Strategii Ecomomice Si Planul de Afaceri al Firmei

Strategii ecomomice si planul de afaceri al firmei

Contents

CAPITOLUL I STRATEGII ECONOMICE ALE FIRMEI

Scurt istoric

Obiectul de activitate

Resursele intreprinderii

Resursele financiare

Resurse umane

Resurse materiale

1.4 Caracterizarea economico-financiara a activitaii firmei

1.4.1 Relatia intreprindere-piata

Strategii economice ale firmei

Importanta strategiilor economice pentru activitatea firmei

1..5.2 Elaborarea strategiilor economice ale firmei

CPITOLUL II PLANUL DE AFACERI AL FIRMEI

2.1 Afacerea

2.1.1 Prezentarea afacerii

2.1. 2 Domeniul de activitate

2.1.3 Obiectivele generale si specifice ale afacerii

2.2 Piata

Telefonia mobilă

2.2.1 Clienti

2.2.2 Produsul/Serviciul

Portofoliul complet de solutii de comunicare Vodafone România acoperă toate nevoile utilizatorilor, persoane fizice și companii. Clientii noștri au la dispozitie:

2.2.3 Segmentul de piata

2.2.4 Concurenta

2.3 Conducerea

2.3.1 Organizarea Firmei

2.3.2 Personalul firmei

Angajati

2.4 Finantele

2.4.1Veniturile

2.4.2 Cheltuielile

Cheltuieli

2.4.3 Sursele de finantare si utilizarea fondurilor

2.4.4 Previziuni Financiare

CAPITOLUL I STRATEGII ECONOMICE ALE FIRMEI

Scurt istoric

MobiFon a fost înfiinată în anul 1996 si si-a început activitatea comercială în data de 15 aprilie 1996 fiind primul operator GSM din România, operând sub brandul Connex. Actionarul principal al Mobifon a fost consorțiul canadian Telesystems International Wireless (TIW), care a câstigat, în noiembrie 1996, una dintre cele două licente de telefonie mobilă disponibile pe piată, AirTouch Canada, Logic Telecom, Fondul Român de Investitii, Ana Electronics, grupul industrial ISAF si Posta Română.

1998 – Introducerea serviciului SMS si Cell Broadcast

1999 – Introducerea serviciilor Xnet si HSCSD

2000 – Lansarea oficială a serviciului de WAP

2001 – Lansarea primului portal mobil din România, myX, si a serviciului GPRS

2002 – Introducerea serviciului de GPRS la cartelele reîncărcabile (Kamarad GPRS); lansarea serviciilor WWN si a primului parteneriat cu o bancă, BCR

2003 – Lansarea serviciilor myBanking (începutul colaborării cu Raiffeisen Bank, dând posibilitatea utilizatorilor de servicii Connex să isi monitorizeze în timp real situatia contului bancar, să îti debiteze plătile catre Connex din propriul cont si să facă reîncărcări de cartele Connex)

2005 – Lansarea oficială a serviciilor 3G (apel video, internet mobil de mare viteză); cumpărarea pachetului majoritar al actiunilor de Vodafone si începutul procesului de integrare în reteaua Vodafone

26 aprilie 2006 – Lansarea oficială Vodafone în România în cadrul unui show cu lasere impresionant în Piata Revolutiei

5 octombrie 2006 – Lansarea oficială a serviciilor HSDPA – 3G Broadband, în premieră pe piata românească

30 mai 2007 – Lansarea serviciilor HSDPA – 3G Broadband cu viteze de transfer al datelor de până la 2,8 Mbps

19 iunie 2007 – Lansarea serviciilor proprii de telefonie fixă pentru persoane fizice (Vodafone Acasă)

Obiectul de activitate

Domeniul principal de activitate al VODAFONE ROMANIA SA

Conform CAEN:Activitati de telecomunicatii prin retele fara cablu(exclusiv prin satelit)

Resursele intreprinderii

Resursele intreprinderii se concretizea in potentialul material,financiar,uman si informational de care aceasta dispune la un anumit moment,fiind reprezentate de:

Resurse materiale:reprezinta componentele fizice ale capitalului unei intreprinderi,care cuprind la randul lor utilajele,cladirile si echipamentele de productie,materiile prime si materialele si resursele energetice.

Resursele financiare:constituie potentialul intreprinderii sub forma mijloacelor banesti.

Resursele umane:reprezinta salariati intreprinderii,resursele active,creatoare ale unei intreprinderi.

Resursele informationale:definite ca fiind o veritabila unealta a managerilor,prin care acestia profita de oportunitatiele aparute pe piata.

Resursele financiare

RESURSELE FINANCIARE SAU PATRIMONIUL represinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ,apartinand unei persoane fizice sau juridice,precum si bunurile la care se refera.

De aceea, este foarte important ca oamenii care ocupă aceste roluri să fie cei mai buni în zonele lor de expertiză, să aibă rezultate dovedite și să mențină clientul în centrul preocupărilor lor. Indiferent la ce excelezi în domeniul financiar, Departamentul Financiar înseamnă mult mai mult decât cifre, grafice și bilanturi. Obiectivul principal constă în interesul continuu de a întelege si optimiza modul în care sprijinim clientii si aducem valoare investitiilor lor.

Echipa acoperă atât arii operaționale (accounts payable, receivable, general ledger), cât si de planificare, raportare și suport pentru toate departamentele din business. Toate acestea asigură echilibrul într-un business în permanentă schimbare și în luarea deciziilor potrivite din punct de vedere financiar.

Resurse umane

Rolul resurselor umane ,atat la scara intregii societatii,cat si la nivelul unei societati comerciale,este reliefat prin prin urmatoarele argumente:

Forta de munca este singura creatoare de valoare de intrebuintare;

Resursele umane sunt singurele creatoare de inovatii(omil este singura sursade idei noi materializate in produse.tehnologi etc.)

Resursele umane determina utilizarea eficienta a resurselor materiale si informationale

Resursele umane ale unei tari sau zone geografice reprezinta totalitatea resureslor economice care sintetizeaza potentialul de munca.

Totalitatea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in cadrul unei intreprinderi reprezinta personalul intreprinderii(factorul de productie munca.

Se apreciază din două puncte de vedere (două grupe de indicatori):

-cantitativ: populație activă disponibilă, populație activă, populație în vârstă de muncă, populația aptă de muncă etc. (se calculează în mărimi absolute și relative) .

– calitativ: nivelul de instruire, starea de sănătate, ponderea diferitelor categorii profesionale în total, categoria de vârstă etc.

De la 2.100 de angajati cati avea in septembrie 2006, operatorul de telefonie mobila a ajuns la 3.200 de angajati in prezent.Dorim să construim împreună cele mai moderne, eficiente și inovatoare practici în resurse umane, astfel încât să oferim tuturor angajaților Vodafone cadrul și instrumentele de care au nevoie pentru a oferi o experiență de neuitat clienților noștri.

Resurse materiale

Resursele materiale atrasein activitatea economica reprezinta bunurile produse prin munca si utilizate pentru obtinerea altor bunuri si/sau servizcii destinate vanzarii.

Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii și restul aparțin dealerilor. Operatorul are deja șapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte 6 vor fi deschise până la sfârșitul acestui an", a declarat marți, într-o conferință, directorul devânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătrați în sistem de franciză are un nivel de performanță și eficiență mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei.

1.4 Caracterizarea economico-financiara a activitaii firmei

Prin definitie,caracterizarea economico-financiara este un proces complex de cunoastere a starii economico-financiara a unui agent economic ,a unei ramuri sau a unei economi nationale in ansamblul ei,in conditii concrete de loc si timp,folosind metode adecvate si indicatori specifici in vederea individualizari si dimesionari factorilor si cauzelor care au determinat o anumita condite economico-financiara precum si reglarea prin decizii tactice si strategige a achilibrului dintre lichiditatea activelor si exgibilitatea elementelor de pasiv,a echilibrului functional dintre nevoile curente si resursele implicate, precum si a corelatiei globale a costului resurselor cu randamentul in trebuintarilor.

Operatorul de telecomunicatii Vodafone Romania a raportat venituri totale de 769 de milioane de euro in anul fiscal 2012-2013,incheiat la 31 martie 2013,in timp ce veniturile din servici s-au cifrat la 713,2 milioane de euro.Caompania a incheiat anul cu 8,08 milioane de clienti.

INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI

1.4.1 Relatia intreprindere-piata

Relatiile de piata ale intreprinderii are drept obiect vanzarea si cumpararea de marfuri si servici,imprumuturi de capital,angajarea fortei de munca.In piata marfurilor intreprinderii apare in cumpararea sau vanzarea a pietei capitatelor,piata fortei de munca.

Relatiile intreprinderi cu piata cunosc o mare diversitate ,exprimata printr-un numar variat de forme si instrumente utilizate in desfasurarea lor.

Ele se pot grupa dupa mai multecriterii, intre care : obiectul relatiilor, profilul agentilor de piata, frecventa si gradul deconcentrare.

a) Obiectul relatiilor reprezinta principalul criteriu de diferentiere. Potrivit acestui criteriu relatiile intreprinderii cu piata sunt de doua feluri :

I. Relatiille de vanzare-cumparare – ocupa locul principal. Principalele forme pe care le imbraca succesiv relatiile de vanzare-cumparare sunt relatiile precontractuale (se realizeaza prin intermediul urmatoarelor instrumente principale : negocierea, comanda,cererea de oferta si oferta firma), relatiile contractuale (au instrument principal contractul lacare se adauga o serie de activitati legate de derularea acesteia : facturarea, livrarea,transportul, receptia, decontarea) si relatiile postcontractuale (iau nastere in perioada degarabtie si postgarantie si au drept instrumente tipice reclamatiile si arbitrajul).

