Strategii Referitoare la Un Stil de Viata Sanatos

Pe deoparte persoanele anorexice gătesc cu mare plăcere și se implică în pregătirea mesei pentru familie, perieteni simțind o oarecare satisfacție că ei se vor îngrășa, iar pe cealaltă parte ele susțin că simt dezgust pentru alimente și că nu le este foame.

Ele susțin că se văd mai plinuțe decât cei din jur și nicidecum nu se văd slabe și cum arată defapt în realitate, și slăbirea le duce chiar cu gândul la moarte.

Nimeni nu decide că dorește să devină anorexic, totul se întâmplă după citirea unei cărți despre așa ceva sau vizionarea unui film, documentar, scopul lor fiind doar pierderea unor kilograme pe care ele le consideră în plus. Este foarte important de menținut ca adolescentele ce se află în această situație au o greutate corporală normală atunci când decid să țină o dietă sau regim.

Scăderea în greutate este atât de triumfătoare, încât tinerele nu știu când trebuie să se oprească, nu știu limita, ajungând in situații destul de grave.

Atunci când cei din jur mănâncă platori șimai multe preparate la o masă, iar ele se nu consumă nimic, le dă senzația de fortă și putere că au avut ambiție și nu au mâncat.

Pentru a caștiga aproape perfect asupra senzației de foame pe care o resimte și frustrațiile existente din cauza restricțiilor alimentare care se impun, anorexicele ritualizează puțin câte puțin conduitele lor alimentare. Totul este foarte bine stabilit și calculat pentru a nu ceda tentației, și progresiv viața lor devine un ritual din punct de vedere alimentar.

O problemă cu care se confruntă persoanele anorexice este dificultatea de a stabilii relații sociale, ele simțindu-se insignifiante, inferioare, neputincioase, incapabile fiind destul de influențabile de către cei din jur.

Frica de îngrășare se traduce prin frica de a vrea să înfrunte cerințele legate de schimbările biologice și adolescență. Trăind cu slabă stima de sine, anorexicele se percep absolut incompetente în performanțele sociale și personale. Pierderea anumitor kilograme are rolul de a elimina îndoielile în acest sens.

2.5 Strategii referitoare la un stil de viață sănătos

Alcoolul este substanța de abuz cea mai larg disponibilă și cea mai acceptabilă din punct de vedere cultural. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în Europa alcoolul ocupă locul trei în ierarhia celor mai importanți factori de risc pentru decesele premature și îmbolnăviri evitabile (după fumat și hipertensiune arterială).

Un ghid OMS din 1986 privind dependența de droguri și alcool, clasifica alcoolul în categoria droguri sedative, alături de hipnotice și tranchilizante. Problemele legate de alcool apar la aproximativ 30% din băutori. Alcoolul este un factor de risc mai însemnat decât colesterolul crescut sau obezitate, de cinci ori mai însemnător decât astmul și de trei ori notabil decât diabetul zaharat.

Decesele premature și na din 10 îmbolnăviri din Europa este cauzată de consumul excesiv de alcool. Se aproximează că produsele pe bază de alcool sunt direct răspunzătoare pentru procentul de 9% din totalul bolilor. Consumul de alcool duce la violență, accidente și este responsabil pentru reducerea speranței de viață. Consumul de alcool a crescut în ultima perioadă de timp ca frecvență și volum, iar vârsta debutului a scăzut dramatic.

Deși în ultimii ani s-au remediat semnificativ informațiile despre consumul de alcool dar și efectele negative ce le are asupra sănătății, totuși mai sunt foarte multe de aflat și cercetat în acest sens. În multe țări din Europa, decidenții politici susțin că nu sunt suficiente informații despre consumul real de alcool, despre obiceiurile în această direcție, vârstă și alte caracteristici relevante, ca și de efectele nefaste ale consumului de alcool, în diferitele sale forme.

Deși incidența cirozei hepatice și media consumului de alcool, continuă să fie niște indicatori importanți pentru situația din prezent a consumului de alcool, acestea nu sunt suficiente pentru a se putea aproxima realitatea și a crea politici adaptate realității. Din acest motiv este necesar un program de acțiune pentru a se preveni și pentru a se reduce consumul abuziv de alcool.

