea căsătoriei.

La data înregistrării declarației, ofițerul de stare civilă afișează Publicația de căsătorie.

Termenul legal în care se poate încheia căsătoria este de 10 zile de la data când a fost înregistrată declarația de căsătorie. După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia numai până la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale (14 zile, conform prevederilor Instrucțiunilor Ministerului Sănătății nr. XII/C.1/2758 din 24.07.1971). În cazul expirării termenului de valabilitate al acestora, viitorii soți sunt obligați să depună noi certificate medicale referitoare la starea sănătații lor.

Opoziția la căsătorie reprezintă actul prin care orice persoană aduce la cunoștința ofițerului de stare civilă existența unei împrejurări de fapt sau de drept care să facă imposibilă încheierea căsătoriei.

Oficierea căsătoriei se face în limba română, de către ofițerul de stare civilă, într-o încăpere corespunzător amenajată, având o ținută vestimentară adecvată caracterului solemn al acestui act.

La oficierea căsătoriei, ofițerul de stare civilă este obligat să poarte eșarfă, în culorile drapelului național român, așezată pe umărul stâng, cu banda albastră în sus.

După luarea consimțământului viitorilor soți, ofițerul de stare civilă îi declară căsătoriți, le citește dispozițiile Codului familiei referitoare la drepturile și îndatoririle soților și întocmește, de îndată, actul de căsătorie.

Actul se semnează de viitori soți, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei (al unuia dintre soți, reunite, sau fiecare își păstrează numele), de cei doi martori și de ofițerul de stare civilă.

* Înregistrarea decesului. Competență

Actul de deces se întocmește la Primăria localității în a cărei rază s-a produs decesul sau a fost găsit cadavrul.

Termen de declarare a decesului. Declarația se face verbal, în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei. Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru declarația se face în termen de 48 de ore, socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului.

În cazul în care decesul nu a fost declarat și înregistrat în termenele legale, întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea Parchetului.

Acte necesare. Odată cu declarația de deces, declarantul va depune: certificatul medical constatator al decesului, întocmit, semnat și parafat de medicul de familie care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări; actul de identitate al persoanei decedate; livretul militar sau adeverința de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligațiilor militare.

Pentru moarte violentă: certificatul medical constatator al decesului și dovada eliberată de poliție sau de parchet, din care să rezulte că una din aceste autorități a fost sesizată despre deces.

În cazul încetării din viață a unui străin, pașaportul, carnetul de identitate sau legitimația provizorie se înaintează, de îndată, cu adresă, structurii județene de pașapoarte ori a municipiului București, împreună cu un extras de pe actul de deces.

* Înregistrarea cadavrului neidentificat. Competență

Primăria în raza căreia s-a descoperit cadavrul.

Acte necesare: declarația făcută de persoana care a descoperit cadavrul: certificatul medical constatator al decesului; dovada eliberată de poliție sau de parchet; certificatul constatator al decesului întocmit de medic, care va cuprinde: vârsta și sexul, locul unde a fost găsit cadavrul, data și cauza decesului.

Dacă ulterior parchetul sau poliția stabilește identitatea cadavrului, datele comunicate se vor înscrie prin mențiune pe actul de deces.

Adeverința de înhumare sau incinerare. După întocmirea actului de deces, ofițerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverință de înhumare sau incinerare a cadavrului, făcând mențiune despre aceasta pe certificatului constatator al decesului (verso).

În Anexa 2 se regăsește fișa postului a consilierului de stare civilă.

Un consilier – clasa 53, gradul superior al Primăriei comunei Dragodana, participă anual la instruirile și testările organizate pe linie de stare civilă și are următoarele atribuții:

– întocmește, la cerere sau din oficiu – potrivit legii – acte de naștere, căsătorie și de deces și eliberează certificatele doveditoare;

Tabelul 3.3.- Evoluția numărului actelor de naștere, căsătorie și de deces pe

perioada 2009-2011

– înscrie mențiuni pe marginea actelor de stare civilă aflate în păstrare și trimite comunicări de mențiuni pentru înscrierea în registre în termen de 10 zile;

Tabelul 3.4.- Evoluția numărului de mențiuni primite, operate și comunicate pentru înscrierea în registre a actelor de stare civilă pe perioada 2009-2011

– eliberează extrase de pe actele de stare civilă, la cererea autorităților publice, precum și dovezi privind înregistrarea unui act de stare civilă;

– trimite formațiunilor de evidență a populației până la data de 5 a lunii următoare, comunicările nominale pentru născuții vii, cu privire la modificările intervenite în statutul civil al persoanelor în vârstă de 0 – l4 ani și actele de identitate ale persoanelor decedate ori declarațiile din care rezultă că persoanele decedate nu au avut acte de identitate;

– trimite Centrelor militare până la data de 5 a lunii următoare înregistrării decesului, livretul militar sau adeverința de recrutare a persoanei supuse obligațiilor militare;

– întocmește buletine statistice de naștere, căsătorie și de deces în conformitate cu Normele Comisiei Naționale pentru Statistică pe care le înaintează lunar până la data de 5 a lunii următoare Direcției județene de statistică Dâmbovița (nu se completează buletine statistice în cazul transcrierii actelor de stare civilă);

Tabelul 3.5.- Evoluția numărului de buletine statistice de naștere, căsătorie și de deces eliberate pe perioada 2009-2011