II. Relatiile de transmitere (receptie) de mesaje si informatii-acestea au diverse forme specifice, unele apar in contextul desfasurarii ralatiilor de vanzarecumparare,avand drept scop sustinerea si concretizarea acestora, iar cele mai multe vizeazacrearea atitudinii favorabile intreprinderii si produselor sale (in acest ultim caz se realizeaza prin intermediul unor instrumente specifice, din rabdul carora se detaseaza : publicarea,marca, relatii publice si alte forme de promovare).

b) Profilul agentilor de piata. Dupa acest criteriu se disting urmatoarele tipuri de relatii :

-cu furnizorii si prestatorii de servicii (de cumparare)

-cu beneficiarii (de vanzare)

-cu institutii si organism de stat

c) Dupa frecventa lor – relatiile intreprinderii cu piata pot fi : prmanente, periodice sauocazionale. Acest caracter este determinat, in principal, de particularitatile pe care le prezintacererea si oferta, de profilul si obiectivele intreprinderii in cadrul pietii etc.

d) Gradul de concentrare a relatiilor de piata. Relatiile pot fi concentrate sau dispersate sipot fi avute in vedere trei aspecte :

-dimensional (dupa marirea partizilor in actele de uz-cumparator)

-spatial (concentrarea activitatii de piata in anumite zone, localitati, puncte)

-temporal (cancentrarea sau dipersarea activitatii de piata in calendarul unui an)

Ansamblul raporturilor de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentruasigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta.In situatia in care intreprinderile se adreseaza aceleasi nevoi, cu produse similare (sau identice), are loc o concurenta directa.

Competitia dintre intreprinderile care se adreseaza aceleasi nevoi sau a unor nevoidiferite, prin oferirea de produse(servicii) diferite, poarta denumirea de concurenta indirecta.

Efectele concurentei :

-stimuleaza preocuparile pentru cresterea, diversificarea si imbunatatirea

calitativa a ofertei de marfuri, pentru adaptarea ei la dinamica cerintelor.

-asigura plasarea preturilor la cote reale

-favorizeaza rationalizarea costurilor ca mijloc de sporire a profitului

-determina procesul de «primenire« in randul agentilor de piata (eliminareadin competitie a firmelor slabe, cu capacitate redusa de adoptae uz-cumparator)

-spatial (concentrarea activitatii de piata in anumite zone, localitati, puncte)

-temporal (cancentrarea sau dipersarea activitatii de piata in calendarul unui an)

Ansamblul raporturilor de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentruasigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta.In situatia in care intreprinderile se adreseaza aceleasi nevoi, cu produse similare (sau identice), are loc o concurenta directa.

Competitia dintre intreprinderile care se adreseaza aceleasi nevoi sau a unor nevoidiferite, prin oferirea de produse(servicii) diferite, poarta denumirea de concurenta indirecta.

Efectele concurentei :

-stimuleaza preocuparile pentru cresterea, diversificarea si imbunatatirea

calitativa a ofertei de marfuri, pentru adaptarea ei la dinamica cerintelor.

-asigura plasarea preturilor la cote reale

-favorizeaza rationalizarea costurilor ca mijloc de sporire a profitului

-determina procesul de «primenire« in randul agentilor de piata (eliminareadin competitie a firmelor slabe, cu capacitate redusa de adoptare la dinamismul economicosocial).

Forta competitiei si implicatiile ei in mecanismul pietii depind de numarul si pozitiilecelor care se confrunta.

Vodafone Romania ofera un portofoliu complect de solutii de comunicare ce acopera toate nevoile utilizatorilor,persoane fizice si companii.Clientii au la dispozitie o oferta competitiva de servicii de roaming prin Vodafone Passaport si Vodafone World,continut variat pe telefonul mobil prin Vodafone live,acces la servicii de date mobile de mare viteza pe laptop si pe PC.

Strategii economice ale firmei

Într-o economie de piata, o întreprindere îsi desfasoara activitatea în conditiile unei puternice competitii atât pe piata interna cât si pe cea externa.
Pentru a-si realiza obiectivele propuse ea trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate sub raport tehnic si economic.

Importanta strategiilor economice pentru activitatea firmei

Strategia economica reprezinta ansamblul obiectivelor economice pe care mamagementul firmei isi propune sa le realizeze,obectivele stabilite pe baza de studii,cercetarii si prognoze ,actiunile ce trebuie intreprinse pe diferite orizonturi de timp si modul de alocare a resurselor in vederea continerii competitivitatii si a dezvoltarii viitoare a firmei.

O strategie economica buna trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente:

1.Sa permita o confruntare eficienta a firmei cu alte firme intr-un proces economic concurential in conditiile unui mediu in permanenta evolutie.

2.Sa faca fata cu scuccces prin produse/servicii moi sau modernizate exigentelor in crestere a consumatorilor sub raportul calitatii si al preturilor.

3.Sa realizeze o perfectionare continua a structurii organizatorice existente astfel incat acestea sa fie cat mai bine adaptate noilor exigente impuse de modificarile care apar in tehnologii pe pietele de desfacere si cerintelor in continua schimbare ale consumatorilor.

Stabilirea obiectivelor strategice reprezinata o componenta de baza a strategiilor economice.

Obiectivul strategic reprezinta componenta strategiei care stabileste ce isi propune sa realizeze o firma la un anumit nivel de atingere si in cadrul unui anumit orizont de timp.

Pentru a-si atinge scopul unui obiectiv strategic trebuie sa fie:

1.PRECIS FORMULAT

2.COANTIFICABIL

3.MASURABIL

Conducerea si organizarea actitivatii întreprinderii pe baza unei strategii economice capata o importanta crescânda ca urmare a faptului ca pe plan mondial s-au realizat mari progrese în teoria managementului privind aplicarea unor concepte moderne si noi mutatii pe piata interna si externa.
Importanta si necesitatea crescânda a adoptarii unei strategii economice este determinata de actiunea puternica a unor factori dintre care cei mai importanti sunt:
1. Accentuarea competitiei între firme pe pietele interne si externe, competitie în care intra si firme apartinând tarilor în curs de dezvoltare;
2. Aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile si robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unor noi produse;
3. Cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pentru piata, ceea ce a condus la ridicarea exigentelor consumatorilor în ceea ce priveste calitatea;
4. Aplicarea de catre unele întreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare, ceea ce a condus la cresterea productivitatii muncii si la reducerea costurilor;
5. Extinderea folosirii calculatoarelor în cadrul managementului productiei, ceea ce a dus la optimizarea deciziilor si la cresterea performantelor pe plan economic si tehnic

Tinând seama de actiunea tot mai puternica a acestor factori, o strategie economica are rolul dfe a defini prin obiective cât mai precise, directiile de desfasurare a activitatii firmei, astfel încât aceasta sa realizeze o crestere a competitivitatii.

Strategia economica reprezinta un concept complex care defineste ansamblul obiectivelor pe care conducerea unei unitati economice îsi propune sa le realizeze, obiective stabilite pe baza de studii, cercetari stiintifice si prognoze, actiuni ce trebuie întreprinse pe diferite orizonturi de timp si modul de alocare a resurselor în vederea mentinerii competitivitatii si a dezvoltarii viitoare.
Din definirea acestui concept rezulta ca stabilirea obiectivelor reprezinta o componenta de baza a strategiei economice.
Obiectivul reprezinta, deci, acea componenta a strategiei economice care stabileste ce îsi propune sa realizeze o unitate economica în cadrul unui anumit orizont de timp.
Pentru a-si atinge scopul, un obiectiv trebuie sa fie precis formulat,cuantificabil si masurabil.
În raport cu orizontul de timp stabilit, obiectivele pot fi: 
– pe termen scurt,
– pe termen mediu,
– pe termen lung.
În raport cu nivelul si extinderea influentei pe care o exercita asupra activitatii, ele pot fi obiective stabilite pentru nivelul organizatiei superioare, obiective cu caracter divizionar sau cu caracter departamental.
Pentru punerea în aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice.
Prin politica economica se întelege acea componenta a strategiei prin care se precizeaza actiunile care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici si limitele în cadrul carora trebuie realizate obiectivele.

Strategii Vodafone

Principala strategie este aceea de a investi permanent în inovație, în ideile noi, în creativitate.

