Strategii Si Programe de Dezvoltare Pentru Mediul Rural. Grupurile de Actiune Locala, Structuri Care Sprijina Dezvoltarea Economiei Rurale
CUPRINS
PARTEA TEORETICĂ
Capitolul I.
Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020……………………………………………….5
Logica intervenției ………………………………………………………………………………………………..
Coerența priorităților PNDR cu provocările
Acordului de Parteneriat pemtru perioada 2014-2020……………………………………………
Nevoi care nu se finanțează din FEADR dar care pot avea impact
asupra implementării PNDR 2014-2020……………………………………………………………..
Instrumente financiare………………………………………………………………………………………
Justificarea priorităților și a domeniilor de intervenție……………………………………………….
Rețeaua Leader+ în Valonia…………………………………………………………………………………….
Implementare și funcționare………………………………………………………………………………
Propounere în rețea…………………………………………………………………………………………..
Obiectivele punerii în rețea Leader+ în regiunea Valonă………………………………………
Componentele rețelei……………………………………………………………………………………….
Celulă de animare…………………………………………………………………………………………….
Instrumentele punerii în rețea……………………………………………………………………………
Rețeaua națională pentru dezvoltarea rurală-Leader+ și viitor……………………………………
Planul de comunicare………………………………………………………………………………………
Indetificarea, analiza și comunicarea de bune practice………………………………………..
Animarea și schimburi de experiențe………………………………………………………………..
Bănci de date și suporturi informative………………………………………………………………
Asistența tehnică și modernizarea proiectelor de cooperare…………………………………
Viitoare rețea rurală națională………………………………………………………………………….
Importanța cooperării…………………………………………………………………………………….
Analiza constituirii si functionarii Grupurilor de Actiune Locala(GAL-urilor) in Judetul Maramures
Prezentarea teritoriului – anaiza diagnostic………………………………………………………..
Activități sociale și instituții locale……………………………………………………………..
Bilanțul politicilor întreprinse în teritoriu………………………………………………………….
Priorități…………………………………………………………………………………………………………
Prezentarea măsurii………………………………………………………………………………………..
Măsura 322 – renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea
serviciilor de bază pentru economia și populația rurală
și punerea în valoare a moștenirii rurale…………………………………………………………
Parteneriatul………………………………………………………………..
Prezentarea parteneriatutui decizional………………………………………………….
Organizarea gal-ului………………………………………………………………………………….
Resurse umane…………………………………………………………………………………
Mecanismul de implementare…………………………………………………………………
Cooperare, crearea și implementarea rețelei…………………………………………….
Cooperare…………………………………………………………………………………………..
Participarea GAL în cadrul RNDR………………………………………………………………….
CAPITOLUL 1. Strategii si Programe de Dezvoltare Europene si Nationale
Am adaugat acest document pe care te rog sa-l verifici si sa-l corectezi daca este cazul)
PROGRAMUL NAȚIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ – PNDR
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.
Politica Agricolă Comună este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care acordă o mare atenție dezvoltării rurale.
FEADR reprezintă, așadar, o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc. El se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private. Fondurile europene pentru agricultură pot fi accesate în baza documentului-cheie Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).
Sprijinul FEADR depinde de îndeplinirea unor cerințe regulamentare și trebuie să fie în concordanță cu principiile unei bune gestiuni financiare (principiile economiei, eficienței și eficacității). În cazul nerespectării acestor cerințe, Comisia poate recupera prin intermediul corecțiilor financiare suma plătită necuvenit.
Începând cu anul 2014, România are la dispoziție fonduri europene în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani care trebuie absorbiți în următorii 7 ani, adică până în 2020. Scopul cetățenilor români și ale instituțiilor statului este să atragă cât mai multe fonduri cu ajutorul unor proiecte bine gândite.
Prioritățile stabilite pentru viitorul PNDR
Autoritățile de management ale fondurilor europene au promis că vor simplifica procedurile de accesare a banilor, aceasta fiind una dintre problemele principale în absorbția fondurilor europene. Prin urmare, cei care vor să pornească o afacere cu fonduri UE ar urma să obțină mai ușor o finanțare decât în perioada 2007 – 2013.
Viitorul PNDR va curpinde doar 14 măsuri față de cele 24 măsuri pentru perioada 2007 – 2013 pentru a reduce birocrația și a ne concentra mai mult pe cele care pot dezolta cu adevărat mediul rural, dar se prevede și sporirea finanțărilor acordate tinerilor. Această modificare a fost stabilită în condițiile în care pe parcursul exercițiului financiar 2007-2013 au existat măsuri care nu au avut succes.
Potrivit datelor prezentate, rata de absorbție a PNDR 2007-2013 a fost de 67%, iar plățile către beneficiari s-au ridicat la 6 miliarde de euro. PNDR 2014-2020 pentru România va dispune de o alocare financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de peste 8 miliarde de euro, susține Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Primele 150 de miliarde de euro din PNDR 2014 vor fi accesate în luna mai, după cum susține Ministerul Agriculturii. ”Se vizează în primul rând achizițiile de utilaje, retehnologizarea exploatațiilor, fermelor de reproducție, fermele de creștere, dar și fermele de familie”, afirmă Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii.
Așadar, principalele măsuri care se vor regăsi în noul Program Național de Dezvoltare Rurală vor viza în special infrastructura rurală și investițiile în ferme și în industria alimentara. Mai precis se va acorda o importanță deosebită măsurilor de invesții care vizează tinerii fermieri (Măsura 112), investiții în ferme (Măsura 121) și în industria alimentară (Măsura 123), precum și investiții în infrastructura rurală (Măsura 322).
Strategia Europa 2020
Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice și sociale și a pus în evidență deficiențele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor.
Europa poate reuși dacă acționează în mod colectiv, ca Uniune. Este necesara o strategie care să permită ieșirea din criză și să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; – 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale.
Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorități (creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii) dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, sunt necesare o serie de masuri si acțiuni atat la nivel național cat si al Uniunii Europene.
In acest sens au fost stabilite șapte inițiative emblematice pentru a permite realizarea progreselor în cadrul fiecărei teme prioritare:
– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
– „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;
– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;
– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică;
– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
– „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială s ă li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
Aceste șapte inițiative emblematice vor angaja atât UE, cât și statele membre. Instrumentele UE, în special piața unică, ajutoarele financiare și instrumentele de politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor și îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieșire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o creștere pe termen lung și pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice și monetare.
Pentru a se obține rezultate va fi nevoie de o guvernanță economică mai puternică. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină prioritățile și principalele obiective, și întocmirea unor rapoarte de țară, permițând statelor membre să își dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creștere economică durabilă și la sustenabilitatea finanțelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al priorităților și obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice.În cazul unui răspuns necorespunzător, se pot emite avertismente politice. Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 și evaluarea Pactului de stabilitate și creștere se vor efectua simultan, făcându-se însă în continuare distincția între aceste instrumente și menținând integritatea Pactului.
Toate structurile europene (Consiliul European, Comisia Europeana si Parlamentul Eurtopean) se vor implica consistent in noua strastegie. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor, va facilita schimburile politice și va prezenta propunerile necesare orientării acțiunii și promovării inițiativelor emblematice ale UE. Parlamentul European va reprezenta o forță motrice pentru mobilizarea cetățenilor și va juca rolul de colegislator în ceea ce privește inițiativele-cheie. Această abordare privind instituirea de parteneriate ar trebui extinsă la comitetele UE, parlamentele naționale, autoritățile naționale, locale și regionale, partenerii sociali, părțile interesate și societatea civilă, astfel încât toți cetățenii să participe la îndeplinirea obiectivelor fixate.
Comisia propune aprobarea de către Consiliul European, a abordării generale a strategiei și a obiectivelor principale ale UE și, în iunie, a parametrilor detaliați ai strategiei, inclusiv a orientărilor integrate și a obiectivelor naționale. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes observațiile și sprijinul Parlamentului European pentru a garanta succesul strategiei Europa 2020.„
Sinteza strategiei EUROPA 2020 este prezentata in figura 1.1:
Figură 1.1
Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, economia românească trebuie să se transforme într-o economie modernă și competitivă, abordând cele cinci provocări care necesită investiții strategice pentru a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării:
Competitivitatea;
Oamenii și societatea;
Infrastructura;
Resursele;
Administrația și guvernarea.
Fig. 1.1 Provocările Acordului de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020
Din cele cinci provocări în materie de dezvoltare ale AP Ro, în strategia PNDR sunt abordate integral primele 3 povocări respectiv, Competitivitatea, Resursele, Oamenii și societatea și parțial, Administrația și guvernarea.
Implementarea Programului Național de Dezvolare Rurală 2014 – 2020 se va realiza printr-o serie de măsuri grupate în 4 Axe, respectiv 6 Priorități.
Prioritățile PNDR 2014-2020 se referă la:
Competitivitatea agriculturii și industriei alimentare în vederea dezvoltării sectorului de procesare, încurajarea agriculturii de nișă, creșterea competitivității agriculturii, obiective care nu pot fi atinse în lipsa unei modernizări a infrastructurii rurale (drumuri, canalizare, infrastructura agricolă, alimentare cu apa, etc.);
Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesarea produselor agricole;
Facilitarea procesului de modernizare a fermelor, retehnologizarea sectorului agricol și introducerea tehnicilor inovative în activitatea agricolă;
Ferma de familie – cu scopul reducerii gradului de fragmentare a fermelor, al facilitării accesului pe piață al fermelor mici si mijlocii;
Încurajararea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri;
Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural;
Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
Dezvoltarea zonei montane: prioritizarea investițiilor în aceste zone și finanțarea unor acțiuni de cooperare pentru stimularea asocierii în zona montană prin acțiuni de tip LEADER;
Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat, în vederea încurajării consumului autohton;
O altă prioritate va fi transferul de cunoștințe și inovare cu accent în acest sens pe înființarea de GAL-uri care vor avea un rol important în crearea mijloacelor propice pentru schimbul de bune practice, know-how în producție, procesare și comercializarea produselor agricole și forestiere.
Fig. 1.2 Prioritățile Programului de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru Axa 1
Fig. 1.3 Prioritățile Programului de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru Axa 2
Fig. 1.4 Prioritățile Programului de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru Axa 3
Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020
Contextul de programare PNDR 2014-2020
Figură 3
Figura …..
„Acordul de Parteneriat propus de Romania(AP Ro) asigura convergența cu strategia europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu scopul specific al fiecărui fond, în conformitate cu obiectivele Tratatului, inclusiv în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială.
Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, economia românească trebuie să se transforme într-o economie modernă și competitivă, abordând cele cinci provocări în materie de dezvoltare:
I. Competitivitatea; II. Oameni și societatea; III. Infrastructura; IV. Resursele; V. Administrația și guvernarea.
Din cele cinci provocări în materie de dezvoltare ale AP Ro, în strategia PNDR sunt abordate integral primele 3 povocari respectiv Competitivitatea, Resursele ,Oamenii și societatea și parțial Administrația și guvernarea
În urma analizei și a identificării nevoilor socio‐economice și a deficitelor structurale ale României se conturează necesitatea unui program investițional abordat pentru atingerea a 9 obiective tematice (OT) din cele 11 menționate în Cadrul Strategic Comun (CSC).
