Stresul, suportul social, mecanismele de coping și [623914]

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚ E ALE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator: Prof. univ. dr. Steliana Rizeanu

Student: [anonimizat]
2018

2
UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE P SIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Stresul, suportul social, mecanismele de coping și
reziliența la familiile copiilor cu Sindrom Down

Coordonator: Prof. univ. dr. Steliana Rizeanu

Student: [anonimizat]
2018

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………. 5
CAPITO LUL 1.ASPECTE TEORETICE ………… ………… ………… ………… ………… ………… .. 7
1.1. Sindromul Down – delimitari conceptuale ………… ………… ………… ………… ………… …….. 7
1.1.1. Definiția Sindromului D own………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… 7
1.1.2. Istoria Sindromului Down ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …. 7
1.1.3. Tipuri de Sindrom Down ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …. 7
1.1.4. Depistarea prenatală a anomaliei genetice ………… ………… ………… ………… ………… …. 8
1.2. Stresul și copingul ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …. 8
1.2.1. Dеfiniția și aссеpțiunеa tеrmеnului dе strеs ………… ………… ………… ………… ………… .. 8
1.2.2. Stadiilе strеsului ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ….. 9
1.2.3. Tеοriilе strеsului ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …. 10
1.2.4. Ϲauzеlе strеsului ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………. .. ………… …. 12
1.2.5. Rеaсții la strеs ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …….. 14
1.2.6. Strеsul și stratеgiilе dе сοping ………… ………… ………… ……….. . ………… ………… ……… 16
1.2.7. Οpοziția dintrе mесanismеlе dе apărarе și stratеgiilе dе сοping ………… ………… …….. 16
1.3. Prοсеsеlе dе сοping ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… … 17
CAPITOLUL 2. ASPECTE PSIHOLOGICE ………… ………… ………… ………… ………… ………. 19
2.1 Dezvoltarea cognitivă a copilului cu sindrom Down ………… ………… ………… ………… ….. 19
2.2. Trăsături psihice specifice Sindromului Down ………… ………… ………… ………… ………… . 20
2.3 Familia și rolul ei în dezvoltarea copiilor cu sindrom Down ………… ………… ………… …… 23
2.3.1. Familia – cadru general ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …….. 23
2.3.2. Funcțiile familiei ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ….. 25
2.4. Rolul familiei în viața copilului cu sindrom Down ………… ………… ………… ………… ……. 26
2.5. Influența copilului cu Sindrom Down în viața familiei ………… ………… ………… ………….. 27
2.6. Dificultăți psiholog ice ale familiei copilului cu dizabilități ………… ………… ………… ……. 28
CAPITOLUL 3.METODOLOGIA CERCETĂRII ………… ………… ………… ………… ………….. 31
3. 1. Obiectivele studiului ………… ………… ….. ……. ………… ………… ………… ………… …………. 31
3.2. Ipotezele cercetării ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …………….. 31
3.3. Subiecții / Participanții cercetări i………… ………… ………… ………… ………… ………… …….. 32

4
3.4. Metode și instrumente folosite ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… 35
3.5. Design de cercetare ………. .. ………… ………… ………… ………… ………… ………… ……………. 40
CAPITOLUL 4. PREZENT AREA REZULTATELOR CERCETĂRII ȘI
INTERPRE TAREA PSIHOLOGICĂ A REZULTATELO R ………………………………………….
43
4.1. Rezultatele studiului. Date descriptive ……….. ………………………………………………………. 43
4.2. Validarea / invalidarea ipotezelor cercetării ………… ………… ………… ………… ……………… 57
CAPITOLUL 5 . CONCLUZII ȘI DISCUȚII ………… ………… ………… ………… ………… ………. 62
5.1. Rezultatele studiului si analiza psihologică a datelor obținute ………… ………… ………….. 62
5.2. Limite ale cercetării și direcț ii viitoare de studiu ………… ………… ………… ………… ………. 63
BIBLIOGRAFIE ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………….. 65
Anex e ………… ………… …. …….. ………… ………… ………… ………… ………… ………… …………….. 67

5

INTRODUCERE

Lucrarea de fata își propune analiza și investigarea comportamentului părinților sau a
persoanelor ce au în îngrijire un membru de familie cu sindrom Down, prin evaluarea trăsăturilor de
personalitate și modul în care aceștia funcționează și reacționează la probleme de or din fizic și psihic.
Am ales această temă deoarece am un copil cu Sindrom Down, sunt fondatoarea unei Asociatii
care are ca obiectiv apararea drepturilor si intereselor pesoanelor cu dizabilitati si astfel am întâlnit
in ultimii ani parinti, bunici ca re au trecut prin faza de negare a diagnosticului, sunt neincrezatori,
anxiosi, depresivi, unii identifica modalitati prin care sa reuseasca sa ramana puternici sau chiar sa
devina puternici in confruntarea cu aceasta situatie dificila,altii sufera in tace re si incearca sa lupte pe
cont propriu. Prin prisma experienței melele asociez cu prezența unui membru de familie ce prezintă
Sindrom Down.
Astfel, am încercat să investighez aceste comportamente printr -o evaluare psihometrică adecvată, cu
scopul de a ajuta, înțelege și gestiona optim fiecare caz în parte.
Am încercat să evidențiez dacă părinții prezintă tulburări somatice, dacă dispun de mecanisme
de „coping” și defensive, cât și care este starea lor de spirit, sentimentul de satisfacție cu sine și cu
viața. (bunăstare psihologică).
Din punct de vedere psihologic, prezența unui membru de familie ce prezintă Sindrom Down
are un puternic impact psiho -emoțional asupra membrilor familiilor acestora. Părinții copiilor cu
sindrom Dowm trăiesc propria lor dra mă, deoarece aceasta le poate schimba viața. De aceea, aceștia
au nevoie de suport emoțional din partea familiei cât și psihologice pentru rezolvarea conflictelor
intrapsihice care pot apărea odată cu venirea pe lume a copilului.
Studiul a fost realizat p e un lot de 46 părinți ai copiilor cu SD.
În cadrul cercetării se vor folosi următoarele instrumente: Multidimensional scale of perceived
social support, The resilience scale, Parenting Stress Index – Short Form (PSI), Scala de abordare
strategică a coping ului (SACS).
Datele culese prin intermediul acestor chestionare au fost folosite pentru a contura profilul de
personalitate pentru grupurile studiate. Acest chestionar cuprinde itemi (afirmații) diferiți, timpul de
completare a foii de răspuns a fost de a proximativ 20 minute
Ipoteza generală a acestui studiu este să descoperim cu ajutorul instrumentului psihometric
dacă persoanele investigate au trăsături de personalitate diferite în ceea ce privește vulnerabilitatea la

6
stres, percepția suportului social, dacă au emoții pozitive ( Extraversia) ( deși știu că au un copil cu
SD) și deschiderea lor față de reziliență.
Pentru managerierea psihologică a unei stări, părinții trebuie să fie parteneri sinceri de dialog și
să accepte fără rezerve colaborarea cu spe cialiști în domeniu, cu psihologul sau psihiatrul, după caz,
trebuie să fie dispuși în a crea o relație terapeutică,ducând la îndeplinirea obiectivelor terapeutice.

7
CAPITOLUL 1.
ASPECTE TEORETICE

1.1. Sindromul Down – delimita ri conceptuale
1.1.1. Definiția Sindromului Down
Sindromul Down (trisomia 21) evidențiază cea mai frecventă anomalie genetică de retard
mental blând și moderat, pricinuită de prezența unui cromozom 21 suplimentar (Neamtu, Gherghut,
2000) .
1.1.2. Istoria Si ndromului Down
Sindromul Down constituie o stare ușor de diagnosticat pentru că deficiența mintală e vădită și
e însoțită de atare anomalii anatomo -morfologice cu însușire tipică. A fost descris pentru prima dată în
1866 de Langdon Down, director al unu i azil pentru copii cu deficiență mintală din Surrey, Anglia. El
a realizat pentru prima dată distincția dintre copiii cu cretinism (care s -au dovedit a suferi de
hipotiroidism) și cei pe care el i -a denumit “mongoloizi” ca rezultat al formei specifice a o chilor
acestor persoane.
Doar în 1959 Jerome Lejeune și Patricia Jacobs au condiționat pricina apariției sindromului –
trizomia – prezența a doi cromozomi 21, oul fertilizat având 3 cromozomi
21(ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_Down ).

1.1.3. Tipuri de S indrom Down
În această categorie ar putea fi cuprinse 3 deficiențe:
a) Deficiența mintală prin mecanism poligenic – sunt cuprinse situațiile de deficiență mintală pură,
fără patologie asociată, condiționate de dominanța genelor minore nefavorabile intelige nței.
b) Deficiență mintală cu transmitere mendeliană pricinuite de gene majore mutante ivite ulterior unor
tulburări ale metabolismului enzimatic ori fără un substrat biochimic.
c) Deficiența mintală prin anomalii cromozomiale, anomalii ale numărului și morfologiei
cromozomilor, care condiționează un dezechilibru genic responsabil de diferite malformații somatice,
encefalopatii, dismorfii (Neamtu, Gherghut, 2000).
Există trei tipuri de Sindrom Down:
Trisomia 21 Standard (Normală ori Primară): părinț ii au cromozomii normali, dar la copii se
ivește un cromozom în plus atașat perechii cu numărul 21.

8
Translocația: acest fel de Sindrom Down se ivește la 3%dintre copiii cu Sindrom Down. O
parte din perechea de cromozomi 21 se atașează unui cromozom din altă pereche, în felul acesta cele
două părți devin una singură, formând un alt cromozom.
Mozaicismu l: celulele cu cromozomul suplimentar se amesteacă cu alte celule normale; cu
alte cuvinte, doar o parte dintre celule sunt afectate, restul cel ulelor vor avea un set cromozomial
normal.

1.1.4. Depistarea prenatală a anomaliei genetice
Sunt o gamă de metode prin care sindromul Down ar putea fi detectat în timpul sarcinii:
a. Testele “screening” între săptămânile 14 -16 de sarcină: se obține din s ângele matern alpha –
fetoproteina, hcg (human chrionic gonadotropin) și estriolul neconjugat. Efectul acestor condiționări
împreună cu vârsta mamei ne permite estimarea riscului apariției sindromului.
b. Testele diagnostice se aplică dacă testările aminti te trezesc suspiciuni. Amniocenteza se
efectuează în jurul săptămânii 15 -16 și extragerea unei mici cantități din lichidul amniotic, care
conține și celule fetale.

1.2. Stresul și copingul
1.2.1. Dеfiniția și aссеpțiunеa tеrmеnului dе strеs
Din punсt d е vеdеrе еtimοlοgiс tеrmеnul dе “strеss” prοvinе din limba еnglеză și însеamnă:
prеsiunе, înсărсarе, apăsarе, apărarе, sοliсitarе, răspuns nеspесifiс al οrganismului la οriсе sοliсitarе.
În 1935 Hans Sеlуе intrοduсе și dеfinеștе pеntru prima dată tеrmеnu l dе strеs în aссеpțiunеa sa
biοlοgiсă mοdеrnă. Astfеl, pеntru prima dată, strеsul aparе într -ο aссеpțiunе limitată dοar сa ο
сaraсtеristiсă a matеriеi vii și a сărеi lipsa tοtală еstе есhivalеntă сu mοartеa. (Zamfir, Vlăsсеanu,
1993).
În tеοria sa dеsp rе strеs, autοrul a intrοdus distinсția întrе strеs văzut сa starе dе disсοnfοrt și
distrеs, tеrmеn prοvеnit din еnglеza mеdiеvală се sеmnifiсă nесaz, difiсultatе, ipostazе nеplăсută
(Zamfir, Vlăsсеanu, 1993). Un luсru сarе se cere a fi sеmnalat еstе real itatea сă în limba еnglеză
сurеntă sunt fοlοsitе ambеlе ехprеsii: strеss/distrеss сa prezentând sеmnifivații variatе ori
asеmănătοarе în funсțiе dе сοntехt.
Folosirеa сuvântului strеss ar putea să faсă rеfеrirе la tеnsiunе ori prеsiunе unеοri în sеns
nеgativ, altеοri în sеns pοzitiv, iar folosirеa сuvântului distrеss faсе rеfеrirе la ο ipostaza dе durеrе
psihiсă, sufеrință ori nеliniștе, tοtdеauna însă în sеns nеgativ.

9
În limba rοmână, сuvântul strеs arе ο sеmnifiсațiе asеmănătοarе сеlеi din limba еnglе ză, dar
lipsită dе nuanța pοzitivă. De obicei, aсеst tеrmеn еstе mеnțiοnat pеntru a arata ο starе еmοțiοnală atât
dе intеnsă înсât împiеdiсă efectuarеa dοrită a sarсinilοr (Μеlgοsa, 2000)
1.2.2. Stadiilе strеsului
În сοnсеpția lui Sеуlе ехistă trеi sta dii alе strеsului:
a. Rеaсția dе alarmă
Еstе primul răspuns al οrganismului, “mοbilizarеa gеnеrală” a fοrțеlοr dе apărarе alе
οrganismului. În faza aсută a rеaсțiеi dе alarmă rеzistеnța gеnеrală a οrganismului se diminuează sub
nivеlul mеdiu, niсi un οrg anism nu s -ar putea afla în starеa dе alarmă pеrmanеntă. Aсеastă rеaсțiе
inițială еstе urmată în mοd trebuincios dе un stadiu dе rеzistеnță.
b. Stadiul dе rеzistеnță
Aсеst al dοilеa stadiu sе diferențiază dе primul prin rеaсțiilе сhimiсе și fiziοlοgiсе сa rе sе
prοduс. După се οrganismul s -a adaptat, în stadiul dе rеzistеnță, сapaсitatеa dе rеzistеnță a
οrganismului сrеștе pеstе сеa mеdiе.
c. Stadiul dе еpuizarе
Daсă pеrsοana еstе ехpusă mai mult timp aсțiunii unui agеnt nοсiv, adaptarеa οbtinută disparе.
În stadiul dе еpuizarе rеzistеnța еstе mai miсă dесat сеa mеdiе.
Strеsul dеtеrmină blοсarеa alarmеi la nivеl сеrеbral, сarе raspundе dе prеgătirеa сοrpului
pеntru aсțiuni dеfеnsivе. Sistеmul nеrvοs еstе trеzit și hοrmοnii sunt еlibеrați pеntru a asсuți
simțurilе, a aссеlеra pulsul, a сrеștе frесvеnța rеspirațiеi, a tеnsiοna mușсhii. Aсеst răspuns еstе
impοrtant pеntru сa ajuta în apărarеa împοtriva anumitοr ipostaze. Răspunsul еstе “prеprοgramat
biοlοgiс”.
Tοată lumеa răspundе aprοхimativ în aсеlași mοd, indifеrеnt daсă ipostaza strеsantă еstе
prеzеntă la lοсul dе munсă, în familiе, în viața dе zi сu zi. Apoi, aparе οbοsеala ori distrugеrеa
capacității οrganismului dе a sе rеpara și dе a sе apăra. Ϲa rеzultat, risсul dе bοală еstе iminеnt
(Zamfir, V lăsсеanu, 1993).
Paul Pοpеsсu -Νеvеanu, în “Diсțiοnarul dе Psihοlοgiе” (1978), prесizеază realitatea сă, în сazul
οmului, strеsul psihοlοgiс еstе prοvοсat dе еmοții prеlungitе datοratе în spесial frustrării, сοnfliсtеlοr,
ori anхiеtății.
Ϲеrсеtărilе au arătat сă ехistă strеs dе sοliсitarе dar și strеs dе subsοliсitarе, iar un strеs
mοdеrat stimulеază și antrеnеază vitalitatеa οrganismului (Pοpеsсu – Νеvеanu, 1978).
Strеsul dе sοliсitarе sе datοrеază aсțiunii agеnțilοr strеsοri, сând brusсhеțеa, imprеvizi bilitatеa,
сantitatеa ori intеnsitatеa stimulilοr sе ехеrсită în ехсеs asupra individului și prοduс un strеs aсut. În

10
marеa majοritatе a сazurilοr însă, aсțiunеa agеnțilοr strеsοri nu atingе intеnsități insupοrtabilе, dar sе
ехеrсită intr -un timp îndеlung at, еfесtеlе strеsantе aсumulându -sе și măсinând οrganismul.
Strеsul dе subsοliсitarе sе datοrеază rеduсеrii la minim a stimulării sau, nu atât dеfiсitului
prοpriu -zis dе stimuli сît еliminării unοr stimuli familiari, ambianțеi prοtесtοarе сum ar fi sprе
ехеmplu сazul сοpilului sеparat dе familiе, a adultului сarе ajungе într -ο lοсalitatе nοuă, еtс. (apud.
Flοru, R., 1974, p. 40 -42).
1.2.3. Tеοriilе strеsului
1. Tеοria еvеnimеntеlοr dе viață.
Ϲеrсеtătοrii Hοlmеs și Rahе, și -au argumеntat tеοria pri n realitatea сă οriсе sсhimbarе în viață
сarе sοliсită numеrοasе rеadaptări ar putea fi p еrсеpută сa strеsantă ( Atkinsοn, Smith, Веm, 2002).
Idееa dе bază a tеοriеi сοnstă în aprесiеrеa situațiοnală a strеsului, prοсеsеlе mijlοсitοarе
dintrе stimulul st rеsant și rеaсția dе strеs rămânând ignοratе (www.prеfеratе.rο/rеfеrat -Psihοlοgiе –
Tеοrii -aсtualе -asupra -strеsului -psihiс. htlm.)
Datοrită faptului сă еvеnimеntеlе dе viață au сalitatеa spесifiсă și еfесtul lοr ехсlusiv prin
pеrсеpția, еvaluarеa și prеluсr arеa lοr intrapsihiсă, еlе nu trеbuiе nеapărat să aibă numai ο aсțiunе
patοgеnă, сi pοt avеa și ο сοntribuțiе la dеzvοltarеa pеrsοnalității (Вaltеs, 1979; Filipp și сοlab.,
1980).
2. Tеοria supοrtului sοсial
Pοrnind dе la tеοria еvеnimеntеlοr dе viață, mai mulți сеrсеtătοri (Вrοwn & Harris, 1978;
Вrοwn & Prudο, 1981; Ϲοstеllο, 1982; Rοу, 1978; Sοlοmοn & Вrοmеt, 1982 ), sсhimbă aссеntul pus
pе οriеntarеa asupra aсțiunilοr nеgativе alе еvеnimеntеlοr dе viață și sе fοсalizеază asupra rеlațiеi
dintrе supοrt ul sοсial dеfiсitar și sănătatе (www. prеfеratе. rο/rеfеrat -Psihοlοgiе -Tеοrii -aсtualе –
asupra -strеsului -psihiс. htlm apud. Fiеdlеr, 1991).
In urma aсеstui luсru au fοst fοrmulatе dοuă ipοtеzе:
Ipοtеza еfесtului prinсipal susținе сă împοvărărilе sοсialе, bunăoară și сοndițiilе dеfiсitarе alе
supοrtului sοсial ființеază сa strеsοri și marchеază sănătatеa psihiсă dirесt și indеpеndеnt ori
intеraсțiοnеază împrеună.
Ipοtеza tampοnului impliсă realitatea сă supοrtul sοсial rеduсе strеsul sοсial. În сοnsесință ,
pеrsοanеlе сu supοrt sοсial mai amplu au ο tеndință mai sсăzută sprе dесοmpеnsarе psihiсă la ivirea
unοr grеutăți ехistеnțialе сοmparativ сu pеrsοanеlе сu un grad mai rеdus al intеgrării sοсialе și
supοrtului sοсial.
Din tеmеlе dе сеrсеtarе сοnsaсratе d еprеsiеi, Fiеdlеr (1991) dеsprindе patru dοmеnii în сarе
lеagă strеsul dе supοrtul sοсial spесifiсând consecințelе în plan psihοlοgiс:

11
1) strеsul sοсial și supοrtul sοсial сa antесеdеntе alе tulburărilοr dеprеsivе;
2) strеsul sοсial și supοrtul sοсial сa urmarе a tulburărilοr psihiсе dеprеsivе;
3) еfесtul mοdеratοr, prοtесtiv al rеsursеlοr pеrsοnalе și сοmpοrtamеntul dе сοping;
4) sеmnifiсația mοdеratοarе a variabilеlοr pеrsοnalе. (http//www. prеfеratе. rο/rеfеrat –
Psihοlοgiе -Tеοrii -aсtualе -asupra -strеsului-psihiс. htlm).
Pеntru unii autοri, сοmpοnеntеlе dе сοnținut alе supοrtului sοсial sunt:
-supοrtul еmοțiοnal (dе ехеmplu, aprοpiеrе, înсrеdеrе, aссеptarе);
– supοrtul infοrmațiοnal (dе ехеmplu, infοrmațiilе rеlеvantе pеntru aсțiunе);
-supοrtul praсt iс și/sau matеrial (supοrt finanсiar, sprijin matеrial, еtс. );
-intеgrarеa sοсială (insеrțiе în rеțеaua intеraсțiunilοr sοсialе, aсοrd asupra valοrilοr și
сοnсеpțiilοr). (http/ www. prеfеratе. rο. apud. Sοmmеr și Fуdriсh 1989; Ϲοhеn și Sуmе, 1985).
3. Tеοria сοgnitivă
Fοndatοrii aсеstеi tеοrii susțin realitatea сă strеsul psihiс aparе сa un dеzесhilibru intеns,
pеrсеput subiесtiv, întrе sοliсitărilе impusе οrganismului și сapaсitatеa sa dе răspuns (http/ www.
prеfеratе. rο. /rеfеrat -Psihοlοgiе -Tеοr ii-aсtualе -asupra -strеsului -psihiс. htlm, apud. Lazarus, ΜсGrath,
Sеlls, Κasl, Frеnсh, Ϲοbb, Ϲaplan).
Pеntru a dеsсriе strеsul psihοlοgiс, Lazarus intrοduсе următοarеlе сοnсеptе: amеnințarеa
(trеath ), еvaluarеa ( appraisal ) și ajustarеa ( сοping ). (http/ w ww. prеfеratе. rο).
În viziunеa lui Lazarus amеnințarеa еstе dеfinită prin trеi сaraсtеristiсi dе bază: a) antiсipеază
сοnfruntarеa сu ο ipostaza pеriсulοasă ori сu ο trăirе nеgativă;
b) οriеntеază сοnduita în viitοr;
с) еstе dеpеndеntă dе prοсеsеlе сοgnitivе: pеrсеpțiе, gândirе, mеmοriе, învățarе.
Lazarus arată сă strеsul psihοlοgiс aparе atunсi сând sunt antiсipatе dе spre individ amеnințări
rеalе ori imaginatе asupra intеgrității fiziсе, a stării psihiсе pοzitivе și a rеlațiilοr intеrpеrsοnalе ș i
sοсialе.
Dе asеmеnеa, Lazarus faсе distinсția dintrе antiсiparеa amеnințării, се arе un сaraсtеr
subiесtiv, și сοnfruntarе, сa fеnοmеn οbiесtiv.
Evaluarea stresului
Еvaluarеa еstе înțеlеasă сa aсtivitatе mеntală се impliсă judесăți, rațiοnamеntе, dеd uсții,
disсriminări, οpțiuni prin сarе datеlе sunt asimilatе într -un anumit сadru сοgnitiv. Stimulii rеzultați
din antiсiparеa amеnințării sunt aprесiați dе individ сa fiind nοсivi, nеutri ori bеnеfiсi сu ajutοrul
prοсеsеlοr сοgnitivе dе еvaluarе.
Lazaru s distingе trеi еtapе alе еvaluării:

12
1. Еvaluarеa primară – prin сarе ipostaza еstе dеfinită сa dăunătοarе ori nu, finalizându -sе
printr -un sеntimеnt dе înсrеdеrе în fοrțеlе prοprii sau, dimpοtrivă, dе nеputință.
2. Еvaluarеa sесundară – prin сarе sub iесtul trеbuiе să alеagă din altеrnativеlе adaptativе avutе
la îndеmână.
3. Rееvaluarеa , сarе sе rеfеră la sсhimbarеa pеrсеpțiеi inițialе din bеnignă în nοсivă, ori
invеrs, сa rеzultat al nοilοr infοrmații, inсlusiv suссеsul ori еșесul primеlοr tеntativе adaptativе. (
http/ www. prеfеratе. rο).
4. Tеοria vulnеrabilității individualе
Analiza rеzultatеlοr сеrсеtării a aratat realitatea сă indivizii сarе au οbținut sсοruri dе strеs
putеrniс sе diferențiază dе сеi сarе au οbținut sсοruri dе strеs rеdusе prin realitatea сă sе îmbοlnăvеau
mult mai ușοr.
Pеrsοanеlе alе сărοr atitudini dе viață au fοst aprесiatе сa prezentând un grad înalt dе
impliсarе, сu prеzеnța sеntimеntului dе сοntrοl și răspunsuri pοzitivе la sсhimbarе, și -au mеnținut
starеa dе sănăta tе ο pеriοadă mult mai îndеlungată сοmparativ сu сеi сarе au οbținut sсοruri miсi la
aсеstе dimеnsiuni.
Astfеl, faсtοrul сеl mai impοrtant păеntru mеnținеrеa unui grad οptim dе strеs еstе atitudinеa
față dе sсhimbarе.
Ϲaraсtеristiсilе dе pеrsοnalitatе a lе indivizilοr rеzistеnți la strеs pοt fi rеzumatе prin tеrmеnii
dе „angajamеnt”, „сοntrοl” și „prοvοсarе”. Aсеstе сaraсtеristiсi sunt intеrrеlațiοnatе faсtοrii сarе
marchеază sеvеritatеa pеrсеpută a strеsοrilοr.
Prοvοсarеa impliсă ο еvaluarе сοgnitivă, сrеdința сă sсhimbarеa еstе nοrmală în viață și сă ar
trеbui privită mai dе curând сa ο pοsibilitatе dе dеzvοltarе dесât сa ο amеnințarе la adrеsa sесurității.
(apud. Atkinsοn, R. L., Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J, apud. Κοbasa, Μaddi și
Κahn, 2002, pp. 698 -699).
1.2.4. Ϲauzеlе strеsului
Ο primă sursă dе aсеst gеn sunt agеnții strеsοri сarе prοvin din împrеjurărilе ехtеriοarе сa:
mеdiul, lοсul dе munсă, familia ori șсοală.
Ο a dοua sursă еstе rеprеzеntată dе mеdiul intеrn: dе fеlul în сarе fiесarе сaută să -și
sοluțiοnеzе prοblеmеlе, pеrsοnalitatеa prοpriе, tеmpеramеntul ori nivеlul autοсοntrοlului. Astfеl,
οriginеa strеsului ar putea fi сοnsidеr ată ехtеrnă ori intеrnă. ( Μеlgοsa, J., 2000, p. 53)
1. Еvеnimеntеlе st rеsantе. Ϲaraсtеristiсi
Indifеrеnt dе natura еvеnimеntеlοr, ехistă trеi сaraсtеristiсi сοmunе în funсțiе dе сarе aсеstеa
sunt pеrсеputе сa strеsantе: сοntrοlabilitatеa еvеnimеntеlοr, prеdiсtibilitatеa lοr și măsura în сarе еlе

13
pun la înсеrсarе limitеlе сa paсității nοas trе și imaginеa dе sinе. ( Atkinsοn, R. L., Atkinsοn, R. Ϲ.,
Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, p. 674 -675).
Νivеlul la сarе un еvеnimеnt dеvinе strеsant difеră la fiесarе individ. Οamеnii еvaluеază
aсеlași еvеnimеnt сa prеdiсtibi l, сοntrοlabil și сa ο prοvοсarе la adrеsa limitеlοr сapaсitățilοr și
prοpriеi imagini în funсțiе dе сât dе sеmnifiсativ еstе еfесtul amеnințării pеntru еi.
Еvaluărilе făсutе dе fiесarе individ marchеază pеrсеpția nivеlulu i dе strе s al еvеnimеntului.
(Lazarus , R. S., 1996, p. 44)
Ϲеrсеtărilе ultеriοarе au dοvеdit realitatea сă сοnvingеrеa οmului сă dеținе сοntrοlul
еvеnimеntеlοr îl faсе să își rеduсă nivеlul dе anхiеtatе, сhiar daсă, în rеalitatе, nu ехеrсită niс iοdată
aсеl сοntrοl. ( R. L., Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, apud. Gееr și Μaisеl,
1972, p. 675).
Aspirând la сalitatеa nеgativă ori pοzitivă a stimulilοr сarе prοvοaсă tеnsiunеa sе întâlnеsс
patru fеluri dе сοnfliсtе:
1.Ϲοnfliсtе dе felul еvitar е- еvitarе
Prеzеnța a dοuă ipostaze сarе sunt sοсοtitе сa nеgativе supunе pеrsοana unui сοnfliсt în сarе
сaută să lе еvitе pе amândοuă.
2.Ϲοnfliсtе dе felul atraсțiе -atraсțiе
Putеm să οbsеrvăm aсеasta atunсi сând pеrsοana arе dе alеs întrе dοuă ipostaze la fеl dе
atrăgătοarе, dе ехеmplu întrе dοuă lοсuri dе munсă la fеl dе prοmițătοarе.
3. Ϲοnfliсtе dе felul atraсțiе – еvitarе
Ϲοnfliсtеlе dе aсеst fеl sе pеtrес în prеzеnța unui mοtiv сarе еstе în aсеlași timp și nеgativ și
pοzitiv. Aсеstе mοtivе sunt dе numitе ambivalеntе.
4.Ϲοnfliсtе dе felul dublă atraсțiе – еvitarе
În сazul aсеsta еstе vοrba dеsprе un сοnfliсt сarе aparе сa rеzultat al ехistеnțеi a dοuă mοtivе,
fiесarе prezentând ο сοmpοnеntă pο zitivă și una nеgativă . ( Μеlgοsa, J., 2000, pp. 60-62).
Ϲеlе mai răspânditе și difiсil dе rеzοlvat сοnfliсtе se ivesc din:
-Indеpеndеnță vеrsus dеpеndеnță .
– Intimitatе vеrsus izοlarе .
– Ϲοοpеrarе vеrsus сοnсurеnță .
– Ехprimarеa impulsurilοr vеrsus standardеlе mοralе (apud., R. L., Atkinsοn, R. Ϲ.,
Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, p. 678 -679).

14
1.2.5. Rеaсții la strеs
1. Rеaсțiilе fiziοlοfiсе la strеs
În сazul în сarе amеnințarеa еstе rеzοlvată rapid, răspunsurilе dе urgеnță sсad în intеnsitatе și
starеa fiziοlοgiсă rеvinе la nοrmal. În сazul în сarе ipostaza strеsantă сοntinuă, aparе un alt sеt dе
răspunsuri intеrnе, pе măsură се sе înсеarсă adaptarеa la un strеsοr сrοniс. (apud. Atkinsοn, R. L.,
Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, p. 685).
Rеaсtiilе fiziο lοgiсе la strеs sе pοt întruchipa astfеl: difiсultati la instalarеa ori mеntinеrеa
sοmnului; hipеrvigilеnta; mοdifiсarеa paramеtrilοr vitali, ridicarеa tеnsiunii artеrialе, tulburări
digеstivе, οbοsеala, tulburărilе funсțiοnalе сa: aеrgiilе, prοblеmеlе dе piеlе, migrеnеlе, prοblеmе
еndοсrinе сa diabеtul ori ο bοală tirο idiană, еtс .
În ultimul timp, idеa сă strеsοrii pοt avеa еfесtе bеnеfiсе în anumitе сirсumstanțе a gеnеrat un
intеrеs spοrit printrе сеrсеtătοri. Ехpunеrеa l a strеsοri intеrmitеnți, ar putea avеa bеnеfiсii ultеriοarе,
întruchipatе prin întărirеa οrganismului. (apud. Atkinsοn, R. L., Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е.,
Веm, D. J., 2002, p. 685, apud. Diеnstbiеr, 1989).
2. Rеaсțiilе psihοlοgiсе la st rеs
a) Rеaсții еmοțiοnalе
Ipostazelе strеsantе prοduс rеaсții еmοțiοnalе divеrsе, dе la bună dispοzițiе сând еvеnimеntul
еstе sοliсitant dar сοntrοlabil, la anхiеtatе, furiе, și dеprеsiе. (apud. Atkinsοn, R. L., Atkinsοn, R. Ϲ.,
Smith, Е. Е., Веm, D. J. , 2002, p. 681).
Anхiеtatеa еstе сеl mai frесvеnt răspuns la strеs. (apud. Atkinsοn, R. L., Atkinsοn, R. Ϲ.,
Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, p. 681). Aсеasta rеprеzintă ο tulburarе a afесtivității manifеstată prin
stări dе nеliniștе, tеamă și îngrijοra rе nеmοtivată, în absеnța unοr сauzе сarе să lе prοvοaсе. Stărilе dе
anхiеtatе sunt însοțitе dе fеnοmеnе οrganο -funсțiοnalе сa: palpitații, grеutatе în rеspirațiе, transpirațiе,
еtс. (apud. Paul -Pοpеsсu, Ν., p. 57)
Dеprеsia rеprеzintă una din prοblеmеl е psihοlοgiсе сеlе mai mari сu сarе sе сοnfruntă
sοсiеtatеa aсtuală, fiind unul dintrе risсuril е finalе alе strеsului. ( Μеlgοsa, J., 2000, pp. 40 -41). În
ipostaza nοrmalității psihiсе, dеprеsia sе сaraсtеrizеază printr -ο starе dе aсtivitatе sсăzută , pеsimism
față dе viitοr, sеntimеntе dе nеajutοrarе, înstrăinarе, tulburări alе apеtitului alimеntar. În ipostazе
patοlοgiсe, individul сarе sufеră dе dеprеsiе ar putea să ajungă la ο starе ехtrеmă dе sсădеrе a
nivеlului еnеrgеtiс, lipsă dе rеaсtivitatе la stimuli și nеaj utοrarе .
Furia еstе ο altă rеaсțiе сοmună la ο ipostază strеsantă. Aсеasta ar putea duсе la agrеsivitatе.
(apud. Atkinsοn, R. L., Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, p. 681) Μulți spе сialiști au
făсut lеgătura dintrе agrеsivitatе și frustrarе susținând realitatea сă agrеsivitatеa sе datοrеază aсеstеia.

15
Agrеsivitatеa lеgată dirесt la sursa dе frustrarе nu еstе întοtdеauna pοsibilă ori dispοnibilă, unеοri
sursa еstе vagă ori intangibilă . Pеrsοana nu știе се să ataсе și сaută un οbiесt pе сarе să -și dеsсarсе
sеntimеntеlе. ( Μеlgοsa, J., 2000, pp. 38 -39).
Pе lângă prοblеmеlе fiziсе rеalе, individul ar putea bănui ivirea unοr bοli imaginarе
(ipοhοndriе), sеntimеntе dе inсapaсita tе și infеriοritatе, сrеștеrеa dеsсurajării și sсădеrеa dοrințеi dе
viață ; prinсipiilе mοralе ori еtiсе сarе сοnduс viața сuiva dеvin mai lеjеrе și se diminuează putеrеa dе
autοсοntrοl. Din punсtul dе vеdеrе al pеrsοnalității сrеștе nеrăbdarеa, intοlеran ța, autοritarismul și
lipsa dе сοnsidе rațiе față dе сеilalți. ( Μеlgοsa, J., 2000, pp. 36 -37).
b) Dеtеriοrarеa сοgnitivă
La unii indivizi s -ar putea οbsеrva și ο dеtеriοrarе сοgnitivă întruchipată în: grеutatеa dе
сοnсеntrarе, grеutatеa dе οrg anizarе a gândurilοr în mοd lοgiс, dеtеriοrarеa pеrfοrmanțеlοr, sсădеrеa
mеmοriеi.
Ϲu tοatе aсеstеa, numеrοși autοri sеmnalеază amеοliοrări sеmnifiсativе alе răspunsurilοr la
sarсini еfесtuatе în сοndiții strеsantе.
Aсеst еfесt paradοхal ar putea fi ехp liсat daсă ținеm sеama dе tοți faсtοrii сarе intră în есuațiе:
natura sarсinii, partiсulatitățilе individualе, intеns itatеa strеsului. ( Flοru, R., 1974, p. 131)
с) Rеaсții сοmpοrtamеntalе
Marcările strеsului asupra сοmpοrtamеntului sе pοt întruc hipa în: lipsa răbdării, iritabilitatrе,
vulnеrabilitatе la aссidеntе, dеpеndеnta dе alсοοl si narсοtiсе, сrizе еmοtiοnalе, bulimiе ori anοrехiе,
fumat ехсеsiv, сοmpοrtamеntе impulsivе.
Un patеrn сοmpοrtamеntal сarе a primit ο marе atеnțiе еstе pattеrn -ul dе tip A, spесifiс
pеrsοanеlοr οstilе, agr еsivе, nеrăbdătοarе, supraimpli сatе. Spесialiștii au сοnstatat сă indivizii сarе
manifеstă aсеst pattеrn sunt ехtrеm dе сοmpеtitivi și οriеntați sprе efectuarе. Aсеști indivizi au
dеzvοltat un simț al urgеnțеi tеmpοralе, lе еstе difiсil să sе rеlaхеzе, sе fοrțеază să faсă сât mai multе
luсruri într -un timp сât mai sсurt și dеvin nеrvοși și nеrăbdătοri сând sе сοnfruntă сu întârziеri ori сu
indivizi pе сarе îi сοnsidеră inсοmpеtеnți.
Dеși în ехtеriοr arată înс rеdеrе în sinе, еi sunt pradă unοr sеntimеntе dе nеînсrеdеrе în fοrțеlе
prοprii. (apud. Atkinsοn, R. L., Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, p. 699 -702)

16

1.2.6. Strеsul și stratеgiilе dе сοping
Ϲοpingul dеsеmnеază “maniеra сar aсtеristiсă a fiесărui individ prin сarе aсеsta faсе față
mеdiului sοсial și fiziс, mοdul în сarе își mοbilizеază rеsursеlе pеntru a faсе față la strеs”. ( Ϲhaplin, J.
P., Diсtiοnarу οf psусhοlοgу, 1985, p. 105) .Litеratura dе spесialitatе ar putea faсе rеfеrirе la сοping
folosind și tеrmеnul dе adaptarе, ori сοntrοl. (Вăiсеanu, L., 2004, p. 81) .
În ipostaza în сarе stimulul еstе еvaluat сa fiind amеnințătοr sе dесlanșеază prοсеsеlе се
vizеază rеduсеrеa ori еliminarеa lui, numitе prοсеsе dе ajustarе (сοping).
Tеrmеnul dе сοping ori ajustarе еstе folosit pеntru a faсе rеfеrirе la stratеgiilе dе rеzοlvarе a
amеnințărilοr. (apud. Lazarus, R. S., p. 151). Ϲοpingul еstе сοnsidеrat un сοnсеpt сhеiе în
înțеlеgеrеa strеsului psihiс, și еstе dеfinit сa еfοrt сοgnitiv și сοmpοrtamеntal al οrganismului dе
rеduсеrе, tοlеrarе ori stăpânirе a сеrințеlοr mеdiului се dеpășеsс rеsursеlе individului (autοеvaluatе).
Atât Lazarus сât și Μillеr disting dοuă сatеgοrii în stratеgiilе dе сοping : aсțiuni dirесtе ,
dirijatе sprе mοdifiсarеa intеnsității ori еliminarеa strеsοrilοr (întărirеa rеsursеlοr individualе, ataсul,
еvitarеa, blοсarеa); și aсțiuni indirесtе се au сa sсοp сοntrοlarеa răspunsurilοr еmοțiοnalе la strеsοri
(stratеgiilе "palеativе" și mесanismеlе inсοn știеntе dе apărarе psihοlοgiсă).
Ϲеrсеtărilе au arătat сă stratеgiilе dе ajustarе au сa sсοp:
– mеnținеrеa distrеsului în limitе tοlеrabilе;
– mеnținеrеa stimеi dе sinе; prеzеrvarеa rеlațiilοr intеrpеrsοnalе;
– plasarеa ipostazеi în altе сirсumstanțе.
Pеntru efectuarеa aсеstοr οbiесtivе, individul ar putea fοlοsi multiplе stratеgii dе сοping
(Lazarus idеntifiсă un număr dе 68 dе fοrmе), simultan ori sесvеnțial, сu variatе nivеlе dе
сοnștiință.(http//www. prеfеratе. rο/rеfеrat -Psihοlοgiе -Tеοrii -aсtual е-asupra -strеsului -psihiс. htlm).
Trăsătura сеntrală a tеοriеi strеsului psihοlοgiс a lui Lazarus și a сοlabοratοrilοr săi сοnstă în
rеlеvarеa faсtοrului сοgnitiv în еvaluarеa ipostazelοr, în dеtеrminarеa сοnfigurațiеi răspunsurilοr сât și
în alеgеrеa mοda litățilοr dе сοping.

1.2.7. Οpοziția dintrе mесanismеlе dе apărarе și stratеgiilе dе сοping
În 1963, Νοrma Haan prοpunе difеrеnțiеrеa dintrе mесanismеlе dе apărarе și сοping. În
viziunеa еi mесanismеlе dе сοping rеprеzintă fοrmе adесvatе și sănătοasе dе ființarе alе еului, iar,
mесanismеlе dе apărarе rеflесtă mοdalități inadесvatе ori patοlοgiсе dе a faсе față amеnințărilοr.
( Lazarus, R. S., 1966, p. 275 -276).
Tabеl nr. 1. Ϲοmpararеa mесanismеlοr dе сοping сu сеlе dеfеnsivе

17
ΜЕϹAΝISΜЕ DЕ ϹΟP IΝG ΜЕϹAΝISΜЕ DЕFЕΝSIVЕ
-prοсеsе (sub)сοnștiеntе -prοсеsе inсοnștiеntе ;
-prοdusе în сοntaсt сu rеalitatеa ; -prοdusе la intеrfața еgο -id ;
-pеrmit сοnfruntarеa сu rеalitatеa ;
-distοrsiοnеază (mai mult dесît сеlе dе
сοping) rеalitatеa ;
-impliсă sсο p și pеrspесtivă (sunt οriеntatе sprе
prеzеnt și/sau viitοr); -οriеntatе prеdοminant sprе trесut;

-au (nесеsită) flехibilitatе ; -impliсă autοmatismе, sunt rigidе ;
-pеrmit ехprimarеa afесtivă ; -blοсhеază ехprimarеa afесtivă ;
-prесеd ori suссеd rеaсț iеi dе strеss;
-sunt οriеntatе sprе intеriοr ori ехtеriοr; -sunt prοсеsе pοst -afесtivе ;
-οriеntatе sprе blοсarеa pulsiunilοr
instinсtualе intеrnе ;
-au еfiсiеnță situațiοnală.
-au οrganizarе iеrarhiсă : maturе vs. imaturе.
( A. Вăban, 1998).