Compania Vodafone, cel mai mare operator de telefonie mobila din lume, se asteapta ca in trei-patru ani sa obtina pana la zece la suta din venituri din trei noi linii de business, respectiv crearea unui nouflux de venituri din publicitatea pe telefonul mobil, lansarea unor pachete de servicii care sa incurajezeclientii sa foloseasca telefonul mobil in detrimentul celui fix, si lansarea unor servicii integrate PC-mobil, adeclarat Bobby Rao, Corporate Strategy Director in cadrul Vodafone Group."Zece la suta din venituri poate parea un obiectiv nu tocmai important, dar avand in vedere marimeagrupului Vodafone, va asigur ca aceasta nu e o aspiratie nesemnificativa", a spus Bobby Rao. In primulsemestru fiscal al acestui an, grupul Vodafone, a raportat venituri de 22,8 mld. euro."Nevoile de comunicare ale oamenilor au evoluat dramatic, iar obiectivul Vodafone este sa fie unfunizor complet de solutii de comunicatii. Vorbim deci de comunicatii, fara a ne limita la o tehnologie sau laun echipament anume. Desigur ca operatiunile noastre sunt concentrate in jurul telefoniei mobile, dar nu nevom feri sa utilizam orice tehnologie, fie ea Wi-Fi, WiMax, DSL sau VoIP pentru a le asigura clientilor unpachet complet de solutii de comunicatii", a adaugat oficialul Vodafone.Compania a lansat deja oferte integrate de servicii de Internet si telefonie mobila, dedicate atatzonei consumer cat si celei de business (Vodafone Home si Vodafone Office) pe mai multe piete din EuropaOccidentala, iar oficialul Vodafone a declarat ca aceasta tendinta va continua si pe alte piete unde operatoruleste prezent

1..5.2 Elaborarea strategiilor economice ale firmei

Scopul companiei este de a recruta si de a promova cei mai talentati specialisti din diverse domenii pentru a construi cea mai buna echipa.Din acest punct de vedere a fost elaborata o strategie de a motiva personalul,punind accent pe necesitatile fundamentale ale unui angajat,si anume:

Comunicare si implicare

Invatamint si dezvoltare

Diverse oportunitati de promovare pe scara ierarhica

Remunerare si recunostinta

Organizare eficienta

Sanatate,siguranta si bunastare

Aceasta le ofera si un grad de libertate companiilor in procesul de luare a deciziilor.

Pentru a cistiga increderea clientilor operatorul promoveaza anumite principii care include: transparenta si calitatea serviciilor,precum si a preturilor,responsabilitatea fata de piata resurselor materiale,masuri de protectie fata de consumatori,atitudine binevoitoare in relatiile cu clientii.Insa,aceasra nu este tot,specialistii in resurse umane reevalueaza permanent aceste strategii,dat fiind faptul ca ei introduc noi inovatii si servicii cum ar fi publicitatea pe telefonul mobil,servicii de internet.

Ca oricare companie Vodafone are o etica si cultura specifica.Simbolul de baza ce promoveaza brand-ul companiei este culoarea rosie.Comunicarea,accesul la informatie prin toate metodele posibile,participarea in diverse programe de sustinere a miscarii ecologiste,a sanatatii omului si a saraciei globale-sustinuta de Fundatia Vodafone Group,reprezinta o totalitate de valori ce fac parte din cultura companiei.Nu in zadar unul dintre cele mai populare slogane este”Sanatate,siguranta si bunastare”.Un alt element al culturii sunt ceremoniile de premiere cum ar fi GSM Association Awards Ceremony de la Canne,unde Vodafone a fost dublu premiata.Referindu-ne la tipurile de cultura putem spune ca Vodafone are o cultura corporativa adaptiva,deoarece managerii sunt orientati spre consumator si necesitatile acestuia,iar aceasta ei sunt dispusi sa implimenteze mereu inovatii.

Analizind structura organizatorica a companiei Vodafone se observa o descentralizare a puterii.Datorita cresterii volumului de prestare a serviciilor a aparut delegarea responsabilitatilor,libertatea in actiune si in acelasi timp procesul de luare a deciziilor la nivel local este mult mai rapid.

Principiul coordonarii activitatilor subunitatilor este realizat la toate nivelele.In nivelul doi al structurii activeaza trei directori executivi si 5 departamente numite mai sus.Primul director executiv are in subordinea sa departamentele de tehnologii si marketing global si o serie de filiale din cele mai dezvoltate tari ale lumii.Al doilea director coordoneaza activitatea filialelor din Europa Centrala si de Est,Asia,Australia si Tarile din Pacific,iar al treilea este Directorul Financiar a holdingului care de asemenea se supune Directorului General.

Toti directorii coordoneaza cu cele 5 departamente,in vederea elaborarii,implimentarii si verificarii noilor strategii,pentru dezvoltarea afacerilor din subdiviziunile lor.

Atat la nivel de corporatie cit si la nivel de filiale este pe larg intilnit principiul utilizarii potentialului uman.Acest lucru este necesar nu doar din necesitati manageriale,dar si din necesitati de ordin socio-cultural pentru fiecare tara in parte.Majoritatea deciziilor sint luate nu de managerul general ,ci de angajatii acelor nivele unde trebuiesc executate deciziile.

Principiul utilizarii eficiente este realizat de satelitii corporatiei care fac legatura dintre micro- si macromediul corporatiei.Acestea sunt angajatii departamentelor de tehnologii globale,marketing,dep.resurse umane,dep.juridic,Directorul Financiar s.a.

Activitatea de conducere este una dintre cele mai complexe.Ea este compusa dintr-o serie de functii interdependente.

Functia de planificare ocupa un rol esential in cadrul companiei Vodafone.Toate actiunile de elaborare a programelor,procedura lor de implementare,graficul de actiune sint realizate la nivelul companiei-mama.

Functia de organizare reprezinta dezvoltarea structurii companiei intr-un mod eficient,pentru a inlesni functiile de coordonare si control.Acestea din urma se deduc din analiza organogramei,in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este asigurata continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie.In consecinta verificarea corctitudinii executarii functiilor sus mentionate este mult mai usor de realizat.

Functia inovationala este una dintre cele mai importante pentru compania Vodafone.Aceasta functie se refera la departamentele de baza ale corporatiei si anume dep.tehnologii globale,care incearca sa completeze multitudinea de functii ale telefoanelor mobile,implementind noi servicii ca internetul mobil,radio FM,servicii de comunicare prin chat,roaming s.a.

O alta functie nu mai putin importanta este cea de marketing.Aceasta se impune nu numai in procesul de prestare a serviciilor,ci si in efectuarea cercetarilor,proiectelor , analiza pietilor,concurentilor.In acest scop Dep.de marketing a stabilit un set de standarde,care include:publicitatea,marketingul direct,si punctele de comercializare.

Strategii de crestere a vanzarilor

Programul se adresează persoanelor cu inițiativă, antreprenorilor atrași de domeniul telecomunicațiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii și restul aparțin dealerilor. Operatorul are deja șapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte 6 vor fi deschise până la sfârșitul acestui an.

CPITOLUL II PLANUL DE AFACERI AL FIRMEI

2.1 Afacerea

Pentru a avea succes ,o afacere trebuie sa-si atinga scopurile,adica tot ce a intentionat intreprinzatorul sa faca/sa ofere prin activitatea desfasurata.

Antreprenorul ,si nu numai,poate determina daca scopurile si obiectivele au fost indeplinite orintr-o monitorizare continua a modului in care se dsfasoara activitatea.

2.1.1 Prezentarea afacerii

Vodafone Romania a lansat prima retea GSM nationala, in aprilie 1997. In cei 12 ani de activitate in Romania, Vodafone a adus o contributie semnificativa la dezvoltarea mediului de afaceri, prin investitii majore la nivel national, orientate in principal spre extinderea acoperirii retelelor 2G si 3G, lansarea de noi produse si servicii de comunicatii, extinderea retelei de magazine la nivelul intregii tari si, nu in ultimul rand, programe sociale in sprijinul comunitatii.

Vodafone este în competiție directă cu ORANGE, la ora actuală cel mai mare operator român după numărul de clienți, deși Vodafone (Connex pe atunci) a deținut acest titlu până în septembrie 2014. La sfârșitul anului 2005, Connex-Vodafone avea 6 milioane de clienți. Vodafone Romania, divizie a Vodafone Group Plc., avea 9.819.000 clienti, la 30 iunie 2010. Vodafone este cel mai mare grup de telecomunicatii mobile din lume, cu aproximativ 347 milioane de clienti, la 30 iunie 2010. In prezent, Vodafone are divizii in 31 de tari pe 5 continente si peste 40 de retele partenere in intreaga lume.

Alți competitori sunt: Cosmote și RCS &RDS.

La 25 aprilie 2005, Connex a lansat în premieră în România serviciul 3G, bazat pe tehnologie UMTS (W-CDMA). În octombrie 2006, Vodafone a lansat în București serviciul 3G Broadband (HSDPA – 3.5G).

Începând cu februarie 2008, compania oferă intenet mobil de mare viteză cu viteză de până la 3,6 Mbps.

Din luna aprilie 2010, compania acoperă peste 90% din populația României cu internet mobil de mare viteză, pe rețeaua UMTS 900 MHz, cu viteze de până la 7,2 Mbps în țară și 21,6 Mbps în 16 orașe și destinații turistice importante din România.

Date fiscale

S.C. Vodafone România S.A., București

Centrul Internațional CDG, Piața Charles de Gaulle nr. 15, sector 1

RO 8971726, CUI 8971726

J409852/1996

Capital social subscris și vărsat de 70.341.714,17 RON

Operator de date cu caracter personal înregistrat în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal sub nr. 17 și nr. 2191.

2.1. 2 Domeniul de activitate

Furnizor national de telecomunicatii GSM.Oferasolutii de comunicare variatein functie de necesitatile fiecarui vizitator si client.Vodafone PrePay-serviciul fara abonament,fara factura care iti ofera acces la international si roaming din primul minut.

Abonamente si optiuni cu planul de servicii poti alege combinatia de servicii dorita si iti construiesti propriul pan pornind de la un abonament de baza cu sau fara minute incluse.

