Strategii In Domeniul Calitatii Apei

INTRODUCERE

Prezenta lucrare de diplomă prezintă evoluția pH-ului, a conductivității și a durității totale a apei potabile în județul Arad, în perioada 2012-2014. Studiile s-au axat în special pe stabilirea principalilor poluanți ai apei potabilă în zona amintită.

Lucrarea este structurată pe două părți și cuprinde patru capitole. Partea I, fiind un studiu de literatură, cuprinde capitolele 1, 2 și 3, iar partea II fiind un studiu de caz ce cuprinde capitolul 4 și 5.

Capitolul 1 este dedicat stabilirii obiectivelor propuse, iar în capitolul 2 se caracterizează arealul de desfășurare a studiului. În capitolul 3 se prezintă strategiile în domeniul calității apei, precum și resursele de apă pentru județul Arad. Capitolul 4 prezintă cercetările proprii privind evaluări anuale ale calității în tot județul Arad, iar în capitolul 5 avem prezentată o idee de o afacere proprie în urma căruia am prelevat eu personal apa pentru analizat.

Documentarea s-a realizat în laboratoarele de informatică ale Universității "Aurel Vlaicu" din Arad și analizele efectuate în laboratoarele s-au realizat în laboratoarele: Institutului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Științe Tehnice și Naturale ale Universității "Aurel Vlaicu" din Arad.

Lucrarea totalizează ………… pagini, ……….tabele, ………….. figuri și conține …………… repere bibliografice.

CAPITOLUL 1. OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN CADRUL STUDIULUI

Obiectivul propus: Stabilirea obiectivului general al cercetărilor și a obiectivelor derivate din obiectivul general al studiului în vederea realizării prezentei lucrări de diplomă.

1.1. Obiective urmărite în cadrul studiului

Obiectivul general al cercetărilor din prezenta lucrare de diplomă îl reprezintă importanța evoluției pH-ului, a conductivității și a durității totale a apei potabile în județul Arad în perioada 2012-2014.

Obiectivele derivate din obiectivul general al studiului se referă la:

descrierea arealului de desfășurare a studiului;

stabilirea principalilor poluatori ai apei pentru județul Arad cu scopul analizării lor pentru realizarea lucrării de diplomă;

alegerea buletinelor de apă pentru județul Arad;

efectuarea unei documentări privind evoluția pH-ului, a conductivității și a durității totale a apei potabile în județul Arad în perioada 2012-2014;

prezentarea unei idei de afacere.

CAPITOLUL 2. AREALUL DE DESFĂȘURARE A STUDIULUI

2.1. Poziția geografică a României în Europa

Romînia e așezată la intersecția paralelei de 45° lat N și a meridianului de 25° log E, are o suprafață de 238 391 km², iar dintre țările vecine numai Ucraina o depășește ca suprafață.

România, ca așezare matematică e situată pe continentul european în Emisfera Nordică, fiind traversată prin S de paralela de 45°. Trece prin următoarele forme de relief: Câmpia Timișului, Munții Banatului, Subcarpații Getici, Subcarpații Curburii, Câmpia Romană, Masivul Dobrogei de Nord și Delta Dunării. (Bălteanu D. (coord.), 2005)

România e traversată și de meridianul de 25° longitudine E ce trece prin mijlocul Europei, extremitățile României fiind:

– S – Zimnicea

– N – Horodiște (Prut)

– V – Beba Veche

– E – Sulina. (Pătru I., Zaharia L., Oprea R., 2006)

Teritoriul țării se înscrie într-o formă aproape rotundă pe: 5° latitudine de la N-S (525km) și 9° longitudine de la E-V (740km), se situează astfel la 1/2 distanței între Ecuator și Polul Nord, dar și la 1/2 distanței între E și V continentului.

Pe continentul european ea se află în partea de SE, la distanțe aproximativ egale față de Oceanul Atlatnic la V (2700km), Oceanul Înghețat (Arctic) la N (2800km), Munții Ural la E (2600km) și la numai 1000km depărtare de Marea Mediteriana la S. (Bălteanu D. (coord.), 2005; Bălteanu D., Șerban M., 2005)

România se află plasată în SE Europei Centrale. Această așezare matematică are urmări în climă, vegetație, soluri, economie.

România se află în al doilea fus orar, ora legală este cea a Europei de E (GMT-+2h).

Fiind situată la contactul a trei sectoare europene (E, V și S), pe teritoriul țării noastre se interferează influențele vest-europene, est-europene și sud mediteraneene. Se resimt mai multe influențe climatice:

continental excesive din E (cu geruri mari iarna și secetă vara);

oceanice din V (cu un climat mai blând iarna și mai răcoros vara);

scandinavo-baltice din N (cu brume timpurii și târzii și căderi abundente de zăpadă);

mediteraneene din S (secetos vara și ploios iarna). (Erdeli G., 2006)

Aceste cauze în concordanță cu clima și vegetația determină o tranziție între solurile cenușii de pădure ale Europei Răsăritene, cele brune caracteristice Europei Centrale și solurile brun-roșcate dezvoltate în S continentului.

Pe teritoriul țării noastre se întrepătrund două limite fitogeografice:

păduri, caracteristice Europei de V și N;

stepei, specifică SE Europei. (Posea G., 2006)

Poziția geografică a României se definește, de asemenea, prin trei elemente naturale de importanță europeană, incluse în teritoriu ori la hotarele sale: țară carpatică, dunăreană și pontică. (Ielenicz M., 2005)

România – țară carpatică

2/3 din această catenă muntoasă (cca. 1000km / 1300km) este situată în cuprinsul țării noastre sub aspect genetic, structural și funcțional:

sub aspect genetic, deoarece sub acțiunea orgonenezei ce a înălțat Carparpații s-au format treptat subcarpații, celelalte dealurile marginale, podișuri, câmpii (aceste forme de relief sunt alcătuite din roci de origine carpatică);

sub aspect structural Munții Carpați formează un cerc în jurul Depresiunii Colinare a Transilvaniei și față de acesta, dealurile, podișurile și câmpiile sunt dispuse în trepte și simetric, existand astfel o structură concentrică; sub aspect funcțional Carpații reprezintă un potențial ridicat de locuire pentru că sunt munți de înălțime mijlocie în Europa, culminând la 2544m-Vf. Moldoveanu și altitudine medie de 840m.

prezența numeroaselor depresiuni (peste 300) care ocupă 23% din suprafața muntoasă determină fragmentarea puternică a acestora;

prezintă numeroase văi largi, transversale și culoare care permit circulația fluxurilor de materie primă, produseindustriale și forța de muncă.

