Strategiile Ciclului Turistic

CUPRINS

CAPITOLUL I

1.1 RAUL

1.2 STAGIILE CICLULUI TURISTIC

CAPITOLUL II

STRATEGIILE CICLULUI TURISTIC

2.1 PRINCIPALELE CERINTE DE INDEPLINIT

2.2 NOTIUNI DE MARKETING TURISTIC

2.3 SEGMENTAREA PIETEI

2.3.1 STUDIUL DE PIATA

CAPITOLUL III

3.1 BLIBLA

3.2 OBIECTIVE STRATEGICE

3.2.1 ANALIZA SWOT

3.2.2. SEGMENTAREA PIETEI

3.3 FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING

3.4 ANALIZA MACROMEDIULUI DE MARKETING (ANALIZA PEST)

3.5 EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI

CAPITOLUL I

1.1 RAUL

In majoritatea tarilor, in ultimii ani economiile nationale au avut evolutii inconstante, fluctuante, generate de o serie de fenomene mondiale, intre care criza generala a capitalismului, criza energetica si de materii prime, criza financiar-valutara. Cu toate acestea, la nivel mondial, s-au putut desprinde cateva aspect caracteristice ale evolutiei vietii economice, cu o influenta directa si asupra activitatii turistice.

In primul rand, dezvoltarea economico-sociala a impus largirea schimburilor economice, realizarea unei stranse cooperari international in toate domeniile vietii economice si sociale, fructificarea tuturor cuceririlor stiintei si tehnicii, valorificarea superioara a resurselor natural si de munca, utilizarea intensive a intregului potential de productie.

Incadrarea in diviziunea international a muncii, cucerirea unei pozitii avantajoase prin dezvoltarea economica au introdus o interconditionare cu dublu sens, datele confirmand ca o tara, cu cat este mai dezvoltata, cu atat mai mare sunt nevoile cat si posibilitatile ei in acest domeniu.

La randul ei, participarea la diviziunea international a muncii constituie un factor de natura sa potenteze eforturile proprii ale fiecarei tari. Hotararea, insa, pentru a beneficia de avantajele participarii la circuitul economic mondial sunt nivelul dezvoltarii economice, gradul de industrializare a tarii, modernizarea structurilor economice si promovarea multilaterala a progresului tehnic.

In al doilea rand, la nivel mondial, s-a accentuat discrepanta dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare sau slab dezvoltate, discrepanta cu urmari dintre cele mai grele pentru acestea din urma, dar cu influente si in ce priveste turismul international. Este bine cunoscut faptul ca principalii indicatori economici sintetici care reflecta gradul de dezvoltare a unei tari sunt : produsul intern brut (produsul social total) si venitul national, familiale ale populatiei, din care o parte este cheltuita pentru turism.

Facand apel la datele privind produsul national brut rezulta ca, in deceniul IX, din 183 tari si teritorii, numai 65, in care traiau circa 28% din populatia globului, acesta depasea 2000 de dolari pe locuitor, in cadrul grupului respectiv mai putin de jumatate (30 tari) aveau produsul national brut peste 5000 dolari pe locuitor. Printre acestea din urma se Numara Elvetia, Suedia, SUA, Norvegia, Canada, Danemarca, Germania, Belgia, Olanda, Australia, Finlanda, Franta.

Diferentele la indicatorul mentionat se regasesc si pe planul veniturilor pe locuitor si familie, ceea ce inseamna posibilitati differentiate de satisfacere a variatelor nevoi material si spirituale. Dupa unele aprecieri ale Organizatiei Mondiale a Turismului rezulta ca mai trebuiesc 45 de ani in Africa, 41 de ani in Asia si 38 de ani in unele zone ale Americii Latine pentru satisfacerea la nivelul intregii populatii a nevoilor de hrana, locuinta, sanatate, educatie, iar de turism de masa inca nu se poate vorbi.

Turismul este stimulat in dezvoltarea sa de progresul economic, si in special de industrie (prin dezvoltarea si modernizarea bazei materiale turistice), de agricultura (asigurarea cu produse agroalimentare), de transporturi (deplasarea turistilor spre obiective si zone turistice).

Efectele se resimt si pe plan social, deoarece turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului, pe de o parte, iar pe de alta parte, tinde sa se transforme intr-un fenomen de masa, cu largi implicatii sociale.

Mijlocind legaturi si contacte intre popoare, turismul contribuie si la stabilirea unui climat de destindere, incredere si intelegere intre oameni, la cunoasterea conceptiilor lor, a aspiratiilor, a trecutului istoric si a realizarilor contemporane ale popoarelor. El este o forta vie in serviciul pacii lumii si poate furniza baza morala si intelectuala pentru intelegerea intre natiuni.

Din practica si experienta international a reiesit ca dezvoltarea economica a unei tari creeaza conditii pentru ca locuitorii ei sa solicite cat mai multe servicii, deci si servicii turistice. In acelasi timp, se creeaza posibilitati pentru valorificarea turistica a unor zone din tara respectiva, prin crearea bazei material necesare.

De altfel, turismul se impune atentiei sic a factor de localizarea a unor activitati industriale si de ridicare economico-sociala a zonelor sarace in resurse nationale, aspect subliniat inca de la Conferinta Natiunilor Unite pentru calatorii international si turism (ROMA, 1969).

Prin turism se valorifica bogatiile naturale (munte, resurse balneare, litoral), se inlesneste accesul la vestigiile arheologice si istorice, la tezaurul etnografic si la alte bogatii spirituale ale unor zone si regiuni. Stimuland dezvoltarea, in asemenea zone si regiuni, a unor activitati economice, turismul le asigura o sustinuta viata economico-sociala, o participare active la evolutia generala a tarii.

Economia mondiala este insa supusa permanent unor influente mai mari sau mai mici, pozitive sau negative. Experienta arata ca schimbarile negative aduse asupra factorilor economici generali actioneaza si asupra turismului dar cu efecte diminuate. Cu toate acestea, populatia nu renunta la calatoriile turistice.

Chiar daca preturile la benzina vor spori in continuare, chiar daca se vor dubla in comparative cu nivelul actual, majoritatea cetatenilor din Germania nu vor renunta la calatoria de concediu cu autoturismul propriu, este concluzia care s-a desprins dintr-o expertiza cu privire la implicatiile pe care le-au avut scumpirea energiei asupra deprinderilor de calatorie a conducatorilor auto din aceasta tara ( in Germania, autoturismele particulare reprezinta 80 % din volumul transporturilor de persoane)

Insa, pentru ca o persoana sa se poate deplasa din localitatea sa in alta localitate din tara sau din strainatate in scopuri turistice, trebuie sa dispuna si de timp liber. Aceasta este si o consecinta a progresului tehnic continuu, cu efecte pe planul cresterii productivitatii muncii.

Analize cantitative rezultate din diferite anchete efectuate de OMT si din datele statistice ale acesteia, au condus la aprecierea ca beneficiarii de concedii platite (salariatii si familiile lor) se situeaza intre 1500 si 1770 milioane persoane cu urmtoarea repartitie : Africa 75-110 mil., America 380-400 mil., Asia de Est di Pacific 260-325 mil., Asia de Sud 150-195 mil., Europa 560-610 mil., Orientul Mijlociu 75-90 mil.

Desigur, nu tot timpul platit si nu toti cei care dispun de timp liber il folosesc in turism. Dar acolo unde s-au format anumite preferinte pentru turism si unde amenajarile turistice permit, o buna parte din populatie foloseste turismul ca mijloc de reconfortare si imbogatire a cunostiintelor sau pentru satisfacerea altor motivatii.

Pornind de la previziunile ca, in viitor, va creste cererea de servicii turistice si se vor adapta masuri de dezvoltare si diversificare a tuturor prestatiilor specifice, precum si de imbunatatire a dotarii tehnice a tuturor unitatilor, este de asteptat o marire a contributiei turismului la realizarile de ansamblu ale economiei nationale. Cresterea aportului va fi substantial si pe masura posibilitatilor daca se vor produce schimbari pozitive si in calitatea serviciilor.

In turismul international, rezervele de crestere sunt imense. In ansamblul national al fiecarei tari, turismul contribuie la cresterea exportului de invizibile si la sporirea participarii acestei ramuri la realizarea unei balante comerciale echilibrate.

Pe de alta parte, turismul contribuie la mentinerea echilibrului economic prin redistribuirea venitului national, atragerea economiilor banesti in circuitul monetar. Efectele cresterii circulatiei turistice international se rasfrang si asupra procesului de valorificare a unor resurse ce nu pot face obiectul schimburilor comerciale clasice (ape minerale, munte, namoluri, plaje si soare), prin dezvoltarea turismului balnear si montan.

Insa, toate acestea se realizeaza numai cu grija permanenta pentru pastrarea nealterata a calitatii mediului inconjurator si a componentelor sale material de baza a turismului. Cresterea circulatiei turistice international determina dezvoltarea si modernizarea structurilor de primire, fenomen ce impulsioneaza, la randul sau, dezvoltarea si modernizarea ramurilor economiei nationale, perfectionarea structurilor economice prin :

Profilarea unor intreprinderi sau sectii industriale pe productia de material si articole necesare bazei material turistice (instalatii sanitare, accesorii, articole rezistente la actiunea unor agenti naturali );

Asimilarea in procesele de fabricatie a unor produse necesare realizarii de constructii cu caracteristici tehnice si functionale superioare (placi din travertin, din alte materiale usoare, tamplarie emailata, tamplarie din material plastic);

Constituirea de collective de cercetare (in institutiile de profil existente) specializate pe problem tehnice ale materialelor utilizate in construirea de obiective turistice (material pentru finisajul diverselor constructii cu destinatie turistice, accesorii pentru baza materiala turistica);

Orientarea unor fabric de mobile spre productia de piese destinate echiparii bazei material turistice (mobilier necesar spatiilor de cazare, unitatilor de alimentatie publica);

Asimilarea de industria nationala (sau in cooperare cu firme din alte tari) in procesul de fabricatie a unor aparate medicale si mijloace de agreement (bai multifunctionale cu dus subacvatic, electrocardiografic, aparate cu aerosoli cu ultrasunete, biciclete ergometrice, mijloace de transport pentru handicapati fizic);

Construirea de microcentrale electrice in punctele turistice in care conditiile permit si investitiile se recupereaza intr-un termen rezonabil (microhidrocentrale, central eoliene sau solare);

Profilarea unor fabric (sectii) din industria alimentara pe producerea de preparate si mai ales de semipreparate culinare;

Diversificarea productiei de bauturi racoritoare (cat mai multe sucuri natural din fructe);

Imbunatatirea caracteristicilor tehnice ale autobuzelor, microbuzelor si autoturismelor, destinate activitatii de turism, produse in tara;

Perfectionarea serviciilor oferite turistilor automobilisti (modernizarea drumurilor, asistenta tehnica, asigurarea de carburanti, dezvoltarea retelei comerciale de-a lungul arterelor rutiere;

Dezvoltarea transporturilor, modernizarea cailor si mijloacelor de transport rutier, aerian, naval si feroviar.

Cresterea circulatiei turistice international presupune si rezolvarea corespunzatoare a problemelor fortei de munca necesare turismului international si intern, in functie de importanta sa economica tot mai evident sociala si de faptul ca in procesul dezvoltarii economiei nationale necesitatile pe aceasta linie exista si se manifesta si in alte ramuri de activitate, adesea preferate turismului.

Dezvoltarea prestatiilor turistice in perspectiva constituie si o cale de folosire eficienta si stabila, in cea mai mare parte, a fortei de munca disponibile, mai ales resurselor feminine de munca. Pentru acestea in anii ce vin sunt necesare unele masuri privind asigurarea turismului cu forta de munca necesara masuri care presupun intre altele :

Realizarea unei politici unitare de selectionare, pregatire, perfectionare, promovare si cointeresare a personalului in turism;

Realizarea unei mai bune colaborari intre intreprinderile transmitatoare si scolile de pregatire; acoperirparte, a fortei de munca disponibile, mai ales resurselor feminine de munca. Pentru acestea in anii ce vin sunt necesare unele masuri privind asigurarea turismului cu forta de munca necesara masuri care presupun intre altele :

Realizarea unei politici unitare de selectionare, pregatire, perfectionare, promovare si cointeresare a personalului in turism;

Realizarea unei mai bune colaborari intre intreprinderile transmitatoare si scolile de pregatire; acoperirea tuturor unitatilor cu personal calificat in structura si pe baza normelor prevazute de noua legislatie in vigoare.

Asa cum oamenii difera intre ei si serviciile ce se ofera trebuie sa fie diversificate conform clientele. Astfel, pentru cei de varsta a –III- a se va oferi turism balnear, cazare in zone linistite, itinerarii pe la manastiri, pentru cei tineri insa ce prefer turismul de aventura se vor overi partii de schi, posibilitati de practicare a diverselor sporturi; pentru oamenii ce calatoresc in scop de afaceri spatiile de cazare vor fi dotate cu telefoane si faxuri, Sali de conferinte, confort sporit, etc.;

Volumul si calitatea echipamentelor din turism, cu cat acestea sunt mai modern si mai calitative cu atat atrag mai mult;

Timpul liber – favorizeaza turismul;

Starea infrastructurii – cu cat zona in care se doreste sa se ajunga are o mai buna infrastructura ( drumuri rutiere, cai ferate, teleferice, telescaune, aeroporturi, porturi) cu atat aici se va ajunge mai repede, zona va fi mai cunoscuta si turistii mai numerosi;

Nivelul de dezvoltare cultural a populatiei – influenteaza atat volumul turismului, structura cat si calitatea serviciilor oferite;

Situatia politica – stimuleaza sau franeaza fluxul de turisti prin deciziile institutiilor guvernamentale ce pot usura sau ingreuna circulatia turistica;

Volumul si structura demografica a populatiei din care trebuie sa provina turistii – influenteaza structura turismului( unde predomina imbatranirea, populatia prefer alte perioade de timp decat celelalte si variaza si solicitatile lor;

Conditiile natural – sunt foarte importante in luarea deciziei de a calatori intr-o zona. Un cadru natural deosebit intotdeauna atrage. Ca o conditie aprope obligatory obiectivele turistice se amenajeaza intr-un cadru natural deosebit unde annual se binedispune si unde se pot vedea multe lucruri deosebite. Aparitia unor fenomene naturale favorabile sau nefavorabile in sezon influenteaza in sens pozitiv sau negative activitatea turistilor din zona. Iubitorii de vreme calda si plaja vor prefer marea iar cei carora le plac drumetiile si padurea vor prefer muntele;

Volumul, calitatea si intensitatea actiunilor promotionale- sunt factori foare important in orientarea turistilor. O calitate ridicata a serviciilor oferite cumulate cu o actiune de publicitate pe masura ce va adduce rezultate deosebite pentru operatorul touristic. Daca insa calitatea oferita a serviciilor nu este cea dorita, turistii vor fi dezamagiti. La fel cum o zona in care serviciile turistice oferite sunt foarte calitative dar publicitatea acestora este mica isi va gasi turisti mai greu, dar acestia vor reveni cand vor avea ocazia.

“ Turismul reprezinta o activitate cu character recreativ si consta in parcurgerea unor trasee pe joss au cu diferite mujloace de transport pentru vizitarea regiunilor pitoresti, a localitatilor, obiectivelor cultural, istorice si geografice”, cazarea( la hotel, vila, cabana, motel, cort, casa de vacant), mesele la restaurant si posibilitatile de animatie(innot, plaja, drumetie pe munte, alpinism, echitatie, practicare de sporturi, vizite prin magazine, participare la festivaluri, diferite actiuni specific).

“ Amenajarile turistice private in ansamblu lor, se prezinta ca o varietate de forme si structure, generate de caracteristicile resurselor turistice ( care conditioneaza oferta turistica), ale cererii turistice si de distributie a acestora in teritoriu”.

1.2 STAGIILE CICLULUI TURISTIC

Informarea

Clientul incepe sa caute o anumita destinatie pentru vacant lui sau o anumita cazare in stagiul de descoperire a ciclului touristic. In acest stagiu, clientul trece in revista si analizeaza mai multe optiuni prin consultarea unor material promotionale si mijloace de informare disponibile. In timpul stagiului de descoperire clientul potential este influentat de catre fiecare dintre companiile, firmele ce ofera serviciile cautate fie prin material si mijloacele de informare aflate la dispozitie fie chiar prin contact personal cu un reprezentant al companiei respective.

Momentele de adevar din acest ciclu de vizitare vor include:

Prima inpresie create de brosura;

Conversatie telefonica cu un reprezentant al pensiunii;

Comunicare prin e-mail cu propietarul sau cu un angajat al acestuia;

Impresia creata de site-ul companiei, firmei, asociatiei;

Interactiunea cu un tur-operator.

Asteptarile principale ale clientului vor include:

Raspuns promt din partea propietarului si/sau personalului angajat al pensiunii;

Interactiune facial si amabila cu propietarul si personalul angajat al pensiunii;

Informatii detaliate si exacte referitoare la experienta turistica posibila;

Abilitatea propietarului sau angajatilor de a adapta cerintele clientului la serviciile existente;

Informatii despre tarifele practicate care reflecta valoarea perceputa a cazarii si serviciilor.

Rezervarea locatiei

Odata ce decizia a fost luata, clientul intra in ceea ce noi am numit stagiul de dinaintea sosirii. Aceasta etapa este caracterizata de anticiparea clientului, de colectarea de informatii, de rezervari si, foarte posibil, de un contact mai profundat cu propietarul sau unul din angajatii pensiunii.

Momentele de adevar din acest stagiu al ciclului de vizitare vor include:

Rezervare propriu-zisa;

Comunicare suplimentare cu reprezentanti ai pensiunii;

Avans;

Interactiune cu un tur-operator.

Astepatarile clientului in acest stadiu se vor referi la urmatoarele aspect legate de optiunile pe care acesta le are:

Tip de camera;

Stil al camerei;

Tip de pat;

Data de sosire si de plecare;

Priveliste;

Facilitate special;

Meniu etc.

Proprietarii de pesiuni trebuie sa considere timpul de calatorie ca facand parte din stagiul de dinaintea sosirii. Tranzitul de acasa pana la locul de destinatie poate fi unul lung si obositor. Este absolute normal ca atunci cand cineva parcurge un drum lung sa ajunga la destinatie oboist, infometat si nu tocmai binedispus. Si acest lucru este si mai vizibil cand e vorba de o familie cu copii. De aceea este extreme de important ca cei de la pensiune sa tina cont de aceste lucruri sis a ofere mai multe optiuni clientului care tocmai a sosit.

Primirea turistilor

Intre componentii turismului, pe langa cei legati de cadrul natural si antropic, sistemul de cazare si promovare ( la el s-a facut referirea anterior) un impact major in determinarea calitatii produsului touristic il reprezinta primirea, descoperirea mutual, animatia si calitatea echipamentelor.

Fie ca se afla la gazdele sale, in sat sau in spatiile aferente, turistul trebuie sa perceapa caldura, personalitatea si forta unei anumite traditii.

Turistul este prin definitie un oaspete aflat in trecere.

Prima sic ea mia elementara forma de primire consta in asigurarea informatiilor necesare turistului.

Se urmareste ca turistul sa dispuna intr-un timp cat mai scur de maximum de informatii referitoare la vatra satului si punctele sale de atractie, posibilitatile de cazare si servicii, etc.

Asigurarea informatiilor pentru potentialii turisti se poate realize cu ajutorul materialelor documentare sau publicitatare ce contin informatii esentiale despre oferta turistica a localitatii si a imprejurimilor distribuite in locuri publice ( hoteluri, restaurant, magazine, primarii).

Calitatea primirii depinde intr-o masura importanta de calitatea peisajului. Existent spatiilor verzi accesibile publicului a locurilor favorabile intrunirilor, a aleelor pietonale, curatenia, intretinerea locuintelor si a institutiilor publice, creeaza o ambianta propice. Aceste elemente exprima grija pentru destinul satului, atentia si ospitalitatea acordata turistilor si totodata aspect la care acestia sunt deosebit de sensibili. Primirea se poate realize atat de la distant prin reclama cat si de la distant.

Pentru succesul primirii o atentie constanta va fi acordata calitatii exterioare a cesei si imprejurimilor immediate, spre a asigura o impresie de autenticitate si armonie.

De obicei preferintele amatorilor de turism verde se indreapta mai curand spre pavajul de piatra cu peluze decat spre cel de bitum sau de beton. Este bine de tinut cont de acest fapt, cat sis a se conserve la maximum elementele originale ale terenului ( arbori, denivelari, mici dependinte, fantani traditionale.) sau ale constructiei ( acoperis traditional, piatra aparenta)

Deasemeni curtea trebuie sa fie aranjata corespunzator: se vor asigura si delimita spatii de parcare , joaca, recreere si munca, dar si spatii pentru flori sau diverse culture.

Sarbatorile campenesti, festivalurile, balurile, sarbatorile familial pot oferi numeroase alternative de recreere sidivertisment pentru diferite gusturi.

Mijloacele de informare trebuie tiparite in limba romana si in cel putin doua limbi de circulatie international, ele putand fi concretizate in: instructiuni de folosire a telefonului, tarife interne si international pentru convorbiri telefonice, lista serviciilor sublimentare cu sau fara plata oferita turistilor , tarife pentru cele cu plata precum si modalitatile de solicitare, lista preturilor pentru cazare, masa si altele, programele TV pentru saptamana in curs, informatiile turistice privind zona, chestionarea pentru testarea opiniei turistilor cu privire la serviciile oferite si alte servicii utile pe timpul sederii turistilo.

Descoperirea mutuala si sedera

Aceasta este o atitudine care survine in mod spontan si natural, pe diverse canale: comunicare, cunoastere reciproca, munca, cunoasterea tinutului, etc.

Unul dins copurile turismului in mediu rural este schimbul cultural social intre oraseni si tarani sau in sens si mai general, intre oameni care nu au acelasi mediu si mod de viata.

Comunicarea se realizeaza intamplator in diferite moment de timmp, insa ea poate di favorizata prin facilittea anumitor posibilitati de contact. De exemplu, plasarea intrarii sau iesirii turistilor in proximitarea bucatariei unde poate fi oferit lapteele cotidian, cafeau sau corespondenta. Aceste mici intalniri creeza un climat de simpatie si apropiere care faciliteaza ulterior coversatii mai profunde.

Gazda va permite oaspetilor tursiti sa priveasca diverse activitati specific gospodariei sau campului si va oferi raspunsuri la intrebarile legate de acestea.

Daca turistii doresc sa se implice in diverse activitati, acest fapt nu va fi obstructionat daca nu provoaca pagube material.

Primirea si descoperirea mutual implica efortul de intelegere reciproca, ospitalitate si cordialitate.

Asteptarile principale ale clientului in acest stagiu vor include:

Servicii prompte;

Facilitate curate;

Pat comfortabil;

Apa calda si rece;

Siguranta;

Hrana;

Decaor si ambiata placate;

Asteptari privind cazarea satisfacute;

Valoare in schimbul pretului cerut.

Animatia turistica

Animatia turistica este suma activitatilor si a atitudinilor manifestate deliberat sau spontan de catre comunitatea locala care are drept scop inscrierea oaspetilor in mediul de viata local prin multiplicarea solicitarilor sau prin trairea unor moment de exceptional originaltitate.

Animatia turistica este, fara indoiala, una dintr slabiciunile majore ale asezarilor rurale.

Conceperea si managementul facilitatilor din cadrul unei pensiuni

Conceperea si managementul facilitatilor din cadrul unei pensiuni sunt importante din doua cause:mai intai, pensiunea este principal proprietate a celui care a deschis afacerea in domeniu touristic si, in al doilea rand , cazarea este fundamental pe baza caruia se poate dezvolta mai apoi o serie de alte activitati si atractii turistice.

Pensiunea si facilitatile reprezinta o investitie majora de timp si bani din partea proprietarului. Pe masura ce valoarea proprietatii va creste odata cu cresterea ratei de profitabilitate, mentinerea in coditii bune a proprietatii devine cruciala pentru succesul afacerii.

De-a lungul vietii operationale a pensiunii, profitabilitatea va fi afectata dorect de felul in care pensiunea este intretinuta. Oaspetii vor fi nemultumiti sa fie primiti intr-o pensiune care nu a fost intretinuta mai deloc sau, mai rau, este intr-o stare avansata de degradare si in plus, eventualele costuri de reparatii si renovare cor fi mult mai amri daca lucrarile respective nu se fac la timpul lor.

Impact asupra oaspetelui

O pensiune trebuie sa reflecte atat personalitatea proprietarului si locul unde aceasta este amplasata cat si principalele cerinte pe care clientele specifica ca o solicita. Conceperea pensiunii, felul cum aceasta arata au asupra vizitatorului atat un impact visual cast si unui fizic. Este foarte important ca proprietarul sa tina cont de ceea ce publicul tinta doreste de la o pensiune. Daca stilul architectural, spre exemplu, nu corespunde cu ceea ce turistul a ales in stagiile anterioare ale ciclului de vizitare, experienta lor per ansamblu poate fi una dezastruoasa pentru ambele parti.

In turismul rural vizitatorii cauta sa gaseasca un aspect authentic al cladirilor unde se cazeaza. Daca se intampla totusi ca acest lucru sa nu fie pe deplin posibil, exista cateva solutii pe care orice propietar al unei pensiuni le poate aplica: reconstructia fatadei cladirii, plantarea vegetatiei cataratoare, de arbori si arbusti care pot mascca unei deficient sau constructia unor structure care reflecta asteptarile clientului.

Spatiile dintr-o pensiune se impart in general in doua categorii: spatii pentru oaspeti si, respective, spatii pentru angajati. Spatiile pentru oaspeti vor include toate spatiile publice si camerele de oaspeti.spatiile publice for include: intrarea, zona de receptive, zona de recreere/relaxare, restaurantul si barul, zona de activitati, magazinul pentru vanzare cu amanuntul, camerele de conferinte si/sau intalniri, coridoarele si hotelurile.

Spatial cel mai important din tot ciclul vizitatorului este camera de oaspeti. In general, un client petrece mai mult timp in camera decat orice alt spatiu de pe proprietate. De fapt camera reprezinta principalul ”produs” cumparat si este locul unde oaspetii se pot relaxa in liniste si in intimidate. Este important de aceea ca oaspetele sa fie pe deplin multumit de camera in care este cazat. Camera tipica de oaspeti ca avea 6 spatii(zone specific):

Zona de dormit;

Zona de imbracare/dezbracare;

Spatiu de depozitare;

Spatiu de lucru;

Baie;

Spatiu de relaxare.

Clientul are nevoie de un anumit mobilier si anumite dotari standard ale camerei pentru a beneficia de o sedere confortabila. Cea mai importanunta mobile intr-o camera este patul. Salteaua si perna trebuie sa fie de calitate si confortabile. De asemenea, temperature din camera de joaca si ea are un ro important. Im mod obisnuit turistul trebuie sa aiba la dispozitie mai multe optiuni pentru pat. Exista 3 dimensiuni acceptate in turism: pat dublu, pat regina, pat rege. Daca optiunile nu sunt diponibile atunci propprietarul trebuie sa asigure ca patul existent este adecvat si corespunde asteptarilor clientului.

Alte obiecte de mobilier si alte dotari importante:

Un birou de lucru;

O oglinda mare;

Doua scaune sau fotolii confortabile;

Un dulap cu spatiu de depozitare si cu umerase;

Spatiu pentru facutul si desfacutul valizelor/bagajelor.

Baia trebuie sa include urmatoarele:

Raft pentru amplasarea obiectelor personale;

Sapuniera;

Perdea de dus;

Oglinda deasupra chiuvetei;

Iluminare adecvata;

Suprafete nealunecoase;

Mijloc de aerisire(fereastra, ventilatie).

Daca baia este la comun pentru mai multi oaspeti atunci camerele mai trebuie sa prevada un cuier( saul alt spatiu pentru agat prosoape si haine de baie). De asemenea, este necesar ca in camera turistul sa aiba la dispozitie si o sapuniera pentru uzul propriu, ce poate di luata la baie.

Iluminare in camera

Iluminatul trebuie sa fie adaptat dimensiunilor camerei sis a fie functional. Oaspetele sa aiba posibilitatea de a citi in pat. Iluminatul in baie trebuie sa fie potrivit, sa vina de sus sis a se concentreze asupra zonei din jurul si deasupra chiuvetei. Mai trebuie sa existe posibilitatea de a ilumina si masa(biroul) de lucru. De asemnea , inrerupatorul petru lumina din camera trebuie sa fie amplasat la itrarea in camera, iar lumina sa nu fie foarte puternica.

Aerisire si aer curat

Circulatia aerului este extreme de importanta pentru satisfacerea clientului si pentru sanatatea aestuia. Multe personae sufera de diferite boli respiratorii care pot fi aggravate de un mediu neprielnic. De aceea este indicat ca propietarii de pensiuni sa ia in considerare cateva masuri de siguranta care vor include: un sistem de circulatie si ventilatie a aerului, ferestre, camera si spatii unde nu se fumeaza( camera si restaurant). In plus trebuie mentionat ca umezeala poate afecta peretii si mobilierul, ceea ce defapt se traduce prin costuri mai mari de intretinere.

Design si decorare interioara

Calatorii care aung in mediu rural vor in general sa iba parte de o experienta autentica, dar, in acelas timp, sa aiba la dispotie confortul cu care sunt obisnuiti. Decorul pensiunii unde vor fi cazati va trebui sa fie diferit de cel cu care sunt familiari si va trebui sa reflecte”spiritul” comunitatii rurale pe care o viziteaza. Design – ul trebuie sa reflecte obiceiurile si traditiile locale sis a fie combinat cu avantajele oferite de dotarile modern.