– ia măsuri de păstrare în condiții corespunzătoare a registrelor și certificatelor de stare civilă pentru a evita deteriorarea sau dispariția acestora;

– atribuie codul numeric personal pe baza listelor de coduri precalculate, pe care le arhivează și le păstrează în condiții depline de securitate (în cazul nașterii sau transcrierii acesteia, cât și a schimbării sexului);

– propune anual necesarul de registre, certificate de stare civilă, formulare, imprimate auxiliare și cerneală specială pentru anul următor pe care-l comunică serviciului de specialitate din cadrul Consiliului județean Dâmbovița;

– ia măsuri de reconstituire sau întocmire ulterioară a actelor de stare civilă;

– înaintează Consiliului județean exemplarul II al registrelor de stare civilă, în termen de 30 de zile de la data completării;

– eliberează certificate de stare civilă la întocmirea actelor de stare civilă precum și în locul celor pierdute, sustrase, distruse sau deteriorate aplicând taxa de timbru stabilită prin hotărâre a Consiliului local și contravenție potrivit legii nr. 479/2002, sau în cazul depunerii spre anulare a certificatelor vechi și solicitarea eliberării de certificate tip nou (internaționale);

Tabelul 3.6.- Evoluția numărului certificatelor de naștere, căsătorie și de deces eliberate pe perioada 2009-2011

– eliberează Livrete de familie conform Hotărârii de Guvern nr. 495 din 19 septembrie 1997 cu ocazia oficierii căsătoriei și familiilor constituite până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

Tabelul 3.7.- Evoluția numărului livretelor de familie eliberate pe perioada

2009-2011

– completează și asigură evidența livretelor de familie eliberate pe baza unui registru special, conservarea și securitatea acestora;

– întocmește dosare de alocații de stat pentru copii conform Legii nr. 6l/1993 și a Hotărârii Guvernului nr. 591/1993;

Pe certificatul de naștere al copilului aplică ștampila și înscrie mențiunea ,,Acordat alocația”.

Tabelul 3.8.- Evoluția numărului de alocații de stat pentru copii pe perioada

2009-2011

– până în luna iunie 2010 întocmea dosare pentru alocații nou-născuți conform Legii nr. 416 /2001 privind venitul minim garantat și Hotărârea Guvernului nr. 1099/2001 art. 44 alin. 1 pentru aprobarea Normelor Metodologice  și statul de plată; la ridicarea sumei, pe certificatul de naștere al copilului se făcea mențiunea ,,Acordat alocația pentru copilul nou-născut la data de ___, semna și aplica ștampila; din iulie 2010 nu s-au mai acordat alocații pentru nou-născuți conform Legii 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care a intrat în vigoare la 3 iulie 2010.

Tabelul 3.9.- Evoluția numărului de alocații pentru copii nou- născuți pe

perioada 2009-2010

– până în luna iunie 2010 întocmea dosare pentru acordarea de trusouri pentru nou-născuți conform Legii nr. 482/2006 publicată în M.O. nr, 1028/27.12.2006 și O.G. nr. 3/2007 publicată în M.O. 67/23.01.2007. Aprobarea se realiza prin dispoziția scrisă a Primarului în termen maxim de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii. Situația centralizatoare se transmitea la D.M.S.S.F. Dâmbovița în prima zi a săptămânii următoare pentru săptămâna precedentă. Din iulie 2010 nu se mai acordă trusouri pentru nou-născuți conform Legii 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care a intrat în vigoare la 3 iulie 2010.

Tabelul 3.10.- Evoluția numărului de dosare pentru acordarea de trusouri pentru nou-născuți pe perioada 2008-2010

– până în luna iunie 2010 întocmea dosare pentru sprijin financiar la constituirea familiei (200 euro) conform Legii nr. 396/2006. Cererea care este însoțită de declarația fiecăruia dintre soți că se află la prima căsătorie,se depunea în termen de 30 de zile de la data încheierii căsătoriei. Dreptul la sprijinul financiar se stabilea prin dispoziția primarului, în termen de 5 zile. Se acorda în lei și se calcula la cursul de schimb valutar al Băncii Naționale a României în ziua lucrătoare precedentă emiterii dispoziției primarului. Situația centralizatoare se transmitea la D.M.S.S.F. Dâmbovița în prima zi a săptămânii următoare pentru săptămâna precedentă. Din iulie 2010 nu se mai acordă sprijin financiar la constituirea familiei conform Legii 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care a intrat în vigoare la 3 iulie 2010. Plata se făcea pe baza statului de plată pe care-l întocmea.

Tabelul 3.11.- Evoluția numărului de dosare a sprijinului financiar la constituirea familiei pe perioada 2008-2010

– completează Anexa I cu moștenitorii, datele defunctului și bunurile lăsate de acesta (conform registrului agricol și titlurilor de proprietate, sau fișelor de punere în posesie) pe care le înaintează Notariatului public;

Tabelul 3.12.- Evoluția Anexei I privind moștenitorii, datele defunctului și bunurile pe perioada 2009-2011

– înregistrează corespondența și cererile cetățenilor în registrul general de intrare -iesire și o înaintează primarului spre distribuirea serviciilor, compartimentelor și personalului din cadrul Primăriei;

Tabelul 3.13.- Evoluția numărului de cereri, adrese, circulare înregistrate în registrul de intrare- ieșire pe perioada 2009-2011

– înscrie cetățenii la audiențe și păstrează registrul de audiențe;

Tabelul 3.14.- Evoluția numărului cetățenilor la audiențe pe perioada

2009-2011

– completează registrul cu evidență și soluționarea adreselor, circularelor primite de la Prefectura Județului Dâmbovița și Consiliului Județean Dâmbovița.