România – țară dunăreană

38% din lungimea ac. fluviu respectiv 1075km din aprox. 2860km, adică partea cea mai importantă ca debit și navigație, inclusiv gurile de vărsare se situează pe pămantul țării noastre;

României îi revin cca. 45% din lungimea Dunării navigabile inclusiv cei 175km ai sectorului inferior accesibili navelor maritime;

Cea mai mare parte din Delta Dunării e pe teritoriul României ca și gurile de vărsare: Sf. Gheorghe, Sulina, iar Chilia la granița cu Ucraina;

Dunărea adună aproape întreaga rețea de ape curgătoare din România;

Dunărea leagă România cu statele europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, Bulgaria, Ucraina, R.Moldova (GASUCIRBUM).

România – țară pontică

prin litoralul său de 240km la Marea Neagră, care deschide căi navigabile către întreg Oceanul Planetar;

România e situată pe țărmul vestic al Mării Negre, între brațul Musura până la Vama Veche,lucru ce a dus la dezvoltarea:

porturilor: Sulina, Constanța, Mangalia;

portului petrolier: Sulina, Midia-Năvodari;

înființarea staților balneo-climaterice: Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2Mai, Vama Veche. (Posea G., 2006)

2.2. Poziția geografică a județului Arad

Situat în partea de vest a țării, județul Arad cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Se învecinează cu:

județele Bihor la nord și nord-est;

județul Alba la est;

județul Hunedoara la sud-est;

județul Timiș la sud;

Ungaria la vest (fig.nr.1). (http://pe-harta.ro/judete/Arad.jpg)

Fig. nr. 1. Harta județului Arad (http://pe-harta.ro/judete/Arad.jpg)

Județul Arad se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Cu o suprafață totală de 7654 km2, județul cuprinde 78 de unități teritoriale și administrative din care un municipiu – Arad, municipiu reședință de județ, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana), 68 de comune si 270 de sate, din care 9 aparțin de municipiu și orașe (http://www.cjarad.ro/judetul-arad).

Principalele resurse naturale regenerabile ale județului Arad sunt:

resursele de apă (de suprafață și subterană);

resursele forestiere.

Diversitatea morfopedologică și natura formațiunilor geologice explică marea varietate a resurselor naturale neregenerabile ale județului precum:

rocile (sedimentare, metamorfice și magmatice);

structurile petroliere;

izvoarele termale și minerale.

Din punct de vedere geologic teritoriul județului Arad se suprapune peste două mari unități tehnostructurale:

Orogenul Carpatic

Depresiunea Panonică.

Orogenul Carpatic, situat în estul județului, este alcătuit din șisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, bazalte, gabrouri, riolite, andezite, piroclastite) și formațiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii). Fragmentarea tectonică este evidențiată prin numeroase falii și depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) și periferice (Zărand-Gurahonț), în care s-au acumulat formațiuni: tortoniene (pietrișuri, calcare, tufuri), sarmațiene (marne, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato – pliocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) și cuaternare (pietrișuri, nisipuri, argile).

Depresiunea Panonică are un fundament constituit din șisturi cristaline ce nu au fost regenerate de orogeneza alpină, fiind fragmentat și scufundat în blocuri la diferite adâncimi. Cuvertura sedimentară este alcătuită mai ales din formațiuni tortoniene, sarmațiene, sarmato-pliocene în facies panonic și cuaternare, asemănătoare din punct de vedere litologic cu cele din Bazinul Zărandului (http://www.anpm.ro).

Peisajul natural al județului este caracterizat de prezența unui relief etajat de la est la vest, bine distribuit, de o rețea hidrografică tributară în cea mai mare parte celor două râuri importante, Mureșul și Crișul Alb, de prezența unui climat temperat continental cu influențe oceanice și nu în ultimul rând de prezența unei flore și faune cu elemente de mare valoare.

2.3. Relieful județului Arad

Relieful este grupat în proporții aproximativ egale, fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor și culoarelor și de treapta câmpiilor, fiecare grupă în parte reprezentând aproximativ o treime din suprafața totală a județului.

Cele mai reprezentative unități de relief grupate la nivelul județului sunt:

Munții Codru Moma cu înălțimile cele mai mari atinse în Vf. Pleșu (1112 m),

Munții Bihorului cu vârful Găina (1486 m),

vârful Piatra Aradului (1429 m),

Munții Zarandului,

Piemontul Codrului,

Depresiunea Zarandului,

Depresiunea intramontană Moneasa-Rămșa,

Depresiunea Almaș – Gurahonț,

Depresiunea Hălmagiu,

Dealurile Lipovei,

Culoarul Mureșului (Lipova-Petriș),

Câmpia Aradului,

Câmpia Vingăi,

Câmpia Teuzului (Câmpia Cermeiului)

Câmpia Crișului Alb. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arad)

2.4. Resursele naturale

Principalele resurse naturale regenerabile ale județului Arad, sunt:

resursele de apă (de suprafață și subterană),

resursele forestiere.

Din punct de vedere hidrografic, se remarcă existența unor importante cursuri de apă, lacuri și a unor rezerve subterane apreciabile.

Teritoriul județului Arad, este străbătut de următoarele bazine hidrografice:

Crișul Negru,

Crișul Alb,

Mureș,

Bega.

Dintre suprafețele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă – numeroase pe Valea Mureșului și lacurile antropice cum ar fi barajul de acumulare de la Tauț.

Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat și prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puțin de 3 m adâncime).

Resursele forestiere, ocupă un procent destul de redus în momentul actual raportat la suprafața județului Arad. Se regăsesc îndeosebi în zona montană și zona deluroasă, iar ca specii predomină formațiunile de: cărpineto-făgete, goruneto- cărpinete, gorunete cu horști, goruneto-cerete, gîrnițeto-cerete, goruneto-făgete, precum și asociații de pajiști secundare pe locul fostelor păduri defrișate.

Pe lângă resursele forestiere, mai există și alte tipuri de vegetație, care se regăsesc în județul Arad, cum ar fi:

vegetația de silvostepă – cu câteva pâlcuri de arbori,

vegetația de stepă,

vegetație azonală de luncă.

Diversitatea morfopedologică și natura formațiunilor geologice explică marea varietate a resurselor naturale neregenerabile ale județului precum: rocile (sedimentare, metamorfice și magmatice), structurile petroliere, izvoarele termale și minerale (bicarbonatate sulfatate, carbogazoase feruginoase, bicarbonatate calcice, sulfuroase sodice, etc.) (http://www.primariaarad.ro).

2.5. Arii Protejate

Parcul Natural Lunca Mureșului: este o arie protejată constituită în România prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: peisajul specific de luncă; cele cca 220 de specii de păsări reprezentate de populații impresionante în zona ariei protejate și care pot fi urmărite din observatoare special construite; cele două mănăstiri foarte vechi din interiorul parcului, respectiv Mănăstirea Hodoș-Bodrog (cea mai veche așezare monastică din țara noastră) și mănăstirea Bezdin.

Balta cu nuferi din Rezervația naturală Prundul Mare, singurul loc din județul Arad unde Nimphaea albă vegetează natural.