Abunamentul reincarcabil prin care poti avea beneficiile unui abonament si poti reincarca creditul, cat si cand vrei,ca un utilizator PrePay;

Servicii online

Telefoane

Oferte speciale

Este cel mai important furnizor de servicii de Internet din Romania,cu peste 220.000 clienti ai serviciului de Internet dial-up si mai mult 5.000 de linii dedicate/VPN in sectorul business.

La 25 aprilie 2005,Connex a lansat in premiere in Romania serviciul 3G,bazat pe tehnologie UMTS(W-CDMA).In prezent serviciul 3G este disponibil in orasele Bucuresti,Ploiesti,Brasov,Cluj,Timisoara,Craiova,Iasi,Constanta,Galati,Pitesti,Arad,Sibiu,Oradea,Targu Mures precum si partial pe Drumul National 1,acoperand peste 30% din clientii operatorului de telefonie mobila.

In octombrie 2006 Vodafone a lansat in Bucuresti serviciul 3G Broadband.

In februarie 2008,campania ofera internet mobil de mare viteza pana la 3,6 Mbps.

La data de 31 martie 2008 campania avea8.921.000 de clienti(7.954.000 la 31 martie 2007).

Reteaua Vodafone Romania acopera97% din populatie si 81% din teritoriul Roamaniei.Reteaua 3G si 3G Broadband a Vodafone Romania acopera 232 localitati din Roamnaia,inclusiv resedintele de judet si aproximativ 40% din populatia Romaniei.

2.1.3 Obiectivele generale si specifice ale afacerii

Asigurarea ca ai toate resursele necesare de oameni si logistice necesare pentru derularea in bune conditii a activitatii.

Participarea activa a angajatilor si implicare, pentru a asigura continuitate proceselor de vanzare din magazine.

Implementare de programe de vanzare (locale si nationale) pentru atingerea obiectivelor de vanzari si pentru oferirea unei experiente consistente si memorabile clientului, bazata pe disponibilitate, solutionarea eficienta a nevoilor clientului si respect

Ne asiguram ca oamenii din subordine au cunostintele, abilitatile si atitudinea necesare, pentru a livra un serviciu de excelenta catre clientii,

Stabilirea de obiective pentru salariati , urmarirea constanta a rezultatelor acestora, ne asiguram ca acordam intreg suportul necesar pentru ca oamenii din echipa noastra sa atinga potentialul,

Evaluam si raportam asupra stadiului de realizare a obiectivelor si asupra rezultatelor financiare si, daca este cazul, luarea de masuri pentru eliminarea riscurilor care ar putea avea impact negativ asupra activitatii firmei

Contribuim la imbunatatirea proceselor existente tinand cont de perspectiva clientilor, beneficiile aduse companiei si impactul in livrarea obiectivelor si strategiei echipei.

Participarea activa la intalniri din cadrul proiectelor cu impact in principalele obiective ale firmei asigurindu-ne de buna implementare a acestora, precum si monitorizarea ulterioara implementarii.

Reprezentarea corecta si eficienta a compania de catre salariati in relatiile cu autoritatile locale

Ne propunem să contribuim la crearea unui viitor în care serviciile de comunicații ne aduc mai aproape de oamenii pe care îi prețuim, în orice moment, oriunde ne-am afla. Peste 9,5 milioane de clienți și mii de companii contează pe serviciile de comunicații oferite de Vodafone România.

Apartenența la Grupul Vodafone ne permite să le oferim clienților noștri servicii noi și inovatoare, oferte unice și o gamă variată de produse exclusive la prețuri avantajoase.

2.2 Piata

Piata – sfera economica in care productia (de bunuri materiale si servicii) apare sub forma de oferta de marfuri, iar nevoile (solvabile) de consum –sub forma de cerere de marfuri ; piata reprezinta sfera manifestarii si confruntarii ofertei si cererii, a realizarii lor prin intermediulactelor de vanzare –cumparare.

Piata libera – caracterizeaza situatiile in care actele de vanzare –cumparare se desfasoaranestingherit, in cadrul unor limite impuse indirect, de regula prin mijloace economice(impozite, taxe, politica de credite etc.). Aceasta presupune : manifestarea liberei initiative,miscarea libera a capitalurilor, a fortei de munca, formarea libera a preturilor (tarifelor) pebaza raporturilor dintre cerere si oferta, concurenta intre agentii economici etc.

Conditiile necesare existentei pietei libere sunt :

– autonomia totala si reala a agentilor de piata.

– descentralizarea deciziilor economice.

– pluralitatea formelor de proprietate (publica, privata, mixta)

Piata controlata (planificata) – actele de vanzare –cumparare sunt dirijate, in special prin masuri administrative, utilizandu-se parghii specifice (reparatii, stabilirea centralizata apreturilor, a furnizorilor, a formelor si mijloacelor de transport etc.)Intr-o abordare practica de marketing , se va face distinctia intre piata efectiva si piatapotentiala.

Piata efectiva – este vorba despre dimensiunile pietii atinse la un moment dat, respectiv de tranzactiile de piata efectiv desfasurate ; ea infatiseaza masurain care a avut loc confruntarea cererii cu oferta si care ss-a concretizat in acte de vanzare –cumparare.

Piata potentiala – exprima dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi in cadrulmarora urmeaza sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta ; piata potentiala se realizeaza cu o anumita probabilitate, in functie de reportul in care se vor afla factorii formativi la momentul respectiv.

Relatiile ce se stabilesc intre cerere si oferta sunt, evindent, relatii de vanzarecumparare.

Ansamblul acestor relatii, primite in interedependenta, formeaza piata totala.

România este o țară în care sectorul comunicatiilor cunoaște o creștere accelerată după  Revolutia din 1989. Furnizorii de telefonie mobilă sunt Vodafone România, Orange România, Zapp Mobile, Cosmote România. 

Până la data de 1 ianuarie 2003, Romtelecom a deținut monopolul pe piața de telefonie fixă.

În anul 2011, numărul de linii de acces (posturi telefonice) a ajuns la 4,69 milioane, din care 3,84 milioane erau instalate abonaților persoane fizice și 0,85 milioane de linii de acces la abonați persoane juridice.

În anul 2009, românii au plătit 2,4 miarde de euro pe servicii de telefonie mobilă, iar în 2010 piața a fost de 2,1 miliarde de euro

Începând din octombrie anul 2008, operatorii au fost obligați să asigure clienților posibilitatea de a-și păstra numărul atunci când schimbă operatorul[. Într-un an, până în octombrie 2009, au fost portate 157.041 de numere, din care majoritatea de 67% (105.745) sunt numere de telefonie mobilă, iar numerele de telefonie fixă portate au fost în număr de 51.291. La data de 15 februarie 2011 se înregistra un număr total de 445.000 de numere portate, dintre acestea 301.000 fiind în rețele de telefonie mobilă, restul de circa 144.000 fiind numere portate în rețelele de telefonie fixă

În 2003 traficul zilnic de voce a fost de 34.600 de minute, iar în 2004, traficul a crescut până la aproximativ 40.000 de minute zilnic.

Toți operatorii de telefonie mobilă sunt obligați să stocheze timp de șase luni datele convorbirilor telefonice și ale SMS-urilor românilor, potrivit Legii 298/2008. Datele înregistrate sunt: numărul de telefon al apelantului și al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locația celui care este apelat, când a fost făcut apelul și cât durează convorbirea telefonică.

Telefonia mobilă

La sfârșitul anului 2008, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%. Factura de telefonie mobilă a scăzut cu patru euro pe parcursul lui 2008, de la 18,13 euro la 14,22 euro. Costul de convorbire pe minut este în medie de 0,08 euro, față de media de 0,14 euro din Europa (martie 2009). Media tarifelor de interconectare a scăzut la 0,0677 euro în 2008, față de 0,074 euro în 2007 și sub media din Uniunea Europeană, care a fost de 0,0855 euro anul 2008. Piața este dominată de Orange România și Vodafone România, urmați de Cosmote România, RCS&RDS și Zapp.

În octombrie 2008, rata de penetrare a telefoniei mobile era de 103%, în creștere față de 86%, cât era un an mai devreme, dar mai redusă decat media penetrării serviciilor de telefonie mobilă în Uniunea Europeana, care era de 119%. În septembrie 2004, numărul de utilizatori de telefonie mobilă era de 9 milioane de clienți.

Numărul românilor care au acces la telefonia mobilă a crescut, de la 6,9 milioane în 2003, la 9,1 milioane de utilizatori în 2004.

În anul 2009, tarifele de interconectare erau de 5 eurocenți pentru Orange și Vodafone, 6,4 eurocenți pentru Cosmote și Zapp și 7,2 eurocenți pe minut pentru RCS&RDS.

2.2.1 Clienti

La sfarsitul lui 2012, numarul clientilor pe baza de abonament a fost de 41% si cel al utilizatorilor de cartela de 59% din baza totala de clienti. ARPU mobil (Venitul Mediu pe Utilizator din serviciile mobile) a avut valoarea de 7,0 euro, la 31 Decembrie 2012, in usoara scadere fata de trimestrul anterior.
Număr de clienti:

2013 – 8.315.000 în luna decembrie

2013 – 8.182.923 în luna septembrie

2013 – 8.138.354 în luna iunie

2013 – 8.081.290 în luna martie

2012 – 8.122.067 în luna decembrie

2012 – 7.798.411 în luna iunie

2012 – 7.938.829 în luna martie

2011 – 8.327.280 în luna decembrie

2011 – 8.930.315 în luna iunie

2010 – 9.804.000 în luna decembrie

2010 – 9,8 milioane în luna iunie, din care 38,6% pe bază de abonament

2009 – 9,6 milioane în luna decembrie, din care 38,1% pe bază de abonament

2008 – 9,6 milioane în luna decembrie, din care 38% pe bază de abonament, iar 62% cu servicii preplătite.