Tabelul 3.15.- Evoluția numărului de adrese și circulare primite de la Prefectură și Consiliu pe perioada 2009-2011

3.3.2. Serviciul buget-contabilitate – în cadrul căruia își desfășoară activitatea doi referenți cu funcții de execuție, un referent cu funcție de conducere, un consilier și un contractual.

Un referent cu funcție de conducere – categoria I, clasa III, gradul superior

Atribuții, lucrări, activități, competență:

pregătește și întocmește lucrările privind proiectul bugetului local și cele referitoare la proiectul bugetului de venituri și cheltuieli ale activităților autofinanțate de subautoritatea Consiliului local;

Tabelul 3.16.- Evoluția veniturilor proprii precum și a prelevărilor de la bugetul de stat pe perioada 2009-2011

În Anexa 3 se regăsește Hotărârea Consiliul local al comunei Dragodana nr. 4 privind aprobarea bugetului local pe anul 2011.

elaborează calcule (variante) privind nivelul și evoluția acestora în perspectivă pentru acțiunile finanțate din bugetul local și din bugetele activităților autofinanțate;

urmărește necesitatea, oportunitatea și baza legală a cheltuielilor, justa dimensionare a cheltuielilor bugetare, precum și cele din bugetele autofinanțate, mobilizează resursele existente prin creșterea eficienței în utilizarea fondurilor;

urmărește dimensionarea cheltuielilor în raport de transfer din bugetul administrației centrale de stat, corelat cu nivelul veniturilor proprii, determinate în colaborare cu organele de specialitate ale Direcției Generale a Finanțelor Publice Dâmbovița;

urmărește execuția cheltuielilor prevăzute în bugetul local al comunei, cât și din fondul activităților autofinanțate și informează periodic primarul despre modul de realizare a acestora, propunând măsurile necesare de luat atunci când constată că acestea nu se realizează potrivit prevederilor legale;

face propuneri privind modificarea bugetului local conform prevederilor legale, privind repartizarea pe trimestre, utilizarea fondurilor de rezerve bugetare, utilizarea veniturilor proprii, peste cele planificate.

În Anexa 4 se regăsește Hotărârea Consiliului local al comunei Dragodana nr. 9 privind rectificarea bugetului local în trimestrul II – 2011.

organizează sistemul informațional financiar;

asigură exercitarea controlului financiar propriu pentru plățile efectuate atât din bugetul local, cât și din fondurile activităților autofinanțate;

încasări curente, activități autofinanțate;

eliberări de valori materiale;

alte operațiuni specifice;

întocmește documentele de plată către organele bancare, în conformitate cu reglementările în vigoare și urmărește primirea la timp a extraselor de cont și verificarea acestora;

conduce evidența contabilă privind gestionarea valorilor materiale, a obiectelor de inventar, a mijloacelor fixe și bănești a înștiințărilor cu debitorii și creditorii și exercită controlul financiar preventiv și gestiunilor în vederea asigurării integrității patrimoniului existent; exercită controlul tehnic asupra operațiunilor efectuate prin vizare proprie luând măsuri necesare pentru stabilirea răspunderii atunci când este cazul;

întocmește și transmite dări de seamă contabile privind execuția bugetului local și activitaților autofinanțate;

întocmește contul de execuție și bugetul local;

îndeplinește și alte sarcini încredințate de Consiliul local și primar.

Un referent (operator de rol) – categoria I, clasa III, gradul superior – atribuții, lucrări, sarcini :

verifică documentele prezentate și modul de stabilire a calculelor efectuate;

prezintă informări scrise cu eventualele lucrări de calcul descoperite la prezentarea documentelor;

înregistrează în evidența pe calculator, documentele ce poartă viza șefului de birou, după ce în prealabil au fost supuse unui control amănunțit;

operarează și verifică borderourile privind încasarea zilnică;

la termele stabilite de lege ale fiecărui an sau ori de câte ori este nevoie, extrage lista de solduri;

controlează, constată și stabilește impunerea privind impozitele și taxele persoanelor fizice și juridice de pe raza comunei.

În Anexa 5 se regăsește Hotărârea Consiliului local al comunei Dragodana nr. 46 privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile. Impozitele și Taxele locale pentru 2011.

ține la zi evidența automată a plătitorilor de impozite pe clădiri, terenuri, taxe, mijloace transport, conform documentelor depuse de contribuabili (contracte de vânzare – cumpărare, donații, certificate de moștenitor, titluri de proprietate, etc.);

propune prin referat șefului de birou, emiterea de borderouri debite sau scăderi în vederea întocmirii acestora;

efectuează zilnic, confruntarea cu evidența manuală a încasatorilor pentru a nu exista diferențe între datele din evidența automată și extrasele de rol;

verifică situația încasării obligațiilor fiscale la bugetul local al agenților economici făcând periodic confruntul plăților cu aceștia și întocmind procesele verbale de constatare;

efectuează : operarerea notelor contabile și extragerea balanțelelor lunare de verificare, operarea lunară a salariilor și personalului instituțiilor și predarea statelor de plată, biroului de contabilitate în vederea efectuării controlului bancar;

respectă cu strictețe confidențialitatea datelor din evidență (fiind interzisă folosirea calculatorului de către alt salariat în alte scopuri);

semnează orice document emis din evidența de pe calculator cu specificul activității;

rezolvă operativ întreaga corespondență repartizată;

îndeplinește orice alte sarcini primite din partea conducerii instituției.

