Stresul Si Comportamentul Alimentar In Organizatiedocx

=== Stresul si comportamentul alimentar in organizatie ===

Stresul și comportamentul alimentar în organizație

Introducere:

În ziua de astăzi angajatori/manageri de la toate nivelele organizaționale, sunt obligați dar au și responsabilitatea legală și morală de înlătura orice pericol care stă în preajma angajaților, la respectivul loc de muncă. Pentru ca angajații să se simtă în siguranță la locul de muncă s-au implementat numeroase programe de prevenire a pericolelor în ceea ce privește accidentele, dar și în prevenția și înlăturarea factorilor de stres, care duc de cele mai multe ori la comportamente cum ar fi:-,,comportamentele alimentare,,-fumatul excesiv și alcolismul,,.(Daniela Tatiana Corodeanu, 2001). Mediul psihic, este un element foarte important care în ultimul deceniu a fost farte studiat și discutat, deoarece în acest mediu se manifestă stresul. De asemenea studile au mai arătat/ descoperit faptul că, nu orice stres poate fi dăunător angajaților, adică există și un stres benefic în sensul că fiecare angajat are un nivel optim/ normal de stres, apărut din cauza unor stresori moderați (ex:termene limită realiste care contribuie la o viață psihică sănătoasă și la rezultate optime (Daniela Tatiana Corodeanu,2001).

Ce este stresul ? Stresul este un răspuns nespecific ce corespunde unei reacții a corpului care este independentă de efectul propriu al agentului activ, adică este un raspuns pe care organismul îl dă în prezența a numeroșilor stimuli diferiți (Daniela Tatiana Corodeanu,2001).

Cum gestionăm stresul ? O persoană poate gestiona o sursă de stres în două moduri:- modul activ sau pasiv. – Gestionarea activa înseamnă ca, persoanele să se ocupe personal de situația stresantă, pentru a o putea modifica și a elimina factorii de stres. – Gestionarea pasiva este atunci când persoanele încearcă să se obișnuiască cu viața stresantă și să se adapteze cu orice preț și să fugă de soluții.( Teodora Gheorghevici,2006).

Stresul organizațional: Stresul organizațonal reprezintă răspunsurile fizice și emoționale, dar și vătămătoare, ce pot să apară atunci când solicitarile locului de muncă nu corespund trebuințelor și intereselor persoanei, putând conduce la determinarea sau chiar vătămarea stari de sănătate a individului. Problemele de sănătate care pot să apară din cauza stresului la locul de muncă, pot fi următoarele: insomnie, agitație, migrenă, lipsa poftei de mâncare, abuz de substanțe periculoase (alcol, tutun, droguri), ulcer, cancer, și în unele cazuri și moartea prematură. (Daniela Tatiana Corodeanu, 2001).

Strategi de management al stresului profesional la nivel organizațional: Strategiile antistres presupun costuri foarte mari, dar beneficile pe care le produc sunt mult mai mari. Beneficile pot fi de ordin financiar dar și prin înbunătățirea moralului, stări de spirit pozitive a angajaților.(Conf- Universitar Mihaela Stoica, 2010). Este cunoscut faptul că stresul are o influență foarte mare asupra comportamentului alimentar. Acest lucru a fost investigat prin mai multe studii aplicate pe animale și oameni, care au demonstrat faptul că stresul poate influența comportamentul alimentar înspre exces alimentar, nutriție deficitară și subnutriție. Stresul cronic este asociat cu creșterea în greutate, acest fapt este datorat unei preferințe crescute pentru alimentele cu densitate calorică mare, precum cele ce conțin mult zahăr și grăsimi.(Susan J.Torres , Caryl A.Nowson, 2007).

Există două tipuri de factori care ne influențează apetitul:(factori interni si factori externi). -Factorii interni includ mecanismele fiziologice care reglează apetitul cu ajutorul hormonilor cum ar fi: neuropeptida-Y care stimulează ingestia de alimente dar și leptina care reduce ingestia de alimente. -Factorii externi sunt de origine socială, economică, preferințele individuale dar și cat de disponibile sunt unele alimente. Deci este de la sine înțeles că stresul ne poate afecta comportamentul alimentar ,de acea depinde de noi să încercam să controlăm stresul,(Susan J.Torres , Caryl A.Nowson, 2007).