2008 – 8,9 milioane în luna martie, din care 35,9% pe bază de abonament, iar 64,1% cu servicii preplătite.

2007 – 7,9 milioane în luna martie

2005 – 6,1 milioane în decembrie

2004 – 4,9 milioane în decembrie

2002 – 2,4 milioane în septembrie

2001 – 1,6 milioane în septembrie

Numărul utilizatorilor 3G:

2008 – 1.134.000 în luna decembrie 2008 – 636.829 în luna martie

2.2.2 Produsul/Serviciul

Portofoliul complet de solutii de comunicare Vodafone România acoperă toate nevoile utilizatorilor, persoane fizice și companii. Clientii noștri au la dispozitie:

viteze 4G de până la 100 Mbps pe smartphone, pe tabletă sau pe laptop, împreună cu o gamă variată de device-uri, la cele mai bune prețuri;

ofertă competitivă de servicii în roaming prin Vodafone Roaming pe zi și Vodafone World;

conținut variat pe telefonul mobil prin Vodafone live!;

acces la serivicii de date mobile de mare viteză, pe tabletă, laptop sau PC, prin Vodafone Mobile Connect;

acces la email și Internet pe telefon prin pachetele de BlackBerry și Outlook Mobile;

o experiență unică de navigare online, direct pe telefonul mobil, prin Vodafone Internet pe Mobil;

servicii de telefonie fixă pentru clienții persoane fizice, prin Vodafone Acasă și Vodafone Zona Mea, precum și pentru companii, prin Vodafone Office Zone și Vodafone Office Zone Mobile;

o varietate de servicii 3G Broadband super-rapide, prin benzi de frecvență de 2100 MHz și 900 MHz;

servicii de telefonie mobilă și fixă prin radio în standard GSM;

servicii de mesagerie scurtă și multimedia (SMS/MMS);

servicii de transmisiuni de date (WAP/GPRS).

Serviciile de voce și transmisiuni de date sunt disponibile pe 86,9% din suprafața țării, acoperind 99,4% din populația României.

Lider de piață în segmentul business, Vodafone este, de asemenea, primul operator din România care a inclus în portofoliu, încă din 2003, servicii integrate de comunicații pentru clienții de business: soluții de voce și date mobile, servicii de voce fixă, respectiv servicii dedicate de date fixe, totul cu ajutorul unei singure rețele private de comunicații.

2.2.3 Segmentul de piata

Compania are o cota de 33% pe intreagapiata de telecomunicatii de business si de 51% pe zona de telefonie mobila de business, potrivit unor date prezentate de Vodafone Romania in cadrul unei conferinte de presa.

Pe de alta parte, Vodafone a lansat in parteneriat cu Microsoft Romania suita de servicii Office 365, care ofera in cloud servicii de email, colaborare pe documente, conferinte web si versiunea online a aplicatiilor Microsoft Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, OneNote).

2.2.4 Concurenta

Prin continutul sau ,piata formeaza un sistem de relatii intre agentii economici la care acestia participa in functie de intereseFormele concrete ale acestor relatii si mijloace folosite in cadrul lor de agentii economici pentru a-si realiza scopul sunt foarte variate.Problematica relatiilor care se formeaza intre agentii economici pe piata se concretizeaza pe trei aspecte majore:calitatea,cantitatea si pretul bunurilor economice.Acest gen de relatie este cunoscut atat in teorie cat si in practica,sub numele de CONCURENTA.

Concurenta este in primul rand posibila atunci cand preturile sunt libere,ceea ce face ca orice cumparator sa poata cauta si alege vanzatorul cu preturile cele mai mici,dar incurajeaza si pe producator in actiunea de cautare a unor noi clienti prin reducerea preturilor.Din acest motiv,manifestarea concurentei duce la dezvoltarea productiei si la imbunatatire gradului de servire a cumparatorului,stimuland activitatea de productie si de desfacere a marfurilor.

Manifestarea concurentei pe piata este o expresie a gradului de dezvoltare a pietei,a gradului de liberalizare economica si exprima masura in care societatea este capabila sa stimuleze creativitatea agentului economic in actiunea sa de exerxitarea a activitatii economice eficiente.

Concurenta a evoluat din punct de vedere al formelor de manifestare in functie de tipul de piata pe care apare.Astfel pe o piata larga,cu un numar mare de producatori,concurenta se defasoara intr-o maniera globala, atragand multitudinea de producatori in actiunea de echilibrare a cererii si ofertei.

In cazul in care piata este dominata de un numar mic de agenti economici,posibilitatile de manifestare a concurentei se restrang,ceea ce deterioreaza conditiile de satisfacere a cereii.Se poate vorbi de piata cu concurenta perfecta si piata cu concurenta imperfecta.

CONCURENTA PERFECTA-se exercita intre un numar teortetic nelimitat de producatori si consumatori,astfel incat cumparatorul are o mare libertate de alegere.

CONCURENTA IMPERFECTA-se caracterizeaza prin inexistenta uneia sau mai multora din elementele concurentei perfecte.Pe aceasta piata atat producatorii(vanzatorii) cat si consumatorii(cumparatorii)pot exercita in mod individual presiuni asuprapretului.

– Stimularea intiativei , creativitatii,inovarii atat pe piata interna cat si externa;

–Diferentierea si ierarhizarea agentilor economici

in functie de potential,randament ,rezultate;

-Reducerea costurilor productiei si pe aceasta baza

posibilitatea reducerii preturilor;

-Salubrizarea vetii economice prin reducerea si si disparitia acelor activitati economice,respecti respectiv agentilor economici neperformanti

Orange și Vodafone, cei mai mari jucători de pe piața locală de telefonie mobilă, discută o alianță surprinzătoare prin care urmează să își dezvolte în comun rețelele de comunicații pentru a obține în următorii ani economii de zeci de milioane de euro, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie.

Subsidiarele giganților europeni Orange (Franța) și Vodafone (Marea Britanie) vor forma o nouă companie, care va gestiona dezvoltarea rețelelor de comunicații mobile 4G, dar și infrastructura de suport de fibră optică pentru cei doi jucători, într-o mișcare fără precedent – la un asemenea nivel – pentru industria de telecom din România. Companiile locale de telecom au mai colaborat până acum pe zona de infrastructură – folosind în comun turnuri de comunicații, spre exemplu, dar nu au făcut niciodată un asemenea pas, de a forma în comun o nouă companie dedicată acestor activități.

În alianță nu ar urma să intre, alături de Orange și Vodafone, și alți jucători mari – precum Cosmote, Romtelecom, RCS&RDS sau UPC, potrivit informațiilor actuale.

Acordul nu este o premieră la nivel european: cele două grupuri au dezvoltat în comun în Spania, după mai multe acorduri, o parte din rețeaua 3G și 2G, iar recent a fost lansat un proiect pentru o infrastructură de fibră optică. Contactați de ZF, reprezentanții celor două companii nu au dorit să comenteze informațiile.

Totuși, în luna decembrie a anului trecut directorul executiv al grupului Vodafone – Vittorio Colao, afirma într-un interviu pentru ZF că operatorii ar trebui să colaboreze mai des la dezvoltarea rețelelor, inclusiv în România.

2.3 Conducerea

Management/conducere  „arta de a înfăptui ceva împreună cu alți oameni” (conform definiției date de de Mary Follet).

Termenul desemnează:

funcțional

o activitate, o acțiune sau un proces

exemple: managementul proiectului, managementul timpului, management personal, managementul comenzilor, managementul configurației, managementul cunoștințelor, managementul schimbarii

totalitatea acțiunilor obișnuite de conducere sau administrare a organizațiilor,

instituțional

un grup de persoane cu preocupări predominante pentru acțiuni organizatorice sau de conducere (un grup de manageri)

agenți ai sportivilor sau artiștilor.

Majoritatea teoreticienilor în management găsesc începuturile managementului la Frederic Taylor și la Henry Fayol. Unii consideră că au existat și înaintea acestora specialiști și practicieni care puseseră în evidența elemente manageriale (R. Owen, Ch.Babbage etc). Potrivit unor cercetători, începuturile managementului trebuie văzute în antichitate.

Management este funcția organizațională care asigură desfășurarea eficientă a activităților și care urmărește obținerea nivelului maxim de rezultate prin folosirea optimă a resurselor. Activitatea de management poate avea în vedere grupuri de oameni (echipe) sau procese.

Resursele pe care un manager le are, în principal, la dispoziție: timpul, talentul, resursele financiare și resursele umane.

Management este de asemenea denumirea dată echipei de manageri din cadrul unei organizații.

Funtiile managementului.

Functia de previziune cuprinde ansamblul acțiunilor prin care se stabilesc obiectivele organizației pe termen scurt, mediu și lung, se formulează modalitățile de realizare a lor și se fundamentează necesarul de resurse.

Functia de organizare cuprinde ansamblul acțiunilor prin care se constituie sistemul conducător, sistemul condus și sistemul legăturilor dintre acestea.

Functia de coordonare cuprinde ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile managerului cu acțiunile subordonaților. Coordonarea are la bază comunicarea, ca modalitate concretă de realizare a acțiunilor acestei funcții a managementului.