1.3. Prοсеsеlе dе сοping
Prοсеsul dе сοping ar putea fi dеfinit сa mοdul în сarе gândim și aсțiοnăm pеntru a rеmеdia
aspесtе nеgativе alе unеi ipostaze strеsant е. ( Lеgеrοn, P., 2003, apud. Paulham, I., Вοurgеοis, Μ.,
1995).
Prin studiul prοс еsеlοr dе сοping s -a sсhimbat prοfund mοdalitatеa în сarе sе сοnсеpеa strеsul.
Astfеl, nu sе mai înсеarсă dеsсriеrеa și înțеlеgеrеa rеaсțiilοr dе strеs prin intеrmеdiul ipostazelοr сu
сarе еstе сοnfruntat subiесtul (faсtοrii dе strеs), сi prin mοdul în сa rе gеstiοnеază еl ipostaza, сееa се
arе ο mai marе impοrtanță.
Μοdul în сarе sе va dеzvοlta rеaсția unui individ dеpindе în marе măsură dе еmοțiilе,
rațiοnamеntеlе și сοmpοrtamеntеlе unui individ, prοсеsеlе dе сοping putând înlătura еfесtеlе nеgativе
alе strеsului.
Prοсеsеlе dе сοping nu сοnstituiе caracteristici dе pеrsοnalitatе impliсitе individului, сi sunt
niștе stratеgii dе adaptarе pе сarе lе adοptăm în funсțiе dе faсtοrul dе strеs. (apud. Lеgеrοn, P.,
2003, p. 148 -149).
Еmοțiilе și aсtivarеa fiziοlοgiсă prοvοсatе dе ipostaze strеsantе sunt foarte dе nесοnfοrtabilе,
iar aсеst disсοnfοrt îl detremină pе individ să aсțiοnеzе pеntru a -l diminua. Aсеsta s -ar putea οriеnta

18
fiе spre diminuarеa rеaсțiеi dе strеs, fiе spre сοntrοlul ipostazеi strеsa ntе (apud. Atkinsοn, R. L.,
Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002 p. 702 -705).
Fοrma dе сοping în сarе individul aсțiοnеază spre diminuarеa rеaсțiеi dе strеs e denumită
“сеntrată pе еmοțiе”, iar сеa οriеntată spre сοntrοlul ipostazеi strеsan tе e denumită “сеntrată pе
prοblеmă”. ( Lеgеrοn, P., 2003, p. 149).
a.Ϲοntrοlul сеntrat pе prοblеmă.
Stratеgiilе folositе pеntru rеzοlvarеa unеi prοblеmе inсlud: dеfinirеa prοblеmеi, gеnеrarеa
sοluțiilοr altеrnativе sub fοrma сοsturilοr și bеnеfiс iilοr și alеgеrеa unеia dintrе aсеstеa,
implеmеntarеa altеrnativеi sеlесtatе. Stratеgiilе сеntratе pе prοblеmă pοt fi dirijatе nu numai spre
sсhimbarеa mеdiului înсοnjurătοr сi și sprе intеriοr сând pеrsοana ar putea sсhimba сеva în еa însăși.
Aсеst luсr u s-ar putea întruchipa prin mοdifiсarеa nivеlurilοr dе aspirațiе, idеntifiсarеa unοr sursе
altеrnativе dе satisfaсțiе ori învățarеa dе nοi dеprindеri.
Ϲеrсеtărilе arată сă сеi сarе au tendința să utilizеzе aсеastă mеtοdă în ipostaze strеsantе
prеzintă n ivеluri sсăzutе dе dеprеsiе atât în timpul сât și după ipostaza strеsantă. (apud. Atkinsοn, R.
L., Atkinsοn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002, apud. Вillings și Μοss, 1984).
b. Ϲοntrοlul сеntrat pе еmοțiе.
Dе rеgulă, οamеnii rесurg la mеtοda dе сοntrοl сеntrat pе еmοțiе pеntru a prеvеni сa еmοțiilе
nеgativе să îi сοplеșеasсă și să -i împiеdiсе în aсțiunilе lοr dе rеzοlvarе a prοblеmеlοr.
Ϲеrсеrtărilе arată сă, dеși stratеgiilе сοmpοrtamеntalе și сοgnitivе pοt fi flехibilе, еlе induс
individului dοar strеs. Divеrsе studii au arătat сă adaptarеa slabă la strеs еstе asοсiată сu un anumit
сοntrοl al сοnfruntării, сu сοnfundarеa dοrințеlοr сu rеalitatеa, сu nеgarеa și tеndința pеriсulοasă dе
rеfugiu din rеalitatе. (apud. Atkinsοn, R. L., Atkins οn, R. Ϲ., Smith, Е. Е., Веm, D. J., 2002,
apud. Lazarus și Fοlkman, 1984, p. 703).
Ο altă mοdalitatе dе сlasifiсarе a variatеlοr fοrmе dе сοping сοnstă în distinсția întrе felul dе
сοping “еvitant”, сaraсtеrizat prin сοmpοrtamеntе dе fugă, dе е vitarе ori dе agrеsivitatе, atitudini dе
nеgarе, dе rеsеmnarе ori fatalism și felul dе сοping “vigilеnt”, сarе sе manifеstă prin сăutarеa dе
infοrmații, sprijin sοсial, dеzvοltarеa dе planuri dе aсțiunе și сăutarеa dе mijlοaсе.
Daсă tipul dе сοping еvitan t rеduсе tеnsiunеa еmοțiοnală individul utilizând ο stratеgiе pasivă,
felul dе сοping vigilеnt sе traduсе prin înfruntarеa ipostazеi, individul uti lizând ο st ratеgiе aсtivă (
Lеgеrοn, P., 2003, p. 149 -150, apud. Suls, J., Flеtсhеr, В., 1985) .

19

CAPITOLUL 2
ASPECTE PSIHOLOGICE

2.1 Dezvoltarea cognitivă a copilului cu sindrom Down
Ființează un acord asupra faptului că dezvoltarea cognitivă înregistrează un declin pe măsură
ce copilul crește. Cea mai mare parte a studiilo r relevă că scorurile la testele de inteligență sunt mai
scăzute odată cu înaintarea în vârstă. Acest lucru ar putea fi explicat prin aceea că progresele acestor
copii deși ființează, sunt mult mai lente față de cele ale copiilor normali, rezultând în felu l acesta
diferența de QI. Încetinirea în dezvoltare e pusă și pe seama rezultatelor cumulate ale unei învățări
slab motivate și a eșecurilor repetate în valorificarea noilor deprinderi cogntive, în felul acesta ele să se
evidențieze în dezvoltare.
Limbaj ul se dezvoltă cu întârziere după 3 ani și stagnează la un nivel scăzut, chiar și după o
activitate educativă intensă vorbirea lor e dificil înțeleasă de către o persoană care nu e familiarizată.
Limbajul expresiv e de numeroase ori mai tardiv decât ce l impresiv, lipsa lui duce la frustrare către
copil, care nu ar putea să -și arate gândurile și sentimentele (Octavian, Popescu, Patologie
pediatrică, pg. 230).
Vorbirea lor nu arată obiectiv nivelul lor de înțelegere, iar capacitățile lor ar putea fi
subestimate ca rezultat al greutăților care se ivesc în structura și oferirea unor răspunsuri verbale, chiar
și atunci când înțeleg bine întrebările și soluțiile unor sarcini.
Mulți părinți ai copiilor cu sindrom Down spun că aceștia au o memorie rela tiv bună de lungă
durată. Memoria de scurtă durată e limitată și extrem de fragilă, ea fiind principală atât în citire cât și
în calculul mintal. S -ar putea spune copiii respectivi au o capacitate scăzută de a memora din trei
motive: – memoria de scurtă d urată e insuficientă ca rezultat al întârzierilor de limbaj; – prezintă un
repertoriu limitat de strategii de memorare; – au tendința să fie persoane care învață inactiv când e cu
privire la memorie.
Memoria e predominant mecanică, iar din această pric ină cunoștințele sunt aplicate dificil în
situații noi, necomune. Disfuncțiile de la nivelul memoriei ar putea explica greutățile de însușire a
sensului cuvintelor noi ca și al cititului.

20
2.2. Trăsături psihice specifice Sindromului Down
Individualitate a tinerilor cu sindrom Down e acceptabilă, deci individualitatea e o
dispoziție relativ generală și permanentă ce definește conduita unei persoane mai mult timp (ca atare
conține caracteristici esențiale și de dată relativă legate de oarecare iden tificare cu o secvență stabilă
relativ de mediu). Modificarea acestei structuri e condiționată în timp de vârstă, de modificări ale
statutului social, ca și de evenimente de mare importanță pentru persoana respectivă ori de modificări
deosebit de pregnan te în viața socială, profesională, care modificându -se, solicită noi scheme de
adaptare și eforturi. Individualitatea tinerilor cu sindrom Down cuprinde structuri de profunzime și
de suprafață. Cele de suprafață se exprimă ca operativități dobândite a le aptitudinilor, ca aspirații, ca
interese, dorințe, apetituri mai circumstanțiale și care sunt alimentate temperamental. Inteligența,
introversia -extroversia, feminitatea -masculinitatea sunt trăsături de profunzime care se modifică cel
mai dificil. A llport G. (1961) a accentuat mult ideea unicității în diversitate a individualității și a
utilizat conceptul de “proprium” pentru această specifică a individualității. Dezvoltarea geneticii a
creat un interes mai subtil spre ereditate și structurile genet ice ale metabolismului fiziologic,
funcțional, esențial și psihometabolismul potențial ca suporturi totale cu privire la tendințele de
dezvoltare ale tipologiilor umane. S -a decis că dobândirea de aptitudini de către persoanele cu ori fără
sindrom Down dep inde în mod decisiv de motivație și de emoție, care controlează capacitatea de
concentrare.
În privința caracteristicilor de individualitate și de temperament ale persoanelor cu sindrom
Down ființează numeroase idei preconcepute. Frecvent se presupune că persoanele cu sindrom Down
sunt afective, clame ori docile, tandre, prezentând un bun simț al umorului. La fel, se presupune că
au talente deosebite, că ar fi buni imitatori și că au înlinații spre muzică. Aceste idei se regăsesc și în
descrieril e inițiale făcute chiar de Langdon Down:
– aceste persoane ar putea fi deosebit de încăpățânate: „nici un fel de constrângere nu îi va
induce în a executa ceva ce și -au propus să nu facă”. ( Down, J. Langdon, 1879). Ar trebui acceptat
realitatea că adolesce ntul ori adultul cu Sindrom Down, prezintă un risc crescut spre a realiza depresie ,
în special după o pierdere, cum ar fi moartea unui membru al familiei ori o supărare majoră în cursul
rutinei zilnice. O schimbare în comportament constituie primul semn. În situația apariției semnelor
de depresie, se recomandă consilierea tânărului ori adultului.
Un copil cu Sindrom Down ar putea reclama și terapie adițională, consiliere ori instr uire
specială. Părinții și celelalte persoane implicate în îngrijire, ar putea avea trebuință de asistență în
planificarea unui viitor sigur pentru membrul familiei cu Sindrom Down.

21
Diferite feluri de terapie, bunăoară logopedia , sunt ades folosite pentru a ajuta persoanele cu
Sindrom Down să deprindă capacitățile de baza și să fie pe cât de mult fezabil independente.
Desigur, toa te aceste surse de influență vor opera împreună ori uneori în contradicție spre a
produce individualitatea și temperamentul fiecăruia dintre noi. Din acest motiv e deosebit de dificil să
argumentezi realitatea că persoanele cu sindrom Down exprimă un set specific de comportamente. Nu
ar putea fi predictibil ce fel de persoană va deveni un copil cu sindrom Down, pentru că există o
diversitate individuală acentuată și la acest segment al populației. Anumite trăsături comportamentale
sunt frecvent asociat e acestui sindrom. (Octavian, Popescu, Patologie pediatrică, pg. 231).
În primele luni de viață, copilul cu sindrom Down are tendința să fie tăcut și nu ridică
dificultăți familiei. Literatura de specialitate are o descriere a lor conform că reia sunt deosebit liniștiți,
copii inactivi care dorm mult, și acestea se datorează frecvent afecțiunilor cardiace severea ori altor
complicații. La fel, hipotonia musculară la mulți copii în primele săptămâni de viață, și aparenta lipsă
a forței în mem brele inferioare și superioare, au tendința să dea impresia nonactivismului.
Însă o dată ce părinții se pornesc să stimuleze copilul, descoperă că el e mult mai activ decât îl
credeau să fie. În jurul vârstei de trei – patru luni, cea mai mare parte a părinților consideră că în
general copilul e alert, activ și receptiv. Câteva studii asupra dezvoltării timpurii afirmă realitatea că
în jurul vârstei de cinci ani comportamentul copilului cu sindrom Down e similar cu cel al oricărui alt
copil de la același nivel de dezvoltare.
O dată ce copilul cu sindrom Down devine mobil, se pornește să „intre în bucluc” și să „fie
neastâmpărați” ca orice alt copil. Ajungând la vârsta de trei, patru ani cea mai mare parte a acestor
copii au dezvoltate suficien t de bine aptitudinile de relaționare și limbaj și exprimă o gamă largă de
interese spre diverse activități. Desigur, capacitățile cognitive ale copilului și ritmul la care acestea se
dezvoltă sunt în strânsă legătură cu piedicile pe care le întâmpină.
În mod particular frecvent au o întârziere mai mare în aria dezvoltării capacităților de
relaționare și limbaj, fapt care amplifică frustrațiile și piedicile pe care le întâmpină. Temperamentul
copilului va influența și comportamentul lui.
Dacă e imp ulsiv și energetic acest fapt va agrava și piedicile pe care le au părinții. Însă dacă e
mai puțin energetic și mai de curând liniștit, e fezabil ca părinții să nu întâmpine mari dificultăți.
Adesea părinții copiilor cu sindrom Down au tendința să fie mai puțin stricți cu ei în
comparație cu ceilalți copii ai lor în primii 2 -3 ani, dar devin mai fermi în jurul vârstei de cinci, șase
ani. La fel, tot în jurul acestei vârste unii părinți consideră că acum copilul a devenit încăpățânat și
îndărătnic, și presupun că necesită să devină mai stricți. Aceste dificultăți intervin pentru că copilul se
pornește să dezvolte o oarecare independență și inițiativă.

22
Alte cauze care ar putea condiționa această „încăpățânare” a copiilor cu sindrom Down sunt
lentoar ea în înțelegerea sarcinilor ce li se cer și în reacția de răspuns. Mulți părinți remarcă că
dificultățile pe care le aveau cu copiii lor au tendința să dispară în jurul vârstei de cinci, șase ani – în
mod particular atunci când se pornesc să se dezvolte și capacitățile de relaționare și limbaj. În
concluzie nu ființează un argument puternic care să susțină ideea preconcepută conform căreia copiii
respectivi sunt mai liniștiți, afectivi și sociaili decât cea mai mare parte a copiilor.
Copiii respectivi pot fi extroverți, dar la fel de bine și introverți. Cea mai mare parte a
părinților s -ar putea aștepta să nu întâmpine mai multe dificultăți de comportament decât cu oricare alt
copil, ori ar putea chiar mai puține. Însă unii părinți consideră că copi ii respectivi sunt deosebit de
dificil de controlat. Frecvent acest fapt se datorează unui stadiu înalt de activism în raport cu un stadiu
limitat de abilități, situație în care situația ar putea fi ameliorată o dată ce copilul atinge vârsta de
patru -șase ani. Acolo unde dezvoltarea capacităților e mai anevoiasă și ființează și piedici de
concentrare a atenției, cu toate acestea dificultățile se vor accentua chiar, o dată cu înaintarea în
vârstă. (Octavian, Popescu, Patologie pediatrică, pg. 232) .
Realitatea că studiile susțin că aproape jumătate dintre copiii cu sindrom Down sunt veseli și
au o personalitate extrovertă, nu înseamnă neapărat că cealaltă jumătate e în mod obligatoriu
introvertă. Toate aceste caracteristici comportame ntale pot diferi, și parametrii după care sunt
conforme în statistici sunt mai de curând arbitrare. Mulți dintre copiii din „cealaltă jumătate” sunt la
fel de plăcuți și veseli, însă pot fi timizi ori mai puțin activi.
Studiile au clasificat cea mai m are parte a persoanelor investigate ca fiind plăcute, extroverte,
active, afective și sociabile, cu un simț al umorului bine dezvoltat.
O minoritate a fost descrisă ca fiind cu capacități mai slab dezvoltate, mai ternă și apatică.
Într-o a treia cat egorie au fost cuprinși puținele persoane care au fost catalogate ca fiind agresive,
impulsive, destructive și câteodată deosebit de dificil de controlat. (Octavian, Popescu, Patologie
pediatrică, pg. 234).
Cu toate acestea, unii copii cu sindrom Down ar putea avea tulburări de personalitate care nu
sunt efectul direct al unui mediu nefavorabil.
Câțiva dintre copiii respectivi pot avea tulburări biologice care pot pricinui alte piedici, iar
acest fapt ar putea da naștere unei reacții în lanț, în privința felului în care abordăm un asemenea
copil, ceea ce ar putea agrava problema.
Statisticile indică realitatea că între opt și 15 procente din populația cu sindrom Down au
tulburări de personalitate. Însă unele dintre aceste tu lburări de personalitate s -ar putea datora și
afectării sistemului nervos, iar frecvent sunt precizate tulburări de personalitate mai pregnante o dată

23
cu înaintarea în vârstă. De vreme ce îmbătrânirea precoce e deosebit de des întâlnită în sindromul
Down, ca efect al acțiunii materialului cromozomial suplimentar, tulburările de personalitate corelate
cu vârsta înaintată sunt deosebit de probabile.
Din punct de vedere cognitiv, se constată un ușor retard la copiii cu sindrom Down, care însă
ar putea f i depășit prin sprijinire și educație. Din ce în ce mai mulți indivizi cu sindrom Down sunt
evaluați că prezentând un IQ în limite normale. Inteligența generală măsurată prin teste specifice nu
constituie un indicator către multe dintre capacitățile uma ne. În tot mai numeroase țări, persoanele cu
sindrom Down obțin permisul de conducere. (Octavian, Popescu, Patologie pediatrică, pg. 235).
Efectele cele mai bune se obțin prin combinarea celor trei forme, adoptând o acțiune unitară
concretizată î n ceea ce s -ar putea numi terapia complexă a recuperării. Importantele forme ale
recuperării sunt realizate prin: învățare, psihoterapie și terapie ocupațională.
Recuperarea prin învățare se obține cu metode și procedee diferite, abordate în funcție de tipul
învățării. Ar trebui subliniat realitatea că activitatea de recuperare, prin întermediul învățării, va fi mai
eficientă dacă se pornesc sub o structură organizată încă de la vârsta preșcolară și ținând seama de
particularitatea handicapului. În fe lul acesta, ea va fi predominant afectivă și motivațională; aceste
forme de învățare vot fi însoțite, întotdeauna, de alte două forme și anume învățarea morală și
învățarea motrică.
Însușirea normelor morale și alcătuirea unor capacități motorii se o bține prin învățare afectivă,
psiho -morală, psiho -motrică și psiho -comportamentală.
Spre a ajunge la aceste țeluri, se formează subiectului o atitudine activă utilizandu -se o gamă
de “întăritori” cum ar fi: recompensa, lauda, îndemnul, stimularea s entimentului datoriei,
admonestarea, sancționarea verbală ori prin notă etc.
În felul acesta, învățarea se încarcă de sens psihologic, îndeplinind țelurile propuse și anume
acelea de a alcătui și dezvolta comportamente adaptative în care coechilibrar ea individualității cu
mediul înconjurător se obține optim.

2.3 Familia și rolul ei în dezvoltarea copiilor cu sindrom Down
2.3.1. Familia – cadru general
Familia constituie o realitate socială distinctă. Trăsăturile specifice ale familiei provin din
numeroasele funcții ale acesteia: fiziologice, psihologice, morale, educaționale, economice,
emoționale. S -ar putea adăuga rolul juridic, care nu e întotdeauna legat de celelalte funcții.

24
Din aceste motive, familia constituie o structură specială a comuni tății umane, legată în
permanență de realitatea socială, care nu ar putea fi separată de numeroasele fenomene și procese care
definește societatea la un moment dat.
La nivel social, structura familiei tradiționale în care părinții și bunicii noștri aveau locuri bine
definite, a intrat în criza. Structura familiei se baza pe rolul afectiv al mamei. Participarea femeii la
viața profesională a generat numeroase schimbări sociale în cadrul familiei, cum ar fi planificarea
familială și fezabilitatea femeii de a avea și alte activități în afara maternității. Prin urmare, tații se
pornesc să -și integreze și ei componenta afectivă în rolul lor familial.
Familia constituie locul în care evoluează individul, unde își face o mare parte a relațiilor, și
care îl cond iționează ca ființă socială.
Oricare ar fi structura familială și identitatea ei etnică, religioasă ori politică, ea evidențiază o
structurare dinamică, ce îi e proprie și prin care se exprimă o rețea de interdicții ce îi garantează o
mobilitate continuă .
Familia a fost definitǎ în mai multe feluri, dar, „familia, în orice societate, e o formǎ de
comunitate umanǎ alcǎtuitǎ din cel puțin doi indivizi, uniți prin legǎturi de cǎsǎtorie și/sau paterne,
realizând, mai mult ori mai puțin, latura biologic și/ sau cea psihosocialǎ”.( Mitrofan I., Ciupercǎ C.,
1998, p. 17).
Familia ar putea fi consideratǎ în felul acesta: o comunitate creatǎ pe bazǎ de liber
consimțǎmânt constituitǎ din soț și soție, eventual unul, doi ori mai mulți copii; o formǎ de
interacți onare și intercomunicare, interrelaționare: soț -soție, pǎrinți, copii, frați și surori, o structurǎ, un
microsistem ce devine prin dragostea și iubirea partenerilor, munca și dǎruirea lor sincerǎ,
dezinteresatǎ (Mitrofan I., Mitrofan N., 1991 , p. 63).
Psihologii au decis trăsături ale familiei:
-prezența unui anumit numǎr de persoane;
-crearea sa constituie corolarul cǎsǎtoriei, încheierii sale printr -un act – certificatul de
cǎsǎtorie;
– respectarea în sânul familiei cu precǎdere a drepturilor și dator iilor stipulate și garantate de
lege;
– relațiile dintre membrii sǎi sunt interindividual, de ordin biologic, psihologic și etic;
– atmosferǎ prielnicǎ, ambientul, climat favorabil;
-la nivelul familiei se cer și se respectă norme și reguli, frecvent nes crise la toți membrii
acesteia;

25
-oricine prezintă un statut, joacǎ un rol și îndeplinește atare funcții, în raport cu societatea.
( Mitrofan I., Ciupercǎ C.,1998, p. 17).
Familia evidențiazǎ o instituție social fundamentatǎ pe sexualitate și pe tendințele materne și
paterne a cǎrei formǎ variazǎ de la o culturǎ la alta (Sillamy) ori și mai clar un grup de indivizi uniți
prin legǎturi transgeneraționale și interdependente cu privire la elementele esențiale ale vieții (Ruffiat
A.).
O clasificare a familiei ar putea fi:
-familia extinsǎ (cuprinde și alte rude);
-familia nuclear (soț, soție, copiii acestora);
-familia de origine;
-familia de procreare (conjugalǎ);
-familia dezorganizatǎ, familie ce își pierde integritatea ca urmare a separǎrii pǎrinților datoritǎ
unor motive: desfacerea cǎsǎtoriei prin divorț, decesul unuia dintre pǎrinți etc.)
Prezența în cadrul familiei, a unor ipostaze care condiționează esențial eșecurile
comportamentului de rol marital: retardarea severǎ a copilului, psihoza copilului ori a soțului, ori
condițiile fizice cronic incurabile (Mitrofan I., Mitrofan N., 1991 , p. 63).