Walter Cannon, a stabilit că există pe termen scurt două instincte,ce au legatură cu stresul: 1.,, Fight-or-Flight,, (,,Luptă sau Fugi,,): acest instinct apare când un organism experimentează un șoc sau percepe o slăbiciune, produce rapid hormoni – cortizol – care îl ajută să supraviețuiască. 2. Sindromul General de adaptare: acest instinct apare după ce organismul a fost expus la stres pe termen lung . La acestea două instincte, se mai adaugă și raspunsurile mentale ale individului la respectiva situație cu care se confruntă ținând cont că fiecare persoană reacționează diferit la situațiile care pot provoaca/ genera stres. (Daniela Tatiana Corodeanu, 2001).

Comportamentul alimentar: Comportamentul alimentar (grija pentru hrană, simbol al instinctului de supraviețuire) este în mod cert influențat de mediul profesional. Obiceiurile alimentare diferă foarte mult de la o cultură la alta, dar și interindividual. (Doina Ileana Giurgiu , Doina Albert-Ani , Doina Miere, 2011).

Comportamentul alimentar necorespunzător reprezintă un risc imens pentru starea de sănătate, afectând dezvoltarea somatică și neuropsihică a oamenilor, dar constituie și unul din factorii principali a unor îmbolnăviri metabolice,(Petrescu C., Băncilă S.P., Suciu O., Vlaicu B., Doroftei S.,2004)

Studii aterioare despre stres: -În studiul, ,,Efectele situatilor stresante de zi cu zi și stilul de a mânca asupra comportamentului de a mânca,, ,au fost investigate relația comportament ca situație stresantă și mâncatul cu moderatorii săi într-un cadru natural. Studiul a aratat că: comportamentul ca situație stresantă de zi cu zi a fost asociat cu o creștere a comportamentului alimentar nesănătos. (O'Connor, Daryl B ; Jones, Fiona; Conner, Mark; McMillan, Brian; Ferguson, Eamonn, 2005 și 2008 ).

-În studiul, ,,Raportul dintre stresul legat de lucru și indicele de masa corporala),, ,a fost investigată asocierea dintre stres munca și indicele de masă corporală.Studiul a arătat o asociere slabă între stres muncă și indicele de masă corporală. (Kouvonen. Anne Ph D, Kivimäki. Mika Ph D, Cox. Sara J. Ph D, Cox. Tom Ph D, Vahtera. Jussi MD. Ph D,2005).

Metodologie La această cercetare au participat 44 de persoane (dintre care 22 au fost femei si 22 barbați) cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani. Instrumentele folosite la această cercetare au fost: SWLS: Autorii acestui instrument sunt: Ed Diener, Robert A. Emmons, Randy J. Larsen. Sharon Griffin, 1985. Acest instrument măsoară o singură dimensiune,, satisfacția cu viața,. este compus din 5 itemi, la care se răspunde prin scale Likert, de la 1 la 7.

MODERATION (S-0048): Acest instrument are o singură dimensiune și este o măsură a auto- controlului (ca fațetă a Stabilitații emotionale din modelul Big Five ) este compus din 10 itemi, la care se raspunde prin adevărat (A) s-au fals (F).

EMOTION- Based Decision-Making (S-0364): Instrumentul are o singură dimensiune , este compus din 9 itemi , la care se răspunde prin adevărat (A) s-au fals (F).

BURNOUT (MBI): Autorii acestui instrument sunt: Christina Maslach, Susan E. Jackson, Michael P. Leiter, Wilmar B. Schaufeli, Richard L. Schwab,1986. Acest instrument are 22 de itemi, se împarte în trei subscale: epuizare emoțională cu itemii: 1,2,3,6,8,13,14,16,20, depersonalizarea cu itemii:5,10,11,15,22 și realizările profesionale cu itemii:4,7,9,12,17,18,19,21. Se răspunde prin scale Likert de la 0 la 6.