Rezervația naturală Runcu Groși: reprezintă o arie împădurită cu rol de protejare a speciilor arboricole de gorun ce vegetează în asociere cu specii de fag, iar la nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice rare, printre care: vinarița, popilnicul sau colțișorul. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Runcu; http://ro.wikipedia.org/wiki/Judetul_Arad; http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Lunca_Muresului)

2.6. Caracteristicile climatice județului Arad

Municipiul Arad beneficiază de o climă temperat-continentală, moderată, în care sunt prezente influențe oceanice. Temperatura medie multianuală la nivelul stației Arad se caracterizează prin valori cuprinse între 10,4 oC. Luna cea mai caldă este iulie, valorile oscilând între 20,1 oC și 21,1 oC, iar cea mai rece lună este ianuarie cu medii negative sub -1 oC. Din analiza datelor înregistrate de stațiile meteorologice rezultă că anul 2000 este considerat ca și unul din cei mai calzi ani, iar la polul opus se află anii 1963 și 1985. (http://www.primariaarad.ro).

Clima temperat-continentală a Municipiului Arad se manifestă printr-o repartiție neuniformă a precipitațiilor pe parcursul anului, cu cantități suficiente de precipitații, care permit menținerea umidității în sol.

Cantitățile medii de precipitații sunt de 572,9 l/m2. Cele mai mici cantități de precipitații s-au înregistrat în anul 2000, care a fost unul dintre cei mai secetoși ani din ultimii 50. Cantitățile maxime de precipitații au fost semnalate în anii 1999 și 2005, când valorile au depășit cu mult mediile multianuale (http://www.primariaarad.ro).

Principalele fenomene meteorologice periculoase ce se pot produce în Municipiul Arad

sunt:

variațiile bruște de temperatură;

înghețurile târzii și timpurii;

căldurile excesive;

gerul;

ploile torențiale;

seceta;

grindina;

vijelia;

căderile masive de zăpadă;

viscolul. (http://www.primariaarad.ro)

2.7. Rețeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, suprafața administrativă a județului Arad aparține bazinelor hidrografice a patru mari râuri din vestul țării:

Mureșul,

Crișul Alb,

Crișul Negru

Bega.

Acestora li se adaugă o serie de afluenți din care remarcăm:

pentru râul Mureș:

Valea Corbești,

Troas,

Bârzava,

Milova,

Cladova;

pentru Crișul Alb:

Hălmăgel,

Leuci,

Tecasele,

Cremenoasa,

Zimbru,

Valea Deznei,

Valea Monesei,

Talagiu,

Hontișor,

Chișindia;

pentru Crișul Negru:

afluentul Teuz.

Apelor curgătoare li se adaugă și o salbă de lacuri dintre care amintim:

Tauț (lac de acumulare),

Seleuș,

Cermei,

Rovine,

Heleștee precum Balta Țiganilor. (fig. nr. 2) (Academia Română,1992)

Fig. nr. 2. Harta râurilor din județul Arad, (marcate cu albastru) (https://www.google.ro/search?q=harta+cu+raurile+din+aradHYPERLINK "https://www.google.ro/search?q=harta+cu+raurile+din+arad&biw=1366&bih=677&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=utWnVMSmHsT9UIeXgLAL&ved=0CAYQ_AUoAQ").

2.8. Principalii poluatori ai apei din județel Arad

Cele două râuri, Mureșul și Crișul Alb, care străbat județul de la est la vest aduc un important aport de debite și în același timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populație și ramuri economice.

Mureșul, constituie de departe râul cel mai important, intrând în județ cu 187 m3/s debit mediu multianual, ceea ce nu pune probleme cantitative. Utilizarea lui este însă restricționată de calitatea apelor de capăt de bazin hidrografic, râul conținând poluanți care îl fac utilizabil numai pentru industrie și agricultură.

Crișul Alb, este al doilea râu ca mărime, intrând în județ cu un debit de 14,2 m3/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultură și anume, în unități piscicole.

Resursele de ape subterane, sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât și calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populației și ramurilor economice, în special industriale.

În vederea poluării apelor din județul Arad principalii poluatori monitorizați de către „SC Compania de Apă Arad SA” sunt următorii: CBO5, CCO-Cr, suspensii, detergenții, fosfații, NH4, cloruri. Aceștia provin din diverse surse cum ar fi: deșeuri menajere, reziduuri de la fabrici, îngrășăminte chimice de la combinele zootehnice, produse petroliere, etc. In tabelul 1. am expus câteva exemple dintre sursele de mai sus prezentate, datele fiind preluate de la „SC Compania de Apă Arad SA”. (http://www.anpm.ro).

Tabelul 1. Substanțe poluante în apele din județul Arad (http://www.anpm.ro)

Din datele furnizate de către SC Termo-Construct SA Sebiș, rezultă că structura apelor este în mare parte apă menajeră de la populație, dar și apă uzată de la agenții economici (tăbăcării).

Poluații sunt îndepărtați în stațiile de epurare din municipiul Arad prin procese mecano – biologice, acestea îmbunătățind starea apelor. Stațiile se găsesc în următoarele localități:

Arad – Vladimirescu,

Curtici,

Sântana,

Lipova,

Nădlac,

Gurahonț,

Moneasa,

Ineu,

Pâncota,

Pecica

ChișineuCriș.(http://www.caarad.ro).

Urmare a datelor furnizate de către S.C. Compania de Apă S.A. Arad, în tabelul 2 este prezentată situația apelor uzate și tratarea apelor uzate din localitățile județului Arad în ultimii cinci ani.

În cursul ultimilor cinci ani nu s-au produs poluării accidentale asupra cursurilor de apă Mureș și Criș, conform informațiilor furnizate de APM Arad.

Tabelul 2. Situația rețelelor de canalizare și tratare a apelor din zonele urbane ale județului Arad (http://www.anpm.ro/web/apm-arad/rapoarte-anuale1)

Tot în conformitate cu datele furnizate de către Administrația Națională „Apele Române” Administrația Bazinală Crișuri, pentru îmbunătățirea calității apei, este necesară construirea de stații de epurare performante, retehnologizarea și completarea celor existente în cadrul societăților de gospodărire comunală, întrucât majoritatea prezintă depășiri față de indicatorii reglementati și au obligația conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC și Documentul de poziție. (http://www.anpm.ro/web/apm-arad/rapoarte-anuale1).

Resursele de apă dulce, atât cele de suprafață cât și cele subterane, fac parte din categoria resurselor cu un potențial limitat. Aceste resurse, odată cu dezvoltarea economică, a diferitelor tipuri de industrii, sunt din ce în ce mai expuse la poluare, acest fapt se poate constata și din acest capitol. Aportul principal al poluării apelor o reprezintă industria, gospodărirea comunală și locativă, urmată de agricultură și alte ramuri ale economiei județului Arad. (Stângaciu, Elena și Simionescu, Claudia, 2009; ***, 1998 – STAS 4706-88. Ape de suprafață. Categorii și condiții tehnice de calitate)

În ceea ce privește calitatea apelor folosite în scopuri potabile, în județul Arad ar trebui extinsă rețeaua de apă potabilă, deoarece sunt o serie de zone care nu au rezolvată alimentarea cu apă în sistem centralizat.