StrategiaPNDRpentru perioada 2014-2020urmărește să ofere soluții la nevoileidentificate prin intermediulanalizeiSWOT. Totodată, strategia urmărește continuarea progreselor înregistratede la aderarea Românei la UE în2007 susținute prinPNDR2007-2013.Intervențiilepentru perioada 2014-2020vorcontribuila consolidarea dezvoltarii pe termen mediușilunga sectorului agricolșidedezvoltare rurală.
Obiectivele propuse și țintele aferente suntîn concordanțăcuprioritățilestrategice naționaleprezentateîn AP Ro, proiectul strategiei privind dezvoltarea agriculturii si dezvoltarii rurale pe termen mediu si lung.
Sprijinul oferit prin PNDR 2014-2020 va asigura complementaritatea și coerența cu sprijinul furnizat prin Pilonul I – plati„
Logica intervenției
În conformitate cu analiza SWOT, din cele 28 de nevoi identificate, 24 pot fi considerate prioritare pentru intervenția prin PNDR și vor fi susținute prin măsuri în cadrul celor șase priorități de dezvoltare rurală. Celelalte nevoi vor putea fi abordate în mod complementar în cadrul programelor operaționale sectoriale .
Este necesara o coerența a priorităților PNDR cu provocările Acordului de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020. Nevoile identificatesunt exprimate în primul rând în raport cu cele trei provocări prezentate în Acordul de Parteneriatși în al doilea rând printr-o succintă prezentare care arată relația dintre nevoi și cele șase domenii prioritare pentru dezvoltarea rurală, precum și a domeniilor de interes (focus areas), inclusiv tematicile transversale (cross-cutting). Se va pune accent pe lecțiile învățate din perioada de programare 2007-2013 si pe continuarea sprijinului acelor masuri ce au avut un impact pozitiv in perioada anterioara.
Competitivitatea
Creșterea competitivității din agricultură, silvicultură și sectorul alimentar este crucială pentru îmbunătățirea performanțelor și revitalizarea zonelor rurale, precum si pentru crearea de locuri de muncă. Există un bun potențial de creștere a producției de alimente de calitate, de modernizare a sectorului în general, de schimbare a statutului de țară importatoare în țară exportatoare. Investițiile pentru creșterea competitivitățiiîn ferme si în unitățilede procesare a produselor agricole, sunt necesare pentru realizarea unei creșteri economice accelerate, careva conduce final la convergența veniturilor cu nivelul UE.
Îmbunătățirea performanței sectorului va avea efecte pozitive asupra stabilității micro și macro-economice, va contribui la asigurarea unui echilibru al consumului alimentar și a securității agro-alimentare, la creșterea ponderii exploatațiilor agricole comerciale în totalul exploatațiilor și la generarea de locuri de muncă, inclusiv la absorbția surplusului de forță de muncă din agricultură.
Un număr însemnat din nevoile identificate sunt priorități direct legate de creșterea competitivității. Acestea includ necesitatea unor acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice și a accesului pe piață a fermelor prin modernizarea și restructurarea acestora, creșterea volumului producției agricole de calitate, stimularea continuării modernizării unităților de prelucrare și comercializare, inclusiv diversificarea, extinderea și promovarea producției agricole și alimentare cu valoarea dăugată mare, a mărcilor alimentare de calitate.
Modernizarea și dezvoltarea sectorului de procesare asigură pe de o parte menținerea locurilor de muncă și pe de altă parte de crearea de noi locuri de muncă. Diversificarea activităților agricole oferă oportunități de creștere a veniturilor agricole. Este esențială acordarea sprijinului pentru reînnoirea generațiilor de manageri ai exploatațiilor agricole în scopul stimularii nivelului investițiilor și a procesului de inovare, cu efect direct asupra veniturilor locuitorilor din spațiul rural.
Alte nevoi din perspectiva creșterii competitivității se referă la dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare și a infrastructurii aferente, sprijinirea de acțiuni de cooperare inclusiv pentru stabilirea de lanțuri agro-alimentare scurte, în vederea valorificării și comercializării mai eficiente a produselor pe piețele agroalimentare.
Dezvoltarea capitalului uman influenteaza puternic competitivitatea. Aceasta este o componentă a provocării de dezvoltare„Omenii și societatea”, descrisă în Acordul de Parteneriat. Ea devine în următoarea perioadă o temă transversală pentru abordarea nevoilor legate de competitivitate, determinată pe de o parte deponderea ridicată a populației ocupate în agricultură, dar cu un nivel redus de instruire, iar pe de altă parte de necesitatea calificării fermierilor și adaptării cunoștințelor acestora la contextul modern(tehnologii, cunoștințe generale privind schimbările climatice). Nevoile prioritare pentru dezvoltarea capitalului uman au fost exprimate în analiza SWOT în direcțiaformarii profesionale și a integrarii rezultatelor cercetării.
Îmbunătățirea informării și formării profesionale (inclusiv învățarea pe tot parcursul vieții), precum și adaptarea curriculei la nevoile reale sunt esențiale pentru creșterea competitivității în sectorul agroalimentar și forestier. Prioritatea care rezultă din analiza SWOT și analiza nevoilor este de a corela mai bine educația și formarea profesională cu nevoile agriculturii, silviculturii, si a cresterii nivelului de constientizare a fermierilor cu privire la beneficiile de mediu.
Resursele naturale
Gestionarea durabilă a resurselor naturale reprezintă o prioritate a strategiei de dezvoltare rurală 2014-2020, fiind reflectată și în analiza SWOT. În Acordul de Parteneriat resursele naturale se regăsesc sub provocarea de dezvoltare, gestionarea acestora fiind susținuta financiar și din Fondul European Agricol pentru Dezvooltare Rurala(FEADR), prin PNDR și transversal prin celelelte domenii prioritare. Nevoile identificate ca prioritare în această strategie se referă la biodiversitate și zonele cu înaltă valoare naturală, gestionarea durabilă a pădurilor și accesibilitate, extinderea zonelor forestiere, calitatea apei și a solului, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și adaptarea la schimbările climatice. Intervențiile PNDR vor contribui la limitarea amprentei de carbon provenită din agricultură și promovarea adaptării la schimbările climatice în agricultură și în zonele rurale. Instruirea și serviciile de consultanță vor juca un rol important în informarea și pregătirea în domeniile menționate cu privire la cerințele obligatorii legate de mediu si schimbari climatice, cu privire la modernizarea fermei, inovare, competitivitate si antreprenoriat pe parte de Dezvoltare Rurala.
Calitatea mediului și biodiversitatea sunt supuse presiunii din perspectiva procesului natural și a activităților economice. Există o nevoie stringentă de a îmbunătăți condițiile de mediu și de a promova practici durabile în agricultură și în economie, în general. Terenurile cu înalta valoare naturală (HNV) a căror suprafață reprezintă aproximativ 16% din totalul terenurilor agricole și silvice sunt un factor important pentru biodiversitate. Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2013-2020, care transpune în plan național strategia UE în domeniul biodiversității, trebuie să fie completate cu progresele realizate prin măsurile susținute prin actualul PNDR .
Creșterea suprafeței împădurite constituie o nevoie prioritară, aceasta contribuind la procesul de adaptare la schimbările climatice și la reducerea emisiilor de GES. Se estimează că suprafețele semnificative de teren agricol sunt afectate de diverse fenomene de degradare a solului fiind potrivite pentru împădurire.
Există o corelare puternică între nevoia de promovare a biodiversității și împăduririi și nevoia de formare și consultanță la nivel local pentru a promova bunele practici în agricultură și silvicultură cu privire la peisaj și managementul ecosistemelor. Aceste concepte sunt relativ noi în România și există potențial pentru ca aceste idei să fie consolidate în cultura fermierilor și silvicultorilor.
Nevoia de sustenabilitate a întreprinderilor, a locurilor de muncă, a comunităților și ecosistemelor impune, o protecție mai bună a resurselor de apă și sol și a sistemelor de management integrate. Un sprijin prioritar trebuie acordat pregătirii și consilierii specializate care să vizeze, în special în zonele cu risc ridicat, atingerea standardelor de calitate a apei și protecția resurselor de sol ca modalitate de adaptare la schimbările climatice. Modernizarea sistemelor de irigații este o altă nevoie complementară care va contribui la reducerea pierderilor de energie și de apă și la îmbunătățirea eficienței globale a resurselor.
Adaptarea la schimbările climatice răspunde nevoilor legate de conservare a resurselor naturale și este o prioritate pentru strategia PNDR. Sunt necesare acțiuni pentru a sprijini adaptarea „accelerată” a fermierilor, procesătorilor și comunităților rurale la schimbările climatice prin îmbunătățirea gestionării durabile a apei și protecției solului. Acest lucru va fi susținut și prin transferul de cunoștințe, stimularea inovării și adaptarea rezultatelor cercetării la nevoile reale ale sectorului.
Oamenii și societatea, dezvoltarea locală
Nevoileprioritizateîn această categorie se referă la: reducerea sărăcieișirisculuideexcluziune socială, un nivel mai bun deeducație, crearea delocuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilorde bază, sprijinpentru mediul de afacerișipentru extinderea pe piața locală,conservareași promovareapatrimoniului local, precum șiîncurajareași consolidareadezvoltării locale prin abordareaLEADER.
PNDRare caobiectivîmbunătățirea standardului de viațăînmediul rural, inclusiv prin dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii, prin oferirea de servicii de bazăcomparabile cuzonele urbaneși prin reducereadecalajului de venituri dintre rural și urban.
Sărăciaestepersistentăînzonele rurale din România, fiind asociată îndeaproapecugrupurile dezavantajate, fermierii de subzistență, cu acces limitatla oportunitățide îmbunătățire a veniturilor și de reducere a sărăciei. Este necesara sprijinirea populației din zonele rurale prin cursuri și specializări de scurtă durată în vederea perfecționării și dobândirii de cunoștințe și abilități noi. De asemenea, complementaritatea cu alte fonduri este importantă, astfel consilierea și asistența specializată pot sprijini populația rurală să creeze și să dezvolte noi activități non-agricole aducătoare de venit.
Necesitatea de a abordaaceastăprovocare socialăesteo prioritate, în specialpentru a asigura transferulpersoanelorocupate înagricultura de subzistență, în activități nonagricole dacă sunt asistați de o formareprofesională specializatăîn vedereaatingerii unor standardede viață mai înalte.
Diversificarea exploatațiilor agricole și a altor întreprinderi existente prin orientarea lor către sectorul non-agricol nu constituie doar un răspuns logic la cerințele pieței, aflată în plină schimbare, ci va ajuta și la absorbția surplusului forței de muncă eliberate din sectorul agricol.Crearea și menținerea de locuri de muncă sustenabile, înființarea și consolidarea afacerilor, dezvoltarea de produse, servicii și activități care generează locuri de muncă și un venit suplimentar sunt esențiale pentru îmbunătățirea standardelor de viață din zonele rurale.
Atragereatinerilor calificați ca actori înzonele ruraleesteometodă sustenabilăderegenerareși consolidare acomunitățilorrurale. Abordarea acesteinevoi are legătură cuprogresulsocial și economic în general, inclusiv cu îmbunătățirea accesului labunuri și serviciipublice și private, la produsele alimentare și tehnice, la domeniile profesionaleși educaționale.
Oinfrastructură rurală bine dezvoltată și funcțională reprezintă bazapentru dezvoltarea economicăînzonele rurale.