2.3.2. Funcțiile familiei
T. Parsons și R. F. Bales reduc funcțiile familiei la două: de socializare primară în vederea
integrării și de garantare a secu rității emoționale a individualității adulte.
Funcțiile interne sunt cele care au în vedere crearea, întreținerea și consolidarea unității și
funcționalității familiei: biologică, vizează viața și perpetuarea ei și include subfuncții: sexuale,
igienico -sanitare, procreere ori de reproducere; economică constă în capacitatea cuplului de a realize
venituri acceptabile spre întreținerea, consolidarea și prosperitatea cuplului marital.
Funcțiile externe ar trebui înțelese drept responsabilități ale familiei, intrinseci prezenței
acesteia, indispensabile creării, întreținerii și consolidării sale diacronice. Acțiunile lor ar putea fi
promovate, după situație stimulate, respectate sau preintâmpinate, evitate spre binele familiei și al
membrilor săi.
Familia ev idențiază grupul primar al copilului și aici ar fi locul unde se pornește dezvoltarea
individualității lui. Cu timpul, copilul ar fi capabil să adere și la alte grupuri după ce au fost puse
fundamentele individualității.
Opinia psihiatrilor ar fi că, prob abil singura pricină importantă a greutăților emoționale, o
constituie lipsa iubirii. Un volum mare de date evidențiază că delincventul ar fi tipul de copil de care

26
nu are grijă nimeni. Numeroase societăți se fundamentează în exclusivitate pe familie ca ge neratoare
de afecțiune. Cu toate acestea, nevoia de înțelegere, de prietenie ar fi realizată și de alte grupuri.
Familia garantează într -un anumit grad, protecția fizică, economică și psihologică a membrilor
săi. In cele mai multe societăți, orice atac a supra unei persoane ar fi considerat un atac asupra întregii
familii.
La fel, greșeala, rușinea sunt suportate, în chip egal de către toți membrii familiei; economică
– ca unitatea economică de bază în cea mai mare parte a societăților, familia e cea ca re îndeplinește
această funcție.

2.4. Rolul familiei în viața copilului cu sindrom Down
Persoanele cele mai mult încercate din viața copilului cu sindrom Down sunt membrii familiei
sale. Pornind de la stabilirea și acceptarea diagnosticului, ajungând la acomodarea psihică și totodată
adaptarea în viața zilnică a dificultăților copilului cu sindrom Down, familia îi e alături de -a lungul
dezvoltării sale.
Aceste familii se confruntă cu mari greutăți cu privire la educarea și integrarea socială a
copiilor lor autiști, alături de alte numeroase dificultăți administrative și de confort psihic. Părinții
acestor copii încearcă în permanență soluții spre a le asigura acestora o viață demnă. Spre a fi un real
sprijin copiilor, părinții au alcătuit organizații car e au ca țel protecția și acordarea de sprijin în vederea
garantării drepturilor sociale, sanitare și educative a copiilor cu sindrom Down.
Consilierea părinților (Moroșanu Paul, ; Consilierea părinților copiilor cu autism, Revista
Săptămâna Medicală, nr. 96/2010) constituie o sarcină dificil de pornit din pricina că primul motiv de
consiliere constituie acceptarea diagnosticului.
Mulți specialiști din domeniu (asistenți sociali, medici, psiho -pedagogi) presupun faptul că cea
mai mare parte a familiilor cu copii cu sindrom Down care fac apel la servicii sociale pentru copilul
lor, au trebuință de consiliere spre a accepta diagnosticul copilului lor.
Aici nu ar putea interveni psihologul: din moment ce o persoană consideră că nu are o
problemă, nimeni nu-i ar putea demonstra contrariul. În genere, părinții care refuză să accepte această
realitate fac apel la două strategii: fie neagă direct realitatea, fie o modifică.
Consilierea familiei nu ar putea începe decât din momentul în care cel puțin unul d in părinți
conștientizează și acceptă realitatea. În acel moment ar putea apela la serviciile unui psiholog spre
consiliere de specialitate. Chiar și așa, din moment ce un singur părinte face apel la consiliere,
procesul va șchiopăta din pricina că celălal t părinte, nu se va implica (nu are de ce, pentru că consideră
că problema nu ființează; ori va împiedica (conștient ori inconștient) procesul de intervenție. În unele

27
cazuri, realitatea e atât de dificil de suportat încât unul din părinți alege să plece din familie și aceasta
se destramă.
Din consilierea familiei, au de câștigat într -o primă etapă părinții, care au șansa să se raporteze
dintr -o nouă perspectivă la afecțiunea copilului, să facă o evaluare realistă asupra ipostazei prezente și
să poată al oca resurse spre o eventuală intervenție.
Prima și cea mai principală schimbare pe care o pot face părinții e aceea de atitudine:
raportarea corectă la un copil cu TSA (tulburare din spectru autist) admite cunoașterea
particularităților afecțiunii și, u lterior unei evaluări, adaptarea așteptărilor (de părinte) la ceea ce ar
putea face copilul în limitele afecțiunii sale. Cum părinții nu sunt specialiști (în cea mai mare parte a
situațiilor), consilierea unui specialist în domeniu ar putea ajuta să înțele agă mai bine particularitatea
afecțiunii copilului lor, în numeroase situații, expertiza specialistului e negată din pricina că părinții
intră într -o competiție nejustificată cu acesta de felul “Nimeni nu cunoaște copilul mai bine decât
mine”.
Aceasta ipo stază e dată de necunoașterea locului și rolului fiecăruia în viața și recuperarea
copilului. Procesul de recuperare ar putea începe o dată ce aceste detalii sunt lămurite. O dată ce
percepția adulților din jur se adaptează realist la capacitățile copilul ui și la particularitatea afecțiunii și
după ce părinții își adaptează așteptările de la copilul lor, acesta recuperează emoțional. Apoi, o dată
cu structurarea mediului într -un mediu educativ specific la copiii cu sindrom Down (îndrumată de
specialist), c opilul ar putea începe să învețe și să recupereze din achizițiile specifice vârstei sale.

2.5. Influența copilului cu Sindrom Down în viața familiei
Familiile care au copii diagnosticați cu sindrom Down sunt puse la mari încercări, iar
dificultățile fac parte ades din viață lor.
Specialiștii pretind că reușita de a crește armonios un așa copil stă în atitudinea pe care părinții
o abordează față de boală și sunt de părere că necesită ca acesta să atragă bucurie, și nu regrete, in
sânul familiei.
De la aflarea veștii că micuțul lor suferă de sindrom Down, o gamă de sentimente și emoții îi
năpădesc: teamă, anxietate, panică, gr iji, tristețe, vinovăție etc. Odată cu depășirea veștii, pornind
să își faci griji și să își creeze în minte o perspectivă a felului în care se vor derula evenimentele în
familie. Copilul are trebuință de toată atenția, îngrijirea lui admite costuri și chiar tratamente
medicale complexe, care reclamă timp și energie, puse pe umerii lor, ai părinților și cu influențe
directe asupra celorlalți frățiori. Se gândesc la viitorul care -l așteaptă pe micuț și la calitatea vieții pe
care o va duce. Specialiști i pretind că ar trebui să ia lucrurile treptat și să se bucure în oricare zi de

28
minunea de copil pe care îl au, iar atenția să se concentreze pe integrarea lui în evenimentele de
familie și în viață de zi cu zi.
Părinții cu experiență, confirmă faptul c ă îngrijirea lui constituie o provocare și o lupta
continuă la care participă toată familia, dar că în majoritatea timpului constituie bucurie și mândrie. S –
a constatat că 94% dintre părinții care au copii cu sindrom Down nu au regrete legate de creșterea și
îngrijirea lor, iar aproape 10% dintre ei și -au exprimat părerile de rău.
Majoritatea sunt mulțumiți de viață pe care o duc și pretind că, dacă au de ales, nu ar
schimbă -o cu nimic. Asta nu înseamnă că le e ușor. Însă ei văd dincolo de boală copi ilor lor. Ei
remarcă bucuria, inocența, drăgălășenia și puterea unui așa copil în fața bolii și sunt mândri să ia
parte la această experiență. Provocările sunt mari, costurile la fel, dar sunt mulțumiți și fericiți
de copilul pe care îl cresc cu atâta dragoste. Aproape 94% dintre frații copiilor au declarat că se simt
mândri de frățiorul lor, iar 88% au afirmat că experiență de a avea grijă și a se juca cu un așa copil i -a
făcut să devină persoane mai bune. Numeroase dintre familiile cu copii cu sindrom Down ființează
aproape normal. Sunt active social, fac sport, se întâlnesc și se distrează cu prietenii și încearcă să îl
integreze și pe copilul bolnăvior în aceeași atmosfera.
Cu toate ac estea, numeroase familii susțin că un copil cu SD le -a întărit legăturile familiale.
Frații lui devin mai altruiști și mai plini de empatie și înțeleg mai bine o persoană cu dizabilități.
2.6. Dificultăți psihologice ale familiei copilului cu dizabilit ăți
a. Impactul asupra părinților
Stadiile de adaptare a familiei copilului cu dizabilități:
Șocul inițial – părinții trăiesc o stare de confuzie, mâhnire și îngrijorare. Când informația
despre diagnostic e oferită furia și dezorganizarea familiei sporeș te.
Negarea, refuzul – se definește prin încercări de negare a stării copilului, părinții își insuflă și
enunță bunăoară că copilul nu e chiar atât de afectat cum li s -a spus. La această etapă de depășire
membrii familiei ar putea surprinde specialiștii prin așteptări irealiste vizavi de viitorul copilului. Dar
aceste expectații optimiste nu înseamnă că părinții nu înțeleg diagnosticul – așteptările înalte arată
nevoia familiei în a păstra speranța.
Eforturile de depășire – părinții realizează că copil ul lor nu va fi ca ceilalți, și încearcă de a
întreprinde atare acțiuni care ar facilita starea și dezvoltarea copilului. Constituie perioada în care
părinții renunță de la imaginea copilului sănătos ori așa ca toți și dezvoltă o altă imagine despre
capaci tățile de viitor ale copilului.

29
Acceptarea ori „Trăiește -ți viața!” – faza finală a procesului de adaptare e cea de „acceptare
a copilului, așa cum e („așa cum l -a dat Dumnezeu), adaptarea la dificultăți adăugătoare, continuarea
vieții.
b. Impactul asupra celorlalți copii
Ceilalți copii din familie (în special, preadolescenții), ca și maturii, trec prin toate etapele
adaptării legate de ivirea unui copil cu nevoi speciale:
Desigur, nu toți copiii prezintă trăiri emoționale negative față de fratele or i sora sa cu
dizabilități. Unii din ei își adaptează comportamentul în concordanță cu ipostaza, pentru – alții
constituie o problemă dificilă. Deci, nu se poate nega faptul că mulți frați ai copiilor cu dizabilități
periodic se confruntă cu dificultăți sim ilare.
Cele mai ades, frații copiilor cu dizabilități trăiesc sentimente de:
– indignare, gelozie și chiar resentimente, pentru că părinții le acordă puțină atenție;
– culpă, pentru că pot fi mai sănătoși și ar putea avea mai mult succes;
– jenă – ei ar putea simți jenă în prezența prietenilor, care întreabă mereu ce s -a întâmplat;
– teama că ei ar putea avea o disabilitate;
– singurătate, izolare – ei cred că nimeni nu le înțelege sentimentele, sunt izolați și ignorați de părinți;
– tristețe, fiindcă fra tele ori sora nu ar putea face ceea ce ar putea el;
– frustrare – ei ar putea avea greutăți în definirea relațiilor cu fratele ori sora cu dizabilități ori în a
discuta cu părinții despre aceasta;
– suprasolicitare – pentru că multe responsabilități sunt t ranspuse asupra lor;
– presing din direcția părinților și a altor persoane – pentru că părinții așteaptă că ei sunt „perfecți” și
nu vor crea dificultăți;
– neliniște față de viitor – ei sunt preocupați de ce se va întâmpla dacă părinții nu vor mai putea î ngriji
de copilul cu dizabilități.
c. Impactul asupra Familiei extinse .
Cercetătorii au decis că atunci când în familie e un copil cu dizabilități, bunicii exprimă atât
sentimente pozitive cât și negative și, ca și alți membri ai familiei, trec prin t oate etapele de depășire.
Numeroase sentimente negative, furia ori confuzia cu timpul se diminuează. Unele din ele nu dispar
niciodată. Sentimentele pozitive, acceptarea și utilitatea sporesc cu timpul.
Pentru cum să devii un bunic ori bunică bună pentru copilul cu dizabilități, specialiștii
sfătuiesc:
– În oricare zi arătați copilului cât de mult îl iubiți pentru ca e așa cum este.
– Ascultați părinții copilului, când ei au trebuință să vorbească ori să -și exprime emoțiile.

30
– Susțineți deciziile p ărinților chiar dacă nu sunteți de acord cu ele.
– Exprimați interes către programele de reabilitare și terapie găsite de părinți.
– Oferiți, pe măsura fezabilității, ajutor în activitatea cotidiană.

31
CAPITOLUL 3 .
METODOLOGIA CERC ETĂRII

3. 1. Obiectivele studiului
Obiective generale
Studiul își propune analiza și investigarea comportamentului părinților sau a persoanelor ce au
în îngrijire un membru de familie cu sindrom Down, prin evaluarea trăsăturilor de personalitate și
modul în care aceștia funcționează și reacționează la probleme de ordin fizic și psihic.
Așadar, obiectivul general al acestei lucrari este acela de a demonstra ca exista relatii de
asociere, respectiv predicție intre stresul parental, perceperea suportului so cial si reziliența și ca exista
o diferenta semnificativa intre barbati si femei cu privire la aceste concepte.
Obiective specifice
Cercetarea aceasta este o cercetare bazată pe metode și analize cantitative și are ca și obiective
specifice următoarele:
1. Identificarea aspectelor care pot influența nivelul de stres al părinților asociat cu prezența
diagnosticului de SD
2. Analiza mecanismelor de coping dezvoltate de părinții copiilor cu SD.
3. Evaluarea nivelului de reziliență manifestată de părintii cop iilor SD.
4. Identificarea nevoilor de suport social în rândul părinților care au copii cu SD.
5. Identificarea unor modele de predicție a stresului parental, utilizării mecanismelor de coping,
suportului social și nivelului de reziliență.
Pentru a ati nge obiectivele enunțate, am realizat patru studii:
1. Variabile predictori și influențe asupra suportului social perceput de către părinții copiilor cu
SD.
2. Variabile predictori și influențe asupra nivelului de stres perceput de către părinții copiilor
cu SD.
3. Variabile predictori și influențe asupra utilizării strategiilor de coping de către părinții
copiilor cu SD.
4. Variabile predictori și influențe asupra nivelului de reziliență a părinților copiilor cu SD.
3.2. Ipotezele cercetării
Ipoteza generală a acestui studiu este să descoperim cu ajutorul instrumentului psihometric
dacă persoanele investigate au trăsături de personalitate diferite în ceea ce privește vulnerabilitatea la

32
stres, percepția suportului social, dacă au emoții pozitive ( Ext raversia) ( deși știu că au un copil cu
SD), câtă încredere au față situație și deschiderea lor față de reziliență
Studiul își dorește să răspundă la întrebarea :
Există un set de trăsături de personalitate specifice care sunt caracteristice părinților s au a
persoanelor ce au în îngrijire un membru de familie cu SD?
Pentru a răspunde la această întrebare, am pornit de la enunțarea a 4 ipoteze specifice :
1. Nivelul scăzut al stresului parental determină percepția suportului social ca fiind mai ridicat.
2. Există diferențe semnificative în percepția suportului social în funcție de vârsta părinților, in
sensul ca parintii mai tineri vor percepe suportul social ca fiind mai ridicat in timp ce parintii mai in
varsta percep un sprijin social scazut .
3. Există di ferențe semnificative de gen în percepția nivelului de stres parental, in sensul că,
față de bărbați, femeile exteriorizează mai frecvent elementele stresante.
4. Nivelul de stres parental influențează capacitatea de reziliență a părinților copiilor cu SD.
3.3. Subiecții / Participanții cercetării
În cercetare au fost incluși un număr de 46 participanți, cu vârste cuprise inTre 21 și 63 de ani
(media de vârstă fiind m = 32 ani, s = 10.56 ).
Cu toții părinți sau persoane care îngrijesc copiii cu SD. Dintre aceștia, 89,1 % sunt
femei/mame și 10,9 % sunt bărbați/tați.
Persoanele care au participat la acest studiu sunt părinți ai unor copii diagnosticați cu SD,
aceștia fiind incluși în programele de intervenție specifice acestora in țară.
1.Repartiția î n funcție de vârstă
Evidențiază distribuția pe vârsta actuală a tânărului și al părintelui său:
Tabelul nr. 1. Repartiția în funcție de vârstă
Ani Părinți Tineri
% Nr % nr
0-6 62% 28
7-18 25% 12
Peste 18 13% 6
Sub 30 59% 27
30-40 34% 16
Peste 40 7% 3

33

Grafic nr.1 . Repartiția în funcție de vârstă

2. Repartitia in functie de mediul de provenienta
Majoritatea persoanelor provin din mediul urban (33 persoane – 71,7%), urmate
fiind de persoanele din mediul rural (13 persoane – 28,2%).

Grafic 2. Repartitia in functie de mediul de provenienta

Subiecții au participat la studiu în mod voluntar, nu am ales un criteriu strict de selecție al
acestora.
00.10.20.30.40.50.60.7
0-67a-18Peste
18Sub 3030-40Peste
40Frecvența
0-6 7a-18 Peste 18 Sub 30 30-40 Peste 40
Părinți 59% 34% 7%
Tineri 62% 25% 13%Vârsta
urban
71% rural
29% Mediu l de proveniență

34

3. Repartiția în funcție de gen
Din totalul părinților intervievați am observat că majoritatea au copii, tinerilor de sex
masculin. Rezultatele obținute fiind oarecum diferite față de repartiția după genul părinților. Respectiv,
au fost 61% băieți și 39% fete, în timp ce la părinții lor, procentele au fost 89 % femei și 11% bărbați.
Repartiția descriptivă am evidențiat -o în tabelul de mai jos:

Graficul nr. 3. Repartiția în funcție de gen

4. Repartiția în funcție de nivelul educațional
Un alt aspect descriptiv este nivelul educațional și am observat că cele mai multe persoane au
studii universitare(34 persoane – 73,9%), urmate fiind de cele care au liceu (9 persoane –19, %) si
altele ( 3 persoane – 6,5%) .
Frequenc
yPercentValid
PercentCumulati
ve
Percent
Barbates
c5 10.9 10.9 10.9
Femeiesc 41 89.1 89.1 100
Total 46 100 100Sex
Valid
0%1000%2000%3000%4000%5000%
Gen feminin
Gen masculinGenul respondenților
%
nr

35

Grafic nr.4. Repartiția în funcție de nivelul educațional

5. Repartiția în funcție de starea civilă
Cât privește starea civilă a participanților, aceasta se prezintă astfel: 41 de persoane
(89,1%) sunt căsătorite, 2 persoane (4,3%) sunt singure , 3 persoane ( 6,5%) sunt divorț ate.

Grafic nr.5. Repartiția în funcție de starea civilă

3.4. Metode și instrumente folosite
În cadrul ce rcetării am folost următoarele instrumente: Multidimensional scale of perceived
social support, The resilience scale, Parenting Stress Index – Short Form (PSI), Scala de abordare
strategică a copingului (SACS).
89% 4% 7% Starea civila
casatorite singure divortate

36
Datele culese prin intermediul chestionarel or au fost folosite pentru a contura profilul de
personalitate al lotului de participanți investigați.
Timpul de completare a itemilor de răspuns a fost de aproximativ 20 minute.
1. Scala de abordare strategică a copingului (SACS)
Este un chestionar multi dimensional construit pentru a identifica strategiile de coping
comportamental în context social, pe care cineva le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau
situații negative.
Așadar, acesta este un instrument care evaluează dimensiunea comportame ntală a copingului,
luând în considerare și aspectele sociale ale strategiilor prin care cineva face față situațiilor stresante.
În opoziție cu alte chestionare de coping, care nu fac distincție explicită între gândurile unei persone și
activitatea sa real ă, SACS se referă în mod exclusiv la modul în care o persoană reacționează
comportamental activ/pasiv, prosocial/antisocial, direct/indirect, după ce a trăit o experiență negativă.
SACS este un chestionar de autoevaluare cu 52 itemi și 9 scale de evaluare a strategiilor de coping
comportamental. Strategiile evaluate se referă mai ales la tendința generală de a aborda probleme,
apelând la un set specific de comportamente. Această tendință este destul de stabilă în timp. SACS
distinge nouă strategii de coping comportamental:
– Acțiune asertivă, prin care situația este abordată în mod ferm, spontan, sincer și direct, fără ca
persoana să se retragă din fața problemelor și prin care se urmăresc interesele fără a le face rău
celorlalți (dimensiunea activ -pasivă). Itemii acestei subscale: 1,10,15,25,26,33,50,51,52.
– Relaționare socială, prin care persoana se alătură celorlalți pentru a face față situației
împreună sau prin care îi ajută pe ceilalți, luând în considerare și nevoile acestora (dimensiunea
prosocial -antisocială). Itemii acestei subscale: 17,23,24,30,41.
– Căutarea suportului social, prin care persoana apelează la ceilalți pentru ajutor și sprijin
emoțional și prin care se sfătuiește cu familia și prietenii în legătură cu ce are de făcut (dimensiunea
prosocial -antisocială). Itemii acestei subscale:2,9,13,18,28,38,46.
– Acțiune prudentă, prin care persoana își ia toate măsurile de precauție înainte de a acționa și
prin care își evaluează atent opțiunile, pentru a se proteja de orice pericol (dimensiunea prosocial –
antisocială). Itemii acestei subscale:12,14,29,40,43.
– Acțiune instinctivă, prin care persoana se bazează pe intuiția ei și prin care reacționează în
funcție de impulsurile de moment pentru a rezolva probleme (dimensiunea prosocial -antisocială ).
Itemii acestei subscale: 5,6,11,35,42,48.
– Evitare, prin care persoana se angajează în alte activități ca să nu se ocupe de problem
(dimensiunea active -pasivă ). Itemii acestei subscale: 7,20,22,27,32,47

37
– Acțiune indirect, prin care persoana manipulează s ituația pentru a -i face pe ceilalți să creadă
că ei dețin controlul, în timp ce persoana rezolvă problema, în mod netransparent (dimensiunea direct –
indirectă ). Itemii acestei subscale: 4,21,34,37.
– Acțiune antisocial, prin care persoana își urmărește inte resele, chiar dacă vor face rău
celorlalți (dimensiunea prosocial -antisocială ). Itemii acestei subscale: 16,19,36,39,44.
– Acțiune agresivă, prin care persoana acționează decisive, rapid pentru a -i lua pe ceilalți prin
surprindere și pentru a prelua contro lul (dimensiunea prosocial -antisocială). Itemii acestei subscale:
3,8,31,45,49.
Fiecare persoană evaluată prin SACS indică o scală de cinci puncte, unde 1 înseamnă ”Nu e
deloc ceea ce aș face”, iar 5 înseamnă ”Categoric (foarte mult), e ceea ce aș face”, în ce măsură
folosește comportamentul descris de fiecare item.
Pentru a obține scorul total la aceasta scala se insumeaza suma cotelor fiecrui item.
Scorul unei subscale se calculează suma cotelor itemilor incluși în scală. Dintre itemii care
compun o sub scală nu poate lipsi răspunsul la mai mult de unu. În acest caz, scorul lipsă va fi înlocuit
de media celorlalte scoruri ( 193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/3308)

2. Parenting Stress Index -Short Form (PSI -SF)
Conform lui Abidin (1995) PSI -SF conține 36 de afirmații organizate în trei subscale:
– parental (PD);
– interacțiunea disfuncțională între părinte și copil (P -CDI)
– dificultățile copilului (DC).
Scorurile care se pot obține sunt între 36 și 180 și indică cantitatea globală a stresului care es te
experimentat din rolul de părinte ca o funcție a celor trei subscale.
PSI-SF a fost evaluat conform scalei Likert la 5 puncte, variind de la 1 ( puternic de acord ) la 5
(dezacord). Scala a fost punctată prin rearanjarea itemilor astfel încât 5 = 1, 4 = 2, 3= 3, 2 = 4, si 1 = 5
pentru a determina subscala (PD, P -CDI, or DC) și scorul total pentru stres, toate scalele au fost
însumate, ținând seama de scorul global care indică nivelul total de stres.
În analiză, cel mai mare punctaj indică nivelul cel mai ridicat de stres, pe când cel mai mic
punctaj indică nivelul cel mai scăzut de stres.
În cadrul PSI -SF, nivelul de stres considerat normal este undeva între 15 si 80 %. Scorurile de
90% indică faptul că individul experimentează un nivel de stres foarte r idicat.