O altă măsură ce s-ar impune în ceea ce privește calitatea apelor ar fi verificarea traseelor prin care este pompată apa la consumatori. În municipiul Arad a început o astfel de acțiune, ce ar trebui continuată și extinsă în toată rețeaua de distribuție a apei potabile, pentru evitarea pierderilor și a deteriorării calității apei datorită poluării acesteia pe traseu. Această acțiune trebuie corelată și cu verificarea și înlocuirea conductelor din canalizarea orașelor, care în mare parte sunt depășite ca termen de funcționare. (Gavrilescu; Elena și Olteanu; I., 2003; http://www.anpm.ro/web/apm-arad/rapoarte-anuale1)

CAPITOLUL 3. STRATEGII ÎN DOMENIUL CALITĂȚII APEI

3.1. Apa potabilă

Apa potabilă poate fi orice tip de apă, fie în stare naturală, fie tratată prin diverse procese specifice tratării apei, în urma căruia poate fi folosită în consumul uman: pentru băut, prepararea hranei sau alte scopuri casnice. Dar poate fi destinată și în folosul industrie alimentară, cum ar fi:

fabricarea produselor,

procesarea lor,

conservarea sau comercializarea. (Lungu M., 2008; http://www.anpm.ro/web/apm-arad/rapoarte-anuale1)

3.2. Resurse de apă pentru județul Arad

Resursele de apă, pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice regionale mai ales dacă sunt în mare deficit față de cerințele societății.

Alimentarea cu apă a populației județului Arad este asigurată în majoritate din subteran. Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crișului și al Mureșului constituie principala resursă de apă pentru populație. Există trei captări din ape de suprafață pentru alimentarea populației: la Hălmagiu, Căsoaia și Moneasa (http://www.caarad.ro).

Alimentare cu apă Hălmagiu

Sursa alimentează localitățiile Hălmăgel, Hălmagiu și Vîrfurile. Este compus dintr-o captare de apă de suprafață din pârâul Sîrbilor în amonte de localitatea Hălmăgel. Este compusă din prag de fund, priză de mal, deznisipator după care apa captată ajunge printr-o conductă de aducțiune în mod gravitațional într-o stație de tratare. Tratarea apei în această stație se face în trei faze:

Decantarea apei se face cu ajutorul a două decantoare suspensionale. Pentru o decantare mai eficientă se injectează în apa brută soluție de sulfat de aluminiu și lapte de var. Acestea au rolul de a facilita formarea de flocoane și de a reduce ph-ul apei în parametri normali și implicit o decantare mai eficientă.

După decantare apa trece printr-o fază de filtrare unde sunt reținute particolele fine rămase după decantare. Acest proces se realizează prin spălarea suspensiilor fine reținute de către filtri, materialul folosit fiind nisipul cuarțos cu granulația de 3-5mm.

Apa filtrată este colectată într-un rezervor unde i se adaugă clor gazos pentru dezinfecție. După care este introdusă în rețeua de distribuție. Apa trebuie să aibă o concentrație de clor liber conform legii apei potabile nr.458/2002. (Teodosiu, C., 2001; ***, 2005 – Colecția standarde, STAS de analiza apei de suprafață și potabile)

Apa parcurge tot acest proces tehnologic fără a se utiliza energie, ci doar gravitațional. Din rezervor apa este livrată consumatorilor prin intermediul unui sistem de rețele de distribuție și a unui sistem de rețele de aducțiune implicit printr-un rezervor de compensare de 500mc. S-a construit și o stație de pompare pentru a putea pompa apa potabilă și în localitatea Vîrfurile.

Alimentare cu apă Căsoaia

Sistemul de alimentare cu apă Căsoaia asigură apa potabilă pentru tabăra de copii și școlari, precum și pentru zona de agrement din micro stațiunea Căsoaia. Apa este captată din pârâul Highiș prin intermediul unui prag de fund si a unei prize de mal. După care apa trece printr-un deznisipator orizontal, iar printr-o conductă de aductiune avind o lungime de 172 m. Este și ea adusă tot în mod gravitațional la stația de tratare. Tratarea constă în trecerea apei printr-un filtru al cărui material filtrant este nisip cuarțos de granulație 3-5 mm. Apa filtrată este acumulată într-un rezervor unde se adaugă de asemenea clor gazos pentru dezinfecția apei. (***, 2005 – Colecția standarde, STAS de analiza apei de suprafață și potabile; http://www.caarad.ro)

Acumularea apei se face într-un rezervor de 100 mc din care în mod gravitațional este distribuită consumatorilor.

Alimentare cu apă Moneasa

Sursa asigură alimentarea cu apă potabilă localitățiile:

Moneasa;

Ranusa;

Dezna;

Slatina de Criș.

Apa este captată în două locuri:

din apa de adâncime din forajul aflat în centrul stațiunii Moneasa

din apa de suprafață din Grota Ursului, de unde izvorește și pârâul Bailor.

Apei captate din sursa de suprafață i se impune a fi supusă unui proces de tratare, iar apa captată din Grota Ursului este adusă într-un bazin de liniștire după care trece prin filtri care au ca material filtrant nisipul cuarțos de granulație 2-5 mm. Amestecul de ape se aduce într-un rezervor unde apa este refulată cu ajutorul a două pompe cu ax orizontal în alt rezervor. Aici este supusă procesului de dezinfecție cu clor gazos, după care este distribuită consumatorilor. Având în vedere că există diferențe de altitudine între localități s-a impus micșorarea presiunii în două puncte cu ajutorul a două vane speciale de ruperea presiunii, de tip Havle. (Teodosiu, C., 2001; ***, 2005 – Colecția standarde, STAS de analiza apei de suprafață și potabile; http://www.caarad.ro)

Municipiul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă din subteran, în cadrul unui sistem microzonal de alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea și exploatarea S.C. Compania de Apă Arad SA.

Din punct de vedere structural, sistemul centralizat de alimentare cu apă al municipiului Arad și al microzonalului deservit de acesta se compune din:

Uzina de apă Nr.1;

Uzina de apă Nr.2;

Uzina de apă Nr.3;

Stație repompare Fântânele;

Stație de pompare Curtici. (http://www.caarad.ro)

Uzina de Apă nr. 1 este situată în partea centrală a municipiului Arad și a fost dată în funcțiune în anul 1896.

