Strategii terapeutice in renung288area la fumat, Brag250ov, 1113 XII 2008 [614859]

UNIVERSTITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„GR. T. POPA” IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ

INFECȚIA DE TRACT URINAR LA COPIL –
PROBLEME DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT

– REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT –

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
PROF. DR. OVIDIU MARIN BRUMARIU

DOCTORAND: [anonimizat]. IULIANA MAGDA LENA BUHUȘ (STÂRCEA)

IAȘI
2011

1
CUPRINS
IMPORTAN/g287A DIAGNOSTICULUI DE INFEC/g287IE URINAR/g258
LA COPIL; SINTEZA DATELOR DIN LITERATUR/g258

I. INTRODUCERE …………………………………..……..………5
II. TERMINOLOGIE ……………………………………………………………..7
III. EPIDEMIOLOGIA INFEC/g287IEI URINARE ………………………9
1. Inciden/g288a infec/g288iei urinare la copil………..…………………………….9 2. Prevalen/g288a infec/g288iei urinare la copil…………………………..…….11
3. Factorii favorizan/g288i ai recidivelor infec/g288ioase….……………………12
4. Dinamica bacterian/g259 în epidemiologia infec/g288iei urinare la copil………………………………………………………………………………………13 5. Mortalitate /g250i morbiditate în infec/g288ia urinar/g259……………………13 IV. PATOGENIA INFEC/g287IEI URINARE LA COPIL ……………15
1. Agen/g288i etiologici ai infec/g288iei urinare la copil……………………….15 2. Calea de propagare a infec/g288iei………………………………………..16 3. Factori favorizan/g288i dependen/g288i de gazd/g259…………………………….18 4. Factori favorizan/g288i care /g288in de agentul microbian…………………..21 5. Factori imunologici care determin/g259 r/g259spunsul gazdei…………….26 6. Rela/g288ia bacterie – gazd/g259…………………………………………….29 V. PREZENTARE CLINIC/g258 ……………………………….……32
1. Cauze favorizante ale infec/g288iei urinare la copil………………… …32 2. Simptomatologie clinic/g259……………………………………………………33 3. Sindroame clinice în infec/g288ia urinar/g259 la copil……………………….34 4. Diagnostic clinic diferen/g288ial al infec/g288iei urinare……………………36 VI. EVALUAREA PACIENTULUI CU ITU ……………………38
A. Confirmarea diagnosticului :……………………………………………..38
1. Uroanalize………………………………………………………………………38 2. Urocultura………………………………………………………………………39 3. Criterii de diagnostic microbiologic……………………………………41 4. Erori în diagnosticul microbiologic……………………………………42 B. Localizarea infec/g288iei: …………………………………………………………43
C. Tehnici actuale de diagnostic al ITU ………………………………….44
D. Diagnosticul imagistic în ITU …………………………………………….48
1. Ultrasonografia………………………………………………………………..48 2. Urografia intravenoas/g259……………………………………………………..48 3. Cistografia mic/g288ional/g259………………………………………………………48 4. Scintigrafia cu mTC
99 DMSA…………………………………………..48

2
5. Computer tomografia……………………………………………………….49
6. Pielografia translombar/g259…………………………………………………..49 7. Cistografia izotopic/g259………………………………………………………..49
E. Algoritm diagnostic în ITU la copil ……………………….….50
VII. TRATAMENT ……………………………………………………………….51
1. Date generale……………………………………………………………………51 2. Tratament patogenic /g250i simptomatic ……………………………………53 3. Arsenalul terapeutic în infec/g288ia urinar/g259………………………………..54 4. Durata tratamentului………………………………………………………….57 5. Tratamentul infec/g288iei urinare la nou n/g259scut /g250i copilul mic………………………………………………………….………58 6. Tratamentul infec/g288iei urinare la copilul mare………………………..59 7. Tratamentul bacteriuriei asimptomatice………………………………60 8. Tratamentul profilactic al infec/g288iei urinare la copil……………..60 9. Tratamentul chirurgical……………………………………………………..62 VIII. EVOLU/g287IE /g249I PROGNOSTIC ………………………………….63
1. Modalit/g259/g288i evolutive ale infec/g288iei urinare la copil……………………63 2. Factori favorizan/g288i ai infec/g288iei urinare recidivante…………………..63 3. Monitorizarea evolu/g288iei infec/g288iei urinare…………..…………….64 4. Complica/g288ii pe termen scurt…………………………………..…64 5. Complica/g288ii cronice ale infec/g288iei urinare………………………….65 IX. ALGORITM TERAPEUTIC ÎN ITU LA COPIL ………..67

CERCET/g258RI PERSONALE
X. OBIECTIVELE STUDIULUI ………………..……………….71
XI. MATERIAL /g249I METOD/g258 …………………………………..72
XII. REZULTATE …………………………….………………….79
XII. 1. Caracteristici epidemiologice ale grupului de studiu………..79 XII. 2. Diagnosticul de infec/g288ie urinar/g259……………………….…….81 XII. 3. Etiologia bacterian/g259……………………………………………84 XII. 4. Simptomatologia general/g259 dominant/g259……………….……. 92 XII. 5. Semne urinare ale infec/g288iei urinare………………………………98 XII. 6. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu sindromul inflamator……….100 XII. 7. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu anemia…………………..….104 XII. 8. Aprecierea valorii diagnostice a examenelor de urin/g259……………………………………………………………….110 XII. 9. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu malnutri/g288ia la copilul 0 – 2
ani…………………………………………………………….……112

3
XII. 10. Caracteristicile infec/g288iei urinare la copii 0 – 3 ani, n/g259scu/g288i
prematur………….……………………….………………………..119 XII. 11. Asocierea malforma/g288iilor reno-urinare……………………129 XII. 12. Istoricul de multiple infec/g288ii urinare………………..…….136 XII. 13. Tratamentul etiologic al infec/g288iei urinare………….……..139 XII. 14. Inciden/g288a recidivelor infec/g288ioase…………………………144 XII. 15. Profilaxia infec/g288iei urinare……………………………..……149 XII. 16. Insuficien/g288a renal/g259 acut/g259 asociat/g259 infec/g288iei urinare………152 XII. 17. Consecin/g288ele pe termen lung ale infec/g288iilor urinare recidivante………………………………………………….……..153 XII. 17. 1. Rinichiul mic asociat infec/g288iei urinare……………153 XII. 17. 2. Hipertensiunea arterial/g259……………….………..154
XII. 17. 3. Insuficien/g288a renal/g259 progresiv/g259 la copii cu recidive infec/g288ioase…………………………………………………157
XIII. DISCU/g287II …………………………………………..………161
XIII. 1. Caracteristici epidemiologice ale grupului de studiu……..161 XIII. 2. Diagnosticul de infec/g288ie urinar/g259…….…………………….162 XIII. 3. Etiologia bacterian/g259……………………………………….163 XIII. 4. Simptomatologia general/g259 dominant/g259…………………….164 XIII. 5. Semne urinare ale infec/g288iei urinare………………….……165 XIII. 6. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu sindromul inflamator……….166 XIII. 7. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu anemia……….…….………..167 XIII. 8. Aprecierea valorii diagnostice a examenelor de urin/g259……168 XIII. 9. Corela/g288ia infec/g288iei urin are cu malnutri/g288ia la copilul 0 – 2
ani………………………………………………………………….170 XIII. 10. Caracteristicile infec/g288iei urinare la copilul 0 – 3 ani, n/g259scu/g288i
prematur……………..……………….…………………………..…173
XIII. 11. Asocierea malforma/g288iilor reno-urinare…….…………….176 XIII. 12. Istoricul de multiple infec/g288ii urinare………………………..179 XIII. 13. Tratamentul etiologic al infec/g288iei urinare………………..180 XIII. 14. Inciden/g288a recidivelor infec/g288ioase…………………………185 XIII. 15. Profilaxia infec/g288iei urinare……………..…………….….187 XIII. 16. Insuficien/g288a renal/g259 acut/g259 asociat/g259 infec/g288iei urinare………189 XIII. 17. Consecin/g288ele pe termen lung ale infec/g288iilor urinare recidivante………………………….………………………………190 XIII. 17. 1. Rinichiul mic asociat infec/g288iei urinare…………..190 XIII. 17. 2. Hipertensiunea arterial/g259…..……………..…….191
XIII. 17. 3. Insuficien/g288a renal/g259 progresiv/g259 la copii cu recidive infec/g288ioase……………………………………….…..……..191

4
XIV. CONCLUZII ……………………………………………….193
XV. PERSPECTIVELE TEZEI ……………………………….196
XVI.ELEMENTELE DE ORIGINALITATE ALE
TEZEI …………………………………………………………….197
XVII. BIBLIOGRAFIE ……………………………………………..198
ABREVIERI ……………………………………………………………………….208
LISTA LUCR/g258RILOR PERSONALE ………………….…..…209

5
Infec/g288ia de tract urinar (ITU) reprezint/g259 cea mai frecvent/g259
infec/g288ie bacterian/g259 la toate vârstele, inciden/g288a /g250i sechelele acesteia, ca /g250i conduita diagnostic/g259, variind foarte mult, în func/g288ie de sexul /g250i vârsta pacien/g288ilor. În ordinea frecven/g288ei, ITU este considerat/g259 a doua cauz/g259 de boal/g259 la copil, dup/g259 infec/g288ia tractului respirator, cu tablou clinic de multe ori insidios, mai ales la vârste mici(1). Infec/g288ia urinar/g259 reprezint/g259 un proces inflamator de natur/g259 infec/g288ios/g259 a tractului urinar /g250i/sau a /g288esutului intersti/g288ial renal, definit/g259 sintetic prin bacteriurie cu leucociturie. Infec/g288ia urinar/g259 continu/g259 s/g259 intereseze clinicianul mai ales din punctul de vedere al consecin/g288elor pe termen lung (deteriorare renal/g259 progresiv/g259, uremie, HTA, complica/g288ii ale sarcinilor viitoare) (2). Dac/g259 cineva ar putea personifica infec/g288ia urinar/g259 la copil, caracterizarea s-ar putea face prin dou/g259 cuvinte “silen/g288ioas/g259 /g250i în/g250el/g259toare”(5).
Informa/g288iile care urmeaz/g259 se doresc a fi o baz/g259 pentru selec/g288ia
copiilor care vor fi investiga/g288i în vederea stabilirii diagnosticului de infec/g288ie urinar/g259 /g250i trata/g288i în consecin/g288/g259. OBIECTIVELE STUDIULU actual sunt analiza epidemiologic/g259 /g250i
evaluarea principalelor aspecte clinice, biologice, terapeutice /g250i evolutive la un lot de copii din regiunea Moldova, interna/g288i cu diagnosticul de infec/g288ie de tract urinar /g250i trata/g288i în Clinica IV Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgen/g288e pentru Copii „Sf. Maria” Ia/g250i.
Studiul actual î/g250i propune urm/g259toarele aspecte:
/g190urm/g259rirea particularit/g259/g288ilor clinico-evolutive ale infec/g288iei
urinare la grupa de vârst/g259 0 – 5 ani, cât /g250i la copii cu vârste
cuprinse între 5 /g250i 18 ani;
/g190stabilirea unor criterii de apreciere a eficien/g288ei schemelor
terapeutice /g250i profilactice;
/g190analiza factorilor de prognostic.

MATERIAL /g249I METOD/g258
Am efectuat un studiu retrospectiv pe un lot format din 808 copii
diagnostica/g288i /g250i trata/g288i pentru infec/g288ie de tract urinar în Sec/g288ia de Nefrologie a Clinicii IV Pediatrie Ia/g250i, pe o perioad/g259 de 6 ani (ianuarie 2000 – decembrie 2005). Pacien/g288ii au fost analiza/g288i în dinamic/g259. Pentru eficien/g288izarea analizei statistice /g250i a interpret/g259rii rezultatelor am împ/g259r/g288it grupul de studiu în dou/g259 mari subloturi:
/g190LOT 1 – copii cu vârsta 0 – 5 ani (n = 384);

6
/g190LOT 2 – copii cu vârsta 5 – 18 ani (n = 424).
S-au realizat curbe de distribu/g288ie a cazurilor în func/g288ie de vârst/g259, sex /g250i tipul de infec/g288ie urinar/g259 (joas/g259 sau înalt/g259). Protocolul de investiga/g288ii a cuprins urm/g259toarele: 1. Evaluarea clinic/g259 general/g259:

– date demografice (nume, vârst/g259, sex) – prezen/g288a febrei (definit/g259 ca temperatur/g259 intrarectal/g259 peste 37,5 șC, la nou n/g259scut /g250i sugar, /g250i peste 37 șC axilar la copilul mare) – asocierea comorbidit/g259/g288ilor (patologie asociat/g259 – digestiv/g259, respiratorie, neuro-psihic/g259). 2. Diagnosticul de infec/g288ie urinar/g259
(realizat conform
standardelor in vigoare: – examen clinic, sumarul de urin/g259 – urocultura /g250i antibiograma, asocierea leucocituriei – asocierea sindromului inflamator: exprimat prin valori crescute ale vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH > 10 mm/h) /g250i pozitivitatea proteinei C reactive (dificult/g259/g288ile tehnice nu au permis urm/g259rirea CRP-ului cantitativ) – asocierea anemiei intrainflamatorii Am definit infec/g288ia urinar/g259 joas/g259 prin ITU f/g259r/g259 febr/g259 /g250i semne
generale, doar cu semne urinare, iar infec/g288ia urinar/g259 înalt/g259 ca ITU ce se înso/g288e/g250te de febr/g259, semne urinare /g250i semne generale. 3. Pentru aprecierea valorii diagnostice a examenelor de urin/g259

(bacteriologice /g250i biochimice) în diagnosticul ITU la copil am studiat separat un lot de 700 probe de urin/g259 recoltate pacien/g288ilor interna/g288i în
clinica IV –Nefrologie pediatric/g259 /g250i lucrate de laboratorul de
microbiologie al Spitalului “Sfânta Maria”, Ia/g250i, în perioada octombrie 2002 – februarie 2003. Recoltarea probelor s-a f/g259cut prin metode de colectare periferice (jet urinar), ulterior s-au practicat examene microscopice directe, num/g259r/g259toare de leucocite, îns/g259mân/g288are pe medii de cultur/g259 uzuale, apoi num/g259rarea coloniilor ob/g288inute.
Am definit urocultura pozitiv/g259 prin bacteriurie semnificativ/g259,
> 100 000 UFC/mm³, corelat/g259 cu o leucociturie > 10/ câmp /g250i
bacterioscopie direct/g259 pozitiv/g259.
Metoda a constat în aplicarea unor strategii diagnostice (55) în scopul evalu/g259rii valorii diagnostice a analizelor de urin/g259. Ini/g288ial am comparat sensibilitatea (Se) /g250i specificitatea (Sp) uroculturii ca

7
metod/g259 izolat/g259 de diagnostic a ITU. Ulterior am evaluat valoarea
predictiv/g259 (VP) a bacteriuriei în stabilirea diagnosticului de ITU /g250i modificarea acestei valori în condi/g288iile supliment/g259rii num/g259rului de uroculturi sau asocierii leucocituriei /g250i a altor date clinico – biologice (febra, sindromul inflamator, probe func/g288 ionale renale alterate).
Sensibilitatea /g250i specificitatea depind de calit/g259/g288ile testului efectuat (metod/g259 de lucru, calitatea mediilor, condi/g288iile de lucru, abilit/g259/g288ile microbiologului), dar pentru o interpretarea global/g259 /g250i cât mai real/g259 aceste date trebuiesc corelate cu valorile predictive care depind /g250i de al/g288i parametri clinici /g250i de laborator. Valorile predictive nu dau informa/g288ii asupra uroculturii, ci asupra situa/g288iei care impune efectuare testului (probabilitatea ca subiectul cu urocultur/g259 pozitiv/g259 s/g259 aib/g259 ITU, sau probabilitatea ca subiectul cu urocultur/g259 negativ/g259 s/g259 fie indemn clinic). Rela/g288ia dintre specificitate /g250i sensibilitate a fost exprimata de curba ROC (Receiver Operator Characteristic Curve). Sensibilitatea( Se)
reprezint/g259 posibilitatea de a avea o urocultur/g259
pozitiv/g259 când exist/g259 ITU. Valoarea predictiv/g259 pozitiv/g259 (VPP)
reprezint/g259 probabilitatea de a
avea ITU când urocultura este pozitiv/g259. Specificitatea (Sp)
reprezint/g259 posibilitatea de a ob/g288ine o urocultur/g259
negativ/g259 când nu exist/g259 ITU. Valoarea predictiv/g259 negativ/g259 (VPN)
reprezint/g259 probabilitatea de a nu
avea ITU când urocultura este negativ/g259. AP = valoare adev/g259rat pozitiv/g259 – urocultura pozitiv/g259 + leucociturie AN = valoare adev/g259rat negativ/g259 – urocultura negativ/g259, absen/g288a
leucocituriei
FP = valoare fals pozitiv/g259 – urocultur/g259 pozitiv/g259 în afara altor semne (leucociturie, examen bacterioscopic pozitiv, clinic/g259 orientativ/g259), posibil prin contaminare probelor sau recoltare defectuoas/g259. FN = valoare fals negativ/g259 – urocultur/g259 negativ/g259 când exist/g259 leucociturie (în RVU, litiaz/g259 renal/g259 neinfectat/g259, glomerulopatii
cronice). Formulele de calcul pentru sensibilita te, specificitate, valoare
predictiv pozitiv/g259 /g250i negativ/g259 sunt: Se = AP/(AP+FN), Sp = FP/(FP+AN), VPP = AP/(AP+FP), VPN = AN/(AN+FN) În continuare am efectuat un e/g250an tionaj al probelor recoltate în
func/g288ie de sensibilitate (num/g259r de uroculturi pozitive, valoare a

8
pacien/g288ilor cu ITU) /g250i specificitate (num/g259r de probe negative,
exprimând non bolnavii). Intervalul de încredere
(confidence interval = CI) s-a calculat pentru
valori crescute ale specificit /g259/g288ii si sensibilit/g259/g288ii (95%). CI exprim/g259
varia/g288ia specificit/g259/g288ii /g250i sensibilit/g259/g288ii uroculturii în diagnosticul ITU în func/g288ie de prezen/g288a altor variabile (context clinic sugestiv, probe inflamatorii sau renale alterate, leucociturie /g250i / sau bacterioscopie direct/g259 pozitiv/g259). CI Se 95% = Se ± 1,96 /g165 Se(1-Se) / total bolnavi CI Sp 95% = Sp ± 1,96 /g165 Sp(1-Sp) / non-bolnavi Pentru a ameliora specificitatea /g250i sensibilitatea testelor de urin/g259 în sus/g288inerea diagnosticului de ITU am calculat /g250i raportul de
similaritate (likelihood ratio = LR), acesta fiind specific examenului
diagnostic, f/g259r/g259 varia/g288ii de la un context clinic la altul . LR + = coeficientul de multiplicare a unei /g250anse pretest de a diagnostica ITU când uroanalizele sunt pozitive, exprimat prin raportul Se / (1- Sp) LR – = coeficientul de multiplicare a unei /g250anse pretest de a nu diagnostica ITU când uroanalizele sunt negative, exprimat prin raportul (1-Se) / Sp. 4. În cadrul lotului 1 de studiu, pe lâng/g259 subgrupurile definite
anterior, împ/g259r/g288ite dup/g259 criteriul vârst/g259, s-au diferen/g288iat dou/g259 subgrupuri cu caracteristici, modalit/g259/g288i de prezentare /g250i evolu/g288ie diferit/g259, copii care asociau malnutri/g288ie /g250i copii n/g259scu/g288i prematuri.
Copii malnutriti

În grupul copiilor 0 – 2 ani s-a putut identifica un grup de 40 copii
distrofici. Evaluarea acestora s-a realizat prin m/g259sur/g259tori antropometrice (talie, greutate) /g250i calcularea indicelui ponderal (IP). Am considerat malutri/g288i copii cu mai mult de 2DS în minus pentru talie /g250i greutate, conform nomogramelor existente, care asociau un indice ponderal sub 0,90. Indicele ponderal este definit ca raportul dintre greutatea real/g259 /g250i greutatea ideal/g259 a unui copil de aceia/g250i vârst/g259. Am studiat corela/g288ia dintre malnutri/g288ia protein-caloric/g259 /g250i infec/g288ia urinar/g259 la sugar /g250i copilul mic /g250i particularit/g259/g288ile ITU la copilul malnutrit (în func/g288ie de gradul malnutri/g288iei, etiologia ITU, comorbidit/g259/g288i, aspecte evolutive, responsivitate la tratament, impactul infec/g288iilor urinare asupra rinich iului). A fost analizat de asemenea

9
impactul malforma/g288iilor renale asupra inciden/g288ei infec/g288iei urinare la
copilul malnutrit fa/g288/g259 de cel eutrofic.
Copii n/g259scu/g288i prematuri
Am studiat particularit/g259/g288ile ITU la copii n/g259scu/g288i prematuri, selecta/g288i
din lotul 1 de studiu. Grupul selectat a fost compus din 30 copii cu vârste între 0 – 3 ani, n/g259scu/g288i la prematur. Ace/g250tia au fost compara/g288i cu copii din aceia/g288i grup/g259 de vârst/g259.. La aceasta categorie am studiat etiologia ITU, comorbidit/g259/g288i, inclu siv asocierea malnutri/g288iei protein-
calorice, aspecte evolutive, responsivitate la tratament /g250i impactul infec/g288iilor urinare asupra rinichiului. Grupul a fost comparat cu un grup martor de copii 0 – 2 ani, n/g259scu/g288i cu greutate normal/g259 la na/g250tere (între 2500 – 4500g). 5. Asocierea malforma/g288iilor urina re a fost atent cercetat/g259 la loturile
de studiu. Pentru diagnostic am utilizat echografia renal/g259, uretrocistografie mic/g288ional/g259 retrograd/g259 /g250i scintigrafie renal/g259 Tc

99DMSA. Am scos în eviden/g288/g259 asocie rea infec/g288iei urinare cu
malforma/g288iile reno-urinare. Cazurile cu istoric de infec/g288ii urinare au
fost studiate prin una sau mai multe metode de evaluare (echografic/g259, cistografic/g259 /g250i scintigrafic/g259). Am urm /g259rit impactul infec/g288iei urinare
recidivante asupra rinichiului malformat /g250i consecin/g288ele pe termen lung ale acesteia prin evaluarea scintigrafic/g259. Limitele studiului au fost date de num/g259rul redus de cazuri care au putut beneficia de explorarea radioizotopic/g259 datorit/g259 dificult/g259/g288ilor tehnice /g250i financiare. 6. Terapia urmat/g259 a fost realizat/g259 cu antibiotice per os sau
administrate parenteral. Prin studierea în dinamic/g259 a lotului am
stabilit:
– care copii trebuie interna/g288i pentru aplicarea terapiei specifice – când se indic/g259 terapie oral/g259 sau parenteral/g259 – cât de eficiente au fost diversele scheme antibiotice – durata tratamentului, conduita în esecul tratamentului ini/g288ial, în func/g288ie de cauza acestuia – ce tratament folosim pentru reinfec/g288ii / rec/g259deri – ce medica/g288ie utilizam în profilaxie /g250i care sunt cele mai eficiente
scheme de profilaxie a infec/g288iei urinare la copil – la care antibiotice se dezvolt/g259 rezisten/g288a bacterian/g259. S-au tras concluzii practice în ceea ce prive/g250te sensibilitatea diver/g250ilor agen/g288i etiologici la antibioticele uzual folosite în terapia ITU la copil.

10
7. Consecin/g288ele pe termen lung ale infec/g288iilor urinare recidivante au
f/g259cut obiectul unui subcapitol special din investigarea lotului de studiu. Am cuantificat cazurile cu HTA /g250i insuficien/g288/g259 renal/g259 cronic/g259. Am demonstrat prin corela/g288ii semnificative statistic leg/g259tura dintre recidivele infec/g288ioase /g250i rinichiul mic scintigrafic /g250i echografic, HTA /g250i insuficien/g288a renal/g259 cronic/g259.
Metode statistice aplicate în studiu au fost:
– testul t-Student
– testul /g70
2
– testul F
– coeficientul de variabilitate (CV%) – coeficientul de corela/g288ie (r) – hazardul. Analiza statistic/g259 aplicat/g259 în acest studiu a fost atât de tip unidimensional, calculându-se reparti/g288ii de frecven/g288/g259 a unor variabile independent de efectul altor variabile, cât /g250i de tip multivariat. Datele au fost înc/g259rcate /g250i prelucrate cu ajutorul func/g288iilor statistice din EPIINFO, EXCEL /g250i SPSS varianta 15 pentru WINDOWS.
REZULTATELE STUDIULUI
1. Caracteristici epidemiologice ale grupului de studiu
Grupul de studiu a fost alc/g259tuit din 808 cazuri de copii 0 -18 ani,
interna/g288i /g250i diagnostica/g288i cu infec/g288ie de tract în Clinica IV Pediatrie a
Spitalului Clinic de Urgen/g288e pentru Copii Sf. Maria, Ia/g250i. In func/g288ie de vârst/g259 grupul a fost împ/g259r/g288it în dou/g259 loturi.
/g190LOT 1 – copii cu vârsta 0-5 ani (n=384);
/g190LOT 2 – copii cu vârsta 5-18 ani (n=424).
La nivelul fiec/g259rui lot s-au identificat subloturi de studiu în func/g288ie de
vârst/g259 astfel: – sublotul 1a – 0 -1 lun/g259 – 25 cazuri – sublotul 1b – 2 ani – 213 cazuri – sublotul 1c – 2 – 5 ani – 146 cazuri – sublotul 2a – 5 – 12 ani – 313 cazuri – sublotul 2b – 12 – 18 ani – 111 cazuri În grupul de studiu 537 cazuri de ITU erau la feti/g288e /g250i 271 la b/g259ie/g288i, cu un raport de 1,98 în favoarea sexului feminin (fig.1.1).

Fig. 1.1 Distribu/g288ia cazurilor în func/g288ie de sex

Comparând distribu/g288iile de frecven/g288/g259 pe grupe de vârst/g259 /g250i sexe se observ/g259 între sexe diferen/g288e semnificative din punct de vedere
statistic ( /g70
2=83,21; GL=4; p<0,001 ); pân/g259 la 2 ani distribu/g288ia
cazurilor cu ITU este mai crescut/g259 la sexul masculin, îns/g259 dup/g259
aceast/g259 vârst/g259 frecven/g288ele sunt mai mari la feti/g288e (fig. 1.2).

Fig. 1.2 Distribu/g288ia pe grupe de vârst/g259 /g250i sex a pacien/g288ilor din
loturile de studiu

11

2. Diagnosticul de infec/g288ie urinar/g259

Tabel 2.I. Diferen/g288e statistice pe tipuri de ITU în func/g288ie de grupa de vârst/g259

ITU înalt/g259 ITU joas/g259 Grupa de
vârst/g259 n % n % Test /g702
0 – 1 lun/g259 25 7,2 0 0
1 lun/g259 – 2 ani 162 46,6 51 14,7
2 ani – 5 ani 128 36,8 18 5,2 /g702 = 13,79; GL =2
p = 0,001
5 – 12 ani 40 9,4 273 64,4
12 – 18 ani 11 2,6 100 23,6/g702 = 0,01; GL = 1;
p = 0,530

Fig. 2.2 Distribu/g288ia cazurilor pe grupe de vârst/g259 /g250i ITU

Frecven/g288a cea mai mare a cazurilor cu ITU joas/g259 se reg/g259se/g250te la
grupa de vârst/g259 5-12 ani (64,4%), în timp ce frecven/g288a cea mai mare a cazurilor de ITU înalt/g259 se eviden/g288iaz/g259 la grupa 1 lun/g259 – 2
ani (46,6%) (fig.2.2 )

3. Etiologia bacterian/g259

12
Cel mai frecvent implicat/g259 în etiologia infec/g288iei urinare este
Escherichia coli la toate grupele de vârst/g259 ale lotului 1. Al/g288i agen/g288i
patogeni identifica/g288i la grupa 0-5 ani au fost Proteus în propor/g288ie de
12,5% /g250i Klebsiella pneumoniae 6,8%. Etiologia bacterian/g259 cea mai
frecvent/g259 este, /g250i la lotul 2 de studiu, E.coli . Klebsiella pn. se
reg/g259se/g250te mai frecvent la grupa 5-12 ani în propor/g288ie de 2,4% /g250i la sexul feminin (3,1%).

13
Per totalul lotului de studiu (n=808), E coli este mai frecvent/g259
bacterie implicat/g259 în etiologia ITU ( /g702=23,71; GL=1, p<0,001 ), cu
un risc relativ de 1,25 ori mai mare decât alte bacterii (RR=1,25; IC95%: 1,14÷1,37). 4. Simptomatologie general/g259 dominant/g259
Febra este semnul dominant al infec/g288iei urinare la copil. Ea este
prezent/g259 în propor/g288ii semnificative la ambele loturi de studiu:
– lot 1 – /g70
2=8,0; GL=2; p=0,018 ;
– lot 2 – /g702=4,09; GL=1; p=0,043 (Tabel 4.I).

De remarcat c/g259 cea mai mare frecven/g288/g259 a cazurilor cu febr/g259 se
întâlne/g250te la grupa de vârst/g259 1 lun/g259 – 2 ani (43,4%), urmat/g259 de
cazurile din grupa 5 – 12 ani (36,3%). Comparativ între loturi se
observ/g259 semnificativ mai multe cazuri cu febr/g259 la lotul 1 (grupa de vârst/g259 0-5 ani).

Tabel 4.I Diferen/g288e statistice în func/g288ie de prezen/g288a febrei pe grupa de vârst/g259

Febra
prezent/g259 Febra absent/g259 Grupa de
vârst/g259
n % n % Test /g702
0 – 1 lun/g259 23 6,6 2 0,6
1 lun/g259 – 2
ani 151 43,4 62 17,8
2 ani – 5 ani 94 27,0 52 14,9 /g702 = 8,0; GL =
2;
p = 0,018
5 – 12 ani 154 36,3 159 37,5
12 – 18 ani 67 15,8 44 10,4 /g702 4,09; GL =
1;
p = 0,043

Se remarc/g259 din tabelul 4.III c/g259 la lotul 1 infec/g288ia urinar/g259 se manifest/g259 nespecific, în general cu inapeten/g288a, diaree, v/g259rs/g259turi /g250i pneumonia intersi/g288ial/g259. La lotul 2 de studiu caracteristice pentru diagnosticul de infec/g288ie urinar/g259 au fost durerile abdominale /g250i lombare.

14
Tabel 4.III Distribu/g288ia cazurilor în func/g288ie de simptomatologie

Grupa de vârst/g259
0-1
lun/g259 1 lun/g259-2
ani 2-5 ani 5-12 ani 12-18
ani Semne
generale
n % n % n % n % n %
Inapeten/g288/g259 9 2,6 45 12,9 18 5,2 12 2,8 7 1,7
Constipa/g288ie 1 0,3 7 2,0 7 1,7 5 1,2
Sc/g259dere
ponderal/g259 72,0 13 3,7
Dureri
lombare 8 0 18,9 49 11,6
Dureri
abdominale 16 4,6 80 23,0 204 48,1 61 14,4
Diaree 6 1,7 32 9,2 14 4,0 2 0,5 2 0,5
V/g259rs/g259turi 3 0,9 21 6,0 15 4,3 26 6,1 7 1,7
Convulsii 13 3,7 1 0,3
Cefalee 2 0,6 18 4,2 9 2,1
Grea/g288/g259 2 0,6 17 4,0 7 1,7
Agita/g288ie
psiho-
motorie 1 0,3 1 0,3 1 0,2
Frison 1 0,3 3 0,9 10 2,4 2 0,5
Otit/g259
medie 1 0,3
Pneumonie
intesti/g288ial/g259 3 0,9 25 6,0 2 0,5 1 0,2
Paloare 1 0,3 1 0,3
Meteorism
abdominal 1 0 , 3
Icter 7 2,0
Edeme 6 1,7 1 0,3 2 0,5 1 0,2
/g249oc septic 1 0,3
Sete 1 0,2
Encoprezis 1 0,2 1 0,2

15
5. Semne urinare ale infec/g288iei urinare

La lotul 1 infec/g288ia urinar/g259 se poate manifesta /g250i prin agita/g288ie mic/g288ional/g259 (22,7%), în timp ce la lotul 2 se observ/g259 asocierea cu frecven/g288e crescute a hematuriei (14,6%) /g250i fenomenelor de instabilitate vezical/g259 / enurezis nocturn (13,7%) (tabel 5.I).
Tabel 5.I Distribu/g288ia cazurilor în func/g288ie de semnele urinare

0 – 5 ani 5 – 18 ani Semne urinare
n % n %
Disurie 105 30,2 202 47,6
Polachiurie 99 28,4 211 49,8
Urini tulburi 208 59,8 192 45,3
Agita/g288ie
mic/g288ional/g259 79 22,7 – –
Tenesme vezicale 1 0,3 – –
Usturimi
mic/g288ionale 12 3,4 25 5,9
Mic/g288iuni rare 2 0,6 – –
Hematurie 35 10,1 62 14,6
Jet întrerupt 22 6,3 4 0,9
Sc/g259p/g259ri
premic/g288ionale 16 4,6 45 10,6
Enurezis nocturn 8 2,3 58 13,7
Mic/g288iuni
imperioase (urgen/g288/g259 mic/g288ional/g259) 4 1,1 9 2,1
Oligurie 4 1,1 6 1,4
Anurie – – 1 0,2

Sindromul de instabilitate / imaturitate vezical/g259 a fost prezent la 20
copii sub 5 ani /g250i la 54 copii peste aceast/g259 vârst/g259 (tabel 5.II).

Tabel 5.II Diferen/g288e statistice ale prezen/g288ei sindromului de
instabilitate vezical/g259 pe grupe de vârst/g259

Prezent Absent Grupa de
vârst/g259 n % n % Test /g702
0 – 5 ani 20 2,5 364 45,0
5 – 18
ani 54 6,68 370 47,5/g702 = 4,64; GL = 1
p = 0,031

Prezen/g288a sindromului de instabilitate vezical/g259 are o valoare predictiv pozitiv/g259 la grupa de vârst/g259 5-18 ani de 66,7%, riscul relativ al asocierii acestei simptomatologii cu infec/g288ia urinar/g259 fiind de 1,81 ori mai mare la aceast/g259 grup/g259 de vârst/g259 (RR = 1,81; IC95%: 1,08÷3,04).

6. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu sindromul inflamator
Prezen/g288a sindromului inflamator coreleaz/g259 cu paternul de infec/g288ie
urinar/g259 înalt/g259. Distribu/g288ia cazurilor în func/g288ie de prezen/g288a sindromului inflamator pe cele dou/g259 loturi de studiu este eviden/g288iat/g259 de fig. 6,1 /g250i 6.2. Comparând distribu/g288ia cazurilor cu sindrom inflamator, pe loturi de studiu se constat/g259 c/g259 CRP+ s-a eviden/g288iat semnificativ la mai multe cazuri din lotul 1, cu o valoare predictiv pozitiv/g259 de 56%. Riscul relativ pentru copii 0-5 ani cu infec/g288ie urinar/g259 de a asocia CRP+ este de 1,41 ori mai mare decât la grupa de vârst/g259 5-12 ani (RR=1,41; IC95: 1,26÷1,57)

Fig. 6.1 Distribu/g288ia lotului 0-5 ani în func/g288ie de prezen/g288a
sindromului inflamator
16

Fig. 6.2 Distribu/g288ia lotului 5-18 ani în func/g288ie de prezen/g288a
sindromului inflamator

7. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu anemia
Anemia inflamatorie a fost eviden/g288iat/g259 prin asocierea sindromului
inflamator cu nivelul hemoglobinei sub 11 mg/dl, valori normale ale indicilor eritrocitari /g250i fierului seric. Aceasta s-a reg/g259sit la peste 25% dintre copii (25,4%). Au fost excluse din studiu cazurile care asociau hiposideremie sau la care valorile hemogramei nu s-au normalizat dup/g259 tratamentul ITU. În lotul 1 s-au înregistrat diferen/g288e semnificative statistic în ceea ce
prive/g250te prezen/g288a anemiei inflamatorii pe grupe de vârst/g259 (p=0,0008), 76% dintre copiii cu vârsta sub 1 lun/g259 au prezentat anemie inflamatorie /g250i 64,4% dintre copiii cu vârsta cuprins/g259 între 2 /g250i 5 ani. Din cele 163 de cazuri din lotul 1 cu anemie inflamatorie 14,1% au fost distrofici. În lotul 2 nu s-au înregistrat dife ren/g288e semnificative statistic în ceea
ce prive/g250te prezen/g288a anemiei inflamatorii pe grupe de vârst/g259 (p=0,855).
17

18
Tabel 7.I Distribu/g288ia cazurilor cu ITU înalt/g259 febr/g259, sindrom inflamator,
anemie inflamatorie

Vârsta ITU înalt/g259
(nr. de
cazuri) Febr/g259
(nr. de
cazuri / %) Sindrom
inflamator
(nr. de
cazuri / %) Anemie
inflamatorie
(nr. de
cazuri / %)
0 – 1 lun/g259 25 23 (92%) 25 (100%) 25 (100%)
1lun/g259 – 2
ani 162 151 (93%) 162(100%) 162 (100%)
2 – 5 ani 128 94 (73%) 128 (100%) 128 (100%)
5 – 12 ani 273 154 (56%) 273 (100%) 273 (100%)
12 – 18
ani 100 67 (67%) 100 (100%) 100 (100%)

To/g288i copii cu infec/g288ie urinar/g259 înalt/g259 asociaz/g259 sindrom inflamator /g250i
anemie inflamatorie. Febra sus/g288ine diagnosticul de pielonefrit/g259 acut/g259 în 56 – 93 % din cazuri, în func/g288ie de vârst/g259 (tabel 7.I). Febra apare la un num/g259r redus de cazuri cu infec/g288ie urinar/g259 joas/g259, în special la copii cu comorbidit/g259/g288i.

8. Aprecierea valorii diagnostice a examenelor de urin/g259
Studierea separat/g259 a unui lot de 700 uroculturi recoltate pacien/g288ilor cu
infec/g288ie urinar/g259 a avut rolu de a stabili importan/g288a uroanalizelor în diagnosticul infec/g288iei urinare. Urocultura corelat/g259 cu prezen/g288a leucocituriei cre/g250te /g250ansa unui diagnostic cert de infec/g288ie urinar/g259 /g250i reduce riscul de tratament în exces, sau chiar de a nu trata corect cazul, cu consecin/g288e de multe ori serioase. I. La prima estimare a valorii diagnostice a uroculturii am studiat cazurile doar în func/g288ie de corela/g288ia bacteriuriei semnificative cu leucocituria, lotul fiind alcatuit din 541 uroculturi negative /g250i 159 uroculturi pozitive (tabel 8.I).

19
Tabel 8.I Asocierea leucocituri – bacteriurie în diagnosticul de ITU la copil

Bacteriurie
semnificativ/g259 Bacteriurie
nesemnificativ/g259 Tota
l
Leucociturie + 103 (AP) 81 (FN) 184
Leucociturie – 56 (FP) 460 (AN) 516
Total 159 541 700
Am ob/g288inut:
Se = 56%, LR+ = 0,62, CI Se 95%= 0,56±0,07
Sp = 10%, LR- = 4,4, CI Sp 95% = 0,10±0,02 VPP = 64%, VPN = 85%

II. A doua estimare a luat în calcul parametri clinici sau de laborator care amelioreaz/g259 valoarea uroculturii ca test diagnostic, în sensul cre/g250terii sensibilit/g259/g288ii /g250i specificit/g259/g288ii, valorile predictive corelate cu ace/g250ti indici depinzând de contextul clinic (probabilitate pretest pozitiv/g259), dar /g250i de caracteristicile intrinseci ale examenului microbiologic. S-au ob/g288inut 312 uroculturi pozitive /g250i 388 negative (tabel 8.II).

Tabel 8.II Asocierea bacteriuriei cu leucocituria /g250i elemente clinico/biologice
de ITU (sindrom inflamator, febr/g259, semne generale /g250i/sau urinare)

Bacteriurie
semnificativ/g259 Bacteriurie
nesemnificativ/g259 Total
Leucociturie
semnificativ/g259, bacterioscopie poz., date clinice sau biologice sugestive 168 ( AP) 16 ( FN) 184
Absen/g288a leucocituriei
sau altor date clinice sau biologice sugestive 144 ( FP) 372 ( AN) 516
Total 312 388 700

20
Am ob/g288inut:
Se = 91%, LR+ =1,24, CI Se 95% = 0,91± 0,04
Sp = 27%, LR- = 0,33, CI Sp 95% =0,27±0,03 VPP = 53%, VPN = 95%

III. Evaluarea final/g259, global/g259, a urm/g259rit calcularea valorii predictive a
bacteriuriei în diagnosticul de ITU în contextul supliment/g259rii num/g259rului de uroculturi (2-3), asocierii leucocituriei . Reevaluarea lotului s-a realizat în func/g288ie de num/g259 rul de uroculturi reco ltate de la
un subiect, ob/g288inându-se 409 uroculturi pozitive /g250i 291 negative (tabel 8.III).
Tabel 8.III Asocierea bacteriuriei cu leucocituria /g250i elemente clinico/biologice
de ITU (sindrom inflamator, febr/g259, semne generale /g250i/sau urinare)

Urocultur/g259 + Urocultur/g259 – Total
– 2-3 uroculturi
pozitive, – leucociturie semnificativ/g259, – bacterioscopie direct/g259 pozitiv/g259, – date clinice sau biologice sugestive 253 ( AP) 7 ( FN) 260
– cel pu/g288in 2 din 3
uroculturi negative – absen/g288a leucocituriei sau altor date clinice sau biologice sugestive 156 ( FP) 284 ( AN) 440
Total 409 291 700

Am ob/g288inut:
Se = 97%, LR+ = 1,49, CI Se 95% = 0,97±0,02
Sp = 35%, LR- = 0,08, CI Sp 95% =0,35±0,09 VPP = 61%, VPN = 97%

21
9. Corela/g288ia infec/g288iei urinare cu malnutri/g288ia la copii 0-2 ani.
În cadrul lotului 1 de studiu am identificat un sublot de copii 0 -2 ani
cu deficit de cre/g250tere staturo – ponderal/g259. Ace/g250ti copii au fost încadra/g288i în sublotul de vârst/g259 0 – 2ani /g250i au fost studia/g288i comparativ cu ceilal/g288i copii din sublot, împ/g259r/g288ind sublotul de copii 0 – 2ani în dou/g259 subgrupe. Astfel din totalul de 238 de copii cu ITU cu vârsta cuprins/g259 în intervalul 0-2 ani, 16,8% (40 cazuri) au fost distrofici. Prima subgrup/g259 a fost alc/g259tuit/g259 din 198 copii eutrofici (83%) care au prezentat unul sau mai multe episoade de ITU. A doua subgrup/g259 selectat/g259 a cuprins distrofici, 40 cazuri (17%). În func/g288ie de gradul malnutri/g288iei subgrupa s-a împ/g259r/g288it în:
– 30 copii cu malnutri/g288ie u/g250oar/g259 – 12,6%; – 8 copii cu malnuti/g288ie moderat/g259 – 3,4%; – 2 copii cu malnutri/g288ie sever/g259 – 1%. Vârsta medie a copiilor cu malnutri/g288ie a fost de 11,86 luni, comparativ cu 14,14 luni.la eutroficii diagnostica/g288i cu ITU. Prelucrarea statistic/g259 a eviden/g288iat c/g259 la grupa de vârst/g259 1 lun/g259 – 2 ani valoarea predictiv pozitiv/g259 a cazurilor cu distrofie a fost de 72,5%. Pe grupe de vârst/g259, distribu/g288ia de frecven/g288/g259 prezint/g259 diferen/g288e semnificative (p=0,0004), riscul relativ de ITU la copiii distrofici cu vârsta mai mic/g259 de 1 lun/g259 fiind de peste 3 ori mai mare decât la copiii distrofici cu vârsta cuprins/g259 între 1 lun/g259 /g250i 2 ani (RR = 3,23; IC95%: 1,85÷5,64). Pe grupe de vârst/g259, cazurile cu distrofie au p/g259strat acela/g250i raport al ponderilor (p=0,337). Din sublotul eutrofic 58% (115 cazuri) au fost b/g259ie/g288i, iar 42% (83 cazuri) au fost feti/g288e. În sublotul copiilor malnutri/g288i cu ITU reparti/g288ia
pe sexe remarc/g259 prezen/g288a a 19 b/g259ie/g288i (47,5%) /g250i 21 feti/g288e (52,5%).
Febra este un semn general care apare atât la pacien/g288ii cu malnutri/g288ie
cât /g250i la cei eutrofici, distribu/g288ia cazurilor nu prezint/g259 diferen/g288e
semnificative statistic ( /g70
2=1,62; GL=1, p=0,203). Simptomele
generale s-au eviden/g288iat cu ponderi care nu au prezentat diferen/g288e
semnificative din punct de vedere statistic între loturile cu distrofie
versus pacien/g288i eutrofici ( /g702=9,92; GL=8, p=0,271).
Pneumonia intersiti/g288ial/g259 a fost asociat/g259 ITU la 9,2% malnutri/g288i (2
cazuri cu MPC usoar/g259, 1 cu MPC medie /g250i 1 cu MPC sever/g259) /g250i 9,3% din copii normoponderali. Diareea este un simptom des întâlnit în infec/g288ia urinar/g259 la sugar. În
studiu s-a remarcat la 12% din copii eutrofici /g250i 12,6% din cei distrofici (1 cazuri la MPC u/g250oar/g259, 2 la medie /g250i 2 cazuri la MPC

22
sever/g259). Din sublotul copiilor eutrofici cu ITU 6,32% (12 cazuri) au
fost prematuri de gradele I /g250i II, iar din sublotul copiilor cu distrofie 28% (11 cazuri) au fost prematuri. Anemia a fost prezent/g259 la 41% din malnutri/g288i (9 cazuri la MPC gr.I, 5
cazuri la MPC gr.II, 2 cazuri la MPC gr.III) /g250i 34% din eutrofici. Sindromul inflamator a fost asociat la 66% din pacien/g288ii eutrofici /g250i
68,8% din cei distrofici. Prezen/g288a leucocitozei cu polinucleoz/g259 s-a decelat la 62% din eutrofici /g250i 79% din distrofici. Din totalul copiilor 0-2 ani (n=238), 9 copii (3,8%) nu au prezentat semne generale, în rest s-au înregistrat cazuri cu una sau mai multe comorbidit/g259/g288i (tabel 9.II). În lotul nostru leucocituria a fost constant prezent/g259, atât la eutrofici (86,9%) cât /g250i la distrofici (86,88%). Etiologia infec/g288iei urinare este dominat/g259 la ambele subloturi de
Escherichia coli. Aceasta este implicat/g259 în etiologia a 60% din ITU la eutrofici /g250i 51% din ITU la distrofici. Urmeaz/g259 Proteus mirabilis (14,8% din ITU la malnutri/g288i /g250i 13% la eutrofici) /g250i Klebsiella pneumoniae (8,2% la malnutri/g288i, 8% la eutrofici). La sublotul de distrofici bacterii oportuniste precum Enterobacter cloacae, Enterococ, Acinetobacter determin/g259 5% din infec/g288iile urinare. La eutrofici Enterobacter /g250i Enterococul sunt implica te in etiologia
infec/g288iei urinare doar la 1% din cazuri. 16% din uroculturi la eutrofici, respectiv 18% la distrofici au fost negative, de/g250i simptomatologia clinic/g259, uroanalizele /g250i prezen/g288a leucocituriei erau sugestive entru o ITU. Num/g259rul de uroculturi necesare diagnosticului a fost cuprins între 1 /g250i 4. Cre/g250terea numarului de culturi cre/g250te semnificativ statistic /g250ansele unui diagnostic corect.
17,8% din eutrofici /g250i 26,3% din distrofici nu asociaz/g259 semne
urinare . La malnutri/g288i simptomatologia urinar/g259 a fost marcat/g259 de
urini tulburi (57,3% cazuri), disurie (18% cazuri), agita/g288ie mic/g288ional/g259 (16,5% cazuri), hematurie macroscopic/g259 (8% cazuri). La eutrofici 58,5% din cazuri prezentau urini tulburi, 31% agita/g288ie mic/g288ional/g259, 26% disurie 20% polachiurie, 9% jet urinar întrerupt. Un caz (0,45%) a debutat prin sepsis cu Escherichia coli /g250i insuficien/g288/g259 renal/g259 acut/g259, la un copil malnutrit gr. III, fost prematur ELBW. La sublotul de copii eutrofici 3 cazuri (1,25%) au prezentat insuficien/g288/g259 renal/g259 acut/g259 la debut. 15% din distrofici /g250i 13 % din eutrofici au prezentat una sau mai multe recidive.La malnutri/g288i 8,2% au prezentat recidive febrile, 6,5% recidive afebrile, iar la eutrofici 7% recidive febrile /g250i 5,5% recidive afebrile. Jum/g259tate din recidivele infec/g288ioase la copii

23
malnutri/g288i au fost determinate de E. Coli, iar jum/g259tate de asocieri
bacteriene ( E.coli /g250i Candida sp., Morganella /g250i Klebsiella pneumoniae). La eutrofici etiologia a fost dominat/g259 de E.coli. La 5% din malnutri/g288i /g250i 3,5% din eutrofici s-a remarcat prezen/g288a cicatricilor renale la evaluarea scintigrafic/g259 cu Tc
99DMSA.
Modific/g259ri malformative decelate cistografic sau echografic s-au înregistrat la 22% eutrofici (29 cazuri reflux vezico-ureteral de
diferite grade, 13 cazuri dilata/g288ii hidronefrotice, 1 caz agenezie renal/g259, 2 cazuri duplicitate reno-pieloureteral/g259) /g250i 47,5% distrofici (9 cazuri reflux vezico-ureteral, 6 cazuri dilata/g288ii hidronefrotice, 3 cazuri hipoplazie renal/g259 uni/bilateral/g259, 1 caz litiaz/g259 renal/g259). 3 copii cu malnutri/g288ie au fost decela/g288i scintigrafic /g250i echografic cu hipoplazie renal/g259. To/g288i au fost prematuri, 1 ELBW, cu suferin/g288/g259 la na/g250tere (APGAR 3), 2 prematuri LBW. Unul din ace/g250ti copii a prezentat 3 recidive infec/g288ioase cu Proteus pe substrat malformativ (reflux vezico-ureteral gr. III). Tratamentul antibiotic ini/g288iat empiric a fost eficient la majoritatea
cazurilor de infec/g288iei urinar/g259, atât la distrofici, cât /g250i la eutrofici. Escherichia coli a dezvoltat rezisten/g288/g259 la antibiotice la 23% malnutri/g288i /g250i 23,5% eutrofici. Cele mai frecvente antibiotice implicate în rezisten/g288a microbian/g259 au fost antibioticele din clasa aminopeniciline (Ampicilin/g259, Augmentin, Amoxicilin/g259), la ambele subloturi (aprox. 23%), urmate de Trimetoprim-Sulfmetoxazolul (17% cazuri), /g250i Cefalosporine (8% cazuri). Proteus mirabilis dezvolt/g259 rezisten/g288/g259 la 8% din pacien/g288ii distrofici /g250i 2,5% din eutrofici, cel mai frecvent la aminopenicilie, apoi Trimetoprim-
Sulfmetoxazolul. Cefalosporine /g250i Nitrofurantoin. Klebsiella
pneumoniae a dezvoltat rezisten/g288/g259 la antibiotice la 6,5% din distrofici /g250i 4% din eutrofici, primele implicate fiind tot aminopenicilinele. Enterococul a dezvoltat rezisten/g288/g259 la Trimetoprim-Sulfmetoxazol la 2 pacien/g288i distrofici si dou /g259 de eutrofici, iar bacilul Piocianic a
dezvoltat rezisten/g288/g259 la cefalosporine /g250i chinolone într-un caz de distrofie.
Cazurile cu distrofie au un risc de 1,22 ori mai mare de a dezvolta
ITU înalt/g259 decât cazurile de eutrofici (RR=1,22; IC95%: 1,08÷1,37) cu o sensibilitate de 43,5%.

24
10. Caracteristicile infec/g288iei urinare la copii 0 – 3 ani, n/g259scu/g288i
prematuri
Din totalul de 281 cazuri de copii 0 – 3 ani diagnostica/g288i /g250i urm/g259ri/g288i
în clinic/g259 pentru infec/g288ie urinar/g259 s-a identificat un subgrup de 30 (10,7%) copii n/g259scu/g288i prematur, la vârst/g259 gesta/g288ional/g259 mai mic/g259 de 37 s/g259pt/g259mâni, cu greutatea mai mic/g259 de 2500g . Vârsta medie la diagnostic a fost de 8, 8 luni la prematuri /g250i 14,09 luni la n/g259scu/g288ii la termen. Riscul ITU este influen/g288at de vârst/g259, fiind de 3 ori mai mare la nou n/g259scutul prematur fa/g288/g259 de copilul 1-3 ani (p= 0,0004). VPP a cazurilor cu ITU la copilul n/g259scut prematur a fost de 82,5%. În func/g288ie de sexul copilului distribu/g288ia a fost omogen/g259 (p=0,177). 73,3% dintre copii n/g259scu/g288i prematur s-au încadrat în gradul de prematuritate LBW , iar 20% în gradul VLBW. Comparativ pe sexe, gradul de prematur itate nu a diferit semnificativ
din punct de vedere statistic (p=0,506). Cazurile de infec/g288ie urinar/g259 la copii n/g259scu/g288i prematuri au fost mai frecvente la grupa de vârst/g259 1 lun/g259 –2 ani, urmat/g259 de grupa 0–1 lun/g259, îns/g259 diferen/g288ele au fost nesemnificative din punct de vedere statistic (p=0,157). 50% dintre copii n/g259scu/g288i prematur au prezentat în evolu/g288ie distrofie, datorat/g259 pe de o parte greut/g259/g288ii mici la na/g250tere /g250i pe de alt/g259 parte asocierii diverselor tipuri de infec/g288ii.
Prematuritatea la na/g250tere, la grupa de vârst/g259 0 – 2 ani, reprezint/g259
un risc relativ de aproximativ 5 ori mai mare pentru prezen/g288a
distrofiei la ace/g250ti copii (RR = 4,95; IC95%: 2,56
/g1219,56).
Etiologia infec/g288iei urinare este dominat/g259 la ambele subloturi de
Escherichia coli (60% la copii n/g259scu/g288i la termen, 50% la prematuri),
Proteus mirabilis (12,5% la prematuri, 13% copii n/g259scu/g288i la termen)
/g250i Klebsiella pneumoniae (9,37% la prematuri, 7,37% la n/g259scu/g288ii la termen). La prematuri bacteriile oportuniste (bacil Piocianic, Enterococ, Acinetobacter) determin/g259 16,6 % din ITU, fa/g288/g259 de doar 2% la copii n/g259scu/g288i la termen . Uroculturile au fost negative la 10% prematuri, de/g250i simptomatologia clinic/g259 era sugestiv/g259 pentru ITU.

Manifest/g259rile clinice au fost diferite la copii n/g259scu/g288i prematur fa/g288/g259 de cei n/g259scu/g288i la termen, dar febra a fost semnul clinic dominant la to/g288i pacien/g288ii. Dintre principalele semne generale asociate ITU s-au eviden/g288iat patologia pulmonar/g259 (detres/g259 respiratorie în perioada neonatal/g259 sau pneumonie intersti/g288ial/g259 la sugar), digestiv/g259 /g250i anemia.

25
55% din prematuri au prezentat ca prim simptom inapeten/g288a, fa/g288/g259 de
doar 20 % din cei n/g259scu/g288i la termen. 25% din copii n/g259scu/g288i prematuri au prezentat icter prelungit (necesitând fototerapie /g250i induc/g288ie enzimatic/g259). Deasemenea 25% din ei au asociat diaree, 22% pneumonie intersti/g288ial/g259, iar 19% au prezentat detres/g259 respiratorie. În sublotul copiilor n/g259scu/g288i la termen nu s-a înregistrat nici un caz de detres/g259 respiratorie sau icter, iar diareea /g250i pneumonia intersti/g288ial/g259 s-au asociat în doar 10% cazuri. La 22% din copii prematuri ITU a debutat prin convulsii febrile (fa/g288/g259 de 4% din copii n/g259scu/g288i la termen). 15% cazuri au asociat sindrom dispeptic (fa/g288/g259 de 10% n/g259scu/g288i la termen), iar 6% au prezentat letargie ca semn al ITU (fa/g288/g259 de 2% n/g259scu/g288i la termen). Debutul infec/g288iei urinare prin insufic ien/g288/g259 renal/g259 acut/g259 s-a înregistrat
la 12,5% din prematuri /g250i doar 1% din copii n/g259scu/g288i la termen. Insuficien/g288a renal/g259 acut/g259 a fost consecin /g288a sepsisului în toate cazurile.
Simptomatologia urinar/g259 a fost similar/g259 la prematuri si nou n/g259scu/g288i la termen, fiind exprimat/g259 sintetic în tabelul 10.I.

Tabel 10.I Manifest/g259ri urinare la copii 0 – 3 ani cu infec/g288ie urinar/g259
n/g259scu/g288i la termen/n/g259scu/g288i prematuri

Copii n/g259scu/g288i
la termen Copii n/g259scu/g288i
prematur
Urini tulburi 55% 66%
Disurie 25% 6%
Polachiurie 20% 3%
Agita/g288ie mic/g288ional/g259 26% 32%
Hematurie 6% 9%
Jet urinar întrerupt 8% 6%
F/g259r/g259 semne 19% 26%
IRA la debut 1% 12,5%

26
Tab. 10.II. Malforma/g288ii reno-urinare la copii 0 – 3 ani n/g259scu/g288i la
termen/n/g259scu/g288i prematuri

Copii n/g259scu/g288i la
termen (25%) Copii n/g259scu/g288i
prematur (56%)
Reflux
vezico-ureteral 32 cazuri (15%) 8 cazuri (26%)
Hidronefroz/g259 32 cazuri (15%) 8 cazuri (26%)
Hipoplazie renal/g259
/ Agenezie renal/g259 32 cazuri (15%) 8 cazuri (26%)
Duplicitate
reno-ureteral/g259 32 cazuri (15%) 8 cazuri (26%)
Litiaz/g259 renal/g259 32 cazuri (15%) 8 cazuri (26%)

Aproximativ 2/3 din to/g288i pacien/g288ii an aliza/g288i au asociat leucociturie
semnificativ/g259. Malforma/g288iile urinare au fost asociate cu infec/g288ia
urinar/g259 la 56% din copii n/g259scu/g288i prematur (17 cazuri) fa/g288/g259 de 25% din cei n/g259scu/g288i la termen (tabelul 10.II). Cicatricile renale, eviden/g288iate de evaluarea scintigrafic/g259 cu Tc
99DMSA, au fost prezente la 4% din copii sublotului 1 /g250i 5% din
cei ai sublotului 2. Nu to/g288i copii cu ITU recidivante au beneficiat de explorarea scintigrafic/g259. 68% din prematuri /g250i 56% din nou n/g259scu/g288ii la termen au dezvoltat anemie. La copilul n/g259scut prematur anemia se asociaz/g259 de 1,62 ori mai frecvent cu infec/g288ia urinar/g259, decât la copilul n/g259scut la termen (RR
= 1,62; IC95%: 1,22÷ 2,12). Leucocitoza cu neutrofilie s-a reg/g259sit la 75% cazuri din ambele subgrupe de studiu, iar sindromul inflamator la 80% din pacien/g288ii n/g259scu/g288i prematur. Tratamentul antibiotic ini/g288iat empiric a fost eficient la majoritatea cazurilor dup/g259 3-4 zile (60%). Recidivele au fost prezente la 10% prematuri (75% febrile) /g250i 15 % n/g259scu/g288i la termen (10% febrile). Etiologia recidivelor a fost dominat/g259 de E.coli la cei n/g259scu/g288i la termen /g250i asocieri bacteriene la prematuri ( E.coli + Candida sp + Klebsiella pn). Cauza recidivelor a fost noncomplian/g288a la terapia profilactic/g259 în majoritatea cazurilor. Escherichia coli a dezvoltat rezisten/g288/g259 la aproximativ un sfert din pacien/g288i. Antibioticele implicate în rezisten/g288a microbian/g259 au fost aminopenicilinele (aproximativ 30%

27
cazuri), Trimetoprim-Sulfmetoxazolul (25% cazuri) /g250i Cefalosporine
(25% cazuri), Nitrofurantoin /g250i Aminoglicozide (6% cazuri). Proteus mirabilis a dezvoltat rezisten/g288/g259 la 8% prematuri /g250i 2% copii n/g259scu/g288i la
termen, cel mai frecvent la grupele anterioare. Klebsiella pn. a dezvoltat rezisten/g288/g259 la aproximativ 5% din copii ambelor subloturi, primele implicate fiind tot aminopenicilinele. Enterococul a dezvoltat rezisten/g288/g259 la Trimetoprim /g250i am inoglicozide, iar bacilul Piocianic la
cefalosporine /g250i aminoglicozide. La 40% din prematuri s-a eviden/g288iat un istoric pozitiv de multiple ITU, 28% de la na/g250tere. La 6,5% din ace/g250tia ITU a ap/g259rut în cadrul unui sepsis. Etiologia a fost dominat/g259 în perioada neonatal/g259 de Enterococ, Enterobacter, Klebsiella, Acinetobacter în 25% cazuri.

11. Asocierea malforma/g288iilor reno-urinare cu infe/g288ia urinar/g259
recidivant/g259 este frecvent/g259. Eviden/g288ierea acestora devine necesar/g259 la to/g288i copii cu istoric de infec/g288ii urinare recurente, dar /g250i la copii cu
vârste sub 5 ani care dezvolt/g259 un prim infec/g288ios. Evaluarea imagistic/g259 în vederea depist/g259rii unui eventual substrat malformativ al ITU s-a efectuat prin echografie abdominal/g259, urografie intravenoas/g259 /g250i uretrocistografie mic/g288ional/g259 retrograd/g259. Pentru evaluarea impactului pe termen lung al infec/g288iilor urinare asupra rinichiului s-a efectuat scintigrafia cu Tc
99 DMSA.
În lotul 1 frecven/g288a cea mai mare a asocierii ITU cu malforma/g288iile
urinare a fost la subgrupa de vârst/g259 2-5 ani (63,7%), urmat/g259 de cazurile cu vârsta în intervalul 1 lun/g259 – 2 ani (62%). De asemenea, s-au observat la grupa 0-1 lun/g259 44% dintre copii au asociat malforma/g288ii
urinare.
În lotul 2 asocierea malforma/g288iilor urinare cu ITU s-a reg/g259sit la
58,8% dintre copiii cu vârsta 5-12 ani, cu o pondere de 48,6% la subgrupa de vârst/g259 12-18 ani. Comparativ între cele dou/g259 loturi, nu s-au eviden/g288iat semnificativ mai
multe malforma/g288ii urinare (61,5% vs 56,1%) ( /g70
2=2,14; GL=1;
p=0,143).
Cazurile de ITU înalt/g259 pe substrat malformativ se reg/g259sesc mai
frecvent la lotul 2 de studiu, cu o valoare predictiv pozitiv/g259 de 53%
(/g702=5,97; GL=1; p=0,015 )
Cea mai frecvent/g259 malforma/g288ie urinar/g259 a fost refluxul vezico-
ureteral , uni sau bilateral, de diferite grade. Refluxul vezico-ureteral
s-a pus în eviden/g288/g259 prin uretrocistografie mic/g288ional/g259 retrograd/g259.

28
Explorarea a fost practicat/g259 la 73% din copii 0 – 5 ani /g250i 42,5% din
copii peste 5 ani diagnostica/g288i cu cel pu/g288in un episod de ITU.

Inciden/g288a refluxului vezico-ureteral a fost de 23% la lotul 1 de studiu /g250i de 16% la lotul 2 de studiu.
Copii cu infec/g288ie urinar/g259 /g250i modific/g259ri eviden/g288iate ecografic au un
risc de 2 ori mai mare de a asocia cicatrici renale eviden/g288iate
scintigrafic În lotul studiat s-au înregistrat semnificativ mai multe cazuri de ITU febrile care prezint/g259 cicatrici renale eviden/g288iate scintigrafic.
Copii cu infec/g288ie urinar/g259, care asociaz/g259 modific/g259ri echografice se asociaz/g259 cu un risc semnificativ statistic de existen/g288/g259 a malfoma/g288iilor decelate uro-cistografic (cel mai frecvent RVU) /g250i de
asociere a cicatricilor renale eviden/g288iate scintigrafic. (tabel 11.I)

Tabel 11.I Distribu/g288ia cazurilor cu malfor ma/g288ii eviden/g288i ate prin echografie,
uro-cistografie, scintigrafie

Modific/g259ri ecografice
Da Nu
Parametri
n % n %
Test /g702
Malforma/g288ii eviden/g288iate la uro-cistografie
Da 55 6,8 34 4,2
Nu 250 30,9 469 58,0 /g702 = 23,48;
GL = 1, p<
0,001
Cicatrici renale eviden/g288iate scintigrafic
Da 66 8,2 25 3,1
Nu 239 29,6 478 59,2 /g702 = 51,13;
GL = 1, p<
0,001

29
12. Istoricul de multiple infec/g288ii urinare s-a înregistrat la 43,7%
dintre cazuri, mai frecvent la sexul feminin (29,7%) /g250i la grupa de vârst/g259 de 0-5 ani (22,2%), îns/g259 aceste distribu/g288ii nu prezint/g259 diferen/g288e semnificative din punct de vedere statistic (tabel 12.I).

Tabel 12.I Distribu/g288ia cazurilor în func/g288ie de istoricul de ITU /g250i
caracteristicile epidemiologice

ITU
Da Nu
Caracteristici
n % n %
Test /g702
Sex
Feminin 240 29,7 297 36,8
Masculin 113 14,0 158 19,6 /g702 = 0,54;
GL = 1,
p=0,462
Grupa de vârst/g259
0 – 5 ani 179 22,2 205 25,4
5 – 18 ani 174 21,5 250 30,9 /g702 = 2,33;
GL = 1,
p=0,127
În prezen/g288a antecedentelor de infec/g288ie urinar/g259 riscul relativ de diagnosticare a refluxului vezico-ureteral prin uretrocistografie mic/g288ional/g259 retrograd/g259 este 2 ori mai mare.

În prezen/g288a antecedentelor de infec/g288ie urinar/g259 riscul de apari/g288ie al cicatricilor renale eviden/g288iate scintigrafic este aproape 2 ori mai mare. La pacien/g288ii cu istoric de multiple infec/g288ii urinare se eviden/g288iaz/g259 prezen/g288a semnificativ/g259 a cicatricilor renale la scintigrafie (p<0,001), cu un risc relativ de peste 3 ori mai mare fa/g288/g259 de copii cu un singur episod de infec/g288ie urinar/g259.

30
13. Tratamentul etiologic al infec/g288iei urinare
Majoritatea cazurilor au avut o evolu/g288ie favorabil/g259 dup/g259 3-4 zile de
tratament. Antibioticele utilizate /g250i dozele indicate în tratamentul ITU la copil sunt sintetizate în tabelul 13.I.

Tabel 13.1 Antibioticele utilizate cel mai frecvent în tratamentul ITU
la copiii din lotul studiat

Antibiotic Calea de
administrare Doza
Ampicilin/g259 i.v., i.m., p.o. 100 mg/kg/zi
Amoxicilin/g259 p.o. 50 mg/kg/zi
Amoxicilin/g259-
Clavulate i.v., i.m., p.o. 40 mg/kg/zi
Cefotaxime i.v., i.m. 150 mg/kg/zi
Ceftazidime i.v., i.m. 150 mg/kg/zi
Ceftriaxon/g259 i.v., i.m. 75 mg/kg/zi
Cefazolin i.v., i.m. 75 mg/kg/zi
Cefaclor p. o. 30 -50 mg/kg/zi
Gentamicin/g259 i.v., i.m. 5 mg/kg/zi
Netilmicin/g259 i.v., i.m. 7,5 mg/kg/zi
Amikacin/g259 i.v., i.m. 10 – 15 mg/kg/zi
Tobramicin/g259 i.v., i.m. 3 -5 mg/kg/zi
Vancomicin/g259 i.v. 40 mg/kg/zi
Ticarcilin/g259 i.v. 300 mg/kg/zi
TMP – SMX
(Biseptol) p. o. 8 – 10 mg/kg/zi TMP,
în atac,
2 mg/kg/zi TMP în
profilaxie
Nitrofurantoin p. o. 5 mg/kg/zi în atac,
2 mg/kg/zi în profilaxie

31
14. Inciden/g288a recidivelor infec/g288ioase
Recidivele infec/g288ioase survin fie ca rec/g259deri, fie ca reinfec/g288ii.
Rec/g259derea se caracterizeaz/g259 prin persisten/g288a bacteriuriei (aceia/g250i
specie bacterian/g259), dup/g259 tratamentul adecvat al infec/g288iei; se asociaz/g259
frecvent cu o anomalie structural/g259 a tractului urinar sau cu litiaza ; survine în primele /g250ase s/g259pt/g259m âni dup/g259 oprirea tratamentului,
frecvent dup/g259 prima s/g259pt/g259mân/g259. Reinfec/g288ia se caracterizeaz/g259 prin episoade succesive de infec/g288ie
urinar/g259 simptomatic/g259 alternate de episoade asimptomatice. Episoadele infec/g288ioase sunt determinate de specii sau serotipuri
bacteriene diferite /g250i reflect/g259 un defect în mecanismele de ap/g259rare local/g259. La cazurile studiate recidivele infec/g288ioase au fost de ambele tipuri, mai frecvent rec/g259deri febrile /g250i reinfec/g288ii afebrile. Agentul bacterian
cel mai frecvent în etiologia recidivei infec/g288iei urinare a fost E. coli ,
în propor/g288ie de 81,9%. De remarcat /g250i prezen/g288a Klebsiella
pneumoniae , cu o frecven/g288/g259 de 9,4% /g250i Proteus , tot cu 9,4%.
Recidivele infec/g288ioase febrile s-au întâlnit la 11,9% dintre cazuri,
8,4% de sex feminin /g250i 3,5% de sex masculin, distribu/g288ie care nu eviden/g288iaz/g259 diferen/g288e semnificative pe grupe de vârst/g259 /g250i sex
(/g70
2=0,73; GL=1; p=0,394).
Recidivele infec/g288ioase afebrile s-au întâlnit la 12,9% dintre cazuri,
semnificativ mai multe cazuri de sex feminin (9,8%) comparativ cu
cele de sex masculin (3,1%) ( /g702=4,36; GL=1; p=0,037 ), cu o valoare
predictiv pozitiv/g259 de 76% .
La lotul 1 recidivele afebrile au fost semnificativ mai frecvente la
grupa de vârst/g259 2-5 ani (19,9%) (p=0,0008). La lotul 2 frecven/g288a cea mai mare a recidivelor afebrile s-a înregistrat
la grupa de vârst/g259 5-12 ani (16%), distribu/g288ie semnificativ/g259 din punct de vedere statistic comparativ cu recidivele febrile de la grupa 12-18
ani (7,2%) (p=0,031).
Distribu/g288ia cazurilor cu recidive afebrile din lotul 2 (13,7%) comparativ cu cea din lotul 1 (12%) nu a prezentat diferen/g288e
semnificative din punct de vedere statistic ( /g70
2=0,38; GL=1;
p=0,538), eviden/g288iind omogenitatea loturilor în ceea ce prive/g250te
prezen/g288a recidivelor afebrile Pe cazuistica studiat/g259, asocierea recidivelor infec/g288ioase cu malforma/g288iile reno-urinare prezint/g259 urm/g259toarele caracteristici:

32
/g190recidivele infec/g288ioase s-au asociat cu sindromul inflamator în
propor/g288ie de 14,6%, dintre care 8,7% dintre cazuri prezentau recidive febrile;
/g190recidivele infec/g288ioase s-au asociat cu sindromul inflamator /g250i
prezen/g288a RVU decelat cistografic în propor/g288ie de 14,6%. 8,7% dintre copii cu RVU au prezentat recidive febrile;
/g190recidivele infec/g288ioase s-au asociat cu sindromul inflamator /g250i
malforma/g288iile eviden/g288iate echografic în propor/g288ie de 9,6%. 5,4% dintre aceste cazuri prezentau recidive febrile;
/g190recidivele infec/g288ioase s-au asociat cu sindromul inflamator,
malforma/g288iile eviden/g288iate cistografic /g250i echografic în propor/g288ie de 9,1%, dintre care 5% au fost febrile.

15. Profilaxia infec/g288iei urinare
Perioada de monitorizare a cazurilor diagnosticate /g250i tratate în clinic/g259
pentru infec/g288ie urinar/g259 a variat de la 1 lun/g259 la 10 ani, cu o durat/g259
medie de 3,7 ± 3,2 ani .
Durata tratamentului profilactic în ITU a variat de la 1 lun/g259 la
10 ani, cu o valoare medie de supraveghere de 2,4 ± 2,2 ani .
Comparând perioada de monitorizare a pacientului cu perioada de administrare a tratamentului profilactic se observ/g259 c/g259 pacientul a beneficiat de urm/g259rire semnificativ mai mare (t-Student =9,52; GL=1614; p<0,001 ).
Clasele de antibiotice administrate profilactic au fost: /g190 Cefalosporine :
Generatia I: Cefalexin – 34,8%
Generatia II: Cefaclor – 3,8%
Generatia III: Ceftibuten – 0,1% /g190 Aminopeniciline :
Amoxicilina – 10,9% Augmentin – 16,2% Unasyn – 0,1% /g190 Chimioterapicele orale :
Biseptol – (Sulfmetoxazol – Trimetoprim) – 49,4% Negram – 10,1% Nitrofurantoin – 34,2% /g190 Chinolonele s-au reg/g259sit cu ponderi destul de reduse:
Ciprofloxacin – oral – 1,7% Norfloxacin – 1,7%

Cazurile la care terapia profilactic/g259 a lipsit sau s-au înregistrat
inconsecven/g288e în administrarea acesteia au un risc de a dezvolta noi pusee de infec/g288ie urinar/g259 de 9 ori mai mare decât cazurile la care profilaxia s- administrat corect /g250i sus/g288inut (RR=9,19; IC95%: 6,48÷13,03) (fig. 15.1).

Fig. 15.2 Distribu/g288ia cazurilo r în func/g288ie de tratamentul profilactic
/g250i recidivele infec/g288ioase

Rezisten/g288a la antibiotice s-a reg/g259sit la 171 dintre pacien/g288i (21,2%),
cel mai frecvent la clasa chimioterapicelor orale:Biseptol 78,8%, Nitrofurantoin 62,9%, Negram 13,5%. Rezisten/g288a la cefalosporine prezint/g259 urm/g259toarea pondere: Cefalexin 37,1%, Ceclor 10,6%. Din clasa aminopenicilinelor, rezisten/g288a la antibiotice apare la: Amoxicilina 26,5%, Augmentin 24,7%.
Frecven/g288a rezisten/g288ei la antibioticele din clasa chinolone a fost redus/g259
pentru c/g259 utilizarea a fost restrâns/g259. Recidivele apar mai frecvent dup/g259 asocieri de antibiotice în profilaxie (82,9%) comparativ cu folosirea unui singur antibiotic (7,6%). Corela/g288ia istoricului de multiple infec/g288ii urinare cu
simptomatologia clinic/g259 a puseului acut /g250i prezen/g288a cicatricilor renale la scintigrafie, la pacien/g288ii cu rezis ten/g288a la tratament nu eviden/g288iat
distribu/g288ii semnificative din punct de vedere statistic, raportul
pacien/g288ilor cu scintigrafie pozitiv/g259 din totalul istoricului pozitiv ITU (22/104) a fost aproximativ acela/g250i cu raportul pacien/g288ilor f/g259r/g259 cicatrici prezente din pacien/g288ii f/g259r/g259 ITU în antecedentele personale
(11/67) ( /g70
2 = 0,32; GL =1; p=0,570).
33

16. Insuficien/g288a renal/g259 acut/g259 s-a asociat cu primul episod de ITU la
2,7% dintre cazuri (n=22). Prezen/g288a insuficien/g288ei renale acute la
primul episod de infec/g288ie urinar/g259 a prezentat o valoare predictiv
pozitiv/g259 la sexul masculin de 59% ( /g702=5,50; GL=1; p=0,019 ), cu un
risc relativ de 2,86 ori mai mare comparativ cu prezen/g288a insuficien/g288ei
renale acute la sexul feminin (RR=2,86; IC95%: 1,24÷6,61). Distribu/g288ia cazurilor cu insuficien/g288/g259 renal/g259 acut/g259 asociat/g259 ITU nu a eviden/g288iat diferen/g288e semnificative comparativ pe loturi de studiu (p=0,397).

17. Consecin/g288ele pe termen lung ale infec/g288iilor urinare recidivante 17. 1. Rinichiul mic asociat infec/g288iei urinare La lotul de studiu se observ/g259 c/g259 cicatricile renale reprezint/g259 un risc relativ de 5,42 ori mai mare pentru apari/g288ia hipertensiunii arteriale la copii cu infec/g288ie urinar/g259 (RR = 5,42; IC95%: 3,46÷8,48).

Fig. 17.1 Distribu/g288ia cazurilor cu rinichi mic

34
La pacien/g288ii cu infec/g288ie urinar/g259 din grupul de studiu eviden/g288ierea
rinichiului mic ecografic induce un risc relativ de aproximativ 10 ori mai mare pentru prezen/g288a cicatricilor renale multiple eviden/g288iate scintigrafic (RR = 9,85; IC95%: 3,99÷24,32). Comparând din punct

35
de vedere statistic prezen/g288a rinichiului mic cu istoricul ITU se
observ/g259 diferen/g288e semnificative ale distribu/g288iilor
Rinichiul mic se reg/g259se/g250te de peste 3 ori mai frecvent la pacien/g288ii
cu ITU în antecedente.
17. 2. Hipertensiunea arterial/g259 La lotul de studiu se observ/g259 c/g259 prezen/g288a cicatricilor renale cre/g250te riscul apari/g288iei hipertensiunii arteriale de 5,42 ori (RR = 5,42;
IC95%: 3,46÷8,48 (tabel 17.I).

Tabel 17.I. Distribu/g288ia cazurilor cu HTA /g250i cicatrici prezente la scintigrafie

Cicatrici la scintigrafie
prezente absente
HTA
n % n %
Test /g702
Da 11 1,4 9 1,1
Nu 80 9,9 708 87,6 /g702 = 34,90;
GL=1
p<0,001

La pacien/g288ii cu istoric multiplu de ITU, HTA se eviden/g288iaz/g259 cu un
risc relativ de 2,58 ori mai mare (RR = 2,58; IC95%: 1,70÷3,92)
(tabel 17.II).

Tabel 17.II Distribu/g288ia cazurilor cu HTA /g250i istoric multiplu de ITU

HTA
Da Nu
Istoric ITU
multiplu n % n %
Test /g702
Da 11 1,4 9 1,1
Nu 168 20,8 620 76,7 /g702 10,95;
GL=1
p=0,0009

La lotul de studiu se observ/g259 c/g259 pacien/g288ii cu ITU recidivante /g250i reflux vezico-ureteral au un risc de a dezvolta HTA de aproximativ 5 ori mai mare decât ceilal/g288i pacien/g288i cu ITU recidivant/g259 f/g259r/g259
substrat malformativ(RR = 4,99; IC95%: 3,07÷8,11 (tabel 17.III).

36
Tabel 17.III Distribu/g288ia cazurilor de ITU recidivante cu
HTA /g250i RVU

RVU
prezent absent
HTA
n % n %
Test /g702
Da 10 1,2 10 1,2
Nu 79 9,8 709 87,7 /g702 = 27,85;
GL=1
p<0,001

17. 3. Insuficien/g288a renal/g259 progresiv/g259 la copiii cu recidive infec/g288ioase
Din cele 171 de cazuri cu recidiv/g259 ITU 10 copii (5,9%) au prezentat
insuficien/g288/g259 renal/g259 care a progresat spre insuficien/g288a renal/g259 cronic/g259 terminal/g259 (End Stage Renal Disease). Prezen/g288a insuficien/g288ei renale cronice la cazurile de ITU recidivante a prezentat o valoare predictiv
pozitiv/g259 la sexul masculin de 60% ( /g70
2=3,81; GL=1; p=0,05 ), cu un
risc relativ de 3,84 ori mai mare comparativ cu prezen/g288a insuficien/g288ei
renale cronice la sexul feminin (RR=3,84; IC95%: 1,13÷13,02). Distribu/g288ia copiilor cu insuficien/g288/g259 renal/g259 cronic/g259 nu a eviden/g288iat diferen/g288e semnificative comparativ pe loturile de studiu. S-au înregistrat 1,8% dintre cazuri la grupa de vârst/g259 0-5 ani /g250i 4,1% la
grupa 5-18 ani ( /g70
2=0,38; GL=1; p=0,536) (fig. 17.3)
Pe cazuistica studiat/g259 s-au întâlnit 20 de cazuri cu hipertensiune,
dintre care 10 cazuri asociate cu insuficien/g288/g259 renal/g259 (1,2%). Asocierea HTA cu infec/g288iile urinare recidivante (mai mult de 3 episoade) induce un risc relativ de aproximativ 36 de ori mai mare pentru ace/g250ti pacien/g288i de a dezvolta boal/g259 renal/g259 cronic/g259 terminal/g259 (RR=35,73; IC95%: 16,56÷76,96). (tabel 17.IV)

37
Tabel 17.IV Diferen/g288e statistice în func/g288ie de asocierea HTA cu insuficien/g288a
renal/g259

HTA
Da Nu Insuficien/g288/g259
renal/g259
n % n % Semnifica/g288ie
statistic/g259

Da 10 1,2 12 1,5
Nu 10 1,2 776 96,1 /g702=155,54
p<0,001

La cazurile cu insuficien/g288a renal/g259, HTA s-a asociat dup/g259 cum urmeaz/g259:
1. la lotul 1 – în propor/g288ie de 25%:
– un copil cu recidive ITU – un copil f/g259r/g259 recidive ITU
2. la lotul 2 – în propor/g288ie de 57,1%:
– 6 copiii cu recidive ITU – 2 copii f/g259r/g259 recidive ITU. Distribu/g288ia cazurilor cu HTA asociat/g259 insuficien/g288ei renale /g250i
recidivelor a fost omogen/g259 pe grupe de vârst/g259 ( /g70
2=2,45; GL=2;
p=0,294).

La pacien/g288ii cu cicatrici renale eviden/g288iate scintigrafic /g250i HTA
riscul relativ de apari/g288ie al insuficien/g288ei renale cronice terminale este de 4,5 ori mai mare (RR = 4,50; IC95%: 1,94÷10,44)

38
CONCLUZII

1. Infec/g288ia urinar/g259 este o im portant/g259 cauz/g259 de morbiditate /g250i
mortalitate la sugar /g250i copilul mic, cu o inciden/g288/g259 în cre/g250tere, mai ales la copilul mic. Infec/g288ia urinar/g259 afecteaz/g259 de dou/g259 ori mai mult sexul feminin decât sexul masculin, grupa de vârst/g259 cea mai implicat/g259 fiind 5 – 12 ani. 2. Infec/g288ia urinar/g259 înalt/g259 se reg/g259se/g250te predominant la nou n/g259scut /g250i sugar, în timp ce infec/g288ia urinar/g259 joas/g259 predomin/g259 la /g250colari /g250i adolescen/g288i. 3. Escherichia coli este principala bacterie implicat/g259 în etiologia
infec/g288iei urinare la copil, urmat /g259 de Proteus mirabilis /g250i Klebsiella
pneumoniae. Implica/g288ia bacteriilor oportuniste în etiologia ITU este de 5 ori mai mare la malnuti/g288i /g250i de 8 ori mai mare la prematuri. 4. Febra este semnul clinic dominant al infec/g288iei urinare la copil. To/g288i copii cu infec/g288ie urinar/g259 înalt/g259 asociaz/g259 sindrom inflamator /g250i anemie inflamatorie. La nou n/g259scut manifest/g259rile clinice ale infec/g288iei urinare sunt nespecifice, mergând de la febr/g259 la hipotermie, detres/g259 respiratorie, iritabilitate, convulsii, meteorism abdominal, icter prelungit /g250i falimentul cre/g250terii. La sugar /g250i copilul mic infec/g288ia urinar/g259 se manifest/g259 nespecific, în general cu inapeten/g288a, diaree, v/g259rs/g259turi /g250i pneumonia intersi/g288ial/g259. La copilul mare infec/g288ia urinar/g259 se
manifest/g259, caracteristic, prin durerile abdominale /g250i lombare. 5. Simptomatologia urinar/g259 este cu atât mai bine exprimat/g259 cu cât vârsta este mai mare. Sindromul de instabilitate vezical/g259 se asociaz/g259 la 10% din copii, de dou/g259 ori mai frecvent la copii peste 5 ani /g250i
implic/g259 un risc de recidiv/g259 infec/g288ioas/g259 de dou/g259 ori mai mare.
6. Proteina C reactiv/g259 este un marker mai fidel de apreciere a implic/g259rii renale în infec/g288ia urinar/g259 decât viteza de sedimentare a hematiilor. Riscul relativ pentru copii 0 – 5 ani de a asocia CRP pozitiv este similar cu riscul acestora de a dezvolta infec/g288ie urinar/g259 înalt/g259 /g250i este de 1,5 ori mai mare decât la grupa de vârst/g259 5 – 18 ani. 7. În diagnosticul ITU la copil un rol important îl are corela/g288ia bacteriuriei cu leucocituria, iar interpretarea acestei corela/g288ii în context clinic si biologic sugestiv cre/g250te /g250ansa unui diagnostic corect /g250i promt . 8. Suplimentarea num/g259rului de uroculturi (2 – 4) cre/g250te /g250ansa unui diagnostic pozitiv de ITU (cre/g250terea sensibilit/g259/g288ii /g250i specificit/g259/g288ii

39
metodei), prin excluderea cazurilor fals pozitive (contaminare de
medii, defect de recoltare). 9. Sensibilitatea uroculturii este cu atât mai mare cu cât valoarea predictiv/g259 negativ/g259 este mai mare, ceea ce ne confirm/g259 c/g259 un pacient cu urocultur/g259 negativ/g259 nu are boala (cazurile fals negative scad), deci posibilitatea de a subdiagnostica ITU /g250i, în consecin/g288/g259, de a nu o trata, scade. 10. Specificitatea uroculturii este cu atât mai mare cu cât valoarea predictiv/g259 pozitiv/g259 se amelioreaz/g259, ceea ce ne confirm/g259 prezen/g288a ITU la subiec/g288ii cu urocultur/g259 pozitiv/g259, deci posibilitatea de a trata în exces (cazuri fals pozitive) scade. 11. Riscul relativ de infec/g288ie urinar/g259 la copii distrofici cre/g250te cu sc/g259derea vârstei /g250i cu gradul malnutri/g288iei, la sugarul mic fiind de 3 ori mai mare decât la copii de 1-3 ani. Comorbidit/g259/g288ile (diaree, pneumonie intersti/g288ial/g259) coreleaz/g259 invers propor/g288ional cu starea de nutri/g288ie fiind cu atât mai frecvente, cu cât deficitul nutri/g288ional este mai sever. 12. Prematuritatea este un cofactor important în etiologia infec/g288iei urinare la malnutrit, durata scurt/g259 de gesta/g288ie afectând dimensiunile renale, num/g259rul de nefroni func/g288ionali ap/g259rarea antiinfec/g288ioas/g259 local/g259, dar /g250i dezvoltarea staturo-ponderal/g259 ulterioar/g259. 13. Malforma/g288iile urinare se reg/g259sesc de aproape dou/g259 ori mai mult la malnutri/g288ii cu infec/g288ie urinar/g259 fa/g288/g259 de eutrofici. Riscul afect/g259rii renale la malnutrit cre/g250te cu gradul de malnutri/g288ie (mai ales în cazuri de ITU subdiagnosticate la distroficul de grad mare). 14. Infec/g288ia urinar/g259 este o frecvent/g259 cauz/g259 de morbiditate la copilul
n/g259scut prematur. Comorbidit/g259/g288ile asociate ITU sunt cu atât mai
frecvente, cu cât gradul prematurit/g259/g288ii este mai mare /g250i vârsta mai mic/g259, detresa respiratorie /g250i icterul prelungit fiind cele mai importante. 15. La copii cu infec/g288ie urinar/g259, prezen/g288a modific/g259rilor echografice se asociaz/g259 cu un risc semnificativ statistic de existen/g288/g259 a malfoma/g288iilor decelate uro-cistografic (cel mai frecvent RVU) /g250i de asociere a cicatricilor renale eviden/g288iate scintigrafic. 16. Febra este un factor predictiv al afect /g259rii renale eviden/g288iat/g259 prin
scintigrafie, semnificativ mai multe cazuri de infec/g288ie urinar/g259 febril/g259 au fost decelate cu cicatrici renale la explorarea radioizotopic/g259. 17. Pacien/g288ii cu istoric de multiple inf ec/g288ii urinare au un risc relativ
de peste 2 ori mai mare de a fi diagnostica/g288i cu reflux vezico-ureteral

40
/g250i de peste 3 ori mai mare de a pr ezenta cicatrici renale multiple fa/g288/g259
de copii cu un singur episod de infec/g288ie urinar/g259 18. Abordarea tratamentului infec/g288iei urinare la copil se face dup/g259 vârst/g259, severitatea clinic/g259, localizarea infec/g288iei, prezen/g288a anomaliilor structurale, complian/g288a pacientului (doz/g259 unic/g259/zi, sau cât mai pu/g288ine
doze zilnice, tolerabilitate /g250i acceptabilitate bun/g259). Nou n/g259scu/g288ii,
sugarii /g250i copii mici sunt spitaliza/g288i obligatoriu /g250i primesc
antibioterapie i.v., timp de 10 zile. La copii mari s-a optat cel mai
frecvent pentru terapia oral/g259.
19. Durata tratamentului a fost, în medie, de 10 zile. Majoritatea copiilor din lotul studiat au evoluat favorabil sub terapie în 3 – 4 zile. În infec/g288ii severe (produse de specii de Citrobacter, Pseudomonas aeruginosa, stafilococi meticilino-rezisten/g288i) tratamentul a fost men/g288inut dou/g259 s/g259pt/g259mâni. Esecul terapiei s-a înregistrat la aproximativ 2,5% din pacien/g288ii ambelor loturi de studiu. Rezisten/g288a microbian/g259 primar/g259, asocierea malforma/g288iilor urinare complexe sau noncomplian/g288a la tratament au fost cauzele cele mai frecvente de e/g250ec terapeutic. 20. Recidivele infec/g288ioase au fost mai frecvent rec/g259deri febrile /g250i reinfec/g288ii afebrile. 9% din pacien/g288ii cu recidive infec/g288ioase au asociat malforma/g288iile urinare. Agentul bacter ian cel mai frecvent în etiologia
recidivei infec/g288iei urinare la copil a fost E. coli , în propor/g288ie de 80%.
La malnutrit /g250i prematur recidivele infec/g288ioase au fost determinate de asocierile bacteriene. 21. Perioada de monitorizare a cazurilor diagnosticate /g250i tratate în clinic/g259 pentru infec/g288ie urinar/g259 a fost, în medie de 3,7 ± 3,2 ani, iar
durata tratamentului profilactic a fost, în medie, de 2,4 ± 2,2 ani.
Cazurile la care terapia profilactic/g259 nu s-a administrat, sau la care s-au înregistrat inconsecven/g288e în administrarea acesteia au un risc de a dezvolta noi pusee de infec/g288ie urinar/g259 de 9 ori mai mare decât cazurile la care profilaxia s- administrat corect /g250i sus/g288inut. 22. Recuren/g288ele infec/g288ioase apar mai frecvent dup/g259 asocieri de antibiotice în profilaxie (82,9%) comparativ cu folosirea unui singur antibiotic (7,6%). Rezisten/g288a la antibiotice s-a reg/g259sit la 20%
pacien/g288i. Aminopenicilinele, Trimetoprim-Sulfmetoxazolul /g250i cefalosporinele orale de genera/g288ie I /g250i II determin/g259 cel mai frecvent rezisten/g288/g259 bacterian/g259. 23. Insuficien/g288a renal/g259 acut/g259 s-a asociat cu primul episod de infec/g288ie urinar/g259 la aproape 3% cazuri, mai frecvent la sexul masculin, fiind, în

41
general, consecin/g288a sepsisului cu punct de plecare urinar la grupe de
vârst/g259 cu risc. 24. Copiii la care s-au decelat echografic rinichi cu dimensiuni sc/g259zute, au avut un risc de 10 ori mai mare de a fi diagnostica/g288i cu cicatrici renale multiple la scintigrafie /g250i de 15 ori mai mare de a dezvolta HTA secundar/g259, în compara/g288ie cu copii la care dimensiunile renale sunt normale echografic. 25. Pacien/g288ii cu istoric de infec/g288ii urinare recidivante, cicatrici renale multiple eviden/g288iate scintigrafic /g250i care au dezvoltat HTA au un risc de aproape 5 ori mai mare de a ajunge în stadiu de boal/g259 renal/g259 cronic/g259 terminal/g259. 26. Recunoa/g250terea rapid/g259 /g250i tratamentul prompt al cazurilor de infec/g288ie urinar/g259, au o mare importan/g288/g259 nu numai prin reducerea morbidit/g259/g288ii infec/g288ioase /g250i a riscului de cicatrici renale, cu consecin/g288e grave pe termen lung (HTA, boal/g259 renal/g259 cronic/g259, terminal/g259, toxemie gravidic/g259 ).

42
BIBLIOGRAFIE (selectiv/g259 din 138 titluri)

1. Amos K., Heinrichs D., Frirdich E., et al. Distribution of core oligosacharide types in Lipopolysaccharides from Escherichia coli. Infection and Immunity , 2000; nr. 3, vol.68: 1116-1124.
2. Verrier J., Ascher W. Urinary tract infection and vesicoureteral reflux. In: Edelmann C., Bernstein J., Meadow R., Pediatric Kidney
Disease , second edition, vol .II (Diseases of the Kidney and Urinary
Tract), Litlle, Brown and co., 1992, cap.91, 1943-1991. 3. Brumariu O., Munteanu M., Gavrilovici C., Infec/g288ia tractului urinar. In Ciofu E., Ciofu C., Pediatria – tratat , edi/g288ia I, Bucure/g250ti,
2001, cap. 11, pag. 711- 718. 4. Ciocâlteu A., Infec/g288iile tractului urinar. In Cioâlteu A., Nefrologie
clinic/g259, cap. 2, pag.7- 62;
5. Hansson S., Jodal U., Urinary Tract Infection. In: Avner D. E., Harmon W., Niaudet P., Pediatric Nephrology, fifth edition,
Lippincott Williams& Wilkins, 2004, cap. 53, 1007-1025. 6. Chambers T., An essay on the consequences of childhood urinary tract infection. Pediatr. Nephrol, 1997; 11: 178-179.
7. Cascio S., Chertin B., Akihiro Y., Udo R., et al. Acute renal damage in infants after first urinary tract infection. Pediatr. Nephrol,
2002; 17:503 – 505 .
8. Subcommittee on Urinary Tract Infection, Committee on Quality Improvement, American Academy of Pediatrics. The diagnosis, Treatment, and Evaluation of the Initial Urinary Tract Infection in febrile Infants and Young Children. Pediatrics, 1999, no.4, 103: 843-
852.
9. Schoen E., Colby C., Ray T. Newborn Circumcision Decreases Incidence and Costs of Urinary Tract Infections during the first year of life. Pediatrics , 2000; no.4, 105:789-793.
10. Stark H. Urinary tract infections in girls: the cost – effectiveness of currently recommended investigative routines. Pediatr. Nephrol .,
1997; 11: 174-177.
11. Mingin G., Hinds A., Nguyen H., Baskin L. Children with a Febrile Urinary Tract Infection and a Negative Radiologic Workup: Factors Predictive of Recurrence. Urology 2004; 63: 562-565.
13. Lopez M., Castillo L., Chavez J., Ramones C., Hypercalciuria and recurent urinary tract infection in Venezuelea children. Pediatr.Nephrol , 1999; 13: 433- 437.

43
15. Hansson S., Brandstrom P., Jodal U, Larson P. Low bacterial
counts in infants with urinary tract infection . The journal of
Pediatrics , 1998; 132: 180 – 182.
16. Rippere – Lampe K., O’Brien A., Conran R., Lockman H. Mutation of the Gene Encoding Cytotoxic Necrotizing Factor Type 1 (cnf1) Attenuates the Virulence of Uropathogenic Escherichia coli. Infection and Immunity, 2001; 6, 69:3954- 3964.
17. Dobrindt U., Blum-Oehler G., Harsch T. et al. S-fimbria-Encoding determinant sfa1 is located on Pathogenicity Island III 536 of uropahogenic Escherichia Coli Strain 536. Infection and
Immunity, 2001, no 7, 69: 4248-4256.
18. Goldraich N., Manfroi A. Febrile urinary tract infection: Escherichia coli susceptibility to oral antimicrobials. Pediatr.
Nephrol, 2002, 17: 173-176.
19. Mannhardt W., Becker A., Putzer M. et al. Host defense within the urinary tract. I. Bacterial adhe sion initiates an uroepitelial defense
mechanism. Pediatr.Nephrol, 1996; 10: 568-572.
20. Mannhardt W., Becker A., Putzer M. et al. Host defense within the urinary tract. II. Signal transducing events activate the uroepitelial defense. Pediatr.Nephrol, 1996;
10: 573-577.
21 Dairiki Shortliffe L. Urinary Tract Infection in Infants and Children. In Walsh: Campbell’s Urology, 8th edition, 2002, Elsevier Science chp. 54, 1847-1870.

44
LUCR/g258RI PUBLICATE CA PRIM AUTOR DIN TEMATICA
TEZEI

Magdalena Stârcea , Mihaela Munteanu, Gabriela Coman,
Cristiana Dragomir, O. Brumariu: Infec/g288ia urinar/g259 la copil. Aspecte ale diagnosticului bacteriologic. Rev.Med.Chir, Ia/g250i, 2008; 112(4):932-937.
Magdalena Stârcea , Mihaela Munteanu, O. Brumariu:
Particularit/g259/g288ile infec/g288iei urinare la malnutri/g288i, Rev.Med.Chir, Ia/g250i, 2010; 114(2)414 – 416.
CURRICULUM VITAE

Nume : Stârcea (nume anterior Buhu/g250 )
Prenume: Iuliana-Magdalena
Locul data na/g250terii : Ia/g250i,10.07.1974
Stare civil/g259: c/g259s/g259torit/g259, 1 copil
Adresa : Strada Cerna 2A, bl. A
4, sc. B, ap. 18, Ia/g250i
Tel :0726 704612 ,
e-mail: magdabirm@yahoo.com
Activitate curent/g259 : Asistent Universitar la Disciplina Pediatrie
IV, UMF „Gr. T. Popa”, medic specialist Pediatrie /g250i Medicin/g259 de
Familie, Clinica IV Pediatrie, Spitalul de Urgen/g288e pentru Copii „Sf.
Maria”, Ia/g250i.
Studii :
1992 : absolvent/g259 a Colegiului Na/g288ional “Mihail Sadoveanu”- Ia/g250i
sec/g288ia matematic/g259 – fizic/g259 1998 : absolvent/g259 Facult/g259/g288ii de Medicina General/g259, din cadrul
Universit/g259/g288ii de Medicin/g259 si Farmacie “Gr.T.Popa”- Ia/g250i; 1998-1999 : Stagiatura în medicin/g259 intern/g259 /g250i chirurgie;
2000 : confirmarea ca medic rezident în specialitatea Medicina de
familie; 2001: confirmarea ca medic rezident în specialitatea Pediatrie; 2002 iunie – confirmare ca preparator în specialitatea Pediatrie,
catedra de Puericultur/g259 unde am activat pân/g259 în ianuarie 2008;

45
2002 noiembrie – admitere la Doctorat în specialitatea Pediatrie, cu
tema Infec/g288ia de tract urinar la copil- probleme de diagnostic /g250i
tratament , îndrum/g259tor – Prof. dr. Marcel Burdea, ulterior Prof. dr.
Ovidiu Marin Brumariu; 2003 martie – sus/g288inerea /g250i promovarea examenului de specialitate
Medicin/g259 de Familie, media 9,53; 2006 aprilie – sus/g288inerea /g250i promovarea examenului de specialitate
Pediatrie, media 9,57; 2008 ianuarie – sus/g288inerea /g250i promovarea examenului de asistent
universitar Clinica Pediatrie IV.

Activitate profesional/g259:
1996-1997 – curs de chirurgie plastic/g259 /g250i reparatorie ( Prof. Dr.
Luchian) 1997- 1998 – curs de cardiologie interven/g288ional/g259 ( Prof. Dr. Datcu)
2001 – curs “The Positions of Children in Family Dynamics”( Prof.
Anneke Van Steenbergen- Postma, Prof. Jaap H.M.Terhorst) 2001 – curs de Asisten/g288/g259 Medical/g259 de Urgen/g288/g259 la Centrul Pilot de
Asisten/g288/g259 de Urgen/g288/g259 – SMURD- Tg. Mure/g250, (dr. Raed Arafat) 2007 – 2008 – masterat – Psihopedagogie, la Departamentul pentru
preg/g259tirea personalului didactic, între X 2007- IX 2008, absolvit cu lucrarea de diserta/g288ie – Aspecte etice /g250i pedagogice ale
consim/g288/g259mântului informat în procurarea de organe, la 3 XII 2008.
2010 – curs New Cutting Edge – Upper Intermediate, pentru Nivel
european B2 (Cambridge First Certificate) – din II – IX 2010.

Lista lucr/g259rilor publicate/prezentate, activ itate de cercetare:
1. C/g259r/g288i, monografii, materiale de studiu
O. Baltag, V. Oprea, D. Costandache, Magdalena Buhu/g250 (Stârcea ),
C. Rau, Capitolul 1.2, „Studiul factorilor de risc caracteristici mediilor de munca agresive. Efecte asupra s/g259n/g259t/g259/g288ii, mecanisme fiziologice, limite de expunere”, în Imbr/g259c/g259caminte func/g288ional/g259 –
func/g288ii inteligente ale echipamentelor de protec/g288ie , Editor Carmen
Loghin, Ed. PIM Ia/g250i, 2008, ISBN: 978-606-520-1262, pag. 12-38.

2. Articole publicate
1. Mihaela Munteanu, Florentina Cucer, R. Russu, R. Muller,
Magdalena Buhu/g250 , O. Brumariu, Acute renal failure in children.
Study of 35 patients, Rev.Med.Chir, Ia/g250i, 2004; 108 (3): 570 – 574;

46
2. Laura Florescu, Cristiana Dragomir, Magdalena Buhu/g250 ,
Prematurity – risk factor for morbidity in infants, Rev.Med.Chir, Ia/g250i,
2005; 109(4):732-737.3. Leti/g288ia Doina Duceac, Cristiana Dragomir, Aurica Rugin/g259, Lumini/g288a Smaranda Iancu, Laura Florescu, Magdalena Buhu/g250 ,
Alina Murgu, Magdalena Irimia: Considera/g288ii clinico-epidemiologice privind implicarea patologiei neonatale în inducerea astmului bron/g250ic la copil (Clinical and Epidemiological Considerations on the Role of the Newborn Diseases Causing Asthma) Rev.Med.Chir, Ia/g250i, 2006; vol.110(2):305-308. 4. Cristiana Dragomir, Laura Florescu , Magdalena Buhu/g250 : Eritemul
toxic al nou n/g259scutului (Erythema Toxicum Neonatorum). Rev.Med.Chir, Ia/g250i, 2006; 110(4):797-801. 5. Cristiana Dragomir, Laura Florescu, Magdalena Stârcea , Nutri/g288ia
copilului cu greutate mic/g259 la na/g250tere. Rev.Med.Chir, Ia/g250i, 2008; 112(1):35-41. 6. Magdalena Stârcea , Mihaela Munteanu, Gabriela Coman,
Cristiana Dragomir, O. Brumariu: Infec/g288ia urinar/g259 la copil. Aspecte ale diagnosticului bacteriologic. Rev.Med.Chir, Ia/g250i, 2008; 112(4):932-937. 7. Florentina Cucer, R. Muller, Mihaela Munteanu, Codru/g288a Iliescu, R. Russu, Magdalena Stârcea , Doina Mih/g259il/g259, Ingrith Miron, O.
Brumariu, Corela/g288ii anatomo-clinice /g250i evolutive în sindromul nefrotic corticorezistent la copil, Ia /g250i, Editura „Gr. T. Popa”, ISBN
978-973-7682-96-3, pag. 44 – 50. 8. Magdalena Stârcea , Mihaela Munteanu, O. Brumariu:
Particularit/g259/g288ile infec/g288iei urinare la malnutri/g288i, Rev.Med.Chir, Ia/g250i,
2010; 114(2)414 – 416.
3. Lucr/g259ri comunicate/prezentate:
1. Magdalena Stârcea , Mihaela Munteanu, Cristiana Dragomir,
Laura Florescu, O. Brumariu, Infec/g288ia urinara la copil, aspecte ale diagnosticului epidemiologic – prezentat la Consfatuirea Nationala de Pediatrie „Zilele Pediatriei Iesene”, editia XX, Iasi, 2007 (poster in volumul consfatuirii). 2. Ingrith Miron, R. Muller , Magdalena Buhu/g250 , Lelia Maimescu, I.
Tansanu –Studiu asupra cazurilor de tumorilor cerebrale la copil,
comunicat/g259 de Clinica IV Nefrologie Pediatric/g259 (Profesor Dr. O.

47
Brumariu, Conf. Dr. Ingrith Miron) la Congresul Na/g288ional de
Pediatrie, Ia/g250 – mai 2001 3. Ingrith Miron, R. Muller , Magdalena Buhu/g250 , Lelia Maimescu, I.
Tansanu , Studiu asupra evolu/g288iei si prognosticului cazurilor de
Leucemie acut/g259 cu debut hiperleucocitar la copil, comunicat/g259 de Clinica IV Nefrologie Pediatric/g259 (Profesor Dr. O. Brumariu, Conf. Dr. Ingrith Miron) la Congresul Na/g288ional de Pediatrie, Ia/g250i – mai 2001 4. Mihaela Munteanu, R. Russu, R. Muller, Magdalena Buhu/g250 ,
Codru/g288a Hali/g288chi, Ingrith Miron, O. Brumariu, Ponderea infec/g288iei recidivante de tract urinar in generarea IRC terminale la copil, comunicat/g259 de Clinica IV Nefrologie Pediatric/g259 (Profesor Dr. O. Brumariu, Conf. Dr. Ingrith Miron) la Congresul Na/g288ional de Pediatrie, Ia/g250 – mai 2001 5. Cristiana Dragomir, Laura Florescu, Magdalena Buhu/g250,
Inciden/g288a malforma/g288iilor congenitale la copii ocroti/g288i într-o institu/g288ie reziden/g288ial/g259, prezentat/g259 la Zilele UMF- Ia/g250i- noiembrie 2002 6. Mihaela Munteanu, Florentina Cucer, R. Russu, R. Muller, Magdalena Buhu/g250 , Insuficien/g288a renal/g259 acut/g259 la copil – studiu pe 35
cazuri, Conferin/g288a Na/g288ional/g259 de Pediatrie „Patologia pediatric/g259 de urgen/g288/g259”, Bra/g250ov, România, 2002 7. Mihaela Munteanu, Codru/g288a Hali/g288chi, Flora Cucer, Magdalena
Buhu/g250 , R. Russu, R. Muller, O. Brumariu, Sindromul de Malnutri/g288ie-
Factor de prognostic rezervat la copilul cu dializ/g259 cronic/g259- lucrare prezentat/g259 la Conferin/g288a Na/g288 ional/g259 de Nefrologie Pediatric/g259, Cluj ( 3-
5 iunie 2004).

4. Particip/g259ri la conferin/g288e interna/g288ionale / /g250coli de var/g259
1. Abordarea sindromului metabolic in cabinetul de medicina de
familie, Grecia, Nei Pori, 11-19 iunie 2007 2. Managementul bolii de reflux gastroesofagian în medicina de familie. Gastritele /g250i boala ulceroas/g259 cu Helicobacter pylori. Sindromul de intestine iritabil. Nei Pori, Grecia, 10 – 18 septembrie 2007. 3. Managementul cabinetului medical, Nei Pori, Grecia, 20 – 28 august 2007.

48
5. Particip/g259ri la conferin/g288e interne
– Conferin/g288a Na/g288ional/g259 de Bioetic/g259, edi/g288ia a III-a, Sibiu, 31 mai –
2iunie 2007
– Conferin/g288a de Pneumologie cu participare interna/g288ional/g259 INSPIR 2007, Ia/g250i, 4-7 octombrie 2007 – Consf/g259tuirea Na/g288ional/g259 de Pediatrie „Zilele Pediatriei Ie/g250ene”, edi/g288ia XX, Ia/g250i, 01-03 noiembrie 2007 – Conferin/g288a a IV de Bioetica, Sovata, 22 – 24 mai 2008 – Congresul XX de Pneumologie, 29 – 31 mai 2008, Constan/g288a – Forumul Na/g288ional cu tema: Strategii terapeutice in renun/g288area la fumat, Bra/g250ov, 11/13 XII 2008

6. Alte rezultate (denumirea) LECTOR DE CURSURI EMC
Magdalena Buhu/g250 (Stârcea) – lector curs de perfec/g288ionare
postuniversitar/g259: Standarde actuale de îngrijire /g250i monitorizare a
cre/g250terii /g250i dezvolt/g259rii sugarului, Disciplina Puericultur/g259, 1 IV- 31 V 2007.

MASTERAT
Psihopedagogie, la Departamentul pentru preg/g259tirea personalului
didactic, între X 2007 – IX 2008, absolvit cu lucrarea de diserta/g288ie Aspecte etice /g250i pedagogice ale consim/g288/g259mântului informat în procurarea de organe, la 3 XII 2008.

GRANTURI FINALIZATE IN PERIOADA 2006 – 2010
1. Contract PN2nr. 41089 / 2007 BIOELECTRA – Noi metode si
tehnici biomedicale de investigare, diagnosticare si monitorizare neinvaziva cu radiatii electromagnetice neionogene, tip proiect PNCDI II, PC, 36 luni, finalizat, acronim – BIOELECTRA, finantat de Centrul National de Management Programe, buget 2000000 RON, cuvinte cheie : neinvaziv, cancer, monitorizare, diagnosticare, apnee.
Director grant Prof. Dr. O. Baltag 2. Contract PN2 nr. 71046 / 2007 BIOMAG – Noi metode si tehnici biomagnetometrice de inalta rezolutie pentru investigare si diagnosticare biomedicala , tip proiect PNCDI II, PC, 36 luni,
finalizat, acronim BIOMAG, finantat de Centrul National de Management Programe, buget 2000000 RON, cuvinte cheie :

49
biomagnetism, magnetoencefalograma, magnetocardiograma,
megnetocardiograma fetala, director proiect Prof. Dr. O. Baltag
3. Contract PN2 nr. 81050 / 2007 SIR – Structuri textile compozite pentru sisteme de protectie impotriva radiatiilor electromagnetice, finalizat, acronim SIR, proiect al Universitatii tehnice Gh. Asachi in
parteneriat cu INCDIE ICPE SA, ICM P. PONI IASI, UMF IASI, SC. MEDAPTEH, PERIOADA DE DERULARE 2007 – 2010, finalizat, buget 250 000 RON, director proiect Prof. Dr. O. Baltag
4. Contract CEEX nr. 16137 / 2006 EPINTEL – Fundamentarea sinergiei dirijate a nano-/microcomponentelor integrate în materiale textile compozite, în scopul asigur/g259rii unor func/g288ii inteligente ale echipamentelor de protec/g288ie pentru medii agresive – EPIntel ,
coordonator proiect Prof. Dr. Loghin Carmen, UTI Gh. Asachi, facultatea de Textile

Cuno/g250tin/g288e PC: Windows, Microsoft Office (Word, Excel, Power
Point), Internet, Baze de date Limbi str/g259ine: francez/g259 /g250i englez/g259 nivel B2 european
Hobby: c/g259l/g259torii la munte, literatura clasic/g259