Un consilier – îndeplinește următoarele atribuții:

evidența creditelor bugetare aprobate în exercițiul bugetar curent, precum și a modificărilor intervenite pe parcursul exercițiului bugetar curent cu ajutorul contului 940 „Credite bugetare aprobate“;

evidența angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 950 „Angajamente bugetare“;

compararea datelor din conturile 940 „Credite bugetare aprobate“ și 950 „Angajamente bugetare“ și determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate;

evidența angajamentelor legale cu ajutorul contului 960 „Angajamente legale“;

la finele lunii, reevaluarea angajamentelor legale exprimate în alte monede decât moneda națională, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi lucrătoare a lunii. Cu diferențele din reevaluare se majorează sau se diminuează, după caz, valoarea angajamentelor bugetare și legale din conturile 950 „Angajamente bugetare“ și 960 „Angajamente legale“;

la finele anului, înregistrarea în creditul contului 960 „Angajamente legale“ a totalului plăților efectuate în cursul anului în contul angajamentelor legale încheiate. Datele se preiau din conturile 700 „ Finanțarea bugetară privind anul curent“, 120 „Disponibil al instituției publice înaintate din venituri proprii“, 119 „Disponibil din fonduri cu destinație specială și de redistribuire“.

Un referent (casier) – categoria I, clasa III, gradul superior – Atribuții:

încasează paza obștească de la contribuabilii impuși de adunarea cetățenească, precum și alte sume datorate de către cetățeni în temeiul unor obligații ce decurg din prevederile legale;

efectuează la termenele stabilite, vărsămintele sumelor realizate din încasări;

efectuează conform legii urmărirea încasărilor din toate sursele de venituri ce revin Consiliului local;

Tabelul 3.17.- Evidența numărului de poziții de rol nominal unic pe perioada

2009-2011

În lista de rămășițe la finele anului 2010 s-au extras 730 poziții de rol nominal unic cu o sumă restantă de 252539 lei.

Tabelul 3.18.- Evidența veniturilor și cheltuielilor realizate pe perioada

2009-2011

identifică persoanele care execută diferite activități producătoare de venituri sau care posedă bunuri supuse asigurării, sesizând organele competente în vederea stabilirii impozitelor și taxelor și a primelor de asigurare, pentru atragerea de noi venituri la bugetul local;

încasează de la Banca Comercială Găești numerarul necesar și efectuează plata salariilor precum și alte plăți în numerar ce se suportă de la bugetul local;

încasează amenzile de circulație;

îndeplinește și alte atribuții stabilite de Consiliul local și primar.

Un angajat contractual – are aceleași atribuții ca și casierul.

La nivelul Primăriei comunei Dragodana nu este serviciu pentru audit intern ceea ce constituie contravenție conform Ordonanței Guvernului nr. 119/1999, modificată și completată prin Legea nr. 301/2002.

Auditul intern, este activitatea de apreciere a controlului operațiilor, realizată de o manieră independentă, pentru a satisface interesele direcției Primăriei. Câmpul de aplicare a auditului este foarte larg, motivația fiind evoluția recentă, actuală, – auditul fiind contabil prin excelență, dar și financiar, social, informatic, bancar, public, de grup. Starea lucrurilor este delicată, pe de o parte deoarece este dificil de stabilit o demarcație strictă a domeniilor conexe, iar pe de altă parte, este o certitudine că exercitarea misiunii de audit implică mai ales competențe de control contabil. Auditul intern trebuie apreciat ca exercițiu profesional permanent, ca serviciu permanent al întreprinderii, dependent de funcția contabilă a certificării calității informațiilor.

3.3.3. Biroul Agricultură și Registru Agricol are un număr de doi angajați cu funcții de execuție:

Un consilier – categoria I, clasa III, gradul superior – Atribuții, lucrări, sarcini:

eliberează titluri de proprietate, adeverințe, fișe de punere în posesie conform anexelor întocmite în baza Legi 18/1991 de Comisia locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate; ( Nr. Titluri de proprietate eliberate = 2662)

pune în aplicare hotărârile judecătorești definitive și irevocabile;

eliberează titlurile de proprietate pe baza unui registru de evidență (conform art. 34, alin.3 din H.G. 1172/2001);

întocmește răspunsurile adreselor emise de Judecătoriile ce au pe rol litigii privind Legea fondului funciar;

participă la ședințele Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000 și Legii nr. 247/2005;

efectuează puneri în posesie – teren arabil și forestier;

efectuează măsurători, schițe și întocmește procese verbale persoanelor fizice în litigiile referitoare la grănițuiri și servituți;

întocmește la cerere devize în funcție de categoria și prețul lucrării de execuție, prețul produselor, materialelor;

întocmește documentații pe care le înaintează Comisiei Județene;

exercită orice alte atribuții primite din partea conducerii.