Captarea Veche este constituită din 11 puțuri cu adâncimi de 75-90 m și debite cuprinse între 7- 27 l/s amplasată în zona orașului Arad pe malul drept al Mureșului, în incinta Uzinei nr.1. Stația de tratare are o capacitate de 250 l/s. Procesul tehnologic de tratare cuprinde următoarele etape: aerare, prefiltrare, decantare și filtrare. În incinta SP1 sunt amplasate pompa de spălare și două bucăți turbosuflante de 1.000 mc/h care asigură apa și aerul necesar spălării filtrelor. Apa rezultată ca urmare a procesului de spălare a filtrelor este evacuată prin intermediul unei stații de pompare în cheson echipată cu două electropompe de 80 mc/h la 5 kW și 216 mc/h la 11,5 kW. Înmagazinarea apei se face în cinci rezervoare semiîngropate după cum urmează: două bucăți x 1.000 mc, două bucăți x 1.200 mc și o bucată x 10.000 mc. Clorinarea apei se face în rezervoare. Pomparea apei în rețeaua de distribuție a apei se face prin intermediul a două stații de pompare. (***, 2005 – Colecția standarde, STAS de analiza apei de suprafață și potabile)

Uzina de Apă nr. 2 (uzina II) este uzina principală în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă a municipiului Arad, având perioada de funcționare de 24 h din 24 h, capacități de pompare de 14.000 mc/h, și capacități de captare de cca. 9.000 mc/h.

Dispune de două stații de pompare echipate cu câte șapte electropompe, antrenate de motoare, prin intermediul a două convertizoare de frecvență și a unui soft-starter. În ceea ce privește rezerva de apă aceasta este dimensionată la 34.000 mc distribuită în cinci rezervoare. Stația de tratare aferentă are rolul de a realiza deferizarea și demanganizarea apei înainte de introducerea acesteia în rezervoare și mai apoi în rețeaua de distribuție locală, și este dimensionată pentru un debit maxim de 2160 de l/s.

Uzina II are în exploatare două fronturi de captare, un front de captare care numără 92 foraje, front care se întinde pe direcția N-E din incinta uzinei și mai apoi de-a lungul DN 79 până în zona localității Șimand, pe o distanță de cca. 20 Km, foraje a căror adâncime maximă este de 120 m, iar primul strat captat se află la o adâncime mai mare de 25m, și un front de captare ce cuprinde un număr de 13 foraje așezat geografic în zona de limitrofă localității Mândruloc, care alimentează localitatea, iar surplusul de apă ajunge în stația de tratare din Uzina II. Toate aceste foraje au fost echipate începând din anul 2001 cu electropompe noi, cu debite cuprinse între 60 și 160 mc/h, antrenate cu motoare de puteri între 7,5 și 22 Kw. Cantitățile de apă furnizate de către aceste foraje ajung în uzină prin intermediul a trei conducte de aducțiune, aceste debite fiind contorizate în mod individual pentru fiecare foraj cu ajutorul unor debitmetre unghiulare. Apa din frontul de captare ajunge în Uzina II prin intermediul a trei rețele de aducțiune de Dn 600, 800 și respectiv 1000 mm, în timp ce refularea din uzina se realizaează prin trei magistrale de diametre Dn 600, 800 și 1200 mm, prima dintre ele alimentând localitatea Vladimirescu, iar ultimele două injectează apa în rețeaua de distribuție a municipiului.

În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică, frontul de captare este străbătut de la un capăt la altul de către patru linii aeriene de 20 KV alimentate din stații de distribuție independente cu posibilități interconectare și separare multiple în vederea obținerii unor scheme de alimentare care să ofere autonomie maximă. (***, 2005 – Colecția standarde, STAS de analiza apei de suprafață și potabile; http://www.caarad.ro)

Pe lângă municipiului Arad, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele localități: Mândruloc-Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Șaguna, Șofronea, Sânpaul, Dorobanți, Sânmartin, Șimand, Zădăreni, Fântânele, Călugăreni. (http://www.caarad.ro)

Uzina de apă 3 este amplasată în partea de nord a orașului, are o zonă de influență vastă în ceea ce privește parcul industrial al aradului și cartierul Aurel-Vlaicu. Dispune de o stație de pompare echipată cu cinci electropompe dintre care trei de producție Aversa de tipul 12 NDS, iar două pompe recent înlocuite identice cu cele prezentate pentru uzina I, antrenate de asemenea prin intermediul a două convertizoare de frecvență. Are în exploatare o rezervă de apă de 20.000 mc distribuită pe două rezervoare supraterane de câte 10.000 mc fiecare, o stație de clorinare, și două conducte de aducțiune care transportă apa din frontul de captare al Uzinei II. Cele două conducte de aducțiune sunt racordate în zone diferite ale frontului de captare asigurând în acest fel siguranță mai mare în cazul apariției unor avarii sau necesitășii executării unor lucrări de reparații. Debitul de alimentare al acestei uzine poate atinge valori de până la 2.500 mc/h.

Din punct de vedere al ponderii în alimentarea cu apă a orașului, debitele de plecare din uzina III variază între 4.000 mc/24h în timpul iernii și 20.000 mc/24h în timpul verii. (***, 2005 – Colecția standarde, STAS de analiza apei de suprafață și potabile; http://www.caarad.ro)

Stația de repompare Fântânele se află pe malul stâng al râului Mureș, în amonte de acesta, la cca. 9 Km de municipiul Arad. Deservește exclusiv localitatea Fântânele, având ca sursă de apă rețeaua de distribuție a municipiului, prin intermediul unei aducțiuni în lungime de 2,5 Km. Utilată cu înmagazinare de două x 100 mc și o stație de pompare care funcționează în regim de hidrofor, de obicei doar pentru perioada de vară. În restul anului debitele necesare fiind mai mici localitatea este alimentată direct din rețeaua de distribuție a orașului Arad. (http://www.caarad.ro)

Stația de pompare Curtici. Această stație deservește localitățile Curtici, Macea, Sânmartin. Are ca sursă de apă frontul de captare al Uzinei II, prin intermediul unei aducțiuni de o lungime de 8 Km. Este situată pe direcția N față de municipiul Arad la cca. 21 Km de acesta. Stația de pompare fiind echipată cu două electropompe care aspiră dintr-un rezervor de 100 mc, și refulează într-un castel de apă de 500 mc. (http://www.anpm.ro/web/apm-arad/rapoarte-anuale1; http://www.caarad.ro).

Apa potabilă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct de vedere calitativ și în cantitate suficientă. (http://www.anpm.ro/web/apm-arad/rapoarte-anuale1)

În vederea analizei apei potabile este necesar a monitoriza trei parametrii importanți în calitatea apei, aceștia fiind: conductivitatea apei, pH-ul apei și duritatea apei.

3.3. Conductivitatea apei

Conductivitatea este un parametru necesar în analizele de apă potabilă, ea reprezentând electricitatea transportată a unei substanțe. Conductivitatea electrică are capacitatea de a conduce curentul electric a substanțelor atunci când se exercită asupra lor forțe ale câmpului magnetic. Se măsoară în Siemens pe metru (S/m) în sistemul internațional și are ca simbol litera grecească sigma ,,σ”. Curentul electric rezultat în urma mișcării ionilor liberi dintr-o substanță duce la fenomenul numit conductanță electrică.

