Strategii Si Politici Privind Gestionarea Deseurilor Studiu DE Caz Buzau

STRATEGII SI POLITICI PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR-STUDIU DE CAZ-BUZAU

INTRODUCERE

Deșeurile reprezintă în România una dintre cele mai mari și grave probleme cu privire la protecția mediului. Omul a ajuns să consume cantități uriașe de resurse naturale, atât regenerabile, cât și neregenerabile, valorificând tot mai mult factorii de mediu și schimbând ireparabil cadrul natural. Gestionarea deșeurilor exprimă și vizează toate activitățile de valorificare, eliminare, transport, tratare și colectare ale deșeurilor. Pentru a se produce o bună gestioare a deșeurilor trebuie să se prevină însă producerea acestora. Pe măsură ce populația crește, gestionarea devine o măsură din ce în ce mai importantă, deoarece se consumă mult mai mult decât suportă resursele limitate naturale. Obiectivele principale ale gestionarii deșeurilor sunt protejarea mediului și a sănătății oamenilor, păstrarea de resurse naturale și menținerea peisajelor naturale și antropice.

Gestionarea eficientă a deșeurilor, presupune aprecierea unor aspecte esențiale, ce au legătură cu reducerea de deșeuri și de reziduri, astfel se ia în considerare recuperarea valorilor pe care acestea încă o au, luându-se în seamă restricțiile cerute pentru protejarea mediului ambiant,dar și restricțiile economice. În managementul deșeurilor țintă o reprezintă maximizarea conservării resurselor neregenerabile și regenerabile, dar și efortul de a minimiza efectelor negative ale deșeurilor asupra mediului. Având în vedere faptul că modul de viață al oamenilor pune în pericol mediul ambiant, Comisia Europeană s-a preocupat pentru promovarea unui mediu curat, astfel că au fost promovate practicile industriale care să asigure o îmbunătățire a calității vieții cu un impact redus asupra mediului, atât pentru noi cât și pentru viitoarele generații, astfel că în anul 2001 a fost implementată Strategia de Dezvoltare Durabilă. Instrumentele strategice cele mai importante cu privire la promovarea producției durabile și a consumului sunt: introducerea unei noi idei a ciclului de viață privit că un principiu de gestionare a deșeurilor și să se monitorizeze efectele utilizării resurselor asupra mediului. Strategia universală se referă strict la minimizarea cantităților de deșeuri și la mărirea fluxului de a recicla materia prima și energia. Îmbunătățirea practicilor de fabricație și influența asupra populației este legată de prevenirea producerii de deșeuri, astfel încât să crească solicitarea produselor ecologice și să fie folosit cât mai puțin ambalaj.

Lucrarea cercetează astfel, problemele deșeurilor cu care noi ne confruntăm, deșeuri rezultate din toate preocupările și acțiunile vieții cotidiene, punându-se accentul asupra pericolului mediului ambiant. Politicile ecologice au ca obiectiv prioritar soluționarea problemelor deșeurilor. Pentru a le crește valoarea și pentru a ușura procesarea este nevoie că materialele reciclabile să fie sortate și separate de celelalte tipuri de produse, astfel că trebuie evitată contaminarea lor. Depozitele deșeurilor urbane și industriale au un impact puternic asupra mediului prin poluarea aerului,solului, apelor de suprafața și cele subterane, modificarea fertilității solului, modificări de peisaj dar și disconfort vizual.

În consecință, consider că informarea și conștientizarea populației despre importanța unei gestionări coresunzatoare a deșeurilor, face ca proiectele referitoare la gestionarea acestora să aibă succes în ceea ce privește dobândirea cunoștințelor referitoare la problemele de mediu, angajamente și motivații cu scopul de a sprijinii protejarea spațiilor verzi și de a elimina riscurile pentru sănătatea umană, întrucât este fundamentală pentru comunitate datorită capacităților de depozite care scad continuu sau care construirea unora noi duce la costuri foarte mari.

CAPITOLUL I .GESTIUNEA DEȘEURILOR ÎN CONTEXTUL CERINȚELOR DEZVOLTĂRII DURABILE

În contextul dezvoltării durabile, gestionarea eficientă a deșeurilor, presupune luarea în considerare a unor aspecte esențiale, legate de reducerea deșeurilor și a reziduurilor, eventual recuperarea valorii pe care acestea o mai au, tinând cont de restricțiile impuse de protejarea mediului ambient, cât și de restricțiile economice. Ținta urmărită în managementul deșeurilor este maximizarea conservării resurselor neregenerabile și minimizarea efectelor negative ale deșeurilor asupra mediului.

Figura 1.1 Priorități în abordarea gestionării deșeurilor

Sursa:Agenția pentru Protecția Mediului Buzău

Dezvoltarea durabilă este o strategie prin care colectivitățile caută metode de dezvoltare economică beneficiind, de mediul înconjurător local sau care să reducă beneficiile calității vieții. A devenit un îndrumător important pentru comunități care au sesizat că modurile de interpretare tradiționale de planificare și dezvoltare creează, mai mult decât rezolvă probleme de mediu inconjurător.

În ansamblu, dezvoltarea durabilă, poate fi realizată plecând de la urmatoarele idei :

Materiile prime trebuie să fie administrate, astfel incât să se faciliteze și să se stimuleze reciclarea optima și folosirea produselor devenite deșeu;

Îmbunatațirea consumului și producerii de energie în funcție de resursele disponibile;

O noua viziune asupra modului de viață și asupra consumului în societate.

Se observă, în prezent o agravare cantitativă a poluării, dar și o schimbare a problemelor ecologice. Ca fenomene remarcabile, poluările locale repetate în mii și mii de situații duc la manifestări globale, printre care intensificarea efectului de seră care reprezintă un exemplu concludent. Se poate observa faptul că originea geografică a poluării este “deconectată” de la locul său de manifestare, iar unele probleme de mediu vor afecta cu ușurință planeta.

1.1 Clasificarea deșeurilor

Deșeurile sunt acele substanțe sau obiecte de care deținătorul se debarasează, are intenția sau obligația de a se debarasa. Deșeurile reprezintă în general ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp dintre data de fabricație și data când produsul devine deșeu).

Deșeurile se împart din punct de vedere al naturii și al locurilor de producere, astfel:

deșeurile menajere – sunt rezultate din activitățile casnice sau de consum. Deșeurile municipal – menajere, la nivel mondial, depășesc 18 mil. de tone pe zi, autoritățile fiind cele care se ocupă de cheltuielile facute de toată această producție de deșeuri. După gradul în care autoritățile rezolvă problemele deșeurilor, se poate face și evaluarea indicelui de creștere economico – culturală, deșeurile putând fi preluate cu ajutorul sistemelor curente de precolectare sau de colectare din localități;

deșeurile stradale – sunt rezultate din viața cotidiană a populației, de la animale, din acumularea substanțelor solide din atmosferă și de la spațiile verzi;

deșeurile asimilabile cu deșeurile menajere – provin atât din sectorul administrativ, cât si din sectorul public, dar și din comerț și industrie;

deșeurile voluminoase – datorită dimensiunilor, deșeurile solide nu pot fi preluate, dar au nevoie însă de o tratare diferențiată;

deșeuri rezultate din construcții sau demolare;

deșeuri periculoase – reprezintă deșeurile care sunt periculoase pentru sănătatea populației și mediului înconjurator. Sunt rezultate din bacterii, vopsele, medicamente, chimicale organice, inflamabili – neinflamabili, explozivi, adezivi și alte chimicale ce pot amenința viața oamenilor și sănătatea acestora. Datorită gropilor de gunoi poziționate incorect, s-a dovedit că ele cuprind și compoziție toxică;