Un consilier – clasa I principal, trapta 1 – Atribuții, lucrări, activități, competențe:

activitatea este coordonată de secretar;

Tabelul 3.19.-Evoluția numărului de volume, poziții și populație din Registrul

Agricol al comunei Dragodana

(,,Străinași’’- persoane fizice și juridice care dețin terenuri și clădiri pe raza comunei Dragodana, care au domiciliul în alte localități).

efectuează orice înscrieri în registrul agricol;

aduce la cunoștința organelor de specialitate modificările intervenite în situația locuitorilor ce duc la stabilirea unei noi situații fiscale;

conduce evidența încrierii animalelor în registrul agricol și întocmește certificatele pentru adeverirea proprietății și sănătății animalelor;

Tabelul 3.20.- Numărul de bilete și certificate de proprietate eliberate pe

perioada 2009-2011

întocmește cu organul de specialitate de la Centrul Agricol, documentele

pentru înstrăinare de terenuri agricole sau de terenuri curți˗ construcții;

participă alături de specialiștii agricoli la efectuarea lucrărilor de întreținere a pășunilor și izlazurilor comunale;

întocmește pe baza datelor înscrise în registrul agricol, certificatele și adeverințele solicitate de persoanele fizice sau juridice;

ține și conduce evidența terenurilor proprietatea comunei Dragodana ce aparține domeniului public și privat, pentru fiecare din aceste terenuri întocmește schița simplă cu elemente de identificare;

arhivează și păstrează documentele emise;

îndeplinește și alte atribuții încredințate de Consiliul local și primar potrivit prevederilor legale.

3.3.4. Compartimentul de Asistență Socială

Un consilier – clasaI principal, treapta 1 -Atribuții, lucrări, sarcini :

face propuneri pentru ajutorarea familiilor cu probleme socio – economice deficitare, cu venituri sub nivelul de subzistență;

întocmește anchete sociale privind condițiile socio-morale pe care familiile vulnerabile le asigură copiilor lor;

întocmește situația copiilor lipsiți de ocrotire părintească și propune, după caz, instituirea tutelei sau curatelei;

evaluează situația familiilor cu statut socio-economic sub nivelul de subzistență și întocmește anchete sociale pentru situațiile care necesită acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 53/1992;

ține evidența copiilor încredințați familiei lărgite sau alternative;

acționează în toate situațiile și ia măsuri numai în interesul copilului;

desfășoară activitatea în conformitate cu Codul de conduită al asistentului social;

lucrează în conformitate cu metodologiile stabilite privind activitatea de protecție a copilului și familiei;

stabilește legături cu autoritățile implicate în protecția copiilor vulnerabili din punct de vedere social și medical;

inițiază împreună cu serviciul pentru ocrotirea copilului acțiuni de prevenire a abandonului prin stabilirea legăturilor cu familia copilului;

inițiază, împreună cu Serviciul pentru protecția copilului acțiuni de reintegrare a copiilor ocrotiți în leagăne sau case de copii ;

identifică la nivelul comunei familiile dispuse să ia copii în plasament pentru o perioadă determinată și ține evidența acestora;

Tabelul 3.21.- Evidența numărului de copii aflați în plasament precum și la asistenți maternali pe perioada 2009-2011

colaborează cu serviciile de stare civilă și evidența populației și sesizează, după caz, situațiile în care sunt persoane fără certificate de stare civilă și fără acte de identitate sau expirate;

prezintă lunar informări secretarului Consiliului local cu privire la acțiunile întreprinse și face propuneri pentru îmbunătățirea activității de asistență socială și protecția copilului;

participă la întâlnirile organizate de Serviciul pentru ocrotirea copilului în colaborare cu instituțiile și departamentele implicate;

întocmește dosare pentru protecția persoanelor cu handicap conform O.G. nr. l02/1993;

Tabelul 3.22.- Evoluția numărului de dosare pentru protecția persoanelor cu

handicap pe perioada 2009-2011

• până în luna februarie 2011 întocmea dosare de alocații complementare și de susținere pentru familia monoparentală conform O.G. nr. 105/2001, iar din februarie 2011 întocmește alocații pentru susținerea familiei conform art.29 din (2) în Legea 277/2010 cu modificările și completările ulterioare, pe care le înaintează Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Dâmbovița;

Tabelul 3.23.- Evidența numărului de dosare a alocațiilor complementare și monoparentale pe perioada 2009-2010

Tabelul 3.24.- Evidența numărului de dosare a alocațiilor pentru susținerea

familiei în 2011

aplică Legea nr.4l6/2001 privind venitul minim garantat;

Tabelul 3.25.- Evidența numărului de familii beneficiare de ajutor social pe

perioada 2009-2011

protecția persoanelor vârstnice conform Legii nr.l7/2000;

acționează în numele primarului și al colectivului de sprijin al autorității tutelare;

răspunde de îndeplinirea sarcinilor prevăzute de lege pe linie de autoritate tutelară, de ocrotire a copilului și familiei;

îndeplinește și alte sarcini stabilite de către primarul sau secretarul Consiliului local.