Cu cât în apă sau în substanțele lichide avem o concentrație ridicată de ioni cu atăt apa sau substanțele lichide au o conductivitate mai mare. (Lungu M., 2008; http://www.apetratate.ro; https://ro.wikipedia.org/wiki/Conductivitate_electric).

În tabelul următor avem prezentate valoriile admise a conductivității apei:

Tabelul 3. Valoriile admise a conductivității apei

(***, 1996 – Legea apelor 107/1996;

http://www.apetratate.ro; https://ro.wikipedia.org/wiki/Conductivitate_electric).

3.4. pH-ul apei

pH-ul reprezintă un alt parametru important pentru analiza apei potabile deoarece datorită lui ne putem da seama de natura apei. Aceasta poate să fie în funcție de scara pH-ului acidă, neutră sau bazică. Valoriile soluțiilor acide sunt cuprinse între 0 și 7; soluțiile neutre se întalnesc la valorea 7, cu toate că se acceptă și valoriile de la 6,5 până la 9; iar valoarea soluțiilor bazice se regăsesc între 7 și 14, după cum putem observa în fig. nr. 3.

Fig. nr. 3. Scară pH-metrică

(http://www.apatyent.ro/beneficiile-apei/apa-alcalina-ionizata-tyent)

Apa potabilă putem spune că este o apă pură ceea ce înseamnă că valoriile ei normale sunt cuprinse între 6,5 și 9. Dacă pH-ul este mai scăzut sau mai ridicat decât valoriile normale înseamnă că apa este încărcată cu diferite substanțe care pot influența calitatea apei. (***, 2000 – Legea 137/1995)

Măsurarea pH-ului se poate face prin diferite metode:

folosind hârtie indicatoare de pH;

sau cu ajutorul pH-metrelor.

Hârtia indicatoare de pH este folosită pentru o determinare rapidă a valorii pH-ului unei soluții cu ajutorul unor indicatori. Compușii indicatori sunt substanțe care ajută la schimbarea culorii în funcție de valoarea pH-ului, variind de la un mediu la altul. (***, 1998 – SR ISO 5667 – 10/1998)

pH-metrele se folosesc în analize mai exacte a apei datorită electrodului care are o sensibilitate mare. Electrodul trebuie păstrat într-o soluție tampon, iar la scoaterea lui din recipientul în care se află se spală cu apă distilată la capătul electrodului. După calibrarea aparatului se introduce electrodul în proba martor și se așteaptă ca valoarea să rămănă constantă pentru a se putea citi și folosii valoarea pH-ului rezultat.

După măsurătoarea dorită se spală din nou electrodul cu apă distilată și se introduce în soluția tampon. Este o operație obligatorie după fiecare folosire a sa. În vederea realizării unei analize corecte se ține cont și de temperatura soluțiilor folosite. Acestea trebuie să se realizeze la aceeași temperatură. (***, 1998 – SR ISO 5667 – 10/1998. Calitatea apei. Prelevare. Ghid pentru prelevarea apelor uzate; http://education.inflpr.ro/res/CarteGarabet)

3.5. Duritatea apei

Apa poate să conțină diferite impurități care pot afecta calitatea ei printre care și sărurile minerale, mai exact, sărurile de Ca și Mg care duc la determinarea durității totale a apei. Acești compuși ajung în apă în urma unor reacții realizate la nivelul solului. Carbonații de Ca și Mg sunt cei care devin insolubili în apă la temperaturi mai mari formând ulterior depuneri pe fundul apei, pe pereții conductelor, pe diferite vase de bucătărie sau se pot vedea chiar și în țesăturile hainelor. Rezultatul lor fiind o duritate temporară. Pe când sărurile de Ca și Mg rămân dizolvate în apă ceea ce rezultă o duritate permanentă. Suma acestor două durități, temporare și permanente, este duritatea totală. Apele cu duritate mare conțin multe săruri dizolvate, iar cele sărace în săruri dizolvate sunt apele foarte moi sau moi. (Gavrilescu; Elena și Olteanu; I., 2003; http://www.materialedidactice.ro)

Pentru măsurarea durității folosim gradele germane, valoriile normale admise pentru mai multe tipuri de ape fiind prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4. Valoriile normale admise în calificarea apei

(http://www.materialedidactice.ro)

CAPITOLUL 4. CERCETĂRI PROPRII PRIVIND EVALUĂRILE ANUALE ALE CALITĂȚII APEI ÎN JUDEȚUL ARAD

În cadrul capitolului 4 urmărim evaluarea parametrilor caracteristici analizei calității apei potabile în perioada 2012 – 2014:

conductivitate;

pH;

duritate.

Conform datelor preluate de la Compania de apă Arad, am putut realiza evaluâri în urma căruia am scos în evidență evoluția unor parametrii privind calitatea apei potabile atât în orașul Arad, cât și în localitățile din vestul, estul, nordul și sudul județului Arad.

Stațiile din localitățile județului Arad, unde sunt evaluați parametrii caracteristici ai apei potabile sunt prezentate în schema de mai jos:

4.1. Orașul Arad

Pentru această localitate, am urmărit în perioada 2012-2014, valorile medii ale unor parametri caracteristici ai apei potabile.

Tabelul 5. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile din orașul Arad

(http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

În concluzie din figurile nr. 5, 6 și 7 reiese că atât conductivitatea, pH-ul cât și duritatea au avut valoriile cele mai ridicate în anul 2013. Pe când valoriile cele mai mici au fost înregistrate pentru conductivitate și pH în 2014, iar pentru duritate în 2012.

Toți parametrii analizați (conductivitatea, pH-ul și duritatea) s-au aflat în limitele admise. Nu s-au înregistrat depășiri în perioada 2012-2014.

4.2. Zona de Vest a județului Arad

Pentru această zonă, am urmărit în perioada 2012-2014, valorile medii ale unor parametri caracteristici ai apei potabile în localitățile:

Felnac;

Pecica;

Nădlac.

Tabelul 6. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Felnac (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

Din figurile nr. 8, 9 și 10 reiese că în Felnac nu s-au înregistrat depășiri a valoriilor admise. Valoriile cele mai ridicate pentru toți cei trei parametrii evaluați fiind în anul 2013; iar valoriile cele mai mici pentru conductivitate și pH au fost în 2014, pe când la duritate în anul 2012.

Tabelul 7. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Pecica (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

În figura nr. 11 putem vedea că valorea cea mai mare a conductivității a fost în anul 2014, iar cea mai mică în anul 2013. Din figura nr. 12 reiese că în anul 2013 pH-ul a avut valoarea cea mai ridicată, iar cea mai mică în anul 2014. În figura nr. 13 putem observa că duritatea a avut valoarea cea mai mare în anul 2014 și cea mică în anul 2013.