deșeuri agricole – provenite din deșeuri animaliere, din gunoiul de grajd, dar și din industria cărnii și din abatoarele de animale. Acestea sunt compuse din deșeuri organice care necesită sa treacă printr-un procese de colectare și care au nevoie de tratamente proprii dintre care dejecții animale, rezultate din culturi și păduri, dar și reziduuri rezultate din industria alimentară;

deșeurile periculoase și industriale – includ diferite tipuri de deșeuri rezultate din alimente, produse din tutun, produse din lemn, produse din hârtie, rezultate de la agricultori, organizații, întreprinzători și chiar din laboratoare. Deșeurile industriale ating un nivel de aproximativ 40 de ori mai mare decât deșeurile rezultate din municipalități, regiuni sau industrii prelucrătoare. Acestea necesită o colectare controlată. Deșeurile periculoase sunt tratate și sortate în conformitate cu opțiunile finale de tratare și cu caracteristicile principale;

deșeuri spitaliere – sunt rezultate din unități sanitare, spitale, deșeuri ale pacienților cu boli infecțioase, acestea fiind foarte periculoase datorită riscului crescut de infecție. Deșeurile de spital speciale trebuie sa fie împachetate cu grijă pentru a se evita o eventuală contaminare, sunt tratate separat, într-un compartiment al instalațiilor de ardere la temperaturi ridicate, astfel încat să fie distruse în totalitate toate materiile organice. O alta metoda de tratare ale deșeurilor spitaliere este aceea de îngropare.

Producerea de deșeuri este subordonată nevoilor și obiceiurilor consumatorului, fiind generate de procesele tehnologice și de condițiile de trai. Procesul corect de măsurare a producerii de deșeuri sunt platformele de cântărire, stațiile de reciclare, instalațiile de tratare cu evidența calității în funcție de tipul de deșeu, volumul, greutatea, transportul etc. Cu ajutorul acestora se pot face estimări și prognoze. În cazul în care aceste platforme lipsesc, estimarea producerii de deșeuri se poate face prin unitatea de producere a deșeurilor evaluate pe cap de locuitor/angajat/, prin evaluarea creșterii anuale a volumului de depozitare a platformei, dar și prin volumul și frecvența colectării recipientelor.

Sunt diferențe de la o țară la alta în ceea ce privește caracteristicile și cantitățile deșeurilor, acestea fiind dependente de gradul de dezvoltare tehnologică, industrial, nivel de trai, densitate demografică și civilizație.

Orientarea comunitară din ultimii ani, prin revizuirea directivelor cadru a deșeurilor, prin adoptarea strategiilor tematice de prevenire a producerii deșeurilor și de utilizare durabilă a resurselor naturale, demonstrează hotărârea în favorizarea opțiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei de gestionare a acestora, care clasifică diferitele opțiuni de gestionare a deșeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puțin bună pentru mediu,astfel : prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie și eliminarea prin incinerare sau depozitare.

1.2 Colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor.

Colectarea deșeurilor reprezintă operațiile de strângere, prelucrare și transport în vederea neutralizării sau a valorificării acestora, reprezentând componenta cea mai importantă în procesul de gestioare a deșeurilor.

Colectarea este realizată în funcție de sistemul de transport, fiind o parte neglijabilă, insuficient dezvoltată. În prezent dotarea punctelor de colectare a deșeurilor menajere este nesatisfăcătoare, containerele prezintă un mare grad de uzură, în multe cazuri nu au suficientă capacitate de depozitare făcând imposibilă colectarea selectivă a deșeurilor; anumite puncte de colectare nu au platforme betonate, astfel încât este afectata calitatea solului și a apei de subterane.

Colectarea și transportul deșeurilor solide se face în cele mai multe cazuri (în special mediu rural) cu echipamente învechite care creează disconfort, rezultă mirosuri urâte și pierderi de deșeuri în timpul transportului.

Recipienții de colectare sunt considerați ca fiind accesorii strâns legate de vehiculele de transport, fiind mult mai corect ca aceștia să fie cât mai aproape de organul de transport, iar întreținerea lor sa fie asigurată de către unitatea de salubritate publică. Principalele probleme în vederea menținerii curate a recipienților, văzuți ca o sarcina a administrării imobilelor sunt:

Recipienții de gunoaie- văzuți ca o anexă alectarea selectivă a deșeurilor; anumite puncte de colectare nu au platforme betonate, astfel încât este afectata calitatea solului și a apei de subterane.

Colectarea și transportul deșeurilor solide se face în cele mai multe cazuri (în special mediu rural) cu echipamente învechite care creează disconfort, rezultă mirosuri urâte și pierderi de deșeuri în timpul transportului.

Recipienții de colectare sunt considerați ca fiind accesorii strâns legate de vehiculele de transport, fiind mult mai corect ca aceștia să fie cât mai aproape de organul de transport, iar întreținerea lor sa fie asigurată de către unitatea de salubritate publică. Principalele probleme în vederea menținerii curate a recipienților, văzuți ca o sarcina a administrării imobilelor sunt:

Recipienții de gunoaie- văzuți ca o anexă a autovehiculelor de transport, fiind fabricați cu diferite volume după standarde. Recipienții trebuie să fie făcuți din materiale rezistente, astfel încât să reziste loviturilor, să dispună de capace ușor de folosit și cu o închidere bună; golirea acestora să se facă rapid și ușor; greutatea lor proprie să fie cat mai mică astfel încât o singură persoană să se ocupe de transportul și curățirea lor.

Spații de stocare- asigurarea încăperilor special amenajate pentru amplasarea și depozitarea recipienților de gunoaie și dispunerea locului în care autovehiculele să poată să se apropie cât mai mult de locurile de depozitarea a recipienților. Trebuie să se asigure un spațiu necesar pentru așezarea recipienților, atât pentru curățarea lor, dar și pentru accesul la restul de instalație.

Activitățiile de colectare și transport a deșeurilor municipale din regiune sunt organizate diferit în funcție de: mărimea localității, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

Sursa:Agenția pentru Protecție a Mediului Buzău

Colectarea dețeurilor municipale este responsabilitatea municipalităților, direct – prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale sau indirect – prin concesionarea serviciului, societăților specializate în servicii de salubrizare. Deșeurile municipale provenite din locuințe, instituții și entități econonomice sunt precolectate în recipienți aflați în spațiile special amenajate, având diferite capacități.

Firmele de salubritate se ocupa și de colectarea și transportul deșeurilor stradale. Curățenia stradală este întreținută cu ajutorul utilajelor dotate cu aspiratoare, mături pentru carosabil, însă colectarea manuala este cea mai folosită metodă a colectării.

Problema cea mai mare a colectării deșeurilor o reprezintă numărul insuficient de recipienți sau lipsa acestora și a cosurilor de gunoi, atât la periferia orașelor, localităților, cât și în locurile foarte aglomerate din centrul orașelor.

Coșurile de gunoi cu capacitatea de 35-50 litrii, se utilizează astăzi din ce în ce mai rar, datorită faptului că acestea sunt incomode din punctul de vedere al transportului, cât și din punctul de vedere al capacității disponibile, iar deșeurile voluminoase sunt neîncapătoare, acestea trebuind să fie transportate separat sau să fie depozitate lănga tomberoane.