Functia de antrenare reprezintă ansamblul acțiunilor prin care un manager influențează activitățile colaboratorilor pentru atingerea obiectivelor stabilite prin satisfacerea nevoilor care îi motivează.

Functia de control-evaluare cuprinde ansamblul acțiunilor de evaluare operativă și postoperativă a rezultatelor organizației, a verigilor ei organizatorice și a fiecărui salariat, de identificare a abaterilor de la obiectivele, normele, normativele si standardele prestabilite și a cauzelor care le-au generat, precum și de adoptare a măsurilor care asigură eliminarea abaterilor, menținându-se echilibrul dinamic al organizației.

2.3.1 Organizarea Firmei

Organizarea reprezintă stabilirea și delimitarea proceselor de muncă fizică și intelectuală, a componentelor acestora (mișcări, timpi, operații, lucrări, sarcini) precum și gruparea lor pe posturi, formații de muncă, compartimente, corespunzător anumitor criterii manageriale, economice, tehnice și sociale, în vederea realizării în cele mai bune condiții a obiectivelor previzionate.

Subdiviziuni ale organizării:

organizarea ansamblului activităților firmei;

organizarea diferitelor activități componente (fabricație, aprovizionare, desfacere, marketing

Organigrama(organizational chart) reprezinta schema modului de organizare a unei campanii.Cu alte cuvine,prezinta schema companiei cu toate elementele sale:cap,trunghi,picioare pe care ulterior pot fi alaturate inteligenta,stabilitatea,abilitatile.

Organigrama cuprinde atat posturile ,departamentele cat si relatiile interumane sau interdepartamentale ierarhice(suboronare,coordonare)si functionale.Utilitatea sa este imensa.

Managementul poate viziona permanent posturile cheie pe care se poaate baza,poate face proiectii privitoare la necesarul de resurse umane,angajatii isi pot cunoaste locul in organizatie,potentialii angajati pot vizulaliza diverse trasee de dezvoltare profesionala.

Practic organigrama constituie,in ciuda informatiilor laconice pe care le contine,o adevarata radiografie a organizatiei care ne arata atat partile sanatoase cat si disfunctionalitatile.Calitatea nu poate fi asigurata numai prin verificare.Ori cat de stricta,verificare conduce numai la separarea produselor bune de cele care nu indepinesc conditiile de calitate.Controlul in sine a loturilor de produse nu imbunatateste calitatea unui produs cu atat mai mult cu cat deficientele care se depisteaza se pot datora problemelor din fabricatie,dar si lipsurilor din proiectare,aprovizionare,desfacere,transport etc.In realizarea produselor de calitate trebuie implicata deci intrega organizatie producatoare.Au fost adoptate in acest scop metode de organizare care asigura inteergrarea tuturor factorilor care influenteaza calitatea produsului sau serviciului oferit de firma.
Controlul calitatii devine astfel o parte a unui sistem mai amplu si mai complex.

Administrarea , organizarea si personalul

actionari: Liliana Solomon, CEO Vodafone Romania; Marian Velicu, Senior Director Regulatory, Legal &Corporate Affairs, Elena Serban, Director FundatiaVodafone Romania; Aurelia Dragomirescu, Director, Legal; CondelinaKilikidis,Expert guvernamental in Protectia Copilului; Lidia Solomon, Director CorporateCommunications.

asociati :lotus junior, arsis trading,bharatdistribution, carrefourromania , domoretail , danteinternational , Habitat for Humanity Romani

2.3.2 Personalul firmei

Vodafone are un parteneriat cu Facultatea de electronica, telecomunicatii si tehnologia Informatiei din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, care este in derulare de aproape 10 ani.Anul acesta, 9 studenti au venit sa lucreze in companie.

Pentru a ne asigura că avem clienți încântați de serviciile pe care le oferim, este necesar ca angajații noștri să devină ambasadori ai brandului, împărtășind misiunea și valorile organizației. Acest rol îi revine departamentului de Resurse Umane, prin echipele sale: Resourcing,Learning&CapabilityDevelopment, Training, EmployeeRelations, HR Services, Reward, HR Business Partnering și Internal Communications.

Angajati

Numarul mediu de angati a Vodafone Romania S.A. este in continua crestere incepand cu anul 1999. Din anul 1999 pana in anul 2008, numarul mediu de angajati a crescut cu 1824 angajatiadica cu 161,99 %.
Cei mai multi angajati au fost in anul 2008 – numar persoane angajate: 2950.
Cei mai putini angajati au fost in anul 1999 – numar persoane angajate: 1126.
Potrivit ultimului bilant contabil (anul 2008) numarul angajatilor Vodafone Romania S.A., a crescut cu 114 persoane, adica cu 4,02 %, fata de anul precedent.

2.3.3 Conducerea firme

In ultimii doi ani Takker a ocupat pozitia de CEO Vodafone PartnerMarkets. Din acest rol, s-a ocupat de extinderea prezentei Vodafone si adaugarea de noi parteneri, precum Zain Group (Kuveit, Bahrain, Iordania, Arabia Saudita si Irak), Plus GSM (Polonia), Vodafone Brazilia, FarEasTone (Taiwan) si Vinaphone (Vietnam).

Managerul lucreaza pentru Vodafone din 1994 si a avut numeroase pozitii executive, atat in Vodafone Group, cat si in companiile cu capital comun (jointventures), printre care: director enterprise si director de strategie la Vodafone India, group manager de dezvoltare pentru Vodafone Live, director tehnic la Vizzavi, precum si alte roluri operationale in Vodafone Spania si Vodafone Portugalia.

Pana la 1 mai 2014, candRavinder se va alatura echipei din Romania, Giovanni Chiarelli va prelua pozitia de CEO Interimar al Vodafone Romania. Giovanni va continua sa fie, in acelasi timp, si director tehnic al companiei, pozitie pe care o ocupa din 2012.

RavinderTakkar, 45 de ani, este licentiat in Informatica al Universitatii Loyola Marymount, Los Angeles. De origine indiana, Ravinder este si cetatean american si va fi insotit in Romania de familia sa.

Aceasta schimbare de management are loc dupa ce InakiBerroeta, cel care a condus Vodafone Romania de la finalul lui 2010, a preluat de la 1 martie conducerea Vodafone Australia.

2.4 Finantele

Finantele întreprinderii pot fi definite ca ramura a stiintei economice care studiaza ansamblul relatiilor economice banesti prin care se constituie si se utilizeaza capitalul întreprinderii în vederea obtinerii si repartizarii rezultatului final, respectiv a profitului întreprinderii . Surprinderea continutului finantelor întreprinderii se realizeaza prin prisma teoriei financiare si cel al practicii si politicii financiare a întreprinderii. Sub aspectul teoriei financiare, stiinta finantelor întreprinderii are ca scop emiterea principiilor si legilor care determina si guverneaza fenomenul financiar la nivel de întreprindere. Sub aspectul practicii si politicii financiare, finantele întreprinderii privilegiaza aspectul gestiunii financiare a întreprinderii.

2.4.1Veniturile

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu,altele decat din contributii ale actionarilor.

Operatorul de telefonie mobila Vodafone Romania a raportat venituri din servicii de 352,9 milioane de euro in cele 6 luni ale anului fiscal incheiate la 30 septembrie 2013, in scadere cu 3,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, si un numar de clienti in crestere la 8.182.923, potrivit datelor anuntate marti de Grupul Vodafone.
Excluzand impactul reducerii tarifelor de interconectare, veniturile din servicii au crescut cu 0,9%, de la un an la altul, in cele 6 luni incheiate la 30 septembrie 2013 (variatie organica). 

Dupa prima jumatate a anului financiar 2013/2014, am reusit sa crestem baza de clienti cu peste 300.000 de utilizatori, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Vodafone Romania a inregistrat venituri din servicii in valoare de 713,2 milioane de euro pentru intregul an fiscal 2012-2013, in scadere cu 7% fata de anul precedent.
Oficialii companiei au explicat diminuarea veniturilor prin scaderea tarifelor de interconectare, aplicate de la 1 martie si 1 septembrie 2012. Fara aceasta scadere, au spus acestia, veniturile Vodafone Romania ar fi scazut cu 1,3%.
Veniturile totale au atins valoarea de 769 de milioane de euro pentru anul financiar 2012-2013, ceea ce reprezinta o scadere organica de 5,1%, fata de anul anterior.
EBITDA(veniturile inainte de taxe, dobanzi, depreciere si amortizare) a atins valoarea de 275,4 de milioane de Euro in anul fiscal 2012-2013, iar EBITDA ca procent din servicii a fost de 35,8%, in scadere cu 1,5 puncte procentuale fata de anul anterior.Baza de clienti ai Vodafone Romania a crescut cu 142.461 de la un an la altul, ajungand la un numar total de 8.081.290 de clienti ai serviciilor mobile, la 31 martie 2013. In trimestrul al patrulea, numarul de clienti a scazutusor fata de trimestrul anterior, cu 40.777.

Veniturile din servicii in cel de-al 4-lea trimestru, incheiat la 31 martie 2013, au avut aceeasi valoare ca si in perioada similara a anului anterior(pe baza organica), excluzand impactul scaderii ratelor de terminare, ceea ce arata tendinta de stabilizare in zona veniturilor.
Penetrarea smartphone-urilor in baza de clienti a crescut cu 3,2 puncte procentuale in anul 2012-2013, fata..

Vodafone Romania S.A. a avut venituri in crestere din anul 1999 pana in anul 2008 cu exceptia anului 2003, cand aceastea au avut o valoare de 1.876.846.197,00 RON.

