Strategii Si Pоlitici de Dezvоltare a Turismului Durabil In Republica Mоldоva
CUPRINS
Lista abrevierilor
Adnotare
Introducere
Particularitățile strategiilor și politicilor de dezvoltare a turismului durabil
Evoluția dezvoltării turismului în Republica Moldova
Principiile și obiectivele turismului durabil
1.3 Rolul strategiilor și politicilor de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova
Caracteristici, deficiențe și direcții strategice ale dezvoltării turismului durabil în Republica Moldova
Analiza comparativă a activității turistice în Republica Moldova (perioada 2000 – 2013)
Direcții strategice de dezvoltare a turismului durabil în Republica Moldova prin prisma dezvoltării turismului rural
Valorificarea potențialului turistic al Republicii Moldova
3.1 Promovarea turismului Republicii Moldova pe piața mondială
3.2 Lacunele activității turistice în Republica Moldova și modalități de soluționare
Concluzii și recomandări
Bibliositografie
Anexe
Lista abrevierilor
ADTM – Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova
ANAT – Asociația Națională a Agențiilor de Turism din Republica Moldova
ANT – Agenția Națională a Turismului
BBC – British Broadcasting Corporation
CEFTA – Acordul de Liber Schimb Central – European
CNN – Cable News Network
CSI – Comunitatea Statelor Independente
DCC – Centrul de Competență Dunăreană
DDT- Departamentul Dezvoltarea Turismului
ESE – programul operațional Europa de Sud – Est
GUAM – inițiativă regională din patru state, denumirea ei provine de la inițialele statelor fondatoare: Georgia, Ucraina, Republica Ajerbaidjan și Republica Moldova
IMTM – International Mediterranean Tourism Market
ITB Berlin – Internationale Tourismus-Börse Berlin
MITT – Moscow International Travel&Tourism
OMT – Organizația Mondială a Turismului
ONU – Organizația Națiunilor Unite
PNUD – Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare
PSD – Programul de Dezvoltare Strategică al Agenției Turismului
RSSM –Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
SUERD – Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăreană
TTR – Tîrgul de Turism al României
Adnotare
Teza cu tema „Strategii și politici de dezvoltare a turismului durabil în Republica Moldova”, efectuată de către Coșcodan Ana, grupa MSCIT_121, Chișinău 2014, este constituită din introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie cu 45 titluri, 4 anexe, 58 pagini de text de bază, 8 figuri, 1 tabel.
În teză au fost utilizate cuvinte-cheie precum: turism, turism durabil, durabilitate, turism rural, strategie, promovare.
Scopul cercetării constă în identificarea strategiilor și politicilor dezvoltării turismului durabil în Republica Moldova și elaborarea de strategii și modalități care ar impulsiona valorificarea potențialului turistic moldav pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și stabile a ramurii turistice în Republica Moldova. Obiectivele lucrării propuse constituie : studierea evoluției dezvoltării turismului în Republica Moldova și a principiilor și obiectivelor turismului durabil; evidențierea importanței dezvoltării turismului durabil și aportul său la dezvoltara economică a statului; identificarea problemelor activității turistice din Republica Moldova și elaborarea de modalități de combatere a acestor probleme; propunerea de direcții strategice de dezvoltare a turismului durbail prin prisma dezvoltării turismului rural; elaborarea unei analize comparative a activității turistice în Republica Moldova în perioada 2000 – 2013 și identificarea politicilor de promovare și dezvoltare durabilă a serviciilor turistice moldave.
Valoarea teoretică și aplicativă a lucrării. Din punct de vedere teoretic, prezentarea științifică a noțiunilor de turism, turism durabil, a principiilor și obiectivelor dezvoltării unui turism durabil, cît și a evoluției dezvoltării turismului în Republica Moldova pot fi prezentate în materiale didactice din domeniul turismului și pot constitui, de asemenea, o sursă de informare pentru alte cercetări în domeniu. Valoarea aplicativă a tezei rezultă din recomandările pe care le conține și contribuția acestor recomandări la sporirea dezvoltării turismului durabil în Republica Moldova și valorificarea potențialului turistic moldav la nivel regional, european și internațional.
Introducere
Turismul este un sector important al economiei mondiale și are o tendința de creștere permanentă la nivel internațional. Industria turismului cuprinde o gamă variată de întreprinderi publice și private, generatoare de beneficii economice și sociale, de noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajați, oferind oportunități de angajare mai cu seamă pentru femei. Republica Moldova trebuie să se promoveze eficient ca o destinație turistica pe piețele turistice internaționale. Situația actuală a turismului în republică se datorează neglijării din partea statului a activității din sfera serviciilor și absenței unei politici argumentate în organizarea activității turistice și creării infrastructurii.
Turismul a devenit de asemenea o mare problemă culturală și de mediu în multe zone datorită dezvoltării puternice pe termen scurt care nu ține cont de schimbările pe termen lung pe care le produce. Din această cauză trebuie să aborde o politică de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Molodva , ceea cea ar favoriza nu doar conservarea siturilor turistice și protejarea naturii , dar și o dezvoltare economică. Conceptele care puse cap la cap alcătuiesc o strategie de turism durabil au fost proiectate și testate tocmai pentru a evita deteriorarea echilibrului zonelor unde se desfășoară activități turistice și sunt potrivite pentru a fi aplicate și în Republica Moldova. Timp de mulți ani, Republica Moldova a fost ținută oarecum separat de sistemul turistic internațional din motive politice. Acum, cu ajutorul strategiilor de turism durabil Moldova poate începe să obțină beneficii din turism cu evitarea greșelilor care s-au făcut în alte zone.
Actualitatea temei investigate:
Actualmente turismul durabil s-a dovedit a fi o bună alternativă de diversificare economică pentru multe țări și în mod special pentru cele în curs de dezvoltare, deci acesta reprezintă o bună alternative de diversificare economică și pentru Republica Moldova. Unul dintre aspectele economice caracteristice turismului îl reprezintă dinamismul și elasticitatea acestui domeniu chiar în cazurile de criză. Cercetările specialiștilor în domeniu ne demonstrează că turismul este un sector vital al economiei mondiale și are o tendință de creștere permanentă la nivel internațional. Concepția în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor turistice naturale și antropice din Moldova, iar activitatea de turism trebuie orientată spre satisfacerea cerințelor și preferințelor turiștilor interni și străini.
Inițierea dezvoltării turismului în Republica Moldova necesită o organizare, planificare și gestionare a activității turistice la nivel național, care poate fi realizată numai prin intermediul structurilor organizatorice respective.
Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea formelor de turism și adaptarea ofertei la cerințele cererii interne și internaționale, transformarea turismului într-o activitate complexă, economică și socială, într-un turism civilizat, competitiv. De asemenea politica și strategia statului privind dezvoltarea turistică a Republicii Moldova trebuie să fie elaborată și realizată în baza concepției de dezvoltare durabilă a turismului adoptată de Conferința Mondială a Turismului Durabil (Spania 28.04.1995).
Actualitatea temei ”Strategii și politici de dezvoltare a turismului durabil în Republica Moldova” constă în faptul că în prezenta lucrare sunt înaintate metodologii și strategii pentru dezvoltarea unui turism durabil și stabil, modalități de promovare și valorificare a potențialului turistic moldav la nivel regional, european și internațional, cît și metodologii de dezvoltare a turismului în sine ca sferă a serviciilor. Dezvoltarea turistică a Republicii Moldova trebui să manifeste o concordanță dintre dezvoltare și anumite criterii de durabilitate: cu alte cuvinte, dezvoltarea turistică trebuie să fie suportabilă pe termen lung sub aspectul ecologic, viabilă economic și echitabilă sub aspectul etic și social pentru populația locală. O bună gestiune a activității turistice, susținută de o politică activă a statului poate garanta un caracter durabil de dezvoltare a turismului în Republica Moldova.
Obiectivul de bază al lucrării de master propusă pentru susținere este elaborarea unor instrumente teoretico – practice care ar impulsiona valorificarea potențialului antropic și natural pentru asigurarea unei dezvoltări stabile și durabile a ramurii turistice în Republica Moldova.
Scopul cercetării este identificarea strategiilor și a politicilor dezvoltării turismului durabil în Republica Moldova.
Reieșind din scopul tezei, au fost formlate următoarele obiective:
Definirea termenilor: turism, durabilitate și turism durabil în urma studierii bazelor teoretice a turismului;
Studierea evoluției dezvoltării turismului în Republica Moldova;
Identificarea problemelor activității turistice din Republica Moldova și modalitățile de combatere a acestor probleme;
Evidențierea importanței și beneficiilor dezvoltării turismului durabil, și aportul său la dezvoltarea economică a statului;
Propunerea de direcții strategice de dezvoltare a turismului durabil în Republica Moldova prin prisma dezvoltării turismului rural;
Prezentarea principiilor și obiectivele turismului durabil;
Elaborarea strategiilor, metodelor ce ar asigura o dezvoltare stabilă și durabilă a ramurii turistice în Republica Moldova;
Identificarea strategiilor și politicilor de promovare și dezvoltare durabilă a serviciilor turistice din Republica Moldova;
Prezentarea unei concluzii generale despre strategiile și politicile de dezvoltare a turismului durabil pe teritoriul Republicii Moldova.
Ipotezele cercetării:
Potențialul turistic al Republicii Moldova nu este suficient promovat pe piața internațională, ceea ce are un impact negativ asupra dezvoltării unui turism durabil;
Numărul turiștilor care optează pentru o vacanță în Moldova este mai mic decît numărul persoanelor care aleg un pachet turistic peste hotare;
Metodele de cercetare care au servit drept piloni în cadrul cercetării sunt: analiza, sinteza, generalizarea, comparația, schematizarea, descrierea, metoda grafică, metoda statistică.
Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Din punct de vedere teoretic, prezentarea științifică a noțiunilor de turism, turism durabil, a principiilor și obiectivelor dezvoltării unui turism durabil, cît și a evoluției dezvoltării turismului în Republica Moldova pot fi prezentate în materiale didactice din domeniul turismului și pot constitui, de asemenea, o sursă de informare pentru alte cercetări în domeniu. Valoarea aplicativă a tezei rezultă din recomandările pe care le conține și contribuția acestor recomandări la sporirea dezvoltării turismului durabil în Republica Moldova și valorificarea potențialului turistic moldav la nivel regional, european și internațional.
Noutatea științifică constă în determinarea direcțiilor strategice de dezvoltare și promovare a turismului durabil în Republica Moldova. Elementele de inovație științifică ale tezei includ:
Formularea direcțiilor strategice pentru dezvoltarea durabilă în zonele rurale;
Detreminarea direcțiilor strategice de promovare a potențialului turistic al Republicii Moldova la nivel național și internațional în vederea dezvoltării unui turism durabil.
Structura lucrării cuprinde următoarele compartimente: cuprins, introducere, 3 capitole, concluzii, anexe și bibliositografie.
În capitolul I, intitulat ”Particularitățile strategiilor de dezvoltare a tursmului durabil”, definim conceptul de turism, turism durabil și durabilitate; prezentăm evoluția turismului în Republica Moldova; prezentăm rolul strategiilor și politicildova și valorificarea potențialului turistic moldav la nivel regional, european și internațional.
Noutatea științifică constă în determinarea direcțiilor strategice de dezvoltare și promovare a turismului durabil în Republica Moldova. Elementele de inovație științifică ale tezei includ:
Formularea direcțiilor strategice pentru dezvoltarea durabilă în zonele rurale;
Detreminarea direcțiilor strategice de promovare a potențialului turistic al Republicii Moldova la nivel național și internațional în vederea dezvoltării unui turism durabil.
Structura lucrării cuprinde următoarele compartimente: cuprins, introducere, 3 capitole, concluzii, anexe și bibliositografie.
În capitolul I, intitulat ”Particularitățile strategiilor de dezvoltare a tursmului durabil”, definim conceptul de turism, turism durabil și durabilitate; prezentăm evoluția turismului în Republica Moldova; prezentăm rolul strategiilor și politicilor de dezvoltare a turismului în republică cît și importanța și beneficiile turismului durabil, enumerăm principiile și obiectivele tursmului durabil.
În capitolul II – ”Caracteristici, deficiențe și direcții strategice ale dezvoltării turismului durabil în Republica Moldova” analizăm comparativ activitatea turistică în Republica Moldova în perioada 2000 – 2013, prezentăm conlucrarea Agenției Turismului a Republicii Moldova cu agenți internaționali și implicarea sa în diverse proiecte, expoziții naționale și internaționale. Descriem turismul rural și tipurile de sate moldovenești cît și propunem direcții strategice de dezvoltare a turismului durabil prin prisma turismului rural.
În capitolul III – ”Valorificarea potențialului turistic al Republicii Moldova” prezentăm necesitatea promovării turismului Republicii Moldova pe piața mondială ca premiză a dezvolării turismului durabil, distingem principalele probleme ale dezvoltării turismului durabil și propunem un șir de măsuri și strategii care ar favoriza dezvoltarea turismului în republică.
În ultima parte a tezei prezentăm concluziile generale și recomandări formulate pe baza întregii cercetări.
Cuvintele-cheie ale tezei : turism, turism durabil, turism rural, durabilitate, strategie, promovare.
Capitolul I PARTICULARITĂȚILE STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DURABIL
Evoluția dezvoltării turismului în Republica Moldova
Turismul, prin conținutul și roul său, este un fenomen care se impune tot mai puternic în perioada contemporană, dezvoltarea sa deloc neglijabilă fiind o trăsătură caracteristică atît pentru secolul nostru, cît și ultimei părți a secolului trecut. Fiind o componentă majoră a vieții economice, turismul polarizează interesul unui număr crescînd de țări și oameni. Turismul este cea mai complexă industrie din lume, în derularea sa fiind implicată întreaga societate. El reflectă starea societății, putând fi considerat un barometru al acesteia. Veniturile sale au o proporție semnificativă în economia multor țări și este una dintre ramurile producătoare de cele mai multe locuri de muncă.
Turismul oferă științelor sociale o posibilitate în plus de a expima o formă specifică și importantă de experiență umană care deseori există în afara formelor mai convenționale ale comportării umane. [30, p.24] Termenul ”turist” a parcurs o evoluție îndelungată care în prezent încă nu este terminată. Începutul acestei evoluții a fost pus de experții Comitetului Ligii Națiunii în recomandările sale din 1937, conform căror ”turist poate fi considerată persoana, care se află nu mai puțin de 24 ore în țara în care nu are domiciliu stabil”. [12, p. 73] Organizația Națiunilor Unite a revenit nu odată cu definiția noțiunii ”turist străin”. În articolul 1 a Convenției privitor la privilegiile vamale pentru turiști, adoptată de ONU în 1954 se dă următoarea definiție: ”…”turist” înseamnă orice persoană indiferent de rasă, sex, limbă, și religie care intră pe teritoriul altui stat, decît cel în care locuiește, și rămîne nu mai puțin de 24 de ore și nu mai mult de 6 luni cu un scop permis (exclusiv scopul emigrării), cu scopul turismului, agrementului, sportului sau tratamentului, sau în împrejurări familiare, sau studii, pelerinajului religios sau cu scopuri de afaceri” [31, p. 259] În legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova este specificat ca ”turist” – persoana fizică care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reședință, pe o durată de cel puțin 24 de ore și în alt scop decît desfășurarea unei activități remunerate în locul vizitat. [30, p.25]
Din punct de vedere etimologic , cuvîntul ”turism„ provine din termenul ”tour„ (călătorie, mișcare în are liber, plimbare, drumeție) și a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne, pentru a exprima forme de călătorie care urmăresc cu preponderență un scop de agrement, de recreere.
Rolul tot mai important al turismului în economiile naționale necesită găsirea unei definiții cît mai complete a acestui adevărat ”fenomen de masă„. Dintre multitudinea de definiții date turismului în secolul XX pot fi menționate următoarele:
Dr. W. Henziker (Elveția):Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atît timp cît sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare [2 p. 67]
Dr. Claude Kaspar (Franța): Turismul este un ansamblu al relațiilor și al faptelor constituite din deplasarea și sejurul persoanelor, pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul nici locul principal al activității profesionale [16, p. 48].
În ”Dicționarul poliglot explicativ de termeni utilizați în turism„ , turismul este definit ca: ” Ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor, în afara locului de reședință atît timp cît acestea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare„. [14, p. 181]
Conform ”Dicționarului de terminologie turistică„ turismul reprezintă ” ansamblul activităților efectuate pentru și în scopul deplasării persoanelor pentru o perioadă nu mai mare de un an, într-un alt loc decît acela în care locuiesc și muncesc, a căror motivație poate fi vacanță, afaceri și alte scopuri”. [10., p.204-205]
Există și alte definiții, printre care și cea dată de Societatea de Turism din Anglia (”Tourism Society„), și anume ”mișcare temporară, de scurtă durată, a persoanelor spre destinații în afara locului unde aceștia trăiesc și muncesc în mod obișnuit, și activitatea desfășurată pe perioada șederii lor„.
Turismul reprezintă unul dintre fenomenele cele mai dinamice ale lumii contemporane, cu implicații majore într-o mare varietate de domenii de activitate, de la industria hotelieră, finanțe și transporturi, la cultură, arhitectură și amenajarea teritoriului. [11, p.45] Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural antropic – diferențiat de la țară la țară, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Tipurile de turism se diferențiază de la o țară la alta, și agură varietatea și atracția asupra turiștilor din țară și asupra celor străini. Una dintre bogățiile actuale de bază în domeniul turismului privește studiul elementelor regionale, în funcție de care se organizează activități turistice tipice anumitor zone, și se pun in evidență posibilitățile de amenajare complexă a acestora în același timp ținîndu–se cont de păstrarea patrimoniului național.
Evoluția dezvoltării turismului în Republica Moldova
Începutul noului secol și mileniu este marcat de industria turismului și a călătoriilor care reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate. În perspectivă este acceptată ideea că economia mondială va fi dirijată de trei industrii mari ale serviciilor: tehnologia informațiilor, telecomunicațiilor și industriaturismului și a călătoriilor. Din evoluțiile turismului, desfășurate pe plan mondial, rezultă că acest sector reprezintă o sursă principală de redresare și dezvoltare a economiilor naționale a tuturor țărilor care dispun de resurse turistice importante.
Etapa inaugurării activității turistice în Republica Moldova a fost condiționată de înființarea primelor structuri specializate în turism și călătorii. Organul de stat abilitat cu primirea și deservirea turiștilor străini pe teritoriul RSSM în anii 1959-1974 era secția Chișinău a Societății Unionale pe Acțiuni “Intourist” care făcea parte din Ministerul Comerțului Extern al Uniunii Sovietice. Între anii 1980-1990 are loc o dezvoltare stabilă a ramurii cu indici pozitivi de creștere anuală a numărului de turiști și excursioniști. Comitetul de Stat al RSSM pentru turismul extern este organul de stat preia organizarea activității turistice în republică în anul 1983.
Prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova N352 din 26.09.1991 este creată Asociația Națională de Turism “Moldova-TUR” în baza fostei Asociații Moldovenești a Comitetului de Stat pentru turismul internațional al URSS. În condițiile economiei de piață apar de la început zeci, apoi și sute de firme și agenții de turism private. Dacă în anul 1991 existau 32 de agenții de turism, atunci în anul1994 numărul de firme turistice a atins cifra de 270. În industria turistică a țării în anul 1991 activau 3799 persoane, cifră care pe parcursul anilor ulteriori (până în1999) este în continuă scădere.
În luna august 1991 este instituit organul guvernamental Departamentul Turismului iar în luna februarie a anului următor – Ministerul Tineretului, Sportului și Turismului, care este abilitat cu funcții de licențiere și control asupra activității de turism. În anul 1994 în legătură cu perfecționarea structurilor organelor conducerii de stat a Republicii Moldova și lichidarea Ministerului Tineretului, Sportului și Turismului cît și în scopul de a realiza o politică coordonată, în domeniul turismului internațional și național, elaborarea și realizarea programelor de dezvoltare și perfectare a acestei ramuri, ca parte integrantă a economiei naționale și punct indispensabil în dezvoltarea cooperării umanitare internaționale, Asociația de Stat “Moldova-TUR” cere Guvernului Republicii Moldova de a-i delega funcțiile de organ guvernamental abilitat în organizarea și reglementarea activității turistice pe teritoriul Republicii. Astfel la 10 iunie 1994 printr-un Decret Prezedențial este creată Compania de Stat “Moldova-TUR” ca organ statal abilitat cu funcții de conducere și administrare a ramurii turistice. În anul 1998 licențierea activității de turism trece la Ministerul Economiei, astfel industria turistică a Moldovei nu mai deține un organ guvernamental abilitat cu funcții de a conduce și administra domeniul turismului, drept consecință apare necesitatea de creare a unui astfel de organ de stat abilitat cu aceste funcții. Pentru a acorda ramurii turistice nivelul respectiv în economia națională și luând în considerare că Organizația Mondială a Turismului a proclamat ziua de 27 septembrie ca Ziua Mondială a Turismului, la 14 septembrie 1999 prin Decret prezidențial se stabilește că la 27 septembrie în Moldova se va marca Ziua Mondială a Turismului. [27, p.99]
Lipsa cadrului legislativ este o problemă majoră, ce creează obstacole în dezvoltarea industriei turistice. Din anul 1994 a fost prezentate în Parlamentul Republicii Moldova nenumărate proiecte de Lege a Turismului, și doar la 11 februarie 2000 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legea Turismului. Întru realizarea Legii Turismului nr. 798-XIV din 11 februarie 2000 [26, art.357] și în scopul reglementarii activității turistice și valorificării patimoniului turistic, Guvernul Republicii Moldova prin hotărârea Nr. 872 din 22.08.2000 decide instituirea Agenției Naționale de Turism pe lângă Guvernul Republicii Moldova, fiind o autoritate a administrației publice de specialitate cu statut de persoană juridică, în drept să elaboreze, să aplice și să monitorizeze politica de stat în domeniul turismului.După instituirea Agenției Naționale de Turism sunt implementate un șir de măsuri în ramura turistică, îndreptate spre reanimarea și dezvoltarea acestui sector. Licențierea activității turistice este transferată de la Ministerul Economiei la Agenția Națională de Turism. Odată cu aprobarea Legii Turismului și creării Agenției Naționale de Turism în noiembrie 2000 începe derularea proiectului “Dezvoltarea durabilă a turismului” finanțată de Programul de Dezvoltare a Națiunilor Unite. Valoarea totală a proiectului constituie 1139960 DOL USD. Proiectul are ca scop crearea unei baze pentru dezvoltarea turismului internațional și național în Republica Moldova într-un mod integrat, durabil și echilibrat, așa încât acesta să aducă beneficii culturale și socio-economice considerabile țării și populației, fără a genera probleme serioase de ordin ecologic cît și socio-cultural. Odată cu crearea Camerei de Licențiere au loc unele schimbări în vederea eliberării licențelor de turism. Camera de Licențiere preia funcția de eliberare a licențelor de turism începând cu martie 2002.
La 5 februarie 2003 Agenția Națională de Turism a Republicii Moldova este transformată în Departamentul Dezvoltarea Turismului ca autoritate a administrației publice centrale de specialitate prin hotărârea guvernului Nr 90. Astfel grupul de experți înaintați de Departamentul Dezvoltarea Turismului și cu suport financiar din partea proiectului PNUD “Dezvoltarea Durabilă a Turismului” elaborează Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015. Această strategie fiind aprobată prin hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr 1065 din 2 septembrie 2003. [27, p.109] În legătură cu aprobarea noii structuri a administrației publice și întru executarea art. II al Legii nr.23-XVI din 14 aprilie 2005 se reorganizează Ministerul Culturii, prin contopire cu Departamentul Dezvoltarea Turismului, în Ministerul Culturii și Turismului. [26, pag.4 – 11] Acest fapt permite agenților economici din turism să valorifice patrimoniul cultural la justa valoare, incluzând obiectivele culturale în traseele turistice ale Moldovei.
În 2009 a fost creată Agenția Turismului a Republicii Moldova în baza Legii nr. 21-XVIII din 18.09.2009 și își exercită atribuțiile care îi sunt date în competență prin Hotărîrea Guvernului nr. 851 din 21.12.2009 “cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției Turismului, a structurii și efectivului-limită ale acesteia”. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 176 din 22 martie 2011 toate autoritățile administrației publice centrale urmează să elaboreze programe de dezvoltare strategică. În acest scop, prin ordinul directorului, a fost creat Grupul de planificare responsabil pentru elaborarea Programului și a fost aprobat Planul de acțiuni respectiv. Programul de Dezvoltare Strategică al Agenției Turismului (PDS) este principalul document de planificare managerială și strategică a activității Agenției pentru anii 2012 – 2014, care completează sistemul planificării strategice la nivelul agențiilor publice centrale, asigurînd prioritizarea diverselor obiective, reflectate în numeroasele documente de politici, precum și identificînd lacunele în capacități și metodele pe care le va utiliza autoritatea în vederea atingerii obiectivelor sale. Programul de Dezvoltare Strategică al Agenției Turismului stă la baza elaborării Planului de acțiuni al Agenției Turismului pentru anul 2012 care a fost aprobat în decembrie la ședința Colegiului Agenției Turismului. Agenția a demarat procesul de revizuire a „Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2015”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1065 din 02.09.2003. În acest scop a fost creat Grupul de lucru responsabil pentru revizuirea „Strategiei”, fiind constituit din reprezentanți ai ministerelor, și al altor autorități ale administrației publice centrale, Academiei de Științe a Moldovei, Consiliului Consultativ pentru Turism, ONG-uri și alte instituții de resort. În acceași perioadă a fost aprobat și Planul de acțiuni pentru revizuirea Strategiei. Pe parcursul anului, s-au organizat 6 ședințe ale Grupului de lucru, unde au fost examinate diverse probleme: de la evoluția principalilor indicatori statistici din domeniul turismului în perioada 2003-2010 și determinarea impactului Strategiei asupra dezvoltării domeniului pînă la conținutul și recomandările Studiului Analiza Diagnostic a sectorului turismului, ceea ce a constituit pregătiri pentru etapa următoare – elaborarea proiectului Programului de dezvoltare a turismului în anii 2012 – 2015.
Deosebim trei perioade în gestionarea sectorului turistic în conformitate cu evoluția instituțiilor de coordonare a turismului în Republica Moldova (Anexa 3): [24, p. 93]
1990 – 1994 – Statul are rolul doar de ”observator” al fenomenului turistic
1995 – 1999 – Statul abandonează gestionarea sectorului turistic
2000 – prezent – Perioada de consolidare instituțională a Autorității naționale a turismului
Importanța acordată turismului în ultimul timp de către factorii de decizie ai Republicii Moldova, poate servi drept temei pentru revigorarea acestei ramuri a economiei naționale, motivând astfel investitorii străini și locali să investească în infrastructura turistică a R. Moldova, urmând ca țara noastră să fie inclusă în circuitele turistice internaționale. În prezent aportul turismului în economia națională este relativ nesemnificativ. Calitatea slabă a capacităților de cazare și venitul obținut din activitatea turistică din țară plasează Republica Moldova printer țările în care turismul este slab dezvoltat. În ultimii 10 ani, evoluția circulației turistice în Republica Moldova manifestă o tendință relativă de reducere a numărului de vizitatori,aceasta influențind negative sfera economico-socială a țării. Dezvoltarea turismului în Republica Moldova poate contribui la crearea venitului național, la echilibrarea balanței de plăți, la crearea de noi locuri de muncă și la ameliorarea nivelului de trai al localnicilor.
Situația actuală a turismului în republică se datorează neglijării din partea statului a activităților din sfera serviciilor și absenței unei politici argumentate în organizarea activității turistice și creării infrastructurii. Valorificarea insuficientă a potențialului turistic al țării și lipsa unor investiții străine în amenajarea turistică a contribuit la reducerea considerabilă în ultimii ani a numărului de vizitatori străini. Din motiv că turismul nu este specificat drept un sector aparte în conturile naționale, sunt necesare examinări speciale pentru estimarea impactului economic al turismului în Republica Moldova. [15, p. 49]
Principiile și obiectivele turismului durabil
Turismul durabil este turismul viabil din punct de vedere economic și social, fără a desconsidera protejarea mediului înconjurător și cultura locală. Astfel, durabilitatea înseamnă afacere și succes economic, conservarea și dezvoltarea mediului și responsabilitatea față de societate și valorile culturale – trei fațete care sunt interdependente. Turismul durabil, competitiv și de calitate trebuie să respecte capacitatea de primire a ariilor sale naturale și culturale. [20, p.56]
Conceptul de turism durabil a fost definit încă din 1991 de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Federația Mondială pentru Ocrotirea Naturii, Federația Europeană a Parcurilor Naționale și Naturale: ”dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale și pentru generațiile viitoare”. Analizînd diferite surse turismul durabil putem cita următoarele definiții :
Conform Organizației Mondiale a Turismului, „dezvoltarea turismului durabil satisface necesitățile turiștilor prezenți și ale regiunilor-gazdă, în același timp cu protejarea și creșterea șanselor și oportunităților pentru viitor. El este văzut ca o modalitate de management a tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale și estetice să fie pe deplin satisfăcute, menținând integritatea culturală, dimensiunile ecologice esențiale, diversitatea biologică și sistemul de viață.”
Dicționarului Poliglot Explicativ de Termeni Utilizați în Turism prezintă dezvoltarea durabilă a turismului ca un ”tip de dezvoltare a activității de turism care pune accent pe valorificarea în prezent a resurselor astfel încât să se mențină capacitatea de reproducere a acestora și în viitor”. [14, p. 197]
Conform Dicționarului de terminologie turistică turismul durabil este un concept care se referă la protejarea mediului înconjurător și la problemele sociale și culturale ale unei zone ce pot să apară în urma dezvoltării necontrolate a activității turistice. În acest scop firmele turistice, atît cu capital de stat cît și privat, desfășoară politici pentru turismul durabil ce conțin linii directoare în avantajul, în principal, al comunităților gazdă, pentru prezentul și viitorul acestora. [10, p.207-208]
Dezvoltarea turistică durabilă mai poate fi definită ca reprezentînd „dirijarea managementului tuturor resurselor în așa fel încât, să satisfacă nevoile economice, sociale și estetice menținînd în același timp integritatea culturală, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologică și sistemele de susținere a vieții”.
Analizînd definiția anterioară putem afirma că turismul durabil ar trebui să echilibreze balanța între satisfacerea a două tipuri de nevoi:
dezvoltarea economică
protecția potențialului natural, a mediului înconjurător, în ansamblul său.
Conform OMT, se observă tendința recentă de evitare a unei definiții categorice a conceptului de turism durabil, încercându-se mai mult o explicare a lui. Astfel organizația consideră că normele și principiile practice ale dezvoltării turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelor de turism, în toate tipurile de destinații, incluzând turismul de masă și variatele sectoare specializate ale turismului.
Dezvoltarea unui turism durabil necesită o cooperare permanentă între turiști și industria turistică, pe de o parte, și apărătorii mediului și comunităților locale – pe de altă parte. [22, p. 11-12] Cooperarea dintre aceste 3 componente poate contribui la ameliorarea calității vieții (Figura 1.2).
Figura 1.2 Parteneritul în dezvoltarea unui turism durabil.
Sursa: Raport științific ”Elaborarea și promovarea politicii turistice a Republicii Moldova ca factor de dezvoltare durabilă”, Conducătorul temei Elena Turcov, Chișinău, 1999
Industria turistică se poate dezvolta eficient și poate atinge rezultate maxime numai într-un mediu nedegradat, care ar putea oferi anumite avantaje precum: oferirea unei securități financiare pentru întreprinderile turistice; personal format cu grad înalt de responsabilitate și conștientizare a necesității păstrarii patrimoniului țării; centre de interes turistic, care ar atrage fluxuri de turiști.
Instituțiile statului și societățile civile se preocupă de problemele mediului natural și protecția patromoniului cultural și sunt cointeresați să desfășoare activități de protecție, prezervare și restaurare a partimoniului natural și cultural al țării și să promoveze o conștientizare a comunităților și a populației locale privind necesitățile și măsurile de protecție. La rîndul lor, membrii comunităților locale sunt cointeresați să trăiască într-un mediu sănătos cu posibilități de decizie pentru viitor. Se pot enumera foarte multe strategii și obiective privind interrelația dintre comunitățile umane și mediul înconjurător:
Dezvoltarea durabilă a naturii axată pe componentele sale de protecție și folosință durabilă;
Implicarea populației locale în protecția și gestionarea ecologică a florei și faunei din ecosistemele naturale;
Dezvoltarea eticii geoecologice și a unui comportament adecvat al turiștilor;
Conservarea biodiversității mediului înconjurător și extinderea continuă a spațiilor protejate, mai ales pentru arealele cu valori deosebite ale patrimoniului floristic și faunistic;
Protejarea bunurilor materiale cu valoare și varietate deosebită;
Intervenția antropică în spațiul geografic ce prezintă un interes turistic este necesară în scopul extinderii și modernizării infrastructurii. Concepția turismului durabil a provocat o schimbare majoră în gîndirea științifică, care la rîndul său a provocat o evoluție calitativă a valorilor privind dezvoltarea generală a turismului.
La nivel național, accentul dezvoltării turismului în Republica Moldova se pune asupra politicilor și strategiilor generale:
adoptarea strategiilor și măsurilor de încurajare a turismului cu valențe sociale;
crearea rețelelor de drumuri care ar facilita accesul turiștilor în diferite zone ale țarii;
adoptarea de legi și acte normative privind securitatea turiștilor naționali și internaționali;
crearea de centre informaționale pentru turiști;
crearea zonelor de interes turistic;
coordonarea și gestionare sectoarelor publice și a industriei turistice.
Dezvoltarea turistică poate fi durabilă numai în cazul în care se respectă cele trei principii ale dezvoltării durabile: durabilitatea ecologică, durabilitatea economică și durabilitatea socială și culturală. [22, p. 13] Trebuie de remarcat faptul că dezvoltarea unui turism durabil poate satisface necesități economice, sociale și etice în condiții de menținere a integrității culturale și a echilibrului ecologic.
Figura 1.3 Principiile dezvoltării durabile.
Sursa: autor
Principiile dezvoltării turismului durabil se referă la următoarele aspecte:
luarea deciziilor și implementarea politicilor specifice dezvoltării durabile trebuie să se bucure de o largă participare, de parteneriate și acțiuni de cooperare între grupurile sociale implicate/afectate;
politicile trebuie să fie integrate și să se bazeze pe recunoașterea interdependenței politicilor turistice cu cele specifice altor domenii conexe (transport, forță de muncă etc.);
implementarea acestor politici trebuie să se facă ținând cont de constrângerile existente în activitatea practică, ceea ce presupune alegerea unor obiective pe termen scurt, acestea fiind reevaluate periodic (prin urmare se recomandă stabilirea progresivă a obiectivelor);
trebuie să se țină cont de consecințele asupra mediului natural, uman și antropic, atunci când apar probleme cu privire la efectele asupra acestora și să se evite asemenea riscuri;
anumite nevoi sunt satisfăcute prin utilizarea unor resurse non-durabile. Politicile de dezvoltare durabilă trebuie să încerce să reducă sau să redirecționeze aceste nevoi ;
Literatura de specialitate arată că au fost stabilite componentele unei strategii a realizării turismului durabil, cerințele acestei activități fiind:
respectul și grija față de modul de viață al comunităților umane;
creșterea nivelului de viață al localităților umane;
conservarea ecosistemelor și a biodiversității;
reducerea exploatărilor resurselor epuizabile;
schimbarea atitudinii fiecărui individ în favoarea dezvoltării durabile;
crearea posibilităților comunităților de a-și păstra propriul mediu ambiant, paralel cu realizarea cadrului național pentru dezvoltare și conservare integratoare.
Alături de conștientizarea, acceptarea și aplicarea acestei strategii mai apare și problema costurilor. În prezent dar și în perspectivă – pe termen lung – costurile financiare pentru susținerea unui turism durabil par a fi foarte mari, deși ulterior costurile pentru refacerea ecologică sunt mult mai mari iar efectele negative asupra mediului ambiant pot fi ireversibile.
Elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare a turismului durabil este precedată de stabilirea, respectiv formularea unui set de obiective. Se întîlnesc două categorii de obiective – economice și sociale – care trebuiesc armonizate. Obiectivele esențiale urmărite de dezvoltarea durabilă a turismului pot fi considerate a fi următoarele: [7, p. 253 – 254]
Controlul circulației turistice;
Amenajarea și echiparea corespunzătoare a zonelor – destinații turistice;
Diversificarea produselor turistice, prin introducerea de noi forme de turism, specializate și integrate mediului.
Dezvoltarea durabilă a turismului se adresează nevoilor colective ale tuturor ”actorilor” implicați în activitățile turistice (comunități locale, mediul fizic, cel cultural, industria turistică și turiștii înșiși), printr-o abordare menită să reducă tensiunile și fricțiunile rezultate în urma interacțiunilor complexe dintre acești factori. [25, p. 2] Astfel spus, dezvoltarea durabilă a turismului caută să optimizeze atît beneficiile pentru turiști (experiențele acestora), cît și cele pentru comunitatea locală (dezvoltarea socio – economică a acesteia), încercînd, în același timp, să minimizeze impactul dezvoltării turismului asupra mediului.
În articolul ”Durabilitatea mediului natural și dezvoltarea sustenabilă în turism”, Dr. ec. Ion – Danuț Jugănaru publicat în revista MarketingManagement: studii – cercetări – consulting se precizează că pentru a realiza durabilitatea mediului natural și dezvoltarea sustenabilă în turism ar trebui să se aibă în vedere următoarele principii:[18, p.364-365]
Conservarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale, sociale și culturale au o importanță crucială. Din această perspectivă, turismul ar trebui să fie planificat și gestionat în limitele impuse de mediu, luînd în considerare uttilizarea adecvată, pe tremen lung, a resurselor umane și naturale.
Planificarea, dezvoltarea și desfășurarea activităților turistice ar trebui integrate în strategii naționale și locale de dezvoltare durabilă. Ar trebui acordată o atenție deosebită diferitelor tipuri de dezvoltare turistică durabilă și modalităților în care acestea sunt legate de utilizarea teritoriului și a resurselor, precum și de factorii socioculturali.
Turismul ar trebui să sprijine o gamă largă de activități economice locale, luînd în considerare costurileși beneficiile asupra mediului, fără a deveni însă activitatea economică predominantă din zonă.
Comunitățile locale ar trebui să fie încurajate să participe la planificarea, dezvoltarea și controlul activității de turism, cu sprijinul guvernului și al industriei de profil (al organizațiilor patronale și profesionale din turism).
Toți întreprinzătorii din domeniul turismului ar trebui să fie educați în privința nevoii de a dezvolta forme durabile ale turismului. Acesta implică instruirea personalului și conștientizarea lui privind aspectele referitoare la durabilitate, prin educație și marketing turistic responsabil în rîndul comunității – gazdă și al turiștilor.
Ar trebui întreprinse cercetări, pe parcursul tuturor stadiilor de dezvoltare și al operațiunilor turistice, pentru monitorizarea impacturilor, rezolvarea problemelor apărute și pentru a permite localnicilor și altor întreprinzători, să răspundă la schimbări și să profite de oportunități.
În cadrul dezbaterilor pe tema turismului durabil, ce au avut loc cu prilejul Conferinței Internaționale pentru Biodiversitate și Turism, organizată la Berlin, în a nul 1997, au fost identificate următoarele principii de utilizare rațională și eficientă a resurselor turistice, astfel încît să se asigure o funcționare ecologică a acestora, respectiv: [7, p. 254 – 255]
Contribuția turismului la conservarea, protecția și restaurarea ecosistemelor planetei și la o viață sănătoasă, sprijinind, în acest sens, moduri de producție și consum durabile;
Dezvoltarea, în sens durabil, a turismului, presupune recunoașterea și apărarea identității, culturii și intereselor populației autohtone;
Perenitatea activităților turistice reclamă, nu în ultimul rînd, responsabilitatea individuală și colectivă în gestionarea patrimoniului natural și cultural, precum și solidaritatea dintre generațiile prezente și cele viitoare.
Corespunzător acestor principii, în perspectiva dezvoltării durabile turismul favorizează echilibrul între beneficiile obținute de operatorii din turism și de colectivitățile locale, pe de o parte, și calitatea serviciilor oferite, pe de altă parte.
Strategia turismului durabil implică trei aspecte importante:
calitate – turismul durabil asigură o experiență valoroasă pentru vizitatori, îmbunătățind în acelasi timp calitatea vieții comunității–gazdă și protejând mediul.
continuitate – turismul durabil asigură continuitatea resurselor naturale pe care se bazează și continuitate a culturii comunității–gazdă, cu experiențe satisfăcătoare pentru vizitatori.
echilibru – turismul durabil asigură un echilibru între nevoile industriei turistice, ale ecologiștilor și ale comunității locale.