Metode de colectare:

Colectarea în amestec- reprezintă metoda cea mai simplă, care nu include eforturi mari a generatorului de deșeuri, din punctul de vedere al selectării pe tipuri de deșeuri. Pentru procesul de sortare a ambalajelor reciclabile amestecate este necesară instalația de sortare mecanică, fiind sortate în diferite etape, cu ajutorul utilajelor corespunzătoare sau manual.

Colectarea selectiva- intervalele de colectare ale deșeurilor în amestec, dar și a materialelor reciclabile trebuie să se potrivească cu sistemul de colectare utilizat. Condițiile de igienă pot face ca intervalele dintre colectările treptate ale deșeurilor în amestec să fie scurtate, în urma reducerii volumului deșeurilor, prin introducerea simultană a materialelor reciclabile. Reincluderea materialelor reciclabile din deșeuri în procesul de producție ca și materie primă secundară și preluarea acestora reprezintă un obiectiv în ceea ce privește economisirea materiei prime, dar și diminuarea cantităților deșeurilor înlăturate.

Proceduri de colectare- se pot face prin golirea pubelei; prin schimbarea pubelei și prin colectarea în saci de unică folosință.

Colectarea selectivă este determinată de: recuperarea materialelor refolosite mult mai uțor, făcându-se înaintea colectării deșeurilor urbane sau după ce acestea sunt colectate în stațiile de tratare, utilizarea agricolă a deșeurilor este mai ușoara în cazul tratării industriale prin compostare.

Pentru colectarea selectivî a cantității de deșeuri de ambalaje dintr-o anumită categorie de material provenind din deșeurile menajere și asimilabile este necesară identificarea pentru început a surselor de generare (populație, servicii, comerț, industrie etc.).

Stabilirea modului în care trebuie implementate sistemele de colectare selectiva (pe două sau mai multe categorii de materiale de ambalaj), astfel încât să se realizeze țintele prevăzute în plan, se face în funcție de situația specifică județului.

Transportul deșeurilor- reprezintă totalitatea proceselor care au ca punct de pornire momentul terminării procesului de colectare și se încheie cu cedarea deșeurilor la instalațiile de eliminare, tratare și reciclare.

Principalele cerințe sanitare cerute în ceea ce privește construcția vehiculelor de transport al gunoaielor sunt:

-asigurarea încărcării gunoaielor fără împrăștiere sau emanare de praf și zgomot, într-un mod rapid și asigurarea unei descărcări rapide și o transportare a gunoaielor complet închise

-echiparea cu dispozitive de avansare continuă a gunoaielor încărcate

-vehiculele să fie corespunzătoare prevederilor valabile în ceea ce privește circulația pe drumurile publice și siguranța circulației

-construcția să fie simpla și cu siguranța de funcționare, extragerea sigură, fără deranjamente

-luarea în considerare a deselor opriri și porniri, asigurându-se că au o instalație de pornire și de frânare sigure.

Pentru alegerea unui vehicul trebuie să se țină cont de un factor important și anume densitatea populației și raportul locuințelor pentru mai multe familii, ceea ce determină numărul opririlor vehiculului.

Exigențele fundamentale pentru performanța mașinilor de transport și colectare a deșeurilor urbane:

pornire-oprire

funcționare- vehiculele trebuie să aibă în dotare dispozitivele necesare unei încărcări eficiente, fiabile, de înalt randament, trebuie sa aibă asigurate periile și valturile care ajută la măturarea eficientă a străzilor, a drumurilor publice. Vehiculele trebuie sa aibă o cât mai mare capacitate de colectare a dețeurilor, să se poată deplasa cu viteza și în siguranță și să descarce într-un timp cât mai scurt materialele reciclabile

pericole de avarie reduse

securitatea muncii operatorilor- mașinile să asigure securitatea muncii în timpul lucrului, să se evite eforturile mari cu ajutorul comenzilor, să aiba o vizibilitate optimă de la postul de comandă, iluminare corespunzătoare pe timp de noapte.

protecția mediului amibiant- să se evite poluarea prin miros sau pierderi de deșeuri pe timpul transportului, să nu se efectueze comenzi greșite, să fie asigurată stabilitatea pentru a nu se răsturna vehiculul, să aibă filtre împotriva emisiilor de gaze nocive și pulberi.

Dupa modul în care este asigurată protecția mediului, depozitarea poate fi:

-depozitare simplă prin care se ințelege descărcarea simpla, neorganizată, neluându-se în considerare măsurile speciale în ceea ce privește protecția mediului înconjurator, fiind cel mai răspândit sistem datoritî faptului că era mai ieftin și mai comod, dar considerat în totalitate periculos pentru igiena publică, emanând mirosuri neplacute

-depozitarea controlată este sistemul principal de depozitare, respectându-se condițiile de igiena și de protecție a mediului, descărcarea se face pe rampe, pe terenuri speciale.

Depozitarea se poate face în funcție de modul de colectare a deșeurilor:

pentru depozitarea deșeurilor presortate în timpul colectării, se face într-un interval de timp în care este realizată sortarea finală, în urma transportului deșeurilor pe unitățile care le inserează în circuitul productiv. Platformele de depozitare sunt așezate în spațiile aflate în afara localităților.

depozitarea deșeurilor nesortate se face în funcție de procesul de prelucrare ulterioară

platformele de suprafață sunt folosite pentru deșeurile alimentare prelucrate prin compostare, acestea fiind amestecate cu pamânt, mărunțite și fermentate, apoi sunt predate ca îngrășăminte pentru agricultură.

Terenurile depozitelor și depozitarea gunoaielor trebuie să se facă astfel încât să nu aibă loc poluarea sau contaminarea apelor freatice sau a apelor de suprafață, iar dacă acestea sunt folosite ca și suprafețe ale unor construcții de locuințe sau clădiri, trebuie să se aibă în vedere să nu apară efectele de coroziune, alunecari sau tasări.

1.3 Reciclarea și incinerarea deșeurilor

Reciclarea deșeurilor

Întotdeauna omenirea a fost preocupată de colectare, prelucrare și folosire a produselor degradate de primii consumatori. Reciclarea determină și înfățișează toate mijloacele de reciclare existente: Hârtie, Carton, Plastice,Sticlă, Metale și Lemn.

Accentul reciclării deșeurilor se pune pe eficiența politicilor de gestionare a deșeurilor prin recuperare, dar și prin reciclare, referandu-se la relațiile dintre cantitățile de deșeuri reciclate și cantitatea de deșeuri delegata pentru operațiuni de reciclare.

Primele unităti organizate de recuperare a resurselor refolosibile, datează în România din anul 1949. Cu ajutorul eforturilor administrației publice locale, s-au recuperat cantități mari de materiale reciclabile, ceea ce a dus la un dezechilibru ecologic mai mic. Dezvoltarea sectorului reciclării materialelor folosibile în economia Romaniei pornește de la următoarele concepte:- gradul de sensibilizare atât al populației cât și a agenților economici, în ceea ce privește importanța reciclării materialelor este scăzut, dar prin mediatizare poate fi îmbunătățit;- sprijinul tehnologic și tehnic este relativ modest la nivel național;- valoarea materialelor refolosibile este crescut.

Recuperarea maselor plastice reprezintă o piedica în ceea ce privește sortarea pe categorii, sortarea facându-se în funcție de masa specifică, iar tehnologiile degradate împiedică obținerea unei calități superioare a produselor. Plasticul este un produs fabricat din benzină, cărbune și petrol, iar cele mai multe dintre materialele folosite pentru ca plasticul să se fabrice rezultă din reziduurile rafinăriei petrolului, astfel se pune problema că utilizăm resursele pe care altfel le-am risipi.

Reciclarea hartiei poate fi facuta de patru ori cel mult și aduce un câștig naturii deoarece se reduc costurile apei industriale, poluării aerului, energiei electrice, poluării apei și reducerea exploatației uriașe de material lemnos.

Compostarea este un proces cunoscut și pus în aplicare de multă vreme și resupune o selecție a deșeurilor pentru a ține numai acele deșeuri care au conținut mare de materii organice, apoi confecționarea lor este parțial simplă: stropire și reamestecare pe platforme din beton într-un interval de 3-4 saptămâni. Compostarea se poate fixa în cadrul utilizării, fiind cel mai ecologic proces de reinserare a deșeurilor în natură, deoarece nu provoaca noxe în timpul procesării și se utilizează fără modificare în agricultură și horticultură.

La fixarea și realizarea uzinei de compostare este nevoie să se împiedice înmulțirea muștelor, a rozătoarelor, dar și răspândirea mirosului neplăcut și a prafului, dar și împiedirea poluării solului, aerului, a apelor. Pentru prevenirea apariției acestora, capacitatea uzinei trebuie să fie una mare, astfel încât reziduurile aduse să fie prelucrate încontinu. Între localități și plasarea uzinei de compostare trebuie să fie asigurată o anumită distanță de protecție.

Incinerarea deșeurilor reprezintă procesul cel mai potrivit pentru neutralizarea gunoaielor, din punct de vedere sanitar este considerat singurul procedeu igienic acceptabil, iar cea mai bună soluție economică este arderea gunoaielor fără supliment de combustibil. Avantajele incinerării gunoaielor sunt acelea că stațiile de ardere pot fi amplasate aproape de localități, reducând cheltuielile de transport și arderea acestora la temperaturi mari duce la o neutralizare mult mai rapidă și completa, poluarea mediului fiind una mică.

Dezavantajul îl reprezintă zgomotul care este produs de intensa circulație al autovehiculelor de transport și costurile ridicate de investiții și exploatare. De asemenea o problemă o reprezintă și depozitarea reziduurilor care au rezultat din procesul de ardere.

CAPITOLUL II. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR- JUDEȚUL BUZĂU

Județul Buzău este situat în partea de sud-est a României, întinzându-se pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău, râu ce izvoraște din Curbura Carpaților, având ca limite: în partea de nord-vest județele Brașov și Covasna, în partea de vest Prahova, la sud Ialomița, la est Brăila, iar în partea de nord-est cu Vrancea.

În poziția pe Glob, județul Buzîu este încadrat de următoarele coordonate georgrafice între paralele 44°50' și 45°40' și meridianele 26°15' și 27°15', iar suprafața se desfașoară pe trei mari trepte de relief: munți, dealuri și câmpie care coboară din vârfurile Penteleului până în Bărăgan. Fiecare dintre aceste trepte sunt foarte variate în privința formelor, determinând diferențierea mai multor subunitați. Cele trei trepte de relief sunt considerate și zone, deoarece se extind din partea de nord către sud, una în continuarea celeilalte.

Județul Buzău are o suprafața de 6.078 , reprezentând 2,5% din teritoriul României, în numar de 2 municipii, 3 orașe și 82 de comune cu 480 de sate, cu o populație totală de aproximativ 495000 de locuitori. Împreuna cu județele Brăila, Vrancea, Tulcea și Constanța, județul Buzău face parte din Regiunea 2 -Sud-Est, având sediul la Brăila.

Caracteristici demografice. Conform datelor statistice efectuate, populația legală a județului Buzău era de 482346 de locuitori, reprezentată în proporție de 41,2%, dintre care 198 663 locuitori în mediul urban și 283 683 în mediul rural, fiind în scădere în comparație cu recensământul din anul 2002. Structura etnica este formată din 95.67% români, 4.09% rromi, 0,24% alții, din totalul populației aproximativ 98,79% aparțin cultului ortodox, iar restul fiind împarșit în atei și alte culte.

Natalitatea. În anul 2014, s-a înregistrat în județul Buzău o rată a natalității de 7.6% născuți vii, comparativ cu anul 2013 când a fost înregistrată o rată a natalității de 6,9 născuți vii, rezultând o creștere a natalității.

Mortalitatea. În mediul urban s-a înregistrat în anul 2014 o rată a mortalității de 8,7, iar în mediul rural s-a înregistrat o rată a mortalității de 15,6.

Fig 2.1 Harta fizică a județului Buzău

2.1 Generarea deșeurilor în județul Buzău

Datele privind generarea deșeurilor municipale sunt furnizate în principal de catre operatorii de salubritate și se bazează în mare măsură pe estimări și nu pe inregistrari precise, obtinute prin cântariri.

În cadrul grupurilor de lucru, în etapa de elaborare a PJGD, au fost analizate datele privind generarea deșeurilor municipale deținute de către APM, date rezultate din raportările statistice.

Deșeuri municipale

Deșeuri municipale și asimilabile reprezintă totalitatea deșeurilor generate, în mediul urban și în mediul rural, din gospodării, instituții, unități comerciale și prestatoare de servicii (deșeuri menajere), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din construcții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești.

Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere.

Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

Pentru anul 2012, conform datelor completate în baza de date SIM – Statistica deșeurilor de către agenții de salubritate (date nevalidate), a fost colectată o cantitate de 100236,837 tone de deșeuri, atât de la populație și agenți economici, cât și din serviciile publice. Din datele avute la dispoziție, rezultă că în anul 2012 procentul populației urbane care a beneficiat de servicii de salubritate, a fost de 61,18% iar cel al populației rurale de 51,88%.

Grafic 2.1. Indicatori de generare a deșeurilor municipale

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului-Buzău

*Indicele de generare a deșeurilor municipale = kg deșeuri municipale generate / nr. locuitori

De asemenea, ținând cont de aceste procente și de faptul că în zonele rurale nu prea există servicii specializate pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere, se poate estima cantitatea de deșeuri menajere necolectate în anul 2012 și anume 44630,79 tone.

2.2 Colectarea,transportul si eliminarea deșeurilor municipale

Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalităților, direct – prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect – prin concesionarea serviciului firmelor specializate în servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate și operează mai ales în zonele urbane. În ceea ce privește acoperirea cu servicii de salubrizare, în anul 2012 s-a constatat o ușoară creștere față de anul 2011 la nivel de județ, pentru mediul urban o creștere și o scădere ușoară pentru mediul rural.

Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deșeurilor de la populație, componentele reciclabile din deșeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deșeuri urbane.

Eliminarea deșeurilor municipale

În județul Buzău, ca de altfel în toată țara, depozitarea reprezintă principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale.Niciunul dintre cele 32 de depozite identificate în județul nu a întrunit condițiile stabilite prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor pentru aplicarea excepției.

Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale

Ținând cont de aspectul diminuării tot mai accentuate a resurselor naturale de materii prime, la nivel mondial recuperarea și reciclarea deșeurilor a devenit o activitate destul de importantă pentru economie. În județul Buzău, deșeurile municipale sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile într-o mică măsură, cea mai mare parte a acestora fiind eliminată prin depozitare. În anul 2013, s-a extins sistemul de colectare selectiva a deșeurilor municipale în zona rurală a județului în 77 de localități, față de 75 în 2012 și 67 în anul 2011.

La sfârșitul anului 2013, în județul Buzău existau 116 de societăți autorizate pentru colectarea deșeurilor reciclabile.

Deși în municipiul Buzău funcționeză o instalație privată pentru măcinarea deșeurilor din construcții și demolări, inexistența unor reglementări privind utilizarea acestor deșeuri, după tratare în domeniul construcțiilor face ca piața de desfacere să fie aproape inexistentă. S-a finalizat proiectul „Valorificarea deșeurilor din construcții și demolări din județul Buzău”, proiect finanțat prin Programul și al cărui beneficiar este Consiliul Județean Buzău. În prezent instalația se află în procedură de obținere a autorizației de mediu. Această instalație va rezolva mare parte din problemele generate prin depozitarea necontrolată a acestor deșeuri, asigurând în același timp valorificarea potențialului util al acestora.

În județul Buzău, cu excepția compactării realizate în utilajele de transport (gunoiere, autocompactoare) deșeurile municipale în amestec nu sunt supuse niciunui proces de tratare înaintea eliminării finale.

În prezent, în județul Buzău nu sunt în funcțiune incineratoare pentru tratarea termică a deșeurilor solide municipale.

Deșeuri biodegradabile

În județul Buzău, în prezent nu există nici o instalație pentru compostarea sau tratarea mecano – biologică a deșeurilor biodegradabile. Cu excepția compactării realizate în utilajele de transport (gunoiere, autocompactoare) deșeurile municipale nu sunt supuse niciunui proces de tratare prealabilă înaintea eliminării finale. Se estimează că anual se generează circa 60 de mii de tone de deșeuri biodegradabile.

Deșeuri industriale

În urma prelucrării datelor din anchetele statistice pentru gestiunea deșeurilor corespunzătoare anilor 2010 și 2011, cantitatea de deșeuri generate din industrie și agricultură, în județul Buzău a fost de 1,41% tone respectiv 2,08% tone. Cantitatea reciclată/valorificată de deșeuri industriale, a fost de 2,43% tone în anul 2010 respectiv 2,91% tone în anul 2011, în această cantitate fiind incluse și deșeuri aflate în stoc la începutul anului 2010 și 2011 precum și cantități de deșeuri preluate de la alți agenți economici.

Gestionarea deșeurilor de producție ( periculoase și nepericuloase)

Deșeurile de producție nepericuloase generate în anul 2012 au fost valorificate, colectate, eliminate de către societăți autorizate.

Modul de gestionare al principalelor categorii de deșeuri de producție nepericuloase, în județul Buzău a fost următorul:

-deșeurile de zgură neprocesată provenite de la SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA au fost valorificate în instalația de concasare a SC RECIGLING CD 2007 SRL Buzău, iar cele de cărămizi refractare au fost eliminate în depozitul conform propiu din din sat Odaia Banului, comuna Țintești, pus în funcțiune și autorizat în luna august 2012;

-deșeurile de nămoluri de la epurarea apelor uzate au fost eliminate în depozite sau valorificate prin împrăștiere pe sol, în beneficiul agriculturii;

-dejecțiile animaliere au fost valorificate prin împrăștiere pe sol;

-deșeurile de lemn și rumeguș au fost valorificate ca atare sau brichetate, în instalații proprii sau prin vânzare către populație (SC WWE Nehoiu SRL, SC NIKMOB SA Nehoiu, SC APOSTU MIRAJ SOFT SRL Căpățânești, SC BENCOMP SRL Buzău);

-deșeurile de mase plastice, au fost valorificate prin firmele autorizate existente în județul Buzău (SC GREENTECH SA, SC ROMCARBON SA, SC REPLASTICA HDPE SRL, SC ROMTERA PRODUCT SRL, SC FABYOAN RECICLING SRL, SC D.D ACTIV RECICLYNG SRL, SC BENCOMP SRL, SC TITAN PLASTFORM SRL etc.);

-deșeurile textile au fost valorificate prin firmele autorizate din alte județe;

deșeurile de sticlă au fost valorificate prin firmele autorizate din județ sau din alte județe (SC GRAUR STIL GLASS SRL Buzău);

-anvelopele uzate și deșeurile din cauciuc au fost valorificate prin coincinerare la fabricile de ciment din alte județe;

-deșeurile metalice feroase au fost valorificate prin firmele autorizate din județul Buzău sau din alte județe;

-deșeurile metalice neferoase au fost valorificate prin firmele autorizate din județul Buzău sau din alte județe;

deșeurile de hârtie-carton au fost predate spre valorificare unităților autorizate pentru reciclare din alte județe.

Depozite de deșeuri nepericuloase

Pentru eliminarea deșeurilor industriale nepericuloase au existat 2 depozite, unul neconform și unul conform.

Cel neconform este administrat de SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA Buzău, având o suprafață de , în care, până la data de 16.07.2009, s-au eliminat deșeuri de zgură neprocesată, deșeuri de beton refractar și deșeuri de cărămizi magnezitice rezultate din procesele de elaborare a oțelului în cuptorul cu arc electric și respectiv din demolarea și refacerea căptușelilor refractare, s-a optat pentru eliberarea amplasamentului de deșeuri prin procesarea, eliminarea și valorificarea eliminarea acestora. În anul 2012 s-au finalizat operațiile de eliminare a deșeurilor de pe amplasament, iar lucrările de remediere și reconstrucție ecologică au fost finalizate la finele anului 2013, în avans față de termenele stabilite în aviz.

Gestionarea deșeurilor periculoase

Modul de gestionare al deșeurilor periculoase în anul 2013, a constat în principal în colectarea și stocarea lor în spații special amenajate, predarea spre valorificare (acumulatori, uleiuri uzate, alte produse petroliere uzate), eliminare în depozite conforme de deșeuri periculoase și evacuare în rețele de canalizare, după tratare (deșeuri lichide apoase cu conținut de substanțe periculoase).

Uleiurile minerale de motor, transmisie și de ungere au fost valorificate la unități autorizate pentru valorificare. Nămolurile cu conținut de substanțe periculoase generate de SC DUCTIL STEEL SA, au fost depozitate în depozitul propriu. Electroliții colectați separat din baterii și acumulatori au fost eliminați prin societați autorizate din țară. Toate echipamentele electrice, sunt, fie în funcțiune urmând să fie eliminate conform planurilor de eliminare, fie sunt depozitate în spații care respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 173/2000.

Deșeuri generate din activități medicale

La nivelul unităților sanitare din județul Buzău, se respectă în general condițiile privind colectarea deșeurilor sanitare periculoase în ambalaje și recipiente speciale (saci negri pentru deșeuri menajere, sac galben sau cutie din carton galbenă cu sac în interior pentru deșeuri infecțioase și cutie de culoare galbenă cu pereți rigizi pentru deșeuri înțepătoare/tăietoare), constatându0se o permanentă îmbunătățire a modului de gestionare a acestor deșeuri.

Pe teritoriul județului Buzău au existat 15 instalații de tratare termică a deșeurilor medicale, care și-au sistat activitatea, în perioada 2004 – 2007, astfel încât în anul 2012 unitățile medicale, în baza contractelor încheiate, au predat deșeurile periculoase generate operatorilor economici autorizați pentru colectare, transport și/sau eliminare. O parte din deșeurile medicale generate de Spitalului Județean de Urgență Buzău sunt supuse unui proces de sterilizare termică cu abur saturat și de mărunțire, fiind transformate în deșeuri nepericuloase ce se elimină în depozitul conform de la Gălbinași. Deșeurile tratate în instalația de sterilizare termică sunt: deșeurile infecțioase care conțin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, deșeuri de materiale auxiliare din cauciuc și materiale plastice (mănuși chirurgicale, membrane de dializă, sonde etc.), deșeuri textile ( comprese, feșe, pansamente, câmpuri de dimensiuni mici, vată ) și deșeurile înțepătoare-tăietoare (ace de seringă, seringi cu ac, lame de bisturiu de unică folosință, branule, pipete, etc).