Din 1999 pana in 2008 veniturile au crescut cu 4.160.624.515,00 RON, adica cu 948,62 %.
Cele mai mari venituri au fost obtinute in anul 2008 – valoare: 4.599.220.454,00 RON.
Cele mai mici venituri au fost obtinute in anul 1999 – valoare: 438.595.939,00 RON.
In bilantul din anul 2008(ultimul bilant inregistrat), veniturile realizate de Vodafone Romania S.A., au crescut cu 584.348.126,00 RON, adica cu 14,55 %, fata de anul precedent.

Grafic evolutia veniturilor (RON)

2.4.2 Cheltuielile

Cheltuieli

Vodafone Romania S.A. a avut valoarea cheltuielilor in crestere din anul 1999 pana in anul 2008 cu exceptia anului 2003, cand aceastea au avut o valoare de 1.247.107.548,00 RON.

Din 1999 pana in 2008 cheltuilelile au crescut cu 2.663.333.729,00 RON, adica cu 434,53 %.
Cele mai multe cheltuieli au fost realizate in anul 2008 – valoare: 3.276.258.104,00 RON.
Cele mai putine cheltuieli au fost realizate in anul 1999 – valoare: 612.924.375,00 RON.
In bilantul din anul 2008 cheltuielile Vodafone Romania S.A., au crescut cu 314.452.736,00 RON, adica cu 10,62 %, fata de anul precedent.

Grafic evolutie cheltuieli (RON)

2.4.3 Sursele de finantare si utilizarea fondurilor

Fondurile proprii ofera avantajul unei sigurante mai mari – nu vor fi retrase in cazul deteriorariisituatiei financiare, ca in cazul unui credit bancar. Nu este necesara expunerea detaliata a planului de afaceri in fata unor parteneri externi, si nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante.

Aceasta sursa de finantare asigura deci flexibilitate, siguranta si independenta. Totodata, in perspectiva atragerii de surse de finantareexterioare firmei angajarea unor fonduri proprii reprezinta o garantie a motivatieiintreprinzatorului pentru asigurarea succesului afacerii.

Surse proprii de finanțare a IMM-urilor

Fondurile proprii ale intreprinderii au in general un dublu rol: pe de o parte finanțează o parte din valoarea investițiilor iar pe de altă parte servesc drept garanție creditorilor intreprinderii care finanțează cealaltă parte a investiției.
1. Surse de finanțare la inițierea unei afaceri
Avantajul esențial al capitalului propriu este că el nu trebuie rambursat. Cele mai obișnuite surse de finanțare proprie la inițierea unei afaceri sunt următoarele:
– Economiile personale. Majoritatea capitalului necesar inițierii unei afaceri este format din economiile personale ale intreprinzătorului. Ca regulă generală, intreprinzătorul trebuie să aibă cel puțin jumătate din fondurile necesare inițierii afacerii. Dacă el nu va risca, cu atat mai mult nu vor risca nici alți investitori. De asemenea, imprumutul unei părți mai mari decat jumătatea capitalului necesar ii va afecta in mare parte afacerea.
– Prieteni, rude. Dacă intreprinzătorului nu-i ajung banii, poate apela mai intai la prietenii cei mai buni și la rudele care doresc să investească in afacere. El trebuie insă să-și prezinte șansa de reușită cu sinceritate pentru ca in caz de eșec să nu-și indepărteze rudele și prietenii. Dacă va trata aceste imprumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea relațiilor prietenești și familiale.
– Partenerii. Intreprinzătorul poate să-și ia un partener pentru a-și mări baza financiară necesară inițierii afacerii. Inainte de a incheia un acord de parteneriat, el trebuie să ia in considerare impactul renunțării parțiale la controlul afacerii și la obținerea unei părți din profit.
2. Finanțarea internă
Principalele surse proprii de finanțare sunt: autofinanțarea, cesiunea activelor, creșterile de capital și alte surse care pot fi assimilate fondurilor proprii.
2.1. Definirea și importanța finanțării interne
Finanțarea internă sau autofinanțarea reprezintă acumularea de capital degajată in cursul exercițiului contabil incheiat și este cea mai eficientă soluție de finanțare a nevoilor permanente.
Ca sursă internă de finanțare, autofinanțarea are o importanță deosebită in asigurarea autonomiei financiare. Formarea de fonduriprin autofinanțare apare in condițiile in care intreprinderea obține venituri din activitatea sa care să acopere toate cheltuielile și, totodată, să degajeze și un profit din care o parte să fie utilizată pentru sporirea activelor imobilizate și a activelor de exploatare.
2.2. Componentele autofinanțării
Privită din punctul de vedere al componentelor sale, autofinanțarea, denumită uzual și autofinanțarea totală sau brută este formată din autofinanțarea de menținere și autofinanțarea netă.
Resursele pe baza cărora se infăptuiește autofinanțarea de menținere sunt formate indeosebi pe seama amortizării activelor corporale ce corespund pierderii reale din valoarea acestora și pe seama provizioanelor constituite pentru creșterile de prețuri. Aceste resurse reprezintă sume la dispoziția intreprinderii din care pot fi realizate cheltuieli aferente menținerii patrimoniului dobandit.
Autofinanțarea netă este partea din autofinanțarea brută din care se formează resursele proprii ale intreprinderii, peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite, avand ca efect o creștere a patrimoniului. Autofinanțarea netă se constituie din beneficiile puse in rezervă (beneficiile care răman după prelevarea impozitului și remunerarea asociaților sau acționarilor, precum și participarea salariaților la profit), precum și din partea din fondul de amortizare care
depășește deprecierea reală a elementelor de imobilizări. Utilizarea acestor resurse conduce nemijlocit la creșterea patrimoniului, respective a bogăției proprietarilor.
2.3. Factorii care influențează decizia de autofinanțare
Decizia de autofinanțare și nivelul acesteia sunt adesea influențate de factori externi și interni, cum ar fi: fiscalitatea, diverse constrangeri privind accesul pe piața financiară sau constrangeri juridice diverse, politica dusă de bănci față de creditarea intreprinderilor, costul creditelor, gradul de rentabilitate ce se obține și intențiile de creștere economică ale intreprinderilor.
Sub aspectul fiscalității se poate vorbi despre o relație de tipul fiscalitate mare – autofinanțare ridicată și invers, in sensul că o politică de impozite apăsătoare incită intreprinderea să procedeze la capitalizarea unei părți din profit, cat mai mare cu putință, găsind in această destinație condiții mai lejere de impunere.
Constrangerile privind accesul pe piața financiară se referă la faptul că societățile necotate la bursă nu pot apela la piața financiară pentru procurarea fondurilor necesare creșterii economice și in consecință rămane alternativa creditului bancar, a autofinanțării saua creșterii de capital prin fonduri proprii externe.
Constrangerile juridice diverse se referă la decizia Adunării Generale de a distribui dividende sau de a reinvesti profitul obținut.
2.4. Avantajele și dezavantajele autofinanțării
In economia de piață, autofinanțarea prezintă o serie de avantaje, dintre care enumerăm:
– constituie un mijloc sigur de finanțare, avand in vedere că intreprinderile intampină greutăți in anumite situații conjuncturale incolectarea capitalurilor de pe piața financiară și monetară;
– libertatea de acțiune a intreprinderii este apărată in sensul căasigură independența sau autonomia in gestionare față de acționari, față de organismele financiare și de credit, organisme care exercită un control riguros pentru a-și asigura garanția capitalurilor date cu imprumut.

2.4.4 Previziuni Financiare

Previziunea financiară a întreprinderii este rezultatul activității managerilor întreprinderii și reprezintă conținutul și realizarea finanțelor și rolului finanțelor la nivel macro și micro- economic și participă la fundamentarea programului economic în cadrul mecanismului economic de piață. Previziunea financiară este un proces complex și multilateral de fundamentare, elaborare și aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli și de urmărire a realizării indicatorilor financiari prevăzuți. Previziunea financiară include:

constituirea fondurilor

executarea circuitului prin schimbarea formei funcționale

repartizarea fondurilor constituite, ceea ce implică realizarea repartiției în interiorul întreprinderii și în afara acesteia.

Previziunea financiară este determinată de prevederile programului economic și presupune fundamentarea indicatorilor financiari pe baza unui program economic propriu.

Previziunea financiară în cadrul căreia se operează cu indicatori specifici care reflectă relația financiară trebuie corelată organic cu întreaga activitate a întreprinderii. Necesitatea de fonduri se stabilește în cadrul previziunii financiare pe baza indicatorilor și calculelor economice privind volumul desfacerilor, valoarea producției, volumul aprovizionărilor, volumul cheltuielilor de producție și altele care se eșalonează în timp.

Previziunea financiară ca principala activitate de planificare la nivelul întreprinderii îmbracă diferite forme și depinde de orizontul de timp pentru care se realizează:

Previziunea financiară pe TL (3-5 ani) – în baza căreia se întocmesc planuri financiare de orientare generală care definesc imaginea viitoare a întreprinderii prin:

descrierea produselor oferite

a proiectelor de fabricație a noilor produse

a proiectelor de cucerire a noilor piețe

a proiectelor de orientare și modelare generală a structurii activității interne a întreprinderii

Previziunea financiară pe TS în baza căreia de obicei se întocmesc bugetele întreprinderii.