3.3.5. Compartimentul urbanism

Un referent – categoria I, clasa III, gradul superior – Atribuții, activități, competență:

verifică, întocmește și eliberează în condițiile Legii nr.50/1991 (completată și modificată prin Legea nr. 453/2001, republicată în 2009), Ordinul MTCT140/2005, H.G.R. nr, 525/1996; Legea nr.350/2001 privind urbanismul, modificată și completată prin Legea nr. 289/2006 PUG, RLU, PUZ sau PUD, și Codului civil actele necesare pentru: construire de locuințe individuale și anexe gospodărești, precum și cu avizul compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului Județean Dâmbovița pentru celelalte construcții și lucrări care se execută în intravilanul localităților, inclusiv pentru lucrări la construcții reprezentând monumente istorice, sau din zonele lor de protecție, cu avizul comun al Ministerului Culturii și Cultelor și al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Tabelul 3.26.- Evoluția numărului certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire eliberate pe perioada 2009-2011

organizează în condițiile legii împreună cu secretarul Consiliului local procedura de concesionare, închiriere sau licitație;

primește, verifică și întocmește documentațiile pentru înstrăinare și donație ;

 împreună cu comisia de specialitate din cadrul Consiliului local alcătuiește planul de organizare și dezvoltare urbanistică, precum și amenajarea teritoriului și măsurile necesare realizării acestuia;

acordă asistență de specialitate, la cerere, membrilor comisiei de aplicare a legii fondului funciar;

execută măsurători (pentru zugrăveli ex. : suprafață pereți; pentru vopsitorii ex.: suprafață uși, ferestre);

verifică încadrarea pe articole de lucrări și cantități din situațiile de lucrări pentru reparații curente și igienizări;

urmărește lucrările de reparații capitale, împreună cu o persoană desemnată din unitatea a cărei reparație capitală se execută;

asigură disciplina în construcții;

completează și înaintează lunar formularul statistic ACC privind Autorizațiile de construire eliberate pentru clădiri, până la data de 15 ale lunii următoare, Direcției Județene de Statistică;

completează și înaintează trimestrial, formularul statistic LOC TR – Construcții de locuințe, până la data de 20 ale lunii următoare trimestrului de referință, Direcției Județene de statistică Dâmbovița;

înaintează lunar lista autorizațiilor de construire/desființare emise de către Primăria comunei Dragodana, Inspectoratului de Stat în Construcții Județean Dâmbovița;

întocmește și urmărirește respectarea programului de salubrizare;

îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de Consiliul local sau primar.

CAPITOLUL 4

ANALIZA CRITICĂ A STRUCTURII ORGANIZATORICE

A PRIMĂRIEI COMUNEI DRAGODANA

4.1. Analiza principiilor structurii organizatorice a Primǎriei comunei Dragodana

Principile de structurare organizatoricǎ reprezintǎ cerințe esențiale referitoare la conceperea și îmbinarea subdiviziunilor organizatorice dintr­o organizație, astfel încât sǎ se faciliteze supraviețuirea și creșterea competitivitǎții sale.

Între principiile de utilizat în elaborarea și raționalizarea structurilor organizatorice ale instituției publice analizate se înscriu urmǎtoarele:

4.2. Analiza critică a structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana

În urma analizării structurii organizatorice a Primăriei comunei Dragodana am identificat următoarele puncte forte, respectiv puncte slabe ale acesteia:

4.2.1. Puncte forte ale structurii organizatorice

1. Existența unui corp de funcționari publici cu experiență.

Aparatul de specialitate al primarului comunei Dragodana este format din funcționari publici cu vechime în activitatea Primăriei astfel : Biroul de Agricultură și Registru Agricol : inginerul specialist agricol cu studii superioare, are o vechime de 15 ani, iar tehnicianul agricol cu studii superioare, o vechime de 18 ani; Serviciul public de stare civilă: referentul de stare civilă delegat, absolvent al cursului de perfecționare ,,Funcționari în domeniul Stării Civile” în cadrul Departamentului pentru administrația publică locală – Centrul de perfecționare a funcționarilor publici din administrația publică locală, conform Certificatului nr. 277 /1994, cu studii superioare, are o vechime de 26 ani; Compartimentul de Asistență Socială: asistentul social cu studii superioare, absolvent al cursului de perfecționare ,,Asistent social nivel mediu”,conform Certificatului de absolvire nr. 5888 din 26.11.1998 emis de Centrul de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor Târgoviște, Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială Dâmbovița, are o vechime de 20 ani; Serviciul buget- contabilitate : un referent are o vechime de 16 ani, iar ceilalți 2, o vechime de 11 ani; Compartimentul urbanism: inspectorul în construcții cu studii medii, are o vechime de 16 ani.

Din această analiză rezultă stabilitatea locului de muncă a funcționarilor publici din cadrul Primăriei Dragodana, ceea ce a dus la creșterea gradului de satisfacere a cetățenilor cu rapiditate, amabilitate și cu acte de calitate.

Funcționarii publici cunosc bine cetățenii comunei, situația reală, înțeleg doleanțele acestora și au dobândit abilități de comunicare.

2. Stilul de management participativ adoptat de către primar.

Primarul dezbate obiectivele stabilite împreună cu viceprimarul, secretarul și aparatul de specialitate, prin informarea corectă despre termenele de realizare, implicarea necesară a fiecăruia, modalitățile de realizare. Astfel, se valorifică ideile tuturor celor ce sunt în contact permanent cu realitatea, aceștia concentrându-și eforturile în vederea atingerii obiectivelor.

3. Realizarea de anunțuri în spații special amenajate.

Funcționarii publici se preocupă de bunul mers al activității prin realizarea de anunțuri în spații special amenajate (avizierul Primăriei), pentru ca cetățenii să vină în contact cu noile reglementări.