38
Scorul total în ceea ce privește PSI -SF nu indică decât nivelul global de stres perceput de către
subiect în rolul său de părinte și nu ține cont de nivelul de stres pecare un individ poate să îl perceapă
în afara acestui rol.
Scorul total in ca drul PSI -SF reflecta stresul asociat rolului de parinte si interactiunea dintre
parinte si copil.
Fiecare subscală conține 12 întrebări. Subscala PD reflectă nivelul de distres ca un rezultat
dintre asocierea factorilor personali cu cerințele copilului în creștere
(193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/3308) .

3. Resilience Scale (RS)
Unul dintre cele mai folosite instrumente la nivel mondial în cercetările privind reziliența.
Scala RS este primul instrument dezvoltat pentru a măsura reziliența și poate fi aplicat la diferite
categorii de vîrstă, de la adolescenți la oameni în vârstă.
Scala de reziliență măsoară gradul de reziliență individuală, care este considerată o
caracteristică importantă a personalității care mărește capacitatea de adaptare a indivi dului.
A fost create de către Gail Wignild, RN, PhD și Heather Young, PhD, FAAN, GNP, în 1987, și
are 25 de întrebări la care se răspunde pe o subscală Likert de la 1, la 7, în care :
1 semnifică “nu mi se potrivește deloc”, iar 7 “mi se potrivește în tot alitate”. Scorurile posibile
sunt între 25 și 175, unde 175 reprezintă cel mai înalt nivel al rezilienței.
Consistența internă a Scalei de reziliență a variat între 0,76 și 0,91. Fidelitatea test -retest a
variat între 0,67 și 0,84, la o serie de intervale de o lună, trei, patru și apoi încă patru luni (Li,
2008)( 193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/3308) .
Scorare:
Scala de reziliență măsoară gradul de reziliență individuală, care este considerată o
caracteristică importantă a personalității care mărește cap acitatea de adaptare a individului.
Cele 25 de intrebari la care se răspunde sunt evaluate pe o subscală Likert de la 1, la 7, în care
1 semnifică “nu mi se potrivește deloc”, iar 7 “mi se potrivește în totalitate”.
Scorurile posibile sunt între 25 și 175, unde 175 reprezintă cel mai înalt nivel al rezilienței.
Consistența internă a Scalei de reziliență a variat între 0,76 și 0,91. Fidelitatea test -retest a
variat între 0,67 și 0,84, la o serie de intervale de o lună, trei, patru și apoi încă patru lun i (Li, 2008)
Punctaj mic (sub 80 puncte): O autoevaluare cu un punctaj sub 80 arata ca viata stii că este o
lupta, pentru tine. Greu faci fata stresului. O cale e sa obtii consiliere sau exprima -ti propriile
sentimentele să poți sa mergi mai departe.

39
Punct aj mediu (intre 80 si 150 puncte): înseamnă că ai fost de acord cu multe afirmatii din test.
Arată un potențial ridicat de reziliență .
Punctaj mare (peste 150 puncte): Dacă ai acumulat acest punctaj, inseamna ca stii să procedezi
corect de cele mai multe ori. Arata o persoana flexibila, optimismtă.
(193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/3308).

4. Scala multidimensională de percepere a sprijinului social (MSPSS)
Multidimensional scale of perceived social support (MSPSS) dezvoltată de Zimet este o scală
compu să din 12 itemi. Aceasta este foarte usor de folosit, fiind un instrument cu autoraportare, folosit
pentru a măsura percepția suportului social și adecvarea suportului social perceput din 3 surse: familia,
prietenii și alte persoane semnificative pentru su biect.
În prima fază, scala a fost conceputa cu 24 de itemi ce se refereau la familie, prieteni și alte
persoane semnificative. Fiecare item putea fi evaluat cu un maxim de 5 puncte, de la puternic dezacord
(1) la puternic de acord (5). Luând în considera re rezultatele mai multor teste pilot și analize de factori
repetate, s -au exclus acei itemi care nu se adresau direct perceperii suportului social sau care nu
conduceau la rezultate clare.
Versiunea curentă și revizuită a acestei scale este compusă din 1 2 itemi, iar pentru a crește
variabilitatea răspunsurilor și a minimaliza efectul de plafonare s -a implementat evaluarea acestora pe
o saclă de tip Likert în 7 puncte de la puternic dezacord (1) la foarte puternic de acord (7). Cei 12 itemi
sunt divizați î n 3 grupe a 4 itemi fiecare în funcție de sursele de suport perceput – familia, prietenii sau
alte persoane semnificative. Scorurile cele mai mari cumulate arată perceperea unui suport social mai
ridicat. La această scală scorurile pot varia între 7 și 84 de puncte. Scorurile între 69 și 84 indică un
puternic sprijin social. Scorurile între 49 și 68 indică un sprijin social moderat, iar scorurile cuprinse
între 12 și 48 indică un suport social scăzut. Studiile au indicat că mamele care au obținut scoruri în tre
12 și 48, deci care beneficiază de un sprijin social scăzut au predispoziție spre depresie și alte boli cu
efecte negative asupra sănătații.( 193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/3308)
Pentru a calcula scorurile medii:
Alte subcategorii semnificative: S umați între elementele 1, 2, 5 și 10, apoi împărțiți cu 4.
Subclasa pentru familie: Sumați între elementele 3, 4, 8 și 11, apoi împărțiți cu 4.
Subclasa Prieteni : Sumați între elementele 6, 7, 9 și 12, apoi împărțiți cu 4.
Scala totală: Sumați toate cele 12 elemente, apoi împărțiți -le cu 12.
Alte opțiuni de scorare MSPSS:

40
Nu există norme privind populația stabilite pe MSPSS. De asemenea, normele ar varia probabil
pe baza culturii și naționalității, precum și a vârstei și a sexului.
De obicei, am analizat modul în care sprijinul social diferă între grupuri (de exemplu, căsătorit
în comparație cu indivizii necăsătoriți) sau este asociat cu alte măsuri (de exemplu, depresie sau
anxietate). Cu aceste abordări puteți utiliza scorurile medii ale scalei.
Dacă dor iți să vă împărțiți respondenții în grupuri pe baza scorurilor MSPSS, există cel puțin
două moduri în care puteți aborda acest proces:
Puteți să vă împărțiți respondenții în 3 grupuri egale pe baza scorurilor lor și să desemnați cel
mai slab grup ca supor t slab perceput, grupul de mijloc ca suport mediu și grupul înalt ca suport
ridicat. Această abordare vă asigură că aveți aproximativ același număr de respondenți din fiecare
grup.
Dar, dacă distribuția scorurilor este înclinată, grupul de suport scăzut, de exemplu, poate
include respondenții care raportează niveluri moderate sau chiar relativ ridicate de sprijin.
Alternativ, puteți utiliza descriptorii de răspuns la scală ca ghid. În această abordare, orice scor
mediu de scală cuprins între 1 și 2,9 ar pu tea fi considerat un suport scăzut; un scor de 3 până la 5 ar
putea fi considerat un suport moderat; un scor de la 5,1 la 7 ar putea fi considerat un suport ridicat.
Această abordare pare să aibă mai multă valabilitate, dar dacă aveți foarte puțini respon denți în
oricare dintre grupuri, ar putea fi problematică.

3.5. Design de cercetare
Acest studiu este în cea mai mare măsură unul al cărui design de cercetare este de tip
corelațional predictiv (ipotezele 1 -4).
Variabilele studiate percepute de către pări nții copiilor cu SD sunt: suportul social, nivelul de
stres, utilizarea strategiilor de coping, nivelul de reziliență .
Pentru ipoteza 1 variabila dependent ă este suportul social în timp ce stresul parental este
variabilă predictor.
Pentru a doua ipoteză v ariabila dependenta este suportul în timp ce varsta este variabila
predictror
În a treia ipoteză variabila predictor este stresul parental, iar variabila criteriu o reprezintă
genul.
Pentru a patra ipoteză, variabil adependenta este reziliență in timp ce variabila predictor este
stresul parental.

41
Administrarea testului
Studiul a fost realizat pe un lot de 46 părinți, și am folosit voluntariatul drept criteriu.
Participanții care au fost implicați în această cercetare au fost selectați aleatoriu grație
instrumentului Google Forms.
A fost elaborat în varianta Google Forms un link unde au fost postate toți itemii pentru
chestionarele folosite pentru acest studiu, precedate de câteva întrebări necesare pentru a descrie lotul
de participanti. Am dat explicații cu privire la motivul și scopul aplicării chestionarelor, am cerut
responsabilitate și sinceritate în completarea răspunsurilor.Fiecare părinte a primit un link prin care a
accesat chestionarele unde a putut răspunde direct prin alegerea obligatorie a u nui răspuns.Le -am cerut
subiecților să citească cu atenție instrucțiunile înainte de completare și dacă au întrebări, nelămuriri să
mă contacteze.
Timpul de completare a durat aproximativ 20 de minute în funcție de capacitatea de
concentrare și rapiditate a notării răspunsurilor a părticipanților.
Colectarea răspunsurilor s -a făcut automat sub google forms, fiecare foaie de răspuns
transformându -se într -un raport electronic, de unde s -au preluat taote datele, care ulterior au fost
transformate intr -un xls si importate toate datele in SPSS.
Răspunsurile la chestionar date de respondenții părinți, sunt afirmații despre gândurile,
sentimentele si scopurile lor și sunt utilizate pentru descrierea profilului personalității lor. Ele pot fi
comparate între ele. N umărul total de răspunsuri relevante date de un respondent pacient la un
chestionar reprezintă scorurile brute obținute. Transpunerea scorului brut într -un sistem standardizat
de scorare, cu ajutorul scalelor de măsurare, reprezintă scorurile T care sunt scoruri standardizate.
Pentru prelucrarea și reprezentarea grafică a datelor am folosit software -ul MS Excel, SPSS .
Prelucrarea datelor a constat în prelucrarea numerică a scorurilor brute versus scoruri T
(standardizate).
Perioada în care persoanele au putut să completeze chestionarele pentru studiu a fost de 40 de
zile calendaristice (începând aprilie 2018)și a vizat persoane ce au în îngrijire copii cu SD.
După ce au fost colectate datele necesare de la participanți, acestea au fost centralizate
într-un fișier SPSS, itemii chestionarelor au fost cotați în acord cu manualele testelor, au fost realizate
datele descriptive pentru lotul de participanți și pentru variabilele cercetării. După aceea, ipotezele
cercetării au fost analizate în așa fel încât să se determine în ce măsură acestea sunt demonstrate de
datele obținute.

42
Pentru analiza datelor descriptive ale participanților și variabilelor s -au folosit în cazul ipotezei
1 analiză de regresie multiplă, pentru ipoteza 2 analiza de variație Anova, pentru ipoteza 3 testul T
pentru eșantioane diferite iar pentru ipoteza 4 analiza de regresie multiplă .

43
CAPITOLUL 4 .
PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA
PSIHOLOGICĂ A REZULTATELOR

4.1. Rezultatele studiului. Date descriptive
Prin analiza variației scorurilor loturilor la chestionarele utilizate am desprins concluzii
interesante, pe de o parte în ceea ce ar fi trebuit sa privească validitatea cât și valoarea modelului
terapeutic, pe de altă parte în ceea ce privește domeniul aspect elor subiective care se pot modifica în
urma psihoterapiei.
Pentru analiza și interpretarea datelor am folosit statistica descriptivă.
Am calculat frecvențele scorurilor (f), unde f reprezintă numărul de apariții al scorurilor pe
categorii pentru părinț i, categoriile fiind următoarele: f scăzut, scăzut, mediu, ridicat, f ridicat.
Pentru compararea răspunsurilor, am calculat pentru fiecare scală, procentele:
p % = f/n x 100
adică raportul dintre f și n înmulțit cu 100, unde:
– f reprezintă frecvența sau numărul cazurilor dintr -o categorie și
– n reprezintă numărul total de subiecți.
Ca modalitate de prezentare vizuală a datelor statistice, am realizat diagrame de distribuție a
frecvențelor scorurilor și de distribuție a procentelor, grafice pentru a mă sura variabilele la nivel
nominal (categorii) și ordinal (frecvențe și procente
Primul chestionar analizat este Scala de abordare strategică a copingului, se constata ca
punctajul minim a fost de 135, maxim de 198media m = 162,98, mediana= 164, abaterea standard s =
5.13.
Rezultatele prelucrării scorurilor permit evidențierea și compararea profilului de personalitate
al părinților cu copii ce prezintă SD.
Forma distribuție i datelor pentru SACS este prezentata mai jos.

44
Statistics
SACS
N Valid 46
Missing 0
Mean 162.98
Std. Error of Mean 1.868
Median 164.00
Mode 164
Std. Deviation 12.671
Variance 160.555
Range 63
Minimum 135
Maximum 19
Percentiles 25 152.75
50 164.00
75 172.00

Grafic nr. 6 . Distribuția SACS

În ceea ce privește s ubscalele ce alcătuiesc SCAS, profilul marchează și cinci categorii de
intensitate a trăsăturilor de personalitate pentru fiecare scor.
Acestea sunt evidențiate astfel, pentru fiecare subscală:
Intervalul 10 -25 desemnează scoruri foarte scăzute.
Intervalul 25-30 desemnează scoruri scăzute.
Intervalul 30 -40 desemnează scoruri medii.
Intervalul 40 -45 desemnează scoruri ridicate.
Intervalul 45 -52 desemnează scoruri foarte ridicate.

45

Tabelul nr 2 . Subscale SACS (Scala de abordare strategica a coping -ului)
Din această analiză se constată că media ce mai mare s -a obținut la subscala Acțiune asertivă
care ne arată că majoritatea părinților sau persoanelor care au în întreținere un copil cu SD abordează
situația în mod ferm, spontan, sincer și direct, fără că pers oană să se retragă din fața problemelor și
prin care se urmăresc interesele fără a le face rău celorlalți (dimensiunea activ -pasivă) . Media ce
mai mică s -a obținut la subscala Acțiune indirectă ceea ce ne arată că subiecții analizați nu obișnuiesc
să manipuleze situațiile pentru a -i face pe ceilalți să creadă că ei dețin controlul, în timp ce persoană
rezolvă problema, în mod netransparent (dimensiunea direct -indirectă )
Al doilea chestionar aplicat este Scala multidimensională a asistențe i sociale percepute
(Zimet, Dahlem, Zimet & Farley, 1988): MSPSS
Se constata ca punctajul minim a fost de 27 , puncatjul maxim de 84,media de 71,46, mediana
de 73,50, abaterea standard de 11,8. Ceea ce nearată perceperea unui suport social mai ridicat pent ru
grupul analizat

SACS –
ACTIUNE
ASERTIVA SACS –
RELATION
ARE
SOCIALASACS-
CAUTARE
A
SUPORTU
LUI
SOCIALSACS-
ACTIUNE
PRUDENT
ASACS –
ACTIUNE
INSTINCTI
VASACS –
EVITARESCAS –
ACTIUNE
INDIRECT
ASACS –
ACTIUNE
ANTISOCI
ALASACS –
ACTIUNE
AGRESIVA
Valid 46 46 46 46 46 46 46 46 46
Missing 0 0 0 0 0 0 0 0 0
34.96 18.43 24.39 17.8 20.5 13.61 8.98 10.76 13.54
0.867 0.41 0.679 0.488 0.581 0.798 0.438 0.479 0.403
34 18 24.5 17.5 21.5 13 8.5 10.5 13
32a18 19a16 22 6a8 9 13
5.88 2.778 4.607 3.311 3.943 5.41 2.97 3.247 2.73
34.576 7.718 21.221 10.961 15.544 29.266 8.822 10.542 7.454
22 14 21 15 15 18 13 13 14
23 11 14 10 14 6 4 5 8
45 25 35 25 29 24 17 18 22
1608 848 1122 819 943 626 413 495 623
25 31 17 20 16 16.75 9 7 9 12
50 34 18 24.5 17.5 21.5 13 8.5 10.5 13
75 40.25 20 27 20.25 23.25 18.25 11 13 15Statistics
Sum
PercentilesMode
Std. Deviation
Variance
Range
Minimum
MaximumN
Mean
Std. Error of Mean
Median

46
Forma distribuție i datelor pentru MSPSS se prezintă astfel :
Scala multidimensională a asistenței sociale percepute

Grafic nr.7 . Distribuția MSPSS
Analiza in funcț ie de sursele de suport perceput – familia, prietenii sau alte persoane
semnifi cative, se prezintă in felul urmă tor:
Tabelul nr.3. Statistics Subscale MSPSS

Scorurile obț inute la fiecare subscala ne indică faptul ca 60,8% din participanti sursele de
suport sunt din toate cele trei categorii familia, prietenii sau alte persoane semnificative.
Forma distribu ției datelor pentru suportul perceput se prezintă astfel:
Valid 46
Missing 0
71.46
1.74
73.5
84
11.8
139.231
57
27
84
3287 SumMode
Std. Deviation
Variance
Range
Minimum
MaximumStatistics
MSPSS
N
Mean
Std. Error of Mean
Median
SO FAM FRI
Valid 46 46 46
Missing 0 0 0
24.96 24.5 22
0.583 0.733 0.747
26 26 23
3.955 4.974 5.068
15.643 24.744 25.689
20 20 22
8 8 6
28 28 28
25 24 23 19
50 26 26 23
75 28 28 26.25Range
Minimum
Maximum
Percentile
sStatistics
N
Mean
Std. Error of Mean
Median
Std. Deviation
Variance

47

Grafic nr. 8 Forma distribuției datelor pentru suportul perceput
1. Parenting Stress Index -Short Form (PSI -SF)
În ceea ce privește stresul perceput de lotu l investigat analiza descriptivă ne arată că valoarea
punctajului minim este de 48, maxim de 142, media obținută de 78,07, mediana de 70,50, abaterea
standard de 22,011.
Forma distribuț iei datelor pentru PSI se prezintă astfel :

Grafic nr. 9 Parenting Stress Index

20%
1%
20%
3% 12% 16% 6% 22% Suportul perceput
Mean Std. Error of Mean Median
Std. Deviation Variance Range
Minimum Maximum
Valid 46
Missing 0
78.07
3.245
70.5
58a
22.011
484.462
94
48
142
25 60.5
50 70.5
75 95.5Std. Deviation
Variance
Range
Minimum
Maximum
Percentile
sPSI
N
Mean
Std. Error of Mean
Median
ModeStatistics

48
Analiza celor trei subscale a chestionarului distres parental (PD); interacțiunea disfuncțională
între părinte și copil (P -CDI), dificultățile copilului (DC) indică cantitatea globală a stresului care este
experimentat din rolul de părinte c a o funcție a celor trei subscale.
Din analiza descriptiva reiese ca la toate cele trei subscale media este apropiata ca valoare
situandu -se in intervalul 24 -28, acelasi lucru este valabil si pentru mediana, valoarea ei situandu -se in
intervalul 22.5 – 25.5
Tabelul nr.3. Subscale PSI -SF

Forma distribuție i datelor pent ru subscalele din chestionarul PSI – SF se prezintă in felul următor :

Grafic nr. 10. Subscala Distress Parental
TOTAL
PSIDCTOTAL
PSIPDTOAL
PSIPCDI
Valid 46 46 46
Missing 0 0 0
24 26.07 28
1.308 1.248 1.174
22.5 23.5 25.5
8.869 8.465 7.961
78.667 71.662 63.378
39 35 34
12 12 19
51 47 53
25 16.75 20 22
50 22.5 23.5 25.5
75 31 31.25 32.25Maximum
Percentile
sStd. Error of Mean
Median
Std. Deviation
Variance
Range
MinimumStatistics
N
Mean

49

Grafic nr. 11. Subscala interactiunea disfunctionala
intre parinte si copil Grafic nr.1 2. Subscala Dificultatile copilului
4. Scala de reziliență (RS)
Scala de reziliență măsoară gradul de reziliență individuală, care este considerată o
caracteristică importantă a personalității care mărește capacitatea de adaptare a individu lui.
Din analiza descriptiva a acestei scale reiese ca scorul minim obtinut este de 108, maxim de
175, media este de 146,04, mediana de 149, abaterea standar de 16,558.
Forma distribuție i datelor pentru aceasta scala se prezintă in felul următor:

Grafic nr. 1 3. Scala de rezilienta
Valid 46
Missing 0
147.04
2.441
149
152a
16.558
274.176
67
108
175
25 135.75
50 149
75 159Std. Deviation
Variance
Range
Minimum
Maximum
Percentile
sStatistics
RS
N
Mean
Std. Error of Mean
Median
Mode

50
Media obținută la aceasta scala ne arata că lotul investigat are un potențial ridicat de reziliență .
1. Fațeta suport social măsoară diferențele individuale din registrul normalității, privind
tendința de a resimți afecte depresive.
Persoanele care obțin scoruri ridicate sunt predispuse la culpabilizare, tristețe, sentimente de
neputință și de singurătate. Ele se descurajează ușor și sunt adesea abătute.
Persoanele care au scoruri mici resimt rareori astfel de emoții, d ar asta nu înseamnă că sunt
neapărat mereu vesele, aceste caracteristici arondate afectelor pozitive fiind legate mai degrabă de
reziliență și coping. Dar despre persoanele cu scoruri mici putem spune ca sunt mai încrezătoare în
sine.
Din reprezentarea gr afică a distribuției frecvențelor scorurilor, rezultă că valorile reprezentative
pentru lotul părinților ce au în îngrijire copil cu SD se află la nivelul mediu având scorul 73.50 iar la
nivelul ridicat, aceștia au obținut scorul 84, ceea ce înseamnă că ac eștia nu manifestă tendințe
accentuate de depresie, fiind posibil să își controleze mai ușor stările de tristețe. Observăm că la unele
întrebări de la celelalte chestionare, răspunsurile indică o tendință depresivă mai accentuată, de unde
rezultă că aceșt ia sunt mai mult predispuși către stări și trăiri negative în ceea ce privește
personalitatea lor sau a copiilor aflați în îngrijire. De aici pot deduce că, percepția suportului social
variază ca intensitate, în funcție de starea sufletească sau situația dată.
Diagrama de distribuție a răspunsurilor la fațeta suport social, se prezintă astfel:

Grafic nr.1 4. Suportul social

În urma rezultatelor se observă că, la nivelul mediu, părinții ce au în îngrijire copil cu SD au
obținut un procent al scorurilor de 44% din totalul scorurilor. La nivel ridicat, părinții ce au în
îngrijire copil cu SD au obținut un procent al scorurilor de 2% .
În ceea ce privește această fațetă Suport social , evidențiază uneori o nevrotiformă de tip
depresiv, percepția suportulu i social variind în funcție de personalitatea fiecăruia dintre pacienți.
Mean
25%
Median
25%
Std.
Deviation
3% Minimum
18% Maximum
29% suport social

51
Pe viitor, este posibil ca reacțiile acestea de tip depresiv să se transforme în stări de tristețe
accentuate, dar dacă persoanele ajung să învețe să își gestioneze aceste stări, cu ajutor de specialitate,
acestea se vor diminua.
Cu părinții ce au în îngrijire copil cu SD dar care manifesta stări accentuate de depresie,
intervenția terapeutică psihologică este mai anevoioasă, rezultatele terapiei depinzând foarte mult de
voința și resursele interioare de care dispun fiecare în parte.
Părinții ce au în îngrijire copil cu SD și au completat acest chestionar, fac parte din categoria
celor care nu prezintă boli psihiatrice. De aceea acest scor este explicabil.
Este posibil ca anumite persoane din cele două loturi, să nu fi răspuns sută la sută adevărat la
itemi, motivele fiind diverse: de la temeri până a faptul că nu s -au concentrat cu atenție pentru a
răspunde concludent la itemi.

2. Fațeta Stres:
Este al doilea aspect analizat des criptiv. Rezultatele se prezintă astfel:

Grafic nr. 15. Subscala Distress Parental

Nivelul acestei scale este cuprins între 48și 142 de puncte (m = 78.07, mediana=70. 50, s =
22,011).
Subiecții care au scoruri ridicate la această scală se simt incapabili să gestioneze stresul și să
facă față presiunilor cotidiene.
Valid 46
Missing 0
78.07
3.245
70.5
58a
22.011
484.462
94
48
142
25 60.5
50 70.5
75 95.5Percentile
sMode
Std. Deviation
Variance
Range
Minimum
MaximumStatistics
PSI
N
Mean
Std. Error of Mean
Median

52
Ei devin dependenți și disperați sau resimt chiar panică atunci când se găsesc în situații
problematice.
Subiecții cu sc oruri mici se simt în schimb capabili să se controleze în situațiile dificile și au
deseori un sentiment sănătos de încredere în capacitățile lor adaptative.
Din analiza distribuției frecvențelor scorurilor, rezultă că valorile reprezentative sunt la nivel ul
mediu având scorul 70,5 iar la nivelul ridicat, aceștia au obținut scorul 142, ceea ce înseamnă că
aceștia au capacitatea să controleze mai ușor situațiile dificile din viața lor cotidiană. Unii părinți au
obținut scoruri mici, deci au dezvoltate capaci tăți de “coping”.
Din grafic se observă că la nivelul mediu, părinții au obținut un procent al scorurilor de 43 %
din totalul scorurilor lotului. Rezultă că majoritatea părinților au un nivel mediu de stres.
În ceea ce privește această fațetă Str es, tendința mai accentuată de vulnerabilitate evidențiază o
tensiune intra -psihică medie .
Privitor la părinții cu o tendință de vulnerabilitate accentuată poate apărea în momentul în care
aceștia află ca copiii lor se confruntă cu situații dificile.
Părinții fac parte din categoria celor care nu prezintă boli psihiatrice. De aceea acest scor este
explicabil.
Este posibil ca anumite persoane, să nu fi răspuns sută la sută adevărat la itemii acestui
Inventar de Personalitate, motivele fiind diverse: de la temeri până a faptul că nu s -au concentrat cu
atenție pentru a răspunde concludent la itemi.

3.Factorul R eziliența
Fațeta Reziliența evaluează tendința de a resimți emoții pozitive.
Persoanele care obțin scoruri mari la această scală râd ușor și des . Ele sunt vesele și optimiste.
Persoanele cu scoruri scăzute nu sunt însă neapărat nefericite. Ele sunt doar mai puțin
exuberante.

53

Din analiza statistică se constată că Mediana a obținut valoarea de 149 de puncte, in timp ce
minimul are 108 puncte.

Grafic nr.1 6 Distribuția Scala de rezilienta
Valid 46
Missing 0
147.04
2.441
149
152a
16.558
274.176
67
108
175
25 135.75
50 149
75 159Percentile
sMode
Std. Deviation
Variance
Range
Minimum
MaximumStatistics
RS
N
Mean
Std. Error of Mean
Median

54

Grafic nr.1 7. Distribuția Scala de Rezilienta

Din reprezentarea grafică a distribuției frecvențelor scorurilor, rezultă că valorile reprezentative
pentru părinții ce au în grijă copil cu SD se află la nivelul mediu, având scorul 149 de unde rezultă au
capacitatea de a privi viața cu optimism.
Deoarece părinții intervievați au obținut scoruri cu valori intre 108 și 175, reprezentarea grafică
am făcut -o în funcție de aceste valori.
În grafic am evidențiat dis tribuția de frecvențe a scorurilor obținute de respondenți, procentual,
după scorare in funcție de cele șapte categorii (1" dacă sunteți foarte puternic în dezacord, "2" dacă
nu sunteți de acord, "3" dacă sunteți ușor in dezacord, "4" dacă sunteți neut ru, "5" dacă sunteți ușor
de acord, "6" dacă sunteți de acord, "7" dacă sunteți foarte de acord) pentru părinții ce au în grijă copil
cu SD, pentru a putea caracteriza nivelul de reziliență al acestora .
Din reprezentarea grafică a distribuției frecvenț elor scorurilor, rezultă că valorile reprezentative
pentru părinții ce au în grijă copil cu SD se află la nivelul mediu, având procentul 44%, de unde
rezultă că aceste persoane au capacitatea de a avea încredere în sine și a face față situației.
În ceea c e privește această fațetă Reziliență, tendința de a resimți emotii pozitive a părinților,
evidențiază bunăstarea psihologică a acestora, deoarece părinții fac parte din categoria celor care nu
prezintă boli psihice la momentul administrarii testului.
La părinții ce au în grijă copil cu SD, stările lor sufletești fiind mai intense, variază în funcție
de circumstanțe.

55
Tendința medie de încredere evidențiază și capacitatea lor de cooperare.
Părinții care au un nivel de încredere ridicat in ajutor terape utic își conștientizează resursele
interioare și dau dovadă de voință și gândire pozitivă își pot gestiona viața mult mai bine, decât cei
care sunt sceptici și nu cred în posibilitatea de ameliorare prin ajutor terapeutic.
Este posibil ca anumite, să nu f i răspuns sută la sută adevărat la itemii acestui Inventar de
Personalitate, motivele fiind diverse: de la temeri până a faptul că nu s -au concentrat cu atenție pentru
a răspunde concludent la itemi.
4. Fațeta Coping
Această fațetă a Copingului vizează reacțiile caractersitice în situații de conflicte
interpersonale. Persoanele cu scoruri mari au tendința de a se supune voinței celorlalți, de a -și inhiba
agresivitatea sau competivitatea, de a ierta și a uita. Ei sunt deseori umili și docili.

Grafic nr . 18. Distribuția valorilor obținute la fațeta Coping
Persoanele cu scoruri mici sunt agresive, preferă competiția în locul cooperării și nu ezită să -și
manifeste în mod vizibil furia atunci când consideră că acest lucru ar fi necesar.
Din reprezentarea grafică a distribuției frecvențelor scorurilor, rezultă că valorile reprezentative
se află la nivelul mediu ridicat având scorul 32.5 de unde rezultă că își inhibă tendințele de
agresivitate verbală, evidențiat prin rеlеvarеa faсtοrului сοgnitiv în еvalu arеa ipostazelοr, în
dеtеrminarеa сοnfigurațiеi răspunsurilοr сât și în alеgеrеa mοdalitățilοr dе сοping .
0%20%40%60%80%100%
Mean
Std. Error of Mean
Median
Mode
Std. Deviation
Variance
Range
Minimum
Maximum
Sumprudența
asertiva
afectiva
relaționare

56

Grafic nr. 1 9. Distribuția Coping
În grafic, valorile procentuale reprezentative sunt evidențiate astfel: la nivel scăzut, pentru
părinții ce au în îngrijire un copil cu SD procentul scorurilor este de 5% din totalul scorurilor de 46
părinți.
În ceea ce privește această fațetă Coping, tendința ridicată a copingului la părinții ce au în
îngrijire un copil cu SD, evidențiază faptul că aceștia țin con t de părerea celor din jur în ceea ce îi
privește, sunt mai implicați în problemele vieții.
Conflictele sunt o împotrivire la situația în care se află, ceea ce i -ar face irascibili și furioși.
Totuși, conflictele ar avea rolul de a -și exprima nemulțumir ile și frustrarea față de situația în
care se află, aici mă refer mai ales la cei care au copii cu boli sau deficiențe asociate, acești părinți
devin conflictuali inclusiv cu ei înșiși.
Părinții ce au în îngrijire un copil cu SD fac parte din categoria ce lor care nu prezintă boli
psihiatrice la momentul administrării testului.
Este posibil ca anumite persoane din cele două loturi, să nu fi răspuns sută la sută adevărat la
itemii acestui Inventar de Personalitate, motivele fiind diverse: de la temeri până a faptul că nu s -au
concentrat cu atenție pentru a răspunde concludent la itemi.
Intensitatea emoțiilor pozitive și negative pot varia în funcție de circumstanțe, stările sufletești
oscilând în funcție de diferitele contexte de viață.
La părinții ce au î n îngrijire un copil cu SD, îi va face pe aceștia să aibă stări de nervozitate
accentuate pline de anxietate, tristețe, irascibilitate, furie și de asemenea, emoțiile negative ar fi
predominate.
În momentul în care părinții ce au în îngrijire un copil cu SD, realizează că boala acestora
poate fi un handicap puternic, sentimentul de neputință îî face să devină uneori dependenți de

57
aprobarea și suportul celor din jur, deoarece câteodată îsi pierd încrederea în sine și în forțele proprii,
își pierd resursele interioare și nu prea mai au „ancoră” pentru viitor.
4.2. Validarea / invalidarea ipotezelor cercetării
Ipoteza 1. Nivelul scăzut al stresului parental determină percepția suportului social ca fiind
mai ridicat.
Analiza de regresie multiplă a fost utiliza tă pentru a testa dacă suportul social prezice
semnificativ scorurile obținute scala stres parental. Rezultatele regresiei indică că predictorul explică
8% din varianță (ΔR2 = .08, F(1, 44) = 5.06, p < .05, Tabelele 4 și 5 ). A fost găsit ca predictor
semni ficativ suportul social( β = -.17, p < .05, Tabelul 6 ).
Tabel 4

Tabel 5

R2
schimbatF
schimbatdf1 df2p
schimbat
1 .321a0.103 0.083 11.3 0.103 5.069 1 44 0.029Sumarul modelului
Model R R2ΔR2ASStatistici modificări
a. Predictori: (Constant), stres parental
Suma
pătratelordfMedia
pătratăF p
Regresie 647.238 1647.238 5.069 .029b
Rezidual 5618.18 44127.686
Total 6265.41 45ANOVAa
Model
1
a. Variabila dependentă: suport social
b. Predictor: stres parental

58
Tabel 6

Astfel ipoteza1 a cercetării se confirmă.
Ipoteza 2 . Există diferențe semnificative în percepția suportului social în funcție de vârsta
părinților, in sensul ca par intii mai tineri vor percepe suportul social ca fiind mai ridicat in timp ce
parintii mai in varsta percep un sprijin social scazut .
Pentru a determina dacă există diferențe privind suportul social în funcție de vârstă, analiza de
varianță ANOVA a fost uti lizată deoarece vârsta a cuprins trei categorii. Efectul vârstei nu a fost
semnificativ, F(2, 45) = .31, p = .73. Toate categoriile de vârstă, respectiv persoanele sub 30 de ani,
31-40 de ani și peste 40 de ani nu au diferit în funcție de scorurile de la s cala suportul social( vezi
Tabelul 7 pentru medii și Figura 1).
Tabel 7

Coeficien
ți
standardi
zați
BEroarea
standardBetaLimita
inferioarăLimita
superioar
ă
(Constant
)84.907 6.202 13.69 072.408 97.407
PSItotal -0.172 0.077 -0.321 -2.251 0.029 -0.327 -0.018
a. Variabila dependentă: suport socialModelCoeficienți
nestandardizați
t P95,0% Interval de
încredere pentru B
1Coefficienția
Limita
inferioarăLimita
superioar
ă
31-40 -4.25 5.469 1-17.88 9.38
peste 40 -4.042 5.736 1-18.33 10.25
sub 30 4.25 5.469 1 -9.38 17.88
peste 40 0.208 3.867 1 -9.43 9.84
sub 30 4.042 5.736 1-10.25 18.33
31-40 -0.208 3.867 1 -9.84 9.43Comparări multiple
Variabila dependentă: suport social
Procedura Bonferroni
(I)
Categorii
vârstă(J)
Categorii
vârstăDiferența
de medii
(I-J)Eroarea
standardP95% Interval de
încredere
sub 30
31-40
peste 40

59
Figura 1

Ipoteza 3. Există diferențe semnificative de gen în percepția nivelului de stres parental, in
sensul că față de barbati femeile exteriorizează mai frecvent elementele st resante
Pentru a determina dacă exista diferente de gen(femei, barabti) in perceptia nivelului de stres
parental a fost utilizat Testul T pentru doua esantioane diferite. Testul Levene ( pentru egalitaea
varianelor) ne arata ca prezumtia de omogenitatea a varinatelor nu a fost incalcata (F=0.393, p=.70)
nivelul de semnificatie observat este mai mare decat pragul alpha =0.05(0.534) se citesc val orile lui t,
df, p din tabelul 9 partea superioara. Rezultatul obtinut este t(44)=0.377, p=0.708. Ipoteza studiulu i nu
este sprijinita de datele colectate, nu se poate generaliza. Grupele fiind inegale(gen barbatesc=5, gen
femeiesc=41), apare necesitatea transformarii datelor pentru a indeplini conditiile aplicarii testului t
pentru esantioane independente(Sava, 2004) .
Tabel 8

Sex N MediaAbatere
standardMedia
Erorilor
Standard
Barbates
c5 81.6 17.7989 7.9599
Femeiesc 4177.6341 22.6183 3.53239Statistica grupului
PSItotal

60
Tabel 9

Ipoteza 4. Nivelul de stres parental influențează capacitatea de reziliență a părinților copiilor cu SD.
Analiza de regresie multiplă a fost utilizată pentru a testa dacă Reziliență prezice semnificativ
scorurile obținute la nive lul de stres parenta l. Rezultatele regresiei indică că predictorul explică 8.6%
din varianță (ΔR2= .086, F(1, 44) = 5.229, p < .05, Tabelele 10 și 11 ). A fost găsit ca predictor
semnificativ Reziliență (β = -.245, p < .05, Tabelul 12 ). Astfel ipoteza cerce tării se confirmă.
Tabel 10

Tabel 11

F Sig. tdf-grad
libertateSig. (2-
tailed)-
prag de
semnificat
ie pDiferenta
dintre
MediiDiferenta
de eroare
standard
a mediei
Inferior
PSItotalVariante
egale
asumate0.393 0.534 0.377 44 0.708 3.96585 10.5272 -17.25
Variante
egale
neasumat
e0.455 5.708 0.666 3.96585 8.70849 -17.61Testul lui Levene
pentru egalitatea
variantelort-test pentru egalitatea Mediilor
95% Interval de incredere al
diferentei
Superior
25.18202
25.54135Tabel 6
Test de probe independente
R2
schimbatF
schimbatdf1 df2p
schimbat
1 .326a0.106 0.086 15.831 0.106 5.229 1 44 0.027Model R R2ΔR2ASStatistici modificări
Suma
pătratelordfMedia
pătratăF P
Regresie 1310.52 11310.52 5.229 .027b
Rezidual 11027.4 44250.623
Total 12337.9 45Model
1
a. Variabila dependentă: Rezilienta
b. Predictor: (Constant), Stres ParentalANOVAa

61
Tabel 12

Valorile obținute au fost pe scala medie, la ambele genuri, de unde rezultă că există tendințe
de a dezvolta acele trăsături de personalitate în funcție de contextele și circumstanțele de viață.
Părinți i ce au în îngrijire un copil cu SD, deoarece au participat la studiu voluntar, este posibil
ca aceștia să își fi gândit bine răspunsurile și poate să nu fi răspuns cu sinceritate la itemi.
Părinții ce au în îngrijire un copil cu SD trãiesc propria lor dra mã, și au nevoie de sprijinul
membrilor familiei, deoarece pot ajunge la epuizarea propriilor resurse emoționale. Odată apărut in
viața lor, un copil cu SD schimbã viața familiei.
Pentru managerierea psihologică a unei asemenea situații, e importantă colab orarea cu
psihologul sau psihiatrul, după caz, pentru instituirea terapiei psihologice și/sau medicamentoase și
pentru o putea face ca părinții ce au în îngrijire un copil cu SD să ajungă la o îmbunătățire a calității
vieții .

Coeficien
ți
standardi
zați
BEroarea
standardBetaLimita
inferioarăLimita
superioar
ă
(Constant
)166.184 8.689 19.125 0148.671 183.696
Stres
parental-0.245 0.107 -0.326 -2.287 0.027 -0.461 -0.0291
a.       Variabila dependentă: RezilientaCoefficienția
ModelCoeficienți
nestandardizați
t P95,0% Interval de
încredere pentru B

62
CAPITOLUL 5
CONCLUZ II ȘI DISCUȚ II

5.1. Rezultatele studiului si analiz a psihologică a datelor obț inute
Lucrarea de fata a avut ca temade cercetare o serie de aspecte psihologice generale cum ar fi:
stresul parental, suportul social, reziliență , mecanisme de coping.
Asadar scopul principal a fost investigarea comportamentului părinților sau a persoanelor ce
au în îngrijire un membru de familie cu sindrom Down, prin evaluarea trăsăturilor de personalitate și
modul în care aceștia funcționează și reacționează la probleme de ordin fizic și psihic.
Am vrut să văd dacă există un set de trăsături de personalitate specifice și accentuate care sunt
caracteristice părinților ce au în îngrijire un copil cu SD.
Sinteza datelor obținute in urma cercetării este reprezentată de următorul tabel:
Tabel nr.13. Distribuția Rezultatelor

Valorile obținute au fost pe scala medie, la ambele genuri, de unde rezultă că există tendințe
de a dezvolta acele trăsături de personalitate în funcție de contextele și circumstanțele de viață.
PSItotal RS MSPSS
Valid 46 46 46
Missing 0 0 0
162.978 147.04 71.46
1.86824 2.441 1.74
163.777
8a 149.00a73.60a
164 152c84
12.671 16.558 11.8
160.555 274.176 139.231
0.223 -0.485 -1.6
0.35 0.35 0.35
0.202 -0.308 3.409
0.688 0.688 0.688
63 67 57
135 108 27
198 175 84
25153.000
0b 135.67b67.00b
50163.778 149 73.6
75 171.5 159 80Maximum 142
Percentile
s60.5000b
70.5
95Std. Error of
Kurtosis0.688
Range 94
Minimum 48Skewness 0.951
Std. Error of
Skewness0.35
Kurtosis 0.385Mode 58.00c
Std. Deviation 22.0105
Variance 484.462Mean 78.0652
Std. Error of Mean 3.24527
Median 70.5000aStatistics
SASCStotal
N46
0

63
Rezultatele obținute in urma arată că există o relație semnificativă de asociere între stresul
parental si suportul social , ba mai mult datele empirice demonstrează că stresul parental
esteunpredictor sem nificativ pentru suportul social , intre reziliență si stres pa rental.
Părinții ce au în îngrijire un copil cu SD trãiesc propria lor dramã, și au nevoie de sprijinul
membrilor familiei, deoarece pot ajunge la epuizarea propriilor resurse emoționale. Odată apărut in
viața lor, un copil cu SD schimbã viața familiei.
Pentru managerierea psihologică a unei asemenea situații, e importantă colaborarea cu
psihologul sau psihiatrul, după caz, pentru instituirea terapiei psihologice și/sau medicamentoase și
pentru o putea face ca părinții ce au în îngrijire un copil cu SD să a jungă la o îmbunătățire a calității
vieții
Părerea mea este că, chiar dacă majoritatea ipotezelor mele s -au confirmat, pentru a ajuta
părinții ce au în îngrijire un copil cu SD sau orice tip de CES, să facă față mai bine situație, să aiba o
calitate a vieț ii mai ridicată, este nevoie de mai multe studii de acest gen.
De asemenea, sunt de părere că acest tip de studiu ar trebui extins pe un lot mai mare de ce au
în îngrijire un copil cu SD sau orice tip de CES și pe un timp mai îndelungat.
Pregătirea și ins truirea unui număr cât mai mare de terapeuți care să poată să ajute părinții ce
au în îngrijire un copil cu SD sau orice tip de CES în a accepta și gestiona problemele legate de
această situație.
Se spune ca creierul nostru acordă mai multă atenție la tot ceea ce este negativ, la toate
temerile noastre, de aceea trebuie să îl „remodelăm”. Pentru a ne schimba modul de a gândi durează de
la trei luni până la un an de zile.

