Structura Finta – Gheboaia este situată din punct de vedere administrativ în județul Dâmbovița, la aproximativ 30 km sud – sud vest de orașul… [303687]

Capitolul 1

ASPECTE GEOLOGICE

1.1. [anonimizat], la aproximativ 30 [anonimizat], iar din punct de vedere geologic aparține zonei de molasă (zona miopliocenă), [anonimizat], Brazi, Gura Suții. [anonimizat] – [anonimizat] (fig.1).

.

Fig. 1: [anonimizat]-Gheboaia a fost sonda Finta 1 în anul 1961. Sonda a fost pusă în exploatare la Sarmațian în 12.1961, apoi s-a retras la Meoțian III în 04.1961.

[anonimizat] 55 [anonimizat] 32 în zona Finta și 23 în zona Gheboaia.

Pentru traversarea formațiunilor geologice s-au utilizat fluide de foraj dispersate cu densități cuprinse între 1,2-1,5 kg/dm3, punerea în comunicare a sondelor cu stratele productive s-a [anonimizat] s-a [anonimizat].

[anonimizat]-un număr de 42 sonde (25 pe Finta și 17 pe Gheboaia) începând cu anul 1961.

[anonimizat], Meoțianul și Dacianul. Principalele formațiuni productive s-au dovedit a fi Meoțianul și Dacianul.

[anonimizat]:

în zona Finta: Sarmațianul, Meoțianul și Dacianul;

în zona Gheboaia: Meoțianul și Dacianul.

Sarmațianul, în zona Finta a [anonimizat] S1 și S2. Complexele S1 și S2 sunt dispuse în partea superioară a Sarmațianului, imediat sub Meoțian.

Meoțianul la Finta s-a dovedit a fi productiv în complexul IIIa.

Meoțianul pe zona Gheboaia s-a dovedit a fi o [anonimizat], ceea ce explică evoluția producției pe această structură. Meoțianul a fost divizat în 6 pachete, începând cu M 1

În cadrul Dacianului au fost separate 15 complexe productive în zona Gheboaia: D a1, D a2, D b1, D b2, D c1+D c2, D c3, D d, D int1 a, D int 1 b, D int 1c, D int 2, D sup 1, D sup3 a, D sup3 b și D sup 4 și 7 complexe productive în zona Finta: D a1, D b2, D c1+c2, D c3, D d, D int 1c și D int 2.

Din cele 55 de sonde săpate până în prezent pe structură (32 de sonde pe boltirea Finta și 23 de sonde pe boltirea Gheboaia), la data de referință a studiului mai sunt în producție 6 sonde, 5 pe anticlinalul Gheboaia (A, B, C, D și E) și o sondă pe anticlinalul Finta (F).

Principala dificultate întâlnită în procesul de exploatare a fost întâmpinată în încercările de a [anonimizat] a condus la inundarea prematură a acestora.

[anonimizat] a [anonimizat].

O altă problemă legată de exploatarea sondelor a fost aceea de antrenare a nisipului din strat în sonde.

Prevenirea sau întârzierea apariției apei și nisipului în sonde, s-a [anonimizat] a producției s-au realizat mai multe operațiuni de consolidare (gravel pack) în scopul opririi viiturilor de nisip. Pentru a evita inundarea sondelor care produc gaze cu apă și la care energia de zăcământ este încă apreciabilă, exploatarea acestora are la bază analiza nodală în urma căreia sunt stabilite debitele optime la care să fie produse

Mecanismul de dezlocuire naturală a fluidelor în decursul exploatării, s-a observat la unele zăcăminte o relativă menținere a debitelor și presiunilor. De asemenea, încercarea de a produce pe duze mari a condus la inundarea prematură a sondelor. Aceste elemente sugerează că la zăcămintele de pe structura Finta-Gheboaia regimul de exploatare este de destindere elastică a gazelor.