DEBQ (comportamentul alimentar): Autorii acestui instrument sunt: Tatjana Van Strien, M.Sc.Jan E.R. Frijters, Ph.D.Gerard P.A. Bergers, M.Sc. Peter B. Defares Ph.D,1986. Acest instrument are trei dimensiuni: mâncat emoțional, extern și reținut. Instrumentul pezintă 33 de itemi, la care se raspunde prin scale Likert de 1 la 5.

1.Obiective generae: Există o corelație între comportamentul alimentar și satisfacția cu viața. Ipoteze: 1.a Există o corelație între comportamentul alimentar restricitv și satisfacția cu viața. 1.b. Există o corelație între comportamentul alimentar emoțional și satisfacția cu viața. 1.c. Există o corelație între comportamentul alimentar extern și satisfacția cu viața.

2. Există o corelație între comportamentul alimentar și nivelul de epuizare emoțională. Ipoteze: 2.a.Există o corelație între comportamentul alimentar restricitv și nivelul de epuizare emoțională. 2.b. Există o corelație între comportamentul alimentar emoțional și nivelul de epuizare emoțională. 2.c. Există o corelație între comportamentul alimentar extern și nivelul de epuizare emoțională.

3. Există o corelație între comportamentul alimentar și autocontrol. Ipoteze: 3.a. Există o corelație între comportamentul alimentar restricitv și autocontrol. 3.b. Există o corelație între comportamentul alimentar emoțional și autocontrol. 3.c. Există o corelație între comportamentul alimentar extern și autocontrol.

Rezultate:

Obiectiv 1

Corelația nu este nesemnificativa statistică (p > 0.05)

Scorul obținute din calcularea SWLS și Retinut, Reținut și Emoțional dar și între Emoțional și Extern ,arată o corelație nesemnificativă între variabile.

Obiectiv 2

Corelația nu este nesemnificativa statistică (p > 0.05)

Scorul obținute din calcularea E.E și Retinut, Reținut și Emoțional dar și între Emoțional și Extern ,arată o corelație nesemnificativă între variabile.

Obictiv 3

Corelația nu este nesemnificativa statistică (p > 0.05)

Scorul obținute din calcularea Moderation și Retinut, Reținut și Emoțional dar și între Emoțional și Extern ,arată o corelație nesemnificativă între variabile.

Discuții: Scopul acestei cercetari a fost acela de a vedea legatura dintre stres și comportamentul alimentar asupra manifestări angajațiilor. S-au aplicat fiecărui participant, urmatoarele intrumente de măsurare: SWLS (acest instrument măsoară ,,satisfacția cu viața,,), MODERATION (S-0048):( acest instrument, este o măsură a auto- controlului), EMOTION- Based Decision-Making (S-0364), BURNOUT ( acest instrument se împarte în trei subscale: epuizare emoțională, depersonalizarea și realizările profesionale ) și DEBQ (acest instrument are trei dimensiuni: mâncat emoțional, extern și reținut ).

Rezultatele acestei cercetari sunt asemănătoare cu cele obținute de O'Connor, Daryl B ; Jones, Fiona; Conner, Mark; McMillan, Brian; Ferguson, Eamonn, 2005 și 2008, în studiul, ,,Efectele situatilor stresante de zi cu zi și stilul de a mânca asupra comportamentului de a mânca,,. Spre deosebire de alte cercetari, cum ar fii: (Kouvonen. Anne Ph D, Kivimäki. Mika Ph D, Cox. Sara J. Ph D, Cox. Tom Ph D, Vahtera. Jussi MD. Ph D,2005),cercetarea realizată de mine arată legatura directă dintre stres și comportamentul alimentar asupra angajațiilor. Rezultatele, arată că variabilele masurate nu sunt semnificative din punct de vedere statistic dar pot fi luate în considerare pentru viitoare cercetari. Deci, în oarecare măsură comportamentul alientar poate fi legat de stres.

Concluzie: