Strategii Didactice Utilizate în Cadrul Activităților cu Conținut Matematic în Învățământul Preșcolar

Pedagogie

Strategii Didactice Utilizate în Cadrul Activităților cu Conținut Matematic în Învățământul Preșcolar

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Rezumat……………………………………………………………………………….. ……. 2

Capitolul I

Introducere…………………………………………………………………………………….3

Capitolul II

II. 1. Strategii didactice utilizate în cadrul activităților cu conținut matematic în învățământul preșcolar………………………………………………………………………………..6

2. 2. 1. Definirea și caracterizarea strategiilor didactice……………………………………. .6

2. 2. 2. Metoda de învățământ – esența și valoarea ei instructiv – educativă………………7-8

2 2. 3. Metode didactice utilizate în cadrul activităților cu conținut matematică………… 8-15

2. 2. 4. Metode creative de grup…………………………………………………………..16-20

2. 2. 5. Instruirea asistată de calculator………………………………………………… .21-23

2. 2. 6. Mijloace didactice utilizate……………………………………………………….23-24

2. 2. 7. Cerințe psihopedagogice în utilizarea materialului didactic………………………24-25

Capitolul III

Obiectivele și ipotezele cercetării…………………………………………………………..26

Capitolul IV

Metodologia cercetării……………………………………………………………………..29

Capitolul V

Prezentarea rezultatelor……………………………………………………………………47

Capitolul VI

Interpretarea rezultatelor. Concluzii…………………………………………………….49

Bibliografie…………………………………………………………………………………56 Anexe……………………………………………………………………………………….58

REZUMAT

În această lucrare, mi-am propus, ca obiectiv general, contribuția strategiilor didactice la eficientizarea și la dezvoltarea personalității preșcolarilor. Primul capitol al lucrării cuprinde partea de introducere, al doilea capitol, metodele și strategiile didactice folosite în cadrul activităților cu conținut matematic.

Partea de cercetare a fost structurată și desfășurată în două etape;

-etapa constatativă – unde am aplicat testul de evaluare inițială pentru a stabili nivelul de cunoștințe ale fiecărui copil;

-etapa experimentală – prin care am urmărit nivelul de performanță atins, prin folosirea unor metode active și interactive.

Cercetarea mi-a demonstrat faptul că utilizarea metodelor active și interactive în cadrul jocului logic, al unei activități matematice, nu inhibă copilul, dimpotrivă, forma plăcută, antrenantă a jocului stimulează interesul copiilor prin desfășurarea lui, mărind puterea de concentrare a atenției asupra temei propuse de educatoare.

Capitolul I

INTRODUCERE

Copilul nu știe decât să-și trăiască copilăria. Adultului îi revine să o cunoască.

Viața de zi cu zi dovedește că nu se poate trăi fară matematică fiind mai mult decât o știință, este un act de cultură și un instrument de lucru. Întrucât toate sectoarele de activitate fac apel la cunoștințele de matematică, învățarea matematicii este un scop în sine, ea devine o necesitate a existenței umane, ne învață cum să gândim corect. Ori gândirea nu este o moștenire ereditară, ea se cultivă și se dezvoltă treptat în procesul instrucției și al educației.

Imaginea începutului de drum în educația preșcolarilor se conturează din perspectiva acestei generații, care acum se formează pentru o societate care se caracterizează printr-o dinamică rapidă la toate nivelurile, începând de la coordonatele fundamentale ale personalității umane, până la mecanismele sociale. Începutul de drum pentru preșcolarii de azi înseamnă și începutul de drum al viitoarei societăți, care se dezvoltă o data cu el. De aceea, educația preșcolarilor reclamă o preocupare deosebită din partea tuturor factorilor implicați în această fundamentală misiune pentru concentrarea și corelarea resurselor materiale și umane în direcția elaborării cadrului pedagogic optim, astfel încât formarea preșcolarilor de azi să prefigureze cerințele viitoarelor decenii. În condițiile școlii actuale se ridică ca o necesitate socială pregătirea elevilor pentru un demers rațional al învățării, pentru o invățare intensivă și totodată pentru o invățare independentă, creatoare și continuă integrată în procesul larg al educației permanente. Soluțiile pedagogice optime, se conturează la orizontul unor eforturi de informare și pregătire complexă făcută stăruitor și sistematic de toți cei care se află la catedră. În orice domeniu de activitate, este necesară cunoașterea proprietăților materialului prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite și tehnologia adecvată. Aceasta se impune ca o cerință legică, cu atât mai mult în domeniul educației, unde se modelează “materialul uman”, care are o multitudine de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile.

Cunoașterea personalității copilului nu reprezintă un scop în sine. Educația și activitatea de studiere și cunoaștere a copilului constituie un proces unitar, educaționar, educatorul cunoaște copilul educându-l și-l educă mai bine cunoscându-l. Necesitățile activității instuctiv-educative impun cerința de a cunoaște personalitatea cat mai bine pe care o prelucrează pentru a găsi strategiile, mijloacele cele mai eficiente.

Matematica nu trebuie privită ca “o simplă știință logică sau ca un instrument util in tehnică sau ca o disciplină educativă, ci ca o activitate umană atât de naturală în resorturile ei, încât nu se termină nicodată și care în dezvoltarea ei neîncetată și mereu frământată depune în anumite puncte – stații rezultate utile, continuându-și apoi mersul”. Modernizarea învațământului matematic nu este o acțiune nouă. Ea este o soluție calitativă care se realizează pe baza experienței acumulate de teoria și practica pedagogică.

Matematica modernă depășește pe cea tradițională și trebuie să apară ca o schimbare importantă în metodă, limbaj și în principiile de organizare a muncii. Ea reprezintă un moment de răscruce pentru înțelegerea lumii și a felului nostru de a gândi. Modernizarea predării matematicii este un proces profund rectificator care are loc la toate nivelurile învățământului. Rezultă deci, că acțiunea de modernizare a învățământului matematic este destul de complexă. Iată de ce în ultima vreme, se pune în fața învățământului preșcolar cu tot mai multă acuitate sarcina dezvoltării independenței și creativității gândirii copiilor.

Didactica actuală nu mai poate admite un copil pasiv în grupă, primind cunoștințe de-a gata de la educatoare, ci un copil activ, care să dobândească cunoștințe operând cu materialul factic, prin mânuirea abilă a unor tehnici de învățare. Pentru a realiza cu succes aceste cerințe ale vieții moderne este necesar ca în învățământ să se țină seama de unele obiective cum ar fi : accentuarea formativ al activităților, reevaluarea metodelor didactice existente și introducerea de noi metode moderne, activizarea maxima a copiilor. Realizarea acestor obiective presupune o angajare activă a cadrelor didactice de la toate nivelurile, în acest proces amplu de modernizare, când marea avalanșă a informațiilor obligă tineretul din zilele noastre, la o acumulare prin selecție a noului, a esențialului și utilului, și aplicarea lui la cerințele continuie ale activității practice.

Educatia matematicii trebuie să înceapă de timpuriu, anii învățământului preșcolar pentru că la această vârstă a preșcolarității, copilul este capabil de un raționament logic și poate opera cu elemente ale mulțimilor. Rezultatele obținute au confirmat ipotezele psihologului american Jereme S. Bruner care vorbind despre capacitatea de asimilare afirmă că :”oricărui copil de orice vârstă si stadiu de dezvoltare, i se poate preda orice obiect de învațământ într-o formă intelectuală adecvată, acelasi autor conchide :”cel mai important lucru in perioada conceptelor de bază, constă în a-i ajuta pe copii să treacă in mod progresiv de la gândirea concretă, la folosirea unor procedee de gândire cu un grad mai înalt de conceptualizare”. Trebuie ca preșcolarii să nu fie determinați să aplice anumite procedee și rețele fără să ințeleagă semnificația lor sau legătura dintre ele.

Programa activităților matematice din grădiniță prevede că înainte de cunoasterea numerelor naturale și paralele cu activițățile de predare a acestora copilul să stabilească contactul nemijlocit cu mulțimile de obiecte, să descopere proprietățile caracteristice ale acestora, să stabilească relații între ele, să efectuieze diverse operații din care rezultă noi mulțimi cu proprietăți caracteristice. Efectuarea de operații concrete cu diverse mulțimi, exersarea gândirii logice, însușirea cunoștințelor despre cantitate, familiarizarea a grupurilor de obiecte, au o importanță deosebită în dezvoltarea intelectuală a copiiilor- sarcină de bază în pregătirea lor pentru școală.

Formarea deprinderilor respective, insușirea acestor cunoștințe este un proces de durată, al cărui început se realizează încă de la vârsta preșcolară mică. Vocabularul copiilor se îmbogățește cu cuvinte și expresii specifice matematicii, respectiv cu numerele cardinale, cu unele adverbe de cantitate: mult, puțin, mai puțin, tot atât, la fel, toate acestea concomitent cu formarea reprezentărilor și însușirilor cunoștințelor despre număr.

În acest proces de însușire a cunoștințelor și deprinderilor matematice este intens activizată și memoria copiilor, deoarece ei trebuie să rețină, să păstreze și să reproducă în mod conștient cunoștințele dobândite în legătură cu numerația și operațiile aritmetice. Ei trebuie să memoreze enunțul unei probleme, regulile unui joc, datele cuprinse în problemă, pentru a putea da răspunsul corect la întrebarea pe care aceasta o ridică. Copiii în procesul formării reprezentărilor matematice își exersează vorbirea, își însușește o terminologie adecvată, care îi ajută să se exprime corect și cu ușurință ceea ce gândesc și rezolvă practic. Activitățile predate în grădiniță cu conținut matematic au o importanță deosebită în înțelegerea primelor cunoștințe din clasa I, de aceea trebuie să li se acorde o importanță cuvenită în special activităților de finalizare desfășurate cu grupa mare, aceasta fiind recunoscută ca începerea școlarității .

Matematica este știința cea mai operativă, care are cele mai multe și mai complexe legături cu viața. De aceea copiii trebuie să dobândească nu o ,, simplă instrucție matematică” ci ,,educație matematică” și mai cuprinzător ,,cultură matematică”. În realizarea obiectivelor matematicii la preșcolari, am folosit câteva metode și procedee interactive prin care să trezesc interesul și dragostea pentru acest obiect.

CAPITOLUL II

II. 1. Strategii didactice utilizate în cadrul activităților cu conținut matematic.

2. 1. 1. Definirea și caracterizarea strategiilor didactice

Strategia în sens comun se definește ca modalitate de desfășurare și ameliorare a acțiunilor întreprinse în atingerea unui scop . În sens pedagogic conceptul ,,strategie” se referă la ansamblul de decizii, tehnici de lucru, procedee și operații care vizează modernizarea și perfecționarea diferitelor componente ale procesului de învățământ.

Având în vedere noile achiziții din didactica generală, strategiile didactice se pot defini ca sisteme de metode, procedee, mijloace și forme de organizare a activității ,,educație matematică” și mai cuprinzător ,,cultură matematică”. În realizarea obiectivelor matematicii la preșcolari, am folosit câteva metode și procedee interactive prin care să trezesc interesul și dragostea pentru acest obiect.

CAPITOLUL II

II. 1. Strategii didactice utilizate în cadrul activităților cu conținut matematic.

2. 1. 1. Definirea și caracterizarea strategiilor didactice

Strategia în sens comun se definește ca modalitate de desfășurare și ameliorare a acțiunilor întreprinse în atingerea unui scop . În sens pedagogic conceptul ,,strategie” se referă la ansamblul de decizii, tehnici de lucru, procedee și operații care vizează modernizarea și perfecționarea diferitelor componente ale procesului de învățământ.

Având în vedere noile achiziții din didactica generală, strategiile didactice se pot defini ca sisteme de metode, procedee, mijloace și forme de organizare a activității de instruire/autoinstruire, integrare în structuri operaționale care au la bază o viziune sistemică și care sunt menite să asigure o învățare activă creatoare a cunoștințelor și abilităților și să raționalizeze procesul instruirii ( R.M.Gagne, L Briggs).

Prezint câteva din caracteristicile strategiilor didactice :

Au caracter normativ dar nu au rigiditatea unei reguli sau a unui algoritm desfășurare, dimpotrivă ele constituie componenta dinamică a situațiilor de instruire caracterizată de o mare flexibilitate și elasticitate internă.

Au funcție de structurare și modelare a înlănțuirii situațiilor de învățare în care sunt puși copiii și de a declanșa la aceștia mecanismele psihologice ale învățării.

Elementele componente ale strategiilor de instruire alcătuiesc un sistem, între ele se stabilesc conexiuni, interrelații și chiar interdependență.

Nu pot fi asimilate cu lecția întrucât ele pot fi și trebuie să fie valorificate nu doar în cadrul lecțiilor și activităților desfășurate la grupă, ci în cadrul tuturor tipurilor de activități.

Au caracter propabilistic, ceea ce înseamnă că o anumită strategie didactică, chiar dacă este fundamentală științific și adecvată resurselor psihologice ale grupei nu pot garanta reușita procesului de instruire întrucât există un număr mare de variabile care intervin în acest proces.

2. 1. 2. Metoda de învățământ – esența și valoarea ei instructiv – educativă

Una din componentele curriculumului școlor o constituie metodologia didactică, respectiv sistemul de metode și prcedee didactice, care asigură atingerea obiectivelor informative și formative ale învățământului. Activitatea de instruire si educare se situează întotdeauna într-un context concret, în interiorul caruia există anumite condiții și acționează variabile și factori. Unele sunt bine cunoscute, altele pot fi identificate.

Metoda didactică este înțeleasă atât ca metoda de predare cât și ca metodă de învățare, jucând un rol important. Obictivele propuse pentru a fi atinse este necesar ca educatoarea să transpună intențiile în acțiuni didactice concrete, respectiv să detalieze sarcinile pe care copiii le au de efectuat. Componentele care alcătuiesc repertoriul abilităților de predare sunt: stategii, tehnici, metode, procedeie de predare. Metodele de învățământ în accepțiune modernă reprezintă modalități de actiune, instrumente cu ajutorul cărora copiii sub îndrumarea educatoarei sau în mod independent, își însușesc cunoștințe, își formează și dezvoltă priceperi și deprinderi intelectuale și practice, aptitudini, atitudini. În sens larg ea reprezită o generalizare confirmată de experiența didactică o practică raționalizată. Metodele servesc la atingerea a trei scopui fundamentale:

scopuri de cunoaștere, care se referă la stăpânirea metodelor și normelor de gândire;

scopuri de instruire care se referă la asimilare de cunoștințe, priceperi,

deprinderi, tehnici și operații de lucru;

scopuri formative care se refera la formarea și perfecționarea trăsăturilor de personalitate.

Metoda însoțește acțiunile instructiv- educative dar nu se identifică cu acestea. Putem defini metodologia didactică astfel:

Teorie si practică a metodelor de învățământ, știința care se ocupă cu definirea, clasificarea si valorificarea sistemului metodelor de învățământ, bazate pe o conceptie unitară despre actul predării și învățării, pe principiile și legile care stau la baza acesteia .

După scopul didactic urmărit metodele de învățare se clasifică în :

metode de dobândire a cunoștințelor;

metode de consolidare și formare de priceperi și deprinderi ;

metode de sistematizare și verificare.

Această clasificare stă la baza alegerii sistemului de metode în funcție de tipul de activitate matematică. În activitățile matematice din grădiniță scopul principal îl constituie dezvoltarea bazei senzoriale de cunoștințe și de familiarizare cu forme de gândire matematică și logică, bazate pe activitatea concretă a copilului.

Ținând cont că acțiunea cu obiectele declanșează actul intelectual, metodele se pot clasifica în:

metode intuitive (concret senzoriale)- copilul observă obiectele,

recepționează și acumulează percepții și reprezentări realizând o

cunoaștere intuitivă ( observația, demonstrația).

metode active- copilul acționează cu obiectele însușindu-și treptat

și nuanțat reprezentări; (exercițiul, algoritmizarea, jocul, munca în perechi) .

metode verbale – copilul ajunge la cunoaștere prin intermediul

cuvăntului; (explicația, conversația, problematizarea).

Metodele verbale devin procedee eficiente de realizare a metodelor intuitive și active, iar cele intuitive devin procedee pentru metodele active.

2. 1. 3. Metode didactice utilizate în cadrul activitătilor cu conținut matematic

Din punct de vedere metodologic procesul de învățământul este totodată și un ansamblu

de metode, de căi de instruire.

Una din componentele esențiale ale curriculum-ului școlar o constituie metodologia didactică, respectiv sistemul de metode și procedee, care asigură atingerea obiectivelor informative și formative ale învățământului .

o succesiune de operații instrument de lucru în

realizate în vederea atingerii activitatea de cunoaștere, unui scop formare și dezvoltare a

abilităților

METODA reprezintă însuși demersul acțiunii didactice

Opțiunea pentru o metodă sau alta este în strânsă relație cu :

personalitatea educatoarei;

gradul de pregătire;,

stilurile de învățare ale grupului.

În accepțiunea modernă, metodele de învățământ reprezintă modalități de acțiune, instrumente care contribuie la:

METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

PROCEDEUL este o secvență, un simplu detaliu, o componentă sau o particularitate a metodei.

METODA este un ansamblu corelat de procedee.

Între metodă și procedeu se stabilesc relații dinamice care duc, deseori la transformarea procedeului în metodă și invers. Astfel, dacă metoda folosită este demonstrația, putem include ca procedeu explicația. Într-o altă situație de învățare, explicația poate deveni metodă, iar demonstrația un procedeu subordonat acesteia, la fel cum observația și explicația poate fi pe rând metodă sau procedeu.

Dacă metodele și procedeele alese de cadrul didactic sunt cele corecte, ele duc la operaționalizarea învățării, la asigurarea mobilității în procesul de predare- învățare- evaluare, la solicitarea potrivită și diferențiată a elevilor, la densitatea învățării, la stimularea și motivarea părților la acest proces, determinând succesul școlar. Pentru formarea conceptului de număr natural la copiii preșcolari am utilizat atât metode tradiționale, cât și metode moderne interactive.

METODE

TRADIȚIONALE

Am acordat atenție deosebită metodelor interactive, deci o metodă clasică poate evolua spre modernitate, dacă procedeele care o compun permit cadrului didactic restructurări inedite în circumstanțe de aplicare noi.

METODE ÎNTERACTIVE

Ca variantă a conversației euristice am utilizat metoda problematizării, solicitând copiilor un efort intelectual orientat spre descoperire de noi cunoștințe sau procedee de acțiuni și de verificări a situațiilor găsite.

Pentru rezolvarea situațiilor- problemă copiii vor parcurge următoarele etape :

ETAPELE PROBLEMATIZĂRII

În prezentarea situației problemă se oferă copiilor un minim de informații, spre a-i orienta în alegerea cunoștințelor care să-i ajute să rezolve problema și o întrebare problemă, care să dezvăluie dificultatea, pentru a stabili legături de dependență între cunoștințe și sarcină. Problematizarea ca metodă se folosește frecvent în activitățile de la grupa mare în realizarea obiectivelor specifice de:

constituirea de mulțimi, observarea deosebirilor dintre elementele aceleiași mulțimi;

formarea deprinderilor de a compara, sesiza diferențele cantitative;

operațiile cu mulțimi;

compunerile de probleme.

Învățarea prin descoperire

Pe copi îl situează în ipoteza de subiect al cunoașterii științifice, fiind legată de contextul mai larg al euristicii. Este o modalitate de lucru, prin care copiii sunt puși să descopere adevărul, iar drumul elaborării cunoștințelor fiind refăcut prin activitate independentă, proprie. Metoda ce presupune utilizarea și valorificarea algoritmilor de învățare este ALGORITMIZAREA.

Algoritmul este constituit din mai multe operații, ordinea lor fiind aproximativ constantă iar odată însușit se aplică ori de câte ori apar probleme pentru a fi rezolvate. Dacă vom porni de la ideea că prin algoritmizare se refac, având baza propriilor căutări, etapele de învățare, această metodă pe care am utilizat-o în activitățile de învățare –predare a numărului natural a avut un mare succes respectând următoarele etape :

– Se formează o mulțime cu ,,tot atâtea,, elemente care

indică numărul anterior învățat

– Se formează o altă mulțime echipotentă cu prima

Etapele – Se adaugă în cea de-a doua mulțime înca un obiect

algoritmizării – Se constată prin formare de perechi că noua mulțime

are cu un obiect mai mult decât prima

-Se spune că noua mulțime formată din n obiecte si

încă un obiect are n+1 obiecte.

Activitățile matematice care sunt bazate pe exerciții cu material individual să nu fie monotone și rigide pentru copii, datorită caracterului imprimat de explicatie, demonstrație și exercițiu mai ales, vom introduce elemente de joc pentru a stimula și întreține interesul pentru activitate. O importantă modalitate de autoperfecționare și formare a personalității umane reprezintă jocul.

Prin metoda JOCULUI se asigură:

însușirea conștientă, într-o formă rapidă și plăcută a cunoștințelor matematice;

dezvoltarea spiritului de inițiativă;

ușurarea operațiilor gândirii.

Ca metodă eficientă în predarea cunoștințelor matematice am utilizat JOCUL DE ROL.

Fiind o metodă activă de predare- învățare, jocul de rol presupune activități de simulare a unor relații, sisteme, fenomene în cadrul cărora preșcolarii devin actori ai vieții pentru care se pregătesc .

– are la bază algoritmii creativității, memoriei formate deja din

anii anteriori, imitarea unei experiențe de viață.

Jocul de rol a avut eficiență în activități de:

formări de mulțimi de obiecte după criteriul dat;

operații de adunări și scăderi;

asocierea numărului la cantitate ;

JOCUL CU

ROL

Învățarea prin DRAMATIZARE se întrepătrunde cu metoda jocului de rol, fiind bazată pe acțiune fictivă folosind mijloace ale artei dramatice în care sunt puse situații reale sau imaginare care aduc implicarea efectivă a copiilor. Captarea atenției în momente de oboseală fizică sau psihică duc la eficientizarea învățării prin dramatizare. Această metodă a fost însoțită de explicație sau conversație pentru a deprinde valențe educative ale momentului respectiv .

Roboțel

Șirul crescător Șirul descrescător

DRAMATIZAREA

Zâna iernii Piticul barbă-cot

Adunări și scăderi Probleme ilustrate

2. 1. 4. Metode creative de grup

Principala caracteristică a muncii în echipă (grup) este cooperarea comună a copiilor în rezolvarea unor sarcini de instruire. Munca în grup (grup de 2 persoane, perechi : 4-6 persoane) este o metodă care asigură condițiile necesare pentru ca efortul comun al copiilor să fie bine organizat și susținut, fără a desconsidera individualitatea grupului.

Avantajele muncii în grup:

fructifică cunoștințele fiecărui membru;

preântâmpină pasivitatea;

antrenează tot grupul, chiar și pe cel timid;

dezvoltă sentimentul răspunderii pentru munca proprie și munca grupului.

1. BRAINSTORRMING-UL

Brainstorming-ul cea mai utilizată metodă de stimulare a creativității și este cunoscută și sub numele de asalt de idei. Ea urmărește obținerea, într-un timp scurt, de la un grup mic de copii, a unui număr mare de idei noi pentru rezolvarea diverselor probleme.

Etapele

Brainstorming – ului

Pentru realizarea sarcinii se asigură o ambianță plăcută și sunt excluse criticile din fluxul de idei pentru a nu bloca creativitatea. De asemenea, se asigură o libertate mare de gândire și o stare de relaxare , care să stimuleze participantii, să emită cât mai multe idei proprii.

Brainstorming : producere de idei, participare colectivă .

TEMĂ : NUMĂRĂM ȘI SOCOTIM

Această metodă se folosește pentru ambianța relaxantă, dar mai ales pentru faptul că pune copilul în situația de a gândi, de a emite judecăți și de a lucra în cadrul grupului .

Educatorul Participanții

dă cuvântul participanților; – trăiesc emulația reciprocă;

reformulează idei neclare; – dobăndesc încredere;

face sinteze parțiale; – percep și respectă ideile;

deschide ,, piste noi,, grupului

– inventează idei noi.

.

2. CIORCHINELE

Această metodă, ca și metoda brainstorming, stimulează realizarea unor asociații noi.

se scrie un cuvânt sau propoziție nucleu în centrul tablei;

se scriu cât mai multe cuvinte care par să aibă legătură cu tema;

se evidențiază conexiunile care par să existe între propoziția nucleu și ideile generate de ea;

este bine ca tema propusă să fie familiară copiilor, mai ales când ciorchinele se utilizează individual.

CIORCHINELE PENTRU ANTRENAREA OPERAȚIILOR NECESARE FORMĂRII CONCEPTULUI DE

FRUCTE

Identic se poate realiza pe teme de interes diverse; legume, flori, animale, mijloace de locomoție.

3 . MOZAICUL

Educatoarea învață câțiva copii reguli sau conținuturi ce trebuie predate sau consolidate și ei devin educatori și le predau celorlalți .

Metoda mozaic are la bază următoarele principii:

existența a două grupuri; grup-casă și grup de experți;

însușirea unui conținut care urmează a fi explicat colegilor din grupul casă;

se împarte grupa în grupuri de câte 4 de la 1 la 4 participanți;

se anunță tema propusă, se discută pe scurt textul, care va fi împărțit în 4 părți;

copiii cu nr.1 se grupează, la fel cu nr. 2, 3, 4;

grupa formată din copiii cu nr. 1 primesc prima parte a textului;

fiecare grup format din cei cu numărul 1, 2, 3, 4, sunt numiți grup de experți;

se menționează sarcina fiecărui grup de experți;

după ce grupul și-a însușit regula sau conținutul învățării se întorc la grupul inițial și predarea conținutul pregătit .

2. 1. 5 . Instruire asistată de calculator

Educația, în perspectiva noilor tehnologii, a deschis noi direcții în procesul instructiv- educativ. Există certitudinea că viitorul învățământului aparține unui sistem educațional informatizat. Pe această cale și în grădința în care lucrez sau făcut primii pași, calculatorul fiind o prezență certă.

Tehnologia calculatoarelor este în plin avânt și indiferent de vârstă, toți suntem captivați de jocurile pe calculator. Principala formă de activitate a preșcolarului este jocul, de aceea motivația pentru joc l-a determinat pe copil încă din grupa mare, ca în final să devină ușor un utilizator al calculatorului și al produselor informatice aferente. Acceptarea calculatorului de către copil a fost imediată și necondiționată și astfel s-a născut o nouă metodă didactică intitulată generic instruirea asistată de calculator .

Această metodă modernă încadrată de Ioan Cerchit în categoria metodelor de relaționalizare a învățării și predării, asigură o mai bună colaborare între cadrul didactic și elev, ducând la transformarea primului în modelator sau îndrumător al activității de învățare,,

Instruirea asistată de calculator îi oferă copilului posibilitatea de a învăța :

-de a învăța prin cercetare, descoperire

-de a interacționa

-de a răspunde la stimulii vizuali

Cunoștințele asimilate în cadrul activităților matematice au fost ușor de transpus în jocul cu calculatorul .

Rezolvarea unor exerciții de adunare, scădere, a unor probleme matematice simple au solicitat intens gândirea preșcolarului, capacitatea de concentrare a crescut considerabil în fața calculatorului și astfel transferul la sarcinile ,,școlare” se face cu ușurință.

Redau în continuare câteva jocuri din CD-ul educativ: ,,Să ne jucăm pe calculator” Eris Press ,,Multimedia”. În țara jocurilor, animalele îi învață pe copii bazele matematicii: adunarea, scăderea și compararea numerelor .

Mac, mac, numără-ne! Două familii de rațe învață pe lac. Ele se unesc și formează un cârd. Poți calcula din câte rățuște este format cârdul?

Intrând în joc, vei învăța adunarea și scădere.

Chiț, chiț, hai în balon ! Șoricelul te invită la o călătorie care are două întrebări . Unele animale vor intra prin partea stângă a balonului, iar altele prin partea dreaptă .

Numără câte animale pot să zboare cu balonul, vei intra în minunata lume a cifrelor .

Numără familia mea!

În poiană!

La cinema!

Prezența calculatorului în procesul de învățămănt preșcolar asigură o motivație suplimentară atât pentru copii, cât și pentru cadrele didactice și nu în ultimul rând, pentru părinți.

Avantajele și dezavantajele utilizării calculatorului de către preșcolari:

AVANTAJE: Utilizarea calculatorului reprezintă un mijloc de învățare preferat pentru faptul că le pare viu, activ, animat și interactiv.

permite minții și mâinii,,să se joace” pănă la găsirea soluției;

permite petrecerea timpului liber într-un mod plăcut și util;

dezvoltă calitățile personale: perspicacitatea, îndemânarea .

Computerul descoperit de către copii, în grădiniță prezintă și

DEZAVANTAJE:

nu favorizează relațiile sociale;

lucrul la calculator implică o poziție statică;

dezvoltă și încurajează violența prin unele jocuri;

având în vedere vârsta fragedă, poate afecta vederea;

conduce la îngrădirea și limitarea afectivității.

Ținând cont de avantajele și dezavantajele prezentate, joaca la calculator am coordonat-o în așa fel încât să constituie o variantă de joc prin care copilul a fost pus în situația de a descoperi și învăța în mod planificat. Folosirea calculatorului nu a înlăturat activitățile tradițional, ci a completat procesul instructiv –educativ. Am condus preșcolarul prin minunatul labirint al calculatorului utilizând metodele și procedeele cele mai eficiente, e necesar ca tânăra generație să pășească în viitor cunoscând utilizarea calculatorului, la fel cum generațiile anterioare au știut să se folosească de creion.

2. 1. 6. Mijloace didactice utilizate

Productivitatea fiecărei activități depinde în mare măsură de structurile organizatorice în care acestea au loc, precum și strategiile de lucru adaptate .

Strategia didactică este înțeleasă ca un mod de combinare optimă a:

– metodelor ;

– mijloacelor ;

– formelor de organizare a învățării .

În rândul strategiilor amintesc metodele de învățământ prezentate deja în lucrare și materialul didactic necesar folosit în cadrul activităților de matematică . În cadrul strategiilor didactice voi aminti importanța pregătirii materialului didactic (demonstrativ și individual) conform obiectivelor propuse.

MIJLOACE DIDACTICE

Mijloacele didactice se dovedesc a fi utile doar în cazul în care sunt integrate corespunzător in activitatea de instruire și doar atunci când li se imprimă o finalitate pedagogică. Mijloacele de învățământ nu pot înlocui actul predării, ele suplimentează explicațiile verbale, oferindu-le un suport vizibil, intuitiv, care îi familiarizează pe copii cu elemente ale realității mai greu sau total inaccesibile pe cale directă.

2. 1. 7. Cerințe psihopedagogice în utilizarea materialelor didactice

Materialul didactic are un rol prioritar în cadrul strategiei didactice. Elasticitatea strategiei este dată nu numai de bogăția metodelor ci și de folosirea flexibilă a materialului didactic solicitat de particularitățile metodice ale fiecărui eveniment sau secvență de lecție. Termenul material didactic desemnează atât obiecte naturale, originale cât și pe cele concepute și realizate special pentru a substitui obiectele și fenomenele reale. În folosirea materialului concret ca sprijin pentru cât noțiunilor este necesar să se țină seama de faptul că posibilitățile de generalizare și abstractizare sunt limitate la copilul preșcolar. Selecționarea strictă a materialului intuitiv, utilizarea lui într-un sistem economic și logic organizat este mai importantă decât folosirea unui material didactic abundent. Claritatea materialului stă la baza interesului de a distinge. Acest material trebuie să ofere intuiției ,,scânteia,,. Materialul didactic facilitează comunicarea între educatoare și copil.

În folosirea materialului didactic trebuie să se respecte următoarele cerințe:

materialele didactice să fie adecvate nivelului dezvoltării copiilor și vârstei;

materialul didactic folosit în scopul formării noțiunilor de mulțime și număr,

nu trebuie folosit excesiv, ci trebuie treptat diversificat. Materialul didactic poate fi folosit în două moduri:

frontal (demonstrativ) pentru întreaga grupă;

individual (distributiv).

Materialul demonstrativ trebuie să fie suficient de mare pentru a fi ușor văzut de copii, iar cel distributiv să fie ușor de mânuit. În predarea elementelor de matematică la perșcolari este indicată folosirea alternativă a materialului demonstrativ, pentru întreaga grupă, care ajută la captarea atenției copiilor, cu materialele individuale, care asigură o participare activă a copiilor în procesul învățării. Pentru stimularea interesului față de conținutul activității este important ca preșcolarii să fie atrași în activitatea de confecționare a materialului didactic. Interesul copiilor pentru activitățile de matematică este mai mare atunci când se folosește și materialul confecționat de ei înșiși.

CAPITOLUL III

3. 1. Obiectivele și ipotezele cercetării

,,Nu există artă mai frumoasă decât arta educației. Pictorul și sculptorul fac doar chipuri fără viață, dar educatorul creează un chip viu; uitându-se la el se bucură și oamenii se bucură și Dumnezeu”. (Sfăntul Ioan Gură de Aur).

Suntem cu toții de acord că integrarea noastră a viitorilor cetățeni în societatea noului mileniu cere o atitudine antirutinieră, abilitatea de a gândi deschis, critic și constructiv, de a prefigura diverse perspective, de a accepta puncte de vedere raționale, de a tolera diversitatea și disonanța.

3. 2. Prezentarea cercetării

Tema cercetării: Contribuția strategiilor didactice la eficientizarea învățării și la dezvoltarea personalității preșcolarilor prin activitățile matematice.

Prezentarea problemei cercetate: ,, Învățarea activă și interactivă este un proces activ, volotiv, mediat intern, în cadrul căruia cel care învață descoperă, inferează, construiește și resemnifică sensuri, valorificând materiale de învățat, analizând situații și experiențe trecându-le prin filtrele propriei personalități” ( M. Bocoș, 2002, p, 62 ). În grădiniță copilul se angajează în acte voluntare, individual sau în grup, pentru a găsi răspunsuri la întrebările proprii sau la cele puse de educatoare sau colegi și transformate în ,,probleme proprii,, .Copiii pun întrebări, gasesc răspunsuri, problematizează, cooperează, se bucură împreună de rezultatul muncii individuale și colective.

3. 3. Scopul cercetării

Scopurile principale vizate în experimentul didactic întreprins sunt:

Promovarea învățării active și interactive în învățământul preșcolar prin abordarea metodologiei didactice de tip euristic, respectiv prin organizarea, medierea și facilitatea de către educatoare a situațiilor de învățare activă și interactivă la preșcolarii grupei mari.

Experimentarea metodologiei didactice de tip euristic în învățământul preșcolar, stabilirea eficienței sale în activitățile matematice, stabilirea avantajelor și limitelor învățării interactive în dezvoltarea cognitivă, afectivă și volitivă a copiilor preșcolari de grupă mare.

3. 4. Obiectivele cercetării:

În desfășurarea experimentului s-a impus luarea în considerare a specificului învățării active și interactive la preșcolari, și anume:

înnoirea strategiilor folosite în activitatile matematice, prin folosirea metodelor activ- participative;

stimularea copiilor de a gândi liber, original, dezvoltarea abilitățilr de investigare, cercetare, asimilare și utilizare a cunoștințelor;

dezvoltarea deprinderii învățării prin cooperare, asumarea de responsabilități și sarcini specifice în realizarea unui proiect comun;

dezvoltarea încrederii în forțele proprii, în performanțele obținute, prin participarea afectivă la actul învățării, dezvoltarea curiozității epistemice.

3. 4. 1. Obiective de referința cercetării

1. pentru educatoare:

să conceapă instruirea ca organizare a cunoștințelor în structuri cognitive ușor de decodificat de către copii și nu ca o acumulare cantitativă de cunoștințe prin memorarea lor.

să selecteze conținuturi ale învățării care să faciliteze deplasarea dinspre zona învățării declarative înspre învățarea procedurală logică.

să organizeze situații care să solicite participarea activă și interactivă a copiilor la învățare prin stabilirea detaliată a obiectivelor operaționale și a strategiilor didactice.

să familiarizeze copiii cu metodologia de tip euristic în procesul de predare-învățare, stimulând implicarea lor activă și interactivă în procesul de învățare.

2. pentru copii:

să participe activ la activitățile matematice, să depună eforturi conștiente în realizarea soluționarii sarcinii.

să exprime emoțional bucuria succesului obținut în învățare prin investiție de efort propriu.

să creeze situații-problemă, să pună și să își pună întrebări, să folosească răspunsurile în satisfacerea nevoii de cunoaștere specifice vărstei preșcolare.

3. 5. Ipoteza cercetării

În învățământul preșcolar strategiile didactice bazate pe utilizarea metodologiei didactice de tip euristic contribuie la activizarea copilului de vârstă preșcolară mare-5/6 ani prin solutii, problematizari.

Variabilele cercetării:

Variabila independentă: Promovarea învățării interactive la copii de grupă mare, prin utilizarea metodelor active în procesul didactic al activităților matematice.

Variabilele dependente: Performanțele obținute în procesul de învățare și comportamentele cognitive ale preșcolarilor. Cercetarea experimentală s-a derulat pe parcursul unui an școlar a copiilor de 5-6 ani. Locul de desfășurare al cercetării a fost Grădinița cu program prelungit nr. 2 Baia Sprie, iar eșantionul a fost format din 20 de copii de grupă mare, 8 băieți și 12 fetițe.

CAPITOLUL IV

4. 1. Metodologia cercetării

La baza cercetării didactice experimentale metodele utilizate au fost selectate astfel încât să împletească:

metode de culegere ale datelor:

Observația sistematică s-a utilizat pe tot parcursul acțiunii de cercetare, însoțind și spijinind realizarea experimentului psihopedagogic și valorificarea celorlalte metode de cercetare pedagogică prin înregistrarea și interpretarea evenimentului observat.

Convorbirea din care am cules informații legate de operațiile și calitățile gândiriicopilului, atitudinea față de sarcinile trasate, informații pentru înțelegerea motivelor interne ale conduitei, a preferințelor pentru anumite discipline, relațiilor dintre copii, impresiile copilului în legătură cu anumite fapte, evenimente, întâmplări.

Această metodă s-a particularizat în funcție de profilul psihologic, caracteristicile individuale ale subiectului abordat. Convorbirea a relevat o serie de aspecte profunde pe tot parcursul experimentului.

Testele au fost utilizate în faza pre și post experimentală, unde s-a putut determina ce pot și cât de bine pot realixa lucrul cerut, informații asupra posibilităților psihice și comportamentale prezente.

Experimentul, utilizat cu scopul de a schimba sau ameliora demersul educțional, prin aplicarea diferitelor strategii didactice și constatarea efectelor acestora.

Analiza produseloractivității, prin studierea portofoliilor copiilor.

Metodele utilizate au fost aplicate frontal, pe grupe, în perechi sau individual.

Metode de prelucrare a datelor:

Numărarea rezultatelor, răspunsurilor, calificativelor, analiza rezultatelor;

Compararea rezultatelor testării inițiale cu cele ale testării finale;

Metode matematico-statistice, întocmirea tabelelor, procentajelor, reprezentări grafice;

Evaluarea rezultatelor a fost orală și scrisă, comparativă între rezultatele evaluării inițiale și cele ale evaluării finale/ sumative, concretizate prin tabele, diagrame, portofolii cu produsele copiilor.

4. 2. Desfășurarea cercetării

4. 2. 1. Etapa constatativă

Planurile de cercetare au avut în verere cercetarea cu un singur grup cu măsurare pretest- posttest. Pentru a debuta, cercetarea are nevoie de un punct de pornire, de constatare a cunoștințelor, competențelor, aptitudinilor copiilor la faza de pornire a cercetării. Acest moment coincide în grădiniță cu etapa evaluării, testării inițiale prin care ne formăm o imagine asupra eșantionului de copii la începutul anului școlar în vederea celor mai potrivite metode care ne ajută în cercetare astfel că la sfârșit de an să observăm o evoluție a acestora în activitățile matematice.

Au fost reactualizate cunoștințele legate de numerația în limitele 1-5.

Pentru evaluarea inițială am ales următoarele modalități:

– Formarea grupelor de obiecte asociind cifra corespunzătoare;

– Recunoașterea cifrelor de la 1-5;

– Construirea șirului numeric crescător și descrescător;

– Asocierea cantității la cifră și a cifrei la cantitate;

– Utilizarea limbajului matematic;

Am întocmit testele inițiale (Anexa 1,2, 3, ) stabilind itemii pentru calificativele acordate:

-Foarte bine:

Formează grupele de obiecte și le unește cu cifra corespunzătoare;

Cifrele in limitele 1- 5 sunt recunoscute cu ușurință;

Alcătuiește șirul numeric crescător și descrescător de la 1 la 5;

Pune în corespondență cifra cu cantitatea și cantitatea cu cifra ;

În limbajul matematic dă dovadă de originalitate.

-Bine:

Formează grupe de obiecte și le unește cu cifra corespunzătoare;

Cifrele în limitele 1- 5 sunt recunoscute cu ușurință;

Alcătuiește șirul numeric crescător și descrescător de la 1 la 5;

Pune în corespondență cifra la cantitatea și cantitatea la cifra;

În limbajul matematic exprimarea este mai greoaie;

-Satisfătător:

Formează grupe de obiecte și le unește cu cifra corespunzătoare;

Cifrele în limitele 1- 5 sunt recunoscute cu ușurință;

Alcătuiește greoi șirul numeric crescător și descrescător de la 1 la 5;

-Nesatisfăcător:

Formează greoi sau deloc grupe de obiecte;

Încurcă cifrele în limitele 1- 5;

Rezultatele obținute la avaluarea inițială – Tabel: IV. 1.

Procentaj obținut – Tabel IV. 2.

Rezultatele evaluării inițiale

Fig. IV. 1.

Rezultatele au demonstrat necesitatea alegerii unor strategii care să impulsioneze copiii, să-i stimuleze în vederea unei implicări active ,fiind puși să le descopere , să le analizeze, să le compare, să le actualizeze, să se exprime sugestiv, utilizarea unor materiale didactice care să provoace curiozitatea copiilor ( domino, loto ), în vederea stimulării operațiilor gândirii. Completarea metodelor tradiționale cu cele activ participative;

Ex: Tehnica lotus, Metoda piramidei, Diagrama Venn, Metoda cubului, Turul galeriei etc.

4.2. 2. Etapa experimentală

Metodele interactive cu etapele și variantele lor concis reprezentate trebuie să fie predate ca un joc cu reguli, care acționează asupra modului de gândire și de manifestare a copiilor. Sunt prezentate ca niște jocuri de învățare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, să ia decizii în grup și să aplaneze conflictele. Aplicarea lor solicită timp, responsabilitate didactică, diversitate de idei, angajare în acțiune. Situațiile de învățare din cadrul acestor metode, dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gîndirea critică și înțeleg că atunci când analizează un personaj, comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment, ei critică comportamentul, ideea, fapta nu critică personajul din poveste sau copilul, adultul. Este importantă alegerea momentului din lecție, dintr-o zi, personajul-copil și fapta lui deoarece ele reprezintă punctul cheie în reușita metodei aplicate și nu trebuie să afecteze copilul. După fiecare metodă care se aplică se pot obține performanțe pe care copiii le percep și-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare.

Copiii observă și înțeleg că implicarea lor este diferită, dar încurajați doresc de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. Dascălii trebuie să-și adapteze stilul didactic în funcție de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, nerămdător, pentru fiecare găsind gestul, mimica, întrebarea, orientarea, sfatul, lauda, reținerea, aprecierea. În cadrul fiecărei metode copiii primesc saccini de învățare, diferite de la o metodă la alta încît explorează o mare varietate de capacități. Sarcinile de lucru trebuie să îndeplinească anumite condiții;

să fie transmis timpul alocat sarcinii de lucru;

să fie deschisă gradual;

să fie legată de viața reală;

să ofere posibilitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica;

Grupul de copii în aplicarea acestor metode se ajută reciproc, se încurajează, negociază soluțiile individuale, ajută să-și formeze personalitatea, să se cunoască.

În cadrul etapei experimentale am folosit câteva din metodele activ participative.

Lotus de grup:

Activitate matematică -joc lojic- ,,Formele geometrice”.

Obiectivul activității: Exersarea capacităților de a recunoaște, denumi și utiliza figurile geometrice după diferite criterii.

I. Predarea: Materialul (trusa) este așezat și selectat la aria construcții. Schema grafică a activității (diagrama) este concepută anterior începerii activității și așezată la loc vizibil

II. Desfășurarea:

1. Educatoarea anunță tema principală ,,Figuri geometrice” pe care o trece în schemă.

2. Copiii au sarcina ,,de a enumera truse de joc existente în sala de clasă ce conțin figuri geometrice. Rezultatul acestei sarcini este trecut în schema ARCO, cuburi cu litere, mozaic, cuburi cu cifre, Logi I, LogiII, cuburi – puzzle, cuburi- zar.

3. Sunt împărțiți copiii în opt grupuri mici. Fiecare grup primește un număr de ordine de le 1- 8 sau unul dintre simbolurile așezate într-un coșuleț.

4. Liderul fiecărui grup ia o trusă apoi o denumește în cadrul grupului, analizează figurile geomtrice, elaborează un plan de acțiune ,,Ce putem face din……? Cum realizăm….? În acest moment ei grupează / regrupează obiectele după diferite criterii, alternează elemente, construiesc, discută cu colegii de grup, iau decizii execută, colaborează. Educatoarea observă modul de lucru, cooperează între membrii grupului, notează ideile care apar pe parcursul activității, încurajează, stimulează copiii. În diagramă pot apărea construcții prin utilizarea figurilor geometrice după unul sau mai multe criterii matematice.

După așezare: Planșe–înalte, scunde, prin suprapunere, prin alăturare, prin alternare: culori, mărimi, forme, grosimi.

După model: structuri decorative, structuri geometrice.

După simboluri: cuburi cu litere (M- A- M- A); cuburi cu cifre (1- 2- 1- 2); după număr repetitiv (3- 3- 3/2- 2).

După cantitate – multe, puține, tot atâtea, închise, deschise.

Ca titlu /denumire a construcțiilor din figuri geometrice apar:

Construcții asemănătoare cu denumiri diferite;

Construcții diferite – denumiri diferite;

Construcții diferite- denumire identică.

5. Prezentarea rezultatelor muncii în grup. Fiecare grup prezintă construcția/ construcțiile menționând criteriile de utilizare a figurilor geometrice, denumirea construcției, figurile geometrice utilizate, modul de așezare a pieselor.

6. Evaluarea. Am apreciat în cadrul evaluării;

Implicarea copiilor în realizarea obiectivelor activității;

Colaborarea în interiorul grupurilor;

Capacitatea de a aștepta momentul – prezentării rezultatelor.

Turul galeriei:

Activitate matematică: Joc didactic – Descompunerea numărului 7

1.Comunicarea sarcinilor de lucru.

veți lucra in grupuri de câte 4 copii;

timp de 5 minute veți găsi 4 soluții de descompunere a numărului 7.

2.Activitate în grupuri.

în timp ce copiii lucrează monitorizez activitatea și ofer sprijin.

3.Expunerea produselor.

se expun posterele pe pereții clasei.

4. Turul galeriei. Se examinează corectitudinea rezolvării descompunerii numărului 7, dacă a respectat numărul de variante propuse de mine, dacă sunt utilizate corect semnele convenționale învățate, se fac notații pe marginea posterului.

5. Activitate în grupuri. Timp de 5 minute fiecare grup observă dacă are notații pe marginea posterului și aduce corecțiile necesare.

Turul galerie: antrenează grupurile, reactualizează cunoștințele, evaluează capacitățile și abilitățile specifice preșcolarilor.

Cubul:

Activitate matematică: Exercițiu cu material individual

Etape: – se formează grupuri de 4- 5 copii;

– fiecare copil din grup interpretează un rol în funcție de sarcina îndeplinită.

Copilul 1 – Rostogoloci; rostogolește cubul;

Copilul 2 -Istețul; citește imaginea sau sacina scrisă pe un simbol și formulează întrebarea;

Copilul 3 – Știe tot; reține sarcina prezentată de colegul lui pentru a o reaminti colegilor de

grup în cazul încare aceștia o uită sau doresc să confrunte răspunsul;

Copilul 4 – Cronometrul; măsoară timpul și întreaga activitate. Se folosește de cronometru;

Copilul 5 – Umoristul; încurajează grupul, fiind optimist, cu simțul umorului.

După cum se observă grupul este format pe principiul respectării sau exersării inteligențelor multiple.

Copiii rezolvă sarcina individual într-un timp dat.

Prezintă pe rând răspunsul formulat. Toți copiii din grup analizează răspunsul, fac comentarii, pot solicita reformularea întrebării pentru a fi siguri că sarcina este corectă. Au loc comentarii care conduc la selectarea sau reformularea răspunsului corect prin combinarea ideilor.

Diamantul:

Tema: – Diamantul

Obiectiv: Decuparea unei figuri după contur și obținerea unui diamant.

Descompunerea caracteristicilor diamantului ( așezarea crescătoare-

descrescătoare a șirurilor cu pătrate.

Etape: – Se intuiește imaginea.

– Se analizează ordinea așezării șirurilor și caracteristicile pătratelor (mărime,

așezare), culoare număr.

-Se decupează după contur imaginea.

-Se reanalizează figura obținută: forma, numărul de trepte, așezarea crescătoare și

descrescătoare, delimitarea și mărimea pătratelor fiecărei trepte.

-Se continuă decuparea fiecărei trepte.

– Se reconstituie diamantul verificându-se însușirea corectă a tehnicii de utilizare

PROIECT DIDACTIC

Educatoare: Tuns Eugenia

Grupa: mare

Tema anuală – Cum când și de ce se întâmplă?

Subtema ”Legume de primăvara”

Domeniul : Știinte

Disciplina: Activitate matematica

Tema activitatii: « Ciorba de legume»

Tipul activității: fixare de cunștințe, priceperi si deprinderi

Forma de realizare – Joc logic

Scopul :

informativ :

Sistematizarea cunoștințelor copiilor despre caracteristicile formelor geometrice ;

Consolidarea cunoștințelor matematice privind recunoașterea și descrierea formelor și atributelor pieselor geometrice;

Consolidarea deprinderilor de a construi submulțimi după criteriile învățate : formă, mărime, culoare, grosime ;

Utilizarea limbajului matematic adecvat.

formativ :

Dezvoltarea capacității de aplicare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor motrice și practic-aplicative în jocuri și în rezolvarea unor situații problemă;

Dezvoltarea operațiilor gândirii : analiza, sinteza, comparația;

Dezvoltarea spiritului de observație, a creativității.

educativ:

Educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți, de a comunica și a coopera, de a participa în spirit de fair-play la acțiuni realizate în echipă;

Educarea interesului pentru activitățile matematice;

Cultivarea plăcerii de a lucra cu piese geometrice.

Obiective operaționale

cognitive :

sădescrie piesele din trusa logică, cu ajutorul atributelor, folosind deducția logică;

să sesizeze diferențele dintre piese;

să grupeze piesele dupa diferite criterii (formă, mărime, culoare, grosime);

să utilizeze diferite procedee pentru a realiza constructiile (alaturare, suprapunere, îmbinare, alternare etc.);

să ordoneșe piesele geometrice conform cerințelor metodei piramida;

să utilizeze un limbaj matematic specific.

afective :

sa participe cu interes la activitate ;

sa se angajeze (afectiv) in rezolvarea sarcinilor stabilite.

să colaboreze cu ceilalți colegi în timpul activității.

psihomotorii :

să execute cerințele date, coordonându-și mișcările oculo-motorii ;

să mânuiască piesele de construcție cu ușurință;

să rezolve fișa de lucru mânuind cu ușurință instrumentele de scris ;

Sarcina didactică

Separarea pieselor dupa criteriul cerut ;

Descrierea pieselor cu ajutorul atributelor ;

Formarea de mulțimi cu piese geometrice după anumite criterii;

Găsirea de obiecte corespondente din lumea reală pentru diferite forme geometrice;

Crearea de jucării din forme geometrice.

Regulile jocului

Copiii vor descrie piesele geometrice cu ajutorul atributelor și al negațiilor, vor percepe corect însușirile unei piese, chiar dacă nu o văd, folosindu-se de indicațiile educatoarei sau simțul tactil (ghicirea apoi deducerea culorii)

Copiii vor aranja piesele in tabloul sub forma de oală, având suficiente alternative de completare a tabloului, ele depinzând de inspirație, de fantezia lor;

Răspunsurile și acțiunile corecte se vor aplauda.

Condiții inițiale : copiii cunosc piesele geometrice și atributele acestora, au mai desfășurat și alte jocuri logice;

Elemente de joc : surpriza, întrecerea, aplauzele, aducerea zarzavaturilor, gustarea ciorbei.

Strategia didactică : mixtă

Resurse procedurale

a) Metode și procedee : conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca în echipă, diamantul, jocul.

b) Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual.

Resurse materiale – Trusa Logi, Logi II, panou sub formă de oală pentru piesele geometrice, lingură de lemn, ladiță din carton, săculețul fermecat, fise de lucru, creioane colorate, medalii, cartoane pt piramide.

Locul desfășurării: sala de grupă

Evaluare : verificare orală, aprecieri stimulative, analiza produselor activității.

Durata: 30-35 minute

Bibliografie :

– M E C T, Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), 2008

Gheorghe Iftimie, Jocuri logice pentru prescolari si scolarii mici, EDP, Bucuresti, 1976 ;

Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup, editura Arves;

Joita, E., Didactica aplicata, Ed. Gheorghe Cartu Alexandru, Craiova 1994 ;

Desfășurarea activității

Capitolul V

Prezentarea rezultatelor

Desfășurarea acestei activități prin care s-a făcut evaluarea finală a fost un moment de reale satisfacții pentru munca depusă. În vederea realizării obiectivelor propuse în munca mea de cercetare psihopedagogică privind contribuția strategiilor didactice la eficientizarea învățării și la dezvoltarea personalității preșcolarilor în activitățile matematice. Am aplicat o paletă diversă de strategii la grupa mare. În experimentarea acestor strategii am folosit materiale, mijloace și metode, pe lângă cele tradiționale, ajungând să aplic și altele noi complexe: metode active și interactive: Cubul, Piramida, Lotus de grup, Turul galeriei, Diamantul și altele…..

Prin utilizarea acestor metode active și interactive, a procedeelor și tehnicilor de lucru, am observat că le sporește încrederea în forțele proprii (copiilor), în performanțele obținute, contribuind astfel la dezvoltarea lor intelectuală, morală și la socializarea lor.

Rezultatele evaluării finale – Tabel V. 3.

Procentaj obținut V. 4.

Diagrama rezultatelor evaluării finale Fig.V. 2.

Capitolul VI

6. 1. Analiza și interpretarea rezultatelor. CONCLUZII

Scopul educativ al cercetării fiind promovarea învățării active și interactive de tip euristic, experimentarea metodologiei didactice în activitățile matematice, utilizând aceste metode evoluția este clară; – prin antrenarea critică a copiilor, sporindu-le încrederea în forțele proprii, în performanțele lor, contribuie la dezvoltarea intelectuală, morală și la socializarea lor, prin participarea activă la actul de învățare mărindu-și responsabilitatea și gradul de implicare, prin libertatea de a-și exprima propriile opinii, oferind posibilitatea schimbării unui punct de vedere, prin a rezolva probleme pe care nu le-au putut rezolva cu metode simple, obișnuite, prin valorificarea la maxim potențialul indivizilor și al echipelor.

Aceste metode sunt în defavoarea copiilor timizi, astfel cei mai slabi au fost lăudați când sau străduit, cei timizi cei nesiguri încurajați, iar cei creativi și talentați, au primit sarcini suplimentare. Un alt dezavantaj, referitor la timpul de desfășurare a unei activități care de multe ori depășește durata alocată unei lecții. Cunoscând și folosind adecvat metodele și tehnicile de predare – învățare menite să stimuleze gândira critică a copiilor, am avut grijă să elimin practicile contraindicate în dezvoltarea gândiri critice în învățare. Activitățile în care am utilizat strategiile didactice au fost interesante, eficiente, atractive, au înlăturat rutina și au avut ca finalitate formarea unor copii capabili să creeze și să transmită valori, capabili să comunice, activi, responsabili, cu gandire critică, care să poată lua decizii pentru sine și să participe la deciziile grupului.

Dacă în cadrul evaluării inițiale exprimarea în termeni matematici a fost mai greoaie în evaluarea finală printr-o competiție constructivă, au făcut eforturi să fie mai originali, fiindu-le format comportamentul în acest sens.

Calificative comparative între evaluarea inițială și cea finală – Tabel VI. 5.

Diagrama comparativă între evaluarea inițiață și cea finală

Fig. VI. 3.

Fig. VI. 4

Fig. VI. 5

Fig. IV. 6

Fig. VI. 7

Fig. VI. 8

Rezultatele au confirmat așteptările, evoluția copiilor a fost vizibilă. Unii dintre copii au făcut salturi mai mari, de la un calificativ la altul, alții și-au păstrat locul binemeritat, dar comportamentul lor s-a îmbunătățit considerabil. Nu întâmplător nici un copil nu a avut calificativ nesatisfăcător. Doar 5 dintre copii au rezolvat sarcinile cerespunzător calificativului de satisfăcător, în 3 cazuri educația se oprește la poarta grădiniței, al patrulea copil se exprimă mai greu, deși putem spune că și-a depășit timiditatea și comunică bine cu educatoarea și copiii, dă dovadă de creativitate în felul lui. Al cincilea copil are o ușoară bâlbâială, iar munca cu logopedia își arată roadele, copilul reușind să depășească blocajul prin aprecieri pozitive și încurajări.

8 copii au avut rezultate bune, alți 7 copii au realizat toate sarcinile obținând calificative de Foarte bine

6. 2. Concluzii

Învățământul preșcolar din România depune mari eforturi pentru a se moderniza, sub aspectul structurii, al conținutului și al metodologiei proprii. Modernizarea învățământului preșcolar din țara noastră presupune și adaptarea la perspectivele în plină evoluție a societății actuale. În stadiul actual de dezvoltare a societății noastrese tinde a se trece de la munca mecanică concretă, realizată cu sudoarea frunții omului, la munca abstractă, în cadrul căreia printr-o simplă apăsare de buton se declanșează complicate procese de funcționare. Receptiv la tot ce este nou, învățământul matematic românesc a fost continuu perfecționat în ultimii ani, în sensul includerii în conținutul său și în tehnologia sa didactică a noilor cuceriri de știință. S-a trecut treptat de la vechile relații cantitative și spațiale la studiul matematicii ca o știință a structurilor.

Acum se acordă o mai mare atenție laturii formative a conținutului prin accentuarea elementelor care duc la dezvoltarea gândirii, a capacității de creație, a perseverenței în căutarea soluțiilor. În cadrul activităților matematice pe care le-am desfășurat cu copiii am urmărit ma întâi dezvoltarea unei gândiri logice și apoi pregătirea pentru școală. Realizarea obiectivelor și conținutului activităților de matematică, stimularea dezvoltării intelectuale, trecerea treptată de la gândirea concret intuitivă la gândirea abstractă, am abordat-o într-o viziune interdisciplinară stabilind relații și aplicații matematice ale activităților desfășurate de copii.