Eliminarea finală a deșeurilor nepericuloase asimilabile celor menajere rezultate din activitățile medicale se realizează prin depozitare în depozitul zonal de deșeuri nepericuloase. Pe baza de contract, companiile de salubritate preiau deșeurile nepericuloase de la unitățile sanitare, transportându-le apoi la depozitul conform.

2.3 Proiecte pentru implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor

S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL Buzău a obținut autorizația integrată de mediu, reactualizată în 22.10.2007, cu perioada de valabilitate până la 21.10.2017, pentru investiția de proiecte finanțate prin Fondul de Mediu:

1. „Depozitului zonal de deșeuri nepericuloase, comuna Gălbinași”. Deschiderea celulei a doua a depozitului municipal GALBINASI; Prin emiterea acestui acord, depozitul ecologic municipal de la Gălbinași s-a transformat în depozit zonal de deșeuri nepericuloase, unde urmează să fie depozitate și deșeurile menajere provenite de la stațiile de transfer, după ce acestea se vor înființa și deșeurile menajere din localitățile care încheie contracte direct cu firma de salubritate.

Se estimează ca an de închidere al depozitului 2024. La descărcare are loc sortarea manuală a deșeurilor în depozit.

Operatorul depozitului: SC RER SERVICII ECOLOGICE SRL GALBINASI, cu sediul social în comuna Galbinasi, județul Buzău și sediul administrativ în cartierul Micro XIV, limitrof Bl 21 A+B.

Clasa depozitului: depozit de deșeuri nepericuloase

Obiectul de activitate pentru care a fost autorizat:

• Cod CAEN 9003: salubritate, depoluare și activități similare

• Cod CAEN 3710: recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile

• Cod CAEN: recuperarea deșeurilor și resturilor nemetalice reciclabile

Tabel 2.3.1 Capacitate de depozitare

Sursa: Agenția pentru Protecție a Mediului Buzău

Suprafața ocupată de aceste depozite este de aproximativ 12,1 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deșeurilor depozitată este înregistrată prin numărarea containerelor care intră în unitate și prin cantitatea medie de deșeuri din containere. O parte din depozite nu sunt îngrădite și nu sunt prevăzute cu sisteme de colectare a levigatului și a gazului de depozit.

Operatorul depozitului trebuie să se asigure ca deșeurile pe care le primește la depozitare se încadrează în conditiile impuse de autorizatia de mediu și respectă cerintele legate de protectia mediului și a sănătătii umane.

Proceduri preliminare pentru acceptare la depozitare. Caracterizarea generală a deșeurilor :

-Generatorul de deșeuri, are responsabilitatea și obligativitatea caracterizării fizico-chimice a deșeurilor generate și este raspunzător pentru corectitudinea datelor de caracterizare a deșeurilor proprii.

Caracterizarea generală a unui deșeu/ Fița tehnică a unui deșeu cuprinde următoarele informații:

a) sursa și originea deșeului;

b) date referitoare la procesul care generează deșeul respectiv (descrierea procesului tehnologic cu precizarea punctelor de unde rezultă deșeurile, date privind materiile prime, produsele și cantitatea de deșeu pe unitatea de masură a produsului finit obținut din proces); c) descrierea modului de tratare aplicat deșeului sau declararea motivelor pentru care acest mod de tratare nu a fost considerat necesar;

d) date privind compoziția deșeului și comportarea la levigare, atunci când acestea sunt considerate relevante;

e) aspectul deșeului (miros, culoare, stare fizică);

f) codul, conform H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și lista deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, modificată prin HG 210/2007 și alte informatii considerate necesare;

h) clasa de depozit în care poate fi acceptat deșeul;

i) informații suplimentare sau alte restricții ți precauții necesare pentru activitatea de depozitare propriu-zisă;

j) testarea daca deșeul poate fi reciclat sau valorificat.

Dacă în urma caracterizării generale a deșeului rezultă că acesta îndeplinește criteriile stabilite pentru clasa de depozit de deșeuri nepericuloase, se consideră că deșeul poate fi depozitat pe un depozit din clasa respectivă. Operatorul depozitului păstrează înregistrari ale informațiilor necesare pentru fiecare tip de deșeu pentru o perioadă de 1 an.

2. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare . Pentru atingerea țintelor stabilite privind gradul de acoperire servicii de salubrizare, acesta ar trebui să evolueze conform estimării evoluției gradului de acoperire cu servicii de salubrizare. Implementarea proiectelor privind realizarea stațiilor de transfer a deșeurilor va asigura creșterea numărului de locuitori deserviți de serviciile de salubrizare la 227.532 locuitori (urban + rural).

Tabel 2.1.4 Tarife actuale practicate de operatorii de salubritate

Sursa:Consiliul Judetean Buzau/Operatorii de salubritate

Grafic 2.1.3 Estimarea evoluției gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Sursa:Agenția pentru Protecția Mediului. Raport anual privind starea mediului în județul Buzău

3. Tratarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje, Pentru atingerea țintelor privind deșeurile de ambalaje este necesară:

– Extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare prin introducerea colectării selective;

– Realizarea instalațiilor de sortare care să proceseze fracțiile reciclabile. Proiectele privind realizarea stațiilor de transfer din Beceni și Cislău prevăd bandă penrtu sortarea deșeurilor.

– Potrivit autorizației integrate de mediu, în planul de investiții al SC RER SERVICII ECOLOGICE SRL este prevăzută realizarea unei stații de sortare ca investiție privată, această fiind în prezent achiziționată în vederea punerii în funcțiune;

– De asemenea se va avea în vedere realizarea unei stații de sortare de dimensiuni mari care va deservi depozitul zonal 2.

4.Sistem de management integrat al deșeurilor cu stația de transfer în comuna Rm. Sărat. Din rapoartele transmise de către operatorul depozitului către APM – rapoarte validate de catre APM reiese faptul că durata de umplere a primei celule a fost de 6 ani cu 2 ani mai mare decât cea prognozată. Operatorul depozitului estimează de asemeni și pentru celelalte celule o durată de umplere superioară față de cea înscrisa în autorizația de mediu.

În prezent în cadrul județului activează 4 agenți de salubritate care deservesc arii diferite (ca număr de persoane, în mediul urban sau rural). Cel mai dezvoltat operator, care asigură cea mai mare parte a acestor servicii în județ este RER ECOLOGIC SERVICES SRL.

Deșeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile, decât într-o mică măsură la nivelul județului Buzău. SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, societatea de salubritate, care deservește municipiile Buzău și Rm. Sărat, a inițiat un proiect de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje.

Tabel 2.1.5 Puncte amenajate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Sursa:Agenția pentru Protecția Mediului-Buzău

CAPITOLUL 3.DIMENSIUNEA ECONOMICA A RECICLĂRII ȘI ECOLOGIZĂRII SPAȚIULUI URBAN- STUDIU DE CAZ- SC. RER SERVICII ECOLOGICE SRL

3.1.Prezentare societate

Firma SC RER ECOLOGIC SERVICE BUZAU SA care face parte din grupul firmelor RER ROMÂNIA SRL a fost inființată în anul 1995 și prestează serviciile de salubritate în orașele cele mai importante ale tării. Beneficiarii societăților care efectuează serviciile de salubritate sunt municipiile, instituțiile publice, capitala, localitățile, persoane fizice și juridice, grupul RER încercând conform unor noi oportunități europene să dezvolte domenii de afaceri și noi piețe.