Spatiu public

Spatiu public dintr-o pensiune consta , de obicei, dintr-o camera mare de zi unde oaspetii pot sa stea sis a converseze intre ei, sa citeasca sau sa scrie sau sa se bucure de priveliste. Spatial public comun trebuie sa fie unul ferit de intemperii sis a fie localizat de preferinta intre restaurant si zona de activitati. Acest spatiu de relaxare este extreme de important deoarece clientii, mai ales cei care raman mai multa vreme se vor satura la un moment data sa mai stea in propriile camera.

Siguranta clientului

Siguranta fizica a clientului este responsabilitatea proprietarul si a angajatilor pensiunii atata vreme cat turistul se afla in perimetrul locatiei respective. De aceea este important ca proprietarul sa construiasca sis a conceapa dotarile pensiunii in asa fel in cat turistul sanu fie expus la riscuri inutile. Scarile, de exemplu, trebuie sa fie usor accesibile si cu suprafete nealunecoase. Trebuie instalate balustrade de care turistul sa se poata tine cand foloseste scarile. Aleile din exterior pot devein alunecoase pet imp de iarna sau cand ploua, de aceea este bine ca ele sa fie acoperite.

Iluminatul exterior este si el important pentru siguranta oapetilor. Incuietorile si clantele de la usi trebuie sa functioneze, iar ferestrele trebuie sa se inchida ermetic pentru a nuavea surprise neplacute.

Majoritatea accidentelor se intampla in baie de aceea podeau abaii trebuie sa fie nealunecoasa. Instalaltiile sanitare trebuie sa functioneze la parametrii optima, iar apa calda sic ea rece trebuie sa fie disponibile oricand.

Impactul design-ului asupra functionarii pensiunii

Design-ul pensiunii poate avea un impact major asupra eficientei. Angajatii , mai ales cei de la restaurant sau femeile de serviciu sunt supusi unui efort suplimentar daca design-ul interior nu este unul care sa le permita sa isi faca treaba in conditii optime. O pensiune bine conceputa va fi usor de intretinut pe coridoare nu trebuie sa existe prea multe obiecte, podeaua si peretii trebuie sa fie usor de curatat, colturile si rafturile trebuie sa fie accesibile, ferestrele trebuie sa fie la inaltimi rezonabile pentru ca angajatii sa poata ajunge la ele.

Camera pentru oaspeti sunt de maxina importanta atunci cand vorbim de curatenie. Chiar daca tot restul pachetului touristic este exceptional, experienta turistica a unui client poate fi complet ruinata daca camera in care este cazat nu este curat. Camerele trebuie aranjate in fiacre zi, gunoiul trebuie aruncat iar baia si chiuveta trebuie curatate cu multa atentie.

Costuri de operare (functionare)

Design-ul pensiunii are impact si asupra costurilor de operare. Cele mai multe costuri, dup ace pensiunea a fost finalizata, intervin la curatatul si lucrarile de reparatii si mentinere.// pentru a reduce aceste costuri, proprietarul trebuie sa fie foarte atent la materialele folosite si la felul in care este impartit spatial. Chiar daca pot costa mia mult initial este bines a se foloseasca material de calitate. Acesta vor rezista mia bine in timp si in timp, costurile de intretinere mia mici vor compensa costurile de investitie mai mari de la inceput.

Amenajarea turistca a pensiunii

In aceasta parte a lucrarii se va urmarii modul in care sunt amenajate pensiunile.

In construirea, reamenajarea sau rearanjarea pensiunilor trebuie pastrat specificul rural si arhaic. Din aceasta cauza specificul manifestat prin materialele de constructii, tehnicile de lucru, arhitectura, decoratiuni, mobilier trebuie redescoperit si identificat ca atare fiind ferit de contaminarile civilizatiei oraselor.

In general ceea ce este authentic este simplu, frumos si functional. Tehnicile traditionale nu numai ca determina specificul si personalitatea locului, dar nu sunt cu nimic mai prejos decat solutiile oferite in present de tehnica moderna.

Uneori, fie din sinceritate fie din snobism, orasenii apreciaza si confirma valorile satului romanesc traditional. Traiul aparent usor din mediul urban este platit adesea cu stres si poluare.

Casa si gradina trebuie sa incadreze armonios in mediul rural fara sa atraga atentia trecatorului prin strident.

Fatada si intrarea casei trebuie amenajata si decorate cu gust inspirandu-se din arhitectura locala si asigurandu-se o armonie intre constructive si vegetatia din jur.

In cadrul gospodariei, locuinta este o constructie formata din incaperi de dormit si din dependinte separate din puct de vedere functional cu intrare din strada sau din curte, fie destinata adapostirii omului in conditii civilizate. In acest ansamblu gospodaria trebuie sa dispuna de acces in locuinta, de cazare si alimentatie, de conditii igenico- sanitare de ijloace de informare si de alte elemente adiacente confortabile care sa constiuie o atractie pentru turisti.

Conditia principal a unei ferme agroturistice este ca locuinta sa dispuna de incaperi suficiente pentru propria familie si de capacitate suplimentare de cazare disponibile si confortabile pentru turisti. Aceasta conditi presupune separarea optima a spatiilor destinate turismului in cadrul locuintei familial pe intreg parcursul anului.

In conformitate si cu reglemntarile legale, locuinta agroturistica trebuie sa raspunda unui set de criteii generale pentru a fi apta in acordare ofertei de cazare pentru turisti.

Aceste criteria sunt urmatoarele:

Spatiile si accesul destinat turistilor trebuie sa fie separate de cele de cazare;

Camerele de cazare trebuie sa fie decomandate cu acces direct la hol sau din casa scarii, sa fie spatioase, luminoase si insorite, cu posibilitatea de incalzire, mobilate strict corespunzator normelor de preferat cu mobilier simplu, traditional si rustic, eliminand oboectele lipsite de utilitate pentru turisit.

Sa existe balcoane sit erase la camere sau la hotelurile destinate turistilor, dotate cu sezlonguri, fotolii de rachita, mese si lumina electrica.

Sa aiba camera de zi destinata turistilor pentru servitul mesei petrecerea timpului liber, lectura, jocurilor de societate, vionare TV si altele.

Sa dispuna de grupuri sanitare dotate cu pa rece si eventual cu apa curenta, sa fie bine intretinute printr-o perfecta stare de curatenie.

Sa existe posibilitatea de pregatire a mesei de catre turisti intr-un spatiu separate cu toate dotarile necesare prepararii sau in bucataria gazdei cu posibilitatea separarii compartimentelor si echipamentelor pentru turisti.

Pentru locuinte cu mai multe camere destinate cazarii sa existe posibilitatea primirii grupurilor de copii insotiti de un supraveghetor, asigurandu-le si pensiune complete in propria ferma sau in localitate, precum si locuri si obiecte de joaca si de sport.

Asadar locuinta agroturistica trebuie sa dispuna de urmatoarele incaperi destinate turistilor:

Un hol la intrarea in locuinta in care sa fie trimisi turistii. Acest hol poate fi comun, apoi camera de cazare pentru turisti in fucntie de suprafata disponibila a familiei;

Sufragerie sau o incapere pentru luarea mesei si bucatarie;

Grup igienico- sanitar.

Ergonomia concepe modele de dimensionare a spatiului, a mobilierului si a obiectelor, referindu-se la folosirea acestora pe plan vertical si orizontal la scara umana asigurand o legatura directa intre omul turist si dotarile necesare odihnei si recreerii. Toate acestea se subordoneaza la posibilitatile si comportamentele umane, la dimensiunile si limitele functionale ale omului pentru a permite o pzitie normal odihnitoare , un minim de deplasari evitarea miscarilor incommode si de prisos in timpul sederii turistice.

Incaperile de intare in locuinta

Incaperile de intrare in locuinta sunt diferite de la o gospodarie la alta si pot avea diverse forme si suprafete, fiind amplasate in corpul cladirii sau in exteriorul acesteia. Exista mai mute tipuri de spatii de intrarea in locuinta dintre care:

Antreu sau vestibul – din care se intra venind din exterior;

Holul – face legatura cu intrarea celorlalte incaperi

Veranda – (balcon sau terasa) inchisa cu sticla care face legatura cu intrarea in locuinta;

Cerdacul – care este deschis sau acoperit marginit de talpi, situate pe una sau pe multe laturi ale unei cladiri.

CAPITOLUL II

STRATEGIILE CICLULUI TURISTIC

2.1 PRINCIPALELE CERINTE DE INDEPLINIT

Intr-o lume in care viata devine pe zi ce trece tot mai agitate iar stresul incepe sa fie ceva obisnuit, nu odata simtim nevoie de a ne debarasa de toate problemele ce ne inconjoara si a ne relaxa.

Daca timpul liber si veniturile ne permit este ideal pentru noi intr-o asemenea situatie sa ne deplasam intr-un mediu natural deosebit, sa servim masa intr-o unitate cu specific sis a innoptam intr-o atmosfera primitoare si confortabila. Ne vom simti mult mai bine si parca vom avea mai mutla energie spre a o lua iarasi de la capat cu necazurile cotidiene.

Turismul este o activitate umana nonlucrativa desfasurata temporar (pe o perioada de minim 24h maxim 4 luni) la alegere in afara locuintei de resedinta avand ca scop agrementul, refacerea sanatatii, realizarea unor misiuni, afaceri sau largirea orizontului de cunostinte.

Turismul este un fenomen complex, este actiunea, dorinta si chiar arta de a calatori pentru propria placere. El este activitatea din timpul liber ce consta in a voiaja sau chiar locui intr-o perioada cuprinsa 24 h si 4 luni departe de locul de resedinta in scopurile enuntate mai sus.

Activitatea turistica apare si evolueaza sub influenta unui complex de factori de natura economica, sociala, culturala, tehnica, politica, demografica si naturala. Acesti factori sunt :

Nivelul veniturilor – factor foarte important pentru desfasurarea activitatii turistice deoarece se stie ca populatia poate practica turismul doar de la un anumit nivel al veniturilor in sus. Acest nivel al veniturilor poate fi privit fie in general, fie pe families au pe o persoana;

Nivelul preturilor si tarifelor pentru bunurile si serviciile oferite si corelarea corecta a acestora – un turist multumit va reveni acolo unde s-a simtit bine si, chiar mai mult va face o publicitate favorabila sugerandu-le si prietenilor, cunoscutilor sais a faca la fel;

Oferta de servicii turistice – cu cat paleta serviciilor turistice este mai diversificata cu atat prestatorii de servicii turistice vor reusi sa atraga mai multi turisti satisfacandu-le gusturile.

2.2 NOTIUNI DE MARKETING TURISTIC

Marketingul este stiinta care se transmite un mesaj consistent potentialilor client ai unei firme utilizandu-se mai multe cai de comunicare. Marketingul este essential pentru succesul unei pensiuni si include mai multe tactici pe care o pensiune le poate aplica pentru a atrage si mentine multe tactici pe care o pensiune le poate aplica pentru a atrage si mentine o clientela.

Un plan de marketing poate include urmatoarele metode : scrisori directe, publicitate, pagina internet, punct de vanzare, telemarketing, relatii cu publicul, promotii, distributie brosuri, studii si analize, previziuni economice, relatii cu clientii. Intrebarea cea mai importanta pe care trebuie sa ne-o punem atunci cand elaboram un plan de marketing este ,,cum putem dezvolta relatii de lunga durata cu clientii nostril ?”

O unitate de turism cum ar fi o pensiune sau o agentie vinde atat niste bunuri concrete, palpabile, (un pat, o masa) cat si experiente intangibile cum ar fi o anumita atmosfera, un anumit fel de a livra servicii. Combinatia dintre produse si servicii devine o experienta care determina ,,povestea” pe care clientul o va spune prietenilor cand se intoarce acasa.

Asa cum turistul va povesti celor pe care ii cunoaste experienta prin care a trecut, proprietarul pensiunii sau atractiei turistice poate veni in intampinarea potentialilor clienti cu propria poveste despre produsul turistic si serviciile oferite. Pana la urma marketingul touristic nu este altceva decat o modalitate de a descrie experientele pe care potentialii client le pot astepta daca cumpara produsul turistic respectiv :

Etapele in strategia de marketing turistic :

Identificarea segmentului de piata (clientii);

Determinarea celei mai potrivite modalitati de a ,,ajunge” la segmental respectiv;

Elaborarea materialelor si informatiilor;

Transmiterea informatiei;

Comunicarea cu clientii interesati prin servicii de calitate;

Incheierea tranzactiei;

Colectarea de informatii de la turisti in timpul stagiului de ocupare al ciclului de vizitare;

Elaborarea si implementarea unei strategii post-vizita.

Tabel 2.1

Exemple de elemente si beneficii asociate :

Povestea despre spatiul de cazare trebuie sa include anumite elemente si beneficii specific care vor convinge potentialul client sa cumpere cazarea de la pensiunea respectiva. O pensiune trebuie sa se distinga in multitudinea de alte pensiuni si spatii de cazare pentru ca potentialul client sa poate descoperii acele elemente care fac pensiunea unica.

Datorita in principal concurentei acerbe care exista la nivel global, a convinge un potential client sa cumpere spatiu de cazare intr-o pensiune nu este un lucru tocmai usor. Clientul are la dispozitie o varietate uriasa de oferte si de alegeri pe care poate sa le faca. De aceea, strategia de marketing adoptata trebuie sa transmita intr-un mod cat mai efficient cu putinta acele elemente care disting pensiunea dumneavoastra de altele.

Fiecare pensiune sau zona turistica are o poveste unica de spus. Prin integrarea in povestea respective a elementelor si beneficiilor despre care am discutat mai sus potentialul client va intelege de ce anume ar trebui sa aleaga pensiunea voastra si nu alta.

2.3 SEGMENTAREA PIETEI

Segmentarea pietei inseamna clasificarea clientilor in grupuri distincte. Acest lucru este important pentru ca strategia de marketing trebuie sa se adreseze cat mai direct segmentului de piata care poate adduce cei mai multi turisti, ,,Marketingul pe tinta”, dupa cum il numesc specialistii, salveaza timp, resurse si are sanse mult mai mari de atragere a clientilor de experienta respectiva.

Analizele demografice si ale stilului de viata sunt doua din metodele de segmentare a pietei. Criteriile demografice vor include elemente cum ar fi :

Loc de resedinta;

Venit pe familie;

Nivel de educatie;

Ocupatie;

Numar de persoane in familie;

Nationalitate;

Stare civila.

Cateva exemple de caracteristici ale stilului de viata ce poate fi asociat cu un consummator care este interesat de vizitarea unui mediu rural vor include :

Participa la activitati in aer liber;

Ii place sa se afle in natura;

Cauta genul de Aventura turistica care nu il pune in pericol;

Are in posesie o bicicleta sau o barca;

Ii place sa faca drumetii;

Isi asuma riscuri moderate;

Citeste reviste de calatorie;

Duce o viata activa;

Are o cariera bazata pe o profesie;

Alege sa manance sanatos;

Cauta experiente culturale autentice;

Ii place muzica clasica sau populara;

Vorbeste cel putin o limba straina.

Segmentarea pietei va ajuta pe cel ce face strategia de marketing sa inteleaga mai bine nevoile si cerintele clientului. Tacticile de marketing vor avea mai multe sanse de reusita in momentul in care se vor focalize pe cererile unui anumit tip de client. De exemplu, o pensiune care se adreseaza familiilor cu copii vor avea nevoie de camera de cazare mai mari, paturi aditionale pentru copii si poate chiar activitati separate pentru acestia din urma.

O pensiune care se adreseaza in principal oamenilor de afaceri va trebui sa puna la dispozitia acestora un spatiu cu toate dotarile specific unui birou (calculator cu internet, fax si telefon) sau un spatiu de lucru asemanator in camera de cazare.

2.3.1 STUDIUL DE PIATA

Studiul de piata este procesul prin care se aduna datele si informatiile care îl vor ajuta pe proprietarul pensiunii sa înteleaga cerintele si asteptarile grupului tinta de clienti. Studiul de piata va determina si locul si modalitatea de plasare a mesajului strategiei de marketing.

Marketingul primar este procesul prin care se intervieveaza si se sondeaza în mod direct clientii. Marketingul secundar înseamna utilizarea informatiilor colectate de catre alte persoane. Sursele pentru marketingul secundar pot fi studii efectuate de altii, statistici oficiale ale unor insitutii guvernamentale, publicatii de specialitate, pagini internet etc.

Elaborarea unui sondaj de opinie

Sondajele de opinie trebuie astfel formulate incat sa reflecte acele aspect care il intereseaza pe proprietar. Daca cel care efectueaza studiul vrea sa afle nivelul de satisfactie al unui client ce a stat la pensiunea respective intrebarile vor trebui sa se refere la etapele ciclului de vizitare.

Daca se doreste aflarea unor informatii referitoare la facilitatile pe care clientii le doresc a le avea la dispozitie in timpul sederii la pensiunea respective atunci intrebarile vor trebui sa se refere in mod specific la aceste facilitati. Exemplul unui sondaj este prezentat dedesubt :

Tabel 2.2

Exemplu de sondaj de opinie :

Construirea unei imagini pentru marketing

Construirea imaginii pe care doriti sa o comunicati segmentului de piata ales este un pas major în ceea ce se numeste "identitatea de marca"3. Scopul ultim al crearii unei imaginieste sa influentati comportamentul cumparatorului si cererea pentru produsul vostru.

Identitatea de marca exista în mintea oamenilor si este suma totala a asocierilor mentale pe care le facem în legatura cu un anumit produs sau serviciu. Marcile se contruiesc în timp.O identitate de marca pozitiva înseamna mai mult decât caracteristicile unui produs pentru ca o marca recunoscuta induce si un anumit sentiment în rândul consumatorilor. si ceeace este foarte important, recunoasterea marcilor se face prin respectarea promisiunilor facute consumatorilor. Câteva din marcile universal recunoscute sunt: Adidas, Hotelurile Intercontinental, IBM etc.

În engleza termenul consacrat este "brand identity" si desemneaza în principal o perceptie generala creata de un anumit produs sau o anumita firma asupra publicului consumator. Primul pas în construirea unei identitati a marcii pentru pensiunea sau produsul turistic pe care doriti sa îl promovati este crearea unei imagini. Acest lucru începe cu elaborarea unui slogan (a unei devize).

Crearea unui slogan

Sloganul dumneavoastra va deveni imaginea pensiunii sau produsului turistic ce va apartine deoarece este primul lucru pe care un potential client îl va vedea si retine daca este atras de produsul respectiv. Sloganul are puterea de a comunica potentialului client felul în care acesta va putea face parte din experienta ce i se propune si ce fel de asteptari poate sa aiba.

Dupa ce ajunge sa fe un slogan recunoscut, deviza dumneavoastra valoreaza cât o mie de cuvinte la un loc. Sigur ca pentru acest lucru este nevoie de timp si eforturi. Sloganul trebuie astfel conceput încât sa va distingeti în multimea firmelor de turism, adica trebuie sa fie unul îndraznet, diferit, dar în acelasi timp sa fie autentic si sa va reprezinte cu adevarat. Sloganul va reprezenta destinatia si produsul turistic promovate de dumneavoastra si se va baza pe povestea pe care o spuneti prin experienta pe care o oferiti unui potential client.

Crearea unei brosuri si a altor materiale promotionale

Principala întrebare pe care trebuie sa ne-o punem atunci când scriem si elaboram o brosura turistica sau alte materiale promotionale este: "Îsi va aminti cititorul informatiile prezentate?" Materialul trebuie formulat în asa fel încât atunci când cititorul va fi pus în situatia sa aleaga o anumita destinatie sau un anumit loc pentru cazare sa îsi aminteasca mai întâi de brosura dumneavoastra. Abia apoi va trece potentialul client la a se informa mai în detaliu daca ceea ce a citit corespunde nevoilor sale din acel moment. Asemenea material sunt de fapt "cheia" care va deschide mintea potentialului client si îl va orienta spre produsul dumneavoastra.

Tabel 2.3

Materiale promotionale :

Strategii de marketing

Proprietarii de pensiuni turistice trebuie sa decida cum sa aloce resursele limitate de care dispun pentru a implementa strategii de marketing. Decizia se ia în primul rând în functie de grupul tinta caruia va adresati.

Întrebarile la care trebuie sa raspundeti vor include :

. Va adresati pietei domestice sau celei de peste hotare?

. Veti utiliza serviciile uneia sau mai multor agentii de turism?

. Veti crea o brosura sau pliant pentru marketing direct (prin posta)?

. Doriti sa va faceti reclama în ziare si reviste?

. Doriti sa va faceti reclama în ghiduri de calatorie?

. Doriti sa va faceti reclama la televizor?

. Veti face o pagina internet despre oferta dumneavoastra?

. Veti angaja pe cineva sa va întretina pagina internet?

. Veti putea participa la târguri de specialitate?

Înainte de a lua aceste decizii, proprietarul pensiunii ar trebui sa se informeze despre costuri, servicii si statistici de la firme specializate care ofera servicii de marketing si distributie. Asemenea informatii îl vor ajuta pe proprietar sa ia deciziile cele mai bune în privinta tacticilor de marketing ce urmeaza a fi implementate.

Strategiile de marketing alese depind în mare masura de bugetul avut la dispozitie. Marketingul la scara mare înseamna o multime de bani cheltuiti pentru un procent relativ de cumparatori ai produsului turistic. O strategie de marketing axata pe un anumit segment de piata, chiar daca înseamna un cost mai mare pe persoana, poate aduce mai multi cumparatori.

Trebuie tinut cont si de faptul ca persoanele care sunt interesatede un tip de turism specializat (cum sunt cel rural si cultural) prefera un mesaj publicitar personalizat. Strategiile de marketing ce pot fi adoptate vor include:

Publicitate prin ziare si reviste,

Publicitate radio,

Publicitate prin televiziune,

Prezentari adresate unor grupuri speciale (asociatii de turism, cluburi etc.),

Articole în reviste de specialitate,

Târguri nationale si internationale,

Parteneriate cu operatori de turism sau cu alte afaceri care pot promova pensiunea sau produsul turistic,

Organizarea unor sejururi de popularizare,

Asocierea cu alte initiative de acelasi gen din regiune sau din România.

Tacticile adoptate vor putea sa include una sau mai multe din variantele

Colaborarea cu operatori de turism pentru a mari numarul de camere ,,vandute”;

Marirea numarului de vizitatori;

Atragerea unor persoane care au nevoie de cazare temporara pe perioada lunga;

Parteneriatul cu alte pensiuni pentru a atrage grupuri de turisti.

Metodele de mai sus ar putea duce la marirea ratei de ocupare insa, pe de alta parte, ar putea insemna si scaderea tarifului practicat, mai ales in cazul in care se lucreaza cu o agentie specializata sau cu un tour-operator. O posibila strategie ce poate fi aplicata pentru a mentine tariful este adaugarea de valoare la pachetul touristic oferit. Masurile ar putea consta in :

Servirea unei mese gratuite (incluse in pret);

Oferirea de bauturi din partea casei;

Oferirea de servicii profesionale, ca de exemplu (curatat haine, calcat etc.);

Adaugarea unei zone de relaxare si agreement cu acces numai pentru oaspetii cazati;

O sala de sport;

Servicii de ingrijire a copiilor;

Oferirea unor bunuri alimentare sau suveniruri din partea casei.

Maximizarea veniturilor

Exista mai multe metode prin care se pot maximize veniturile unei pensiuni. Acestea vor include :

Durata de sedere;

Existent mai multor optiuni pentru camera (tipurile de camere);

Pachete turistice cu valoare adaugata;

Oferte speciale;

Tarife ajustabile.

Durata de sedere

Principala metoda de a maximize veniturile unei pensiuni este extinderea perioadei de sedere. Pentru a putea face acest lucru este nevoie ca turistul sa aiba motive suficiente pentru a sta intr-o anumita regiune. Atunci cand un turist sau calator alege o anumita destinatie de obicei persoana respectiva, are deja in minte o anumita durata a sederii.

Cateva din metodele care pot determina un turist sa stea mai mult decat a planuit initial :

Un pachet turistic extins ce implica deplasarea intr-o zona retrasa si apoi intoarcere la pensiune pentru inca o noapte de cazare;

Crearea unor evenimente la sfarsit de saptamana care pot determina clientul sa stea pentru a participa la ele;

Elaborarea unor pachete de 3,5 sau 7 nopti de cazare cu tarife speciale pentru familii cu copii si pentru cupluri.

Optiuni pentru camera

Punerea la dispozitia potentialului client al posibilitatii de a alege dintre mai multe tipuri de camera este una din metodele cele mai raspandite de a mari veniturile unei pensiuni. Camerele pot fi tarifate diferit in functie de mai multe criterii :

Marimea camerei : single, dubla, apartament;

Marimea patului : single, dublu, matrimonial;

Marimea baii si dotarile ei (cada, dus);

Priveliste de la geam sau terasa;

Locatia camerei in pensiune;

Alte servicii incluse in pret : mic-dejun, halate de baie, acces la sala de sport, cafea, posibilitatea de a gati, frigider, aer conditionat, o sticla de palinca sau alte bauturi, fructe etc.

CAPITOLUL III

3.1 BLIBLA

Judetțul Harghita este situat in partea centrala a Romaniei, in zona Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 6610 km2, fiind inconjurat de 6 judete din Transilvania si Moldova. Relieful este format din muntii Giurgiului, Hasmasului, Ciucului si Harghitei. Din masivul muntilor, relieful coboara prin intermediul platourilor vulcanice, spre zonele deluroase si depresiunile intramontane, formand locurile unde sunt amplasate asezarile omenesti.

Clima este caracteristica zonelor intramontane, cu ierni geroase de durata mai lungă si veri mai scurte și relativ calde. Temperatura maxima absoluta de 36,5° C a fost inregistrata în anul 1952 la Odorheiu Secuiesc, iar minima absoluta de – 35 C in 1929 la Gheorgheni.

Fondul forestier, care ocupă peste 30 % din suprafata judetului, asigura mari cantitatți de masa lemnoasa de molid, brad, fag, stejar, care adapostesc o bogata si variata fauna cinegetica, precum si importante resurse de fructe de padure, o gama variata de ciuperci comestibile si plante medicinale. De asemenea, există un bogat fond de vanatoare, constituit din efective de cerbi, caprioare, ursi, mistreti, cocosi de munte si altele.

Apele de munte si de ses, prin bogatia lor piscicola ofera turistilor si amatorilor un fond piscicol bogat alcatuit din pastravi, lipani, stiuca etc. Zona turistica Izvoarele se situeaza la circa 25 km de orasul Odorheiu-Secuiesc si circa 30 km de orasul Gheorgheni, aflandu-se la poalele masivului vulcanic Harghita Madaras. Acesta reprezinta pricipala atractie a zonei, oferind turistilor un paradis de schi avand 5 partii, majoritatea fiind dotate cu schi-lift si posibilitatea de schi nocturn.

O alta atractie turistica este barajul de acumulare Zetea, unde se pot practica sporturi acvatice si nautice (pescuitul, inotul, plimbarea cu barca). Aspectul pensiunii este de o calitate remarcabila in categoria ei (trei margarete). Se prezinta ca fiind o casa de lemn cu etaj si mansarda: la subsol a fost amenajata crama unde se pune la dispozitia clientilor vinul casei, dar si o masa de billiard care poate fi folosita de turisti pentru recreere si distractie.

La parter este o sala mare, incapatoare, impartita intr-o sala de masa cu mobilier rustic si un living. In vecinatatea livingului se afla bucataria, utilata la cele mai moderne standarde, care deserveste atat restaurantul pensiunii, cat si terasa.

La etaj sunt amenajate trei camere pentru cate doua persoane, mobilate in stil rustic, toate avand baie proprie. Mansarda are doua camere pentru cate o singura persoana, oaspetii bucurandu-se si de terasa mansardei amenajata pentru momente de relaxare si discutii.

Mobilierul si materialele folosite pentru ridicarea si finisajele constructiei sunt noi si de cea mai buna calitate. Curatenia desavarsita si mancarea cu specific local sunt asigurate de personalul pensiunii si a restaurantului: o bucatareasa, o menajera si cei doi ospatari. Alimentele folosite pentru prepararea produselor servite in restaurant si pe terasa sunt procurate de pe plan local, cat si prin aprovizionare periodica de la supermarketurile din oras.

Tot amplasamentul se afla pe o suprafata de 50 de ari, imprejmuita cu un gard de lemn alcatuit din busteni si trunchiuri de copaci, oferind astfel posibilitatea de parcare pentru 5-6 masini. In afara de terasa amenajata cu 3 mese mari de lemn cu bancute, oaspetii se pot bucura de foisorul de lemn si de gratarul amplasat in curte.

Pe langa serviciile de baza prestam si servicii suplimentare (agrement) cum ar fi: ore de echitatie, plimbari cu caruta sau cu sania, paintball, drumetii cu un ghid specializat.

3.2 OBIECTIVE STRATEGICE

Obiectivul principal

Il reprezinta recuperarea investitiei de 52.000 de euro in termen de doi ani. Dupa aceasta perioada in care investitia initiala va fi amortizata, se va trece pe profit. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar un venit zilnic de minim 250 RON, provenind din serviciul de cazare, la care se adauga si veniturile din serviciile de alimentatie de agrement. Daca acest venit minim nu se realizeaza zilnic, se reporteaza incasarile saptamanale, in conditiile in care in week-end-uri se estimeaza o ocupare a locurilor de cazare de 100 %.

Din veniturile obtinute din alimentatie si agrement se vor acoperi cheltuielile curente (cheltuieli de menaj si intretinere).

Obiective particulare:

cresterea notorietatii in randul consumatorilor potentiali intr-un an

cresterea gradului de ocupare permanenta a pensiunii la un nivel de 70 %

cresterea nivelului de ocupare permanenta la 90% in urmatorii 3 ani

amenajarea unui bazin de inot in termen de 2 ani

amenajarea unui teren pentru sport (fotbal, tenis) in termen de 1 an

achizitionarea a doua ATV-uri in termen de 1 an

crearea unui serviciu de imprumutare a echipamentelor de sport (iarna si vara) in termen de 6 luni

fidelizarea clientilor intr-o proportie de 30% in termen de 2 ani

Cresterea notorietatii in randul consumatorilor potentiali intr-un an se va face prin aparitii in presa locala, lansarea pe internet, impartirea de pliante, promovarea prin agentii. Tratarea clientilor in mod corespunzator va ajuta la promovarea pensiunii prin reclama din gura in gura si recomandari.

Continuitatea gradului de ocupare permanenta la un nivel de 70 %, cu ajutorul sistemelor de promovare, precum si a pretului atragator de circa 15 Euro/pers/zi. In termen de trei ani se estimeaza o crestere a nivelului de ocupare de la 70% la 90%, daca preturile se vor mentine la acest nivel redus, fata de preturile practicate de alte zone turistice sau chiar fata de preturile practicate de concurentii din zona.

Amenajarea unui bazin de inot, precum si unui teren pentru sport vor fi realizate din veniturile obtinute din alimentatie si serviciile complementare, marindu-se complexitatea serviciilor oferite si a gradului de satisfactie a clientilor.

De asemeni, dorim sa le oferim clientilor nostri posibilitatea de a se bucura atat de natura, cat si de relaxare si distractie la cote maxime. De aceea, avem in vedere cumpararea a doua ATV-uri, care vor putea fi inchiriate de persoanele dornice sa-si incerce indemanarea.

Infiintarea in cadrul unitatii a unui serviciu de inchiriere a echipamentelor de sport (iarna si vara) in termen de 6 luni, tinand cont de veniturile realizate. Acest serviciu se adreseaza celor care practica aceste sporturi in afara unitatii.

Fidelizarea clientilor se va realiza prin calitatea serviciilor puse la dispozitie, prin ospitalitatea personalului, dar si prin actiuni specifice: acordarea gratuita a ultimului mic dejun din ziua plecarii.

3.2.1 ANALIZA SWOT

3.2.2. SEGMENTAREA PIETEI

Segmentarea pietei si alegerea segmentului tinta se impart dupa urmatoarele criterii:

demografice: varsta, sex, educatie, provenienta geografica, limba vorbita, etc.

economice: venit, profesie, etc.

psihologice: temperament si personalitate

sociale: clasa sociala, grupuri de referinta, etc.

Clientii potentiali se pot situa intre parametri foarte variabili, de la tineri pana la persoane de varsta a treia, toata lumea poate gasi posibilitati de distractie si relaxare la pensiunea – restaurant Caprioara. Clientii carora ne adresam cu precadere reprezinta segmentul de piata cu varsta cuprinsa intre 18-45 ani.

Tineretul frecventeaza zona in timpul week-end-urilor, a taberelor organizate, in sezonul de schi, de sarbatori (mai ales de revelion), iar familiilor le place sa viziteze zona atat vara cat si iarna, in timpul concediilor, gasind diverse modalitati de recreere si distractie inclusiv pentru cei mici. In functie de stilul de viata, multe familii apeleaza la serviciile pensiunilor in week-end-uri.

Nivelul de educatie al turistilor ajuta la observarea si aprecierea mediului inconjurator, oportunitatilor oferite si a frumusetilor naturii. Educatia clientilor influenteaza comportamentul lor fata de angajati si bunuri in incinta pensiunii. Pensiunea se adreseaza turistilor autohtoni dar si celor din Ungaria si Austria (zonele unde traiesc romani din diaspora).

Serviciile oferite de pensiune se incadreaza intre preturile medii de pe piata, revenind segmentul de piata al persoanelor cu venituri medii si mari. Fiind o zona in care natura este foarte putin afectata de om, sunt asteptati clientii indragostiti de natura sau persoanele carora le place odihna.

Pentru recuperarea investitiei sejururile optime ar fi cele de grup pe perioade de o saptamana sau zece zile sau mai multe grupuri pe perioada week-end-ului. Avand in vedere segmentele de piata tintite cu varsta cuprinsa intre 18-45 ani, se diferentiaza mijloacele de transport folosite pentru deplasarea lor in zona turistica. Tineretul fara surse proprii de venit foloseste mijloacele de transport in comun pentru a ajunge la Caprioara, cum sunt autobuzele si microbuzele care se pot folosi in zona.

Familiile si persoanele de varsta medie se deplaseaza in majoritatea cazurilor cu masinile personale, existand si vacante organizate (in grup) pentru care se asigura transportul cu autobuze sau microbuze.

3.3 FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING

Produsul

Pensiunea-restaurant Caprioara este o pensiune de trei magarete, avand ca servicii de baza cazarea si restaurantul, asigurand clientilor sai confortul si calitatea corespunzatoare categoriei in care se incadreaza unitatea.

Restaurantul poate servi clientilor atat un meniu fix, cat si preparate speciale, conform solicitarilor formulate de clienti. Prepararea unor feluri de mancare la comanda se face cu conditia ca aceasta cerere sa fie anuntata personalului pensiunii cu 12-14 ore inainte.

Pe langa aceste servicii de baza, pensiunea Caprioara ofera si anumite servicii suplimentare in ceea ce priveste distractia si agrementul. Aceste servicii sunt:

Ore de echitatie, plimbari cu caruta sau cu sania, paintball, drumetii cu un ghid specializat, teren de fotbal si tenis.

Orele de echitatie se desfasoara sub indrumarea managerului pensiunii, care poseda cunostinte si calificare in domeniu. Pentru copii se recomanda ore de insusire a notiunilor de baza referitoare la acest sport, iar adultii, in functie de pregatire si disponibilitate, pot participa la plimbari si drumetii calare sau pot ramane in manej.

Plimbarile cu caruta sau cu sania (pe timpul iernii) se fac prin bunavointa proprietarului cailor, care si insoteste turistii in excursii.

Drumetiile si plimbarile in natura au un scop recreativ si educativ. Ghidul acestor iesiri in natura este o persoana calificata, care poseda vaste cunostinte despre acest tinut, dar si despre flora si fauna locului. Cele mai fercvente excursii sunt de o zi, traseul Harghita Madaras fiind cel mai lung traseu (aprox. 20 km dus-intors). Pe parcursul acestui traseu se viziteaza partiile de schi, craterul vulcanic Harghita, cascada in jurul varfului Harghita.

Pentru turistii mai experimentati exista semne si marcaje turistice care ii ghideaza sa urmeze traseele sigure.

Pretul

Preturile practicate de catre pensiune sunt in concordanta cu preturile practicate de concurenta, dar cu servicii suplimentare mai vaste, care reprezinta un avantaj fata de acesta. Am abordat aceasta politica de pret datorita faptului ca in zona nu se afla alta unitate de agest gen, care sa poata oferi servicii de cazare si restaurant la acest nivel. In zona exista mai multe forme de cazare insa fara restaurant, ci cu gospodarire proprie a turistilor.

Pretul pachetului de baza (cazare si restaurant) este un pret mediu si creste in functie de serviciile complementare solicitate. Preturile se pot negocia in functie de marimea grupului de turisti, perioada pentru care se solicita cazarea, cu cat timp se face rezervarea in avans.

Promovarea

Pentru lansarea afacerii am apelat la o modalitate de promovare neexploatata inca de concurenta, plasarea unor brosuri si prezentarea serviciilor pensiunii si restaurantului la autogara orasului Odorheiu-Secuiesc, unde sosesc si de unde pornesc toate cursele nationale, internationale si cele care tranziteaza orasul.

Am adoptat promovarea prin internet care este foarte eficienta, implica si costuri reduse si are o arie mare de accesibilitate. Aceasta promovare cuprinde afisarea pensiunii cu toate serviciile oferite si fotografii, alaturi de celelalte posibilitati de cazare din zona. De asemeni, exista posibilitatea rezervarilor computerizate prin sistem on-line, care functioneaza permanent intre managerul pensiunii, agentiile de turism si clienti.

Pentru a ne face cunoscuti am optat pentru reclama in ziarul local, dar si in publicatiile de profil care prezinta oportunitatile din zona. In vederea promovarii pensiunii am apelat la intermediari specializati in organizarea de vacante, evenimente si manifestari, atat din tara cat si din Ungaria si Austria.

Concurenta

Zona Izvoarele este o zona turistica intinsa care a atras un numar mare de investitori in domeniul turismului rural, acestia reprezentand concurentii pensiunii-restaurant Caprioara. Mijloacele de cazare sunt variate: pensiuni, case de vacanta, camping, bungalowuri, etc.

Principalul concurent al pensiunii-restaurant Caprioara este pensiunea “Floarea de colt”, datorita faptului ca este singura locatie care ofera servicii de cazare si alimentatie similare serviciilor oferite de noi. Avantajele noastre fata concurentul principal constua in amplasamentul pensiunii si serviciile suplimentare pe care le punem la dispozitia clientilor nostri.

Celelalte structuri de cazare nu au posibilitati de alimentatie a turistilor in regim propriu, iar conditiile de cazare sunt foarte asemanatoare intre ele. In contextul prezentat, unicul singur concurent direct este pensiunea "Floarea de Colt", fata de care am ales sa practicam aceleasi tarife ca si acesta, dar cu servicii suplimentare mai variate si mai atractive, beneficiind de avantajele locatiei mult superioara din punctul de vedere al frumusetii naturale.

3.4 ANALIZA MACROMEDIULUI DE MARKETING (ANALIZA PEST)

P – Mediul politic si legislativ

Pensiunea se supune legilor in vigoare privind dotarile si prestarea serviciilor si practica o concurenta loiala.

Cadrul general al desfasurarii activitatii de turism:

– O.G. nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

– Legea nr. 755/2001 pentru apbobarea O.G. nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

– H.G. nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

– Ordinul ministerului turismului nr. 510/2002 in temeiul H.G. 1328/2001 privind clasificarea unitatilor de turism

– H.G. nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism (atestati de catre institutii de stat sau private autorizate conform legii si atestate potrivit calificarii)

– H.G. nr. 31/1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile in domeniul turismului

– Legea nr. 187/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

Reglementari privind protectia turistilor:

Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea O.G. nr 107/1999 privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice.