Renovarea și dezvoltarea satelor și mai ales, îmbunătățirea infrastructurii, protejarea resurselor de apă și aer nu sunt doar o cerință esențială pentru îmbunătățirea calității vieții și creșterea atractivității zonelor rurale, ci și un element esential în utilizarea eficientă a resurselor și pentru protectia mediului. Îmbunătățirea/extinderea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare/tratare a apei reziduale, precum și a unor activități de protejare a moștenirii rurale pot contribui la eforturile comune de asigurarea dezvoltării durabile în comunităților rurale. Realizarea unei infrastructuri rurale adecvate contribuie în mod esențial la dezvoltarea activităților economice în spațiul rural, la creșterea ponderii serviciilor și implicit a locurilor de muncă.
Sprijinirea conservării patrimoniului local și a tradițiilor contribuie nu numai la sporirea calității vieții în zonele rurale, ci stimulează activitățile de turism rural, dezvoltarea mărcilor locale și crearea de locuri de muncă. Sprijinul pentru această nevoie stimulează și continuă progresul înregistrat prin sprijinul alocat prin PNDR 2007-2013.
Direcțiilor menționate anterior li se adaugă abordarea LEADER, care este destinată să ajute populația rurală să-și cunoască mai bine nevoile de dezvoltare, resursele naturale de care dispun în vederea adoptării unor decizii colective pentru dezvoltarea și îmbunătățirea potențialul de care dispun, pe termen lung.
Deși LEADER nu a atins încă impactul dorit în România în perioada 2007-2013, există un real potențial pentru ca abordarea să se bucure de mai mult succes în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă a teritoriilor rurale și prin urmare, aceasta este o prioritate ce trebuie sprijinită prin viitorul PNDR. Nevoile prioritare identificate includ simplificarea procedurilor administrative,creșterea capacității managerilor GAL, conștientizarea populației rurale cu privire la oportunitățile de a se implica mai mult în dezvoltarea comunităților lor locale, etc.
Implementarea cu succes a PNDR 2014-2020 va depinde, pe lângă sprijinul pentru abordarea nevoilor prioritare descrise mai sus în această secțiune, de disponibilitatea și de sprijinul pentru dezvoltarea ideilor, proiectelor și activităților noi, inovative, pentru promovarea dezvoltării afacerilor și comunităților rurale. Există o nevoie prioritară de a împărtăși cunoștințele și experiența prin conectarea oamenilor în cadrul unei rețele naționale de dezvoltare rurală bine organizată și gestionată. Scopul rețelei nu este numai de a sprijini eficiența politicii de dezvoltare rurală, ci și de a facilita crearea de sinergii, de a încuraja cunoașterea, precum și de a contribui la obiectivele Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) cu privire la Productivitatea și Sustenabilitatea Agriculturii.
Îmbunătățireaeducației, a politicii de formare profesională(inclusiv învățareape tot parcursul vieții), precum și a curriculei și a modalităților de furnizaresunt esențiale pentruRomânia în scopulcreăriide locuri de muncă, îmbunătățirii serviciilor (publice și private),
reducerii sărăciei(în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv șomeri pe termenlung,persoane ocupateîn agricultura de subzistență, persoanecudizabilitățișirromi), realizăriiprogresuluiși a stabilității sociale.
Instrumentele financiare
Mediul de afaceri rural a manifestat un interes deosebit pentru dezvoltarea proiectelor de dezvoltare rurală. In absența resurselor proprii, asigurarea cofinanțării necesare realizării acestora a fost dependentă de sistemul bancar. Pentru remedierea problemelor întâmpinate în dezvoltarea proiectelor în mediul rural, începând cu anul 2005, Guvernul României a elaborat un pachet de acte normative pentru creditarea și garantarea împrumuturilor pentru investiții, în special pentru asigurarea cofinanțării proiectelor realizate din fondul SAPARD. Programul „Fermierul” de stimulare a investițiilor în agricultură a constituit componenta principală a acestui pachet și principalul instrument pentru creșterea absorbției fondurilor comunitare de pre-aderare (SAPARD).
În paralel, a fost alimentată cu fonduri bugetare și o schemă de garantare a creditului rural pentru facilitarea accesului la credite al beneficiarilor Programului SAPARD prin acordarea de garanții ce acopereau 100% valoarea creditului și respectiv, preluarea riscului de creditare.
Două instituții financiare au fost desemnate să gestioneze schema de garantare: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Aceste două instituții financiare sunt deocamdată singurele înregistrate de Banca Națională a României în Registrul Special al Instituțiilor Financiare Nebancare ce operează pe piața de garanții bancare din România. Contribuția acestor fonduri la implementarea Programului SAPARD, s-a concretizat prin accelerarea absorbției.
Prioritătea 1 – Incurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale:
Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale
Creșterea competitivității și a viabilității activităților din sectorul agro-alimentar, forestier și a zonelor rurale poate fi susținută doar dezvoltarea unei baze de cunoștințe suținută de o cercetare științifică adaptată acestor cerințe, prin promovarea inovării și cooperării între toți actorii implicați. Sunt necesare cunoștințe legate de modernizarea fermei și viabilitatea afacerilor agricole, managementul pădurilor, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv adaptarea tehnologiei inovatoare din rețelele europene și internaționale la condițiile din România. Procesatorii ar putea beneficia foarte mult de cercetarea aplicată pentru noi procese tehnologice, eficientizarea producției, tendințele consumatorilor și testarea pieței, etc. Locuitorii din spațiul rural au nevoie de acces la rezultatele cercetării care să-i ajute să diversifice activitățile nonagricole și să valorifice bio-resursele de care dispun, să susțină și să transforme comunitățile rurale în locuri atractive pentru locuit.
Îmbunătățirea competențelor și cunoștințelor de bază în rândul fermierilor și deținătorilor de păduri, precum și al lucrătorilor din industria alimentară (în materie de management, marketing, procesare, siguranță și igienă alimentară, etc.) și promovarea rezultatelor cercetarii și a inovării se poate realiza prin acțiuni de informare, formare profesională și dobândire de cunoștințe, acivități demonstrative în conformitate cu prevederile de cunoștințe și acțiuni de informare.
În același timp, acțiuni de informare și diseminare vor viza schimburi de experiență și proiecte demonstrative menite să încurajeze cooperarea în rândul fermierilor și deținătorilor de păduri, adoptarea de tehnologii, metode și practici inovative, sprijinirea creării de rețele, clustere și grupuri de producători.
Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite
Consolidarea legăturilor dintre nevoile practice ale fermierilor si silvicultorilor și activitatea de cercetare va avea în vedere inițierea de grupuri operationale prin intermediul Parteneriatului European pentru Inovare în agricultura și sprijinirea de servicii de informare care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor și deținătorilor de păduri, inclusiv a grupurilor de producători. Grupurile operaționale vor fi înființate de părți interesate precum fermieri, cercetători, consultanți și întreprinderi implicate în sectorul agroalimentar, relevante pentru îndeplinirea obiectivelor PEI.
Sprijinul din cadrul acestei măsuri se acorda prin intermediul activitatilor de cooperare asa cum sunt definite in Art.36 din propunerea de regulament de dezvoltare rurala. Astfel, vor fi sprijinite actiunile care vizeaza facilitarea schimbului de expertiză și de bune practici și stabilirea unui dialog între fermieri și comunitatea cercetătorilor și facilitarea incluziunii tuturor părților interesate în procesul de schimb de cunoștințe.
Prin acest sprijin se urmărește promovarea unui sector agricol și silvic eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, viabil din punct de vedere economic, productiv, competitiv, cu emisii reduse, benefic pentru mediu, care să acționeze în direcția unor sisteme de producție agroecologică și să funcționeze în armonie cu resursele naturale esențiale de care depinde activitatea agricolă și silvică.
Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier
Având în vedere nivelul scăzut al competențelor și cunoștințelor de bază în rândul fermierilor și deținătorilor de păduri precum și insuficiența cursurilor de formare profesională în general, este nevoie de servicii sustenabile pentru a crește nivelul de pregătire al fermierilor și deținătorilor de păduri, precum și al lucrătorilor din industria alimentară (în materie de management, marketing, procesare, siguranță și igienă alimentară, etc.) în conformitate cu Articolul 15 Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare. De servicii de formare si informare vor beneficia fermieri în vederea transformării exploatațiilor acestora in unele viabile, orientate către piață, adaptate standardelor europene.
Cursurile de formare profesională pentru fermierii și deținătorii de păduri vor asigura dezvoltarea abilităților și competențelor necesare în vederea îmbunătățirii generale a viabilității fermelor, a integrării mai bune pe piață (de exemplu, prin extinderea către activități de procesare, marketing, ambalare, promovare), precum și în vederea creșterii nivelului de conștientizare cu privire la efectele schimbărilor climatice (inclusiv prin adoptarea de instrumente de management al riscurilor), managementului durabil al pădurilor și avantajelelor practicilor prietenoase cu mediul.
In cele ce urmeaza prezentam măsurile propuse pentru atingerea celor trei domenii aferente priorității 1 – Incurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale:
provocarea 2 în materie de dezvoltare ‐ „Oamenii și societatea” și obiectivul tematic nr. 10 ‐ Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții care include:
sprijinirea formării profesionale și a achiziției de competențe în gestionare agricolă, practici agricole durabile, îmbunătățirea calității și utilizarea noilor tehnologii specifice agriculturii și silviculturii;
sprijinirea activităților demonstrative pentru transferul de cunoștințe referitoare la noile practici în domeniu; informare, schimburi pe termen scurt și vizite în interiorul UE în scopul promovării schimbului de bune practici;,
provocarea 1 în materie de dezvoltare ‐ „Competitivitate” și obiectivul tematic nr. 1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării care include:
crearea și oferirea de servicii de consultanță, în vederea îmbunătățirii performanței economice și de mediu
colaborarea între agricultură/industria agroalimentară, industria forestieră, pescuit și acvacultură și industria alimentară și sistemele de consultanță, educație și cercetare în contextul proiectelor pilot, al dezvoltării de produse, practici, procese și tehnologii noi etc.
înființarea unor grupuri operaționale (fermieri, cercetători, consultanți), care vor participa la Parteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”
provocarea 3 în materie de dezvoltare– „Resursele” și obiectivul tematic nr. 4 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele care include:
oferirea de consultanță și, acolo unde se justifică, asistență pentru investiții în furnizare ecologică și în măsuri de eficientizare energetică, precum și în trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon și rezistentă la schimbările climatice, cu accent deosebit asupra agriculturii.
Prioritatea 2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionării durabile a pădurilor
Imbunatatirea performantei economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizarii fermelor, în special in vederea creșterii participarii și orientarii catre piața, cat și a diversificarii agricole
Pentru îmbunătățirea performanței a exploatațiilor agricole, a modernizării și atingerea potențialului de producție un rol important il au investițiile de modernizare a construcțiilor fermei, modernizarea echipamentelor și utilajelor tehnice, îmbunătățirea calității activelor fixe.
Pentru atingerea obiectivelor acestui domeniu de intervenție se propune continuarea procesului de modernizare și adaptare a fermelor la cerințele pieței și care să asigure îmbunătățirea performanței și a sustenabilității exploatației agricole.
Având în vedere structura exploatațiilor agricole, se propune ca sprijinul să se acorde
exploatatiilor agricole si silvice în conformitate cu Articolul 18(Investiții în active fizice) pentru investiții care se adreseaza:
creșterii performanței generale a fermelor, precum modernizarea construcțiilor fermei, modernizarea echipamentelor și utilajelor tehnice, îmbunătățirea calității activelor productive și al accesului intern,
facilitarii accesului la exploatatiile agricole si silvice
pentru a îmbunătăți eficiența costurilor și creșterea productivității muncii,
Vor fi încurajate exploatațiile agricole din domeniul creșterii animalelor, care asigură o mai bună valorificare a producției agricole vegetale și obținerea unor produse cu o valoare adăugată mare. Creșterea bovinelor va fi susținută în special în zonele în care capacitatea pășunilor și fânețelor este subutilizată, evitând deprecierea valorii naturale a acestor suprafețe și a stării peisajului. În sectorul pomicol se va acorda sprijin pentru modernizarea exploatațiilor, înființarea de plantații noi, și reconversia plantațiilor pomicole.
În mod complementar, se va asigura îmbunătățirea accesului la acțiunile de informare și diseminare a rezultatelor, serviciile de consultanță, la rezultatul activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protectie a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare.
Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor
Îmbunătățirea productivității în activitatea agricolă și orientarea exploatațiilor agricole către piață, poate fi stimulată prin sprijinirea tinerilor pentru preluarea conducerii fermelor. Sprijinul poate fi acordat tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șefi ai acestora în conformitate cu Articolul 20 (Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor). Sprijinul se acordă și pentru investițiile necesare pentru a se conforma standardelor Uniunii care se aplică producției agricole, inclusiv celor privind normele de securitate a muncii.
Tinerii fermieri, reprezintă categoria de bază care poate să îmbunătățească productivitatea exploatațiilor agricole și creșterea accesului pe piață.
Tinerii fermieri trebuie să aibă acces la instruire specifică pentru a-i ajuta să îmbunătățească nivelul de performanță general, să dezvolte durabil exploatațiile agricole pe care le gestionează și sa-și diversifice sursele de venit, etc. De asemenea vor beneficia de informare și diseminare a rezultatelor, servicii de consultanță, rezultatele activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protectie a mediului, de adaptare la schimbările climatice. Tinerii fermieri vor putea participa la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare.
Măsurile propuse pentru atingerea celor două domenii aferente priorității 2 – Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionării durabile a pădurilor asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:
provocarea 1 în materie de dezvoltare ‐ „Competitivitate” și obiectivul tematic nr. 3 ‐ Îmbunătățirea competitivității IMM‐urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii care include:
acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice și pentru restructurarea și modernizarea agriculturii, în special în vederea creșterii participării și orientării către piețe, precum și pentru diversificarea activităților agricole.
facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol.
Prioritatea 3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea si comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale și gestionării riscurilor în agricultură
Imbunatatirea competitivitatii producătorilor primari printr-o mai buna integrare a acestora în lanțului agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători si al organizațiilor interprofesionale
Atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate în domeniul agroalimentar poate fi asigurat printr-o mai bună procesare a produselor agricole, cresterea valorii adaugate pentru produsele agricole și îmbunătățirea organizării pieței de desfacere prin promovarea în cadrul piețelor locale a lanțurilor scurte de aprovizionare.
Pentru atingerea obiectivelor acestui domeniu vor fi promovate investiții în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a produselor agricole, care respectă standardele comunitare includ tehnologii moderne și facilități pentru creșterea eficienței și productivității întreprinderilor, dezvoltarea produselor alimentare inovatoare și a mărcilor locale, dar și pentru extinderea și diversificarea gamei de produse în conformitate cu Articolul 18 (Investiții în active fizice). Unitățile își vor putea procura utilaje și tehnologii în vederea creșterii productivității și capacității de marketing, să introducă inovații și idei noi de management (inclusiv printr-un acces mai bun la rezultatele cercetărilor și la serviciile de consultanță).
Complementar prin strategiile de dezvoltare locala, odată cu finalizarea legislației și asistemului de implementare fermierii și grupurile de fermieri pot fi sprijiniți să participe la schemele naționale și comunitare., pentru a aduce valoare adăugată producției din sectorul agricol și de procesare cu un efect pozitiv asupra producătorilor și consumatorilor. De asemenea avand la baza abordarea Leader vor fi sprijinite grupurile de producatori din domeniul agricol și silvic pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței locale (incluzând aspectele legate de aprovizionare, calitate.
Fermierii (inclusiv grupurile de fermieri) și procesatorii au nevoie de sprijin tehnic (inclusiv studii de fezabilitate și de planuri de afaceri, de promovare, etc.) și de acces la acțiuni de informare și diseminare a rezultatelor activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protectie a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare (art.15, și art. 36)
Sprijinirea gestionarii si a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor
Producția agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situație care impune facilitarea accesului fermierilor și deținătorilor de păduri la fonduri care să compenseze, parțial, pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile și să permită refacerea activelor fizice afectate și securizarea venitului. O asigurare adecvată trebuie să acopere pierderile cauzate de bolile animalelor și plantelor, infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice (inundații, secete, eroziune), incidente de mediu (deversări de deșeuri toxice).
În conformitate cu Articolul 37 (Gestionarea riscurilor) sprijinul se acordă sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale destinate plătirii de compensații financiare fermierilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile sau de izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor, de infestare cu dăunători sau de un incident de mediu. De asemenea, se pot acorda compensații fermierilor pentru o scădere drastică a veniturilor lor.
provocarea 3 în materie de dezvoltare– „Resursele” și obiectivul tematic nr. 4 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele care include:
acțiuni de creștere a eficienței energetice prin reducerea consumului de energieprimară în agricultură și în procesarea alimentelor
facilitarea furnizării și utilizării de surse de energie regenerabile în sectorul agricol (produse secundare, deșeuri, reziduuri și alte materii prime nealimentare).
Prioritatea 4 Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură
Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene
Romania dispune de o mare diversitate biologica, fiind țara în care se regăsesc cele mai multe regiuni bio-geografice din Europa, respectiv 5 din cele 11 identificate la nivelul UE, ariile de protectie de interes european (Natura 2000) acoperind 22,7% din teritoriul tarii.
Conservarea biodiversitatii reprezintă un obiectiv important al strategiei de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Biodiversitatea în România, ca și la nivel global, este amenințată de o serie de factori precum intensivizarea agriculturii, abandonul practicilor agricole extensive, schimbarile climatice, poluarea, extinderea spațiului locuit, etc.
Pentru contracararea acestor amenințări România va implementa măsuri de conservare a biodiversității pe terenuri agricole și forestiere, de menținere apracticilor agricole tradiționale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, de stimulare în vederea continuarii activitatilor agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, de sprijinire a agriculturii ecologice, precum și de conservare a diversității genetice.
Măsurile de conservare a biodiversității pe terenuri agricole, de promovare a practicilor agricole tradiționale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor vor fi implementate în baza articolului 29, urmând ca pachetele de agromediu din actualul PNDR să fie menținute, totodată avându-se în vedere analizarea oportunității dezvoltării de noi pachete care să contribuie la protejarea speciilor sălbatice sau conservarea habitatelor importante la nivel european/internațional.
Suprafețe extinse de terenuri agricole sunt afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, care se manifestă prin condiții climatice, condiții specifice ale terenului și solului mai puțin favorabile. Din acest motiv productivitatea agricolă este limitată, iar aceste zone sunt amenințate de fenomenul de abandon, fenomen care poate afecta atât biodiversitatea cât și viabilitatea acestor zone. Prin sprijinul acordat în baza articolului 32 o suprafață semnificativă de terenuri agricole afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice va fi menținută în circuitul agricol și în consecință abandonul acestor terenuri va fi evitat.
Agricultura ecologică este un sistem dinamic în România, cu un potențial cert de dezvoltare, fapt ilustrat de ritmul accelerat de creștere din ultimii ani (o creștere medie anuală de circa 20%; o triplare a numărului de operatori în 2011 față de 2010; o creștere de aproape 7 ori a numărului de operatori în 2011 față de 2007; 98,7% dintre operatori sunt producători agricoli, iar diferența o reprezintă segmentul de procesare și comercializare).
Având în vedere multiplele funcții de protecție a mediului pe care le îndeplinește practicarea agriculturii ecologice, vor fi sprijinite în perioada 2014 – 2020 atât acțiunile privind conversia fermelor la agricultura ecologică, cât și menținerea acestei practici în cadrul fermelor certificate. Sprijinul pentru conversia și/sau continuarea practicării agriculturii ecologice trebuie susținut prin combinarea acestui sprijin cu cel oferit pentru încurajarea procesării producției ecologice.
Pentru a avea efectul așteptat, masura de agromediu va fi completată și de acțiuni de constientizare și promovare a bunelor practici în agricultură și silvicultură conform articolului 15. Pentru a atinge obiectivele măsurii de agromediu beneficiarii vor fi instruiți asupra metodelor de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, a peisajului și caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului și a diversității genetice
Pe lângă axarea directă pe gestionarea suprafețelor agricole HNV, există și nevoia de a identifica și de a încuraja abordări inovatoare și integrate pentru a promova viabilitatea și sustenabilitatea socio-economică a sistemelor agricole HNV. Aici pot fi incluse acțiuni de cooperare între fermieri, folosirea inovatoare a tehnologiei informațiilor, etc, acțiuni sprijinite în baza Articolul 36 sau prin intermediul GAL-urilor (Programul Leader – Articolele 42 – 45)
Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor
Conservarea și gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă unul dintre cele mai importante obiective în domeniul protecției mediului.
Deși, în prezent, resursele de apă se găsesc, în general, în stare bună, tendința tot mai mare de utilizare a substanțelor chimice în agricultură sub presiunea intensivizării prezintă un risc real de poluare a apelor cu nitrați.
Ca urmare, în acesta arie de intervenție vor fi incluse măsuri care vor contribui la reducerea acestui risc, respectiv aplicarea cerințelor de agro-mediu și climă în vederea reducerii sau chiar a eliminării utilizării îngrășămintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică precum și a practicilor de prevenire a infiltrării nitraților în sol prin promovarea culturilor verzi. Pe lângă aceste acțiuni mai există și alte intervenții, care vor fi sprijinite prin celelalte priorități ale PNDR, care vor aduce un aport important la gestionarea durabilă a resurselor de apă (de ex. sprijinul acordat pentru înființarea și modernizarea fermelor pentru respectarea normelor Directivei Nitrați).
Utilizarea de substanțe chimice (ingrasaminte, pesticide), gestionarea inadecvată a deșeurilor și a gunoiului de grajd în agricultură afectează în mod direct calitatea apei. Prevederile articolului 18 oferă posibilitatea finanțării investițiilor în achizitionarea de mașini și echipamente sau aplicarea de tehnologii care vor contribui la menținerea sau înbunătățirea calității apei.
Sprijinirea practicarii agriculturii ecologice (Articolul 30), precum și incurajarea practicilor de agricultură extensivă promovate prin schemele de agromediu (Articolul 29) care constau în aplicarea unor cerinte de management ce depasesc standardele minime obligatorii (GAEC, SMR), vor contribui, de asemenea, la protejarea calitatii resurselor de apa.
Sesiunile de constientizare, informare si formare a fermierilor cu privire la bunele practici agricole si buna lor aplicare, realizate în baza articolului 15, precum și oportunitățile oferite de acțiunile de cooperare (articolul 36) vor contribui, totodată, la reducerea impactului negativ al activităților agricole asupra calității apelor. În același timp, îmbunătățirea competențelor fermierilor va conduce la asigurarea atingerii obiectivelor propuse.
Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului
România dispune de soluri de bună calitate, însă o bună parte dintre acestea sunt afectate de diverse fenomene de degradare.
Fenomenele climatice extreme și practicile inadecvate de management agricol cresc riscul de degradare a solului prin eroziunea cauzată de ape și de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversității solului și scăderea materiei organice. În unele regiuni (în special în sudul, sud-estul și estul României), aceste amenințări contribuie din ce în ce mai mult la un risc crescut de deșertificare, de scădere a productivității și chiar de marginalizare a suprafețelor agricole și abandonare a activităților agricole.
În vederea reducerii efectelor negative generate de fenomenele climatice extreme și de practicile inadecvate de management agricol asupra solului, se va încuraja aplicarea unor măsuri specifice de protecție a resurselor de sol prin intermediul schemelor de agromediu (articolul 29), măsuri ce depasesc nivelul standard minim prevazut de GAEC.
Impactul pozitiv asupra calitațíi solului urmare a aplicării măsurii de agromediu va fi consolidat de sprijinul acordat prin Articolul 32.
Metodele de producție ecologică care vor fi aplicate în baza Articolului 30 vor avea, de asemenea, un efect benefic asupra calității solului.
Totodată, împădurirea terenurilor agricole cu specii forestiere adecvate, în baza articolului 22, în principal în acele zone unde terenul este mai puțin potrivit pentru utilizare agricolă, contribuind la stoparea proceselor de degradare.
Sesiunile de constientizare, informare si formare a fermierilor cu privire la bunele practici agricole si buna lor aplicare, realizate în baza articolului 15, precum și oportunitățile oferite de acțiunile de cooperare (articolul 36) vor contribui, de asemenea, la reducerea impactului activităților agricole asupra calității solului.
Măsurile propuse pentru atingerea celor trei domenii aferente priorității 4 – Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silviculturăasigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:
provocarea 4 în materie de dezvoltare – „Resursele” și obiectivul tematic 6 Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor care include:
restaurarea, păstrarea și îmbogățirea ecosistemelor dependente de agricultură și silvicultură
provocarea 4 în materie de dezvoltare– „Resursele” și obiectivul tematic 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor care include:
creșterea eficienței utilizării apei în agricultură;
conservarea solului și a stocului său de carbon prin practici de gestionare a terenurilor, precum cultivare redusă, culturi de iarnă și plantarea de păduri;
menținerea diversității genetice prin susținerea varietăților locale de culturi și rase de animale.
Prioritatea 5
Eficientizarea utilizării apei în agricultură
Resursele de apă dulce ale României sunt reduse și distribuite neuniform, țara noastră fiind încadrată în categoria țărilor cu resurse sărace în apă. Pe o bună parte a teritoriului se manifestă fenomenul de secetă, fapt ce conduce la scăderea resurselor de apă, uneori până la cca.30% din cele ale unui an normal. Schimbările climatice manifestate prin secetă au impact asupra resurselor de apă disponibile în România, în special în mediul rural. În vederea creșterii eficienței utilizării apei și a adaptării la efectele negative generate de schimbările climatice se vor sprijini investițiile în modernizarea și extinderea sistemului de irigații, precum și investițiile în infrastructura necesară pentru dezvoltarea și adaptarea agriculturii și a silviculturii, susținute prin articolul 18.
Practicile agricole sprijinite prin schemele de agromediu în baza articolului 29, care suplimentează si completează cerințele privind eco-conditionalitate (cross-compliance) contribuie, de asemenea, la economisirea apei, reducând scurgerile de suprafață și crescând retenția apei în sol.
Cooperarea utilizatorilor de apa in agricultura, precum si a comunitatilor de fermieri prin asociere si adoptarea în comun de bune practici in scopul eficientizarii consumului de apa, va fi sprijinită potrivit actiunilor furnizate de Articolul 36.
De asemenea, având în vedere nivelul scăzut de conștientizare în rândul fermierilor și al comunităților rurale cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra disponibilităților resurselor de apă, acestia vor beneficia de sesiuni de informare, constientizare si formare realizate prin intermediul articolului 15.
Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar
In Romania, consumul de energie în agricultură și silvicultură a înregistrat un tendinta crescătoare în perioada 2007 – 2011), în timp ce consumul de energie in industria alimentară s-a diminuat cu aproximativ 20%. În anul 2011, consumul de energie din agricultură reprezinta 1,9% iar cel din industria alimentară 2,5% din totalul consumului de energie.
În contextul obiectivului de creștere cu 20% a eficienței energetice prevăzut de Strategia europeană 2020 în vederea atenuării efectelor schimbărilor climatice, strategia de dezvoltare rurală a României va susține investițiile în modernizarea fermelor și a unităților de procesare prin achiziționarea de noi tehnologii și realizarea de construcții care să contribuie la reducerea consumului de energie. Aceste acțiuni, implementate în baza articolului 18, vor avea, de asemenea, ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
De asemenea, este necesară încurajarea aplicării practicilor inovative, sprijinirea informarii permanente și a formarii fermierilor, detinatorilor de padure si locuitorilor din zonele rurale in domeniul eficientei energetice, precum și sprijinirea cooperarii acestora potrivit articolelor15 și 36.
Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei
În România există o gamă variată de resurse de energie regenerabilă provenite din agricultură și silvicultură, însă nivelul de utilizare al acestora este scăzut (1,7% din producția totală de energie regenerabilă provine din sectorul agricol, comparativ cu 10,6% în UE27). Pentru încurajarea creșterii producției și a utilizării energiei din surse regenerabile, materii prime nealimentare, subproduse, deșeuri, reziduuri, vor fi sprijinite atât investițiile pentru înființarea de culturi cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, cât și pentru achiziționarea de tehnologii de producere și transport a energiei obținute, în baza articolelor 18 și 20.
De asemenea, se va încuraja și susține aplicarea practicilor inovative, informarea permanenta și formarea fermierilor, detinatorilor de padure si locuitorilor din zonele rurale in domeniul furnizării și utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul dezvoltării bioeconomiei prin articolului 15. Totodată pentru creșterea eficienței acestor acțiuni va fi sprijinita cooperarea celor implicați, potrivit articolelor 36 și 55.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură
In România, nivelul emisiilor de GES provenite din agricultură este redus, obiectivul strategiei de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020 fiind menținerea unui nivel scazut al acestora. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din depozitarea și aplicarea în teren a gunoiului de grajd sunt în continuare ridicate din cauza facilităților inadecvate de depozitare și din cauza echipamentelor învechite folosite pentru aplicarea în teren. Prin articolul 18 vor fi sprijinite investitii pentru uzul individual si/sau al comunitatilor rurale in facilități și echipamente moderne pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd și a nămolului de epurare, in utilaje folosite in agricultura pentru reducerea amprentei GES precum si tehnologii care contribuie la sustinerea unei economii cu un nivel scăzut de carbon.
Practicile agricole extensive promovate prin articolul 29 vor contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de GES prin sechestrarea carbonului în sol.
Transferul de cunostinte și acțiunile de informare a fermierilor si a comunitatilor rurale cu privire la intelegerea si integrarea conceptului de economie cu emisii reduse de GES sunt acțiuni complementare celorlalte măsuri și se vor implementa în baza articolului 15. Cooperarea potrivit Articolului 36 va sprijini diseminarea de bune practici în vederea reducerii amprentei de carbon.
Promovarea conservării și a sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură
Creșterea suprafețelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Totodată, prin împădurirea terenurilor agricole se urmăresc atingerea și a alor obiective de mediu, precum reducerea eroziunii solului, îmbunătățirea capacitatății de retenție a apei, îmbunătățirea calității aerului.
Investițiile pentru cresterea suprafetelor impadurite si promovarea unui management durabil al padurilor vor fi susținute în baza articolului 22.
Practicarea unui sistem agricol extensiv care asigură un bun management al solului contribuie la conservarea si sechestrarea carbonului pe terenuri agricole, acesta fiind promovat prin schemele de agromediu conform articolului 29.
Pentru însușirea conceptelor de bază cu privire la gestionarea terenurilor agricole si forestiere în scopul conservarii si sechestrarii carbonuluitrebuie realizate acțiuni de informare, constientizare a fermierilor si detinatorilor de paduri. Acestea vor fi realizate prin intermediul articolului 15, în timp ce prin articolul 36 vor fi încurajate acțiunile de cooperare.
Măsurile propuse pentru atingerea celor cinci domenii aferente priorității 5 – Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:
provocarea 4 în materie de dezvoltare– „Resursele” și obiectivul tematic 4 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele care include:
acțiuni de sprijinire a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul afacerilor, pescuitului, acvaculturii, agriculturii și silviculturii mai ales prin exploatarea potențialului de management al terenurilor și de sechestrare a carbonului
acțiuni de creștere a eficienței energetice prin reducerea consumului de energieprimară în agricultură și în procesarea alimentelor
facilitarea furnizării și utilizării de surse de energie regenerabile în sectorul agricol (produse secundare, deșeuri, reziduuri și alte materii prime nealimentare)
provocarea 4 în materie de dezvoltare– „Resursele” și obiectivul tematic 6 Protecția mediului și promovarea eficienței utilizării resurselor care include:
crearea unui sistem durabil de irigații și de gestionare a apei, precum și a unor practici de combatere a schimbărilor climatice în domeniul utilizării apelor.
îmbunătățirea calității solului prin investiții de reducere a proceselor de eroziune, compactare, salinizare, alunecări de teren și pierderi sau materii organice și a apei prin investiții în instalatii pentru tratarea apei reziduale.
Prioritatea 6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale
Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă
În zonele rurale activitatea principală o reprezintă agricultura, astfel că o mare parte a populației rurale este ocupată în agricultură și obțin venituri din această activitate. Datorită suprafețelor mici de teren agricol, a lipsei utilajelor agricole și a accesului la credite, multe exploatații agricole sunt de subzistență. Pentru crearea de locuri de muncă și pentru creșterea veniturilor populației rurale se impune diversificarea activităților și promovarea afacerilor la scară mică.
Dezvoltarea exploatațiilor agricole și a întreprinderilor neagricole ar trebui să aibă drept scop promovarea ocupării forței de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate în zonele rurale, menținerea locurilor de muncă deja existente, reducerea fluctuațiilor sezoniere. Ar trebui încurajate atât proiectele care integrează simultan agricultura, turismul rural, prin promovarea turismului durabil în zonele rurale, cât și investițiile în surse de energie regenerabile.
Crearea și dezvoltarea de noi activități economice se poate realiza în conformitate cu Articolul 18 Investiții în active fizice, prin promovarea investițiilor în diversificarea cătreactivități neagricole, inclusiv furnizarea de servicii destinate agriculturii și silviculturi,.
Fermierii sau membrilor unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin practicarea unor activități neagricole pot primi sprijin în conformitate cu Articolul 20 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor.
Sunt necesare acțiuni de informare și diseminare a rezultatelor activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protectie a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare. In plus utilizarea tehnologiilor si echipamantelor inovative contribuie la mentinerea viabilitatii si a unei economii rurale conenctate la realitatile prezente.
Incurajarea dezvoltării locale în zonele rurale
Pentru diminuarea decalajelor care persistă încă între mediul rural și cel urban și pentru crearea unor condiții decente de viață populației rurale este necesar să se continuie procesul de renovare a satelor și de dezvoltare a infrastructurii rurale.
În conformitate cu Articolul 21 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale pot fi realizate investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei. De asemenea, pot fi realizate investiții în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement, pentru întreținerea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor, al peisajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe,precum și acțiuni de sensibilizare ecologică;
Un rol important în acțiunile de dezvoltare a comunităților locale îl are programul LEADER prin care sunt promovate inițiativele și strategiile de dezvoltare locale conform Articolelor 42 – 45. LEADER încurajează teritoriile rurale să exploreze modalități noi prin care să devină sau să rămână competitive, să-și valorifice bunurile la maxim și să depășească dificultățile pe care le-ar putea întâmpina, cum ar fi o populație cu tendință de îmbătrânire, niveluri reduse ale prestării serviciilor sau absența posibilităților de angajare. Astfel, LEADER contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, atât a familiilor de fermieri, cât și a populației rurale în sens mai larg, abordând problemele rurale din perspectivă globală. De exemplu, competitivitatea în producerea hranei, asigurarea unui mediu plăcut și creaarea de locuri de muncă pentru populația locală sunt aspecte care se sprijină reciproc și care necesită abilități specifice, tehnologii corespunzătoare și servicii care trebuie abordate ca un ansamblu coerent, cu ajutorul unor măsuri de adecvate. Cooperarea poate ajuta GAL-urile să își intensifice activitățile locale și să le permită rezolvarea anumitor probleme sau sporirea valorii resurselor locale.
Informarea populației rurale se poate fi realiza prin intermediul rețelei rurale naționale având ca scop: sporirea gradului de implicare a părților interesate în implementarea dezvoltării rurale; ameliorarea calității punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală; informarea publicului larg și a potențialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rurală și oportunitățile de finanțare;încurajarea inovării în agricultură, producția alimentară, silvicultură și zonele rurale.
Măsurile propuse pentru atingerea celor trei domenii aferente priorității 6- Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:
provocarea 2 în materie de dezvoltare – „Oamenii și societatea” și obiectivul tematic 8-Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă care include:
Crearea de noi întreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea afacerilor în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici din afara domeniului agricol, precum și dezvoltarea de activități non‐agricole în zonele rurale
provocarea 2 în materie de dezvoltare – „Oamenii și societatea” și obiectivul tematic 9 – Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei care include:
Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale prin investiții în infrastructură la scară mică și prin crearea/îmbunătățirea serviciilor de bază locale pentru populația rurală
Promovarea strategiilor de dezvoltare locală comunitară de tip LEADER.
Inovarea
Ca și tematicile legate de mediu și schimbări climatice, inovarea își propune să răspundă la noile provocări apărute: o cerere tot mai mare de alimente, o presiune din ce în ce ai mare asupra resurselor și mediului înconjurător. Agricultura va trebui așadar să se adapteze la aceste noi coordonate și să țină cont atât de eficiența utilizării materiilor prime, cât și de o dezvoltare sustenabilă. Conceptul de inovare devine astfel un element-cheie în PNDR 2014-2020.
Deși dificil de cuprins într-o definiție, inovarea se poate referi la dezvoltarea unui nou produs, concept, al unei noi practici, tehnologii, proceduri, mod organizațional, etc. pentru o anumită comunitate, persoană, grup de persoane sau zonă geografică. Inovarea poate însemna și transferarea de bune practici într-un nou context sau testarea și adaptarea unui produs sau al unei tehnologii (practicienii pot testa idei sau rezultate ale cercetătorilor, iar cercetătorii pot testa idei deja implementate de către practicieni în vederea multiplicării și diseminării). Totodată, inovarea are un puternic caracter ex-post: putem spune că ne aflăm în calea unei inovații doar după ce aceasta a fost produsă, și nu înainte.
Abordarea inovării ca temă transversală care contribuie la realizarea celorlalte priorități de dezvoltare rurală va fi realizată printr-o serie de mijloace:
Abordarea inovării în strânsă corelație cu prioritatea 1: activarea „potențialului inovator” al acțiunilor de informare, formare, consultanță și cooperare în cadrul celorlalte 5 priorități
Încurajarea potențialului de inovare al GAL-urilor: GAL-urile reprezintă prin natura lor o abordare inovativă și, mai ales, au potențialul de a activa sinergii la nivel local
Încurajarea acțiunilor inovatoare în cadrul tutoror priorităților și măsurilor
Încurajarea grupurilor operaționale în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii
Inovarea prin intermediul Grupurilor Operationale
Instrumentul Parteneriatul European pentru Inovare prezintă un interes special pentru România deoarece legăturile dintre cercetare și fermieri, procesatori, alți actori sunt deficitare. În vederea unei bune implementări al acestui instrument în România se propun următoarele:
Consolidarea rolului serviciilor de extensie/consultanță pentru a facilita crearea de rețele, clustere, grupuri operaționale prin aducerea împreună a cercetătorilor, fermierilor, procesatorilor, etc.
Asigurarea faptului că grupurile operaționale pornesc de la o nevoie sau oportunitate identificată de către un beneficiar, și nu de sus în jos (de la cercetători către beneficiari)
Comunicarea, încă de la un stadiu incipient, cu privire la oportunitățile oferite de instrumentul PEI prin infrastructura și metodele deja existente (ex. GAL-uri)
Explorarea conceptului de „brokeri de inovare” și deschiderea posibilității pentru: ONG-uri, firme private, GAL-uri, universități, organizații de producători, servicii de extensie, grupuri operaționale, rețeaua de dezvoltare rurală, etc. Combinarea instrumentului cu acțiuni de informare și consultanță pentru întărirea capacității (capacity-building)
Accent pe simplificare și reducerea birocrației pentru stimularea energiilor inovatoare
Folosirea și potențarea capacităților inovatoare ale fermelor mari în folosul celor mici (de exemplu, prin ferme demonstrative, acțiuni de cooperare)
Gândirea inovării din perspectiva dualității agriculturii românești: fermele mici au nevoie de cercetare la scală mică (material săditor, energie regenerabilă, etc.), în timp ce fermele mari pot fi integrate în acțiuni cu impact inovator mai semnificativ
Gândirea unei formule prin care institutele de cercetare să beneficieze de sprijin financiar pentru retehnologizare pentru a putea realiza o cercetare de calitate
Activarea sinergiilor aferente triunghiului informare-cooperare-inovare luând în considerare faptul că inovarea nu e un proces care se realizeaza la nivel individual, ci unul care rezultă din interacțiunile de grup
Abordarea inovării dintr-o perspectivă holistică, ținând cont de întregul lanț agro-alimentar, nu numai de componenta de producție agricolă
– Exploatarea particularităților și punctelor forte regionale precum și al potențialului de dezvoltare al unor sectoare-cheie cu valoare adăugată mare: zootehnie, pomicultură, legumicultură, etc.
– Gândirea posibilității de pilotare a PEI și activarea grupului operațional-pilot ca broker de inovare pentru viitoarele parteneriate
– „Ridicarea” importanței inovării prin crearea unui departament special în cadrul viitoarei rețele de dezvoltare rurală.
Aici intra prezentarea programului LEADER
1.2. Axa 4 – Axa Leader. Trăsăturile esențiale ale programului LEADER
Așa cum am văzut, următorul exercițiu financiar va pune un accent deosebit pe programul LEADER din cadrul PNDR destinat Grupurilor Locale de Acțiune (provine din limba franceză: Liaison Entre Actions de Developpement de l' Economie Rurale). Acestea vor avea menirea abordării unei dezvoltări locale plasată sub responsabilitatea comunității (DLCC) ale cărei avantaje se referă la încurajarea implicării nivelului local și consolidarea sentimentului de proprietate la nivel local, la cresterea capacității administrative a comunităților locale și stimularea inovării, precum și posibilitatea coordonării contribuției diferitelor fonduri, inclusiv a celor naționale.
Prioritatea transferului de inovare, experimentarea și cooperarea se vor putea face prin intermediul proiectelor pilot susținute de GAL-uri, care, în acest fel, vor putea introduce activități inovative în domeniul cooperării între spațiul rural și urban, punând bazele unei conectări a teritoriului la spațiul european.
Spațiul rural românesc încă se confruntă cu numeroase probleme privind reducerea disparităților între mediul rural și urban privită prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, sănătate, școală, cultură etc. Una dintre soluțiile pentru această problemă o reprezintă elaborarea și implementarea unor strategii integrate de devoltare de către comunitățile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local. Axa LEADER oferă șansa actorilor locali de a se implica în dezvoltarea propriilor zone și de a lua decizii privind dezvoltarea teritoriului,
Grupurile de Acțiune Locală (GAL) sunt entități ce reprezintă parteneriate public-private, constituite din reprezentanți ai sectorului public, privat și civil, desemnați dintr-un teritoriu rural omogen, care vor trebui să îndeplinească o serie de cerințe privind componența, teritoriul acoperit și care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.
Prin finanțarea acțiunilor din cadrul acestor trei măsuri, vor fi atinse următoarele obiective specifice:
• creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, îmbunătățirea mediului și spațiului rural, creșterea calității vieții și diversificarea activităților economice din spațiul rural prin implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală (pot acoperi cele trei axe din PNDR prinMăsura 41);
• îmbunătățirea strategiilor locale prin încurajarea actorilor de la nivel local de a întreprinde proiecte de extindere a experiențelor, de stimulare și sprijinire a inovației, de dobândire a competențelor și îmbunătățirea lor atât inter-teritorial cât și transnațional (prin Măsura 421);
• stimularea formării de parteneriate, pregătirea și asigurarea implementării strategiilor de devoltare locală (prin Măsura 431).
Submăsura 431.2 oferă sprijin Grupurilor de Acțiune Locală pentru: cheltuieli de funcționare, animare și dobândirea de competențe.
Submăsura 431.2, are două componente, respectiv:
– componenta a – Funcționarea Grupului de Acțiune Locală;
– componenta b – Instruirea și animarea teritoriului după selecția GAL.
Asadar, strategiile de dezvoltare sunt mult mai productive si mai eficiente daca sunt decise si implementate la nivel local, de catre actorii locali, care sunt sustinuti de catre administratiile publice. Am vaztut ca acest concept este inclus in programul LEADER iar beneficiarii sunt Grupurile de Actiune Locala (GAL).„
Prin finanțarea acțiunilor din cadrul Axei 4, vor fi atinse următoarele obiective specifice:
• creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, îmbunătățirea mediului și spațiului rural, creșterea calității vieții și diversificarea activităților economice din spațiul rural;
• stimularea formării de parteneriate, pregătirea și asigurarea implementării strategiilor de devoltare locală.
• îmbunătățirea strategiilor locale prin încurajarea actorilor de la nivel local de a întreprinde proiecte de extindere a experiențelor, de stimulare și sprijinire a inovației, de dobândire a competențelor și îmbunătățirea lor atât inter-teritorial cât și transnațional.
Trasaturile esentiale ale Programului LEADER
Fig. 1.5 Cele șapte trăsături esențiale ale programului LEADER,
Sursa:Abordarea Leader: un ghid elementar, European Commission, pag. 7
Strategii de devoltare locală axate pe zone
Zona este considerată un teritoriu mic, omogen, coeziv din punct de vedere social, caracterizat adesea prin tradiții comune, identitate locală, simțul apartenenței sau nevoi și așteptări comune. Având ca punct de reper o astfel de zonă care nu este foarte extinsă, se efectuează mai ușor analiza SWOT, adică recunoașterea punctelor locale forte și slabe, a oportunităților, a riscurilor precum și identificarea piedicilor majore în calea dezvoltării durabile. Această abordare permite adaptarea mai riguroasă a acțiunilor la nevoile reale și la avantajul concurențial local.
Elaborarea și implementarea strategiilor de “jos în sus”
Această abordare de “jos în sus” implică participarea actorilor locali la luarea de decizii privind strategia, precum și selectarea priorităților pentru zona lor locală, aceștia contribuind astfel la dezvoltarea dinamică sprijinită de o strategie locală elaborată și implementată local. Locuitorii știu cel mai bine care sunt prioritățile zonei, care sunt nevoile și cu ce probleme se confruntă comunitatea, așadar reprezentanții GAL vor reprezenta teritoriile respective în vederea îmbunătățirii continue a strategiei și a acțiunilor de devoltare locală.
Parteneriate locale public-privat
GAL are sarcina de a identifica și de a implementa o strategie de dezvoltare locală, de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare și de a le administra. Aceste grupuri pot stimula în mod eficient dezvoltarea durabilă, pentru că ele:
• adună și combină resursele umane și financiare disponibile din sectorul public, din sectorul privat, din sectorul civic și voluntar;
• asociază actorii locali în jurul proiectelor colective pentru a realiza sinergii, coproprietăți și masa necesară pentru îmbunătățirea competitivității economice a zonei;
• consolidează dialogul și cooperarea între diferiți actori rurali prin atenuarea potențialelor conflicte și prin facilitarea unor soluții negociate prin consultații și discuții;
• facilitează, prin interacțiunea dintre diferiți parteneri, procesele de adaptare și de schimbare din sectorul agricol (de ex., produse de calitate, lanțuri alimentare), integrarea preocupărilor legate de mediu, diversificarea economiei rurale și calitatea vieții.
De-a lungul timpului, rolul și responsabilitățile grupurilor de acțiune locală au evoluat în anumite state membre, pe măsură ce abordarea Leader a devenit tot mai cunoscută. Totuși, gradul de autonomie a GAL poate varia în mod considerabil în funcție de modul specific de organizare a statelor membre și de contextul instituțional.
Inovația
O caracteristică esențială a programului LEADER este că joacă un rol important în stimularea unor abordări noi și inovatoare privind dezvoltarea zonelor rurale. Grupurile de acțiune locală dispun de flexibilitate și libertate în luarea deciziilor privind acțiunile pe care le susțin.
În primul rând inovația se poate referi la introducerea unui produs nou, a unui proces nou, a unei noi organizații sau a unei noi piețe. În cazul zonelor urbane, cercetarea și centrele de devoltare sunt aspecte mai puțin exploatate, de aceea este mai greu să se realizeze inovații radicale.
Acțiuni integrate și multisectoriale
Acțiunile și proiectele cuprinse în strategiile locale trebuie să fie corelate și coordonate ca un ansamblu coerent. Strategia de dezvoltare locală trebuie să aibă o logică multisectorială, care să integreze diferite sectoare de activitate.
Stabilirea de contacte în rețea
Stabilirea de contacte în rețea este un mijloc de transfer al bunelor practici, schimburi de experiențe și cunoștințe între grupurile LEADER, de diseminare a inovațiilor și de construire pe baza cunoștințelor dobândite din dezvoltarea rurală locală.
Stabilirea de contacte în rețea duce la consolidarea relațiilor dintre oameni, proiecte și zone rurale, stimulându-se crearea unor proiecte de cooperare.Este important de știut faptul că UE susține structuri de rețele atât la nivel european, cât și național.
Cooperarea
Cooperarea poate ajuta grupurile Leader să își intensifice activitățile locale.Mai mult, prin cooperare se pot rezolva anumite probleme sau se poate spori valoarea resurselor locale. De exemplu, poate fi o bună metodă de e obține masa critică necesară pentru ca un proiect să fie viabil sau de a încuraja acțiunile complementare, cum ar fi marketingul comun specializat pe un produs.
Consider că aceste trăsături ale programului LEADER reprezintă, în esență, multe avantaje pentru o zonă rurală. În primul rând GAL implică actorii locali în dezvoltarea propriilor zone, aceștia contribuind astfel la dezvoltarea dinamică sprijinită de o strategie locală elaborată și implementată local, ținând cont de specificul zonei.
Mai mult, prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală se pot diversifica activitățile economice, crescând astfel competivitatea la nivel local pentru anumite sectoare, toate acestea ducând astfel la îmbunătățirea calității vieții.
De asemenea, actorii de la nivel local pot întreprinde proiecte de dobândire a competențelor și îmbunătățirea lor atât la nivel inter-teritorial cât și la nivel transnațional. Se stimulează, în același timp, inovația și inițiativa.
Și nu în ultimul rând, formarea de parteneriate, stabilirea de contacte în rețea și cooperarea ajută grupurile de acțiune locală să își intensifice activitățile locale, să își rezolve anumite probleme sau să își sporească resursele locale.
Măsurile care vor fi cuprinse în cadul Axei 4 oferă sprijin Grupurilor de Acțiune Locală din foarte multe puncte de vedere. Prin implementarea strategiilor de devoltare locală se pot diversifica activitățile economice, crescând astfel competivitatea la nivel local pentru anumite sectoare, toate acestea ducând astfel la îmbunătățirea calității vieții.
Acestea sunt numeroasele avantaje pe care le are programul LEADER si implicit Grupurile de Actiune Locala. Totuși, în cazul în care o localitate nu face parte dintr-un GAL se pot implementa proiecte pe Măsura Națională.„
CAP. 3 Studiu de caz. Analiza GAL-urilor din Maramures.
Demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală
Abordarea LEADER, prin acțiunile sale specifice va duce la îmbunătățirea guvernanței locale și la promovarea potențialului endogen al teritoriilor.
Axa LEADER constituie o noutate în România și reprezintă o provocare pentru toți actorii ce vor fi implicați în implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambițioase. Aceasta urmează a fi implementată „pas cu pas”, orientându-se la început pe activități de instruire a actorilor locali și de sprijinire a teritoriilor în vederea realizării strategiilor de dezvoltare. O primă selecție de Grupuri de Acțiune Locală a fost facuta in 2011 , urmata de cea din 2012 (rezultind 163 de GAL uri ), acestea reprezentând prin „puterea exemplului” un stimulent și un sprijin real pentru alte teritorii, precum și pentru parteneriate ce nu au ajuns la maturitate urmând ca acestea să participe la ultima selecție a GAL.
.
Unde se pot constitui GAL-uri?
Acestea se pot constitui în spațiul rural definit de legislația românească, inclusiv 206 orașe mici, care nu depășesc 20.000 locuitori. Populația din orașele cuprinse în GAL nu poate depăși 25% din numărul total de locuitori din teritoriul GAL.
Sprijinul acordat prin axa LEADER oferă posibilitatea, pe baza strategiilor de dezvoltare locală întocmite de GAL-uri, pornind de la nevoile comunității, de a combina obiectivele celor trei axe din FEADR respectiv: cresterea competitivitatii, îmbunătățirea mediului și calitatea vieții/diversificare.
Care sunt masurile de finantare?
Funcționarea GAL, dobândirea de competențe și animarea teritoriului (15% sau 20% din valoarea strategiei) – masura 431.2
Implementarea strategiilor de dezvoltare locală – masura 41 cu 3 sub-măsuri:
411 Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
412 Imbunătățirea mediului și a spațiului rural
413 Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale
Proiecte de cooperare – măsura 421
Strategiile elaborate de GAL-uri și selectate de Autoritatea de Management pentru PNDR se materializează în proiecte implementate în aria de acoperire teritorială a GAL. Proiectele sunt sprijinite financiar din fonduri publice (FEADR și buget național), la care se adaugă cofinanțarea privată adusă de cei care depun proiectele la GAL.
Proiectele din cadrul axei LEADER sunt proiecte mici, care trebuie să respecte un plafon de maxim 200.000 euro cofinanțare publică, iar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăși 400.000 euro.
Cine decide?
Structurile de decizie ale GAL: Adunarea Generala a Asociatilor, consiliul director, comitet de monitorizare, comitet de selectie.
La nivelul luării deciziilor în GAL, partenerii privați trebuie să reprezinte peste 50% din parteneriatul local. Organizațiile din mediul urban nu pot avea o pondere mai mare de 25% la nivel decizional.
Care sunt dimensiunile unui GAL?
Teritoriul unui GAL selectat include de la minim 2 comune la maxim 23, suprafața GAL fiind de minim 103,53 Km2 pana la maxim 2.716,24 Km2.
Populația dintr-un GAL se încadrează între minim 11.388 locuitori și maxim 102.530 locuitori.
Care este valoarea unei strategii?
Valoarea maximă a unei strategii este de 2.856.000 Euro, incluzând cheltuielile de funcționare.
Valoarea totală a strategiilor selectate este de circa 440.000.000 Euro.
Ce se finanteaza?
Pachet de inițiere LEADER – pentru grupuri care nu au implementat axa LEADER în 2007-2013, pentru a elabora și implementa viitoarele strategii de dezvoltare locală
Pachet de cooperare interteritorială sau transnațională
Costuri de funcționare și animare
Implementarea strategiilor – proiecte identificate de GAL-uri
GAL va putea solicita avans – cel mult 50% din sprijinul public pentru funcționare și animarea teritoriului.
La nivelul Romaniei pentru perioada 2007-2013 au fost selectate pentru finantare 163 Grupuri de Actiune Locala.In urma celor 2 sesiuni de selectie a acestor grupuri in Romaniain anul 2011 au fost selectate 81 de Grupuri de Actiune Locala iar in sesiunea din 2012 82 Grupuri DE Actiune Locala,in total in Romania functoinand in acest moment 163 GAL-uri.
Dupa selectare, GAL-urile s-au constituit ca asociatii cu personalitate juridica inregistrate la judecatorie, potrivit O.G. NR. 26/2000, cele mai multe fiind constituite in judetul Dambovita – 12, iar cele mai putine in judetele Braila si Gorj cate unul.
Suprafata acoperita de GAL-uri in Romania estede 141.391 Km2 iar populatia aferenta insumeaza 6.766.377 locuitori.
Pentru exemplificare prezentam in continuare Harta GAL-urilor din Romania:
Figura….(Sursa)
In ceea ce priveste stadiul implementarii strategiilor la data de 30.06 2013, 1960 de proiecte au fost declarate conforme, 917 reprezinta proiectele eligibile, iar numarul contractelor semnate cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Perioada de implementare(finalizarea executiei, inclusiv plata) se incheie la 31.12.2015.
În Maramuresfunctioneaza 4 Grupuri de Actiune Locala aprobate in cele doua sesiuni de finantare dupa cum urmeaza:
2 GAL-uri aprobate in sesiunea din 2011:
Asociatia Grupurilor de actiune locala Mara-Gutai care cuprinde comunele Barsana,Budesti,Giulesti,Desesti,OcnaSugatag,VaduIzei,Sarasau,Calinesti,Onesti,Campulung la Tisa si orasul Cavnic avand o suprafata totala de 783,23km2 si o populatie de 39,156 locuitori.
Asociatia microregionala Mara-Natur. care cuprindecomunele Grosi,Recea,Cernesti,CopalnicManastiur,Cupseni,Dumbravita,Baiut,Sisesti,
Coltau,Coroieni,Lapus,Suciu de sus,Vima mica,Grosii Tiblesului si orasul Baia Sprie avand o suprafata totala de 1202,74km2 si o populatie de 66176 locuitori.
Tabel 3.3 Situatia GAL-urilor dupa prima sesiune de finantare
2 GAL-uri aprobate in a doua sesiune de selectie a GAL-urilor:
Asociatia Gal Muntii Maramuresului care cuprinde comunele Rona de sus,Bistra,Poienile de sub munte,Repedea,Ruscova,Leordina,Petrova,Rona de jos si care are o suprafata totala de 743,36 km2 si o populatie de 37,070 locuitori.
Asociatia Grupului de Actiune Locala Maramures Vest(GALMMV) care cuprinde comuneleAsuajudeSus,Ardusat,Ariniș,BăițadesubCodru,Băsești,Cicîrlau,Fărcasa,Gîrdani,MireșuMare,Oarța de Jos,Pomi,Sălsig,Satulung și orașul Tăuții Magherauș avînd o suprafata totala de 716,48 km2 si o populatie de 40,696 locuitori.
Tabel 3.4 Situatia GAL-urilor din Romania dupa a doua sesiune de finantare :
Harta GAL-urilor in Maramures este prezentata in figura…
O prima constatare releva faptul ca exista comunitati locale din Maramures care fac parte din Grupuri de Actiune Locala din judetele invecinate.(comunele Bicaz, Remeti, Boiu Mare, Valea Chioarului), dar si o comuna din judetul Satu Mare care face parte din GAL- Maramures – Vest(Pomi). Prin urmare, nu exista nici o interdictie de asociere legata de apartenenta la un judet sau altul ceea ce permite o flexibilitate sporita in abordare.
Abordarea normala a constituirii GAL-urilor in judetul Maramures trebuia sa aiba in vedere acoperirea cat mai completa a teritoriului astfel incat sa intre toate comunele(daca este posibil) si cat mai multe orase. In acest contextaderarea unor comunitati la structuri asociative de tip GAL din alte judete reprezinta o solutie interesanta si corecta. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesara o abordare integrata (judeteana ) a temei GAL-urilor in Maramures pentru perioada 2014-2020 ca Politica Publica judeteana .
La baza acestei politici este necesara respectarea unor principii de actiune :
Acoperirea a cît mai mult din teritoriul Maramuresului cu GAL-uri (teoretic 6-7 GAL- uri ), grupate de regula in jurul uni oras mic-mijlociu din judet(municipiile Baia Mare si Sighet constituie exceptii in sensul ca nu pot participa la constructia asociatiei datorita conditiei ca ponderea urban/rural sa nu depasesca 25% din populatie);
Conservarea cît mai posibilă a GAL-urilor existente, mature si apte de absortie de fonduri neramburabile (sumele maxime neramburabile /GAL find relativ constante cca. 2,8 mil. Euro/GAL);
Optimizarea dimensiunilor acestora (date fiind discreptantele vizibile și pe harti/teritoriu dar si ca populație);
Acoperirea pe principii de pastrare a structurii istorice traditionale / Țari ale Maramuresului , respectiv cu denumiri traditionale(Iza, Viseu, Chioar, Codru).
Recuperarea comunelor din MM care au aderat la GAL rui din alte judete (ex.Bicaz, Boiu Mare, Valea Chioarului, Remeti)
Avand in vedere analiza situatiei actuale, pentru perioada 2014-2020 putem estima posibilitatea realizarii a minimum sase GAL-uri in Maramures, prin optimizarea dimensiunilor si acoperirii teritoriului de catre GAL-urile existente (ex. Mara Natur este foarte mare avand circa 66.176 locuitori) prin realocarea unor comune catre zone neacoperite
GAL-uri noi potentiale:
GAL Iza Viseu (nucleu Dragomiresti cu comunitati depe Iza si Viseu , min. 10 comune ), pe un nucleu constituit deja prin Asociatia de Dezvoltare a Infrastructurii Viseu-Iza (Dragomiresti-Bogdan Voda-Viseul de Jos );
GAL Chioar, (nucleu Somcuta Mare cu comunitati din zona Chioarului), prin nucleul constituit deja de Somcuta si Remetea Chioarului si atragerea unor comunitati din zona invecinata, traditionala a Chioarului.
Pentru a fundamenta propunerea lansata am facut o analiza a situatiilor posbile de asociere a unitatilor administrativ-teritoriale(UAT-uri) situate in zona teritoriala adiacenta tinand cont de conditiile impuse de legislatia in vigoare care prevede anumite restrictii de teritoriu(contiguu) si populatie.
Am calculat în tabelul de mai jos ponderea urban/rural pentru GAL-ul Iza Viseu propus,am obtinut pentru anul 2011 un procent de 28% ceea ce depașește limita maxima de 25% procente urban in rural insa daca se va alatura o comuna celorlalte se poate obtine procentajul corect prin urmare se poate inființa un nou GAL in această zonă.
Daca tinem seama ca exista in zona o serie de comune care nu fac parte din structuri de tip GAL(Barsana, Stramtura, Rozavlea, Ieud, Sieu, Poienile Izei, Botiza, Moisei, Sacel) constatam ca este foarte posibila realizarea obiectivelor propuse. In aceasta situatie daca exista dorinta locala de asociere ar fi posibila constituirea unui GAL din care sa faca parte doua orase(Dragomiresti si Salistea de Sus) si 11 comune repartizate pe un teritoriu contiguu.
Prezentam mai jos harta constituirii unui asemenea GAL in zona Iza-Viseu:
Analiza unei posibile constituiri a unui GAL CHIOAR conduce la o solutie favorabila in contextul in care ar mai putea fi atrasa o comunitate in asa fel incat sa existe siguranta respectarii restrictiei de 25% in ceea ce priveste ponderea urban/rural. In urma calculelor rezulta un procent de fix 25% si de aceea am propus cooptarea a cel putin unei comunitati rurale. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Prin extenso s-ar mai putea analiza variante de creare de noi nuclee de tip GAL în alte zone dezvoltate(ex.Tirgu Lapus, Ulmeni, Baiut), ceea ce ar face posibila(in situatia cea mai favorabila) realizarea a maximum 9 GAL-uri potentiale in Maramures.
Facem precizarea ca teoria LEADER/GAL in Europa conditioneaza ca suprafelele acoperite de GAL uri sa fie contigue (fara intreruperi ), si recomanda ca numarul populatiei sa fie de maximum 70.000 de locuitori, cuprinzind/sau nu orase(includerea unor orase ca forta motrica face parte din recomandarile facultative).
In varianta ultimului ghid de finantare din Romania s-a permis discontinuitatea teritoriala s-au acceptat si GAL uri minimaliste (de cca. 10.000 de locuitori din 2 x comune) iar finantarea se va face in functie de numarul populatiei unitatilor componente.
In continuare prezentam fazele necesare pentru propune crearea unui nou GAL:
In toate fazele parcurse pentru constituirea unor grupuri de actiune locala trebuie respectate cele sapte principii LEADER:
PL 1 Parteneriat Public-Privat (PPP);
PL 2 Cooperarea ca principiu dominant (COOP);
PL 3 Abordarea integrate;
PL 4 Abordarea de jos in sus;
PL 5 Resurse locale si cunostiinte incorporate in strategia de dezvoltare locala;
PL 6 Inovare, proiecte pilot de scara mica;
PL 7 Schimb de experienta si networking.
GAL-ul este responsabil de elaborarea și implementarea planului de dezvoltare locală, precum și de selectarea proiectelor care sunt conforme cu obiectivele formulate în acesta.
Pentru a realiza activitățile prevăzute pentru atingerea obiectivelor din strategia inclusă în planul de dezvoltare, fiecare GAL va stabili criteriile de selecție pentru fiecare tip de proiecte denumite „criterii de selecție locală” care respectă prioritățile specifice ale strategiilor de dezvoltare locală. Aceste criterii vor fi cuprinse în Planurile de Dezvoltare Locală și în apelurile de selecție a proiectelor lansate la nivel local de către GAL. În acest sens, criteriile utilizate de GAL vor avea în vedere ca proiectele individuale:
Să se încadreze în obiectivele strategiei
Să aibă un caracter pilot
Trebuie facuta precizarea obligativitatii existentei Strategiei de Dezvoltare Locala pentru a indeplini cerintele de a participa la procedurile de selectie si de aprobare.
Pentru a ilustra schematic etapele si fazele pregatirii dosarului de candidature am elaborat o schema pe care o prezint mai jos:
Pentru elaborarea dosarului de candidatura trebuie organizate mai multe intalniri de animare la care se abordeaza partenerial problematica aferenta:
Prima intalnire pentru
Prezentarea diagnosticului pe teme
Schimburi si aport de idei noi
Cautarea de eventuale informatii suplimentare
A doua intalnire
Stabilirea principalelor actiunilor ce urmeaza a se desfasura in continuuare
Finalizarea si structurarea propunerilor si apoi o intalnire cu DADR pentru informarea masurilor din cadrul RDNR adaptate actiunilor prevazute
A treia intalnire
Validarea strategiilor,a propunerilor si a alegerii organizarii actiunilor
Prezentarea concluziilor lucrarii in fata reprezentantilor localitatilor din teritoriu si al celorlalti parteneri esentiali apoi oficializarea parteneriatului
Elaborarea candidaturii si rediscutarea acesteia cu reprezentantii DADR
Validarea dosarului de candidatura final de catre parteneri.
Prezentam in continuare metodologia de animare pentru elaborarea dosarului de candidatura:
Capitolul IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Spațiul rural românesc se confruntă cu numeroase carențe, care accentueaza disparitățile între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, potențialul demografic, sănătate, școală, cultură.
Strategiile elaborate și selectate se vor materializa în proiecte ce vor fi implementate în aria de acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va adăuga co-finanțarea privată.
LEADER poate juca un rol important în stimularea unor abordări noi și inovative pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inovația va fi încurajată prin flexibilitate și libertate în luarea deciziei privind acțiunile ce se doresc a fi puse în practică.
Cooperarea cu alte teritorii incluse în strategiile de dezvoltare locală va facilita transferul și adaptarea inovațiilor dezvoltate în altă parte.
In final concluzionam ca exista sanse reale pentru o abordare integrata a constituirii GAL-urilor in Maramures printr-o reconfigurare a teritoriului acoperit de aceste strcturi asociative si printr-o sustinere financiara, tehnica si logistica care sa conduca la o dezvoltare reala a economiei rurale a judetului.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategii Si Programe de Dezvoltare Pentru Mediul Rural. Grupurile de Actiune Locala, Structuri Care Sprijina Dezvoltarea Economiei Rurale (ID: 147252)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.