Iată de ce prioritatea în managementul turismului este planificarea, amenajarea și exploatarea turistică, care trebuie să facă parte integrantă din strategia de dezvoltare durabilă a zonei, regiunii sau țării. Conceptul de turism durabil este determinat de procesul de creștere a populației, de dorința de ridicare a nivelului trai ca și de cunoașterea capacității de suport a mediului. Pornind de la punctele cheie ale dezvoltării durabile, impactul activităților turistice presupune următoarele: [6, p.43]
creșterea viabilității unor localități cu resurse naturale reduse;
utilizarea terenurilor slab productive agricol, prin realizarea unor dotări turistice corespunzătoare;
creșterea veniturilor bănești ale locuitorilor în condițiile reducerii pășunatului și a exploatărilor silvice;
creșterea puterii economice a localităților, prin obținere de noi venituri din noi taxe și impozite locale;
încurajarea activităților tradiționale, mai ales a acelora cu caracter artizanal și de mică industrie tradițională;
dezvoltarea unui comerț specific bazat pe produsele economice locale și meșteșugărești;
veniturile obținute din turism și comerțul specific acestui cadru, pot contribui la susținerea acțiunilor de modernizare a obiectivelor culturale, de refacere ecologica a peisajelor valoroase;
aportul de profit și devize – ca urmare a activităților de primire, găzduire, transport și alimentație publică – vor reprezenta o contribuție importantă în planul dezvoltării locale.
Provocarea industriei turistice este să dezvolte turismul și calitatea produselor sale fără a afecta mediul fizic și mediul uman care le susține. Astfel, turismul poate contribui la atingerea obiectivelor și scopurilor dezvoltării durabile în momentul în care operează cu capacități naturale pentru regenerarea și viitorul productivității resurselor naturale, când recunoaște contribuția populației și a comunităților, a tradițiilor și stilurilor de viață, când lucrează cu experiențe turistice, când acceptă faptul că oamenii respectivi trebuie să beneficieze de o împărțire echitabilă a beneficiilor economice ale turismului și când este ghidat de dorințele populației locale și ale comunităților –gazdă. [9, p.59]
Rolul strategiilor și politicilor de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova
Pînă de curînd preocuparea primordială a omului a fost obținerea de beneficii materiale indiferent de mijloacele folosite sau de efectele lor pozitive sau negative asupra mediului. În anii `80 au ănceput să fie mult mai vizibile schimbările majore ale mediului, schimbări care surveneau pe neașteptate, fiind în mare parte neprevăzute de specialiștii în domeniu. Începînd cu apariția acestor modificări, populația conștientizează prezența unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea în bune condiții a umanității. Pentru a nu se ajunge la o situație de criză, organizațiile mondiale din domeniul protecției mediului au propus schimbări fundamentale în stilul de viață al populației, rezultatele concretizîndu-se în apariția unui nou concept, și anume ”dezvoltarea durabilă” sau ”durabilitatea”. Conceptul de dezvoltare durabilă introdus de curînd propune conștientizarea efectelor pe care le au acțiunile noastre asupra mediului înconjurător și care în viitor vor afecta nu doar mediul în care trăim ci și pe noi și de asemenea oferă metode prin care activitățile omului să nu dăuneze naturii. Problemele de mediu și de protecție a mediului s-au transformat în probleme fundamentale ale oricărei economii, fiind strîns legate de conceptul de bunăstare al fiecărui individ în parte și a societății în ansamblu. Deci există o interdependență între problemele mediului și economia unei țări. Existența și supraviețuirea pe termen lung a omenirii se poate asigura numai dacă va reuși să se realizeze pe un termen mai lung cu mai puține resurse, prin conservarea mediului la nivel global. Bunăstarea generațiilor prezente nu poate fi separată de cea a generațiilor următoare, obiectiv realist numai atunci cînd dezvoltarea economică și socială este subordonată și se realizează luînd în considerare protecția și îmbunătățirea calității mediului înconjurător.
Aplicarea teoriei dezvoltării durabile în turism este un demers mai recent care a fost acceptat unanim de mai toate organizațiile internaționale și naționale. Turismul durabil înglobează toate formele și activitățile din industria ospitalității, incluzând turismul convențional de masă, turismul balnear, rural, de afaceri, cultural, de litoral, montan etc. Deci turismul durabil poate fi regăsit în mai multe tipuri de turism, iar dezvoltarea unui turism durabil prevede dezvoltarea tuturor ramurilor turistice. Dezvoltarea durabilă în turism este o necesitate deoarece astfel are loc dezvoltarea unui turism bine pus pe picioare, care rezistă în timp și permite păstrarea patrimoniului țării, iar legătura între mediu și turism este mult mai puternică și vizibilă decât în cazul altor industrii. De cele mai multe ori turismul a creat efecte economice, ecologice sau sociale negative, iar contracararea acestora se poate realiza doar printr-un management profesional, care să atragă și să implice în procesul decizional toți factorii implicați în dezvoltarea turismului.
Turismul durabil prevede abilitatea unei destinații turistice de a rămâne competitivă împotriva tuturor problemelor și situațiilor nefavorabile apărute, de a atrage turiștii pentru prima oară și de a le trezi dorința de a vizita din nou aceste meleaguri, de a rămâne unică și nerepetată din punct de vedere cultural și a fi într-un permanent echilibru cu mediul ambiant. Atenția majoră acordată turismului se explică, în orice țară, prin faptul că, din punct de vedere economic, el creează un venit național, deci are un aport major la bugetul statului, participă la echilibrarea balanței de plăți externe, iar din punct de vedere social participă la crearea a noi locuri de muncă cît și contribuie la diminuarea șomajului. Concepția în dezvoltarea turismului presupune valorificarea resurselor turistice naturale, neschimbate de om cît și cele create de factorul uman din Moldova, iar activitatea de turism trebuie orientată spre satisfacerea preferințelor și cerințelor turiștilor din țară și a celor de peste hotarele țării. Cerința uriștilor este un factor decisiv în organizarea activității turistice și stabilirea ofertei turistice.
Politica de dezvoltare a turismului durabil trebuie alcătuită prin diversificarea tipurilor de turism și adaptarea ofertei turistice la cerințele cererii din țară și de peste hotare, transformarea turismului într-o activitate complexă, socială și economică, într-un turism competitiv și civilizat. Trebuie de stabilit o strategie de dezvoltare și de diversificare a formelor de turism, de amenajare și echipare, competitive pentru un turism modern, de promovare a formelor de turism pe piața turistică națională și internațională, toate acestea fiind stabilite numai luînduse în considerare valorificarea resurselor turistice în profil teritorial.
Importanța și beneficiile dezvoltării turismului durabil
Dezvoltarea activităților de turism durabil implică o serie de beneficii socio-economice [5, p.32], respectiv:
Activitățile de turism durabil generează apariția a noi locuri de muncă pe plan local (direct în sectorul turistic sau în sectoarele conexe – efectul multiplicator al turismului);
Contribuie la stimularea unei economii locală prin intermediul dezvoltarii infrastructurii cît și a serviciilor turistice (servicii de cazare, transport, produse meșteșugărești și servicii de ghidaj, alimentație facilități recreative, suveniruri);
Are un aport major la stimularea economiei rurale prin crearea sau creșterea cererii de produse agricole care sunt indispensabile asigurării serviciilor turistice;
Un alt beneficiu al turismului durabil este impulsionarea dezvoltării infrastructurii, fapt ce aduce beneficii, avantaje atît țării, sectorului touristic, cît și populației locale;
Contribuie la dezvoltarea regiunilor periferice ale țării prin investiții străine cît și din partea agenților naționali, prin granturi, proiecte, etc;
Stimulează îmbunătățirea relațiilor interculturale dintr-o regiune. De cele mai multe ori turiștii caută să cunoască tradițiile și obiceiurile specifice unei regiuni etnografice și să învețe anumite îneletniciri, iar comunitatea gazdă este astfel stimulată să revigoreze tradițiile populare, însă fără de a se îndeparta prea mult de datinile străvechi ;
În cazul în care are loc o dezvoltare normală a turismului, acesta (turismul) poate duce la autofinanțarea metodelor și mijloacelor de dezvoltare de care pot beneficia administratorii ariilor protejate ca instrument pentru conservarea acestora și menținerea lor într-o stare favorabilă;
Activitățile de dezvoltare a turismului durabil sprijină activitățile de conservare/ menținere, prin convingerea autorităților naționale și locale și a publicului asupra importanței arealelor naturale, cît și protejarea lor și întreprinderea masurilor de savgardare.
Prin intermediul turismului durabil se poate asigura, de asemenea, mărirea spectrului de activități economice tradiționale, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economiei naționale. Activitățile turistice desfășurate sub emblema turismului durabil ne oferă multe oportunități, localnicii și industria turistică sunt nevoiți să utilizeze resursele naturale într-o manieră durabilă și să aprecieze și să respecte obiectivele culturale și naturale valoroase. După cum am menționat și anterior, scopul realizării unui turism durabil trebuie să fie dependent de planurile regionale și naționale de dezvoltare socială și economică. Acțiunile întreprinse în acest sens pot acoperi următoarele scopuri:
Figura 1.4 Scopurile turismului durabil.
(autor)
Se cunosc trei principii majore de dezvoltare durabilă: principiul durabilității ecologice care asigură o dezvoltare suportabilă, cu menținerea tuturor proceselor ecologice esențiale, mai ales a diversității florei și faunei; principiul durabilității sociale și culturale, care garantează dezvoltarea favorabilă a membrilor societății din punct de vedere economic, această dezvoltare trebuie să fie compatibilă cu valorile culturale și de civilizație actuale, cu păstrarea identităților comunitare; principiul durabilității economice, presupune asigurarea unei dezvoltări economice eficiente, resursele fiind astfel gestionate corect încât să existe și în viitor. Analizînd aceste principii ale dezvoltării durabile putem determina că devoltarea durabilă a turismului se definește ca un model de dezvoltare care asigură :
ameliorarea calității vieții în localitățile care primesc turiști;
posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiențe de calitate;
păstrarea calității mediului înconjurător, care este un element esențial atît pentru cei ce vizitează locul turistic cît și pentru gazed;
Relația turism-mediu înconjurător are o importanță deosebită, ocrotirea și conservarea mediului ambiant reprezentînd condiția primordiala de desfașurare și dezvoltare a turismului. Aceasta legatură este una complexă, ea manifestîndu-se în ambele direcții. Mediul natural, prin componentele sale, reprezintă resursele de bază ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influență atît pozitivă, cît și negativă asupra mediului ecologic, modificîndu-i elementele componente. [40] Turismul durabil are un impact direct asupra protejării mediului, avantajele promovării unui turism durabil în vederea protejării mediului ambiant cuprinde următoarele aspecte: [23, p. 332]
turismul durabil ne ajută să înțelegem care este impactul activităților de turism asupra mediului cultural, natural și uman;
permite realizarea unei planificări care să permit o dezvoltare turistică adaptată la capacitatea de support a ecosistemelot și zonarea teritoriului care poate constitui un obiectiv touristic;
orientează spre realizarea unor dotări și instalații de agrement, care poate fi benefică nu doar pentru vizitatori dar și pentru localnici; de asemenea poate contribui cu fonduri, granturi sau investiții la conservarea siturilor arheologice, a clădirilor și a vestigiilor istorice;
tursimul durabil favorizează, de asemenea, utilizarea rentabilă a terenurilor cu randament agricol scăzut, deci pot fi construite anumite clădiri sau instalații care ar contribui la dezvoltarea turismului din regiunea data;
respectă și asigură cerințele de protecție a mediului ambiant, prezentîmd astfel importanța resurselor cultural-istorice și natural pentru dezvoltarea economică și socială a comunităților locale.
Turismul are o contribuție însemnată la menținerea și îmbunătățirea calității mediului, manifestîndu-se ca un factor activ al dezvoltarii durabile, fiind în interesul sau să se implice în această problemă și să lucreze în cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calității bazei de resurse și a supraviețuirii acestuia. Acesta stimulează activitățile naționale rentabile – rețele de transporturi, hoteluri și alte unități de primire, artizanat și serviciile ghizilor, restaurante și alte servicii de alimentație. Turismul durabil crează condiții propice pentru participarea decizională a tuturor sectoarelor societății la dezvoltarea turistică adaptată la conservare ecosistemelor; crează instalații și mijloace de loisir de care pot beneficia vizitatorii și localnicii; favorizează utilizarea eficace a terenurilor agricole și contribuie la păstrarea florei și faunei. Prin intermediul turismului durabil se promovează importanța resurselor culturale și naturale pentru bunăstarea socială și economică a comunității și contribuie la prezentarea acestor resurse. Aceasta prevede savgardarea acestor resurse , deoarece numarul persoanelor care vizitează aceste obiective turistice este într-o strînsă legătură cu calitatea obiectivului turistic, deci este necesar de a acorda o atenție sporită păstrării patrimoniului. Turismul durabil permite evaluarea, supravegherea și gestionarea propriilor sale efecte, astfele determinînd responsabilii pentru mediu.
Turismul este industria care beneficiază de previziuni optimiste pentru viitor, importanța turismului avînd o amploare din ce în ce mai mare, atât la nivel regional cât și mondial, local și național. Un alt aspect care trebuie luat în considerare vizează faptul că turismul, ca fenomen dar și ca activitate, este unic în felul său tocmai prin acea dependență pe care o manifestă față de mediul ambiant, mediul cultural și social, de valorile acestora, deci putem afirma că turismul are un interes de necontestat în a asigura durabilitatea acestor componente. Durabilitatea, după cum s-a mai precizat pe parcursul acestui capitol are trei aspecte independente – de mediu, economic și social-cultural. Dezvoltarea durabilă implică permanență, ceea ce înseamnă că turismul durabil presupune utilizarea optimă a resurselor (inclusiv a diversității biologice), maximizarea beneficiilor asupra comunităților locale, economiilor naționale și asupra conservării naturii, minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural și ecologic.
Capitolul II CARACTERISTICI, DEFICIENȚE ȘI DIRECȚII STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI DURABIL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1 Analiza comparativă a activității turistice în Republica Moldova (perioada 2000 – 2013)
Republica Moldova dispune de un potențial turistic complex și variat, în Moldova sunt peste 15 mii de atracții turistice antopice și circa 300 arii naturale importante. Aceasta dispune de asemenea de câteva mii de stațiuni preistorice, circa 400 seliști din perioada cucuteni-tripoli, aproximativ 50 horodiști fortificate antice, în jurul a 500 seliști medievale timpurii, 6 cetăți medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), numeroase cetăți medievale din pământ, circa 50 mănăstiri ortodoxe, peste 1000 monumente de arhitectură protejate. Acest patrimoniu este relativ uniform dispersat pe teritoriul republicii, iar valoarea acestuia motivează suficient vizitele turistice și prezintă un interes pentru turiștii străini cît și pentru cei din țară. [28, p. 6]
Potențialul turistic , împreună cu poziția geografică a țării cît și infrastructura generală și alte elemente, permit dezvoltarea și promovarea unui turism competitiv pe piața națională și internațională. Atragerea unui număr mare de turiști de peste hotare, din Est și Vest, poate contribui substanțial la majorarea volumului de încasări valutare și la realizarea unei eficiențe economice sporite a activității turistice în țară. [21, p.22] Pe parcursul anilor sectorul turistic al Republicii Moldova a întîlnit perioade creștere și declin, de fapt ca și în multe alte țări. Aceste perioade de creștere și declin au fost influențate de mai mulți factori atît interni cît și externi. În acest capitol vom prezenta o analiză comparativă a activității turistice începîn cu anii 1995 – 1996 pînă în anul 2013. În intervalul anilor 1996 – 1999, s-a produs o scădere considerabilă a activității turistice interne într-un ritm mediu anual de aproximativ 20% pentru sosiri, aceast declin fiind cauzat de etapa de abandon a gestionării sectorului turistic între anii 1995 – 1999. Începînd cu anul 2000, odată cu instituirea Agenției Naționale de Turism încep să fie implementate un șir de măsuri în ramura turistică, îndreptate spre reanimarea și dezvoltarea acestui sector. În continuare vom prezenta în formă tabelară ”Turismul organizat de agențiile de turism și turoperatori, la 31 decembrie” (Anexa 4), datele au fost preluate de pe statistica.md și prezintă numărul de sosiriale vizitatorilor străini în țară și numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni în străinătate în total cît și în dependență de scopul vizitei, și numărul total de turiști și excursioniști (cetățeni ai Republicii Moldova), participanți la turismul intern.
Figura 2.1 Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în țară – total
Sursa: autor
2001: -17.2%
2002: 28.4%
2003: 17%
2004: 10.3%
2005: -3.7%
2006: -43.2%
2007: 3.3%
2008: -40.8%
2009: 5.5%
2010: -2.5%
2011: 20.4%
2012: 18.6%
2013: 2.7%
Analizînd graficul numărului total de sosiri ale vizitatorilor străini în țară putem afirma că anul 2000 a fost caracterizat printr-o înviorare a volumului fizic cu 34,6% în raport cu anul anterior (1999) înregistrînd 18964 vizitatori. În 2001 situația s-a modificat radical, constatîndu-se o scădere bruscă a sosirilor în republică aproximativ cu 17% în comparație cu anul anterior. În intervalul anilor 2002-2004, are loc o creștere stabilă a turismului intern înregistrîndu-se un ritm mediu anual de 18% ( dintre care în anul 2002 – cu 28,5%; 2003 – cu 17% iar în 2004 – cu 10,4%). În anul 2005 se observă o tendință ușoară de scădere a numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în republică cu 3.7% fiind urmată de o scădere bruscă în anul 2006 – cu 43,2% în raport cu anul 2005. În anul 2007 se înregistrează o creștere cu 3.4% și este urmată din nou de un declin de pînă la 40.8% în anul 2008. În 2008 numărul de vizitatori străini care au intrat în țară este de 8710, un număr foarte mic în comparație cu anii anteriori. În anii 2009 – 2010 are loc o creștere stabilă a numărului de vizitatori străini cu un ritm mediu anual de 4% (dintre care în anul 2009 – cu 5,5% iar in anul 2010 scăzînd cu doar 2,5%). Anii 2011 – 2013 se bucură de o creștere considerabilă a vizitatorilor străini cu circa 14% în medie, în anul 2011 se înregistrează o creștere cu 20,5% în comparație cu anul anterior , urmată de o creștere de 18,6% în anul 2012, iar în 2013 – cu 2.7% în raport cu anul 2013.
Comparînd numărul vizitatorilor străini din 2000 cu cei din 2013 se observă un declin cu 30.6%, în concluzie putem afirma că Agenția Turismului trebuie să întreprindă anumite măsuri de atragere a turiștilor străini în vederea creșterii numărului de vizitatori ceea ce are un impact pozitiv asupra economiei naționale.
Figura 2.2 Numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni în străinătate – total
Sursa:autor
2001: -6.7%
2002: 70.4%
2003: 30.5%
2004: 0.7%
2005: -15.6%
2006: 18.5%
2007: 20.5%
2008: 4%
2009: 9.6%
2010: 25.6%
2011: 16%
2012: 7.8%
2013: 7.3%
În urma analizei graficului numărului de plecări ale vizitatorilor moldoveni în străinătate pentru perioada 2000 – 2013 am determinat că anul 2001 se caracterizează printr-o scădere cu 6,7% în comparație cu anul precedent. În intervalul anilor 2002-2004, s-a constatat o creștere a ritmului mediu anual pentru plecările vizitatorilor moldoveni în străinătate cu 70,4% – în 2002, 30,5% – în 2003, 1% – în 2004, pe cînd anul 2005 s-a înregistrat o scădere cu 15,6%. Anul 2006 intervine cu o înviorare a ritmului mediu anual pentru plecările vizitatorilor moldoveni în străinătate cu 18,5%, continuînd să crească și în 2007 cu 20,5% în raport cu anul 2006. În anii 2008 – 2009 are loc o creștere stabilă a numărului de plecări ale moldovenilor peste hotare, înregistrîndu-se un ritm mediu anual de 6,8% (dintre care în 2008 – cu 4%, iar în 2009 – cu 9,6%). Anii 2010- 2011 înregistrează o creștere medie anuală considerabilă, cu 25,6% în 2010 și 16% în 2011. În întervalul 2012 – 2013 are loc o creștere stabilă a numărului de plecări ale vizitatorilor moldoveni peste hotare cu aproximativ 7% anual, dintre care cu 7,8% în 2012 și cu 7,3% – în 2013. Dacă este să comparăm numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni peste hotare în anul 2000 și 2013, observăm o creștere enormă, cu 385,5% mai mult în anul 2013 față de anul 2009.