Conform valoriile admise pentru cei trei parametrii analizați, nici în Pecica nu s-au inregistrat depășiri a valoriilor înregistrate, însă în comparație cu Arad și Felnac, duritatea apei a scăzut, încadrându-se în ape relativ dure, pe când în celelalte două localități avem ape dure.

Tabelul 8. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Nădlac (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

Ca și concluzie la evaluarea parametrilor privind calitatea apei potabile din localitatea Nădlac, putem spune că valoriile cele mai ridicate pentru cei trei parametrii analizați au fost în anul 2014, iar valoriile cele mai mici s-au înregistrat în anul 2013. Parametrii încadrându-se și în acest caz în limitele admise.

4.3. Zona de Est a județului Arad

Pentru această zonă, am urmărit în perioada 2012-2014, valorile medii ale unor parametri caracteristici ai apei potabile în localitățile:

Ghioroc;

Zăbrani;

Lipova.

Tabelul 9. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Ghioroc (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

Din figura nr. 17 reiese că, conductivitatea a avut valoarea cea mai mare în anul 2012 și cea mai mică în anul 2013. În anul 2014 pH-ul a înregistrat valoarea cea mai mică, iar cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 2013, conform figurii nr. 18. În figura nr. 19 după cum observăm, valoarea cea mai ridicată a durității fost în anul 2012 și cea mai scăzută valoare în anul 2013. În cadrul localității Ghioroc nu s-au înregistrat depășiri a limitelor admise.

Tabelul 10. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Zăbrani (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

Din figurile 20, 21 și 22 reiese că cele mai mari valori s-au înregistrat în anul 2013 pentru toți cei trei parametrii analizați. În schimb cele mai mici valori înregistrate au fost pentru conductivitate și duritate în anul 2014, iar pentru pH a fost în anul 2012.

Rezultatele obținute s-au încadrat în limitele admise, duritatea fiind din nou mai scăzută ca și în celelalte localități califică apa ca și apă relativ dură.

Tabelul 11. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Lipova (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

În localitatea Lipova s-a înregistrat în anul 2014 valoarea cea mai mare a conductivității și a durității conform figurilor 23 și 25; pH-ul având valoarea cea mai mare în anul 2013, conform figurii nr. 24. Valoriile cele mai mici au fost înregistrate astfel: pentru conductivitate în anul 2013, pentru pH în anul 2014, pentru duritate în anul 2012.

La duritatea apei potabile mai putem observa că odată cu trecerea anilor valoriile au crescut din 2012 – 2014, apa devenind astfel relativ dură de la o apă mijlocie. Conductivitatea și duritatea încadrându-se în limitele admise.

4.4. Zona de Nord a județului Arad

Pentru această zonă, am urmărit în perioada 2012-2014, valorile medii ale unor parametri caracteristici ai apei potabile în localitățile: Sîntana; Curtici și Cermei.

Tabelul 12. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Sîntana (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

Din figurile nr. 26 și 28 observăm că valoriile cele mai ridicate ale conductivității și durității au fost în anul 2012 și cea mai scăzută în anul 2013. La pH conform figurii nr. 27 valoarea cea mai mare a fost în anul 2013, iar cea mai mică în anul 2014.

Parametrii analizați în stația din localitatea Sîntana s-au încadrat în normele admise.

Tabelul 13. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Curtici (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

În concluzie conform figurilor nr. 29 și 31 valoarea cea mai mare înregistrată a fost în anul 2012 pentru conductivitate și duritate, iar pentru pH în anul 2013 conform figurii nr. 30. Valorile cele mai mici înregistrate pentru conductivitate și duritate au fost în anul 2013 și pentru pH în anul 2014.

Toți cei trei parametrii analizați s-au aflat în limitele admise.

Tabelul 14. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Cermei (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

Din figura nr. 32 reiese că valoarea cea mai mare a conductivității a fost înregistrată în anul 2014 și cea mai mică în anul 2013. În figura nr. 33 observăm că pH-ul a avut valoarea cea mai mare în anul 2013, iar cea mai mică în 2014. La figura nr. 34 putem vedea cum valoriile au scăzut treptat de la an la an, în 2014 înregistrându-se cea mai mică valoare și în 2012 cea mai mare.

În localitatea Cermei putem califica apa conform normelor ca și apă mijlocie, valoriile nedepășind încadrarea ei în apă mijlocie. S-au încadrat și în acest caz toți parametrii analizați în limitele admise.

4.5. Zona de Sud a județului Arad

Pentru această zonă, am urmărit în perioada 2012-2014, valorile medii ale unor parametri caracteristici ai apei potabile în localitatea Vinga.

Tabelul 15. Valorile medii ale unor parametrii caracteristici apelor potabile în Vinga (http://www.caarad.ro/7-Informatii_utile/357-Calitatea_destinata_consumului_uman.html)

Din figuriile 36 și 37 reiese că pH-ul și duritatea au valorile cele mai ridicate în anul 2013 iar cele mai scăzute în anul 2014. Valorile conductivității din 2012 până în 2014 au scăzut de la an la an înregistrând valoarea cea mai mică în anul 2014 și cea mai mare în anul 2012 conform figurii 35. Toate cifrele valorilor înregistrate s-au încadrat în normele admise.

În urma evaluărilor a tuturor stațiilor de apă potabilă din județul Arad observăm că nu au existat depășiri ale limitelor în perioada 2012 – 2014. Datorită acestui fapt putem spune că apa potabilă este de o calitate bună astfel putând fi folosită pentru băut și în activitățile casnice.

CAPITOLUL 5. PARTE EXPERIMENTALĂ.

DETERMINAREA CALITĂȚII APEI ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII UNEI AFACERI PERSONALE

Pentru dezvoltarea unei afaceri personale am ales să imi deschid o spălătorie de mașini pe DN Arad – Timișoara, în localitatea Vinga. În acest sens și pentru o reușită deplină în afacere am încercat două variabile de proiect:

Utilizând apă dintr-un puț forat în incinta spălătoriei.

Utilizând apă de la rețeaua de alimentare cu apă a localității Vinga.

Eu aș prefera să folosesc apa din puțul forat în curtea unității, deoarece investiția pe care o fac este mai mare la început: forarea puțului, cumpărarea pompei, bazin, hidrofor; pentru ca apoi să achităm numai prețul necesar acoperirii cu energie electrică. În cazul folosirii apei de rețea, aceasta va avea un preț impus de Comunitatea locală și care poate crește în timp.