Bugetele sunt destinate nevoilor interne a întreprinderii și cuprind realizarea scopului propus în perioada bugetară. Elaborarea bugetului favorizează implimentarea unui sistem eficient de control prin compararea realizărilor cu previziunile și luarea măsurilor corecte la momentul oportun. De aici rezultă că sistemul bugetar trebuie să aibă o componentă a previziunii financiare și o componentă a controlului bugetar. Astfel se vor compara permanent rezultatele reale ale gestiunii activității întreprinderi cu prevederile cifrate în bugete în scopul stabilirii cauzelor, abaterilor și informării conducerii.

Metodele previziunii financiare sunt:

Metoda procentelor din vînzări. Tehnica acestei metode se bazează pe 2 premise:

cele mai multe din posturile bilanțului contabil sunt direct legate de vînzările firmei

nivelul curent al tuturor activelor este optim pentru nivelul vînzărilor curente.

Principalii pași pentru previzionarea situației financiare prin această metodă sunt:

se determină % profitului net și al dividentelor față de vînzări

se determină care din elementele bilanțului contabil cresc proporțional cu nivelul vînzărilor

se determină % din total vînzări și se compară cu posturile bilanțului contabil ce reprezintă veniturile

se determină nivelul finanțării necesare

se estimează nivelul previzional al vînzărilor

se determină profitul net și dividendele estimate

se întocmește bilanțul contabil previzional

Metoda normativă de previziune a echilibrului financiar . Această metodă permite efectuarea diferitor simulări ale corelației cifra de afaceri – echilibru financiar în baza cărora se pot face concluziile necesare politicii financiare a întreprinderii; se pot compara echilibrele financiare ale întreprinderii de diferite mărimi numai că elimină influența volumului specific de activitate.

Metoda analitică care se divizează în următoarele submetode:

metoda extrapolării fondului de rulment (sau a nevoii de fonduri de rulment) – este o metodă simplă care poate fi utilizată la întreprinderi mici care doresc să-și gestioneze activitatea la un nivel cît de cît științific.

metoda termenilor de plată care este avantajoasă întreprinderilor ce au un % de activitate continuu.metoda bugetului de trezorerie este cea mai analitică;

submetodă, însă necesită un volum informațional dezvoltat.

Previziuni Financiare Vodafone

Anul 2014 se anunță unul interesant pentru telecomunicațiile noastre dacă avem în vedere evenimentele preconizate a avea loc – punerea pe costuri a tarifelor de terminare în rețelele de telefonie mobilă, fuziunea operațiunilor Deutsche Telekom din Romania și vânzarea pachetului de acțiuni deținut de statul român în RomTelecom, intrarea în vigoare a noilor licențe pentru comunicații mobile și a noului regulament de roaming  internațional care va permite intrarea pe piață a operatorilor de rețele virtuale – evenimente care ar putea influența sau chiar reconfigura piața noastră.

Noile licente de frecvente, care vor intra în vigoare în aprilie 2014, vor permite marilor operatori (Orange, Vodafone și Cosmote) să ofere rețele și servicii bazate pe tehnologia LTE în noile benzi de frecvențe de 800 și 2600 MHz, dar mai ales ”intrarea” operatorului RCS&RDS în banda de 900MHz, fapt deosebit de important pentru competiție. Cu o finanțare adecvată și folosind o bandă de frecevențe cu bună propagare, RCS&RDS ar putea ajunge eficient la o acoperire națională competitivă, peste 90% din populație, devenind un competitor redutabil pentru primii trei operatori. Noile licențe de frecvențe vor mai permite și intrarea pe piața a unui nou operator  2K Telecom, fără un impact deosebit asupra competiției, cel puțin la început. Primii trei operatori deja oferă servicii bazate pe tehnologia LTE în alte benzi, astfel că ar fi de urmărit prestatia RCS&RDS dar și obligația operatorilor Cosmote și RCS&RDS de a găzdui operatori de rețele mobile virtuale.

În anul 2014 ar trebui să înceapă să funcționeze parteneriatul Orange-Vodafone pentru construirea și partajarea rețelelor LTE din benzile de frecvențe de 800 și 2600MHz, primul de acest gen în România.

Tariful de terminare în retelele mobile urmeză a fi adus la o valoare, €0,0096/minut, mai apropiată de ce cea corectă, dar încă mult mai mare decât tariful de terminare în rețele fixe, €0,0014/minut. Aceasta ar trebui să fie încă o etapă în punerea pe costuri a tarifelor de terminare în rețelele mobile, importantă pentru relansarea competiție, dar mai ales un prilej pentru a regândi modul în care sunt tarifate aceste servicii. Analiza tarifelor primilor trei operatori de telefonie mobilă arată că au fost concepute pentru a ține captiv consumatorul: sute de minute în rețea la tarife rezonabile și uriașe „taxe vamale„ care să-i oprească să „iasă„ din rețea la depășirea minutelor alocate: Cosmote €0,223/minut la abonament de €8,8/lună, Orange €0,15/minut la abonament de €8/lună și Vodafone €0,21/minut la abonament de €9. Astfel, România are patru rețele de comunicații mobile care nu prea comunică între ele – 85% din trafic se termină în propria rețea și doar 9,5% din trafic se termină în alte rețele mobile. Așa au ajuns românii, în încercarea de a vorbi în alte rețele, să aibă în buzunar 2 sau 3 telefoane mobile contectate în rețele diferite pentru a evita uriașa taxă vamală numită tarif de terminare. Și pentru aceasta românii plătesc mai mult – €206 milioane/an, adică circa €10/an pentru fiecare din cei circa 20 milioane de români, conform unui studiu KPMG.

Este momentul ’rebalansării tarifelor din comunicațiile mobile’ pentru eficiență și accelerarea competiției, al elaborării unor planuri tarifare echilibrate, neutre față de destinația traficului prin impunerea unor marje comerciale normale. Un rol important va avea și demersul început de Consiliul Concurenței de a pune pe costuri tarifele de terminare cu amănuntul. Noile tarife ar trebui să permită românilor să vorbească în alte rețele la tarife rezonabile, dar și creșterea ponderii traficului spre alte rețele, intensificarea competiției și creșterea mobilității clienților, dar, mai ales, ar trebui să permită românilor să aibă NUMAI UN telefon mobil în buzunar, așa cum au numai un telefon fix acasă.

Operatorii de retele mobile virtuale primesc încă o șansă în România, prin intrarea în vigoare de la 1 iulie a separării roamingului internațional de furnizarea servicilor de comunicații mobile la nivel național. România este, poate, singura țară din UE care nu are operatori virtuali deși tentative de intrare pe piață au fost, deși din 2012 avem un ghid care nu a produs niciun efect și deși Cosmote și RCS&RDS și-au asumat, prin noile licențe, obligația de a găzdui operatorii virtuali. Cel mai interesat să găzduiască operatori virtuali ar trebui să fie RCS&RDS care are o rețea puțin folosită, însă cu slabă acoperire.

Cum ar putea arăta piata noastră în 2014?

Și în anul 2014 vor continua achizitiile de jucători mici mai ales, criza fiind un factor favorizant. Vodafone ar putea deveni un jucător activ dacă luăm în considerație surplusul de lichidități al companiei mamă urmare a vânzării pachetului de 45% din Verizon pentru US$130 miliarde, declarațiile unor oficiali, dar și recenta achiziție, 16 ianuarie 2014, din Grecia. Vodafone ar putea fi interesat de rețele pentru comunicații fixe și de oferirea pachetului maxim de 5 servicii.

Se estimează că numărul utilizatorilor va stagna, creștere fiind așteptată pentru utilizatorii serviciilor de Internet, mobil cu precădere.

Venitul mediu pe utilizator va stagna, creșterea fiind condiționată de un context economic favorabil.

Pentru anul financiar 2013, se estimează stagnarea veniturile telecomunicații românești. Tendința s-ar putea menține și în anul 2014, dacă luăm în considerație și punerea pe costuri a tarifelor de terminare în rețelele mobile și noul regulament de roaming internațional. O ușoară creștere ar putea avea loc întrun context economic favorabil

Bibliografie

1.Buzoianu Daniela –Economia si gestiunea intreprinderii,Ed. Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti,20033.

2.Georgescu Georgeta,Mocanu Viorica Elenta-Economie, Ed Didactica si Pedagogica R.A2006

3.Lazar Natalia,Mitrache Maria-Educatie antreprenoriala Economie,Ed Didactica si Pedagogica R.A2007

4. Mircea Costea,Paul Tanase Ghita-Economie, Ed Didactica si Pedagogica R.A 1997

5. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/finante/finantele-intreprinderii-42482.html

6. http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/vodafone-romania-sa/

7. https://www.vodafone.ro/personal/index.htm#tab-1

8. http://firme.efin.ro/vodafone-romania-sa-cui-8971726

Bibliografie

1.Buzoianu Daniela –Economia si gestiunea intreprinderii,Ed. Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti,20033.

2.Georgescu Georgeta,Mocanu Viorica Elenta-Economie, Ed Didactica si Pedagogica R.A2006

3.Lazar Natalia,Mitrache Maria-Educatie antreprenoriala Economie,Ed Didactica si Pedagogica R.A2007

4. Mircea Costea,Paul Tanase Ghita-Economie, Ed Didactica si Pedagogica R.A 1997

5. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/finante/finantele-intreprinderii-42482.html

6. http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/vodafone-romania-sa/

7. https://www.vodafone.ro/personal/index.htm#tab-1

8. http://firme.efin.ro/vodafone-romania-sa-cui-8971726