Figura 2.3 Numărul turiștilor și excursioniștilor moldoveni, participanți la turismul intern – total
Sursa:autor
2001: 138.9%
2002: 38.7%
2003: 36%
2004: -36.9%
2005: -19.9%
2006: -16.4%
2007: 5%
2008: -9.2%
2009: -23.3%
2010: -4.2%
2011: 6%
2012: -9%
2013: -0.5%
Conform datelor prezentate în graficul anterior ”Numărul turiștilor și excursioniștilor (cetățeni moldoveni), participanți la turismul intern observăm o creștere bruscă a activității turiștilor și excursioniștilor moldoveni pe teritorul republicii în anul 2001 , înregistrîndu – se o rată medie anuală de 140% față de anul anterior, acestă creștere ar fi fost provocată într-un mod sau altul de adoptarea Legii turismului în a nul 2000 (Nr.798-XIV din 11.02.2000, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54-56 din 12.05.2000) care prevede sprijinirea turismului din partea statului , după o perioadă de renunțare la gestionarea turismului (1995 – 1999), ca unul din domeniile prioritare al economiei naționale, prin mecanisme economice, financiare și prin acțiuni de amenajare și protecție a patrimoniului turistic creînd condiții pentru dezvoltarea turismului durabil. [26] În anii 2002 – 2003 are loc o creștere medie anuală stabilă, în 2002 cu 38,7% iar în 2003 cu 36% în raport cu anul anterior. În următorii trei ani s-a înregistrat o descreștere stabilă a numărului turiștilor și excursioniștilor moldoveni, participanți la turismul intern, cu un ritm mediu anual de 24,5% (dintre care în 2004 – cu 36,9% , în 2005 – cu 19,9%, iar în 2006 – cu 16,4%). În anul 2007 se înregistrează o creștere minoră cu 5%, pentru ca mai apoi să se înregistreze din nou un declin de 9% în anul 2008. Anul 2009 a suferit o scădere cu 23.3% a numărului turiștilor și excursioniștilor moldoveni în raport cu 2008. Perioada 2010 – 2013 înregistrează o dezvoltare stabilă în acestă direcție: un declin minor cu 4% în 2010, o creștere de 6% în 2011, o scădere cu 9% în 2012 față de anul anterior și din nou o micșorare de circa 1% în 2013. Chiar dacă numărul turiștilor și excursioniștilor moldoveni participanți la turismul intern a înregisrat mai multe declinuri decît creșteri, totuși anul 2013 înregistrează o creștere de circa 28% în comparație cu anul 2000, acest procentaj fiind influențat în mare parte de creșterea enormă din anul 2001 (140% în raport cu 2000).
Promovarea turismului Republicii Moldova pe plan național și internațional (perioada 2009 -2013)
După cum menționează O. Snak [9, p.59] „activitatea de promovare a produsului turistic este o formă specifică de comunicare, care constă în transmiterea pe diferite căi de mesaje și informații menite să-i informeze pe operatorii de turism și pe turiștii potențiali asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite,.., să le dezvolte o atitudine pozitivă față de firmele prestatoare de servicii turistice”. De asemenea, promovarea turistică presupune acțiuni de sprijinire și influențare a procesului de cumpărare în scopul provocării unor modificări favorabile în mentalitatea și obiceiurile clienților actuali și potențiali.
Promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică pe plan național și internațional în perioada 2009- 2013 s-a realizat printr-un șir de activități, dintre care putem menționa participarea în fiecare an, împreuna cu agenții economici din industria turismului Republicii Moldova, la expoziții internaționale de specialitate, avînd un stand național, în care se reflecta potențialul turistic al țării, tradițiile și cultura națională. Piețele-țintă în acești ani au fost România, Israel, Japonia, Anglia, Germania, Turcia, Rusia, Ucraina, etc.
O altă modalitate de promovare a turismului pe plan național a fost editarea de materiale promoționale și difuzarea lor. Printre materialele promoționale care au fost editate și difuzate în ultimii ani se numără:
Harta turistică a Moldovei;
Ghiduri turistice: „Moldova Turistică”, „Turismul rural”, „Turismul religios”, „Drumul Vinului”, „Drumul Mănăstirilor”, „Turismul vitivinicol”, „Turismul cultural”, „Turismul ecologic”, „Turismul balnear”;
Suvenire cu imprimarea Mărcii Turistice a Republicii Moldova;
CD-uri cu filmul promoțional „Moldova – o destinație turistică”;
Suvenire cu imagini ale obiectivelor turistice din Moldova.
Promovarea turismului în republică are loc prin intermediul manifestărilor promoționale precum participarea la tîrguri interne și internaționale, saloane și expoziții. Astfel, în fiece an, Centrul Internațional de Expoziții MoldExpo organizează și desfășoară expoziții Expoziția Internațională Specializată de turism, agrement și industrie hotelieră „Tourism.Leisure.Hotels”. Acest eveniment este de o importanță majoră deoarece în cadrul lor se prezintă programe, prețuri și noi direcții pentru noul sezon turistic. Alte evenimente turistice și culturale de promovare națională și internațională pot fi considerate: Târgul – Concurs Internațional al Meșterilor Olari (edițiile 2011-2012), Târgul de Turism „Descoperă Moldova Turistică” (august 2011), Concursul Internațional al Clopotarilor Bisericești „Clopotarul Terrei”, Festivalul Ethno Music Gustar (a patra ediție în 2013), Festivalul Turistic Național „Duminica Mare”. Ziua Națională a Vinului este un eveniment cu potențial turistic major ce se desfășoară în fiece an în luna octombrie, și care atrage aproximativ 50 mii vizitatori din străinătate. Agenția Turismului a organizat Concursul „Performanțe în organizarea rutelor turistice vitivinicole” în cadrul acestui eveniment, scopul concursului fiind evidențierea celor mai reușite programe din punct de vedere al atragerii turiștilor străini și stimularea concurenței între agențiile de turism. Un alt festival la organizarea căruia s-a implicat Agenția Turismului este Festivalul „Duminica Mare”, s. Domulgeni, rl Florești, organizat în luna iunie. Un alt eveniment organizat în luna iunie este sărbătoarea populară „Sînzîenele”, s. Palanca, rl Călărași. Concursul republican al meșterilor olari este organizat în s. Hoginesti, Călărași în luna iulie iar festivalul ethno-musical “Gustar” la complex Orheiul Vechi în luna august. Aceste evenimente, festivaluri sunt organizate în scopul promovării domeniului turismului prin intermediul evenimentelor cultural-artistice.
În scopul promovarii produsului turistic pe plan național, în perioada 27 – 28 august 2011 se organizează acțiuni consacrate sărbătoririi a 20 ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Printre principalele activități putem menționa lansarea ediției speciale a Revistei „Descoperă Moldova Turistică”, care conține 5 ghiduri privind turismul rural, ecologic, vitivinicol, cultural și religios. Putem menționa in acest context organizarea tîrgului de turism – „Descoperă Moldova Turistică” la care au fost prezentate ofertele sezoniere ale agențiilor de turism și turoperatorilor din republică. Totodată în cadrul Tîrgului a avut loc și expoziția lucrărilor de ceramică și a obiectelor de artizanat confecționate de meșterii populari din diferite regiuni ale țării. Tot în cadrul sărbătoririi a 20 ani de la proclamare independenței a fost organizat și turul informațional pentru corpul diplomatic acreditat în Republica Moldova. Invitații la acest tur au făcut cunoștință cu potențial bogat de care dispune Republica Moldova, au vizitat cîteva din cele mai valoroase destinații turistice: Rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi, au gustat din bucatele tradiționale și vinul moldovenesc oferite la pensiunea “Butuceni”, complexul turistic “Chateau Vartely”, Î.S. Combinatul de vinuri „Cricova” S.A. și au asistat la desfășurarea festivalului etno-folcloric „Gustar” care a avut loc la Orheiul Vechi.
Agenția Turismului a Republicii Moldova a prezentat 7 februarie 2014 spotul turistic pentru promovarea Republicii Moldova. Acesta are 20 de secunde și prezintă principalele atracții turistice ale țării cum ar fi Cetatea Sorocii, Orheiul Vechi sau vestitele beciuri de la Cricova. În cadrul unei conferințe de presă, directorul General al Agenției Turismului, Nicolae Platon a prezentat și materialele promoționale editate în acest sens. Potrivit lui acest spot video urmează să fie difuzat la posturile internaționale Euronews, Discovery, BBC și CNN, în scopul promovării turismului la nivel internațional.
Ministerul Culturii al Republicii Moldova a organizat în perioada 13-16 mai 2014 serate culturale în mai multe țări precum Germania, Marea Britanie și Suedia, cu scopul dezvoltării turismului și promovării Republicii Moldova ca destinație turistică. Destinațiile respective au fost selectate datorită interesului înalt din partea cetățenilor față de cultura, vinurile și gastronomia altor țări, care reprezintă și oferta turistică a țării noastre. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, proiectul dat reprezintă un instrument de promovare a Republicii Moldova în capitalele europene care reprezintă piețe-țintă pentru oferta turistică a Moldovei. Aceasta este o experiență nouă și promițătoare pentru țara noastră. Seratele culturale desfășurate au implicat organizarea unor concerte live cu muzică populară moldovenească, prezentarea broșurii de promovare a conceptului „Moldova – o destinație nouă pentru turiști” și organizarea unei degustări de vinuri în fiecare oraș menționat. În cadrul concertelor au evoluat Geta Burlacu și ansamblul de muzică populară și dans “Frații Ștefăneț”. [37]
Formarea și promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică este realizată și la nivel de Guvern, prin acordurile încheiate de către țara noastră cu alte țări în ceea ce privește colaborarea în domeniul turismului. Guvernul Republicii Moldova a încheiat acorduri de colaborare în domeniul turismului cu Guvernul Republicii Elene (2006), Guvernul Guvernul Republicii Italiene (2006), Guvernul României (2005), Republicii Cipru (2007), etc.
Tururile informaționale pentru reprezentanții mass-media din afara hotarelor țării este una din tehnicile de promovare a imaginii Republicii Moldova pentru turiștii străini. Tururile internaționale pot fi organizate în cadrul diferitelor proiecte comune cu alte state.Pentru promovarea turismului din Republica Moldova, este nevoie de a merge la expoziții organizate în afara țării. Mijloacele de promovare ale comerțului internațional sunt: integrarea economică regională, instituțiile financiare internaționale, și tratatele și organismele comerciale. [8, p. 47] În continuare vom prezenta diverse evenimente, proiecte, tururi, expoziții la care a participat Republica Moldova:
Proiectul de promovare a turismului moldav pentru turiștii niponi – Turul informațional organizat în cadrul cooperării Agenției Turismului și Organizației pentru Dezvoltare Economică GUAM – Japonia.
În perioada 5-9 martie 2014 Agenția Turismului a Republicii Moldova a participat la expoziția internațională ITB Berlin 2014 The World’s Leading Travel Trade Show, acest eveniment a reprezentat pentru reprezentanții moldovei o platform eficientă de identificare și stabilire a parteneriatelor în domeniul turismului. În cadrul stand-ului turistic al țării noastre au participat: IM "TATRABIS" SRL, "SOLEI-TURISM" SRL, "SAPIN-EXIM" SRL (Amadeus Travel Lufthansa City Center),"VISIT EAST-EUROPE"SRL (TripMoldova), "GRILIN TRAVEL" SRL (My Planet Tour), compania viti-vinicolă IM „Château Vartely” SRL și Asociația de Dezvoltare a Turismului Republica Moldova. [45]
În perioada 11-12 februarie 2014, la Tel Aviv, Israel s-a desfășurat cea de-a 20-a ediție a Expoziției Internaționale de Turism Mediteranean „IMTM – 2014” în cadrul căreia Agenția Turismului a participat cu un stand propriu. Delegația Republicii Moldova a fot constituită de companiile turistice “Tatrabis”, „Cisteacova-TUR”, Pensiunea rurală „Butuceni” și Campingul “Sky Land”. Stand-ul național a fost vizitat și de către Ministrul Turismului – dl Uzi Landau și de alte delegații și entități private, fiind exprimat interesul în stabilirea contactelor și promovarea cooperării turistice cu țara noastră.
Agenția Turismului, împreună cu agenți economici, a participat la cea de-a 19-a ediție a Expoziției Internaționale „MITT Moscow International Travel & Tourism 2011”, care a avut loc în martie 2011, în incinta Centrului Expozițional „EXPOCENTRE”, Moscova. La această expoziție au participat circa 3000 companii și reprezentanți din 157 țări și regiuni ale lumii.
În perioada 31 martie – 03 aprilie 2011, la București , în incinta Centrului Expozițional "ROMEXPO” s-au desfășurat lucrările Târgului Internațional de Turism „TTR primăvara 2011”, unde a participat și Agenția Turismului de comun acord cu agenți economici. Participarea la această expoziție a permis Republicii Moldova să își expună produsele turistice pe piața internațională. Standul prezentat de reprezentanții Republicii Moldova a fost amenajat cu materiale publicitare diverse despre potențialul turistic moldav. Tîrgul de Turism al României a devenit deja tradițional și s-a recomandat ca unul dintre cele mai importante evenimente pe piața turistică internațională. Acest tîrg reunește un număr de peste 150 de firme din 21 de țări, pe o suprafață de peste 5000 m2. Participărea Republicii Moldova la acest tîrg de la București are un efect benefic, deoarece au fost stabilite contacte cu agenții de piață într-un interval scurt de timp, cee ce oferă posibilitatea de cooperare cu aceste agenții pe viitor, astfel se stabilesc relații de parteneriat între agenții economici internaționali.
În perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2014 delegația Republicii Moldova condusă de Directorul general al Agenției Turismului, Dl Nicolae Platon, a participat la expoziția internațională de turism ITF SLOVAKIATOUR-2014 din Bratislava, Republica Slovacă. Republica Moldova a participat cu stand turistic propriu în premieră la această expoziție. În cadrul standului au participat compania turistică tur-operator „TATRAbis” și compania viti-vinicolă „Château Vartely”. Standul țării noastre a fost vizitat de un număr mare de persoane care și-au exprimat interesul de a vizita Republica Moldova, ceea ce presupune un număr mare de potențiali turiști internaționali. La această expoziție au fost stabilite relații de parteneriat cu 9 tur-operatori din Republica Slovacă, 3 tur-operatori din Republica Polonă și 3 tur-operatori din Republica Cehă.
O altă modalitate de promovare a turismului Republicii Molodova este colaborarea Agenției Turismului a Republicii Moldova cu Centrul de Competență Dunăreană (DCC) în contextul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăreană (SUERD), scopul căreia este informarea agenților economici din domeniul turismului despre noi instrumente on-line de atragere a turiștilor naționali și internaționali. Agentia de Turism a RM a realizat un proiect ce permite valorificarea resurselor turistice și intergrarea țării în activitatea turistică internațională prin crearea rutelor turistice comune cu țările vecine, ceea ce sporește imaginea RM ca destinație turistică – „Valorificarea potențialului turistic național și promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică”.
Mai jos vom enumera acțiunile concrete întreprinse de Guvernul Republicii Moldova întru promovarea turismului, și anume:
Promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică pe plan internațional;
Încheierea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Georgiei privind colaborarea în domeniul turismului;
Întreprinderea unor acțiuni privind aderarea Republicii Moldova la Comisia Dunăreană pentru Turism în calitate de membru cu drepturi depline;
Participarea la ședințele Grupurilor de lucru ale Comisiilor mixte interguvernamentale în domeniul turismului GUAM, OMT, CSI precum și în baza acordurilor bilaterale;
Organizarea acțiunilor consacrate sărbătoririi a 20 ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova;
Organizarea expoziției naționale în domeniul turismului;
Coordonarea activităților de participare a Republicii Moldova la expozițiile internaționale de turism .
2.2 Direcții strategice de dezvoltare a turismului durabil în Republica Moldova prin prisma dezvoltării turismului rural
Republica Moldova dispune de un valoros potențial turistic natural, care se impune prin atracții pitorești deosebite, acestea constituie una dintre cele mai bogate resurse turistice a republicii. Elementele reprezentative ale potențialului natural, care pot conferi o calitate necesară dezvoltarii turismului sînt: relieful republicii, potentialul turistic hidrografic, fauna și flora, ariile naturale protejate, monumente ale naturii, rezervațiile naturale, rezervațiile peisagistice, silvice, patrimoniul cultural etc. Valorificarea acestor resurse turistice se realizează prin intermediul turismului de recreiere, turismului religios, turismului vitivinicol și a celui de sănătate și recreiere, turismului pentru cumparaturi, și nu în utlimul rînd prin intermediul turismului rural. Practicarea turismului rural în Republica Moldova poate să aducă beneficii directe comunităților rurale, unde salariile populației sunt sub nivelul mediu, creînd noi locuri de muncă și venituri suplimentare pentru fermieri. Sătenii pot oferi servicii de cazare pentru vizitatori în propriile lor gospodării. [1, p. 138] De menționat , însă, ca nu există nici o evidență a acestor structuri de cazare și nu este elaborat un cadru legislativ necesar pentru a încuraja dezvoltarea turismului rural.
Turismul rural constituie un remediu benefic pentru a evada din stresul urban și de a beneficia de facilitățile pe care le oferă acesta. Mediul rural din Republica Moldova, cu satele sale pitorești și comunități agricole, constituie o sursă importantă pentru: [3, p. 63]
prestarea serviciilor de cazare tradițională de tip rural;
oferirea posibilității vizitatorilor de a se încadra în preocupările și activitățile rurale;
familiarizarea cu folclorul, datinile, distracțiile și tradițiile locale;
prezentarea meșteșugurilor și oferirea posibilității vizitatorilor de a participa la confecționarea anumitor piese/articole de meșteșugărit, cît și oferirea posibilității de a procura anumite produse meșteșugărești.
Evoluția în timp a tipurilor de așezări umane, ne certifică că în Republica Moldova avem multe sate destul de favorabile pentru turismul rural. [30, p.104-105] În mediul rural din Republica Moldova există multe clădiri construite in stil rustic tradițional, care, după o eventuală reconstrucție, ar putea fi utilizate pentru cazarea turiștilor. În continuare vom prezenta o caracteristică a tipurilor de sate turistice. Stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selecționare a turiștilor, aceștia grupîndu-se de la sine după interese, motivații și opțiuni turistice, putînd astfel delimita ce tip de sat li se potrivește mai bine. Acesta permite o cunoaștere și funcționare mai eficientă a mecanismului economic cerere – ofertă și, ca urmare, organizarea spațiilor de cazare și a celorlalte servicii, în funcție de principalele caracteristici social – economice cît și interesele și motivațiile turiștilor. În sfîrșit, stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei promovări și publicități concrete și specifice, în funcție de particularitățile fiecărui tip de sat turistic. Deoarece satul moldovenesc nu se prezintă ca un produs turistic de serie, ci este mai degrabă unul original, indeit și cu o notă de surpriză, el constituie, pînă în prezent, una dintre cele mai bogate surse de satisfacere a necesităților turiștilor, deci și a motivației turistice. Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fi abordată ca o chestiune de natură opțională, însă decizia aplicării ei în practică, determinarea tipului de sat turistic este de natură obiectivă. Pentru aceasta, este necesar ca alături de dorința și intenția organizatorilor, satul turistic trebuie să întrunească un cuantum de condiții naturale, social-economice și cultural-istorice obiective care să fie definitorii și caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic. Întrucît caracterisitcile care pot fi luate în considerare în vederea clasificării satelor turistice sunt variate și numeroase de la o zonă geografică la alta și chiar de la o localitate la alta, noi vom prezenta doar o tipologie generală a satelor turistice (Anexa 1) pentru practicarea turismului în mediul rural. [4, p. 47]
Sate etnografico – folclorice
În această categorie se încadrează satele în care portul tradițional, arhitectura, muzica și dansurile populare, mobilarea și decorarea interioarelor în stil rustic predomină și se impun ca însușiri esențiale ale satului respectiv. În aceste sate pot fi oferite vizitatorilor servicii de cazare și masă în condiții autentice (mobilier, meniuri tradiționale servite în tacîmuri specifice regiunii, decor și lenjerie în stil popular, farfurii și străchini din ceramică, linguri de lemn, etc., ceea ce nu exclude, desigur, posibilitatea utilizării, la cerere și a tacîmurilor moderne). În aceste sate se pot organiza expoziții artizanale permanente cu vînzare, astfel turiștii au posibilitatea să procure obiecte meșteșugărești, iar pentru turiștii care nu rămîn în localitate, ci numai o vizitează, se pot amenaja una sau mai multe gospodării, ca muzeu etnografic în aer liber. De asemenea, în aceste sate pot fi identificați și stimulați rapsozi populari (vocali și instrumentali), organizarea de hore duminicale, la care să participe și turiștii. Este însă bine știut faptul că perpetuarea și păstrarea folclorului și îndeosebi a etnografiei (portul, arhitectura, tehnici de lucru, mobilarea și decorarea interioarelor, etc), în formele lor originale și tradiționale, moștenite de la strămoși se află în declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etno – folclorică a republicii. Modul de viață modern a pătruns și continuă să pătrundă în mediul rural, astfel sătenii încetează încetul cu încetul să mai practice vechile tradiții, să confecționeze obiecte de artizanat, etc.
Abordînd viitorul unor sate din perspectivă turistică și adaptîndu-le scopului și cererii turistice, considerăm că specificul lor etnografic poate și trebuie să fie renăscut, conservat și perpetuat, în caz contrar, va scădea treptat intersul turiștilor pentru satul basarabean și pentru mediul rustic, în general. Specificul etnografic și spiritual al unor sate din Republica Moldova poate fi perpetuat chiar și în condițiile civilizației contemporane, însă aceasta necesită o receptivitate și un interes sporit din partea organelor administrative și de specialitate, cît și din partea localnicilor. Acest deziderat trebuie urmărit cu atît mai mult, cu cît numeroși săteni din unele localități manifestă interes față de menținerea stilului lor tradițional de viață, aceste sate avînd șanse să devină sate turistice permanente, cunoscute nu doar pe plan național dar și internațional.