Pe parcursul acestei lucrări am prezentat unele aspecte metodice legate de grupare, grupare de mulțimi, numărarea elementelor din mulțime, corespondența între ele, număratul de elemente din mulțime, asocierea numărului la cantitate, a cantității la număr, cunoașterea cifrelor, compararea, descompunerea, cunoașterea numeralului ordinal, adunarea și scăderea în limitele 1- 10, rezolvări și formări de probleme. Fișele au fost corect concepute cu sarcini bine determinate. Pe parcursul unui demers didactic interdisciplinar, copiii își completează, își adâncesc sau aplică cunoștințele dobândite, numără, îmbină figuri geometrice, redau grafic imagini, separă jucăriile după anumite criterii, în funcție de legăturile logice dintre conținuturile pedagogice.

Calculatorul rămâne un mijloc modern de învățare deosebit de util mai ales pentru secvențe de captare a atenției. De asemenea considerăm că utilizarea calculatorului de la cea mai fragedă vârstă, preșcolară în practicarea jocurilor logico- matematice, are o importanță deosebită și prin faptul că îi familiarizează pe copii cu lumea tehnicii, ajutându-i în exersarea unei viitoare profesii, căci tehnica este o componentă care se extinde intens în viața omului, în civilizația viitorului.

Strategiile didactice noi utilizate cu puțin interes și imaginație pot crea o atmosferă de preocupare și învățare prin joc care să înlesnească valorificarea potențialului intelectual a fiecărui copil dându-i libertatea de acțiune de aici și necesitatea ca întregul demers didactic să fie centrat pe individualitatea copilului, obișnuindu-l de mic să se joace învățând, nu pentru că îi cerem noi, ci pentru că a înțeles și a participat activ și cu plăcere la propria-i formare, atunci și numai atunci pot declara că ,,misiunea mea de educatoare a fost îndeplinită,,.

BIBLIOGRAFIE

1.Bacoș, Mușata, Catalona, Horațiu – ,,Pedagogia învățământului primar și preșcolar”

2. Becheanu, M., Căzărescu, V., Năstăsescu, C., Rudeanu, S. – ,,Logica matematică și

teoria mulțimilor” E. D. P. , București, 1973.

3.Bray, S. , Clausaed, M. – ,,Inițierea în matematică la grădiniță. Pregătirea preșcolarului

pentru școală. (trad.), B. C. P., București, 1971.

4. Breban, Silvia – ,,Modalități de tratare diferențiată și individualizată a copilului preșcolar,, revista învățământului preșcolar, nr. 3-4/ 1995.

5. Breban, S., Gagea, E., Reine, G., Fulga, M., – Metode interactive de grup, editura Arves.

6. Cerchit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și pedagogică, București, 1997.

7. Dima, Silvia, Pâclea, Daniela, Tarcă, Elena – ,,Jocuri logico – matematice pentru preșcolari și școlarii mici” ,Ed. Coresi, București, 1998.

8. Dogaru Zoe, Evaluarea cunoștințelor copiilor preșcolari, Editura Aramis, București, 2000.

9. Elkonin, B. D. – ,,Psihologia jocului” (trad.), E. D. P. , București, 1980.

10. Gheorghe, Iftimie., – Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici, E.D.P., București 1976.

11. Glod, Florica – ,,Pregătirea copiilor pentru formarea conceptului de număr. Sisteme de fișe cu conținut matematic. Instrumente și modele de activitate în sprijinul pregătirii preșcolarilor pentru integrarea în clasa I” ,1983.

12. Ionescu, M,, Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001.

13. Ionescu, M. – ,,Strategii de predare – învățare” , Editura Științifică, București, 1992.

14. Jinga, I., Negret, I. –,, Învățarea eficientă” Editis, Bbucurești, 1994.

15. Joita, E., – Didactica aplicată, Ed. Gheorghe, Cartu, Alexandru, Craiova 1994.

16. Lovinescu, A. ,,Jocuri exerciții pentru preșcolari” E. D. P. , Bucurețti, 1979.

17. Lupu, Costică, Săvulescu, Dumitru – ,,Metodica predării matematicii” Ed. Paralela 45 Pitești, 1998.

18. Mihailova, Z. A. – ,,Probleme și jocuri matematice pentru preșcolari”, Chișinău, 1995.

19. Molan, V., Fișe de matematică, Editura TIPARG, Pitești, 2005.

20. Neacșu, I. -,,Motivație și învățare” E. D. P. București 1978.

21. Neacșu, I. – ,,Metode și tehnici de învățare eficientă” Editura Militară, București, 1990.

22. Neagu, Mihaela, Beraru, Magdalena, – ,,Activități matematice în grădiniță. Îndrumător metodologic” .Ed. Polirom, Iași, 1997.

23. Papy, F. – ,,Matematica modernă” (trad), Editura Tineretului, București, 1969.

24. Pătrăuță T. – 2008. Didactometrie, Esență, Necesitate, Proceduri, București E. D. P.

25. Pătrăuță T. – 2012. Didactica matematicii pentru învășământul primar și preprimar, ediția a II-a. Editura,, Vasile Goldiș,, University Press.

26. Roșu, Mihail – ,,Scopuri și obiective ale activităților cu conținut matematic”. Revista învățământului preșcolar, nr. 3-4/1993.

27. Șchiopu U.: – 1976. Psihologia copilului, București E. D. P.

28. Taiban, M., Dima, I, ,,Număratul și socotitul în grădinița de copii” E. D. P. Buc. 1979.

29. Tipa Cornelia, Toncu Anca, Mihăilă Nicoleta, Influențele ecranului asupra copiilor, Revista învățământului preșcolar, Nr. 1-2, 2005.

30. Tomșa GH. Psihopedagogia preșcolară și școlară, Ed. C, București, 2005.

31. Tircovnicu, V. – ,,Învățământul frontal, învățămțntul individual, învățământul pe grupe”. E. D. P. ,București, 1981.

32. M. E. C. T. Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6), ani 2008

ANEXA: 1

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

– ACTIVITATE MATEMATICA PENTRU GRUPA MARE

NUME SI PRENUME:

Formează mulțimea elementelor de același fel ; Colorează, apoi, pătratele cu roșu, iar cercurile cu albastu!

Dă-i fiecărei flori o albinuță! Spune care mulțime are mai multe elemente!

Încercuiește cifra corespunzătoare numărului de brăduți!

2

3

4

5

Desenează în căsuță atâtea buline câte arată cifra!

2

5

ANEXA: 2

FIȘĂ DE LUCRU

1. Unește cifra 2 cu mulțimile care au două elemnte.

2. Încercuiește cifra corespunzătoare numărului de furnicuțe.

3. Formează grupe de câte două furnicuțe.

ANEXA: 3 FIȘĂ DE LUCRU

Încercuiește cifra corespunzătoare numărului de elemente.

Încercuiește atâtea elemente câte îți arată cifra din dreptul mulțimii.

F

FISĂ DE LUCRU

Numără elementele fiecărei mulțimi si încercuiește cifra corespunzătoare

Colorează zarul care are două buline.

ANEXA: 4 FIȘĂ DE LUCRU

1. Colorează atâtea elemente câte îți indică cifra.

2. Unește fiecare mulțime cu cifra corespunzătoare numărului de elemente.

Numele și prenumele:…………………………………………..

ANEXA: 7 Fișă de evaluare finală (D.S.)

Numără elementele mulțimilor și apoi scrie în fiecare casetă tot atâtea linii cât indică cifra

Încercuiește a prima, a treia, a șaptea și ultima floare:

Completează șirul numeric crescător și descrescător:

Caută vecinii mai mici sau mai mari ai numerelor date din coloană:

5. Calculează cu ajutorul desenelor:

6 + 2 =

9 – 2 =

6. Fixează ceasul după ora indicată:

7. Aranjează puișorii în cuiburi:

ANEXA: 8

PROBLEME

CU

ADUNARI SI SCADERI

Dis de dimineata ,

9 vrabii concerteaza .

7 iata au zburat

Cate trilul n-au uitat?

Facem tumbe , ne jucam , Ia sa-mi spuneti de ghiciti

Pe Mitica il salvam , Cati arici fusera aici ?

Caci Ciuperca lacoma ,

Sa coboare-l impiedica

La poarta Reginei Mari ,

Stau de paza 2 bondari .

Pentru toamna , pentru iarna ,

8 albine aduc hrana .

Ia ghiceste daca sti ,

Cate albine in stup vor fi ?