Referentul de stare civilă a afișat anunțul  privind acordarea sprijinului financiar la constituirea familiei de 200 euro conform Legii nr. 396 /2006, privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți conform Legii nr. 482/2006 specificând termenul de depunere, condițiile și actele necesare.

4. Cooperarea și munca în echipă.

Funcționarii publici au preocupări și interese comune în realizarea sarcinilor de lucru, cooperează și adoptă stilul de muncă în echipă.

– Comunicarea de către tehnicianul agricol a modificărilor referitoare la terenurile, la clădirile, la mijloacele de transport de natură să conducă la modificarea oricăror impozite și taxe locale, funcționarilor publici din cadrul serviciului buget-contabilitate;

– Referentul de stare civilă înaintează în termen sesizările pentru deschiderea procedurilor succesorale privind bunurile decedaților (conform rolului nominal unic); întocmește referate pentru modificarea sau încetarea alocațiilor de susținere a familiei în baza faptelor de stare civilă (decesul titularului sau unui membru al familiei beneficiare, căsătoria titularilor de alocații monoparentale); furnizează date exacte privind decesele și nașterile tehnicianului agricol, pentru ținerea la zi a registrului agricol;

– Asistentul social anunță serviciului de stare civilă cazurile cetățenilor care au pierdut certificatele de stare civilă;

– Inspectorul în construcții acordă asistență de specialitate membrilor comisiei de aplicare a legii fondului funciar; face cunoscut serviciului buget-contabilitate situația autorizațiilor de construire de locuințe în vederea impozitării acestora și tehnicianului agricol în vederea înregistrării în registrul agricol, la pozițiile de rol respective.

5. Stabilirea priorităților între activități.

Primarul trasează sarcini stricte funcționarilor publici în vederea respectării termenelor de depunere a situațiilor.

În vederea acordării ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne în luna martie 2011, primarul a mobilizat tehnicianul agricol, asistentul social, consilierul de stare civilă, personalul contractual de la serviciul buget-contabilitate, pentru primirea și completarea dosarelor.

4.2.2. Puncte slabe ale structurii organizatorice

1. Lipsa unui serviciu pentru audit intern.

La nivelul Primăriei comunei Dragodana nu este serviciu pentru audit intern ceea ce constituie contravenție conform Ordonanței Guvernului nr. 119/1999, modificată și completată prin Legea nr. 301/2002.

2. Lipsa unui compartiment specializat pentru informarea și relații cu publicul.

S-au dat sarcini consilierului de stare civilă pentru înregistrarea corespondenței și cererilor cetățenilor în registrul de intrare–ieșire, înscrierea cetățenilor la audiețe și completarea registrului de audiențe, ceea ce face ca acesta să aibă un volum mare de muncă, să depună un efort maxim, datorită inexistenței unor repartizări corespunzătoare ale sarcinilor pentru funcționarii publici și neindentificării nevoilor de resurse umane.

3. Lipsa unui sistem de management al calității, ceea ce duce în unele cazuri la insatisfacția cetățenilor, generată de stadiul actual al serviciilor, aceasta datorându-se neîmbunătățirii continue, bazată pe un schimb de pregătire în vederea atingerii excelenței, neaplicarea tehnologiilor informării.

CAPITOLUL 5

PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACTIVITĂȚII

PRIMĂRIEI COMUNEI DRAGODANA

1. Înființarea unui serviciu pentru audit intern – pentru respectarea legalității și a dispozițiilor conducerii; realizarea atribuțiilor la un nivel calitativ corespunzător și îndeplinirii cu regularitate, în mod economic, eficace și eficient, a politicilor adoptate; protejării activelor și resurselor; efectuării și menținerii de înregistrări contabile corecte și complete; furnizării la timp de informații corecte și complete pentru fundamentarea deciziilor conducerii.

2. Înființarea unui compartiment specializat de informare și relații cu publicul – pentru îmbunătățirea imaginii transmisă societății.

Acest serviciu, ar trebui să se afle într-un birou bine determinat, să aibă un orar amplu de primire a publicului, să înțeleagă necesitățile cetățeanului și să demonstreze dorința de a-l ajuta.

Persoana de contact cu publicul ce va fi angajată, trebuie să fie bine pregătită, să folosească un limbaj clar, să nu comită erori, să fie amabilă, să explice refuzul și să servească cu rapiditate.

3. Introducerea sistemului de management al calității în administrația publică

locală.

Este necesară trecerea către tehnici tot mai adecvate Managementului total al calității cum ar fi:

dezvoltarea relațiilor administrației cu cetățeanul și cunoașterea priorităților și dorințelor acestuia;

preocuparea pentru Codul bunelor Maniere ale funcționarilor publici și pentru formarea sa;

dezvoltarea unor noi procedee pentru redactarea și revizuirea regulamentelor ce constituie o reprezentare în administrația publică, dezvoltare care presupune recunoașterea rolului important al acestora în atingerea obiectivelor;

aplicarea tehnologiilor informării.

La procesul de planificare a calității trebuie să participe toți membrii instituției (organele cu funcții de conducere cât și cele cu funcții de execuție), ținând cont de următoarele caracteristici : participare, continuitate, globalitate. Trebuie să se facă diagnosticarea de fiecare departament în parte a activității desfășurate. Să se treacă de la cultura existentă la o cultură a calității.

Un prim pas, în vederea implementării unui sistem de management al calității la nivelul Primăriei Dragodana, este după părerea mea, achiziționarea Ghidului profesional pentru realizarea acestui deziderat oferit de Forum Media Publishing S.R.L. – Procedura completă de implementare a propriului sistem de management al calității – acum simplă și rapidă Înțelegerea, dezvoltarea și implementarea calității de referință cu ISO 9001 :2000 și legislația în vigoare.

4. Formarea continuă a personalului la nivelul Primăriei – pentru îmbunătățirea performanțelor în fiecare activitate.

Recomand perfecționarea personalului Primăriei prin cursuri astfel :

– Secretarul – programul de perfecționare ,,Evaluarea personală și a resurselor umane” (Evaluarea postului, activității, evaluarea performanțelor resurselor umane);

– Un funcționar public al serviciului buget-contabilitate – programul de perfecționare ,,Managementul impozitelor și taxelor locale” ;

– Un funcționar public – programul de perfecționare ,,Managementul documentelor în instituțiile publice” (Relatii cu clienții ; Modalități electronice de operare cu documentele ; Arhivare documente ; Organizare și utilizare ; Reguli privind deontologia profesională a personalului din administrația publică).

Bibliografie

1. A. Androniceanu, E. Burduș, “Managementul schimbării”, Ed. Economică,

București, 2000

2. A. Anghel (coord.), M. Voinescu (coord.), Gh. Bucșă, R. Mâinea, A. N. Alexandrescu, C. Corbeanu, “Monografia comunei Dragodana’’, Ed. Stuca’s, Târgoviște, 2010

3. D.A. Constantinescu, A.M. Ungureanu, L. Tarara, “Management general”, Colecția Națională, București, 2000

4. V. Cornescu, I. Mihăilescu, S. Stanciu, “Management general”, Ed. Adami, București, 2001

5. A. Desreumaux," Théorie des organisations", Editions Management, EMS, 1998

6. A. Duică, “Management”, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2008

7. T. Gavrilă, V. Lefter, “Mangementul general al firmei”, Ed. Economică, București, 2002

8. M. Mescon, M. Albert, F. Khedouri, "Management", Third Edition, Harper&Row, Publishers, New York, 1988

9. O. Nicolescu, I. Verboncu," Management", Editura Economică, București, 1996

10. O. Nicolescu, I. Verboncu, “Management”, Ed. Economică, Târgoviște, 1996

11. O. Nicolescu, I. Verboncu, “Management”, Ed. Economică, București, 1999

12. O. Nicolescu (coord.), "Management", Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 1992

13. E. Novac, N. Buzilă, “Management”, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2006

14. A. Olaru, “Management general”, Ed. Fundației Universitare Dunărea de Jos, Galați, 2001

15. I. Petrescu, "Management", Ed. Holding Reporter, București, 1991

16. C. Popescu, “Structura organizațiilor”, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2004

17. C. Russu, “Management“, Ed. Expert, București, 1995

18. J. R. Schermerhorn Jr.,”Management”, Fifth Edition, John Willey &Sons, New York, 1996

19. P. Vagu, “Conducerea, organizarea și planificarea utilităților industriale”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1975

20. P. Vagu, I. Stegăroiu, “Management general”, Ed. Macarie, Târgoviște, 1998

ANEXE

Bibliografie

1. A. Androniceanu, E. Burduș, “Managementul schimbării”, Ed. Economică,

București, 2000

2. A. Anghel (coord.), M. Voinescu (coord.), Gh. Bucșă, R. Mâinea, A. N. Alexandrescu, C. Corbeanu, “Monografia comunei Dragodana’’, Ed. Stuca’s, Târgoviște, 2010

3. D.A. Constantinescu, A.M. Ungureanu, L. Tarara, “Management general”, Colecția Națională, București, 2000

4. V. Cornescu, I. Mihăilescu, S. Stanciu, “Management general”, Ed. Adami, București, 2001

5. A. Desreumaux," Théorie des organisations", Editions Management, EMS, 1998

6. A. Duică, “Management”, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2008

7. T. Gavrilă, V. Lefter, “Mangementul general al firmei”, Ed. Economică, București, 2002

8. M. Mescon, M. Albert, F. Khedouri, "Management", Third Edition, Harper&Row, Publishers, New York, 1988

9. O. Nicolescu, I. Verboncu," Management", Editura Economică, București, 1996

10. O. Nicolescu, I. Verboncu, “Management”, Ed. Economică, Târgoviște, 1996

11. O. Nicolescu, I. Verboncu, “Management”, Ed. Economică, București, 1999

12. O. Nicolescu (coord.), "Management", Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 1992

13. E. Novac, N. Buzilă, “Management”, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2006

14. A. Olaru, “Management general”, Ed. Fundației Universitare Dunărea de Jos, Galați, 2001

15. I. Petrescu, "Management", Ed. Holding Reporter, București, 1991

16. C. Popescu, “Structura organizațiilor”, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2004

17. C. Russu, “Management“, Ed. Expert, București, 1995

18. J. R. Schermerhorn Jr.,”Management”, Fifth Edition, John Willey &Sons, New York, 1996

19. P. Vagu, “Conducerea, organizarea și planificarea utilităților industriale”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1975

20. P. Vagu, I. Stegăroiu, “Management general”, Ed. Macarie, Târgoviște, 1998