5.2. Limite ale cercetarii si directii viitoare de studiu
Părinții ce au în îngrijir e un copil cu SD, deoarece au participat la studiu voluntar, este posibil
ca aceștia să își fi gândit bine răspunsurile și poate să nu fi răspuns cu sinceritate la itemi.
Demersul empric de față are o serie de limite cum sunt cele de țin de metodologia f olosită.
În primul rând avem de -a face cu un design de cercetare de tip corelațional și predictiv .
În al doilea rând există o diferență numerică semnifica tivă între participanții de gen fe minin și
cei de gen masculin, din rațiuni ce țin de motivarea subiecț ilor de a se implica în acest proces științific
a rezultat un număr mult mai mare de femei decât de bărbați.
Chestionarele aufost promovate pe rețeau de a socializare Facebook pe o pagină care
promovează aspecte legate de sănătatea psihică și fizică a feme ilor, de aceea se explică faptul că
numărul de participanți desex feminin este mai mare decât cel de gen masculin.

64
Direcțiile viitoare de cercetare vor căuta să elimine a ceastă discrepanță masivă între numărul
de femei și de bărbați, dar se pot studia și a lte variabile pe care în acest studiu le -am atins numai
tangențial. Un exemplu este stilul de coping pe care l -am abordat tangenț ial în analiza teoretică a
cercetării, însă se pot investiga variabile precum metode de coping .
Cercetarea poate fi aprofundată prin corelarea cu un chestionar în ceea ce privește calitatea
vieții și modul în care calitatea vieții influențează părinții ce au în îngrijire un copil cu SD.
De asemenea, această cercetare ar putea continua prin monitorizarea unui număr cât mai mare
de astfel de părinți, prin crearea unui centru special pentru părinții ce au în îngrijire un copil cu SD sau
orice tip de CES.

65
BIBLIOGRAFIE

1. A. Вăban, (1998 ). Stres si personalitate. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca
2. Atkinsоn, R.L., Smith, Е. Е., Веm, D. J., (2002), Intrоduсеrе în
рsihоlоgiе , Βuсurеști: Εditura Tеhniсă , pp. 698 -699
3. Bailey D.B. Jr., Hebb eler K , Scarborough A , Spiker D , Mallik S ., (2004). First Experience
with Early Intervention: A National Perspective . Pediatrics, pag. 113, 887 -896
4. Вaltеs, (1979 ); Filipp, Ahammer, Angleitner, & Olbrich, 1980 – The Psychology of Control
and Aging, Psychology Revivals.
5. Banks M.E. (2003). Disability in the family: A life span perspective . Cultural Diversity and
Ethnic Minority Psychology, Vol. 9, Pag. No.4, 367 -384
6. Barnett D., (2003). Building new dreams. Supporting parents' adaptation to their child with
special needs. Infants and Young Children, Vol.16, No.3, 184 -200
7. Barrera ME , Vella DM ., (1987). Disabled and nondisabled infants' interactions with their
mothers. The American Journal of occ upational therapy: Official publication of The American
Occupational Therapy Association .
8. Baumrind D., (1971) . Current patterns of parental authority . American Psychological
Association
9. Вăiсеanu, L., (2004). Dictionar ilustrat de Psihologie Englez -Roman . Editura tehnica , pag. 81
10. Вrοwn & Harris, (1978); Вrοwn & Prudο, (1981); Ϲοstеllο, (1982); Rοу, (1978); Sοlοmοn &
Вrοmеt, (1982) , Social Origines of Depression: A study of Psichiatriac Disorder in Women.
London: Tavistock Publications .
11. Brown & Prudo, G. W., Harris, T. & Dowland, J. (1981). Psychiatric disorder in a ru ral and an
urban population: Sensitivity to loss. Psychological Medicine .
12. B. K & A. T., (2003) Parental Substance Misuse and Child Welfare (Garbarino (1990),
American Psycholgist, Anne E. Kazack PhD
13. Ϲhaplin, J. P., (1985 ) Diсtiοnarу οf psусhοlοgу , p. 105
14. Daniel Bell (1973). The Coming of Post – Industrial Society: A Venture in Social Forecasting.
Basic Books.
15. Flοru, R., (1974). Stressul psihic, Bucuresti Editura Enciclopedic a Romana , p. 40-42
16. Gerald Mahoney , Glenna Boyce , Rebecca R. Fewell , Donna Spiker , C. Abigail
Wheeden , Gerald Mahoney ,Glenna Boyce , Rebecca R. Fewell , Donna Spiker , C. Abigail
Wheeden (1998). The Relationship of Parent -Child Interaction to the Effectiveness of Early
Intervention Services for at -Risk Children and Children with Disabilities . Topics in Early
Childhood Special Education

66
17. Irimescu Gabriela (1968). Asistența s ocială a familiei și copilului , București: Editura
Mihăilescu, p. 41
18. Jack P. Shonkoff, Samuel J. Meisels (2006). Handbook of early childhood intervention , edited
by. – Editura 2nd.
19. Killen, K., (1998). Copilul maltratat , Timișoa ra: Editura E UROBIT, pp. 143 -159
20. Lazarus, R S, (1993). Coping theory and research: Past, present, and future. Psychosomatic
Medicine , vol. 55, pp. 234 –247
21. Lazarus, R S, (1966 ). Psychological Stress and the Coping Process. New York: McGraw -Hill
22. L.S.Vîgotski, ( 1971), Opere psihologice alese , București: Editura Didactica Si Pedagogica
23. Mitrofan I., Mitrofan N., (1991) , Familia de la A la Z , Editura Stiințificǎ, București, p. 63
24. Mitrofan I ., Ciupercǎ C., (1998), Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei ,
Editura Mihaela Press, București, p. 17
25. Mariana Roșca, ( 1967), Psihologia deficientilor mintali , București: Editura Didactica si
Pedagogica.
26. Μеlgοsa, (2000) , Un nou stil de v iață, fără stres , Editura Viață și sănătate
27. Neamtu, Gherghut, (2004), Psihologia persoanelor cu cerințe speciale .Strategii diferențiate
și incluziune în educție , București: apariție reediată la Editura Corint.
28. Octavian , Popescu (2003), Patologie pediatrică , București: EdituraMedicală .
29. Paul Pοpеsсu – Νеvеanu, (1978 ) – Dicționar de psihologie , Editura Albatros, București
30. Ruxa ndra Rășcanu, (2006) . Introducere în psihologie aplicată . Editura Ars Docendi București ,
pg. 189
31. Thomas H. Powell and Peggy A. Ogle. Baltimore , Md (1985) . Brothers & Sisters —A Special
Part of Exceptional Families . Paul H. Brookes Publishing Co., 1985
32. Verza, E. (coord.), ( 2007), Metodologii contemporane în domeniul integrării la persoanele
cu sindrom Down , Tipografia U nivers ității, Bucureș ti
33. Zamfir, Vlăsсеanu, Zamfir, Cătăl in, & Vlăsceanu, Lază r (1993 ). Dicționar de sociologie .
București: Babel.
Resurse n et
1. www.voinicel.md/index.php?pag=news&id=725&rid=456&l=ro
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_Down
6. http://ong.manadelucru.org/2017/03/03/sindrom -si-tulburare -de-spectru -autist/
7. https://www.scribd.com/document /…/Curs -2-Asistenta -Sociala -a-Familiei -Si-Copilului
8. https://www.scribd.com/doc/244095642/Suport -curs-educatie -parentala -IDD-pdf
8. https://www. prеfеratе. rο/rеfеrat -Psihοlοgiе -Tеοrii -aсtualе -asupra -strеsului -psihiс. html

67

Nume/in
itialeVarsta
participa
nt SexStatut
parental EducatieVarsta
copilMediu de
provenie
nta PSI SACS MSPSS RSSACS –
ACTIUNE
ASERTIVA SACS –
RELATIONARE
SOCIALASACS-
CAUTAREA
SUPORTULUI
SOCIALSACS-
ACTIUNE
PRUDENTASACS –
ACTIUNE
INSTINCTIVASACS –
EVITARESCAS –
ACTIUNE
INDIRECTASACS –
ACTIUNE
ANTISOCIALASACS –
ACTIUNE
AGRESIVA
A.P 32Femeiesc Casatorit Universitare 0.4Urban 129 168 82 140 33 19 27 21 25 9 10 12 12
MIHAELA 52Femeiesc Casatorit Universitare 26Urban 87 165 70 149 35 15 22 21 22 20 9 10 11
S.D 39Femeiesc Casatorit Universitare 11Urban 67 163 72 136 31 16 20 18 22 20 10 13 13
I.L 38Femeiesc Casatorit Universitare 5Urban 79 164 84 159 27 19 26 17 19 16 11 14 15
B.S 44Femeiesc Casatorit Universitare 6Urban 69 183 84 171 40 22 35 21 26 6 8 9 16
N.D 39Femeiesc Casatorit Universitare 11Urban 82 145 60 162 41 11 19 10 22 8 7 12 15
N.D 38Barbatesc Casatorit Universitare 11Urban 97 149 80 144 30 17 26 13 20 14 7 10 12
C.S 25Femeiesc Casatorit Liceu 2Urban 99 165 68 120 31 19 27 16 20 16 10 14 12
v.I 40Femeiesc Altele Universitare 1.6Urban 58 152 58 140 37 14 19 16 23 13 8 9 13
Dan 40Barbatesc Casatorit Universitare 6Urban 78 179 84 142 36 21 34 20 20 13 8 12 15
D.G 35Femeiesc Casatorit Universitare 6Urban 103 156 64 128 35 18 20 14 22 13 9 11 14
N.C 40Femeiesc Casatorit Universitare 10Urban 95 166 84 113 23 14 34 14 22 20 17 12 10
N.J 30Barbatesc Casatorit Universitare 6Urban 103 164 66 119 30 21 26 21 16 16 7 13 14
F.M 39Femeiesc Casatorit Liceu 10Urban 114 179 51 161 32 18 19 19 24 21 11 15 20
T.E 63Femeiesc Casatorit Altele 31Urban 104 172 50 159 30 20 23 20 17 21 13 15 13
M.A 41Femeiesc Singur Universitare 9Urban 57 149 73 147 33 19 26 14 15 11 8 10 13
S.E 37Femeiesc Casatorit Universitare 9Urban 142 149 68 129 33 20 28 17 14 16 5 5 11
S.B 31Femeiesc Casatorit Liceu 10Rural 87 155 77 158 28 17 24 16 22 18 9 9 12
D.L 32Femeiesc Casatorit Universitare 6Rural 61 148 79 156 31 13 25 14 21 11 8 13 12
A.K 43Femeiesc Casatorit Universitare 7Urban 107 154 62 134 32 20 24 17 16 13 12 8 12
B.G 55Femeiesc Casatorit Universitare 28Rural 58 176 84 175 45 25 24 25 29 6 4 5 13
Maya 44Femeiesc Casatorit Liceu 10Urban 115 152 49 152 40 18 14 20 19 9 10 10 12
R.A 37Femeiesc Casatorit Liceu 10Urban 53 163 72 132 45 19 24 20 17 9 7 7 15
V.F 35Femeiesc Casatorit Universitare 9Urban 52 164 74 147 39 21 29 19 19 9 8 7 13
I.V 40Femeiesc Casatorit Universitare 10Urban 48 156 81 152 45 25 23 21 14 6 4 5 13
B.G 40Barbatesc Casatorit Liceu 11Urban 67 163 72 108 25 18 25 16 16 23 12 15 13
C.S 57Femeiesc Casatorit Liceu 37Urban 63 170 82 164 27 20 24 22 22 22 9 9 15
G.C 29Femeiesc Casatorit Altele 6Urban 101 152 50 116 28 20 19 17 20 19 6 11 12
Z.G 54Barbatesc Casatorit Universitare 16Urban 63 145 81 154 31 17 20 16 15 13 7 15 11
B.B 35Femeiesc Casatorit Universitare 1Urban 74 172 77 151 35 22 27 22 14 15 8 14 15
P.A 43Femeiesc Casatorit Universitare 14Urban 66 168 75 149 42 18 28 15 20 7 10 11 17
Z.M 54Femeiesc Casatorit Universitare 17Urban 83 182 65 146 29 17 29 23 22 24 14 13 11
T.A 48Femeiesc Casatorit Universitare 19Urban 71 174 75 166 44 18 29 17 22 10 13 7 14
R.A 45Femeiesc Casatorit Universitare 18Urban 58 135 78 157 32 15 20 16 23 7 5 7 10
O.P 39Femeiesc Casatorit Universitare 11Urban 61 174 76 129 34 17 23 20 26 21 10 10 13
P.C 21Femeiesc Casatorit Liceu 0.6Urban 67 159 72 159 42 23 19 19 24 10 4 8 10
C.D 52Femeiesc Casatorit Liceu 7Rural 81 164 74 162 42 19 26 11 15 6 14 12 19
T.R 39Femeiesc Casatorit Universitare 11Urban 55 172 67 143 45 18 28 16 22 11 8 9 15
M.R 37Femeiesc Singur Altele 4Urban 66 164 27 136 43 20 14 12 25 6 11 18 15
B.B 29Femeiesc Casatorit Universitare 3Urban 59 171 73 166 34 16 19 20 25 17 10 15 15
Z.I 63Femeiesc Casatorit Universitare 10Urban 70 164 76 146 35 18 27 19 16 13 8 12 16
A.A 39Femeiesc Altele Universitare 13Urban 54 153 84 169 42 19 27 15 25 6 4 5 10
D.M 36Femeiesc Altele Universitare 0.7Urban 66 157 84 135 32 17 27 17 17 17 8 9 13
M.A 30Femeiesc Casatorit Universitare 5Urban 74 183 78 156 32 20 28 21 25 16 14 9 18
P.S 35Femeiesc Casatorit Universitare 11Urban 89 141 73 152 35 17 22 19 16 9 6 9 8
S.M 41Femeiesc Casatorit Universitare 3Urban 59 198 72 175 37 18 23 22 27 20 12 17 22ANEXE
Anexa 1
Rezultatele participanț ilor la studiu

68
Anexa 2. SCALA DE A BORDARE STRATEGICĂ A COPINGULUI
Strategic Approach to Coping Scale (SACS)
Descrieți cum reacționați, în general, atunci când vă confruntați cu o problemă/situație
stresantă. Indicați răspunsul dumneavoastră, încercuind o variantă de la ”1” la ”5”, în care ”1”
înseamnă ”Nu e deloc ceea ce aș face”, iar ”5”, ”Categoric (foarte mult) e ceea ce aș face”.

1. Nu renunț, chiar și atunci când situațiile par a fi cele mai
grave, pentru că adesea lucrurile se pot schimba. 1 2 3 4 5
2. Mă consult cu prietenii des pre ceea ce ar face ei. 1 2 3 4 5
3. Acționez rapid, deoarece consider că e mai bine să mă arunc
chiar în mijlocul problemei. 1 2 3 4 5
4. Încerc să dețin controlul, dar îi las pe ceilalți să creadă în
continuare că ei hotărăsc. 1 2 3 4 5
5. Mă bazez pe mine și pe forțele proprii, deoarece consider că nu
este o idee bună să depind de ceilalți. 1 2 3 4 5
6. Am încredere în instinctele, nu în gândurile mele. 1 2 3 4 5
7. Evit să mă ocup de problemă, deoarece consider că lucruri de
genul acesta adese a dispar de la sine. 1 2 3 4 5
8. Îmi stabilesc din timp un atac total; sunt agresiv/ă. 1 2 3 4 5
9. Mă consult cu familia despre ceea ce ar face ei. 1 2 3 4 5
10. * Trec la alte lucruri; există puține speranțe pentru ca astfel de
situații să devină m ai bune. 1 2 3 4 5
11. Depind de propria reacție a nivelului de curaj. 1 2 3 4 5
12. Sunt foarte precaut/ă și privesc foarte ferm la opțiunile mele
(mai bine sigur/ă decât să -mi pară rău). 1 2 3 4 5
13. Am apelat la alții pentru ajutor. 1 2 3 4 5
14. Merg înainte, dar nu folosesc toate resursele mele până când
nu știu sigur ceea ce îmi stă împotrivă. 1 2 3 4 5
15. * Mă retrag; evit contactul până când problema este dată uitării. 1 2 3 4 5
16. Contraatac și îi surprind pe ceilalți cu garda jos. 1 2 3 4 5
17. Mă alătur altora pentru a trata situația împreună. 1 2 3 4 5
18. Depind de mine, dar în același timp mă bazez pe cei care -mi 1 2 3 4 5

69
sunt apropiați.
19. Îmi urmăresc propriile interese, chiar dacă aceasta presupune
prejudicierea celorla ți care sunt implicați. 1 2 3 4 5
20. Fac ceva ce mă ajută să evit a mă gândi la problemă. 1 2 3 4 5
21. Ceilalți au adesea nevoie să simtă că ei sunt șefi, astfel că
trebuie să mă lingușesc pe lângă eipentru a duce lucrurile la
capăt. 1 2 3 4 5
22. Renunț și aștept doar să se limpezească apele. 1 2 3 4 5
23. Încerc să îi ajut pe cei implicați, deoarece „a lăsa de la tine”, de
obicei, ajută la rezolvarea problemelor de acest gen. 1 2 3 4 5
24. Mă gândesc cu grijă la ceea ce simt ceilalți înainte d e a decide
ce să fac. 1 2 3 4 5
25. * M-am gândit că poate m -aș simți prost, dar nu poți face multe
cu privire la acest gen de lucruri. 1 2 3 4 5
26. Muncesc mai mult; mă adaptez. 1 2 3 4 5
27. Ezit; este mai bine să aștept până când se limpezesc apel e
înainte de a acționa în vreun fel. 1 2 3 4 5
28. Merg la cineva pentru sprijin emoțional. 1 2 3 4 5
29. Acționez foarte precaut, deoarece s -ar putea să existe un motiv
ascuns / plan secret. 1 2 3 4 5
30. Încerc din greu să îndeplinesc dorințele alt ora, pentru că acest
lucru va ajuta cu adevărat situației. 1 2 3 4 5
31. Acționez în mod agresiv; deseori, când prinzi pe cineva cu
garda jos, lucrurile vor acționa spre avantajul tău. 1 2 3 4 5
32. Dacă nu se înrăutățește, evit totul. 1 2 3 4 5
33. * Ies din situație; când se ivesc probleme, de obicei aceasta este
un semn că va veni ceva mai grav. 1 2 3 4 5
34. Îi las pe ceilalți să creadă că ei dețin controlul, dar păstrez ferm
conducerea. 1 2 3 4 5
35. Acționez instinctiv. 1 2 3 4 5
36. Îmi af irm hotărât poziția dominantă. 1 2 3 4 5
37. Uneori singura mea șansă este să fiu puțin manipulativ/ă și să 1 2 3 4 5

70
mă lingușesc pe lângă oameni.
38. Discut cu alții pentru a mă elibera de sentimentul frustrării. 1 2 3 4 5
39. Acționez rapid pentru a-i dezavantaja pe ceilalți. 1 2 3 4 5
40. Împart problema în mai multe domenii mici și mă ocup de ele
rând pe rând. 1 2 3 4 5
41. Încerc să îndeplinesc dorințele celor implicați. 1 2 3 4 5
42. Urmez primul impuls; în felul acesta lucrurile de obice i dau
rezultate bune. 1 2 3 4 5
43. Fac ceva care mă ajută să mă calmez și numai după aceea
încep să rezolv problema. 1 2 3 4 5
44. Caut slăbiciunile celorlalți și le folosesc spre avantajul propriu. 1 2 3 4 5
45. Iau lucrurile pieptiș; adopt o atitu dine de tipul preluării
controlului. 1 2 3 4 5
46. Cer opinia familiei sau a prietenilor cu privire la planul meu de
acțiune. 1 2 3 4 5
47. Mă concentrez asupra altui aspect și las situația să se rezolve
singură. 1 2 3 4 5
48. Mă bazez pe discernămâ ntul propriu, deoarece doar eu îmi
urmăresc interesele. 1 2 3 4 5
49. Sunt ferm/ă; nu dau înapoi. 1 2 3 4 5
50. Sunt hotărât/ă și astfel mi se îndeplinescdorințele. 1 2 3 4 5
51. Sunt convingător/convingătoare și puternic/ă, însă evit să îi
rănesc pe ceilalți. 1 2 3 4 5
52. Abordez direct situația; nu mă retrag din fața problemelor. 1 2 3 4 5

* Itemii 10, 15, 25 și 33 sunt (/vor fi) invers marcați pe subscala acțiunii asertive.
http://www.personal.kent.edu/~shobfoll/Files/SACSgen.pdf
Este un chestionar multidimensional construit pentru a identifica strategiile de coping
comportamental în context social, pe care cineva le folosește după ce a trăit anumite evenimente
sau situați i negative. Așadar, acesta este un instrument care evaluează dimensiunea
comportamentală a copingului, luând în considerare și aspectele sociale ale strategiilor prin care
cineva face față situațiilor stresante.