Societatea are un Sistem de Management Integrat care este certificat de către TÜV Rhеinlаnd IntеrCеrt potrivit cereriilor standardelor: OHSAS 18001:2008 numit Sistemul de management al sănătății în muncă și al securității; SR EN ISO 9001:2008 cu numele de Sistem de management de calitate și SR EN ISO 14001:2005- Sistemul managementului de mediu.

Compania RER, pe langa serviciile de salubritate publica, are la dispoziția cetătenilor servicii de curațenie zilnica, curățenie generală, curățenie după constructori, întreținere de spații verzi, servicii de întreținere prin spălarea cu detergenți profesionali ale pardoselilor, dezinfectarea și curățarea obiectelor sanitare.

Firma RER ECOLOGIC SERVICE este alcătuită din mai multe nivele ierarhice, având un număr de 25 de posturi cu 294 de angajați și are în ierarhia sa doua compartimente și trei departamente: Compartimentul de transporturi și compartimentul de aprovizionare, iar departamentele sunt cele de curațenie, construcții și marketing. Dispune atât de coordonatori de activitate cât și de șefi ai echipelor care sunt în subordinerea managerului de resurse umane, iar situațiile financiare ale companiei sunt în subordinea unei firme de contabilitate. Managerii companiei pun mare accent pe relațiile existente dintre angajații companiei și pun la dispoziția colaboratorilor informații, norme, proceduri ce ar putea spori productivitatea și eficiența companiei, iar fiecare angajat are un rol precis, oferind astfel un climat lipsit de discriminare, abuz sau hărțuire, acordând șanse egale tuturor angajaților.

Compania SC RER ECOLOGIC SERVICE BUZAU dispune de o întreaga gamă de utilaje specifice și scule, dar și de mașini de aprovizionare și își alege furnizorii în urma unor criterii de evaluare, a calculării unei medii ponderate: grija față de mediu și termenul de livrare. Aceasta colaborează cu furnizorii de talie și calitate înaltă precum: IFP, Sidе Group, Juartex, Johnson Diversey, iar costurile transporturilor sunt suportate de către aceștia.

SC RER ECOLOGIC SERVICE deține propriul său spațiu de depozitare, aflat în județul Buzău, bucurându-se astfel de fluxuri mari de produse, de comenzi regulate. Folosind strategia producției pe stoc, oferă posibilitatea de a răspunde la cererea clienților foarte rapid, datorită produselor pe care le deține în stoc și încheie un contract de exclusivitate ale vânzărilor.

Analiza SWOT-Sistеmului dе Aprovizionаrе

3.2. Activitatea economic-financiara la S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL

Rata rentabilității evidențiază starea de eficiența a firmei:

a)Rata profitului net- raportul cifrei de afaceri și profitul net al exercițiului. Compania RER ECOLOGIC SERVICE SRL a întregistrat în perioada 2007-2012, o modificare a ratei profitului net:

Grafic 3.2.1. Modificarea rаtеi profitului nеt

Sursa: www.rerbuzau.ro

Rata rentabilității economice- reprezintă raportul procentual dintre activitățile totale și rezultatele brute ale exercițiului firmei.

Grafic 3.2.2.Modificarea rаtеi rеntаbilității еconomicе

sursa:www.rerbuzau.ro

b) Rata rentabilitatii financiare- reprezintă raportul dintre profitul net și capitalul social al companiei.

Tаbеl 3.2.3 Еvoluțiа Rаtеi rеntаbilității finаnciаrе

Cel mai bun an a fost întregistrat in 2009, ratele de rentabilitate au suferit o modificare fluctuantă de la un an la altul.

c) Lichiditatea:

Tаbеl 3.2.4. Еvoluțiа Indicаtorilor dе lichiditаtе

Lichiditățile scad datorită modificării indicatorului de lichiditate de încasare a creanțelor la timp. În anul 2012 se poate observa o schimbare a disponibilităților bănești.

Nivelul stocurilor este influențat de către safisfacția clienților. Echilibrarea nivelului stocurilor reprezintă o problemă, astfel că stocurile prea mici duc la pierderea produselor, la nemulțumirea clientului, cheltuieli mari pentru producerea de mărfuri sau furnizarea lor, iar stocurile prea mari pot duce la o uzura a produselor existente și la cheltuieli și costuri ridicate. Conducerea societății trebuie să aibă în evidență balanța costurilor pentru menținerea vânzărilor și profiturilor ce se vor realiza.

Firma RER ECOLOGIC SERVICE SA dispune de un program de informare cu privire la gestiunea stocurilor și le permite să le țina evidența, să urmarească facturile, chitanțele, emiterea și tipărirea acestora, cât și urmărirea plaților și a încasărilor, intrările și ieșirile lunare și zilnice atât calitativ și valoric, cât și cantitativ. Compania dispune de un depozit propriu în care sunt adăpostite utilajele, mașinile și materialele necesare procesului de salubrizare.

Situația firmei este prezentată din punct de vedere al nivelului indicatorilor de stocuri:

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului-Buzău

Se poate observa că valoarea stocurile companiei, în perioada 2007-2012 au crescut mulțumită creșterii volumului de activități și a cerințelor clienților.

Cota de piața este sprijită de cei 325 de salariați, iar strategia companiei are drept obiectiv atigerea cifrei de afaceri de aproximativ 35.000.000 Ron într-o perioada de 3ani, iar datele financiare arată o creștere a cifrei de afaceri, această creștere datorindu-se faptului că societatea își respectă clientii, acționând cu rapiditate și profesionalism.

Tabel 3.2.1 Еvoluțiа Cifrеi dеАfаcеri

Sursa: Agenția pentru protecția Mediului-Buzău

Profitul companiei este datorat vânzarilor, reprezentată prin activitățile de vânzare a serviciilor și a bunurilor, urmărindu-se astfel să se realizeze alinierea obiectivelor firmei cu cele ale angajaților.

3.3.Perspectiva dezvoltării activității de reciclare în județul Buzău

Evitarea producerii de deșeuri pune accentul pe posibilitatea acțiunilor de a reduce sau de a împiedica să se formeze deșeurile încă dinaintea producerii unui produs, de la distribuție până la consum. Generarea deșeurilor și prevenirea acestora depind de activitățile economice, de innovațiile tehnologice, modificările demografice și modelul de producție și consum.