Alimentarea cu energie electrică va fi asigurată din rețeaua electrică din incinta unității printr-un branșament subteran până la tabloul electric general, instalație care va fi legată la o rețea de împământare în vederea prevenirii unei eventuale electrocutări. Alimentarea cu apă va fi asigurată prin branșament subteran la puțul forat care aș dori să îl folosesc, echipat și cu o pompă submersibilă și hidrofor, pentru a asigura debitul pentru alimentarea pompelor pentru spălarea autovehiculelor. Apa rezultată din spălătorie va fi filtrată printr-un decantor în vederea separării uleiului și grăsimilor, apoi branșată la rețeaua de canalizare stradală. În prima etapă vor fi colectate într-un canal acoperit cu grătar, situat sub autovehicul, iar de aici prin sifonare sunt trecute prin separatorul de nămol, prin separatorul de grăsimi, apoi deversate în rețeaua de canalizare stradală. Toate acestea vor fi respectate conform prevederilor OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor aprobată prin Legea 426/2001 cu modificările și completările ulterioare: art. 19 (1) și conform ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena și sănătate publică privind mediul de viață al populației. (http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_119_2014_norme_igiena_sanatate_publica_mediul_de_viata_al_populatiei.php; http://apmdj-old.anpm.ro/upload/72931_Memoriu%20tehnic_Spalatorie%20auto_SC%20Clinica%20de%20Roti%20SRL.pdf)

În acest sens pentru o bună reușită în afacere și posibilitatea celor mai excelente servicii oferite clientelei, voi determina unele caractere fizico – chimice ale celor două probe de apă și anume: duritate, pH și conductivitate pentru a evalua calitatea apelor.

Fig. nr. 38. Probele de apă pregătite pentru analize

Metodele folosite la analizele efectuate pentru cei trei parametrii au fost:

a) Titrarea pentru determinarea durității.

Mod de lucru:

Titrarea se face utilizând ca indicator “negru eriocrom T”. În două flacoane Erlenmayer se introduc câte 100 ml apă de analizat, după care se adaugă 2-3 picături de indicator în apa de analizat și se titrează cu complexon III. Se face tritrarea până când virajul culorii se schimbă din violet în albastru. Se citește volumul inițial și final, după care se face diferența dintre cele două pentru a afla volumul consumat.

Duritatea totală dt se calculează cu formula:

dT = 2,8·v’

unde: 1 ml complexon III 0,1n este echivalent cu 2,8 od,

v’ – este volumul soluției de complexon III folosit la titrarea unei probe de 100 ml apă.

b) Folosirea unui pH-metru pentru determinarea Ph-ului.

Mod de lucru:

Înaintea folosirii pH-metrului se face calibrarea aparatului. Se conectează electrodul pH cu mufa de intrare în partea superioară a aparatului. Apoi se scoate electrodul pH din soluția pentru păstrare și se spală cu apă distilată sau deionizată, după care se șterge până se usucă. Această etapă se repetă înainte de orice măsurătoare. Se conectează aparatul apăsând tasta ON și se scufundă electrodul pH într-o soluție pH tampon. Apoi se așteaptă câteva secunde până ce se stabilizează și se curăță din nou electrodul pH cu apă distilată, după care se șterge pentru a putea afișa valoarea corectă a pH-ului apei de analizat.

Următorul pas este de a se scufunda electrodul pH în fluidul de măsurat și se așteaptă să se stabilizeze pentru a se putea citi exact valoarea pH-ului fluidului de analizat. Valoarea afișată reprezintă pH-ul apei de analizat.

c) Folosirea conductometrului pentru determinarea conductivității.

Mod de lucru:

Se iau două pahare Erlenmeyer și un cilindru gradat. Se măsoara în cilindru gradat 150ml de apă din proba 1 de analizat (apă din puț forat) și se pune în paharul Erlenmeyer. Se repetă operațiunea și pentru cea de a două probă (apă de la rețea). După care se ia conductometrul și se conectează senzorul la microprocesor după care se montează teaca de plastic pe corpul senzorului.

Se introduce în soluția standard și se acționează tasta de calibrare (CAL). Se așteaptă afișarea valorii 0,00 µS/cm și se spală senzorul cu apă distilată. Se imersează senzorul în soluția probei, se acționează tasta de măsurare (read) și se așteaptă stabilizarea afișajului. Pentru a doua probă se spală din nou senzorul cu apă distilată pentru a nu o contamina cu soluția măsurată anterior.

În fig. nr. 39 putem observa pașii descriși mai sus pentru determinăriile acestor parametrii.

Fig. nr. 39. Măsurători ale probelor de analizat

Interpretarea rezultatelor:

Tabelul 16. Valorile pH-ului celor două probe de apă

Fig. nr. 40. Valorile pH-ului pentru cele două probe de apă

Tabelul 17. Valorile durității celor două probe de apă

Fig. nr. 41. Valorile durității pentru cele două probe de apă

Tabelul 18. Valorile conductivității celor două probe de apă

Fig. nr. 42. Valorile conductivității pentru cele două probe de apă

Concluzie: În urma evaluărilor efectuate putem observa că apa de la puțul forat are valorile parametrilor analizați (duritate și pH) mai mici decât cea de la rețea. Atât din punct de vedere fizico – chimic cât și din punctul de vedere al investiției această apă se pretează mai bine la folosirea ei în scopul dorit de mine.

În procesul de spălare-curățare se folosesc detergenți, însă aceștia sunt de tipul biodegradabili fără fosfați și cu o alcalinitate redusă; se folosesc produse de întreținere și produse de curățat ecologice ce nu au impact asupra activității desfășurate în cadrul obiectivului. Toate acestea se fac în vederea respectării instrucțiunilor de lucru și pentru ca acestă activitate să fie nesemnificativă asupra factorului de mediu: apa.

CONCLUZII GENERALE

Analizând evaluăriile efectuate în cadrul județului Arad pentru cei trei parametrii: conductivitate, pH și duritate, în perioada 2012 – 2014 putem spune că nu au existat depășiri ale limitelor admise și putem observa că:

valoarea cea mai mare înregistrată pentru conductivitate a fost în anul 2014 în localitatea Nădlac (921,11 µS/cm), iar cea mai mică tot în anul 2014 în localitatea Zăbrani (485,25 µS/cm);

valoarea cea mai mare înregistrată pentru pH a fost în anul 2013 în localitatea Zăbrani (7,88) și cea mai mică în anul 2014 în localitatea Ghioroc (6,99);

valoarea cea mai mare înregistrată pentru duritate a fost în anul 2014 în localitatea Nădlac (22,12°germ) și cea mai mică a fost în anul 2012 în localitatea Lipova (9,4°germ).

În vederea deschiderii unei afaceri am constatat în urma analizelor efectuate asupra celor două tipuri de ape: că apa de la puțul forat în curte este indicat să se folosească deoarece se încadrează în normele admise prin lege, iar din punct de vedere financiar investițiile pe termen lung sunt mai rentabile.

Contribuția proprie la realizarea obiectivului general din prezenta lucrare de diplomă îl reprezintă: culegerea datelor, prelucrarea și analizarea lor precum și emiterea unor concluzii referitoare la calitatea apei potabile din județul Arad, în perioada 2012-2014, dar și prezentarea unei idei de afacere proprie.