Strategiile de acțiune anti-alcool respectă principiile etice ale politicilor referitoare la alcool:

a. Informarea populației cu privire la consecințele consumului de alcool asupra sănătății, familiei și societății, prin desfășurarea unor programe educaționale, precum și asupra măsurilor efective care pot fi luate pentru prevenirea și reducerea acestora;

b. Încurajarea acelor medii de lucru, atât publice, cât și private, ce sunt ferite de consecințele negative ale consumului de alcool, precum accidentele și violența.

c. Formularea unor noi legi sau întărirea celor existente, legi referitoare la condusul sub influența băuturilor alcoolice.

d. Promovarea sănătății prin controlul accesibilității tinerilor la băuturile alcoolice și influențarea politicii prețului, prin instituirea taxelor sau prin mărirea acestora.

e. Controlul strict, în ceea ce privește publicitatea, directă sau indirectă, la băuturile alcoolice și asigurarea că nici o formă de publicitate nu se adresează minorilor, de exemplu, prin legătura care s-ar putea face între evenimentele sportive și alcool.

f. Asigurarea accesului la tratament și la servicii de reabilitare a celor care abuzează de alcool, precum și a familiilor acestora.

g. Responsabilizarea etică și legală a celor care sunt implicați în marketingul băuturilor alcoolice sau a celor care comercializează băuturi alcoolice; asigurarea unui control strict referitor la calitatea produselor și implementarea unor măsuri împotriva producției și vânzării ilicite de băuturi alcoolice.

h. Un bun management al problemelor cauzate de consumul de alcool, se realizează prin antrenarea unor profesioniști din mediul medical, al asistenței sociale, educație și justiție, în confruntarea cu astfel de probleme.

i. Sprijinirea acelor organizații care promovează un stil de viață sănătos, în special a celor care se ocupă de prevenirea și reducerea efectelor dăunătoare cauzate de consumul de alcool. j. Formularea unor programe de prevenire a consumului de alcool, de monitorizare a progresului realizat de aceste programe, precum și de actualizarea programelor bazată pe evaluarea lor.

Directivele Uniunii Europe urmăresc, în principal, următoarele trei aspecte:

– taxele pe alcool;

– publicitatea la alcool;

– libera circulație a produselor pe bază de alcool (pentru uz personal, între țările membre UE). Una dintre aceste directive stabilește standarde pentru reglementarea publicității în media audio-vizuală, incluzând și pe cea a băuturilor alcoolice.

Prevenirea și terapia stresului în organizații

Stresul este numit și "boala secolului XX". În anul 1998, OMS a înfăptuit un raport prin care este arătat faptul că stresul din viața personala dar și cel profesional sunt factorii cauzanți ai unei sănătăți șubrede. Acest raport susținea că stresul indiferent de natura lui mărește riscul îmbolnăvirilor. Acesta nu depinde doar de mediul în care muncește, ci și de caracteristicile psihologice ale individului.

Sunt puține organizații europene care să aibă un program de prevenire a stresului; și se creade că activarea unor programe în acest sens nu face parte din responsabilitățile ce le revin. Ei au în acest sens aceeași atitudine ca aceea referitoare la poluarea mediului, până la apariția legilor și mișcărilor ecologiste ce duc la protejarea resurselor naturale. Se consideră că sănătatea indivizilor la locul de muncă ține de responsabilitatea fiecăruia în parte și de cea a organelor publice. Spre exemplu Marea Britanie, Canada, Statele Unite și Suedia arată că punerea în practică a unor programe în această direcție de către organizații duce la reale economii și că cele 100.000 de cercetări în acest domeniul confirmă că unele modalități de funcționare organizatorică sunt surse de stres pentru cadrele de conducere, majoritatea salariaților, dar și pentru conducătorii de întreprindere și tehnicieni.

În secolul nostru se vorbește tot mai mult despre problema obezității ca despre o epidemie existentă a civilizației moderne. Statisticile internaționale arată că obezitatea face mai multe victime în lume decât fumatul efectiv. Obezitatea este o problemă cu care se confruntă din ce în ce mai des copiii.

Conform studiilor recente, în România rata obezitații este de 25%, iar 50% dintre români sunt supraponderali. Obezitatea este o boala cronică ce are la bază numeroși factori, ea însăși reprezentând un factor de risc major pentru sănătate, producând boli de inimă, creșterea presiunii sângelui, diabetul și cancerul. Obezitatea reprezintă a doua cauză de mortalitate după consumul de tutun. Un element important al strategiei de prevenție a guvernului britanic îl constituie reducerea deceselor prin îmbunătățirea dietei și nutriției. În Anglia s-a introdus un nou program: “5 a day target= 5 pieces of vegetables or fruits”.