În decursul exploatării s-au efectuat măsurători de presiune statică și/sau dinamică la capul de erupție și/sau de fund. S-au efectuat periodic măsurători de nivel static și dinamic, prin care s-a permis determinarea parametrilor statici sau dinamici de fund și suprafață, nivelul apei în sondă, precum și alte informații referitoare la starea sondei.

1.2. MODELUL GEOLOGIC

1.2.1. Stratigrafia

Cea mai adâncă sondă săpată pe structură, 1 Finta, a interceptat formațiuni aparținând miopliocenului: Burdigalian, Sarmațian, Meoțian, Ponțian, Dacian, Romanian.

Sarmațianul este dezvoltat în facies marnos cu intercalații de gresii sau nisipuri calcaroase la partea superioară.

Zăcămintele de gaze din Sarmațian sunt cantonate în gresii calcaroase, în capcane combinate, structural – stratigrafice.

Meoțianul este depus transgresiv peste Sarmațian și are grosimea de 150-180 m. Este preponderent

marnos, iar la partea inferioară se dezvoltă o serie grezoasă.

Zăcămintele de gaze din Meoțian sunt cantonate în gresii, în capcane structurale.

Ponțianul are grosimea de aproximativ 300 m și este predominant marnos.

Dacianul are grosimea de circa 600 m și este constituit preponderent din gresii slab cimentate, nisipuri, marne și intercalații cărbunoase. Caracteristic pentru formațiunile din Dacian sunt frecventele variații laterale de facies, de la un facies grezos-nisipos la un facies marno-cărbunos, dezvoltarea nisipurilor pe structură fiind lentiliformă. Zăcămintele de gaze din Dacian sunt cantonate în gresii și nisipuri slab consolidate, cu conținut variabil de argile, în capcane stratigrafice sau combinate, structural – stratigrafice.

1.2.2. Tectonica

Structura Finta-Gheboaia se prezintă la nivelul Sarmațianului și Meoțianului sub forma a două boltiri, separate de o ușoară coborâre axială sub formă de șa. În zona nordică Gheboaia, Meoțianul s-a dovedit a fi o succesiune de nisipuri progradante, fără comunicare hidrodinamică, peste care se depune Ponțianul. Dacianul este constituit din corpuri lentiliforme depuse cel mai probabil în facies lagunar și lacustru.

1.2.3. Distributia initiala a fluidelor

Pe structura Finta – Gheboaia au fost puse în evidență acumulări de gaze libere în depozite sarmațiene, meoțiene și daciene.

Stabilirea contactelor inițiale gaze – apă s-a făcut pe baza rezultatelor probelor de producție, pentru majoritatea complexelor productive. În cazul complexelor productive formate dintr-un număr mai mare de strate s-au stabilit limite verticale de saturație între fluide.

1.2.4. Litologia

Împărțirea acestora în complexe productive a avut la bază aspectul diagrafiilor electrice după conținutul în minerale pelitice, deci a diferențelor de porozitate, dar mai ales după efectuarea probelor de producție selective în sondele de explorare.

1.3. Tipul acumulărilor de gaze

Testele de producție efectuate în sondele săpate pe structura Finta – Gheboaia au evidențiat acumulări de gaze la nivelul colectoarelor daciene, meoțiene și sarmațiene.

Zăcămintele de gaze de la Finta – Gheboaia sunt cantonate în capcane de tip combinat, structural și litologic, caracterizate prin coexistența elementelor de tip structural prin boltirea rezervorului natural.

În cadrul Dacianului au fost separate 15 complexe productive în zona Gheboaia: D a1, D a2, D b1, D b2, D c1+D c2, D c3, D d, D int1a, D int 1b, D int 1c, D int 2, D sup 1, D sup3 a, D sup3 b și D sup 4 și 7 complexe productive în zona Finta: D a1, D b2, D c1+c2, D c3, D d, D int 1c și D int 2

În zona central – vestică a anticlinalului Gheboaia, Meoțianul a fost divizat în șase secvențe de progradare, începând cu M 1, M2, M3, M4, M5, M6.

În figura următoare sunt prezentate hărțile structurale în format 3D , împreună cu sondele productive.

.