La nivelul judetului Buzau s-au promovat proiectele managementului integrat al deșeurilor, care redă principiile și politicile UE din sectorul de mediu ce vor include activitățile de prevenire, valorificare, reciclare, colectare selectivă și închiderea depozitelor de deșeuri din zona rurală și din zona urbană, având drept scop obținerea unui sistem de management modern al deșeurilor, care să acopere zonele urbane și zonele rurale, contribuind astfel la reducerea cantităților de deșeuri depozitate pe raza județului, dar și la protejarea mediului înconjurător. Activitățile care stau la baza dezvoltării unui sistem modern de management integrat al deșeurilor sunt:

-crearea sistemelor de transport și de colectare selectiva al deșeurilor în zona localităților de pe Valea Buzăului, Valea Chiojdului, prin realizarea stației de transfer situată în comuna Cislău, prin amenajarea a 87 de platforme de colectare, achizitionarea a 174 de pubele de colectare selectivă și a 2 autogunoiere;

– finanțarea unui proiect în comuna Țintești, prin crearea unei uzine de tratare și reciclare a deșeurilor electronice și electrice;

– modernizarea infrastructurii de salubrizare în comuna Cănești prin dotarea cu echipamente și utilaje necesare gestionării deșeurilor solide prin achiziționarea cu 40 de pubele de colectare a deșeurilor;

– amenajarea în comuna Berca a unei stații de transfer și achizitionarea de computere necesare efectuării operațiunilor contabil-financiare, punerea în functiune a 133 de platforme de colectare selectivă a deșeurilor, achizitionarea a 266 de pubele și realizarea unei campanii de informare publică;

În concordanță cu Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor, pe raza județului Buzău, a fost prevazut achizitionarea cu 8 stații de transfer, luându-se în calcul și distanțele care sunt acoperite pentru colectare, tratament, depozitare și recuparare, asigurandu-se astfel eliminarea deșeurilor de pe întreg județul.

Pentru o protecție a mediului înconjurator și pentru igienă este nevoie sa fie luate în considerare prioritățile care stau la baza strategiei de dezvoltare și modernizare a salubrității: închiderea stațiilor și depozitelor neconforme de pe raza județului Buzău cu desfășurarea unor lucrari de ecologizare; metode care să mărească gradul de valorificare, reciclare, reutilizare energetică; sensibilizarea și informarea populației cu privire la problemele de igienă și salubritate creându-se un parteneriat cu reprezentanții societății civile. Creșterea gradului de acoperire se realizeaza fără măsuri speciale, astfel că este nevoie doar de o permanentă impulsionare din partea Consiliului Județean și a autorităților responsabile.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Schimbările care au loc la nivelul global au facut să se ia masuri urgente atât pe plan internațional, cât și pe plan național pentru a se asigura în condițiile dezvoltării durabile, o menținere a echilibrului ecologic. Săptămânal, un roman produce aproximativ 5kg de deșeuri, anual se gestionează deșeuri în medie de 36,7 milioane de tone, iar 40% reprezintă materialele reciclabile din totalul de deșeuri municipale, dintre cele necontaminate sunt recuperate aproximativ 20%.

Când aducem vorba de gestiunea deșeurilor, ne gândim la problemele complexe care au loc la nivelul țării și care au nevoie de o inițiativă a acțiunilor coordonate la nivel regional și la cel local, la o cooperare a societăților civile cu autoritățile, cooperare între state și cu reprezentanții guvernelor. În ultimii ani, o dată cu schimbarea economică și politica țării, s-a schimbat și nivelul de consum, astfel că s-a realizat o restructurare a industriei dar și a comerțului, acum existând o gamă mult mai largă de oferte, bunuri de consum care au o durată mai scurtă de viață și mult mai multe ambalaje scumpe. S-a identificat o creștere a nivelului de consum de marfuri, datorită faptului că s-a îmbunătățit modul de viață și s-a modificat comportamentul populației de cumpărare, totodată crescând și cantitățile de deșeuri.

În urma dezbaterii problemelor generate de deșeuri, în județul Buzău s-a observat în anul 2012 o creștere a nivelului de implicare și de rezolvare a problemelor cu privire la gestionarea de deșeuri, însa trebuie să se intensifice eforturile autorităților de a extinde sistemul colectării selective care să acopere serviciile de salubrizare în scopul îmbunătățirii parcurilor destinate transportului de deșeuri și a creșterii nivelului de absorție din fondurile europene adresate secției de management integrat al deșeurilor. De asemenea trebuie să se găseascaă soluții noi pentru a educa și conștientiza populația, de a crește gradul de colaborare între factorii care sunt implicați în procesul de gestionare a dețeurilor municipale. Eu consider că ar trebui să se înființeze în cadrul primăriilor, un sector destinat problemelor de gestiune ale deșeurilor, astfel încăt să fie accesate fondurile europene și naționale de mediu.

Nivelul de acoperire al serviciilor de salubrizare a stabilit urmatorul progres: în mediul rural s-a înregistrat în anul 2010- 55,7%, iar în anul 2011- 58,07%; în mediul rural în 2010- 38,6% și 2011- 54,9%, atfel că ar trebui să se intensifice eforturile de a înființa și de a operationaliza serviciile de salubrizare pentru a se atinge țintele la nivelul localităților. O altă problemă o constituie neînregistrarea unui progres cu privire la reducere a cantităților de deșeuri depozitate, dar ar trebui sa fie susținută compostarea în gospodăriile din mediul rural ale deșeurilor biodegradabile.

Dupa parerea mea ar trebui să se aloce o importanță mult mai mare procedurilor de evitare a deșeurilor, dar și să se implementeze măsuri care să stimuleze împiedicarea de formare a deșeurilor în persectiva conceptelor generale de managementul deșeurilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Grigore Florian, "Elemente de economia și managementul mediului" București, Ed.Economica

2. Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Gheorghita Diaconu, "Protecția și ingineria mediului",Ed.Economica,Bucureștii,2002

3. Bold Octavian Valerian, Mărăcineanu Gelu Agafiel, “Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor” , Ed. Matrix Rom, București, 2004

4. Vladimir Rojanschi, Florina Bran , "Politici și strategii de mediu", Ed.Economica, București 2002

5. Vladimir Rojanschi, Bran Florina, Gheorghiță Diaconu, "Protecția și ingineria mediului", Ed.Economica, ediția a II-a, 2002

6. Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu, "Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor" Ed.Matrix Rom, București, 2006

7. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului- I.C.I.M București, Metode și tehnologii de gestionare a deșeurilor, Colectarea și transportul deșeurilor și a materialelor reciclabile, București, 2005

8. Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor-Buzău

9. Octavian Valeriu Bold, Agafiel Maracineanu, ” Managementul deșeurilor solide ”, Ed. Matrix Rom, București,2005

10. Ioan Paunescu, Alexei Atudorel, ”Gestionarea deșeurilor urbane ”, Ed.Matrix Rom, București, 2002

11. Agenția pentru Protecția Mediului Buzău

12. Gheorghe Bularda, Bularda Dumitru, Catrinescu Theodor, ”Reziduuri menajere, stradale si industriale” Ed. Ceres, București, 1985

BIBLIOGRAFIE

1. Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Grigore Florian, "Elemente de economia și managementul mediului" București, Ed.Economica

2. Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Gheorghita Diaconu, "Protecția și ingineria mediului",Ed.Economica,Bucureștii,2002

3. Bold Octavian Valerian, Mărăcineanu Gelu Agafiel, “Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor” , Ed. Matrix Rom, București, 2004

4. Vladimir Rojanschi, Florina Bran , "Politici și strategii de mediu", Ed.Economica, București 2002

5. Vladimir Rojanschi, Bran Florina, Gheorghiță Diaconu, "Protecția și ingineria mediului", Ed.Economica, ediția a II-a, 2002

6. Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu, "Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor" Ed.Matrix Rom, București, 2006

7. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului- I.C.I.M București, Metode și tehnologii de gestionare a deșeurilor, Colectarea și transportul deșeurilor și a materialelor reciclabile, București, 2005

8. Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor-Buzău

9. Octavian Valeriu Bold, Agafiel Maracineanu, ” Managementul deșeurilor solide ”, Ed. Matrix Rom, București,2005

10. Ioan Paunescu, Alexei Atudorel, ”Gestionarea deșeurilor urbane ”, Ed.Matrix Rom, București, 2002