Printre satele cu potențial etnografico – folcloric pot fi enumerate: vatra meșteșugarilor de la Văsieni și Ulmu: aici vizitatorii pot lua cunoștință cu tradițiile seculare ale meșterilor populari în broderie, croșetat, meșteșugul butnăritului; satul Văsieni deține și un Muzeu de istorie și etnografie; Valea Botnei – o zonă folclorică cu 11 formații etnofolclorice (obiceiuri populare, cîntece și dansuri populare etc.); satul Văleni de pe malul Prutului , unde pe data de 19 mai 2013 a fost organizat festivalul etnofolcloric ”Dulce floare de salcîm”; complexul etno-cultural „Vatra”, înălțat între Strășeni și Bucovăț, cu o capacitate de peste 10.000 de persoane, locația permițând punerea în valoare a unei game largi de acțiuni de divertisment începând cu spectacole, târguri, expoziții de obiecte de artizanat, gastronomie tradițională, costume populare ș.a., și terminând cu locuri de joacă pentru copii și o zonă camping. [44] ; gospodăria tradițională „Casa-muzeu etajată” – Morovaia (raionul Orhei), este o casă din piatră boierească, construită în corespundere cu specificul zonal care include prezența obligatorie a prispei cu stâlpi sculptați din piatră, a tindei, dormitorului și a casei mari; a stâlpilor de piatră sculptați. Interiorul caselor este împodobit cu țesături, broderii, alte accesorii, lucrate manual din materiale locale cu folosirea coloranților naturali. [35]
Sate turistice de creație artistică și artizanală
Este bine cunoscut faptul că numeroși turiști manifestă un interes vădit pentru creația artistică și arizanală, ca și dorința lor pentru achiziționarea unor astfel de creații direct de la sursă, de la producătorul însuși. Scopul acestor sate ar fi de a oferi posibilitatea turiștilor de a se iniția în artă și tehnici arhaice populare: pictură, icoane pe sticlă, sculptură în lemn și piatră, muzică și dansuri populare, tesătorie populară, confecții și cusături populare, ceramică etc., sub îndrumarea unor artiști populari sau meșteri renumiți. Este binevenită practicarea unora dintre aceste activități chiar în cadrul gospodăriilor gazdă deoarece există multe sate în care preocuparea gospodăriilor este țesutul la războae țărănești, cusăturile sau broderiile populare, activități în care ar putea fi inițiați turiștii amatori, aceste activități aducind un profit considerabil chiar localnicilor. Prin urmare, principala caracteristica a acestor sate, imaginea lor de marcă, ar urma să fie producția artizanală și artistică, valorificată complex și eficient din punct de vedere turistic. Printre satele turistice de creație artistică și artizanală putem cita zona folclorică Valea Botnei, satul Tîpala unde datinile și tradițiile sunt perpetuate prin intermediul broderiilor și a obiectelor croșetate, avînd și un meșter cunoscut la scară națională – Ioana Munteanu [36] ; Brănești – deține un centru de prelucrare artistică a pietrei, probabil cel mai bun centru de pe teritoriul Republicii Moldova.
Sate turistice pescărești și de interes vînătoresc
Grație reliefului variat al Republicii Moldova și sectorului său hidrografic, se pot întîlni și sate turistice pescărești cît și de interes vînătoresc (în aropierea codrilor). În afara posibilităților de cazare, în aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice, vînătorești și pescărești. De asemenea, localnicii pot organiza, pentru turiști, unele forme de agrement specifice: pescuitul și vînătoarea. Ar fi binevenit participarea activă a turiștilor la aceste activități, cît și la preparea bucatelor din cele vînate sau pescuite de ei înșiși.
Satele din bazinul rîului Prut : popasul turistic „Peștișorul de aur" din raionul Ialoveni – întreprinderea Piscicolă Costești (lacul de acumulare Costești – Stînca)(căsuțe de vară, hotel, restaurant, zonă de agrement, lăutari etc.); Giurgiulești, Tețcani. Criuleni; Dănceni în apropierea căruia în 2013 a avut loc cea de-a doua ediție a Festivalului ”Ceaunul și grătarul”, în tabăra de odihnă ”Poienița Veselă”. Oaspeții Festivalului „Ceaunul și grătarul” au savurat din plin bucate alese, au gustat din vinurile aromate și au „colectat” cele mai interesante rețete. [39] . Hanul lui Hanganu din satul Lalova (Rezina) este construit și amenajat în stil popular moldovenesc, aici se poate practica pescuitul, vînătoarea cît și parapantismul. Dubăsarii Vechi unde în anul 2013 au participat peste 200 vînători la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Fazanului. [42]
Sate turistice viti – pomicole
În Republica Moldova sunt sate în care populația se ocupă cu cultivarea pomilor fructiferi și a viței de vie. Activitățile turistice sunt posibile pe toată durata anului în aceste sate, în perioada recoltării, cît și după aceea. În perioada recoltării turiștii pot admira activitățile localnicilor în vii sau livezi, sau pot să participe ei înșiși la activitățile de recoltare. În perioada de după recoltare , activitatea turistică are loc prin oferirea fructelor, strugurilor și a preparatelor pe baza lor. De asemnea, pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe bază de fructe. O sursă principală de venituri cît și o atracție specială, în aceste localități, poate să o constituie băuturile răcoritoare preparate din fructe sau struguri, cît și vinurile moldovenești.
În satul Bulboaca (Anenii Noi), principalele îndeletniciri ale populației locale sunt pomicultura, viticultura, creșterea vitelor și apicultura. În satul Puhăceni (Anenii Noi) se dezvoltă proprietatea privată în ramurile:viticultura , pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la piețile din țară,precum și vîndute agenților intermediari, ce le exportă în Bielorusia.
Sate turistice pastorale
În această grupă de sate pot fi incluse satele în care preocuparea de bază a localnicilor este creșterea vitelor și a oilor și care atrag turiștii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Cele mai multe sate de acest tip sunt întîlnite în partea de sud a Republicii Moldova. Turiștii pot participa la activitățile tradiționale ale păstorilor , la păscutul turmelor de oi și vite. Meniurile cu lactate pot fi completate cu ouă, carne de pasăre, de ovine și de bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospețe ciobănești (berbec haiducesc, brînză, urdă , etc.), petreceri specifice și tradiționale. Drept exemplu de sat pastoral putem cita Buțeni (Hîncești), în acest sat , fermierul Dumitru Gîrleanu a inițiat o afacere în domeniul oieritului în anul 2005, demonstrînd astfel că acest domeniu de afacere este unul fparte profitabil. Pentru a afla mai multe detalii despre această afacere am anexat la teza de master un interviu cu proprietarul fermei (Anexa 2). Satele de pe malul rîurilor Nistru și Răut au un potențial turistic pastoral, drept exemplu ne pot servi satele: Butuceni, Trebujeni, Brînzeni, etc.
Sate turistice pentru practicarea sporturilor
În numeroase localități din Republica Moldova sunt lacuri de acumulare și rîuri care prezintă excelente condiții pentru practicarea sporturilor naționale și nautice, fără a necesita amenajări speciale și costisitoare. Satele turistice pentru practicarea sporturilor atrag două categorii de turiști, în general din rîndul tineretului: turiști neinițiați sau mai puțin inițiați, dar dornici să le învețe și să le practice, sportivi și amatori inițiați în practicarea sporturilor respective. Pentru prima categorie pot funcționa instructori recrutați din rîndul populației locale. De asemenea, în aceste sate se pot amplasa puncte de închiriere a echipamentului sportiv.
Sate turistice climaterice și peisagistice
Caracteristica predominantă a satelor turistice climaterice și peisagistice, adecvate turismului de sejur este poziția geografică izolată de centrele aglomerate și de marele artere de circulație și cadrul natural. Acest tip de sat este desori preferat de amatorii de liniște și de plimbări solitare, într-un cadru natural pitoresc. Specificul acestor sate este amplasarea lor pe deal cu casele răspîndite pe văi și coline, la o oarecare distanță unele față de altele, cu fînețe, livezi, pajiști ce satisfac motivația fundamentală a numeroși turiști deoarece le dă senzația de ”reîntoarcerea la natură”. Localități ca Lalova, Țîpova, Poiana, Saharna, Vadul Rașcov, Japca, Climăuții de Jos, etc. întrunesc condiții de odihnă și recreere.
Republica Moldova are mari posibilități de dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu doar posibilă, dar și nespus de necesară la etapa actuală. Veniturile acumulate din această activitate pot contribui substanțial la ridicarea nivelului de civilizație al satului moldovenesc, iar locuitorii acestuia, prin ospitalitatea atît de caracteristică moldovenilor, ar putea schimba imaginea Moldovei în lume. Pentru realizarea unui turism rural adecvat și care corespunde necesităților naționale și internaționale este nevoie de a acționa în 5 direcții principale: [13, p.55 – 56]
Declanșarea acțiunii de cercetare a unor localități rurale cu puternice resurse turistice și selectarea lor pentru a fi declarate ”sate turistice”;
Instruirea organelor locale cu probleme legate de lansarea cu succes a satului turistic;
Studierea experienței acumulate de unele țări europene în acest domeniu;
Conceperea, realizarea și lansarea satului turistic moldovenesc trebuie să se facă cu prioritate pentru turismul național și apoi treptat să se facă oferta și pentru turismul internațional;
Este necesară crearea ”Asociației locale a satului turistic” în care primăriile să fie implicate activ mai mult. De asemenea ar trebui intensificat interesul științific pentru turismul rural. Un mare aport la dezvoltarea turismului rural trebuie să aducă legislația prin facilitățile substanțiale acordate celor ce își asumă riscul de a investi în turismul rural.
În republică se pot găsi mai multe localități rurale care în mare măsură ar corespunde cerințelor dezvoltării turismului rural. Acest tip de localități pot fi depistate în toate raioanele, îndeosebi în cele de nord și cele centrale. Gazde pentru turiști ar putea fi fermierii cu gospodării individuale sau țăranii împroprietăriți, care dispun de amenajarea cuvenită a încăperilor pentru satisfacerea cerințelor lor.
Fiind conștienți de potențialul dezvoltării unui turism rural pe teritoriul republicii, autoritățile au implementat Programul Național ”Satul Moldovenesc” (2005 -2015). Acest program a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova NR.242 din 1 martie 2005, acesta a fost elaborat pentru implementarea SCERS și servește drept bază pentru realizarea obiectivelor de bază ale acestei Strategii în mediul rural. Unele dintre obiectivele țintă de activitate în domeniul protecției mediului și utilizării durabile a resurselor naturale sunt: [29, p. 46]
Protecție și extindere a ariilor naturale protejate de stat;
Diminuarea poluării importantelor componente a mediului înconjurător (aer, sol, apă);
Diminuarea eroziunii și reducerea celorlalte tipuri de degradare a solurilor;
Extinderea fondului forestier și protecția biodiversității;
Sporirea nivelului de conștientizare ecologică a populației locale;
Perfecționarea mecanismelor administrative, financiare și economice de protecție a mediului înconjurător și de gestionarea durabilă a resurselor naturale.
Teritoriul Republicii Moldova este considerat ”un adevărat muzeu sub cerul liber” datorită prezenței aici a numeroaselor monumente și anambluri arhitectonice, monumente și zone culturale conservate, orașe și cetăți antice și medievale, monumente cu vestigii preistorice. Practic fiecare localitate din acest perimetru are un trecut istoric propriu păstrat și transmis cu grijă din generație în generație, prin tradiție și creație populară. Turismul rural este o formă de turism care se practică nu în atît de mare măsură în Republica Moldova, din cauza acestui fapt se atestă un nivel scăzut de dezvoltare a acestei ramuri. Nivelul scăzut de dezvoltare a turismului rural este influențat de un șir de factori. În continuare vom prezenta un șir de deficiențe ale dezvoltării turismului rural:
Nivelul scăzut de dezvoltarea al turismului rural este influențat de numărul redus al structurilor de cazare în mediul rural, precum și de lipsa unui cadru legislativ ce ar reglementa dezvoltarea acestora.
Nivelul redus de conștientizare de către autoritățile din teritoriu și de către populația locală a necesității dezvoltării turismului rural și a avantajelor acestuia pentru Republica Moldova.
O altă deficiență este lipsa unei pregătiri adecvate a populației din mediul rural pentru a primi turiști naționali și internaționali.
Lipsa cunosțintelor localnicilor și a autorităților locale despre valoarea reală a patrimoniului turistic rural și valorificarea insuficientă a acestuia.
Lipsa de investiții din partea investitorilor din țară și a celor internaționali în infrastructura rurală.
Un alt factor negativ este absența unor rute rurale trasate (itinerare pentru automobiliști, drumeți, cicliști etc.).
Lipsa informației despre diferite evenimente sociale și culturale din mediul rural (hramul satului, festivaluri, sărbători locale, sărbători tradiționale etc.).
Lipsa facilităților turistice în imediata apropiere a localităților rurale (servicii de ghidaj, grupuri de asistența medicală, alimentație și comerț cu suvenire etc.).
Indiferența comunitaților locale față de degradarea patrimoniului rural și față de degradarea mediului înconjurător.
Starea nesatisfacatoare a căilor de acces spre localitațile rurale ce prezintă un interes turistic , sau în care se află obiective turistice.
Direcții strategice ale dezvoltării turismului rural:
În urma prezentării deficiențelor dezvoltării turismului rural pot fi înaintate mai multe direcții strategice de dezvoltare. Una dintre principalele direcții ar fi elaborarea și implementarea cadrului legislativ necesar cu privire la turismul rural.
Este necesară efectuarea unei clasificări a structurilor de primire a turiștilor / vizitatorilor în localitățile rurale.
Ar fi binevenită identificarea și selectarea localităților rurale în care există posibilități de implementare a unor proiecte-pilot în domeniul turismului rural.
Crearea și implementarea serviciilor de specialitate în domeniul turismului rural în regiunile implicate sau chiar în localități.
Crearea unei bazei informaționale, editarea de cataloage și ghiduri privind oferta de turism rural.
Un alt mijloc de dezvoltare a turismului rural este atragerea investițiilor cît și elaborarea și promovarea unor proiecte investiționale pentru crearea, modernizarea și repararea infrastructurii generale și a celei turistice.
Implementarea unui program de instruire la nivelul autorităților administrației publice locale cît și al populației rurale.
La cele 1680 localități rurale din Republica Moldova le revin peste 300 zone naturale protejate, aproximativ 30 horodiști fortificate antice, 5 cetăți medievale din piatră, circa 400 seliști tripoliene (5-6 mii de ani în urmă), mai mult de 200 monumente de arhitectură protejate de stat, circa 30 așezăminte monahale, 63 muzee , și multe biserici.
Pe plan internațional sunt cunoscute și apreciate următoarele resurse turistice ale Republicii Moldova: rezervația științifică ”Codrii”; complexul muzeistic ”Orheiul Vechi”; peștera gigant ”Emil Racoviță”; ”Valurile lui Traian” – fortificații înălțate de romani și localnici; Cetățile Tighina și Soroca; vinăriile subterane Cojușna, Cricova, Mileștii Mici; mănăstirile Căpriana, Țîpova, Saharna, Hîrjăuca, Japca; reședințele nobiliare din Țaul, Ivancea, Dolna, Hîncești – toate fiind o veritabilă carte de vizită a Republicii Moldova și cele mai importante atracții turistice pentru turiștii străini.
Inventarierea potențialului atractiv al mediului rural din Republica Moldova permite să afirmăm că turismul rural din republică are șanse reale de a se dezvolta în viitorul cel mai apropiat, luînd în considerare faptul că în proprietatea privată se află 1,5 mln. hectare de pămînt (ceea ce reprezintă 58,7% din întreaga suprafață a terenurilor agricole), sectorului privat aparținîndui 70% din toată producția agricolă a șării. Ne bucură faptul că în 2001, pe lîngă Mișcarea Ecologică din Republica Moldova, a fost fondată și Asociația Națională pentru turismul rural, ecologic și cultural (ANTREC – Moldova), scopul căreia este dezvoltarea fără amînare a acestor genuri de turism pe teritoriul tării și susținerea lor pe toate căile legale posibile. [30 , p.105-108] Turismul rural se poate dezvolta cu succes numai în cazul în care paralel cu vizitarea celor mai diverse obiective, atracții turistice și activitățile specifice din acest mediu pe un teritoriu oarecare, vizitatorul va găsi aici un mediu natural curat, păstrat, cu o cultură sanitară satisfăcătoare a localităților rurale și obiectivelor naturale și va fi asigurat cu produse alimentare ecologice pure. În concluzie putem afirma că turismul rural este influențat în mod direct de factorul ecologic, de nivelul securității ecologice a turiștilor în locurile menite vizitelor, alimentării și cazării lor. Republica Moldova deține multe localități care pot face față cerințelor turismului rural din punct de vedere al ecologiei iar aceste localități pot deveni pe parcurs tot mai numeroase prin luarea măsurilor cuvenite.Nu există probleme majore nici în prezența organizării alimentării turiștilor cu produse locale ecologice pure. Factorul cel mai important în cerințele turismului rural este necesitatea și însemnătatea creării unei agriculturi ecologice durabile și promovarea ei. Pentru acesta, la etapa actuală, gospodăriile țărănești ar trebui să fie sprijinite printr-o serie de facilități pentru activități turistice rurale. Ritmul de creștere al dezvoltarii turismului rural poate fi ridicat prin intermediul programelor statale de dezvoltare a turismului, prin investiții semnificative în domeniu și prin implementarea unor strategii. Investițiile ne vor permite să obținem un nou model de practicare a turismului rural deoarece pot fi create noi structuri de cazare, pot fi restabilite unele obiecte turistice în stare deplorabilă, ne pot permite organizarea unor seminarii de informare și educare a populației locale cu privire la turismul rural, etc.
Turismul rural este motivat de dorința de întoarcere la natura, la viața și obiceiurile tradiționale și presupune șederea în gospodaria țărănească sau într-o pensiune. Turistul/vizitatorul poate fi implicat în activitățile tradiționale ale zonei turistice sau chiar a gospodării. Astfel, el poate participa la recoltarea fructelor, pescuit, vînătoare, mulsul oilor, prepararea bucatelor, producerea vinului etc. Pentru a corespunde cerințelor turismului rural, localitățile rurale trebuie să fie situate într-un mediu fără factori poluanți, deținătoare a unor valori culturale, etno-folclorice si tradiții sătești, cu un bogat trecut istoric și cu datini și tradiții originale sau a altor resurse turistice care ar permite realizarea unor oferte diversificate ți personalizate, satisfăcînd motivațiile turiștilor (tratament, recreere, vînătoare, sport, pescuit, artizanat, muzee și case memoriale, situri arheologice, ocupații radiționale, păstorit, pomicultură, viticultură, apicultură etc.) care, în afara funcțiilor economice, administrative și culturale proprii, asigură servicii pentru turiștii interni și cei stăini. După cum am menționat și mai sus satele turistice, în funcție de caracteristicile geografice ale zonelor, se grupează în: de creație artistică și artizanală, etnofolclorice, peisagistice și climatice, viti-pomicole, pastorale, pescarești și de interes vînatoresc, pentru practicarea sporturilor. Toate aceste activități care pot fi efectuate de turiști în cadrul turismului rural pot aduce un beneficiu economic țării și participă la valorificarea eficientă a patrimoniului turistic al țării .
Capitolul III VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA
Promovarea turismului Republicii Moldova pe piața mondială
Promovarea în turism constă într-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă, pe diverse căi, a unor mesaje destinate informării atît a potențialilor clienți cît și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare. Scopul promovării este consolidarea unei imagini pozitive și cultivarea unei atitudini favorabile față produsul turistic. Promovarea Republicii Moldova ca destinație atractivă de turism constituie o responsabilitate comună a Guvernului, a Agenției Turismului și a diferitelor instituții din industria dată, atât publice cât și din mediul privat. Dacă în perioada de dinaintea destrămării Uniunii Sovietice eram asaltați de turiști străini, veniți din partea țărilor din lagărul socialist, începînd cu anul 1991, a fost înregistrat un declin substanțial al vizitelor în Republica Moldova din țările C.S.I. și cele învecinate. Republica Moldova este foarte puțin cunoscută ca destinație turistică pe piețele cu potențial din vest, de aici rezultă necesitatea evidentă a creării și promovării unei imagini turistice a Republicii Moldova nu doar pe plan național dar și pe plan internațional. Departamentul Dezvoltarea Turismului realizează, în limita resurselor disponibile, unele activități de promovare a turismului moldav de genul creării Registrului turismului sau instituirii Fondului special pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Acestea au permis determinarea produselor turistice de calitate și monitorizarea informației referitoare la ele, însă aceasta nu este suficient pentru dezvoltarea unui turism durabil, bine planificat și cu perspective de viitor deoarece foarte puține atracții turistice din Republica Moldova sunt promovate la nivel local , regional , național și internațional. Una dintre probleme cu care se confruntă această structură este lipsa de resurse bugetare ceea ce crează dificultăți în implementarea unui plan de marketing de lungă durată la nivel de țară, cît și la nivel internațional. Cu toate acestea, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM) [32] susține că Republica Moldova are o serie de avantaje comparative care pot impulsiona dezvoltarea și promovarea industriei turistice:
costul scăzut al forței de muncă și al terenurilor;
existența de resurse turistice cu valoare națională și regională;
oferta turistică nu este suficient de diversificată și nu acoperă importante segmente de piață;
promovarea la nivel național a unui sistem clar de calitate a serviciilor și clasificare a unităților de cazare a turiștilor;
inițierea unui set de măsuri pentru dezvoltarea zonelor turistice naționale.
Promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică pe plan național și internațional pe parcursul perioadei 2009 – 2012 s-a realizat printr-un șir de activități:
Participarea la expoziții internaționale de specialitate, cu stand național, care reflectă potențialul turistic al țării, cultura națională și tradițiile. Piețele-țintă în perioada respectivă au fost România, Germania, Rusia, Israel, Anaglia, Ucraina, Turcia, Japonia, etc.
Editarea și difuzarea unor materiale promoționale : CD-uri cu filmul promoțional ”Moldova – o destinație turistică”; harta turistică a Moldovei; ghiduri turistice: ”Drumul Vinului”, ”Moldova Turistică”, etc; diferite suvenire ,etc.
Organizarea Expoziției Internaționale Specializate de turism, agrement și industrie hotelieră „Tourism.Leisure.Hotels” la Centrul Expozițional ”MoldExpo” și a unui tur informațional pentru reprezentanții mass-media din țările, care prezintă interes pentru Republica Moldova.
Colaborarea Agenției Turismului a Republicii Moldova cu Centrul de Competență Dunăreană (DCC) în contextul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăreană (SUERD);
Înregistrarea cu nr. 23853 în Registrul Național a Mărcii Turistice a Republicii Moldova, care a obținut protecția pe teritoriul Republicii Moldova pe termen de 10 ani, începînd cu 20 aprilie 2011.
Aceste activități au contribuit la promovarea Republicii Moldova pe plan internațional și la atragerea turiștilor internaționali prin prezentarea de standuri ce conțin informații referitoare la cultura țării noastre, tradiții, aspecte specifice regiunii, etc. În această perioadă (2009-2012) se observă o creștere a numărului de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova. Dacă în anul 2009 numărul total de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova prin intermediul agențiilor de turism și a turoperatorilor era de 9189 , atunci în anul 2012 a crescut pînă la 12979 cu o medie de 39,3%. În continuare vom prezenta comparativ numărul vizitatorilor străini pe țări de origine în aul 2009 și 2012:
Figura 3.1 Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, prin intermediul agențiilor de turism și a turoperatorilor, la 31 decembrie (2009)
Sursa: www.statistica.md
În anul 2009 Republica Moldova a fost vizitată cel mai mult de turiști din Federația Rusă cu o pondere de 24% urmată de Turcia – cu 14%, Ucraina – 13%, România – 11%, Marea Britanie – 10%, acestea din urmă fiind urmate de Germania, Bulgaria, Polonia, etc
Figura 3.1 Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, prin intermediul agențiilor de turism și a turoperatorilor, la 31 decembrie (2012)
Sursa: www.statistica.md
Analizînd aceste 2 diagrame se observă o creștere dublă a numărului de turiști germani, acesta fiind favorizată de participarea Republicii Moldova la diverse expoziții internaționale și conlucrarea cu diferite organizații din Germania. Are loc deasemenea o creștere considerabilă a numărului vizitatorilor români, cu 6% în anul 2012 în comparație cu anul 2009. Moldova a participat la multe forumuri, expoziții, tururi organizate în România sau în conlucrare cu agenți economici, organizații din România. Numărul turiștilor englezi, italieni și israelieni a crescut desemenea cu 1-2%. Necătînd la faptul că numărul vizitatorilor germani, români, italieni, israelieni și englezi a crescut, numărul vizitatorilor din Federația Rusă, Ucraina, Marea Britanie este în declin cu aproximativ 4%.
Situația evoluează pozitiv în această țară mică situată între România și Ucraina: în 2012 aproape 89.000 de străini au vizitat Republica Moldova, ceea ce reprezintă o creștere cu 18,6 la sută. Numărul turiștilor germani în Moldova a crescut cu mult peste media de 42,9%, situându-se pe locul 6 după români, ruși, ucraineni, americani și turci, și tinde să crească an de an. Cu toate acestea, Republica Moldova trebuie să implementeze noi politici, strategii, modalități de promovare a turismului durabil peste hotarele țării, pentru că încă se înregistrează multe deficiențe de promovare a țării ca destinație turistică peplan internațional. În continuare vom prezenta cîteva deficiențe actuale în promovarea turismului durabil la nivel internațional:
Lipsa unei politici de promovare a potențialului turistic și a planurilor de marketing;
Lipsa unor centre de informare turistică;
Un alt punct slab în promovarea turismului moldav este lipsa unui concept de stand național pentru participare la expozițiile internaționale.
Lipsa de spoturi publicitare privind atractivitatea Republicii Moldova ca destinație turistică.
Insuficiența de colaborare cu statele, organizațiile care prezintă interes pentru Republica Moldova, sau neimplicarea activă în proiectele implementate de aceste organizații.
Conform Strategiei de dezvoltare a turismului ”Turism 2020”, Agenția Turismului a Republicii Moldova își propune următoarele perspective de promovare a turismului moldav, care trebuie să înregistreze rezultate pozitive pînă în 2020: [28, p. 18 – 19]
Îmbunătățirea imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică pe plan internațional prin intensificarea promovării potențialului turistic al republicii.
Elaborarea unei politici de promovare a potențialului turistic atît la nivel național cît și internațional și a planurilor de marketing.
Crearea unor centre de informare și promovare turistică. Ar fi binevenit să se amplaseze centre de informare turistică în aeroport, deoarece acesta ar simplifica și ușura orientarea turistică a vizitatorilor. De asemenea se pot amplasa centre de informare turistică în hoteluri, în apropierea obiectivelor turistice,etc.
Este necesară elaborarea conceptului unui stand național pentru participarea la expozițiile internaționale de specialitate. Un stand reușit trebuie să înglobeze cultura, tradițiile, specificul tradițional al Republicii Moldova, trebuie să fie cît mai original și diferit de stand-urile altor țări, să intervină cu ceva nou , astfel participanții la expoziții vor fi cointeresați să vadă și să învețe cît mi multe despre țara noastră, crescînd potențialul turistic.
Elaborarea unui spot publicitar video de 10 – 30 sec., scopul căruia este formarea unei imagini pozitive a țării ca destinație turistică, atât în plan intern, cât și extern, cît și elaborarea unui spot publicitar de 5 -7 min. despre potențialul turistic al Republicii Moldova și promovarea lor prin intermediul companiilor media din țară și străinătate. Cu toate că în februarie Agenția Turismului a prezentat un spot publicitar de promovare a republicii Moldova ”O aventură în necunoscut”, un filmuleț de 20 secunde, acesta a fost criticat foarte dur de internauți. În filmuleț sunt prezentate atracțiile turistice ale Republicii Moldova, printre care cramele de la Cricova, Orheiul Vechi, Cetatea Sorocii, imaginile de la Festivalul Gustar, dar și de Ziua Națională a Vinului, Vinăria Purcari, mănăstirile Curchi, Frumoasa, Hârbovăț, Orheiul Vechi, Căpriana, Cetatea Sorocii. În filmul apareau și bucatele tradiționale ale moldovenilor precum mămăliga, case rustice, hainele tradiționale moldovenești – lucruri ce se identifică și cu sloganul turistic la Republicii Moldova, lansat anterior, „Ospitalitate. Tradiție. Mister”. Agenția Turismului analizează propunerile de îmbunătățire a spotului de promovare a turismului din țară și la moment a stopat procedura de difuzare a spotului publicitar la posturile TV internaționale, iar angajații Agenției Turismului depun eforturi pentru realizarea unui produs final calitativ. Spotul publicitar urma să ajungă la televiziuni precum CNN, Euronews, BBC, Travel Channel sau National Geografic, și se estima o creștere de aproximativ 10% a numărului vizitelor turiștilor străini în Republica Moldova.
Includerea rutelor turistice naționale cum ar fi „Drumul Vinului”, “Drumul Mănăstirilor”, „Bijuterii medievale: Cetățile Soroca, Hotin, Suceava” în rutele turistice internaționale, precum și promovarea acestora la nivel regional și internațional.
În urma studiului efectuat anterior am observat de asemenea că este necesară încheierea de noi acorduri de colaborare cu statele care reprezintă interes pentru Republica Moldova, acesta fiind una din perspectivele Agenției Turismului.
Recomandări: Este foarte important ca Republica Moldova să devină membru activ în diferite asociații, programe ce țin de dezvoltarea unui turism durabil și promovarea potențialului turisctic moldav la nivel internațional, european și regional. Cu toate că a devenit membră a diferitor asociații și a programe internaționale precum Acordul de Liber Schimb Central – European (CEFTA), Programul Operațional Europa de Sud – Est (ESE), proiectul ”Crearea unei rețele pentru dezvoltarea durabilă a turismului la Marea Neagră în Bulgaria, România, Ucraina, Moldova și Georgia” (BS – TOURISM NET), Asociațiile de cooperare transfrontalieră ”Euroregiunea Dunărea de Jos”, ”Prutul de Sus” și ”Siret – Prut – Nistru”. Cele trei din urmă asociații cuprind raioanele Republicii Moldova și județele Romăniei în 3 regiuni: [33]
Euroregiunea „Dunărea de Jos” este prima constituită, în 1998, și cuprinde județele Tulcea, Brăila și Galați, raioanele Cahul și Cantemir și regiunea Odessa.
Euroregiunea „Prutul de Sus” a fost constituită în anul 2000 și cuprinde județele Suceava și Botoșani, raioanele Bălți și Edineț și regiunea Cernăuți.
Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru” a luat ființă doi ani mai târziu, în 2002, și cuprinde județele Iași, Neamț și Vaslui și 18 raioane din Republica Moldova (Anenii Noi, Basarabeasca, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Dubăsari, Florești, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni).
Proiectele comune de parteneriat între Republica Moldova și Rămânia constituie un avantaj evident pentru cetățenii Republicii Moldova interesați în accesarea fondurilor furnizate de Uniunea Europeană. România se bucură de un statut superior fațâ de Moldova în raporturile cu forurile europene, de asemenea trebuie avută în vedere și experiența superioară a instituțiilor și oamenilor de afaceri de la vest de Prut în întocmirea proiectelor de finanțare. În plus, desfășurarea proiectelor din cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Cooperare este condiționată de participarea unor parteneri din cel puțin două state, unul membru al Uniunii (România) și altul vecin nemijlocit al acestuia (Republica Moldova). Proiectele desfășurate anii trecuți în colaborare de către parteneri din Republica Moldova și România, utilizând fonduri furnizate de Uniunea Europeană, abordează o gamă largă de domenii (economie, turism, cultură, etc). Proiectele din domeniul turismului au avut drept scop promovarea tursmului, valorificarea potențialului turistic și popularizarea destinațiilor. Putem cita următoarele proiecte:
Turism Eco – rural în codrii Lăpușnei, 2006,
Dezvoltarea capacităților investiționale în zona turistică Hîncești-Leușeni”, (2009),
Itinerarii Cultural – Religioase. Vaslui – Hâncești – Leova, 2004-2006,
Dezvoltarea turismului transfrontalier în Pădurea Gârboavele, 2007
Cu toate că s-au înregistrat avantaje în urma parteneriatului între Republica Moldova și România, țara noastră trebuie totuși să se implice mult mai activ , deoarece ar avea multe de cîștigat, în primul rând investiții străine, care ar permite nu doar dezvoltarea ramurii turistice ci și a celei economice, culturale, etc.
Implicarea activă a Republicii Moldovei în proiectul ”Crearea unei rețele pentru dezvoltarea durabilă a turismului la Marea Neagră în Bulgaria, România, Ucraina, Moldova și Georgia” (BS – TOURISM NET), lansat la Varna (Bulgaria), la 8 noiembrie 2013, ar permite crearea unui parteneriat în cadrul căruia să se efectueze schimuri de experiență și practici bune pentru îmbunătățirea standardelor serviciilor turistice în zona dată, parteneriat cu țările membre, creînd astfel o rețea turistică durabilă în regiunea Mării Negre. În același context se pot atrage investitori străini. Un alt proiect care ar permite Republicii Moldova să se apropie de Uniunea Europeană și să aprofundeze relațiile cu țările vecine ale UE este ”Programul Transnațional de Cooperare în Sud-Estul Europei” aprobat la 20 decembrie 2007 de către Comisia Europeană. [34] Obiectivul general al acestui program este îmbunătățirea procesului de integrare teritorială, socială și economică; contribuirea la stabilitate, coeziune și competitivitate prin dezvoltarea parteneriatelor transnaționale.
Lacunele activității turistice în Republica Moldova și modalități de soluționare
În prezent, aportul turismului în economia națională este relativ nesemnificativ. Dezvoltarea turismului în Republica Moldova în ultimii 10 ani acunoscut atît evoluții pozitive, cît și negative, totuși, trendul general este în creștere. În anii 2003 – 2007 s-a înregistrat o creștere constantăa numărului de turiști, urmată de o scădere bruscă în perioada 2008 – 2009, cu o ușoară revenire în anii 2010 – 2013. Conform Biroului Național de Statistică, în ianuarie – martie 2012 agențiile de turism și turoperatorii auacordta servicii turistice la 21,1 mii de excursioniști și turiști, cu circa 14,4% mai mult decît în perioada corespunzătoare a anului 2011. Numărul de turiști participanți la turismul emițător, intern și receptor, în ianuarie – martie 2012, a fost în creștere față de perioada similară a anului 2011, respectiv cu 17,5%, 10%, 8,9%. Din cei care au vizitat Moldova în ianuarie – martie 2012 și au beneficiat de seviciile agențiilor de turism din țară, 5,1% au sosit în scopuri de tratament, 34,6% – de odihnă, recreere și agrement iar 60,3% – în scopuri de afaceri și profesionale. Deci se observă o pondere mărită a numărului de turiști ce vizitează Republica Moldova în scop de afaceri.
Figura 3.3 Numărul turiștilor ce au vizitat Republica Moldova în ianuarie – martie 2012,în funcție de scopul vizitei.
Sursa: autor
Numărul participanților la turismul intern în ianuarie – martie 2012 s-a cifract la 6870 de turiști și excursioniști, cu 10% mai mult în comparație cu numărul înregistrat în perioada similară în 2011. S-a constatat că turismul rural este una dintre formele prioritare ale turismului Republicii Moldova, acesta se bucură de un succes și o popularitate deosebită în străinătate, iar la noi mediul rural constituie o sursă importantă de prestare a serviciilor unui turism rural deoarece deținem numeroase comunități agricole și sate pitorești. Deci Agenția Turismului a Republicii Moldova ar trebui să își îndrepte activitatea spre dezvoltarea unui turism rural durabil deoarece acesta are un aport mare asupra dezvoltării turismului și economiei Republicii Moldova, cît și asupra promovării RM ca destinție turistică.
Analizînd nivelul de dezvoltare a turismului în Republica Moldova în ultimii 12 ani se observă dificultăți ale adaptării industriei turistice noilor cerințe de intensificare, integrare internațională și globalizare în turism. Printre problemele majore, care stopează activitatea turistică în țară se pot evidenția următoarele:
Dificultățile din perioada de tranziție la economia de piață cu toate consecințele sale negative, printre care reducerea considerabilă a cererii populației pentru odihnă și călătorii, acesta se poate observa cel mai bine în Figura 2.3 (Numărul turiștilor și excursioniștilor moldoveni, participanți la turismul intern – total);
Perceperea activității turistice, de către structurile guvernalemtale, ca o activitate neesențială pentru dezvoltarea economică, culturală și socială a Republicii Moldova. Această problemă a avut o amploare foarte mare în perioada 1995 – 1999, pe parcursul anilor au fost luate diverse măsuri de dezvoltare a structurii turistice, cu toate acestea problema susnumită continuă să persiste și în prezent;
Activitatea turistică a agențiilor de turism și a turoperatorilor din republică este orientată ca prioritatea spre dezvoltarea unui turism internațional emitent, fapt care contribuie la reducerea încasărilor turistice și majorarea volumului importurilor în cadrul balanței turistice; [22 , p. 41]
Altă problemă a activității turistice este lipsa diversității produsului turistic oferit, de acest considerent agențiile de turism și turoperatorii ar trebui să găsească căi de diversificare a produsului turistic, care ar atrage mai mulți turiști;
Infrastructura generală a Republicii Moldova cît și cea turistică este slab dezvoltată și diversificată;
Activitatea turistică nu pune accent pe prezentarea atracțiilor culturale, sau nu are loc decît o prezentare superficială a acestora. Republica Moldova are un mare potențial turistic cultural, cu toate acestea nu știm să îl valorificăm și să îl promovăm la nivel național și internațional;
Lipsa rețelei naționale de informare și promovare a turismului intern are un impact negativ asupra dezvoltării turismului durabil al Republicii Moldova;
Accesul redus la informație exercită influențează de asemenea sectorul turistic. Lipsa indicatorilor pe drumuri, a panourilor stradale, a marcajelor, etc incomodează turiștii , și în același timp îi pot duce în eroare;
Un alt impact negativ asupra dezvoltării ramurii turistice îl mai are și calitatea relativ joasă a deservirii în prestarea serviciilor turistice;
Influența negativă a factorilor de natură socio – economică (reducerea puterii de cumpărare a populației, care afectează cererea de servicii turistice, fonduri insuficiente pentru promovarea turismului intern, șomajul și migrația forței de muncă, etc);
Reorientarea părții turistice majore a cererii turistice interne către destinații turistice externe este de asemenea un factor negativ, Republica Moldova dispune de multe atracții turistice care, dacă ar fi promovate, ar prezenta un mare interes atît pentru turiștii naționali cît și pentru cei de peste hotarele țării, deci ar trebui să se acorde o mai mare atenție dezvoltării turismului intern; [17, p.21]
Un alt factor care își are aportul asupra slabei dezvoltări a sectorului turistic, dar nu și cel din urmă, este mediul înconjurător degradat.
Necesitatea conștientizării locului turismului de către autoritățile publice și adoptarea unei politici turistice adecvate a statului ar crea premise favorabile pentru dezvoltarea unui turism durabil în Republica Moldova; astfel, Agenția Turismului Republicii Moldova propune în ”Stategia de dezvoltare a turismului ”Turism 2020”” mai multe perspective care urmează să fie implementate pînă în 2020 și care vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării unui turism durabil în Republica Moldova:
diversificarea produselor turistice orientate spre turistul național și internațional și dezvoltarea turismului intern durabil;
adoptarea unui mecanism de asigurare a calității serviciilor prestate de ghizii de turism;
desfășurarea unor acțiuni de orientare spre majorarea anuală cu 3% a numărului turiștilor străini care vizitează Republica Moldova și cu 4% a numărului turiștilor în cadrul turismului intern;
îmbunătățirea situației rețelelor rutiere și a infrastructurii adiacente: parcări, grupuri sanitare, popasuri (la etapa actuală au loc lucrări de reabilitare a drumului Sărăteni – Soroca, companiile care realizează lucrările sunt: STRABAG – companie austriacă; ONUR și SUMMA – companii turcești. Acest proiect de reabilitare este finanțat de guvernul S.U.A.);
implementarea unei politici active de orientare spre dezvoltarea structurilor de cazare în mediul rural;
diversificarea instrumentelor de informare și promovare turistică precum diverse broșuri, site-uri on-line, pliante, stand-uri, CD-uri cu filmulețe care valorifică potențialul turistic al Republicii Moldova și prezintă obiectivele turistice, tradițiile , obiceiurile, datinile , gastronomia națională, diverse îndeletniciri tradiționale, etc;
crearea unui birou de informare și promovare turistică, cît și a centrelor de informare atît în capitală (cel mai frecventat punct turistic) cît și în raioanele republicii, sau în apropierea obiectivelor turistice;
specializarea firmelor tur – operatoare pe anumite segmente, care ar permite diversificarea ofertelor turistice, capabile șă satisfacă cele mai variate doleanțe ale consumatorilor – turiști.
Voi prezenta un articol, din septembire 2008, de pe site-ul www.infotravelromania.ro [38] în care se este prezentat un interviu cu directorul Agenției Turismului al Republicii Moldova – Nicolae Platon, care pe atunci deținea funcția de președinte a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din Republica Moldova (ANAT).
« – Sunt comparabile prețurile la serviciile de turism din Republica Moldova cu cele din alte țări ale Europei?
– Prețurile la serviciile noastre sunt duble față de alte țări europene. De exemplu, în Antalya, o cazare la un hotel de 5 stele, cu trei mese pe zi, prețul este de 80-100 de euro, iar în Republica Moldova, într-un hotel de 4 stele, doar cu micul dejun, prețul se ridică la 160-180 euro. În medie prețul de cazare într-un hotele de 3 stele din țară este de cca 60-70 de euro, la fel ca, bunăoară, în Franța sau Germania. Ca urmare durata de ședere a turiștilor în Republica Moldova a scăzut de la 3,5 zile în 2006 până la 2,9 zile în 2007.
– Cît cheltuie un turist străin pe zi în Republica Moldova?
– În anul 2000, cheltuielile constituiau în medie 64 USD, în 2006 – 167 USD, iar în 2007 au ajund la 187 USD pe zi.
– Ce conține pachetul de servicii oferit de agențiile de turism?
– În fond, servicii de transport internațional și de cazare. Pentru turiștii receptori sunt organizate, în mediul rural, plimbări cu calul, concerte folclorice, plimbări cu barca și alte tipuri de agrement. În ultimul timp, turiștii străini solicită cazare în mediul rural și produse ecologic pure. Deseori, ei combină turismul urban cu cel rural. Și, deoarece avem doar opt pensiuni agroturistice, acestea sunt destul de solicitate.
– Cu ce notă ați aprecia calitatea serviciilor prestate de agențiile de turism?
– Organizația Mondială a Turismului a apreciat Republica Moldova drept una dintre cele mai scumpe țări din Europa la capitolul prestării servicii turistice. Și turiștii spun că prețurile sunt ridicate în raport cu calitatea. Însă nu am avut sesizări grave din partea turiștilor, care se odihnesc la noi. Obiecțiile vizează calitatea drumurilor spre majoritatea obiectivelor turistice din țară, care lasă de dorit.
– Cum se explică faptul că agențiile de turism atrag mai multă atenție turiștilor emițători decât turiștilor receptori?
-Explicația este simplă, serviciile sunt costisitoare. În medie, un pachet ce include servicii de cazare, transport, alimentare costă 800 de euro. Adăugați comisionul agențiilor de 10%, în fine veți ajunge la 900 de euro, pe când în Europa acesta este estimat la 500-600 de euro. Prețurile exagerate fac ca numărul celor care doresc să viziteze țara noastră să fie de cinci ori mai mic decât al acelor care vor să se odihnească peste hotare.
– Într-un top realizat de Forumul Economic Mondial Republica Moldova a fost plasată pe locul 98 din 130 de țări. Ce ar trebui de făcut pentru ca RM să devină mai atractivă ca destinație turistică?
– Sunt mai multe lucruri de făcut. În primul rând, este vorba de politica de prețuri, care, repet, sunt exagerate, lansarea unor pachete competitive din punctul de vedere al raportului preț/calitate, construcția unor hotele de 2-3 stele. Pe această cale a mers Europa, în încercarea de a atrage turiștii cu venituri mici și mijlocii, dar nu numai pe acei bogați. Vom discuta cu administrațiile complexelor hoteliere, pentru a stabili niște prețuri de week-end, care să fie mult mai mici decât prețurile de recepție, pentru a motiva turiștii să vină în week-end în Republica Moldova. Este necesar de a investi în promovarea imaginii țării. O altă preocupare ar fi infrastructura, în special drumurile, stabilirea unor prețuri acceptabile la transportul aerian.»
Analizînd acest articol am identificat cîteva deficiențe ale sectorului turistic din Republica Moldova. Statul încearcă să atragă turiști străini în țară fără a ține cont de calitatea serviciilor prestate de agențiile de turism și de cheltuielile suportate de un turist pe parcursul unei zile. Majoritatea turiștilor afirmă că prețurile sunt prea ridicate în raport cu calitatea serviciilor prestate. După cum este menționat în acest articol cheltuielile unui turist pe zi cresc considerabil de la un an la altul, conform unor calcule ale Agenției Turismului al republicii Moldova, aceste cheltuieli cresc cu circa 5% anual. Prețurile ridicate ale pachetelor turistice au impact negativ asupra dezvoltării turismului receptor, astfel , numărul persoanelor care optează pentru o vacanță în Moldova este de 5 ori mai mic decît numărul persoanelor care aleg un pachet turistic peste hotare. Agenția turismului trebuie să implementeze anumite măsuri de reducere a prețului unui pachet turistic și a cheltuielilor unui turism pe parcursul unei zile, însă aceasta va fi posibil doar în comun acord cu alte autorități guvernamentale.
Putem propune mai multe strategii de dezvoltarea turismului în Republica Moldova:
Creșterea rolului statului în dezvoltarea turismului prin funcțiile: de creare și promovare a imaginii pozitive a Moldovei în lume; de simulare, prin dezvoltarea infrastructurii generale și facilitarea investițiilor, etc; de coordonare a activității de turism (legislație, promovare, creare a organismelor de reglementare a turismului, etc); de protecție a mediului, a monumeltelor istorice și a resurselor turistice; de intervenție în creșterea calității serviciilor, în protecția turiștilor, legislației, politici naționale de dezvoltare a turismului;
Modernizarea și diversificarea ofertei turistice și a serviciilor, pentru a le face competitive, să răspundă unui turism modern și să rețină o parte din fluxurile turistice internaționale ce traversează țara: produse meșteșugărești, noi produse balneare, peșteri, sărbători tradiționale, turism rural, pescuit sportiv, programe culturale și religioase, sporturi nautice, etc;
Trebuie să se pună accent pe dezvoltarea și modernizarea structurilor turistice de cazare, de alimentație, de agrement, de tratament din principalele centre și zone turistice;
Echiparea corespunzătoare și modernizarea căilor de comunicație din republică: realizarea accesibilității deplasării spre obiectivele turistice; artere rutiere : spații de cazare (hanuri, campinguri, moteluri), autoservice, benzinării , parcări, etc, dînd prioritate drumurilor importante precum nodurile rutiere: Briceni, Edineț, Ocnița, Otaci, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Florești, Ungheni, Călărași, Hîncești, Comrat, Cimișlia, Leova, Cahul, Vulcănești, Ceadîr – Lunga, Ștefav – Vodă, etc; înființarea centrelor de informare turistica permanente (oficii sau birouri de informare turistică) și ocazionale (standuri, saloane, expoziții);
Publicitatea este o altă strategie de dezvoltare a unui turism durabil: prestatorii serviciilor turistice ar putea opta preponderent pentru publicitatea prin mijloacele accesibile dupa preț, în special prin Internet, publicitatea televizată (scopul căreia este promovarea turismului de masă), publicitatea radiofonică (propunerea de vacanțe adaptabile țintelor alese) destinate consumatorilor turistici și în publicații turistice comerciale (ziare, reviste) destinate operatorilor turistici etc. Este rațional de utilizat informații laconice convingătoare, cu specificarea elementelor principale, cum ar fi prețuri (se pot face reduceri în caz că consumatorii doresc să cumperemai multe pachete turistice), serviciile prestate, obiectivele turistice. Este binevenită afișarea unor panourilor publicitare în stradă, ca suport publicitar eficient adresat marelui public, plasat în zone cu consumatori potențiali de servicii turistice, inclusiv pe mijloace de transport. [21, pag.122]
Editarea de cataloage, pliante, broșuri, prospecte, agende și calendare, mape etc. – drept suporturi publicitare eficiente de prezentare a produselor turistice, distribuirea lor către agențiile turistice, unitațile de cazare, restaurare si agrement, precum și consumatorilor turistici. Este adevărat că cheltuielile de realizare a acestor suporturi publicitare sunt mari, dar necesitatea elaborarii și distribuirii lor este evidentă, cu scopul informarii potențialilor turiști cu specificul ofertei turistice a Republicii Moldova.
Implementarea unui program de protejare și conservare a mediului ambiant, a resurselor turistice cît și conservarea, protejarea și valorificarea monumentelor istorice și de artă cît și a tezaurului folcloric;
Atragerea și implicarea în proiecte investiționale privind amenajarea turistică teritorială a zonelor turistice prioritare ale țării în colaborare cu potențiali investitori din țară cît și cu cei străini;
O altă modalitatea de a stimula dezvoltarea turismului durabil este antrenarea populației locale în organizarea de activități turistice prin informare, formare profesională, educație și stimulare economică;
Elaborarea unor strategii și programe de dezvoltare a turismului internațional și a celui intern, care să integreze în ansamblu toate criteriile dezvoltării economice durabile a Republicii Moldova; [22, p. 43-45]
Implementarea unui program de promovare în țară cît și pe terțe țări a ofertei turistice moldave, facilități, informații , etc
Crearea unui sistem de baze de date privitor la organizarea agențiilor de turism. Aceasta ar facilita activitatea turistului în căutarea și selectarea unui pachet turistic ce corespunde cerințelor, resurselor, intereselor lui.
Lipsa unui mecanism instituit de către organizațiile guvernamentale și organizațiile publice, lipsa unui suport legal – normativ pentru anumite servicii turistice precum: turismul auto, turismul academic și turismul eco – agricol, lipsa unui sistem de baze de date privitor la oarganizarea agențiilor de turism din țară, și multe alte premize fundamentale sus – menționate stopează dezvoltarea durabilă a turismului în Republica Moldova. Strategiile de produs ar trebui să abordeze o politică de dezvoltare a ofertei turistice în paralel cu îmbunătățirea celei existente. În situația în care oferta turistică este relativ rigidă, pachetul de servicii, combinația formelor de turism, precum și activitățile de animație (agrement, distracții, excursii, etc) pot fi adaptate și îmbunătățite conform exigențelor manifestate de segmentul țintă, crescînd ponderea serviciilor suplimentare în total serviciilor turistice prestate. În acest sens, recomandăm strategia de diversificare și de flexibilitate a produsului turstic, care ar satisface nevoile fiecărui consumator, ținînd cont de individualizarea ofertei turistice. [22, p. 22]
Concluzii și recomandări
Republica Moldova dispune de un important potențial turistic deosebit, din pacate, în mare parte, nevalorificat. Noi considerăm că obiectivul de bază al lucrării ”Strategii și politici de dezvoltare a turismului durabil în Republica Moldova”: elaborarea anumitor instrumente teoretico – practice care ar impulsiona valorificarea potențialului natural și antropic al Republicii Moldova, pentru asigurarea unei dezvoltări stabile și durabile a ramurii turistice în țară a fost atins prin intermediul realizării celor 9 obiective formulate în introducere. Am definit termenii – cheie ai lucrării precum: turism, turism durabil, durabilitate, etc pe baza studiului a diverse surse teoretice. În urma studiului putem afirma că turismul durabil este un concept care se referă la protejarea mediului înconjurător și la problemele culturale și sociale ale unei zone ce pot să apară în urma dezvoltării necontrolate a activității turistice, iar dezvoltarea durabilăa turismului prevede valorificarea în prezent a resurselor astfel încît să se mențină capacitatea de reporducere a acestora în viitor. Analiza diverselor surse științifice și clasificări ale principiilor dezvoltării durabile a turismului ne-au servit drept bază teoretică la elaborarea strategiilor și modalităților de dezvoltare și promovare a unui turism durabil pe teritoriul Republii Moldova, axîndu-ne pe cele 3 principii ale dezvoltării durabile: durabilitatea ecologică, durabilitatea economică și durabilitatea socială și culturală. Politica de dezvoltare a turismului durabil al Republicii Moldova trebuie alcătuită prin diversificarea tipurilor de turism și adaptarea ofertei turistice la cerințele cererii depe piața națioală și internațională, vizînd transformarea turismului într-un turism competitiv și civilizat. Am determinat importanța dezvoltării activităților de turism durabil (apariția a noi locuri de muncă, stimularea economiei rurale, impulsionarea dezvoltării infrastructurii, îmbunătățirea relațiilor interculturale între diferite regiuni, etc).
Metoda comparativă ne-a servit drept metodă de studiu a activității turistice în Republica Moldova în perioada 2000 – 2013, și ne-a servit drept punct de reper pentru analiza comparativă a activității turistice în această perioadă. În concluzie putem afirma că numărul vizitatorilor străini înregistrat în anul 2013 a scăzut cu 30,6% comparativ cu anul 2000, numărul vizitatorilor moldoveni peste hotarele țării a înregistrat o creștere enormă, cu 385,5% mai mult în anul 2013 față de anul 2000, iar numărul turiștilor și excursioniștilor moldoveni participanți la turismul intern a înregistrat mai multe declinuri decît suișuri în acestă perioadă, totuși anul 2013 înregistrează o creștere de circa 28% în raport cu anul 2000. În contextul acestei analize am identificat principalele conlucrări ale Agenției Turismului cu instituțiile guvernamentale, instituțiile publice locale și agenții economici locali și internaționali în scopul promovării potențialului turistic la nivel național și internațional. Printre cele mai cunoscute colaborări sunt cele din cadrul: turului informațional organizat în cadrul cooperării Agenției Turismului și Organizației pentru Dezvoltare Economică GUAM – Japonia, expoziției internaționale ITB Berlin 2014 și cea de la Bratislava – ITF SLOVAKIATOUR-2014, colaborarea cu Centrul de Competență Dunăreană, etc.
În urma efectuării cercetării am constatat că atragerea unui numar sporit de turiști străini, din Vest și Est, poate contribui substanțial la majorarea volumului de încasări valutare și la realizarea unei eficiențe economice sporite a activitații turistice în țară, în acest sens, este necesară o colaborare între „actorii” industriei turistice privind formarea, promovarea și comercializarea produselor turistice din Republica Moldova atît pe plan regional și național, cît și internațional. Inițierea dezvoltării unui turism durabil în Republica Moldova necesită organizarea, planificarea și dirijarea, la nivel de stat, a activității turistice ce nu poate fi realizată decît prin intermediul structurilor organizatorice respective. Făcînd o analiză a deficiențelor turismului moldav la etapa actuală și a perspectivelor de dezvoltare a turismului pînă în anul 2020, prezentate în ”Stategia de dezvoltare a turismului ”Turism 2020”” de către Agenția Turismului, am elaborat anumite strategii de dezvoltare a turismului durabil a Republicii Moldova precum: creșterea rolului statului în dezvoltarea turismului, modernizarea și diversificarea ofertei turistice, modernizarea căilor de comunicație, etc.
În scopul dezvoltării și promovării turismului durabil în Republica Moldova, propunem urmatoarele recomandări:
Implicarea activă a Republicii Moldova în diferite programe, asociații, proiecte investiționale ce țin de dezvoltarea unui turism durabil și prevăd promovarea potențialului turistic moldav la nivel internațional, european, regional;
Participarea și organizarea a diverse expoziții, tîrguri, festivaluri, conferințe naționale și internaționale, acestea avînd drept avantaj stabilirea parteneriatului cu instituții guvernamentale internaționale, atragerea unui număr crescut de potențiali turiști, promovarea produsului turistic moldav la nivel regional, european și internațional;
Implementarea unui suport legal-normativ pentru anumite servicii turistice care sunt lipsite de un astfel de suport (ex.: turismul academic, turismul auto, turismul eco – agricol), dar care sunt parte componentă a turismului durabil al Republicii Moldova;
Antrenarea populației locale în organizarea de activități turistice prin informare, formare profesională, educație și stimulare economică. Drept exemplu ne pot servi satele Republicii Moldova care au un mare potențial turistic însă nu sunt valorificate la justa valoare, astfel se pot organiza seminarii cu meșterii populari din sate, deținătorii de gospodării, iazuri, grajduri, livezi, etc care ar putea servi drept atracție turistică cu tematici despre potențialul turistic al regiunii lor, strategii și modalități de promovare, etc;
Implementarea unui program de protejare și conservare a mediului ambiant, a resurselor turistice cît și conservarea, protejarea și valorificarea monumentelor istorice și de artă cît și a tezaurului folcloric.
Lipsa acestor premize fundamentale (sus-menționate) stopează dezvoltarea unui turism durabil în Republica Moldova, deci putem argumenta că implementarea în practică a strategiilor și recomandărilor propuse de noi în această lucrare științifică pot avea un efect pozitiv asupra dezvoltării tursmului durabil în țara noastră, ceea ce ar avea un impact pozitiv și asupra economiei țării.
Bibliositografie
Carte cu un autor :
Glăvan, V., Turismul rural, agroturismul, turismul durabil, Editura Economica, București, 2004, 200p.
Hunzinger i Krapf., Allgemeine Fremdenverkehrslehre: Grundlagen u. Wietschaftl., Poligraphischer Inn-Verl, 1975, 572 p.
Jolondcovschi, A., Florea, S., Turismul ecologic și rural: realitățiși perspective, Editura Prometeu, Chișinău, 2002, 103 p.
Lazăr, S., Turismul rural. Ghidul Gospodarului, Editura Sirius, Chișinău, 2004, 112 p.
Manea, G., Zone și arii protejate și valorificarea lor în turism, Universitatea București, 2000
Neacșu, N., Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București 2000
Rojanschi, V. și Bran, F., Politici și strategii de mediu, Ed. Economică, București, 2002
Sasu, C., Marketing Internațional, Editura Polirom, București, 2005
Snack, O., Economia turismului, ed. A II-a, Editura Economică, București, 2007
Stăncioiu, A-F., Dicționar de terminologie turistică, Editura economică, București, 1999, 245p.
Trișcu, A., Arhitectura, obiectiv și cardu pentru turism, Editura Tehnică, București, 1976
Bepина, B., Памятники пpиpoды Moлдавии, Изд. Каpтя Moлдoвeнeаcкэ, Кишинeв, 1980, 167 c.
Carte cu mai mult de trei autori :
Glăvan, V., Platon, N., Rusu,V., Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realități și perspective, Tipografia ”Bons – Offices”, Chișinău, 2004, 148p.
Stănciulescu, G., Lupu, N., Țigu, G., Dicționar Poliglot explicativ de termeni utilizați în turism, Editura All Educational, București, 1998
Articole, studii:
”Economie&Finanțe”, Nr.1, Chișinău, 2001
Articol publicat de către dr. Claude Kaspar în ”Revue du Tourisme„. Nr. 2 (aprilie – mai), 1981
Covalciuc, I., Strategii de marketing în vederea dezvoltării turismului intern în Republica Moldova, Specialitatea 08.00.06 – Marketing, logistică, Autoreferat altezei de doctor în economie, Chișinău, 2007
Marketing•Management: studii – cercetări – consulting, Anul XVII, vol. 5-6, 2007
Monitorul Oficial al R.Moldova.2000.Nr54-56,art357
Revista de comerț•Revistă lunară editată de Tribuna Economică, Nr. 8, Anul VII, August 2006
Roșca, D., Strategii de marketing în dezvoltarea și promovarea ecoturismului în Republica Moldova, Autoreferat al tezei de doctor în economie, Specialitatea 08.00.06 – Mmarketing și logistică, Chișinău, 2008
Turcov, E., Politica turistică a Republicii Moldova ca factor de dezvoltare economică durabilă și integrare internațională, Specialitatea 08.00.05 – Economie și management în ramură și domeniu de activitate, Autoreferat al tezei de doctor habilitat în științe economice, Chișinău, 2003
Tobultuc , V., Mediu – dezvoltare regională – dezvoltare tehnologică, în ”Dezvoltarea regională și integrarea europeană”, lucrările celui de-al doilea simpozion național al Asiciației de Științe Regionale, 4 – 5 aprilie 2002, Editura Oscar Print, București, 2003
Alte surse :
Analiza diagnostic a sectorului turistic din R. Moldova pentru anii 2003-2010 elaborată de Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova, Chișinău,2011
Bramwell, B. și Lane, B., ”Sustainable tourism: an envolving global approach”, Jurnal of Sustainable Tourism, nr. 1(1), 1993
Legea Republicii Moldova, Legea turismului Nr. 798 – XIV din 11.02.2000, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.54-56 din 12.05.2000
Platon, N., Ghid de legislație turistică a Republicii Moldova , ediția I Chișinău – 2003
Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020, Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului, 2013
Teleuță, A., Munteanu, A., Postolache, G., Republica Moldova: Al patrulea raport național cu privire la diversitatea biologică, Tipografia ”Bons-Offices, Chișinău, 2010, 90p.
Ostrofeț, Leonid (Liviu), ”Dezvoltarea turismului eco – rural aplicat în Republica Moldova – proiect deschis pentru integrarea europeană, Leonid (Liviu) Ostofeț, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Departamentul Științe Economice, Catedra ”Economie și R.E.I.”, Tipografia ”Bons Offices” SRL, Chișinău, 2010, 184p.
Cбopник дeиcтвyюшиx дoгoвopoв, coглашeнии и кoнвeнции и заключoныx CCCP c иннocтpаными гocyдаpcтвами, Bыпycк XXI, 1957
Resurse internet :
http://adtm.md/wp-content/uploads/2013/04/Istoria-Turism-RM.pdf
http://europamoldovaromania.blogspot.com/p/importanta-derularii-proiectelor.html (Importanța derulării proiectelor transfrontaliere între Republica Moldova și România)
http://infoeuropa.md/program-transnational-de-cooperare-in-sud-estul-europei/
(Program Transnațional de Cooperare în Sud-Estul Europei)
http://travelblog.md/tag/blog-turism-basarabia/ (Idei de week-end: Ruta turisticăN1. Chișinău – Ivancea – Brănești – Furceni – Trebujeni – Butuceni – Morovaia – Chișinău)
http://turism.gov.md/index.php?pag=trasee&opa=view_loc&&tur=b3c6fadfae100a54c35abc360db8c7b9&id=29&l=ro (Trasee turistice, Moldova de Sud / Itinerarul Nr.2, Raionul Ialoveni)
http://www.bani.md/promovarea-turismului-republicii-moldova-altfel-decat-pana-acum/ (Promovarea turismului Republicii Moldova altfel decît pînă acum)
http://www.infotravelromania.ro/interviu155_anat_moldova.html (Articol: Nicolae PLATON: „Imaginea tarii noastre ca destinatie turistica ar trebui sa fie promovata mai insistent peste hotare”)
http://www.moldova.org/bucate-vanatoresti-si-pescaresti-la-festivalul-ceaunul-si-gratarul-galerie-foto-238741-rom/ (Bucate vînătorești și pescărești, la Festivalul ”Ceaunul și Grătarul”)
http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/turismul-si-mediul-inconjurator/ (Articol: Turismul și mediul înconjurător)
http://www.profit.md/articles-ro/number-9-ro/140134/
http://www.publika.md/mese-doldora-de-bucate-au-fost-intinse-in-satul-dubasarii-vechi–vanatorii-au-marcat-a-24-a-editie-a-festivalului-fazanului-video_1662421.html (Mese doldora de bucate au fost întinse în satul Dubăsarii Vechi. Vînători au marcat a 24-a ediție a Festivalului Fazanului)
http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/turism/11.8.xls
http://www.timpul.md/articol/crucea-de-la-rascruce–moldova-intre-nostalgia-trecutului-i-nostalgia-europeana-57796.html?action=print (Articol: Crucea de la răscruce. Moldova între nostalgia trecutului și nostalgia europeană)
http://www.turism.gov.md/index.php?pag=noutati&opa=view&id=537&start=10&l= (Participarea Agenției Turismului a Republicii Moldova la cel mai mare tîrg de turism din lume, ITB Berlin 2014)
Anexe
Anexa 1
Tipologia satelor turistice
Anexa 2
Articol: ”Oieritul miroase a bani”
Lilia GUREZ | Afaceri de success
Creșterea oilor este una dintre cele mai vechi ac tivități practicate de moldoveni. De-a lungul veacurilor, cei care aveau în posesie oi erau considerați oameni înstăriți. Deși acum timpurile s-au schimbat și doritori de a se îndeletnici cu acest gen de activitate sînt mai puțini, cei care au început să se ocupe cu creșterea oilor și producerea brînzei sînt mulțumiți, căci prețurile la produsele de oierit an de an sînt în creștere.
Dumitru Gîrleanu, fermier din satul Buțeni, Hîncești, membru al Centrului de extensiune în agricultură Hîncești, care face parte din rețeaua AGROInform, și-a început activitatea în domeniul oieritului în anul 2005. Se întorsese după mai mulți ani de muncă în Israel acasă și a hotărît să investească banii cîștigați într-o mini-fermă de oi.
Dumitru GÎRLEANU: ”Atunci, dar și acum, deși anul 2007 este unul foarte greu, consider că am făcut o investiție bună. Cînd mi-am lansat afacerea, aveam 120 de oi, am achiziționat teren, unde am construit o fermă. Deși este cam departe de sat, am reușit să conectez ferma la rețeaua de curent electric, dar și să rezolv problema alimentării cu apă. Planificam să cumpăr teren pentru pășunat și producerea furajelor și să majorez numărul de capete pînă la 300 de oi, dar seceta din vara curentă mi-a dat peste cap toate planurile. Am fost nevoit să mai reduc din cele 120 de oi, astfel încît turma mea numără acum 90 de capete. În anul curent nici brînza nu am vîndut-o. Cele aproximativ 400 kg de brînză pe care le aveam leam schimbat pe furaje și nici nu sînt încă sigur că iarna nu mă va prinde pe nepus în masă.”
Antreprenorul din Buțeni nu merge cu producția sa la piață, căci nu duce lipsă de cumpărători nici în sat. Oile se vînd foarte bine la frigărui, cam cîte 200 lei bucata. Iar pieile de oaie și lîna totdeauna au fost solicitate.
Dumitru GÎRLEANU:Sper că condițiile climaterice se vor îmbunătăți și nu voi mai fi nevoit să reduc din oile mele. Visez să transform cu timpul ferma pe care o dețin în una de tip european, care să fie dotată cu utilaj modern. De altfel, mai dețin și patru vaci.
Brînza și carnea de oaie totdeauna au fost produse destul de scumpe. În luna septembrie, pe piețele din capitală brînza de oi se vindea cu 45-48 lei pentru un kilogram, iar carnea de miel fraged – cu peste 60 de lei. Deși cea mai mare parte din carnea de ovină, care se produce pe teritoriul țării, se consumă de locuitorii Moldovei, din vara anului curent Moldova a reluat exportul de carne de ovină în Ucraina și Rusia. Serviciul federal rus ,,Rosselhoznadzor’’ a permis importurile cu carne de ovină din Moldova din luna august, curent, sub formă de carcase, semicarcase și sferturi. Importurile sînt permise de la întreprinderile autorizate de Rusia să facă livrări de carne de bovină: “Tehnosel-Car” (Hîncești), “Mistor-Bras” (Călărași) și “Nevelina” (Chișinău). Importul cărnii de ovină cu transportul auto în tranzit prin Ucraina este permis prin punctul de frontieră Troebortnoe, regiunea Breansk, iar cu transportul feroviar – prin punctul Suzemka (regiunea Breansk).De altfel, în primele șapte luni ale anului curent Moldova nu exportase nici un kilogram de carne de ovină. Puțin peste 48 de tone de carne de ovină s-a exportat în 2006. În anul 2005 însă, pînă la sistarea din partea Ucrainei și Rusiei a importului de carne din Moldova, țara noastră a livrat încolo 319 tone în sumă de aproape jumătate de milion de dolari.
Moldova poate să exporte anual circa 10 mii tone de carne și produse din carne. În trimestrul I al anului curent, au fost livrate în Rusia peste 200 t de carne de bovină și produse din carne estimate la peste $1 mln.
ANATOL SPIVACENCO, VICEMINISTRUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE: ”Carnea de ovină nu se exportă în cantități mari, deoarece se consumă mai puțin. În schimb se bucură de mare succes tineri, de asemenea, sînt solicitați, mai ales pentru frigărui. Din păcate, se exportă foarte puțină carne în restaurantele din Kiev și Moscova, căci există persoane care preferă anume bucate din acest fel de carne. Mieii de oaie.”
Și dacă în România posesorii au mai mult de 50 de oi primesc subvenții de la stat pentru întreținerea acestora, în Moldova o asemenea practică încă nu a fost instituită. Nu este exclus însă, că după ce statul a decis să acorde subvenții celor care înființează ferme de bovine și porcine, va veni și rîndul celor care doresc să investească în producerea brînzei și cărnii de oaie.
Sursa: http://www.profit.md/articles-ro/number-9-ro/140134/
Anexa 3
”Evoluția instituțiilor de coordonare a tursmului în Republica Moldova”
Sursa: autor
Anexa 4
Turismul organizat de agențiile de turism și turoperatori, la 31 decembrie (2000-2013)
Sursa: http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/turism/11.8.xls
Declarația privind asumarea răspunderii
Coșcodan Ana, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în teza de master sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că, în caz contrar, urmează să suport consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.
Coșcodan Ana
Semnătura: __________
19.05.2014
Bibliositografie
Carte cu un autor :
Glăvan, V., Turismul rural, agroturismul, turismul durabil, Editura Economica, București, 2004, 200p.
Hunzinger i Krapf., Allgemeine Fremdenverkehrslehre: Grundlagen u. Wietschaftl., Poligraphischer Inn-Verl, 1975, 572 p.
Jolondcovschi, A., Florea, S., Turismul ecologic și rural: realitățiși perspective, Editura Prometeu, Chișinău, 2002, 103 p.
Lazăr, S., Turismul rural. Ghidul Gospodarului, Editura Sirius, Chișinău, 2004, 112 p.
Manea, G., Zone și arii protejate și valorificarea lor în turism, Universitatea București, 2000
Neacșu, N., Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București 2000
Rojanschi, V. și Bran, F., Politici și strategii de mediu, Ed. Economică, București, 2002
Sasu, C., Marketing Internațional, Editura Polirom, București, 2005
Snack, O., Economia turismului, ed. A II-a, Editura Economică, București, 2007
Stăncioiu, A-F., Dicționar de terminologie turistică, Editura economică, București, 1999, 245p.
Trișcu, A., Arhitectura, obiectiv și cardu pentru turism, Editura Tehnică, București, 1976
Bepина, B., Памятники пpиpoды Moлдавии, Изд. Каpтя Moлдoвeнeаcкэ, Кишинeв, 1980, 167 c.
Carte cu mai mult de trei autori :
Glăvan, V., Platon, N., Rusu,V., Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realități și perspective, Tipografia ”Bons – Offices”, Chișinău, 2004, 148p.
Stănciulescu, G., Lupu, N., Țigu, G., Dicționar Poliglot explicativ de termeni utilizați în turism, Editura All Educational, București, 1998
Articole, studii:
”Economie&Finanțe”, Nr.1, Chișinău, 2001
Articol publicat de către dr. Claude Kaspar în ”Revue du Tourisme„. Nr. 2 (aprilie – mai), 1981
Covalciuc, I., Strategii de marketing în vederea dezvoltării turismului intern în Republica Moldova, Specialitatea 08.00.06 – Marketing, logistică, Autoreferat altezei de doctor în economie, Chișinău, 2007
Marketing•Management: studii – cercetări – consulting, Anul XVII, vol. 5-6, 2007
Monitorul Oficial al R.Moldova.2000.Nr54-56,art357
Revista de comerț•Revistă lunară editată de Tribuna Economică, Nr. 8, Anul VII, August 2006
Roșca, D., Strategii de marketing în dezvoltarea și promovarea ecoturismului în Republica Moldova, Autoreferat al tezei de doctor în economie, Specialitatea 08.00.06 – Mmarketing și logistică, Chișinău, 2008
Turcov, E., Politica turistică a Republicii Moldova ca factor de dezvoltare economică durabilă și integrare internațională, Specialitatea 08.00.05 – Economie și management în ramură și domeniu de activitate, Autoreferat al tezei de doctor habilitat în științe economice, Chișinău, 2003
Tobultuc , V., Mediu – dezvoltare regională – dezvoltare tehnologică, în ”Dezvoltarea regională și integrarea europeană”, lucrările celui de-al doilea simpozion național al Asiciației de Științe Regionale, 4 – 5 aprilie 2002, Editura Oscar Print, București, 2003
Alte surse :
Analiza diagnostic a sectorului turistic din R. Moldova pentru anii 2003-2010 elaborată de Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova, Chișinău,2011
Bramwell, B. și Lane, B., ”Sustainable tourism: an envolving global approach”, Jurnal of Sustainable Tourism, nr. 1(1), 1993
Legea Republicii Moldova, Legea turismului Nr. 798 – XIV din 11.02.2000, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.54-56 din 12.05.2000
Platon, N., Ghid de legislație turistică a Republicii Moldova , ediția I Chișinău – 2003
Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020, Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului, 2013
Teleuță, A., Munteanu, A., Postolache, G., Republica Moldova: Al patrulea raport național cu privire la diversitatea biologică, Tipografia ”Bons-Offices, Chișinău, 2010, 90p.
Ostrofeț, Leonid (Liviu), ”Dezvoltarea turismului eco – rural aplicat în Republica Moldova – proiect deschis pentru integrarea europeană, Leonid (Liviu) Ostofeț, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Departamentul Științe Economice, Catedra ”Economie și R.E.I.”, Tipografia ”Bons Offices” SRL, Chișinău, 2010, 184p.
Cбopник дeиcтвyюшиx дoгoвopoв, coглашeнии и кoнвeнции и заключoныx CCCP c иннocтpаными гocyдаpcтвами, Bыпycк XXI, 1957
Resurse internet :
http://adtm.md/wp-content/uploads/2013/04/Istoria-Turism-RM.pdf
http://europamoldovaromania.blogspot.com/p/importanta-derularii-proiectelor.html (Importanța derulării proiectelor transfrontaliere între Republica Moldova și România)
http://infoeuropa.md/program-transnational-de-cooperare-in-sud-estul-europei/
(Program Transnațional de Cooperare în Sud-Estul Europei)
http://travelblog.md/tag/blog-turism-basarabia/ (Idei de week-end: Ruta turisticăN1. Chișinău – Ivancea – Brănești – Furceni – Trebujeni – Butuceni – Morovaia – Chișinău)
http://turism.gov.md/index.php?pag=trasee&opa=view_loc&&tur=b3c6fadfae100a54c35abc360db8c7b9&id=29&l=ro (Trasee turistice, Moldova de Sud / Itinerarul Nr.2, Raionul Ialoveni)
http://www.bani.md/promovarea-turismului-republicii-moldova-altfel-decat-pana-acum/ (Promovarea turismului Republicii Moldova altfel decît pînă acum)
http://www.infotravelromania.ro/interviu155_anat_moldova.html (Articol: Nicolae PLATON: „Imaginea tarii noastre ca destinatie turistica ar trebui sa fie promovata mai insistent peste hotare”)
http://www.moldova.org/bucate-vanatoresti-si-pescaresti-la-festivalul-ceaunul-si-gratarul-galerie-foto-238741-rom/ (Bucate vînătorești și pescărești, la Festivalul ”Ceaunul și Grătarul”)
http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/turismul-si-mediul-inconjurator/ (Articol: Turismul și mediul înconjurător)
http://www.profit.md/articles-ro/number-9-ro/140134/
http://www.publika.md/mese-doldora-de-bucate-au-fost-intinse-in-satul-dubasarii-vechi–vanatorii-au-marcat-a-24-a-editie-a-festivalului-fazanului-video_1662421.html (Mese doldora de bucate au fost întinse în satul Dubăsarii Vechi. Vînători au marcat a 24-a ediție a Festivalului Fazanului)
http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/turism/11.8.xls
http://www.timpul.md/articol/crucea-de-la-rascruce–moldova-intre-nostalgia-trecutului-i-nostalgia-europeana-57796.html?action=print (Articol: Crucea de la răscruce. Moldova între nostalgia trecutului și nostalgia europeană)
http://www.turism.gov.md/index.php?pag=noutati&opa=view&id=537&start=10&l= (Participarea Agenției Turismului a Republicii Moldova la cel mai mare tîrg de turism din lume, ITB Berlin 2014)
Anexe
Anexa 1
Tipologia satelor turistice
Anexa 2
Articol: ”Oieritul miroase a bani”
Lilia GUREZ | Afaceri de success
Creșterea oilor este una dintre cele mai vechi ac tivități practicate de moldoveni. De-a lungul veacurilor, cei care aveau în posesie oi erau considerați oameni înstăriți. Deși acum timpurile s-au schimbat și doritori de a se îndeletnici cu acest gen de activitate sînt mai puțini, cei care au început să se ocupe cu creșterea oilor și producerea brînzei sînt mulțumiți, căci prețurile la produsele de oierit an de an sînt în creștere.
Dumitru Gîrleanu, fermier din satul Buțeni, Hîncești, membru al Centrului de extensiune în agricultură Hîncești, care face parte din rețeaua AGROInform, și-a început activitatea în domeniul oieritului în anul 2005. Se întorsese după mai mulți ani de muncă în Israel acasă și a hotărît să investească banii cîștigați într-o mini-fermă de oi.
Dumitru GÎRLEANU: ”Atunci, dar și acum, deși anul 2007 este unul foarte greu, consider că am făcut o investiție bună. Cînd mi-am lansat afacerea, aveam 120 de oi, am achiziționat teren, unde am construit o fermă. Deși este cam departe de sat, am reușit să conectez ferma la rețeaua de curent electric, dar și să rezolv problema alimentării cu apă. Planificam să cumpăr teren pentru pășunat și producerea furajelor și să majorez numărul de capete pînă la 300 de oi, dar seceta din vara curentă mi-a dat peste cap toate planurile. Am fost nevoit să mai reduc din cele 120 de oi, astfel încît turma mea numără acum 90 de capete. În anul curent nici brînza nu am vîndut-o. Cele aproximativ 400 kg de brînză pe care le aveam leam schimbat pe furaje și nici nu sînt încă sigur că iarna nu mă va prinde pe nepus în masă.”
Antreprenorul din Buțeni nu merge cu producția sa la piață, căci nu duce lipsă de cumpărători nici în sat. Oile se vînd foarte bine la frigărui, cam cîte 200 lei bucata. Iar pieile de oaie și lîna totdeauna au fost solicitate.
Dumitru GÎRLEANU:Sper că condițiile climaterice se vor îmbunătăți și nu voi mai fi nevoit să reduc din oile mele. Visez să transform cu timpul ferma pe care o dețin în una de tip european, care să fie dotată cu utilaj modern. De altfel, mai dețin și patru vaci.
Brînza și carnea de oaie totdeauna au fost produse destul de scumpe. În luna septembrie, pe piețele din capitală brînza de oi se vindea cu 45-48 lei pentru un kilogram, iar carnea de miel fraged – cu peste 60 de lei. Deși cea mai mare parte din carnea de ovină, care se produce pe teritoriul țării, se consumă de locuitorii Moldovei, din vara anului curent Moldova a reluat exportul de carne de ovină în Ucraina și Rusia. Serviciul federal rus ,,Rosselhoznadzor’’ a permis importurile cu carne de ovină din Moldova din luna august, curent, sub formă de carcase, semicarcase și sferturi. Importurile sînt permise de la întreprinderile autorizate de Rusia să facă livrări de carne de bovină: “Tehnosel-Car” (Hîncești), “Mistor-Bras” (Călărași) și “Nevelina” (Chișinău). Importul cărnii de ovină cu transportul auto în tranzit prin Ucraina este permis prin punctul de frontieră Troebortnoe, regiunea Breansk, iar cu transportul feroviar – prin punctul Suzemka (regiunea Breansk).De altfel, în primele șapte luni ale anului curent Moldova nu exportase nici un kilogram de carne de ovină. Puțin peste 48 de tone de carne de ovină s-a exportat în 2006. În anul 2005 însă, pînă la sistarea din partea Ucrainei și Rusiei a importului de carne din Moldova, țara noastră a livrat încolo 319 tone în sumă de aproape jumătate de milion de dolari.
Moldova poate să exporte anual circa 10 mii tone de carne și produse din carne. În trimestrul I al anului curent, au fost livrate în Rusia peste 200 t de carne de bovină și produse din carne estimate la peste $1 mln.
ANATOL SPIVACENCO, VICEMINISTRUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE: ”Carnea de ovină nu se exportă în cantități mari, deoarece se consumă mai puțin. În schimb se bucură de mare succes tineri, de asemenea, sînt solicitați, mai ales pentru frigărui. Din păcate, se exportă foarte puțină carne în restaurantele din Kiev și Moscova, căci există persoane care preferă anume bucate din acest fel de carne. Mieii de oaie.”
Și dacă în România posesorii au mai mult de 50 de oi primesc subvenții de la stat pentru întreținerea acestora, în Moldova o asemenea practică încă nu a fost instituită. Nu este exclus însă, că după ce statul a decis să acorde subvenții celor care înființează ferme de bovine și porcine, va veni și rîndul celor care doresc să investească în producerea brînzei și cărnii de oaie.
Sursa: http://www.profit.md/articles-ro/number-9-ro/140134/
Anexa 3
”Evoluția instituțiilor de coordonare a tursmului în Republica Moldova”
Sursa: autor
Anexa 4
Turismul organizat de agențiile de turism și turoperatori, la 31 decembrie (2000-2013)
Sursa: http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/turism/11.8.xls
Declarația privind asumarea răspunderii
Coșcodan Ana, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în teza de master sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că, în caz contrar, urmează să suport consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.
Coșcodan Ana
Semnătura: __________
19.05.2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategii Si Pоlitici de Dezvоltare a Turismului Durabil In Republica Mоldоva (ID: 147253)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.