E – Mediul economic

Judetul Harghita prezinta caracteristicile unei regiuni cu dezvoltare medie, cu o pondere ridicata a locuitorilor care traiesc și activeaza in mediul rural, cu un grad scazut de dotare infrastructurala si urbanistica, cu structura economiei bazata pe tehnologii mai vechi, cu o slaba dezvoltare a serviciilor.

Așezarea fizica, conditiile geopolitice și economice conditionează posibilitatile de dezvoltare ale judetului Harghita. Profilul economic al judetului prezinta elementele unei puternice dependente de silvicultura si prelucrarea lemnului, agricultura si industrie alimentara, industria usoara, ramuri industriale intensiv utilizatoare ale fortei de munca fizice. Lipsesc sau sunt slab dezvoltate ramurile bazate pe cunoastere și nivel ridicat de perfectionare a fortei de munca, care ar permite activitati economice cu aport ridicat de valoare adaugata.

Pornind de la resursele materiale si umane existente, economia judetului Harghita prezinta un inalt grad de varietate si complexitate, cu reale posibilitati de dezvoltare. Prin promovarea si definitivarea unor programe de reforma economia judetului da garantia dezvoltarii și consolidarii structurilor economiei de piata.

In ultimii doi ani s-a inregistrat o stabilizare economica, chiar o crestere a productției si a exportului, a activitatii investitionale in judet, concomitent cu reducerea ratei inflatiei si a somajului.

Comertul si serviciile, desi cu pondere mai mica in economia judetului Harghita, sunt ramuri dinamice, majoritatea activitatilor comerciale si de prestari servicii realizandu-se prin unitati cu capital privat.

Cresterea mai accentuata a prețurilor de consum in raport cu cea a salariilor si pensiilor, care constituie cea mai mare parte a veniturilor populatiei, a determinat pe de o parte reducerea cererii solvabile, pe de alta parte modificarea prioritatilor in structura de cheltuieli a bugetelor de familie, crescand cheltuielile pentru procurarea alimentelor.

Serviciile detin o pondere putin semnificativa in cheltuielile de consum ale populatiei, aceasta tendinta de reducere manifestandu-se constant din anul 1990, reflectand influenta costurilor sociale ale tranzitiei. Concomitent, creste ponderea serviciilor din sectorul privat, care dispune de resurse relativ insuficiente care să asigure servicii de calitate, in concordanta cu cerintele turistilor si mai ales cu pretentiile in crestere ale vizitatorilor straini.

Turismul, una din ramurile de perspectiva ale economiei județului Harghita desi dispune de un potential natural si amenajat foarte valoros, din cauza infrastructurii de transport nesatisfacatoare, precum si a calitatii serviciilor turistice si a confortului asigurat, nu isi valorifica intregul potential existent.

S – Mediul social, cultural si natural

Zona Izvoarele este o zona de turism rural unde populatia permanenta se gaseste intr-un numar redus si traieste intr-un ritm lent si linistit.

In aceasta zona numarul populatiei fluctueaza odata cu venirea grupurilor de turisti. Acestia, prin agitatia pe care o provoaca in acest mediu linistit putem spune ca “aduc viata” in sat. Turistii sunt priviti ca fiind interesanti si din acest motiv localnicii incearca sa intre in legatura cu ei; iar acest interes este reciproc.

De cele mai multe ori se infiripeaza legaturi de amicitie intre turisti si localnici, istorisindu-si reciproc intamplari din viata lor, despre zonele lor de provenienta si mediul lor de viata. Localnicii sunt oameni simpli, de la tara, caracterizati de bun simt, respect si ospitalitate, fiind imediat indragiti de turisti. Localnicii nu sunt deranjati de turisti, venitul multora dintre ei provenind in majoritate din activitatea turistica. Pe timp de iarna vizitatorii pot participa la un obicei foarte vechi, specific romanesc, cel al taierii si pomenii porcului.

Aspectul geografic al zonei cuprinde mai multe forme de relief specifice zonei de deal si munte. Se gasesc aici vai, dealuri, munti, cursuri de ape, precum si vegetatia corespunzatoare (paduri de foioase si nefoioase, brazi, plante medicinale, precum si multe feluri de fructe de padure). Intreaga zona Izvoarele si-a primit denumirea de la numarul mare de izvoare cu ape potabile, care se gasesc in majoritatea padurilor si au o compozitie chimica foarte bogata in minerale. In orice directie pe linia orizontului se vad numai codri si paduri, care asigura zonei aerul pur, ozonat, de munte.

Tradiții și obiceiuri

Caracteristice sunt casele construite din grinzi masive de lemn, cu acoperis inalt, acoperit cu sindrila. In aceasta zona un rol deosebit au portile. Portile transmit harul de a sculpta, de a orna, de a crea scurte poezii specifice, inscrise pe portile secuiesti: “Daca ai inima si nume bun, pe această poarta intra, dar dacă ai vreun gand rau, mai bine să ramai afara.”

Olaritul este considerat a fi un mestesug vechi pe acest teritoriu. Zonele în care s-a dezvoltat ca mestesug tradițional au fost cele în care materia prima era usor de procurat. Astazi descoperim aceste produse in cele cinci continente si peste 40 de tari.

Din punct de vedere al valorii culturale, mobilierul pictat sta la loc de seama, ca si cupolele bisericilor si stranele existente in acestea. Modelul mobilierului pictat a fost adus de catre mesteri din vest si a fost practicat intru-un fel aparte, dandu-se de fapt un stil propriu aici. Torsul si tesutul au reprezentat unul din mestesugurile de baza. In zona Ciucului modelele geometrice ca si firele colorate ale covoarelor de lana au fost caracteristice, demonstrandu-si valoarea în decursul istoriei.

T – mediul tehnologic

Lungimea totală a retelei de drumuri din judetul Harghita (exceptand drumurile forestiere, vicinale si strazile din localitati) este de 1646,32 km. Conform Ordinului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, drumurile judetene asigura legătura între:

resedinta de judet cu municipiile, orasele, cu resedintele de comune, cu statiunile balneoclimaterice si turistice, etc.

orase si municipii;

resedinte de comune;

Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla si cuprind drumurile comunale, care asigura legaturile:

intre resedinta de comuna cu satele componente sau cu alte sate;

intre orasul cu satele care ii apartin, precum și cu alte sate;

intre sate.

Caile de acces catre zona sunt pe cale rutiera. Aceste drumuri se incadreaza in reteaua nationala de drumuri in categoria celor judetene, fiind drum asfaltat si modernizat. Singurul sistem de telecomunicatie este cel prin telefonie mobila.

Zona este dotata cu antene de emisie a semnalului pentru cateva retele de telefonie mobila din tara (Orange, Vodafone). Pensiunea corespunde prin constructie tendintelor actuale si este utilata la un nivel de calitate ridicat in categoria din care face parte.

3.5 EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI

Demararea afacerii a inceput cu achizitionarea terenului avand o suprafata de 50 de ari, care a reprezentat o investitie de 6000 Euro. Achizitia materiilor prime necesare construirii intregului complex, precum si dotarile interioare (mobilier, electrocasnice, finisaje) au costat aproximativ 41.000 Euro. Manopera platita catre firma constructoare este de circa 5.000 Euro.

Totalul investitiei atinge suma de 52.000 Euro.

Se preconizeaza recuperarea acestei sume in termen de 2 ani efectuand urmatorul calcul estimativ numai pentru serviciile de cazare:

daca inmultim tariful de 10 Euro / persoana / zi cu o rata de ocupare a pensiunii de 70% zilnic (7 turisti), timp de 2 ani, adica 730 de zile, rezulta un total de 51.100 Euro.

Din alimentatie si serviciile de agrement se vor acoperi cheltuielile curente si unele investitii noi privind terenul de sport, bazinul de inot, precum si eventualele reparatii.

Tarife practicate: Costuri de achizitie:

Mic dejun 5 Euro/pers. 2 Euro/pers.

Pranz 10-20 Euro/pers. 5-8 Euro/pers.

Cina 10 Euro/pers. 5 Euro/pers.

Ore de echitatie: 10 Euro/ora/pers. din care 6 Euro ii revin proprietarului de cai si echipament.

Trasura/ Sanie cu cai: 48 Euro/ 4 pers./2 ore din care 30 Euro ii revin proprietarului de cai si echipament.

Paintball: 15 Euro/750gloante/pers. din care 9 Euro ii revin firmei care pune la dispozitie echipamentul.

Drumetie: 3 Euro/pers./ tura bani care ii revin in totalitate ghidului specializat. Se estimeaza a fi obtinut un venit mai mare din alimentatie decat din serviciile suplimentare.

BIBLIOGRAFIE

Angelescu C., Jula D., Timpul liber – conditionari si implicatii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

Berbecaru Iulian, Calitatea vietii si turismului, Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1978;

Candea Melinda, Carpati Meridionali in sistemul montan romanesc, 1996;

Cocean P., Geografia turismului romanesc, Editura Universitatea Ecologica Deva, 2000;

Conea I., Pe urmele descalecatului din sud B.S.R.G., Bucuresti, 1930;

Cucu V., Geografie umana si economica, Editura Glasul Bucovinei,1996;

Bonifaciu S., Romania – Ghid turistic, Editura Sport – Turism, 1983;

Kotler Philip, Managementul marketingului, Ed. Teora, 1997;

Silviu Cristian, Marketing turistic, Note de curs-Univ. Independența „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Geografia turismului, Sibiu, 1993;

BIBLIOGRAFIE

Angelescu C., Jula D., Timpul liber – conditionari si implicatii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

Berbecaru Iulian, Calitatea vietii si turismului, Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1978;

Candea Melinda, Carpati Meridionali in sistemul montan romanesc, 1996;

Cocean P., Geografia turismului romanesc, Editura Universitatea Ecologica Deva, 2000;

Conea I., Pe urmele descalecatului din sud B.S.R.G., Bucuresti, 1930;

Cucu V., Geografie umana si economica, Editura Glasul Bucovinei,1996;

Bonifaciu S., Romania – Ghid turistic, Editura Sport – Turism, 1983;

Kotler Philip, Managementul marketingului, Ed. Teora, 1997;

Silviu Cristian, Marketing turistic, Note de curs-Univ. Independența „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Geografia turismului, Sibiu, 1993;