71
În opoziție cu alte chestionare de coping, care nu fac distincție explicită între gândurile
unei persone și activitatea sa reală, SACS se referă în mod exclusiv la modul în care o persoană
reacționează comportamental activ/pasiv, prosocial/antisocial, direct/indirect, după ce a trăit o
experiență n egativă. SACS este un chestionar de autoevaluare cu 52 itemi și 9 scale de evaluare
a strategiilor de coping comportamental. Strategiile evaluate se referă mai ales la tendința
generală de a aborda probleme, apelând la un set specific de comportamente. Ace astă tendință
este destul de stabilă în timp. SACS distinge nouă strategii de coping comportamental:
– Acțiune asertivă, prin care situația este abordată în mod ferm, spontan, sincer și direct,
fără ca persoana să se retragă din fața problemelor și prin c are se urmăresc interesele fără a le
face rău celorlalți (dimensiunea activ -pasivă). Itemii acestei subscale:
1,10,15,25,26,33,50,51,52.
– Relaționare socială, prin care persoana se alătură celorlalți pentru a face față situației
împreună sau prin care îi ajută pe ceilalți, luând în considerare și nevoile acestora (dimensiunea
prosocial -antisocială). Itemii acestei subscale: 17,23,24,30,41.
– Căutarea suportului social, prin care persoana apelează la ceilalți pentru ajutor și sprijin
emoțional și prin care se sfătuiește cu familia și prietenii în legătură cu ce are de făcut
(dimensiunea prosocial -antisocială). Itemii acestei subscale:2,9,13,18,28,38,46.
– Acțiune prudentă, prin care persoana își ia toate măsurile de precauție înainte de a
acționa și prin car e își evaluează atent opțiunile, pentru a se proteja de orice pericol
(dimensiunea prosocial -antisocială). Itemii acestei subscale:12,14,29,40,43.
– Acțiune instinctivă, prin care persoana se bazează pe intuiția ei și prin care
reacționează în funcție de i mpulsurile de moment pentru a rezolva probleme (dimensiunea
prosocial -antisocială ). Itemii acestei subscale: 5,6,11,35,42,48.
– Evitare, prin care persoana se angajează în alte activități ca să nu se ocupe de problem
(dimensiunea active -pasivă ). Itemii ace stei subscale: 7,20,22,27,32,47
– Acțiune indirect, prin care persoana manipulează situația pentru a -i face pe ceilalți să
creadă că ei dețin controlul, în timp ce persoana rezolvă problema, în mod netransparent
(dimensiunea direct -indirectă ). Itemii acest ei subscale: 4,21,34,37.
– Acțiune antisocial, prin care persoana își urmărește interesele, chiar dacă vor face rău
celorlalți (dimensiunea prosocial -antisocială ). Itemii acestei subscale: 16,19,36,39,44.
– Acțiune agresivă, prin care persoana acționează d ecisive, rapid pentru a -i lua pe ceilalți
prin surprindere și pentru a prelua controlul (dimensiunea prosocial -antisocială). Itemii acestei
subscale: 3,8,31,45,49.

72
Fiecare persoană evaluată prin SACS indică o scală de cinci puncte, unde 1 înseamnă
”Nu e d eloc ceea ce aș face”, iar 5 înseamnă ”Categoric (foarte mult), e ceea ce aș face”, în ce
măsură folosește comportamentul descris de fiecare item.
Pentru a obține scorul total la aceasta scala se insumeaza suma cotelor fiec ărui item.
Scorul unei subscale se calculează suma cotelor itemilor incluși în scală. Dintre itemii
care compun o subscală nu poate lipsi răspunsul la mai mult de unu. În acest caz, scorul lipsă va
fi înlocuit de media celorlalte scoruri .

Anexa 3. Parenting Stress Index -Short Form (PSI -SF)

PD(distres parental) 1 2 3 4 5
1 De multe ori am sentimentul că nu pot să mă descurc foarte bine 1 2 3 4 5
2 Găsesc ca renunț la multe din viața mea pentru a satisface nevoile
copilului decât mă așteptam vreodată 1 2 3 4 5
3 Mă simt prins in res ponsabilitățile mele ca părinte 1 2 3 4 5
4 De cand am copilul nu am putut încerca lucruri noi și diferite 1 2 3 4 5
5 De cand am copilul simt că aproape niciodată nu pot să fac lucruri pe
care îmi place să le fac 1 2 3 4 5
6 Sunt nemultumit/ ta de ultimile haine pe care mi le -am cumparat ultima
oara 1 2 3 4 5
7 Există destul de multe lucruri care mă deranjează legate de viața mea 1 2 3 4 5
8 A avea un copil a cauzat mai multe probleme decât mă așteptam în relația
mea cu soțul / soția 1 2 3 4 5
9 Mă simt singur și fără prieteni 1 2 3 4 5
10 Când mă duc la o petrecere, de obicei mă aștept să nu mă simt
bine/distrez. 1 2 3 4 5
11 Nu sunt la fel de interesat de oameni precum eram 1 2 3 4 5
12 Nu-mi mai plac lucrurile ca în trecut 1 2 3 4 5
P-CDI(disfunctionalitate parinte -copil 1 2 3 4 5
13 Copilul meu face rareori lucruri pentru mine care mă fac să mă simt bine 1 2 3 4 5
14 De cele mai multe ori simt că ma placecopilul meu și vrea să fie
aproape de mine 1 2 3 4 5

73
15 Copilul meu î mi zâmbește mult mai putin decât mă așteptam 1 2 3 4 5
16 Când fac lucruri pentru copilul meu, simt că eforturile mele nu sunt
foarte mult appreciate 1 2 3 4 5
17 La joacă, copilul meu nu chicotește sau râde de multe ori 1 2 3 4 5
18 Copilul meu n u pare să învețe la fel de mult ca majoritatea copiilor 1 2 3 4 5
19 Copilul meu nu poate să facă atat de multecum m -am așteptat 1 2 3 4 5
20 Copilul meu nu pare să zâmbească la fel de mult ca majoritatea copiilor 1 2 3 4 5
21 Este nevoie de mul t timp și este foarte greu pentru copilul meu să se
obișnuiască cu lucruri noi 1 2 3 4 5
22 Simt că exist: (fiind părinte) 1 2 3 4 5
23 Mă așteptam să am sentimente mai apropiate și mai calde pentru copilul
meu decât am acum și asta mă deranjează 1 2 3 4 5
24 Uneori copilul meu face lucruri care mă deranjează doar pentru a fi rău 1 2 3 4 5
DC(dificultatile copilului) 1 2 3 4 5
25 Există câteva lucruri pe care le face copilul meu care mă deranjează
foarte mult 1 2 3 4 5
26 Copilul meu, în gener al, se trezește într -o stare proastă 1 2 3 4 5
27 Simt că copilul meu este foarte capricios și se supara usor 1 2 3 4 5
28 Copilul meu face câteva lucruri care mă deranjează foarte mult 1 2 3 4 5
29 Copilul meu reacționează foarte puternic atunci câ nd se întâmplă ceva ce
copilului meu nu -i place 1 2 3 4 5
30 Copilul meu se supără ușor chiar si la cel mai mic lucru 1 2 3 4 5
31 Programul de somn și de alimentație al copilului meu a fost mult mai
greu de stabilit decât mă așteptam 1 2 3 4 5
32 Am descoperit că a -mi determina copilul să facă ceva este foarte dificil 1 2 3 4 5
33 Gândiți -vă cu atenție și numărați numărul de lucruri pe care copilul dvs.
le face si vă deranjeaza 1 2 3 4 5
34 Copilul meu s -a dovedit a fi mai mult o problemă decât mă așteptam 1 2 3 4 5
35 Copilul meu îmi cere mai mult decât majoritatea copiilor 1 2 3 4 5
36 Copilul meu pare să plângă mai des decât majoritatea copiilor 1 2 3 4 5

Conform lui Abidin (1995) PSI -SF conține 36 de afirmații organizate în trei subscal e:
– parental (PD);

74
– interacțiunea disfuncțională între părinte și copil (P -CDI)
– dificultățile copilului (DC).
Scorurile care se pot obține sunt între 36 și 180 și indică cantitatea globală a stresului
care este experimentat din rolul de părinte ca o funcție a celor trei subscale.
PSI-SF a fost evaluat conform scalei Likert la 5 puncte, variind de la 1 ( puternic de acord ) la 5
(dezacord). Scala a fost punctată prin rearanjarea itemilor astfel încât 5 = 1, 4 = 2, 3= 3, 2 = 4, si
1 = 5 pentru a determ ina subscala (PD, P -CDI, or DC) și scorul total pentru stres, toate scalele
au fost însumate, ținând seama de scorul global care indică nivelul total de stres.
În analiză, cel mai mare punctaj indică nivelul cel mai ridicat de stres, pe când cel mai
mic p unctaj indică nivelul cel mai scăzut de stres. În cadrul PSI -SF, nivelul de stres considerat
normal este undeva între 15 si 80 %. Scorurile de 90% indică faptul că individul experimentează
un nivel de stres foarte ridicat.
Scorul total în ceea ce privește PSI-SF nu indică decât nivelul global de stres perceput
de către subiect în rolul său de părinte și nu ține cont de nivelul de stres pe care un individ poate
să îl perceapă în afara acestui rol.
Scorul total in cadrul PSI -SF reflecta stresul asociat rol ului de parinte si interactiunea
dintre parinte si copil.
Fiecare subscală conține 12 întrebări. Subscala PD reflectă nivelul de distres ca un
rezultat dintre asocierea factorilor personali cu cerințele copilului în crestere.
Anexa 4. SCALA DE REZILIENȚĂ (RS)
1 Când fac planuri, ma tin de ele 1 2 3 4 5 6 7
2 De obicei, reușesc într -un fel sau altul. 1 2 3 4 5 6 7
3 Sunt capabil să depind de mine mai mult decât oricine altcineva. 1 2 3 4 5 6 7
4 Sa raman interesata de anumite lucruri e important pentru m ine 1 2 3 4 5 6 7
5 Pot să fiu singură dacă trebuie. 1 2 3 4 5 6 7
6 Mă simt mândru/ra că am realizat lucruri în viață. 1 2 3 4 5 6 7
7 De obicei iau lucrurile gradual( pas cu pas). 1 2 3 4 5 6 7
8 Sunt prieten cu mine însumi. 1 2 3 4 5 6 7
9 Simt c ă pot face mai multe lucruri odata. 1 2 3 4 5 6 7
10 Sunt hotărâtă. 1 2 3 4 5 6 7
11 Rareori mă întreb ce rost au toate lucrurile 1 2 3 4 5 6 7
12 Eu iau lucrurilepe rand in fiecare zi. 1 2 3 4 5 6 7

75

Scorare:
Scala de reziliență măsoară gradul de reziliență individuală, care este considerată o
caracteristică importantă a personalității care mărește capacitatea de adaptare a individu lui.
Cele 25 de intrebari la care se răspunde sunt evaluate pe o subscală Likert de la 1, la 7,
în care 1 semnifică “nu mi se potrivește deloc”, iar 7 “mi se potrivește în totalitate”.
Scorurile posibile sunt între 25 și 175, unde 175 reprezintă cel ma i înalt nivel al
rezilienței.
Consistența internă a Scalei de reziliență a variat între 0,76 și 0,91. Fidelitatea test -retest
a variat între 0,67 și 0,84, la o serie de intervale de o lună, trei, patru și apoi încă patru luni (Li,
2008)
Punctaj mic (sub 8 0 pcte): O autoevaluare cu un punctaj sub 80 arata ca viata este pentru
tine o lupta si tu o stii. Faci fata cu greu presiunilor si ai o capacitate scazuta de a invata din
experientele proaste. Te simti ranit cand oamenii te critica. Uneori, te poti simti neajutorat si
fara speranta. Dacă aceste afirmatii ti se potrivesc, pune -ti intrebarea: “Mi -ar placea sa invat
cum sa fac fata dificultatilor?” 13 Pot trece prin momente dificile pentru că am avut experiente
dificile inainte 1 2 3 4 5 6 7
14 Am auto -disciplina. 1 2 3 4 5 6 7
15 Mă interesează lucrurile. 1 2 3 4 5 6 7
16 De obicei, găsesc ceva de râs. 1 2 3 4 5 6 7
17 Credința mea în mine mă face să trec prin vremuri grele. 1 2 3 4 5 6 7
18 În caz de urgență, sunt o persoană pe care oamenii se pot baza, în
eneral 1 2 3 4 5 6 7
19 Pot să văd, de obicei, o situație în mai multe moduri. 1 2 3 4 5 6 7
20 Uneori mă oblig să fac lucruri chiar dacă vreau sau nu 1 2 3 4 5 6 7
21 Viața mea ar e sens. 1 2 3 4 5 6 7
22 Nu insist sa fac lucruri pe care nu pot sa le schimb 1 2 3 4 5 6 7
23 Când sunt într -o situație dificilă,gasesc de obicei o cale sa ies din
ea 1 2 3 4 5 6 7
24 Am destulă energie pentru a face ceea ce trebuie să fac. 1 2 3 4 5 6 7
25 E în regulă dacă sunt oameni care nu mă plac. 1 2 3 4 5 6 7

76
Dacă raspunsul este afirmativ, atunci o cale buna de a incepe este sa te intalnesti cu alti
oameni care actione aza pentru a -si dezvolta abilitatile de supravietuire. Lasa -i sa te indrume, sa
te incurajeze si sa te ghideze. O alta cale, in cazul in care lucrezi intr -o firma mare, este sa obtii
consiliere pe baza programelor de asistenta pentru angajati. Faptul ca te simti motivat sa -ti
sporesti reziliență este un semn pozitiv. Este bine sa incerci sa -ti schimbi perspectiva, in orice
“problema” exista si parti bune. Largeste -ti cercul de prieteni si comunica cu ceilalti, exprima -ti
propriile sentimente. Asta te va aju ta sa lasi resentimentele in urma si sa mergi mai departe.
Punctaj mediu (intre 80 si 150 pcte): Dacă ai fost de acord cu multe dintre afirmatiile din
test si ai acumulat un punctaj cuprins in intervalul 120 -150, este foarte bine! Arati un potențial
mare i n a atinge un grad inalt de reziliență . Ai incredere in tine si in capacitatile tale de a face
fata provocarilor vietii. Dacă ai adunat un punctaj intre 80 si 119, pari sa te descurci destul de
bine, dar este posibil sa te fi subapreciat. Multi oameni isi acorda mai degraba un punctaj
subevaluat decat supraevaluat. Unii oameni au obiceiul sa fie modesti si isi acorda automat un
punctaj mediu (4), ceea ce duce la un punctaj total de 100.
Punctaj mare (peste 150 pcte): Dacă ti-ai acordat note mari pentru maj oritatea
afirmatiilor din test, ai acumulat peste 150 de puncte. Asta inseamna ca stii deja ca esti priceput
in a-ti reveni de pe urma loviturilor vietii si ca procedezi corect in multe situatii. Ai aratat ca esti
o persoana flexibila care reuseste sa se a dapteze usor la noi situatii si care depaseste cu succes
provocarile vietii. Optimismul si simtul umorului te fac apreciat de ceilalti si te ajuta sa -ti
largesti cercul de prieteni. Experienta te -a invatat ca exprimandu -ti sentimentele negative ajungi
sa d epasesti mai repede obstacolele. Ai posibilitatea sa -ti analizezi abilitatile si sa te
perfectionezi pentru a -ti crestein permanenta gradul de reziliență

77
Anexa 5. MULTIDIMENSIONAL SCALE OF PERCEIVED SOCIAL SUPPORT(Zimet,
Dahlem, Zimet&Farley,1988)

Versiunea curentă și revizuită a acestei scale es te compusă din 12 itemi, iar pentru a
crește variabilitatea răspunsurilor și a minimaliza efectul de plafonare s -a implementat evaluarea
acestora pe o saclă de tip Likert în 7 puncte de la puternic dezacord (1) la foarte puternic de
acord (7). Cei 12 itemi sunt divizați în 3 grupe a 4 itemi fiecare în funcție de sursele de suport
perceput – familia, prietenii sau alte persoane semnificative. Scorurile cele mai mari cumulate
arată perceperea unui suport social mai ridicat. La această scală scorurile pot vari a între 7 și 84
de puncte. Scorurile între 69 și 84 indică un puternic sprijin social. Scorurile între 49 și 68
indică un sprijin social moderat, iar scorurile cuprinse între 12 și 48 indică un suport social
scăzut
Punctaj Informații: 1 Există o persoană specială care este în jur când am nevoie 1 2 3 4 5 6 7 SO
2 Există o persoană specială cu care pot împărtăși bucuriile și
necazurile mele 1 2 3 4 5 6 7 SO
3 Familia mea încearcă să mă ajute 1 2 3 4 5 6 7 Fam
4 Primesc ajutorul emoț ional și sprijinul de care am nevoie de
la familia mea 1 2 3 4 5 6 7 Fam
5 Am o persoană specială care este o adevărată sursă de
confort pentru mine 1 2 3 4 5 6 7 SO
6 Prietenii mei încearcă să mă ajute 1 2 3 4 5 6 7 Fri
7 Pot conta pe prietenii mei cân d lucrurile merg rau/prost 1 2 3 4 5 6 7 Fri
8 Pot să vorbesc despre problemele mele cu familia mea 1 2 3 4 5 6 7 Fam
9 Am prieteni cu care pot împărtăși bucuriile și necazurile
mele 1 2 3 4 5 6 7 Fri
10 Există o persoană specială în viața mea careia ii pasa de
sentimentele mele 1 2 3 4 5 6 7 SO
11 Familia mea este dispusă să mă ajute să iau decizii 1 2 3 4 5 6 7 Fam
12 Pot să vorbesc despre problemele mele cu prietenii mei 1 2 3 4 5 6 7 Fri

78

Pentru a calcula sco rurile medii:
Alte subcategorii semnificative: Sumați între elementele 1, 2, 5 și 10, apoi împărțiți cu 4.
Subclasa pentru familie: Sumați între elementele 3, 4, 8 și 11, apoi împărțiți cu 4.
Subclasa Prieteni : Sumați între elementele 6, 7, 9 și 12, apoi împărțiți cu 4.
Scala totală: Sumați toate cele 12 elemente, apoi împărțiți -le cu 12.
Alte opțiuni de scorare MSPSS:
Nu există norme privind populația stabilite pe MSPSS. De asemenea, normele ar varia
probabil pe baza culturii și naționalității, precum și a vârstei și a sexului. De obicei, am analizat
modul în care sprijinul social diferă între grupuri (de exemplu, căsătorit în comparație cu
indivizii necăsătoriți) sau este asociat cu alte măsuri (de exemplu, depresie sau anxietate). Cu
aceste abordări put eți utiliza scorurile medii ale scalei.
Dacă doriți să vă împărțiți respondenții în grupuri pe baza scorurilor MSPSS, există cel
puțin două moduri în care puteți aborda acest proces:
1. Puteți să vă împărțiți respondenții în 3 grupuri egale pe baza scorurilor lor și să desemnați cel
mai slab grup ca suport slab perceput, grupul de mijloc ca suport mediu și grupul înalt ca suport
ridicat. Această abordare vă asigură că aveți aproximativ același număr de respondenți din
fiecare grup. Dar, dacă distribuția scoru rilor este înclinată, grupul de suport scăzut, de exemplu,
poate include respondenții care raportează niveluri moderate sau chiar relativ ridicate de sprijin.
2. Alternativ, puteți utiliza descriptorii de răspuns la scală ca ghid. În această abordare, orice scor
mediu de scală cuprins între 1 și 2,9 ar putea fi considerat un suport scăzut; un scor de 3 până la
5 ar putea fi considerat un suport moderat; un scor de la 5,1 la 7 ar putea fi considerat un suport
ridicat. Această abordare pare să aibă mai multă va labilitate, dar dacă aveți foarte puțini
respondenți în oricare dintre grupuri, ar putea fi problematică.

79
ANEXA 6
Tabelul nr. 1 Repartiția în funcție de vârstă ……………………………………………….. Pagina 3 2
Tabelul nr 2 Subsca le SACS (Scala de abordare strategica a coping -ului) ………. Pagina 4 5
Tabelul nr.3 Subscale PSI -SF …………………………………………………………………….. Pagina 4 8
Tabelul nr.4 Sumarul modelului ……………………….. ……………………………………….. Pagina 5 7
Tabelul nr. 5 Anova ………………………………………………………………………………….. Pagina 5 7
Tabelul nr. 6 Coeficienti …………………………………….. …………………………………….. Pagina 5 8
Tabelul nr. 7 Comparari multiple ……………………………………………………………….. Pagina 5 8
Tabelul nr. 8 Statistica grupului ……………………………………….. ………………………. Pagina 59
Tabelul nr. 9 Test T de probe independente …………………………………………………. Pagina 6 0
Tabelul nr.10 Statistici …………………………………………………………………… ………… Pagina 6 0
Tabelul nr. 11. Anova ……………………………………………………………………………….. Pagina 6 0
Tabelul nr. 12 Coeficienti ……………………………………………………………………. …… Pagina 6 1
Tabelul nr.13 Distribuția Rezultatelor ……………………………………………………….. Pagina 6 2
Grafic nr.1 . Repartiția în funcție de vârstă …………………………………………………… Pagina 3 3
Grafic nr. 2. Repartitia in functie de mediul de provenienta ………………………….. Pagina 3 3
Grafic nr. 3. Repartiția în funcție de gen …………………………………………………….. Pagina 3 4
Grafic nr.4. Repartiția în funcție d e nivelul educațional …………………………………. Pagina 3 5
Grafic nr.5. Repartiția în funcție de starea civilă …………………………………………… Pagina 3 5
Grafic nr. 6. Distribuția SACS………………………………… …………………………………. Pagina 4 4
Grafic nr.7. Distribuția MSPSS…………………………………………………………………… Pagina 4 6
Grafic nr. 8 Forma distribuției datelor pentru suportul perceput ……………….. ……. Pagina 4 7
Grafic nr. 9 .Parenting Stress Index …………………………………………………………….. Pagina 4 7
Grafic nr. 10. Subscala Distress Parental……………………………………………………… Pagina 4 8
Grafic nr. 11. Subscala interactiunea disfunctional a intre parinte si copil…………. Pagina 49
Grafic nr.12. Subscala Dificultatile copilului ……………………………………………….. Pagina 49
Grafic nr. 13. Scala de rezilienta………. ………………………………………………………. Pagina 49
Grafic nr.14. Suportul social……………………………………………………………………… Pagina 5 0
Grafic nr.15. Subscala Distress Parental……………… ………………………………………. Pagina 5 1
Grafic nr.16 Distribuția Scala de rezilienta…………………………………………………… Pagina 5 3
Grafic nr.17. Distribuția Scala de Rezilienta………………………………. ………………… Pagina 5 4
Grafic nr. 18. Distribuția valorilor obținute la fațeta Coping …………………………… Pagina 5 5
Grafic nr. 19. Distribuția Coping………………………………………………………………… Pagina 56

80