Strategii DE Tranzactionare Utilizate DE Bursa Monetar Financiara Si DE Marfuri Sibiu

CUPRINS

INTRODUCERE………………….………………………………………………..…………….……5

CAPITOLUL. 1: BURSA MONETAR –FINANCIARA SI DE MARFURI SIBIU REPERE TEORETICE……………………….…………………………………….…………………….7

Considerații cu privire la bursă…………….………………………………..….……….……………7

Produse tranzacționate la Bursa Moneatar – Financiară și de Mărfuri Subiu………………………..9

1.2.1. Contractul futures………………………………………………..…………………….…………10

1.2.2 Contract opțions………………………………..……….…………..……………..………….…14

1.2.3. Acțiuni……………………….………….………..……..………….….……………………..………20

1.2.4 Obligațiuni…………….………..………………..……..………………..……………..…..………21

1.2.5 Indici………………………………………………..…….…….……..……………….……22

1.2.6 Instumente derívate…………………………………..……..….…..……………………….23

1.3. Actorii…………………………………….…………….……………..……………….……..……25

1.4. Portofoliul de valori mobiliare………………………………………………………………………………………..27

CAPITOLUL. 2: BURSA MONETAR FINANCIARĂ ȘI DE MĂRFURI SIBIU………………………………………………………………………….……………………….….28

2.1 Prezentare generală………………………………………………………….……………..…….………28

2.2.Organizarea Bursei Monetra – Financiara și de Marfuri Sibiu………………………..………..….30

2.2.1. Structura organizatorică Bursei Monetar – Financiara și de Mărfuri Sibiu………………31

2.3. Produsele Bursei Monetar – Financiare și de Marfuri Sibiu…….……………………….…..…..31

2.3.1. Avantajele tranzacționării derivatelor…………………………………..…………..…..………32

2.3.2.Tranzacții în marjă……………………………………………………………………………..…….32

2.3.3. Poți vinde ceea ce nu ai……………………………..……………………………….……..………33

2.4. Contractul futures ……………………………………………………………………………………………………….33

2.5. Contractul options…………………………………………………………………………………………………………34

2.6.Opțiunile se împart în două mari grupe…………………………………………………………………………….36

2.7. Casa Română de Compensație (CRC)……………………………………………………………………………..37

2.8. Instituția Market- Maker………………………………………………………………………………………………..38

2.9. STUDIU DE CAZ . CONTRACT PRIVIND SERVICII DE INTERMEDIERE

LA BURSA MONETAR – FINANCIARĂ ȘI DE MĂRFURI SIBIU…………………………….39

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………………………41

Bibliografie…….…………………………………………..……………..………………………………………..44

Anexa nr.1………………………………………………………..………….…………….……………54

Amexa nr.2…………………………………………………………….…..…………….…………….55

Anexa nr.3…………………………………………………….……………………….………………56

Anexa nr.4…………………………………………………………………………….……………….57

INTRODUCERE

Cu mulți ani in urmă, după căderea comunismului și trecerea la economia de piață, pe la mijlocul anilor ’90, cetațenii României au primit primele certificate de proprietate, care mai apoi sau transformat în acțiuni la fostele societați de stat. Era nevoie de o piață reglementată unde acestea să poată fi tranzacționate.

Cu ajutorul și după modelul american s-au inființat primele burse din Romania, mai întâi s-a reînființat Bursa de Valori București (1 aprilie 1995) unde s-au făcut primele tranzacții cu acțiuni. Piața s-a dezvoltat, investitorii devenind tot mai sofisticați a apărut necesitatea protejării portofoliilor de fluctuațiile, uneori imprevizibile ale cotațiilor.

Astfel, doi ani mai târziu (11.iulie 1997), Bursa Monetar- Financiară și de Mărfuri Sibiu implementează primele contracte futures. Această lucrare iși propune inițierea în tainele tranzacțiilor de pe piața futures, de la Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu pentru cei care doresc să cunoască mecanismele care stau la baza acestora.

Pentru început, pentru a putea explica cât mai ușor ceea ce se petrece la BMFMS, voi realiza o introducere în elementele de bază ale fenomenului bursier în ansamblu, absolut necesare: ce este bursa și ce se tranzacționează. Bursa este, dintr-un anumit punct de vedere, o afacere pentru acei care sunt înzestrați cu răbdare, perseverență, perspicacitate și multe alte calități asemănătoare. Ea are bucuriile dar și tristețiile ei, iar un investitor la bursă, numit uneori, pe bună dreptate, “jucător” la bursă, deoarece trebuie să combine toate aceste calități împreună cu cunoștințele pe care le acumulează zilnic, trebuie să știe să se bucure de câștiguri, dar să și treacă peste pierderi, să le accepte, să le preîntâmpine și să meargă mai departe.

Bursa, ringul bursei are propriile reguli, care, dacă sunt cunoscute pot fi stăpânite de orice participant. Fără cunoașterea elementelor care stau la baza tranzacțiilor bursiere sunt convins că spectacolul bursier ar fi mult mai sărac, de aceea este important ca un număr cât mai mare dintre noi să încercăm să le învățăm și să ținem seama de greșelile pe care investitorii le fac după ce intră pe piața de capital romanească fiind legate de defectele umane: agresivitatea, lăcomia, optimismul exagerat, lipsa de cunoștințe și disciplină.

Printre greșelile care trebuie evitate de la început cele mai importante sunt agresivitatea sau lăcomia, mai ales în contextul incertitudinilor actuale, atât pe plan internațional, dar și pe plan intern. O altă greșeală notabilă este că investitorii ,,consideră că profitul se poate obține foarte ușor la bursă deoarece obțin randamente pozitive pe termen scurt.

Ca urmare cresc exponențial investițiile fără a conștientiza și posibilitatea pierderilor. În momentul apariției inevitabile a pierderilor se sperie este momentul când o parte dintre ei renunță la investițiile la bursă.În piețele financiare nu există reguli stricte care să definească o investiție perfectă, dar sunt câteva principii generale care trebuie respectate.

CAPITOLUL 1

BURSA MONETAR- FINACIARĂ ȘI DE MĂRFURI SIBIU REPERE TEORETICE

1.1. Considerații cu privire la bursă

Termenul desemnează o instituție cu putere de autoreglementare, specifică economiei de piață liberă – bursa – ca formă organizată de schimb pentru mărfuri și valori.
În esență, noțiunea indică locul de întalnire a negustorilor și oamenilor de afaceri, în sensul unui spațiu de concentrare a cererii și ofertei. Acest conținut rezultă din definițiile date în limbajul de specialitate. Astfel „Legea română asupra burselor" din 1929 – „Legea Madgearu" – se arată că „bursele sunt instituții publice create în scopul de a reuni pe comercianți, industriași, producători, armatori și asiguratori în vederea negocierii valorilor publice și private, monedelor, devizelor, mărfurilor, productelor, închirierii vaselor și acoperirii riscurilor de tot felul" .
Prin urmare bursa este o piață, care se particularizează prin obiectul tranzacțiilor și modul de organizare si funcționare.
In domeniul dreptului se apreciază că bursele sunt instituții unde se negociază (se vând și se cumpără) valori mobiliare sau mărfuri, după o procedură anumită și numai de către anumiți intermediari, sub supravegherea autorităților.
Formarea si afirmarea bursei exprimă însași definirea relațiilor de schimb, a pieței ca structură de bază a economiei de piață moderne. Odată cu consacrarea bursei, relațiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central în reglarea mecanismului de piață. La bursă se încheie tranzacții cu diferite produse, din care enumerăm doar câteva din cele mai importante: alimente, produse agricole, petrol, energie, metale (aluminiu, cupru, aur, platină), acțiuni, obligațiuni,

Iată câteva exemple de burse care tranzacționează aceste produse:

New York Mercantile Exchange (NYMEX): derivate pe produse petroliere, energie electrică, aur, argint, cupru, aluminiu, platină, etc.;

Chicago Mercantile Exchange (CME) – este prezentată ca fiind cea mai mare și diversificată bursă din lume, cu o gamă diversă de produse tranzacționate, de la contracte futures și opțiuni pe ratele dobânzilor, indici, valute, mărfuri agricole (unt, lapte, brânză, carne, cereale), industriale, energetice, metalurgice și până la indici meteorologici.

New York Stock Exchange (NYSE) – cea mai cunoscută dintre piețele bursiere de acțiuni;

Eurex Frankfurt – cea mai mare piață de instrumente derivate din lume având ca produse specifice derivatele pe obligațiuni, indici bursieri și acțiuni;

Bursa de Valori București – acțiuni și instrumente derivate;

Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu, doar instrumente derivate.

Bursele au un rol important în evaluarea societăților ale căror acțiuni le tranzacționează și a perspectivelor acestora de creștere, obligându-le la transparență prin publicarea regulată a indicatorilor economico-financiari. În acest context trebuie subliniat faptul că datorită dezvoltării mijloacelor moderne de comunicație, în special a utilizării tehnicii soft moderne și a internetului acestea pun la dispoziție investitorilor siteuri specializate cu informații dintre cele mai diverse despre societățile listate și produsele care se pot tranzacționa (acțiuni, obligațiuni, instrumente derivate, etc).

Bursa Română de Mărfuri Sibiu pune la dispoziția investitorilor un site specializat de informare www.sibex.ro unde se regăsesc diferite comunicate cu privire la dețineri de poziții deschise mai mari de 5%, suspendări și reintroduceri la tranzacționare, prețuri de închidere scadență, majorări capital social, raporturi de tranzacționare, statistici, sumare tranzacționare, piața sibex în timp real,etc.

Pentru un investitor care tranzacționează pe mai multe piețe, un site de mare ajutor este www.yahoofinance.com care pune la dispoziție informații de pe piețele din Spania, Franța, Italia, China, Japonia, Marea Britanie și Irlanda, Statele Unite, etc. Aici investitorii pot urmări grafice, date financiare, cotații în timp real, informații cu privire la societățile ale căror titluri sunt tranzacționate, componența indicilor, etc.

De precizia și varietatea acestor informații depind tranzacțiile care se pot încheia, plasamentele pe care un investitor le poate face, dar și reușita viitoarelor emisiuni de acțiuni noi prin majorări de capital. De o evaluare corectă a prețului acestora și a valorii reale a societății depinde reușita actualilor și potențialilor viitori acționari de a-și putea valorifica participațiile deținute sau de a dobândi altele noi. Aceștia pot depune oferte publice de cumpărare/preluare de la ceilalți investitori pentru a-și mări participațiile sau chiar pentru a dobândi controlul întregii societăți.

Un alt mare rol al burselor este acela de a atrage și multiplica economiile bănești ale micilor și marilor investitori, fonduri de investiții, jucători profesioniști .

Câteva exemple din numerele revistei I&P :

Julian Robertson, “vrăjitorul de pe Wall Street”, a fost administratorul celui mai mare fond din istorie, ale cărui performanțe au fost de a dreptul incredibile: din 1980 până în 2000, când s-a desfințat, a oferit investitorilor o rată anuală compozită de revenire a capitalului de 32%! Deși a avut ani în care a câștigat, personal, și câte 900 de milioane de dolari din administrarea familiei sale de fonduri.

Un prim exemplu de perseverență în domeniul speculațiilor cu titluri cotate în ringul bursei, care dovedește că, un singur om poate să realizeze venituri însemnate din evoluția prețurilor.

Un al doilea exemplu de perseverență, care demonstrează că, dacă anumite reguli sunt respectate, se pot obține venituri consistente, dacă există oameni ca produse specifice derivatele pe obligațiuni, indici bursieri și acțiuni;

Bursa de Valori București – acțiuni și instrumente derivate;

Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu, doar instrumente derivate.

Bursele au un rol important în evaluarea societăților ale căror acțiuni le tranzacționează și a perspectivelor acestora de creștere, obligându-le la transparență prin publicarea regulată a indicatorilor economico-financiari. În acest context trebuie subliniat faptul că datorită dezvoltării mijloacelor moderne de comunicație, în special a utilizării tehnicii soft moderne și a internetului acestea pun la dispoziție investitorilor siteuri specializate cu informații dintre cele mai diverse despre societățile listate și produsele care se pot tranzacționa (acțiuni, obligațiuni, instrumente derivate, etc).

Bursa Română de Mărfuri Sibiu pune la dispoziția investitorilor un site specializat de informare www.sibex.ro unde se regăsesc diferite comunicate cu privire la dețineri de poziții deschise mai mari de 5%, suspendări și reintroduceri la tranzacționare, prețuri de închidere scadență, majorări capital social, raporturi de tranzacționare, statistici, sumare tranzacționare, piața sibex în timp real,etc.

Pentru un investitor care tranzacționează pe mai multe piețe, un site de mare ajutor este www.yahoofinance.com care pune la dispoziție informații de pe piețele din Spania, Franța, Italia, China, Japonia, Marea Britanie și Irlanda, Statele Unite, etc. Aici investitorii pot urmări grafice, date financiare, cotații în timp real, informații cu privire la societățile ale căror titluri sunt tranzacționate, componența indicilor, etc.

De precizia și varietatea acestor informații depind tranzacțiile care se pot încheia, plasamentele pe care un investitor le poate face, dar și reușita viitoarelor emisiuni de acțiuni noi prin majorări de capital. De o evaluare corectă a prețului acestora și a valorii reale a societății depinde reușita actualilor și potențialilor viitori acționari de a-și putea valorifica participațiile deținute sau de a dobândi altele noi. Aceștia pot depune oferte publice de cumpărare/preluare de la ceilalți investitori pentru a-și mări participațiile sau chiar pentru a dobândi controlul întregii societăți.

Un alt mare rol al burselor este acela de a atrage și multiplica economiile bănești ale micilor și marilor investitori, fonduri de investiții, jucători profesioniști .

Câteva exemple din numerele revistei I&P :

Julian Robertson, “vrăjitorul de pe Wall Street”, a fost administratorul celui mai mare fond din istorie, ale cărui performanțe au fost de a dreptul incredibile: din 1980 până în 2000, când s-a desfințat, a oferit investitorilor o rată anuală compozită de revenire a capitalului de 32%! Deși a avut ani în care a câștigat, personal, și câte 900 de milioane de dolari din administrarea familiei sale de fonduri.

Un prim exemplu de perseverență în domeniul speculațiilor cu titluri cotate în ringul bursei, care dovedește că, un singur om poate să realizeze venituri însemnate din evoluția prețurilor.

Un al doilea exemplu de perseverență, care demonstrează că, dacă anumite reguli sunt respectate, se pot obține venituri consistente, dacă există oameni care sunt interesați să aplice diferite metode și tehnici.

Bursele din întreaga lume sunt strâns legate între ele într-un imens mecanism, funcționând după anumite reguli și corelându-se împreună de la o țara la alta, astfel încât, spre exemplu, anumite turbulențe care iau naștere pe piața americană sau cea asiatică se vor resimți pe toate celelalte. Un exemplu recent de corelare între burse este cel al crizei creditelor ipotecare suprime din Statele Unite ale Americii, țară care este considerată motorul burselor din întreaga lume.

Cum la bursele americane tranzacționează investitori din întreaga lume este lesne de înțeles ce s-a întâmplat, atrași de câștig mulți investitori, printre care bănci și societăți de asigurare listate pe piețele din întreaga lume au cumpărat aceste titluri și au intrat unele pe pierderi masive, altele chiar în faliment. Obținând pierderi, acțiunile acestora n-au mai adus profit, iar investitorii, din ce în ce mai mulți au intrat în panică vânzând masiv nu numai titlurile acestora, dar și celelalte de teamă că, criza se va propaga, iar câștigurile lor vor fi diminuate sau chiar pierdute.

Bursa în esență este un indicator al sănătății economiei unei țări, unde se regăsesc rezultatele evoluției indicatorilor:

macroeconomici: deficit de cont curent, rata inflației, creștere economică, șomaj, politică monetară, etc

microeconomici: cifră de afaceri, rentabilitate, profit, valoarea investițiilor.

1.2. Produse tranzacționate la BursaMonetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu

Din diversitatea de produse tranzacționate, în râdurile care urmează am ales să prezint doar câteva dintre ele, cele mai reprezentative. Produsele care se tranzacționează la bursă poartă denumirea de valori mobiliare. Acestea sunt impărțite în două mari grupe: acțuni și obligațuni.

1.2.1 Contractul futures

Prin încheierea unui contract futures se realizează o înțelegere între două părți: un vânzător și un cumpărător. Ce înțelegere fac ei ?

Vânzătorul, care are marfa, se înțelege cu cumpărătorul să-i livreze acestuia o anume cantitate, la un anumit preț, la o anumită dată. Această negociere se face într-un cadru organizat, respectiv cu ajutorul sistemului electronic al unei burse. În cazul nostru Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu.

Pentru ca înțelegerea să poată fi respectată de ambele părți, acestea depun o garanție, numită marjă, reprezentând un anume procent din valoarea contractului, la o altă persoană, denumită Casa Română de Compensație.

Când unul din ei a încheiat un astfel de contract, înseamnă că și-a deschis o poziție. Această poziție poate fi de vânzare (short) sau de cumpărare (long). Pentru a putea explica mai bine mecanismul de funcționare al acestor produse, voi folosi următorul exemplu:

Presupunând că suntem speculatori și dorim să câștigăm din variația prețurilor acțiunilor, în data de 4 ianuarie, apreciind că prețul acțiunilor Banca Transilvania Cluj –Napoca (simbol TLV) vor evolua pe un trend crescător, vom deschide 5 poziții long prin cumpărarea a 5 contracte futures de câte 1000 de acțiuni fiecare, la prețul de 0,7500 lei/acțiune, cu scadență în ultima zi de tranzacționare a lunii martie și alte 5 poziții short prin vânzarea a 5 contracte de acțiuni SNP Petrom București (simbol SNP) la prețul de 0,4500 lei/acțiune cu aceeași scadență, apreciind că prețul acestora urmează să scadă. În acest scop vom depune în contul Casei Române de Compensație o marjă, reprezentând 20% din valoarea contractelor. Ce înseamnă asta ?

Dacă am cumpăra acțiuni de pe piața spot a Bursei de Valori București, prețul unei acțiuni Banca Transilvania ar fi de 0,7500 lei/acțiune, 1000 de acțiuni cumpărate vor costa:

0,7500 x 1000 = 750 lei,

pe când, dacă cumpărăm contracte futures de la BMFMS (simbol DETLV), plătim doar 20% din valoarea acestuia, adică doar 150 lei. De aceeași sumă pe care o vom imobiliza pentru cumpărarea celor 1000 de acțiuni TLV putem să cumpărăm mai multe contracte de câte 1000 de acțiuni, respectiv, 5 contracte totalizând 5000 de acțiuni. Și profitul potențial raportat la suma investită care se poate obține este mult mai mare. Astfel, la o creștere a prețului acțiunii pe piața spot cu 0,1000 lei, la 1000 de acțiuni cumpărate se obține un câștig de 100 lei pentru o investiție de 750 lei, pe când la aceeași creștere prin cumpărarea a 5 contracte pe piața futures se poate obține un profit de:

0,1000 x 5x 1000 = 500 lei pentru aceeași sumă investită.

Unde:

0,1000 reprezintă diferența dintre prețul de achiziție și cel de lichidare exprimată în lei;

5 este numărul de contracte;

1000 este un număr standardizat de acțiuni cuprins în fiecare contract, excepție fac contractele DERRC, DEAMO cu 10000 acțiuni și DEBRD cu 100 acțiuni;

– DE este indicativul sub care sunt înregistrate contractele pe piața futures, pentru a putea fi diferențiate de activul suport tranzacționat la BVB (spre exemplu acțiunile Banca Transilvania se tranzacționează la BVB sub simbolul TLV, iar la BMFMS contractul futures pe acțiuni TLV se tranzacționează sub simbolul DETLV

Iată, deci, un prim avantaj al contractelor futures: cu o sumă mică putem contracta o cantitate mult mai mare de acțiuni, având posibilitatea de a nu ne bloca toți banii în respectivele contracte, urmând ca la scadență, peste trei luni de zile, când ar trebui să aibă loc livrarea fizică, să aducem și restul sumei, dar cum la BMFMS livrarea fizică nu se mai face, ne vom lichida contractele și vom încasa de la Casa Română de Compensație marja depusă plus profitul din diferența de preț.

În acest moment avem zece poziții deschise la BMFMS, 5 de cumpărare DETLV și 5 de vânzare DESNP. În fiecare zi, în funcție de evoluția prețului contractelor futures, Casa Română de Compensație ne va marca profitul/pierderea zilnică. Astfel, dacă prețul mediu al contractelor futures DETLV la sfârșitul zilei de tranzacționare va fi de 0,7600 lei/acțiune, Casa ne va aduce în cont 0,0100 lei x 1000 = 10 lei/contract, reprezentând câștigul nostru de astăzi din marcarea la piață, iar dacă prețul mediu va scădea la 0,7400 lei/acțiune, Casa va face apel în marjă de 10 lei/contract. Ce înseamnă acest apel în marjă?

Acest apel în marjă mai poate fi și înțeles ca o aducere de bani „de acasă”, a unor sume suplimentare, pe lângă marja depusă inițial, care să compenseze pierderea din marcarea la piață. În cazul nost, 10 lei/contract x 5 = 50 lei, pe care trebuie să-i plătim suplimentar Casei Române de Compensație până a doua zi, în caz contrar, dacă nu plătim acești bani, Casa va veni și ne va lichida automat unul dintre contracte și își va lua singură acești bani din contravaloarea acestuia. În acest caz, am putea rămâne cu doar 4 contracte DETLV, plus suma rămasă după ce Casa a încasat apelul în marjă, adică din cei 150 lei depuși inițial ca marjă pentru unul din contracte, vor rămâne doar 100 lei. Procedura poate continua, dacă prețul va continua să scadă, Casa Română de Compensație putând merge până la lichidarea tuturor celor 4 contracte, caz în care vom rămâne fără nimic. Evident, putem alege să ne lichidăm singuri pozițiile, prin vânzarea acestora în piață la o altă contraparte, caz în care vom rămâne cu contravaloarea celor 4 contracte rămase, minus pierderea pe care o vom realiza dacă, spre exemplu, prețul la care am reușit să vindem aceste contracte este de 0,7350 lei/acțiune.

Ca să ne putem lichida pozițiile și să obținem și profit din pozițiile deschise, trebuie să realizăm o operațiune inversă celei de deschidere – închiderea pozițiilor prin vânzarea celor 5 contracte DETLV și cumpărărea celor 5 contracte DESNP pe aceeași scadență. Dacă, spre exemplu, vom face această operațiune pe alte scadențe, nu vom face altceva decât să ne mai adăugăm alte poziții deschise și, în loc să avem toate pozițiile închise, ne vom trezi cu alte 10 poziții deschise, respectiv pe lângă cele 5 contracte DETLV de vânzare și 5 contracte DESNP de cumpărare cu scadența martie, am mai putea avea încă 5 contracte DETLV de cumpărare și 5 contracte DESNP de vânzare cu scadența iunie, în total 20 contracte.

Această lichidare se poate face oricând din momentul deschiderii pozițiilor, chiar și în aceeași zi, dacă putem obține profit, nefiind nevoie să așteptăm scadența. Putem alege, dacă evoluția prețurilor din piață ne este favorabilă, să nu ne închidem pozițiile pănă la scadență, caz în care Casa Română de Compensație ni le va închide automat în ultima zi de scadență a lunii martie la prețul de închidere de pe piața spot a Bursei de Valori București, spre exemplu:

– pentru contractele DETLV la prețul de 0,8500 lei/acțiune, realizând un profit de:

0,1000 x 5 x 1000 = 500 lei

pentru o investiție de 750 lei, rezultând un randament de peste 65% pe o perioadă de 3 luni, față de 7-8% pe an, cât este dobânda care poate fi obținută prin realizarea unui depozit bancar pe 3 luni. Prin închiderea acestora la un preț superior celui de cumpărare s-a realizat profit, deoarece erau contracte de cumpărare,

– pentru contractele DESNP 0,3500 lei/acțiune, realizând un profit de:

0,1000 x 5 x 1000 = 500 lei.

prin închiderea acestora la un preț inferior celui de vânzare s-a realizat profit, deoarece erau contracte de vânzare.

Evident, acesta este cazul cel mai fericit, în care se poate obține profit, dar mai sunt și cazurile în care, deși prețul acestora în piață evoluează în sens negativ, din diferite motive pozițiile din piață nu pot fi închise până la scadență, iar Casa face închiderea pe pierdere, spre exemplu:

– pentru contractele DETLV la prețul de 0,6500 lei/acțiune, realizând o pierdere de:

0,1000 x 5 x 1000 = 500 lei,

rămânând cu doar 250 lei din suma investită. Prin închiderea acestora la un preț inferior celui de cumpărare s-a realizat pierdere, deoarece erau contracte de cumpărare.

pentru contractele DESNP la prețul de 0,5500 lei/acțiune, realizând o pierdere de:

0,1000 x 5 x 1000 = 500 lei,

rămânând cu doar 250 lei din suma investită. Prin închiderea acestora la un preț superior s-a realizat pierdere deoarece erau contracte de vânzare.

Ce se întâmplă cu banii din apelul în marjă făcut de Casa Română de Compensație?

În piață, alături de noi, mai sunt și alți speculatori, care la rândul lor își deschid poziții ca și noi. Înregistrează pierderi și câștiguri, iar Casa le va face, asemeni nouă, apeluri în marjă, dar și adăugări de profituri. Astfel, banii pe care îi ia din conturile participanților care au realizat pierdere din apelul în marjă îi va adăuga în conturile acelora care la sfârșitul zilei au înregistrat profit din marcarea la piață. Deasemenea, Casa colectează marjele depuse de toți investitorii care-și deschid poziții prin încheierea de contracte.

În exemplul de mai sus am deschis pozițiile pe scadența la 3 luni cu scadența martie, ceea ce nu înseamnă că sunt singurele scadențe. Se pot încheia contracte și pe alte scadențe de 6 luni, 9 luni și 12 luni. Dacă luăm ca punct de reper începutul anului pentru încheierea de contracte cu scadențe diferite, ale căror prime zile de tranzacționare încep în prima zi lucrătoare a lunii ianuarie, avem:

pentru contractele cu scadența la 6 luni, data scadenței este ultima zi lucrătoare a lunii iunie;

pentru contractele cu scadența la 9 luni, data scadenței este ultima zi lucrătoare a lunii septembrie;

pentru contractele cu scadența la 12 luni, data scadenței este ultima zi lucrătoare a lunii decembrie.

Deasemenea, putem încheia contracte cu scadența la 3 luni, ale căror prime zile de tranzacționare sunt prima zi lucrătoare a lunilor aprilie, iulie, octombrie și scadența în ultima zi lucrătoare a lunilor iunie, septembrie, decembrie. La fel și în cazul contractelor la 6 luni, prima zi de tranzacționare poate fi prima zi lucrătoare a lunii iulie și scadența ultima zi lucrătoare a lunii decembrie.

Un ultim aspect pe care doresc să-l menționez este acela că nu vom putea niciodată să tranzacționăm fracțiuni de contract: jumătăți, sferturi, etc.

1.2.2 Contractul options

Ca și contractul futures, opțiunea este tot un contract care se încheie între un cumpărător și un vânzator, dar puțin diferit în sensul că conține un element nou: prima.

Această primă este plătită de către cumpărătorul unui contract options și se prezintă sub forma unei sume de bani standardizată. În schimb marja este depusă doar de vânzătorul contractului.

Ce putem înțelege când spunem despre o primă că este standardizată ?

În ringul de tranzacționare, primele plătite de cei care tranzacționează respectă anumite reguli, ca, spre exemplu, pașii cu care acestea au dreptul să fluctueze. În funcție de acești pași și de cererea care se formează în piață, fluctuează valoarea primelor plătite.

Cererea din piață este și ea influențată de: volatilitatea activului/activelor suport, de perioada rămasă până la expirare, de rata dobânzii, prețul de exercitare, prețul curent al contractului futures.

Ce înțelegem prin volatilitatea activelor suport ?

Pentru ca atât cumpăratorii cât și vânzătorii să poată obține profit, prețurile acestora trebuie să se modifice continuu. Astfel, dacă, spre exemplu, piața parcurge o perioadă de criză, în care știrile negative și sentimentele negative persistă, tabăra vânzătorilor va fi mai mare decât cea a cumpărătorilor, ordinele de vânzare vor fi mai multe decât cele de cumpărare, vânzătorii vor fi tentați să vândă la prețuri cât mai scăzute oferite de cumpărători, pentru a scăpa de activele suport pe care ei le consideră riscante. Pe parcurs pot apărea știri pozitive, sentimentul de panică se diminuează, iar cumpărătorii devin mai agresivi, oferă prețuri mai mari, vânzătorii devin mai pretențioși, trendul pieții se inversează. După o perioadă, știrile negative revin, trendul devine iarăși negativ, și așa mai departe…

Într-o asemenea situație, un investitor care va deține poziții în piață în momentul inversării de trend, spre exemplu poziții deschise pe o piață bear ( prețuri în scădere) de cumpărare, prin inversarea trendului piața devine bull (prețuri în creștere), dorind să-și marcheze profitul, prin vânzarea lor, acesta va solicita prime din ce în ce mai mari, anticipând potențialul de câștig al acestora.

În cazul perioadei de timp rămase până la expirare, un investitor are la dispoziție o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în care el poate specula evoluția prețurilor.

Dacă perioada de timp rămasă este scurtă, din momentul deschiderii poziției prin cumpărarea/vânzarea unei opțiuni în piață el va avea, pe de o parte, foarte puține oportunități de câștig prin realizarea unei operațiuni inverse până în momentul exercitării acesteia, moment după care, dacă nu-și va exercita opțiunea, aceasta nu va mai avea nici o valoare, pe de altă parte, dacă posibilitatea obținerii de câștig printr-o oportunitate oferită de piață este mai mare pe o perioadă scurtă, el va reuși să obțină un randament bun, pentru o sumă care va fi blocată pe o perioadă scurtă de timp, astfel că, după marcarea profitului, el va avea posibilitatea de a-și plasa câștigurile mai departe, deschizîndu-și alte poziții. În mod firesc, vânzătorii acestora vor solicita prime mai mari. În schimb, dacă câștigul adus de acestea până la expirare este mic, sau există suspiciuni că ar lipsi cu desăvârșire, vânzătorii lor vor încerca să scape cât mai repede de ele, solicitând prime din ce în ce mai mici.

În ce fel influențează prețul futures curent prima opțiunii? În mod normal, dacă prețul activelor suport din piață crește, este firesc ca și valoarea lor options să crească. Crescându-le valoarea, cresc și pretențiile vânzătorilor, prin solicitarea unor prime mai mari. Invers, dacă prețul activelor suport în piață scade și valoarea options va scădea, iar pretențiile vânzătorilor vor fi mai mici pentru prime.

În același fel influențează și creșterea/scăderea ratelor dobânzilor valoarea primelor cerute de vânzători, cu deosebirea că o eventuală creștere/scădere a dobânzilor nu va influența numai contractele options pe rata dobânzii (BUBOR), dar și prețul activelor suport reprezentate de acțiuni la societăți comerciale.Acestea se vor împrumuta mai scump/mai ieftin, iar rentabilitatea lor va crește/scădea, antrenând după ele și prețurile derivatelor și, implicit, al valorilor primelor solicitate de vânzători.

Cât despre prețul de exercitare, dacă acesta va avea o valoare mai convenabilă decât dacă am achiziționa un contract futures la prețul pieții, în mod normal valoarea primei solicitate de vânzători va fi mai mare și invers, dacă prețul de exercitare nu este convenabil, valoarea primei solicitate de vânzători este mai scăzută.

Pentru a explica mai ușor mecanismul acestui tip de contract, vom lua în discuție o situație destul de banală.

Să presupunem că suntem în cautarea unei locuințe și la un moment dat am găsit-o pe cea potrivită. Din diferite motive nu o putem cumpăra pe loc. Ca să ne asigurăm că vânzătorul acesteia ne-o va păstra până când o vom putea cumpăra, vom face cu acesta o înțelegere, plătindu-i o anumită sumă de bani în avans, numită arvună. Prin plătirea arvunii, ne asigurăm dreptul de a cumpăra locuința, iar vânzătorul are obligația de a ne o vinde. Însă, dacă între timp ne răzgândim și nu mai dorim să o cumpărăm nu ne vom mai putea lua banii înapoi, aceștia rămânând vânzătorului, iar noi îi vom pierde.

La momentul convenit îi vom plăti vânzatorului restul banilor și vom perfecta tranzacția.

În același mod funcționează și opțiunea, cu diferența că, în locul arvunii pe care am plăti-o la achiziționarea unei locuințe, pentru a achiziționa o opțiune, vom plăti o primă.

Ca și contractul futures, opțiunea are un activ suport, care poate fi reprezentat de acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, devize, mărfuri, valute, dobânzi și chiar contracte futures.

La Bursa Monetar–Financiară și de Mărfuri Sibiu, activul suport care stă la baza contractelor options este reprezentat de contractele futures tranzacționate în cadrul acesteia. Simbolurile sub care se tranzacționează acestea nu sunt diferite de cele ale contractului futures (exemplu: DETLV opțiunea pe contractul futures DETLV), diferențierea făcîndu-se prin faptul că acestea se tranzacționează într-o secțiune separată, respectiv piața options cu subsecțiunile call și put.

Ca și în cazul contractelor futures, pentru a ne putea deschide poziții pe piața options, noi vom achiziționa opțiuni pe această piață fie prin cumpărare, fie prin vânzare și le vom închide tot cum se închid contractele futures, printr-o operațiune inversă, pe aceeași scadență pe care au fost încheiate prin vânzarea, respectiv cumpărarea lor, dacă, bineînțeles ne găsim contrapartidă.

Între alte cuvinte, este foarte important de reținut că, pe piațele bursiere, indiferent că este vorba de BMFMS sau o altă bursă, pentru ca o tranzacție/poziție să se poată închide/deschide, întotdeauna trebuie să existe contrapartidă.

La fel de important de reținut este și faptul că, precum și în cazul contractelor futures, cumpărătorii opțiunilor nu sunt obligați să le exercite.

Ca o definiție generală, putem spune că un contract options este un contract de cumpărare, în care cumpărătorul are dreptul să cumpere datorită primei plătite în avans vânzătorului, iar vânzătorul este obligat să-l vândă, datorită primei primite de la cumpărător, o anumită marfă și la un anume termen convenit anterior, dacă cumpărătorul o va cere. Din acest punct de vedere, putem afirma că acest tip de instrument – opțiunea dă posibilitatea unei diversificări mult mai complexe decât contractul futures.

-Acestea se împart în două mari grupe:

a) Options call

Când ne vom deschide una sau mai multe poziții options call, spre exemplu, o opțiune call DETLV cu scadența iunie, vom avea dreptul, dar nu vom fi și obligați să cumpărăm 1000 de acțiuni TLV (simbolul de tranzacționare pe piața BVB a acțiunilor Banca Transilvania Cluj Napoca) oferite de contractul futures de la baza contractului, la un preț prestabilit, să zicem 0,7500 lei/acțiune, la data scadenței sau oricând până la această dată, de la vânzătorul acesteia, care este obligat să le vândă.

Prin cumpărarea acesteia ne vom putea considera call long, iar când ne vom hotărî să o vindem, ne vom considera call short și, ca vânzători, vom avea obligația de a vinde cele 1000 de acțiuni Banca Transilvania la prețul de exercitare de 0,7500 lei/acțiune până la scadență, dacă vom fi „desemnați” să o facem.

b) Options put

Puțin diferit stau lucrurile în cazul opțiunii put, în sensul că, aceasta ne dă dreptul, nouă, în calitate de cumpărători, să vindem contractul futures DETLV de la baza opțiunii și nu să-l cumpărăm, ca în cazul celei call. Deci, dacă vom cumpăra o opțiune put DETLV cu scadența iunie, înseamnă că vom putea vinde oricând, până la data de 30 iunie, un contract DETLV vânzătorului acestuia, care este obligat să-l cumpere la prețul de 0,7500 lei/acțiune, chiar dacă prețul acestuia din piață a scăzut între timp la o valoare inferioară, spre exemplu 0,7200 lei/acțiune.

Ca și la opțiunea call, dacă am cumpărat opțiunea put ne putem considera put long, iar dacă o vom vinde, vom deveni put short și ca vânzători suntem obligați să cumpărăm contractul futures DETLV la prețul de 0,7500 lei/acțiune, până la scadență, dacă, în caltate de vânzători, vom avea norocul/ghinionul de a fi desemnați.

Ce înseamnă această desemnare ?

Desemnarea este o procedură, prin care Casa Română de Compensație alege la întâmplare una dintre societățile de brokeraj sau unul dintre clienții acestora care au poziții de vânzare deschise, pentru a-și îndeplini obligațiile asumate la încheierea respectivului contract.

Dacă vom avea norocul să fim desemnați, atunci va trebui să cumpărăm un contract futures DETLV, dacă desemnarea a avut loc pe poziția put short sau să vindem un contract futures DETLV, dacă desemnarea a avut loc pe poziția call short. În acest scop, trebuie să avem pregătite sumele necesare pentru depunerea marjei necesare cumpărării/vânzarii unui contract futures.

În ambele cazuri, indiferent că este vorba de opțiuni call sau de opțiuni put, cumpărătorul opțiunii va fi cel care va plăti prima, iar vânzătorul acesteia va fi cel care o va încasa și o va păstra.

Dacă vom dori să ne închidem pozițiile deținute pe opțiuni call sau put printr-o operațiune inversă, atunci vom avea grijă să nu le încurcăm. Astfel, dacă ne aflăm în situația de la punctul b) și dorim să închidem poziția pe opțiunea put DETLV, cu scadența iunie, atunci noi vom vinde o opțiune put DETLV cu scadență iunie. În niciun caz nu ne vom închide poziția prin vânzarea unei opțiuni call DETLV ! Dacă vom face, totuși, acest lucru, ne vom afla în situația de a deține două opțiuni, una put DETLV și alta call DETLV.

Atât opțiunile call cât și opțiunile put se împart, la rândul lor, în câte trei categorii distincte, în funcție de prețul din piață al activului suport la un moment dat, astfel acestea pot fi:

Opțiuni call în bani;

Opțiuni call la bani;

Opțiuni call în afara banilor;

Opțiuni put în bani;

Opțiuni put la bani;

Opțiuni put în afara banilor.

Dacă, spre exemplu, am achiziționat din piață două opțiuni call DETLV cu scadența în iunie și dorim să le exercităm la scadență, în funcție de prețul din piață al contractului futures DETLV ne vom afla în următoarele situații:

a). Cele două opțiuni call sunt în bani, dacă prețul la care pot fi exercitate este mai mic decât prețul de tranzacționare din piață al activului suport, contractul futures DETLV cu scadența iunie, care se tranzacționează în piață la prețul de 0,7500 lei/acțiune, iar prețul de exercitare este de 0,7350 lei/acțiune și în acest fel avem posibilitatea de a achiziționa cele două contracte futures DETLV la un preț inferior celui din piață.

b). Dacă prețul de exercitare al opțiunii call DETLV este 0,7500 lei/acțiune, deci egal cu prețul din piață al contractului futures DETLV cu scadența iunie, adică tot 0,7500 lei/acțiune, atunci putem spune că opțiunile noastre sunt la bani și indiferent că vom achiziționa contractele futures din piață sau că vom exercita opțiunile, noi vom plăti aceeași sumă de bani.

c). Altfel stau lucrurile atunci când prețul din piață al contractului futures DETLV este mai mic decât prețul de exercitare, adică cele două contracte futures DETLV cu scadența în iunie pot fi achiziționate mai ușor din piață la 0,7500 lei/acțiune decât dacă le-am achiziționa exercitându-ne opțiunile la prețul de 0,7800 lei/acțiune. Astfel, putem afirma că cele două contracte options call DETLV sunt în afara banilor.

În afară de cele două opțiuni call, noi mai achiziționăm din piață și două opțiuni put DESNP cu scadența tot în iunie. La scadență, în funcție de prețul contractelor futures DESNP din piață și prețul de exercitare ale celor două opțiuni, noi ne vom afla în urmatoarele situații:

a) Dacă prețul din piață al contractelor futures DESNP cu scadența iunie este de 0,4000 lei/acțiune, iar prețul de exercitare al celor două opțiuni DESNP este de 0,4100 lei/acțiune, atunci putem afirma că cele două opțiuni ale noastre DESNP sunt în bani.

b) Dacă prețul din piață al contractelor futures DESNP cu scadența iunie este de 0,4000 lei/acțiune, iar prețul de exercitare al celor două opțiuni DESNP este tot de 0,4000 lei/acțiune, atunci putem afirma că cele două opțiuni ale noastre DESNP sunt la bani.

c) Dacă prețul din piață al contractelor futures DESNP cu scadența iunie este de 0,4100 lei/acțiune, iar prețul de exercitare al celor două opțiuni DESNP este tot de 0,4000 lei/acțiune, atunci putem afirma că cele două opțiuni put ale noastre DESNP sunt în afara banilor.

Evident, aceste situații nu sunt „bătute în cuie”, ele putându-se inversa, în funcție de fluctuația prețului în piață, în așa fel încât opțiunile pe care astăzi le-am considera, spre exemplu, în bani, mâine ar putea ajunge la bani, sau în afara banilor, iar opțiunile care astăzi sunt în afara banilor, mâine ar putea ajunge la bani, sau în bani și așa mai departe.Acestea pot fi închise oricând considerăm că este oportun să o facem, în special atunci când ele sunt în bani.

Această mișcare poate fi văzută ca o marcare la piață, cu diferența că, spre deosebire de piața futures unde Casa Română de Compensație ne-ar cere să aducem sume suplimentare pentru a acoperi apelul în marjă, pe piața opțiunilor vom fi lăsați în pace, pierderea devenind efectivă doar în momentul închiderii poziției sau la scadență. În acest moment, noi vom pierde doar prima.

Spre deosebire de contractele futures, unde pierderile pot fi nelimitate, pierderile pe contracte options se limitează la primă, în schimb câștigurile pot fi nelimitate când deținem contracte options call și limitate când deținem contracte options put (opțiunile call pot crește teoretic până la infinit, în schimb opțiunile put pot scădea doar până la zero).

Rolul Casei Române de Compensație pe piața options fiind de a colecta primele depuse de cumpărători și marjele depuse de vânzători, ea va fi cea care va lua prima de la cumpărător și o va vărsa în contul vânzătorului.

Calculul profitul/pierdere la închiderea unei poziții se poate face astfel :

Dacă, spre exemplu, ne deschidem trei poziții prin cumpărarea a trei contracte call DESNP, cu scadența iunie la prețul de 0,3800 lei/acțiune, plătind o primă de 0,0100 lei/acțiune, vom avea următoarele posibilități de câștig/pierdere:

a) Dacă la scadență contractul futures DESNP este cotat la 0,4200 lei/acțiune.

Prin exercitare, noi avem următorul câștig:

(0,4200 – 0,3800 – 0,0100) * 1000 * 3 = 90 lei

unde:

– 0,4200 este prețul de exercitare;

– 0,3800 este prețul de cumpărare;

– 0,0100 este valoarea primei;

– 1000 este numărul de acțiuni dintrr-un contract futures DESNP;

– 3 este numărul de contracte.

b) Dacă la scadență, contractul futures DESNP este cotat la 0,3600 lei/acțiune.

Prin exercitare, noi vom înregistra următoarea pierdere:

(0,3600 – 0,3800 – 0,0100) * 1000 * 3 = – 90 lei

c) Dacă alegem să ne închidem pozițiile printr-o operațiune inversă, vânzând cele trei contracte options call în piață la prețul de 0,4300 lei/acțiune, vom înregistra următorul profit:

(0,4300 – 0,3800 – 0,0100) * 1000 * 3 = 120 lei

1.2.3. Acțiuni

Acțiunile sunt titluri financiare ce reprezintă drepturile deținătorului într-o societate. Acțiunile reprezintă părți indivizibile, de valoare egală, din capitalul social al societății.Valoarea nominală a unei acțiuni emisă de o societate reprezintă banii pe care acționarii i-au depus inițial, la începerea afacerii, pentru fiecare acțiune emisă. Prețul plătit ulterior pentru cumpărarea unei acțiuni reprezintă valoarea rezultată în urma cererii și ofertei de pe piață și poate fi diferit de valoarea nominală.

Atunci când un investitor achizițonează acțuni, devine proprietar pe o parte din societatea căreia îi aparține acțiunea și cu cât numărul acestora crește, crește și influența pe care acesta o poate avea asupra deciziilor care se iau în interiorul acestora, poate să fie mai bine informat despre viața societății, să participe la adunările generale ale acționarilor, unde are dreptul la vot pentru alegerea membrilor consiilor de administrație sau a altor hotărâri care se iau în cadrul acestora. Totodată el speră să caștige de pe urma acțiunilor deținute, fie prin specularea diferenței de preț dintre momentul achiziționării și momentul vânzării, dacă societatea obține rezultate bune și prețul acțiunii crește, fie din dividende, acțiuni cumpărate la un preț preferențial sau gratuite, oferite acționarilor de societate în cadrul majorărilor de capital .

Opțiunea unui investitor de a achiziționa acțiuni la o societate sau mai multe, constituite într-un portofoliu, poate fi privită ca un pariu pe care acesta îl pune cu evoluțiile viitoare ale acestora, cu potențialele câștiguri pe care acestea le-ar putea obține.

Cu toate acestea, dividendele (dividendul este o parte din profitul firmei pe care conducerea firmei decide să o distribuie acționarilor ca o retribuție pentru acțiunile deținute de aceștia în capitalul social.Restul sumei obținută ca profit se utilizează de obicei pentru investiții) care pot fi primite de către acționar nu au un caracter obligatoriu pentru societatea emitentă, aceasta având dreptul să distribuie dividende mai mici dacă profitul este mai mic sau chiar deloc capitalizând profiturile prin reinvestirea acestora, în vederea creșterii economice a firmei. Excepție de la această regulă fac acțiunile preferențiale(Tip de acțiune care conferă deținătorului ei dreptul la un dividend prestabilit care trebuie plătit regulat, inaintea dividendelor aferente acțiunilor comune. De asemenea, în cazul lichidării companiei, deținătorii de acțiuni preferențiale își exercită drepturile asupra activelor acesteia, fiind superiori deținatorilor de acțiuni comune, dar inferiori deținătorilor de obligațiuni. De regula, proprietarii de acțiuni preferențiale nu au drept de vot în adunarea generală a acționarilor), care oferă posibilitatea încasării unor dividende fixe indiferent de mărimea profiturilor societății.

1.2.4. Obligațiuni

Obligațiunile sunt valori mobiliare care reprezintă un titlu de creanță asupra societații care le-a emis. Practic, posesorul unei obligațiuni imprumută societatea cu suma pe care acesta a plătit-o pentru cumpărarea obligațiunii. Obligațiunile sunt emise atunci cand societățile au nevoie de fonduri, emisiunea de obligațiuni fiind mai ieftină și mai facilă decat contractarea unui credit. Posesorul unei obligațiuni are dreptul la o dobandă fixă, platită periodic de către societatea emitentă, din acest motiv obligațiunile mai poartă numele de valori mobiliare cu venit fix. La scadența obligațiunii (denumită și maturitate), societatea rambursează suma pe care proprietarul a plătit-o inițial la cumpărarea acesteia, numita și principal.

Când un investitor achiziționează obligațiuni emise de o societate comercială pe acțiuni consimte de fapt să împrumute societății o anumită sumă de bani, pe care ulterior o va primi înapoi, bineînțeles însoțită de o dobândă plătibilă periodic până la expirarea duratei de viață a obligațiunii, sau la scadența acesteia, care se poate întinde pe perioade de 3 până la 30 de ani.

Ca și in cazul acțiunilor, propietarul poate spera să le poată vinde la un moment dat pe bursă, dar câștigurile pe diferența de preț dintre momentul achiziționării și cel al vânzării este mai mic decât in cazul acțiunilor, dar mai sigur, obligațiunile nefiind supuse acelorași riscuri ca în cazul acțiunilor, care pot aduce pe lângă câștiguri substanțiale și pierderi pe măsură investitorilor care au mizat pe o evoluție favorabilă care nu a avut loc.

Dacă nu sunt vândute, obligațiunile vor fi rambursate la valoarea nominală sau la paritate.

Există și cazuri, în care acestea se pot converti în acțiuni ale societății care a emis obligațiunile, dacă societatea emitentă decide acest lucru. Conversia poate avea loc la valoarea nominală a acțiunii sau la prețul pieții.

Obligațiunile pot fi emise și de un anumit stat, pentru a se împrumuta de pe piața internațională, acestea fiind considerate printre cele mai sigure. O excepție se pare că a fost imprumutul rusesc din 1914, care din păcate a fost un eșec pentru subscriitori datorită revoluției bolșevice, care nu a vrut să le mai recunoască, aceștia nemaiputându-și recupera nici până în prezent banii investiți.

Spre deosebire de acțiuni, obligațiunile oferă avantajul că, în cazul falimentului societății emitente, posesorii de obligațiuni au prioritate la sumele rezultate prin lichidarea societății, pe când posesorii de acțiuni vor fi ultimii în ceea ce privește recuperarea capitalului investit

1.2.5. Indici

Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprimă evoluția cursului valorilor mobiliare pe o anumită piață, sau pentru o zonă geografică. Introducerea indicilor bursieri a fost determinată de necesitatea unui produs bursier prin care să se realizeze urmărirea în ansamblu a pieței respective și care să nu reflecte evoluția unui singur titlu cotat. Rolul principal al unui indice este de a reflecta evoluția de ansamblu a pieței la care se referă.

Indicii bursieri sunt alcătuiți din cele mai tranzacționate valori la o bursă, constituite într-un coș în care pot intra, în funcție de destinația acestuia un număr determinat de valori, cu ponderi diferite, care reflectă evoluția la un moment dat, în creștere sau în scădere, a prețurilor de pe anumite piețe. Aceste valori sunt create de burse sau de ziare specializate (ex: Wall Street Journal în SUA, Financial Times în Marea Britanie, Ziarul Financiar în România) și sunt exprimate în puncte, calculate zilnic în funcție de evoluția prețurilor.

Cel mai cunoscut indice ce se tranzacționează la Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu, este indicele Dow Jones Industrial Average, fiind cunoscut indice bursier pe plan mondial, fiind și cel mai tranzacționat. In componența lui se află un coș de acțiuni al unor societăți industriale aflate pe teritoriul american, in numar de 30. Acestea sunt societăți de referință in proprietate publică dar, de-a lungul timpului componentele individuale au fost schimbate. Ultima intervenție datează din 8 iunie 2009 cand General Motors si Citigroup au fost înlocuite cu o societate de călatori si de Cysco Systems. Valoarea curenta de tranzacționare se obține printr-o formulă alcătuită din suma celor 30 de prețuri din piața de valori împarțită la un divizor  care cuprinde în prezent 30 de valori vedetă de pe Wall Street și a fost creeat în 1884 de către Customer`s Afternoon Letter, strămoșul cotidianului Wall Street Journal. Acesta a evoluat de a lungul timpului, de la valoarea de 100 de puncte atinsă la 12 ianuarie 1906, la aproape 4000 puncte la 23 februarie 1995 și s-a specializat pe anumite domenii ca: indicele Dow-Jones al valorilor de transport (compus din 20 de titluri), sau al valorii serviciilor (compus din 15 titluri).

La Londra, Financial Times creează FT 30 (30 de valori) și FT 100 (100 de valori).

La București, potrivit siteului www.bvb.ro, deținut de Bursa de Valori, avem următorii indici principali:

indicele BET (Bucharest Exchange Trading) creeat la 19 septembrie 1997 cu o valoare inițială de 1000 de puncte și revizuit trimestrial (martie, iunie, septembrie, decembrie), cuprinde un coș de 10 societăți listate: Banca Transilvania Cluj-Napoca, BRD Group Societé Génerale, SNP Petrom SA București, S.C. Rompetrol Rafinare SA Constanța, Impact Developer&Contractor SA București, C.N.T.E.E. Transelectrica, Biofarm S.A București, SSIF Broker SA Cluj, Antibiotice SA Iași, S.C. Turbomecanica SA București. Acesta este un indice de preț ponderat cu capitalizarea freefloatului (Free-float-ul este un termen care defineste proportia din capitalul social al unei societati comerciale, disponibila pentru a fi tranzactionata in mod public in cadrul unei burse de valori. ),celor mai lichide 10 companii listate pe piața reglementată a BVB.

Indicele BET-C (Bucharest Exchange Trading-Indice Compozit), lansat la 16 aprilie 1998 cu un număr variabil de societăți listate și o valoare inițială de 1000 de puncte, revizuit trimestrial (martie, iunie, septembrie, decembrie). Reflectă evoluția tuturor companiilor listate pe piața reglementată la categoriile I și II cu excepția SIF-urilor;

– Indicele BET-FI (Bucharest Exchange Trading –Investments Funds) lansat la 31 octombrie 2000 cu un număr de societăți variabile și o valoare inițială de 1000 puncte. Reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții financiare (SIF-uri);

– ROTX (Romanian Traded Index), lansat la 15 martie 2005, cu o valoare inițială de 1000 puncte atăt pentru calculul în monedă națională cât și pentru calculul în dolari sau euro și diseminat în timp real la Bursa de Valori din Viena.

După cum am mai spus, aceste instrumente sunt necesare piețelor de capital, deoarece ele reflectă evoluția piețelor, tendința acestora, de scădere sau de creștere în funcție de evoluția societăților care le compun, societăți considerate reprezentative din punct de vedere al indicatorilor economico-financiari. În componența acestora pot intra societăți dintre cele mai diverse ca bănci, fonduri de investiții, societăți petroliere, farmaceutice, etc.

1.2.6. Instrumente derivate

Instrumentele financiare derivate sunt contracte financiare, a căror valoare derivă dintr-un anumit „instrument suport”, de exemplu prețul unui produs, cursul acțiunilor, cursul de schimb, care acordă unui partener contractual o plată sau un drept de cumpărare sau vânzare în cazul producerii unui eveniment definit în prealabil.Acestea pot fi utilizate pentru a transfera riscurile inerente activității economice de la agenții economici care nu sunt dispuși să le asume către cei care sunt dispuși să facă acest lucru. Instrumentele derivate sunt gândite de specialiști ai pieții de capital în așa fel încât să asigure un câștig mult mai mare decât pe instrumentele clasice prin folosirea efectului de levier (pârghie), adică prin imobilizarea unei sume mult mai mici pentru a câștiga aceeași sumă de bani ca în cazul în care s-ar imobiliza întreaga valoare a contractului sau chiar mai mult de zeci de ori suma investită. Spre exemplu, se poate imobiliza doar un anumit procent de 10%, 5%, 3%, sau chiar mai puțin, în funcție de decizia autorităților pieței. În plus spre deosebire de instrumentele clasice, investitorul poate obține profit atât din creșterea prețului unui anumit produs, cât și din scăderea lui. Astfel, dacă consideră că prețul în piață va crește, el iși va deschide poziția prin cumpărarea unui instrument derivat și și-o va inchide prin vânzarea acestuia atunci când prețul în piață va crește, pe când, dacă consideră că prețul în piață va scădea, el își va deschide poziția prin vânzare și și-o va închide prin cumparăre când prețul în piață va scădea. Dacă însă, spre exemplu el a pariat pe scădere, iar prețul a crescut, el va pierde o parte sau întreaga sumă, în funcție de momentul în care a ales să-și închidă poziția aflată în pierdere. Ele au ca suport contracte pe diferite produse: acțiuni, obligațiuni, valute, aur, indici bursieri, dobânzi, contracte futures,( Contractele futures sunt instrumente financiare la fel ca și acțiunile sau obligațiunile, insă spre deosebire de ele, prezintă anumite caracteristici notabile. Aceste caracteristici le diferentiază de restul instrumentelor și le fac așa de atractive. Mulți investitori cred că aceste contracte futures sunt prea complicate, și din această cauză pierd numeroase oportunități netranzacționandu-le. Regula de bază a contractelor futures, ca de altfel a oricăror instrumente financiare, este să cumperi ieftin și să vinzi scump. Unul dintre avantajele extraordinare ale contractelor futures este că poți vinde ceea ce nu ai și cumpăra făra a avea toți banii necesari achiziționării mărfii.Un contract futures e o ințelegere fermă intre un cumpărător și un vânzător, prin care cumpărătorul se obligă să cumpere o anumită marfă cândva in viitor, la un preț prestabilit azi, pe când vanzătorul se obligă să vândă acea marfă ). etc. Aceste piețe de instrumente derivate au o particularitate deosebită față de instrumentele care se tranzacționează pe piețele cu livrare fizică, numite și piețe spot, în sensul că mișcările pe care un investitor/speculator le poate face pe piață sunt limitate la anumite produse, care sunt livrate de îndată ce tranzacția s-a încheiat și privește doar marfa aflată în piață la momentul respectiv. Deasemenea, produsele pentru care se pot realiza instrumente derivate pot fi dintre cele mai variate, în funcție de riscul pe care un investitor dorește să și-l acopere. Spre exemplu dacă un producător de petrol dorește să se asigure că peste o anumită perioadă va încasa un anumit preț pe barilul de petrol, chiar dacă între timp prețul acestuia va scădea, acesta va încheia contracte futures, pentru a-și asigura prețul mărfii. Chiar și un investitor în obligațiuni va căuta să-și asigure dobânda prin încheierea unui contract futures. În principiu, instrumentele derivate sunt folosite de marea masă a investitorilor, indiferent de obiectul lor de activitate pentru acoperirea riscurilor ce decurg din fluctuațiile de preț de pe piețele unde aceștia iși tranzacționează marfa. Spre deosebire de acțiuni, atunci când un investitor va achiziționa un contract de produse derivate pe acțiuni, acesta nu va beneficia nici de dividende, nici de dreptul de a participa la AGA, sau altele. La fel și în cazul obligațiunilor, nu va putea primi dobândă sau acțiuni în schimb. Pe lîngă rolul benefic al acestora în acoperirea riscului de pierdere, spre deosebire de instrumentele de tranzacționare de pe piața spot, unde pierderile sunt limitate la activul suport, instrumentele derivate prezintă un potențial factor extrem de ridicat de risc de a pierde întreaga sumă investită și a rămâne efectiv fără nimic sau cu datorii suplimentare de plătit.

1.3. Actorii

Actorii care se întâlnesc in ringurile burselor sunt dintre cei mai diverși și sunt împărțiți în mai multe tabere: investitori, intermediari, observatori și supraveghetori.

Investitorii sunt acele personae fizice sau juridice care, în numele lor și în interes personal, sau în numele celor pe care îi reprezintă (fonduri de investiții, fonduri de pensii, case de asigurări, societăți comerciale, etc desfășoară activități de vânzare/cumpărare de titluri, în scopul obținerii de profit. Intermediarii de regulă sunt firme, așa numitele societăți de bursă sau cum mai sunt cunoscute sub numele de firme de brokeraj (sau case de brokeraj). In Romania acestea se numesc Societăți de Servicii de Investitii Financiară (SSIF). In această categorie a societăților de bursă pot intra doar societăți financiare sau, de la țară la țară, și bănci. Aceste societăți de valori mobiliare sau SSIF-urile cum sunt denumite în România, care prin personalul calificat de care dispun – agenți de investiții financiare (brokeri), analiști, personal back-office – intermediază schimburile dintre cei care vând și cumpără. Deasupra tuturor se situează organismele de supraveghere a pieții, care controlează și supraveghează buna și corecta desfășurare a procesului tranzacțional.

Cum se tranzacționează la bursă ?

Un investitor care dorește să tranzacționeze la bursă, trebuie mai întâi, să-și deschidă un cont la o societate de brokeraj, să-și aleagă un broker, care în schimbul unui comision va prelua ordinele de vânzare-cumpărare. Societățile de brokeraj pun la dispoziția clienților trei principale tipuri de conturi: cont asistat ,cont discreționar și cont on- line.

– Contul "Asistat"Acest tip de cont se adresează clienților care doresc să-și gestioneze singuri portofoliul și sa-și aleagă singuri titlurile de valoare în care doresc să investească.Clienții care beneficiază de acest tip de cont âși aleg dintre brokerii Trend SA un broker personal căruia âi trimit ordine precise, ân care se vor specifica expres operațiunea de vânzare sau de cumpărare, numărul de acțiuni și societatea emitentă, iar ordinele se vor executa ântocmai. Clienții respectivi vor mai beneficia de asemenea de informări periodice ân ce privește evoluția piețein și oportunitățile de investiții.

– Contul"Discreționar"Acest tip de cont se adreseaza clienților conștienți de faptul că piața de capital este o piață fluctuantă în care prețurile acțiunilor pot varia în intervale scurte de timp și care împuternicesc SSIF Trend SA să ia decizii și să acționeze în numele și in interesul lor.
    Contul de tip "Discreționar" are caracter de privilegiu și se acordă in urma unei evaluări amănunțite a brokerului cu privire la profilul investițional  al clientului și al apetitului acestuia pentru risc. Evident ca și în cazul contului "Discreționar" clientul poate da în orice moment ordine de vânzare și/sau de cumpărare după cum va considera el că ar fi mai bine, ordinele urmând a fi executate întocmai.  Opinia brokerului personal al clientului cu cont "Discreționar"  are un rol consultativ; dar dacă clientul hotărăște să dea un anumit ordin, deși brokerul personal i-a recomandat să nu o facă, brokerul poate dispune în orice clipă suspendarea privilegiului, adică transformarea contului de tip "Discreționar" in cont de tip "Asistat".
– Contul "On-line"Acest tip de cont este o forma de cont "Asistat" în cadrul căreia clienții pot transmite ordinele prin intermediul Internetului. Clienții care doresc să tranzacționeze printr-un cont "On-line" sunt acei clienți care au cunoștințele necesare tranzacționării la bursă. Un cont de tip "Asistat" se poate transforma oricând intr-un cont de tip "On-line" și invers, printr-un simplu acord între client si Trend SA. Clienții care au solicitat și au primit privilegiul contului de tip "Discreționar" nu își pot transforma contul intr-un cont de tip "On-line" fără să renunțe la privilegiul de cont "Discreționar". 

Spre exemplu -SSIF Carpatica Invest SA pune la dispoziția clienților prin siteul propriu www.carpaticainvest.ro patru tipuri de conturi: cont de retail, cont de derivate, cont discreționar și cont on- line.

– În contul de retail, societatea nu va putea efectua nici o operațiune în contul clientului fără acordul prealabil al acestuia;

– În contul de derivate, Carpatica Invest este autorizată să presteze în numele și în contul clientului servicii de investiții financiare constând în preluarea și executarea ordinelor și instrucțiunilor transmise de client în legătură cu instrumentele financiare derivate tranzacționate în cadrul Bursei Monetar-Financiare și de Mărfuri Sibiu sau în cadrul altor piețe financiare derivate;

– În cazul contului discreționar, Carpatica Invest administrează conturile de portofolii individuale ale clienților, cu respectarea mandatului dat de aceștia;

– Prin contul on -line clientul are posibilitatea de a realiza tranzacții prin transmiterea de ordine și de instrucțiuni prin intermediul internetului utilizând sistemul informatic pus la dispoziție.

După deschiderea contului, investitorii pot tranzacționa pe piața de capital, în funcție de tipul de cont ales. Cei care și-au deschis conturi on -line vor putea să-și administreze singuri portofoliile, urmărind mișcările din piață și căutându-și singuri informațiile, pe când cei care și-au deschis un cont discreționar vor lăsa totul în seama brokerului care se va ocupa singur de rentabilizarea investiției.

Tranzacțiile on-line se desfășoară prin trei tipuri de platforme specializate:

De tip aplicație, instalate pe calculatorul utilizatorului, de tip html (web 2.0), care rulează exclusiv de pe serverul societății de brokeraj, și de tip jawa (web 2.0), care îmbină caracteristicile primelor două, utilizînd atât resursele serverului, cât și pe acelea ale calculatorului clientului.

Cel mai mare avantaj al sistemului de tranzacționare on-line este că societățile de brokeraj pot oferi clienților comisioane mai mici, care în acest fel realizează rulaje mai mari, crescând în acest fel încasările și profitul. Marele avantaj al utilizării sistemelor de tranzacționare on-line este acela că dă posibilitarea clienților SSIF-urilor să fie mai aproape de piață, putând urmări în direct evoluția cotațiilor, dar și de a-și plasa ordinele direct în piață, eliminând timpul care se pierde prin punerea acestora de către un broker. Pentru ca bursele să funcționeze cu garanția că anumite reguli de bază vor fi respectate, există organisme specializate de supraveghere, care veghează asupra tranzacțiilor care se fac, titlurilor care sunt cotate, intermediarilor (brokeri). Câteva exemple:

În România, instituția care supraveghează piața de capital este Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), care deasemenea este formată din mai mulți comisari, care veghează la respectarea regulilor pieții de capital românești

Rolul CNVM este, printre altele de a supraveghea corectitudinea tranzacțiilor, de a preîntâmpina și pedepsi participanții care manipulează piața.

1.4. Portofoliul de valori mobiliare

Deoarece identificarea titlurilor care pot aduce randamente bune este destul de dificilă, orice investitor care investește la bursă, indiferent că este un investitor individual sau instituțional, va căuta întotdeauna să-și asigure un raport cât mai bun între valorile în care își va plasa capitalul. Astfel, într-un portofoliu se pot regăsi atât titluri care aduc un randament foarte bun crescându-i valoarea, cât și titluri care nu aduc nici un randament, sau aduc chiar pierdere. Acesta poate conține diferite titluri de plasament ca: acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, titluri de participare la fondurile de investiții, instrumente derivate, etc.

În acest scop investitorul individual trebuie să fie un foarte bun analist financiar pentru a putea interpreta și urmări corect evoluția cursurilor bursiere, în vederea luării celor mai potrivite decizii privind investirea/dezinvestirea valorilor ce îl compun. În acest scop, în cazul investiției în acțiuni, el va urmări îndeaproape activitatea societăților emitente, va consulta situații financiare, structura acționariatului, comunicatele din presă, radio și televiziune. În funcție de aversiunea față de risc, în componența acestora vor intra titluri care vor aduce randamente ridicate, corespunzătoare unui risc mai mare, sau titluri care vor aduce randamente scăzute, corespunzătoare unui risc mai mic.

Același lucru îl vor face și investitorii instituționali, cu diferența că, spre deosebire de investitorul individual, vor avea la dispoziție mai mulți specialiști, posibilități mai mari de investire prin constituirea de portofolii cu valori mult mai ridicate, în componența lor putând intra nu doar anumite pachete de acțiuni, ci chiar societăți întregi. Cu toate acestea, unii investitori mai experimentați pot alege să-și constituie portofolii mai restrânse, cu titluri mai puține, dar mai valoroase. Pot fi constituite portofolii cu două, până la maximum șase titluri, în funcție de apetența la risc a fiecărui investitor.

CAPITOLUL 2

BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ȘI DE MĂRFURI SIBIU

2.1. Prezentare generală

Din datele culese de pe www.sibex.ro, Bursa de Mărfuri Sibiu S.A. s-a înființat în data de 14 decembrie 1994, având 11 acționari și obiect principal de activitate tranzacțiile cu mărfuri pe piața spot.( Contractele spot sunt contracte clasice de vânzare-cumpărare a căror executare are loc teoretic imediat după încheiere, practic într-un timp foarte scurt (de la 24 de ore până la maximum 20 de zile lucrătoare, funcție de piața bursieră și de activul de bază) de la semnare. Principiul care stă la baza stabilirii scadenței este ca prețul de piață al activului de bază să nu varieze semnificativ din momentul încheierii contractului până la executarea acestuia. ) De-a lungul timpului în evoluția sa au intervenit o serie de schimbari :

In februarie 1997 a fost făcut un prim mare pas spre ceea ce reprezintă azi bursa

sibiană, prin decizia organizării acțiunilor societății pe cărți de membru după

sistemul burselor futures din Statele Unite ale Americii. După câteva luni, la data de

11 iulie 1997 bursa sibiană a devenit prima bursă de instrumente derivate din

Romania, prin implementarea primelor contracte futures valutare și pe indici

bursieri.

August 1997 a fost data la care noul obiect de activitate al bursei a devenit cel de

intermediere monetră-financiară, fiind schimbată totodată și denumirea bursei în

vederea adaptării la caracteristicile noii activități. Astfel, Bursa de Mărfuri Sibiu

devenea Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu.

In noiembrie 1998 a fost inființată Casa Romană de Compensație S.A. Sibiu fapt ce

a dus la externalizarea activităților de compensare și decontare a tranzacțiilor cu

instrumente derivate. In aceeași lună, a fost completată intreaga gamă de instrumente

derivate prin lansarea opțiunilor pe contracte futures.

In anul 2000, la puntea dintre milenii, a fost introdus sistemul electronic de

tranzacționare. Este vorba de platforma electronică Sagitarius, participanții de pe piață

la termen având posibilitatea să tranzacționeze de la orice distanță. In septembrie 2003, platforma amintită este inlocuită cu o noua platformă – ELTRANS. În 5 februarie 2004,BMFMS devine prima bursă de mărfuri din România autorizatăde CNV.

2.2. Organizarea Bursei Monetar – Financiara și de Mărfuri Sibiu

SC BMFM SA SIBIU s-a înființat ca persoană juridică de drept privat si funcționează

ca societate comercială pe acțiuni conform Legii 31/1990 având ca obiect de activitate

"administrarea piețelor financiare" – cod CAEN 6711.

SC BMFM SA SIBIU este autorizată ca operator de piată de catre Comisia Națională a

Valorilor Mobiliare din România prin decizia 356/31.01.2006 fiind înscrisă în

Registrul CNVM, Secțiunea 11 – Operatori de piață cu nr. PJR11OPPR/320002.

Regulamentele SC BMFM SA SIBIU si ale BMFMS sunt aprobate de către CNVM

prin deciziile nr. 357/31.01.2006 si 358/31.01.2006.

Cadrul normativ aplicabil activității SC BMFM SA SIBIU si BMFMS cuprinde Legea

31/1990 privind societățile comerciale, Legea 297/2004 privind piața de capital,

regulamentele CNVM și regulamentele proprii ale SC BMFM SA SIBIU si BMFMS.

Capitalul social al SC BMFM SA SIBIU este de 1.712.000 RON distribuit in 8.560

acțiuni cu valoare nominală de 200 RON/acțiune.

Un acționar nu poate deține, direct sau prin persoane implicate sau afiliate, mai mult

de 5% din totalul drepturilor de vot in adunarea generală a acționarilor societății.

Elementul specific al societății il constituie organizarea capitalului social in "carți de

bursă" (sau cărți de membru) același sistem putând fi întalnit în Statele Unite ale

Americii la cele mai importante burse de instrumente derivate (Chicago Mercantile

Exchange și Chicago Board of Trade). In prezent capitalul social al SC BMFM SA

SIBIU numără 104 carți de bursă din care 31 cărți mici (pachet de 20 acțiuni) si 73

cărți mari (pachet de 50 acțiuni) care conferă deținatorilor lor drept de tranzacționare

pe piețele dezvoltate de SC BMFMS și acces gratuit la platforma electronică de

tranzacționare ELTRANS.

Calitatea de acționar se dobândește prin cumpărarea uneia sau mai multor cărți de

bursă, în cadrul unei licitații publice la sediul societății, în conformitate cu dispozițiile

Regulamentului nr. 1 de organizare funcționare a S.C. BMFM S.A. SIBIU

2.2.1. Structura organizatorică Bursei Monetar –

Financiara și de Mărfuri Sibiu

Consiliul de Administrație a Bursei Monetar – Financiara și de Mărfuri Sibiu

– Dl. Teodor Ancuța – președinte

Dl. Radu Lupuți – membru

Dl. Marius Trif – membru

Dl. Octavian Molnar – membru

Dl. Dan Dragomir – membru

Departamentele din cadrul Bursei Monetar – Financiara și de Mărfuri Sibiu

Departament Tranzacții și Supraveghere

Departament Juridic

Departament Economic Administrativ

Departament Resurse Umane

Departament Dezvoltare și Produse Noi

Departament Informatic

Departament Relații Publice

2.3. Produsele Bursei Monetar – Financiare și de Marfuri Sibiu

In momentul de față BMFMS oferă investitorilor următoarele tipuri de contracte

futures și opțiuni pe contracte futures:

Contractul futures este un angajament standardizat intre doi parteneri, un vânzător și

un cumpărător prin care aceștia își asumă obligația de a vinde, respectiv de a cumpăra un

anumit activ (devize, acțiuni, alte titluri financiare sau mărfuri și titluri pe mărfuri), la un preț

stabilit in momentul încheierii tranzacției si cu executarea contractului la o dată viitoare

numită scadență. Printr-un astfel de contract, vnzătorul se obligă să vîndă, iar cumpărătorul

să cumpere activul de la baza contractului la o dată viitoare (scadentă), dar la un preț stabilit

în momentul incheierii tranzacției. Elementul care face din aceste contracte niște produse

foarte flexibile si atractive este standardizarea clauzelor sale principale și anume cantitatea,

scadentă, precum si modalitatea de executare la scadență. Singura clauză nestandardizată este

prețul care se stabilește prin intersectarea cererii cu ofertă pe platforma electronică de

tranzacționare ELTRANS. BMFMS fiind o piață de instrumente derivate, activele de la baza

contractelor futures nu sunt materializate in valute, acțiuni sau mărfuri. Prin urmare, cel care

tranzacționează nu deține activul suport. Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu pune

la dispoziția investitorilor contracte futures pe 19 acțiuni tranzacționate la BVB precum și pe

valute (RON/EURO, RON/USD, EUR/USD) și pe rata dobînzii. Lista completă a acestor

contracte precum si specificațiile lor este disponibilă pe pagina de internet: www.bmfms.ro

Fiecare contract futures este echivalentul a 1000 de acțiuni (cu excepția contractelor

DERRC si DEAMO care conțin 10.000 acțiuni) sau 1000 unități monetare (EUR sau USD).

Tranzacționarea futures înseamnă luarea unei poziții în ceea ce privește nivelul

prețului pentru un anumit activ, la o dată ulterioară. O poziție deschisă este un contract futures

care nu a fost încă lichidat printr-o operație de sens contrar. Numărul pozițiilor deschise se

calculează separat pentru fiecare tip de contract și scadența în parte. Cel care deține un astfel

de contract nu este obligat să-l păstreze pînă la scadență, ci poate să-l lichideze înainte de

aceasta printr-o tranzacție inversa celei inițiale, iar în cazul în care prețul este favorabil va

obține un profit. O poziție deschisă poate fi lichidată oricînd de posesorul ei pînă la scadență.

Dacă din diverse motive acesta nu o compensează pînă atunci, la scadență CRC închide toate

poziîiile rămase deschise în piață prin adoptarea unei poziții contrare pentru fiecare contract in

parte. O poziîie deschisă produce efecte (generează profit/pierdere) pe toată durata de viața a

contractului, pînă la lichidarea acestuia.

2.3.1. Avantajele tranzacționării derivatelor

Deși derivatele au fost lansate relativ recent pe piața romanească de capital, avantajele

evidente oferite de acestea au fost repede identificate și puse in practici de către investitori,

cele mai importante fiind sintetizate de termenii “tranzacții în marjă” și “tranzacții short”.

2.3.2.Tranzactii in marjă

Acest termen înseamnă că pentru a tranzacționa un anumit număr de acțiuni, pe piața

futures se plătește doar o fracțiune din valoarea acestora (de regulă un procent de 10 – 20%).

In fapt, nu se tranzacționează acțiunile în sine ci doar prețul lor.

Aceste garanții sunt colectate de către Casa Romană de Compensație, o instituție independentă de bursă și care are drept scop decontarea și garantarea tranzacțiilor futures. Acesta este pe scurt principiul tranzacțiilor în marjă.

2.3.3. Poți vinde ceea ce nu ai

“Tranzacții short” înseamnă că pe piața futures un activ se poate vinde fără a fi

cumpărat în prealabil. Intrucît derivatele sunt dematerializate și reprezintă în fapt niște

angajamente de plată la un anumit preț și o anume scadență, o operațiune în această piață

poate începe direct printr-o vînzare. În acest fel, un speculator poate realiza profit atît pe

creșteri cît și pe scăderi de preț spre deosebire de piața acțiunilor unde deocamdată profiturile

se marchează doar de către cumpărători. Acest fapt este deosebit de util celor care dețin

portofolii de acțiuni și doresc să le conserve valoarea în perioadele de declin. Tot ce trebuie să

facă este să vîndă cantitatea echivalentă de acțiuni pe piața futures și astfel orice scădere pe

piața BVB va fi compensată de profitul generat în urma vînzării de pe piața BMFMS. Aceste

operațiuni poartă denumirea de “hedging”.

2.4. Contractul futures

Contractele futures sunt angajamente de a vinde sau cumpăra o marfă, valută, indice financiar, având cantitatea,calitatea scadența și modalitatea de lichidare livrare standardizate.Metoda de stabilire a prețului este sistemul de licitare prin strigare deschisă în ringurile Bursei. Contractul futures are o dată scadență până la care poate fi tranzacționat în ring. Vânzătorii și cumpărătorii pot iniția operațiunile adecvate dând brokerilor ordine de vânzare sau de cumpărare, prin care sunt specificate prețul, cantitatea, data scadenței și termenul de valabilitate al ordinului. Scadența contractelor futures tranzacționate la BMFMS este de 1,2,3,4,5,6 luni. Opțiunile pe contracte futures – opțiunile care fac obiectul tranzacționării în ringurile Bursei Monetar-Financiare și de Mărfuri Sibiu, sunt contracte standardizate care dau cumpărătorului dreptul dar nu și obligația de a cumpăra sau vinde contractul futures suport la un preț prestabilit, numit preț de exercitare pe perioada de valabilitate a contractului. Pentru dreptul dobândit cumpărătorul trebuie să plătească vânzătorului în momentul încheierii tranzacției o sumă de bani numită primă. Vânzătorul se obligă să vândă sau să cumpere contractul futures de la baza opțiunii la prețul de exercitare dacă opțiunea este exercitată de cumpărătorul său. Prin încheierea unui contract futures se realizează o înțelegere între două părți: un vânzător și un cumpărător.

Înțelegerea pe care o fac cei doi constă în următoarea situație :

Vânzătorul, care are marfa, se înțelege cu cumpărătorul să-i livreze acestuia o anume cantitate, la un anumit preț, la o anumită dată. Această negociere se face într-un cadru organizat, respectiv cu ajutorul sistemului electronic al unei burse. În cazul nostru Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu.

Pentru ca înțelegerea să poată fi respectată de ambele părți, acestea depun o garanție, numită marjă, reprezentând un anume procent din valoarea contractului, la o altă persoană, denumită Casa Română de Compensație.

Când unul din ei a încheiat un astfel de contract, înseamnă că și-a deschis o poziție. Această poziție poate fi de vânzare (short) sau de cumpărare (long).

2.5. Contractul options

Ca și contractul futures, opțiunea este tot un contract care se încheie între un cumpărător și un vânzator, dar puțin diferit în sensul că conține un element nou: prima.

Această primă este plătită de către cumpărătorul unui contract options și se prezintă sub forma unei sume de bani standardizată. În schimb marja este depusă doar de vânzătorul contractului.

Se poate înțelege când spunem despre o primă că este standardizată atunci când intrăm în ringul de tranzacționare, primele plătite de cei care tranzacționează respectă anumite reguli, ca, spre exemplu, pașii cu care acestea au dreptul să fluctueze. În funcție de acești pași și de cererea care se formează în piață, fluctuează valoarea primelor plătite.

Cererea din piață este și ea influențată de: volatilitatea activului/activelor suport, de perioada rămasă până la expirare, de rata dobânzii, prețul de exercitare, prețul curent al contractului futures.

Putem să înțelegem prin volatilitatea activelor suport că atât cumpăratorii cât și vânzătorii să poată obține profit, prețurile acestora trebuie să se modifice continuu. Astfel, dacă, spre exemplu, piața parcurge o perioadă de criză, în care știrile negative și sentimentele negative persistă, tabăra vânzătorilor va fi mai mare decât cea a cumpărătorilor, ordinele de vânzare vor fi mai multe decât cele de cumpărare, vânzătorii vor fi tentați să vândă la prețuri cât mai scăzute oferite de cumpărători, pentru a scăpa de activele suport pe care ei le consideră riscante. Pe parcurs pot apărea știri pozitive, sentimentul de panică se diminuează, iar cumpărătorii devin mai agresivi, oferă prețuri mai mari, vânzătorii devin mai pretențioși, trendul pieții se inversează. După o perioadă, știrile negative revin, trendul devine iarăși negativ, și așa mai departe…

Într-o asemenea situație, un investitor care va deține poziții în piață în momentul inversării de trend, spre exemplu poziții deschise pe o piață bear ( prețuri în scădere) de cumpărare, prin inversarea trendului piața devine bull (prețuri în creștere), dorind să-și marcheze profitul, prin vânzarea lor, acesta va solicita prime din ce în ce mai mari, anticipând potențialul de câștig al acestora.

În cazul perioadei de timp rămase până la expirare, un investitor are la dispoziție o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în care el poate specula evoluția prețurilor.

Dacă perioada de timp rămasă este scurtă, din momentul deschiderii poziției prin cumpărarea/vânzarea unei opțiuni în piață el va avea, pe de o parte, foarte puține oportunități de câștig prin realizarea unei operațiuni inverse până în momentul exercitării acesteia, moment după care, dacă nu-și va exercita opțiunea, aceasta nu va mai avea nici o valoare, pe de altă parte, dacă posibilitatea obținerii de câștig printr-o oportunitate oferită de piață este mai mare pe o perioadă scurtă, el va reuși să obțină un randament bun, pentru o sumă care va fi blocată pe o perioadă scurtă de timp, astfel că, după marcarea profitului, el va avea posibilitatea de a-și plasa câștigurile mai departe, deschizîndu-și alte poziții. În mod firesc, vânzătorii acestora vor solicita prime mai mari. În schimb, dacă câștigul adus de acestea până la expirare este mic, sau există suspiciuni că ar lipsi cu desăvârșire, vânzătorii lor vor încerca să scape cât mai repede de ele, solicitând prime din ce în ce mai mici.

Poate influența prețul futures curent prima opțiunii în mod normal, dacă prețul activelor suport din piață crește, este firesc ca și valoarea lor options să crească. Crescându-le valoarea, cresc și pretențiile vânzătorilor, prin solicitarea unor prime mai mari. Invers, dacă prețul activelor suport în piață scade și valoarea options va scădea, iar pretențiile vânzătorilor vor fi mai mici pentru prime.

În același fel influențează și creșterea/scăderea ratelor dobânzilor valoarea primelor cerute de vânzători, cu deosebirea că o eventuală creștere/scădere a dobânzilor nu va influența numai contractele options pe rata dobânzii (BUBOR), dar și prețul activelor suport reprezentate de acțiuni la societăți comerciale.Acestea se vor împrumuta mai scump/mai ieftin, iar rentabilitatea lor va crește/scădea, antrenând după ele și prețurile derivatelor și, implicit, al valorilor primelor solicitate de vânzători.

Cât despre prețul de exercitare, dacă acesta va avea o valoare mai convenabilă decât dacă am achiziționa un contract futures la prețul pieții, în mod normal valoarea primei solicitate de vânzători va fi mai mare și invers, dacă prețul de exercitare nu este convenabil, valoarea primei solicitate de vânzători este mai scăzută.

Pentru a explica mai ușor mecanismul acestui tip de contract, vom lua în discuție o situație destul de banală.

Să presupunem că suntem în cautarea unei locuințe și la un moment dat am găsit-o pe cea potrivită. Din diferite motive nu o putem cumpăra pe loc. Ca să ne asigurăm că vânzătorul acesteia ne-o va păstra până când o vom putea cumpăra, vom face cu acesta o înțelegere, plătindu-i o anumită sumă de bani în avans, numită arvună. Prin plătirea arvunii, ne asigurăm dreptul de a cumpăra locuința, iar vânzătorul are obligația de a nu o vinde altei persoane din acel moment. Însă, dacă între timp ne răzgândim și nu mai dorim să o cumpărăm nu ne vom mai putea lua banii înapoi, aceștia rămânând vânzătorului, iar noi îi vom pierde.

La momentul convenit daca suntem hotariti sa o cumparam îi vom plăti vânzatorului restul banilor și vom perfecta tranzacția.

În același mod funcționează și opțiunea, cu diferența că, în locul arvunii pe care am plăti-o la achiziționarea unei locuințe, pentru a achiziționa o opțiune, vom plăti o primă.

Ca și contractul futures, opțiunea are un activ suport, care poate fi reprezentat de acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, devize, mărfuri, valute, dobânzi și chiar contracte futures.

La Bursa Monetar–Financiară și de Mărfuri Sibiu, activul suport care stă la baza contractelor options este reprezentat de contractele futures tranzacționate în cadrul acesteia.

Ca și în cazul contractelor futures, pentru a ne putea deschide poziții pe piața options, noi vom achiziționa opțiuni pe această piață fie prin cumpărare, fie prin vânzare și le vom închide tot cum se închid contractele futures, printr-o operațiune inversă, pe aceeași scadență pe care au fost încheiate prin vânzarea, respectiv cumpărarea lor, dacă, bineînțeles ne găsim contrapartidă.

Ca o definiție generală, putem spune că un contract options este un contract de cumpărare, în care cumpărătorul are dreptul să cumpere datorită primei plătite în avans vânzătorului, iar vânzătorul este obligat să-l vândă, datorită primei primite de la cumpărător, o anumită marfă și la un anume termen convenit anterior, dacă cumpărătorul o va cere. Din acest punct de vedere, putem afirma că acest tip de instrument – opțiunea dă posibilitatea unei diversificări mult mai complexe decât contractul futures.

2.6.Opțiunile se împart în două mari grupe:

a. Options call -Optiunile CALL sunt cele ce dau cumpărătorului dreptul, dar un și obligația, de a cumpăra activul suport la prețul de exercitare, la o anumită dată sau pe o anumită perioadă pînă la acea dată. Vînzătorul opțiunii Call are obligația de a vinde activul suport în cazul în care cumpărătorul opțiunii decide exercitarea acesteia.

b. Options put – Folosind acest tip de opțiune (PUT), cumpărătorul ei va obține dreptul să

vîndă un bun la un anumit preț prespecificat și la o dată în viitor – plătind o sumă de

bani pentru aceasta drept. Deși inițial este mai dificil de înteles acest concept

(cumpărătorul care are dreptul să vîndă), putem face din nou o analogie cu viața de zi

cu zi. Să presupunem că dețineți un automobil pe care l-ați asigurat Casco la valoarea de

20,000 Euro, iar pentru un an veți plăti o primă de asigurare de 1,000 Euro. În cazul în

care în acel an nu există incidente, dumneavoastră veți rămîne cu automobilul, iar firma

de asigurări cu prima pe care ați plătit-o. Dacă însă un incident neprevăzut va apărea iar

mașina dumnevoastră va fi avariată fără a mai putea fi reparată, firma de asigurare o va

prelua (dumneavoastrăo veți “vinde”), în schimbul sumei asigurate – 20,000 Euro.

Acestea sunt mecanismele care funcționează în cazul contractelor cu opțiuni

CALL și PUT tranzacționate la Bursa din Sibiu, cu singura diferență că în loc de bunuri

nestandardizate (apartamente, mașini), se tranzacționează active financiare: acțiuni,

valute, rata dobînzii, etc. Necesitățile de protecție sunt însă aceleași pentru un investitor

care joacă la bursă ca și pentru un posesor de apartament sau alt tip de bun, iar existența

acestor instrumente versatile arată interesul Bursei din Sibiu că investitorii de pe piață

să beneficieze de cel puțin aceeași libertate de acâiune ca toâi ceilalâi indivizi.

2.7. Casa Română de Compensație (CRC)

Casa Romană de Compensație este o societate de compensare din România autorizată de CNVM, conform Legii 297/2004 si Regulamentului CNVM nr. 13/2005. Ca urmare, CRC este singura entitate românească ce garantează, decontează si compensează tranzacțiile cu instrumente derivate. S.C. CRC S.A. a fost înscrisă în Registrul public al CNVM cu nr. PJR18CCC/320001 în calitate de casă de compensare prin atestatul CNVM nr. 19/31.01.2006 . Regulamentele nr.1 si 2 ale CRC au fost aprobate prin decizia CNVM nr. 362/31.01.06.

Casa Română de Compensație este cea care asigură siguranța pieții, stabilind regulile pe care trebuie să le respecte toți participanții și garantând îndeplinirea obligațiilor asumate de toți operatorii, dacă și aceștia le respectă.

Funcțiile pe care le îndeplinește, după cum am mai arătat și în subcapitolele anterioare, sunt: compensarea și decontarea tranzacțiilor din piețele futures și options, modalitățile de acces în piață, marjele minime obligatorii inițiale și de menținere a contractelor, precum și garanțiile suplimentare. Deasemenea, ea decontează și compensează zilnic rezultatelor tranzacțiilor zilnice cu contracte futures și options, operând modificări în conturile participanților, în funcție de câștigurile sau pierderile înregistrate.

2.8. Instituția Market- Maker

Instituția Market- Maker este o noutate pe piața derivatelor de la Bursa Monetar- Financiară și de Mărfuri Sibiu și a apărut ca rezultat al aderării României la Uniunea Europeană, prilej cu care legislația și mecanismul de funcționare al pieței de capital a trebuit să fie adaptat la standardele internaționale.

Constituirea Market- Maker-ului a făcut parte și din condițiile impuse de noul propietar al Băncii Comerciale Române, banca austriacă Erste Bank, pentru a-și lista acțiunile la Bursa Română de Valori București, care, obligată fiind prin contractul de privatizare să listeze BCR în termen de trei ani de la privatizare, a făcut un prim pas prin listarea acțiunilor proprii, dând astfel posibilitatea salariaților BCR care dețin acțiuni „Erste” să-și le poată valorifica.

Market – Maker poate fi orice societate de brokeraj care este autorizată să tranzacționeze pe piața Sibex (Sibex este noua denumire a pieții BMFS, precum și noul nume al siteul ui acesteia), care, după ce în prealabil a depus o cerere de admitere ca Market – Maker, a primit aprobare din partea Bursei Monetar –Financiare și de Mărfuri Sibiu pentru a desfășura această activitate.

2.9. STUDIU DE CAZ:

CONTRACT PRIVIND SERVICII DE INTERMEDIERE LA BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ȘI DE MĂRFURI SIBIU

După cum am mai arătat și în capitolele anterioare, pentru a putea tranzacționa la Bursă avem nevoie de un intermediar, adică de o societate de servicii de investiții financiare (SSIF), deoarece legislația în vigoare, respectiv legea nr 297/2004 (legea consolidată a pieții de capital), nu ne permite să tranzacționăm singuri la Bursă.

Pentru a ne deschide un cont de tranzacționare la un SSIF, trebuie să consultăm oferta acestora din piață, ce servicii ne oferă fiecare dintre ele. Principalele criterii de alegere sunt:

1. Valoarea comisioanelor percepute de către acestea și ce servicii ne sunt oferite în schimb.

Dacă în schimbul comisionului plătit beneficiem de serviciile unui agent de servicii de investiții financiare, a unor consultanți atunci comisionul va fi mai mare, dar și șansele de reușită mai mari. Tranzacțiile pe care le vom face vor fi mai rare.

Dar dacă comisionul este mai mic nu vom beneficia de aceste servicii, deciziile de investire/dezinvestire va trebuii să le luăm singuri, după ce în prealabil ne-am documentat singuri. În acest caz vom avea avantajul de a putea face tranzacții mai dese, speculând chiar și micile diferențe de preț din cursul unei ședințe de tranzacționare. Acestea se mai numesc și tranzacții intra-day și sunt tarifate la jumătate din valoarea comisionului convenit (un exemplu este SSIF Vanguard).

De asemenea este foarte importantă și grila de comisioane aplicată în funcție de rulajele făcute în ultimele trei luni.

Spre exemplu la SSIF Vanguard SA, grila de comisioane este următoare:

– 1 % comision pentru rulaje mai mici de 30000;

– 0,8 % comision între pentru rulaje între 30000 și 100000;

– 0,7 % comision pentru rulaje între 100000 și 300000;

– 0,6 % comision pentru rulaje între 300000 și 500000;

-0,5%comision pentru rulaje mai mari de 500000. – Sau dacă odată ajunși la un anumit nivel de comision, acesta rămâne acelaș pe toată durata contractului (ex SSIF BT Securities ), sau devine mai mare dacă valoarea rulajelor scade (ex SSIF Broker Cluj).

2. Varianta de tranzacționare pusă la dispoziție, adică dacă beneficiem de platforme de tranzacționare on-line. Printre SSIF-urile care pun la dispoziția investitorilor platforme de tranzacționare on-line se numără: SSIF Broker SA, SSIF Estinvest SA, SSIF Carpatica Invest SA, SSIF BT Securities SA, SSIF Vanguard SA, SSIF Intercapital SA, SSIF Prime Tranzaction SA, etc.

3. Varietatea serviciilor: tranzacționare spot și/sau futures futures, posibilitatea achiziționării de titluri la fonduri de investiții ( ex SSIF Vanguard SA, SSIF Intercapital SA).

După ce am parscurs toți acești pași și ne-am ales societatea de investiții financiare vom încheia un contract cu aceasta care va cuprinde următoarele elemente:

– datele de identificare ale noastre și ale societății: adresă, acte doveditoare a identității;

– termeni: serviciile care fac obiectul contractului;

– comisioane/taxe;

– durata și executarea contractului;

– drepturile și obligațiile părților: ce drepturi ne oferă contractul nouă ca investitori și ce putem cere în schim SSIF – ului;

– diferite clauze, în special cele referitoare la tranzacționare pe piața futures;

– diferite elemente de siguranță printre care și o clauză de confindențialitate;

– semnăturile clientului și a reprezentantului legal al SSIF.

Un contract de intermediere care poate fi încheiat cu o societate de investiții financiare poate avea următoarea formă conform:

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr4

anexa nr.5

CONCLUZII

Așa cum mi-am propus, de a lungul acestei lucrări am parcurs câțiva din pașii necesari oricărui potențial investitor pe piața de capital românească.

Am dovedit că investiția la bursă, privită ca activitate de marketing, este un proces complex, care presupune din partea partea participanților, atât agenți economici implicați direct (burse, societăți de intermediere, depozitari ai valorilor ca societăți comerciale, etc.) cât și consumatorii serviciilor puse la dispoziție de către acestea (investitori, fie persoane fizice, fie persoane juridice), cunoașterea unor elemente caracteristice doar acestui segment de activitate, diferit de toate celelalte, dar care implică rezultatul tuturor celorlalte activități desfășurate de marea majoritate a agenților economici producători de bunuri și servicii.

Am relevat câteva dintre elementele de bază ale activității de tranzacționare a valorilor mobiliare de la Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu. Investiția în astfel de instrumente presupune asumarea unor riscuri care în condițiile cunoașterii în amănunt a mecanismului bursier prezintă o garanție minimă că acest lucru s-a făcut în cunoștință de cauză, iar evoluțiile ulterioare determinate de condițiile economice, politice, sociale și chiar naturale sunt o consecință a acțiunilor intreprinse în acest sens. Astfel, evoluția evenimentelor pe plan național dar și internațional – creștere economică, recesiune, inflație, șomaj, conflicte armate, dezastre naturale – pot influența calculele pe care un investitor și le face în perspectiva obținerii de câștiguri, prin utilizarea de diferite strategii. Un investitor care are cunoștințe temeinice în acest domeniu poate să desfășoare o activitate îndelungată pe piața de capital, bucurându-se de reușite și ferindu-se de cât mai multe eșecuri, eșecuri care, dacă sunt privite ca un rezultat al utilizări acestor cunoștințe, pot ajuta în sens pozitiv la dobândirea de experiențe noi în această activitate.

Dealtfel, conform unui motto des întâlnit printre investitorii de pe piața de capital, o greșeală pe care o faci în această activitate este un prilej de a trage învațăminte pentru viitoarele plasamente și nicidecum un motiv demoralizator care să te facă să renunți la tot ceea ce ți-ai propus.

Produsele pe care le-am prezentat în această lucrare: contracte futures și options îl pot ajuta ca, utilizând cele câteva strategii de tranzacționare prezentate, să-și elaboreze propriile strategii în funcție de conjunctura pieței. O utilizare în masă a strategiilor prezentate ar fi practic imposibilă, deoarece nu ar putea evolua decât în două direcții: ori toată lumea n-ar face altceva decât să joace la bursă (renunțând la slujbe) și atunci am avea doar milionari pe bandă rulantă ori n-ar mai câștiga nimeni nimic.

Pentru a câștiga la bursă trebuie să te înarmezi cu foarte multă răbdare, să știi ce urmărești, să ai propria strategie, care uneori se întinde pe perioade îndelungate de timp, alteori pe perioade scurte, în alte cuvinte poți fi un investitor pe termen mediu sau lung păstrându-ți plasamentele pe întreaga perioadă scursă de la deschiderea poziției și până la scadență, caz în care, uneori, câștigurile pot fi substanțiale dacă strategia aleasă are un scop bine definit.

Am adăugat un plus de încredere prin prezentarea Bursei Monetar-Financiare și de Mărfuri Sibiu, pentru ca investitorii să cunoască în detaliu această instituție care le intermediază schimburile, considerând că este important ca aceștia să cunoască în mâinile cui își lasă valorile (bani sau contracte), care îi sunt acționarii și cum funcționează.

N-am uitat să prezint Casa Română de Compensație și instituția Market Maker care este o noutate pe piața românească. Cu toate acestea, le recomand celor care doresc să investească la Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu să se pregătească temeinic înainte de a face acest pas, să urmărească cu atenție piața, atât pe cea spot de la Bursa de Valori București cât și pe cea futures de la BMFMS, dar și pe cea internațională, în special piața petrolieră, a barilului de petrol care, după cum se știe, influențează întreaga activitate a societăților comerciale tranzacționate pe ambele piețe.

Ceea ce salvează această situație este multitudinea de combinații care se pot face pe cele câteva simboluri. Spre deosebire de piața spot, unde putem face doar un sigur tip de operațiuni, pe futures, pe un singur simbol, se pot face combinații mai multe, cu scadențe diferite și cu sume mult mai mici.

Un alt aspect pe care l-am abordat este cel al pașilor pe care trebuie să-i facă un potențial investitor care dorește să tranzacționeze la bursă. În acest scop, am prezentat câteva SSIF-uri împreună cu produsele oferite, pentru ca în ultimul capitol să prezint și un model de contract care trebuie încheiat în eventualitatea deschiderii unui cont la o societate de investiții financiare. După parcurgerea acestui model de contract, un investitor își poate face o imagine despre cerințele care trebuiesc îndeplinite, dar și despre beneficiile acestuia.

Bibliografie

1. Bogdan Ghilic-Micu – Strategii pe piața de capital, Editura Economică,

București , 2002.

2. Dominique Gallois, – Bursa, Editura Teora,București, 1999.

3. Eugen Mitrică, Mihaela Dragotă, – Gestiunea portofoliului de valori mobiliare,

Oana Damian, Victor Dragotă (coordonator) Editura Economică,București 2003.

4. Fota Constantin – Tehnica tranzacțiilor de comerț exterior ,Editura

Scrisul Românesc , Craiova, 1987.

5. Georgescu Toma – Negocierea afacerilor,Editura Portofranco

Galați,1992.

6. Mario George ,Puiu Alexandru – Dicționar de relații economice internaționale,

Editura Enciclopedia ,București,1992

7. Teodor Ancuța – Investiții pe piețele la termen. Analize și

strategii pentru investitori,( Curs pentru

pregatirea și atestarea persoanelor care doresc

să își dezvolte o cariera de broker pe piața

SIBEX) Ediția a II-a, Sibiu, 2005

8.Teleșpan Constantin – Tehnica operaținilor de comerț, Editura

Pshiomedia ,Sibiu, 2006.

9. Colecția revistei Capital – între anii 2007 – 2009.

10. www.sibex.ro

11. www.bvb.ro

12. www.standard.ro/articol_570/listarea_erste_schimbă_legea_pe_bursă.html

Anexa nr.1

CONTRACT PRIVIND SERVICII DE INTERMEDIERE LA BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ȘI DE MĂRFURI SIBIU

Nr. ……………………….

Prezentul contract se încheie între:

Societatea de servicii de investitii financiare W.B.S. ROMANIA S.A., cu sediul social în Bucuresti, Str. Ionel Perlea, nr. 14, etaj 1, sector 1, societate înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București cu nr. J40/2440/1997, cod unic de înregistrare fiscală 9334845,autorizată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare prin D1954/28.06.2005, înscrisă în Registrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare sub nr. PJRO1SSIF/400062, înregistrată la ANSPDCP sub numărul 4660, reprezentată prin dl. Cristian Sima, în calitate de Președinte, denumită în continuare INTERMEDIAR,

și

Nume și prenume,…………….………. …………………………………………………………………………………………. Adresa (domiciliu,……………………………………………………………………………………………………………………………..

Reședința……………………………………………………..…………………………………….………

Telefon……………………………… Fax…..……..…………………….…BI/CI (sau Pașaport1) seria…………nr…………………, eliberat de……..……………….……………………la data de ………………………………………, cod numeric personal ……………………………………………………

reprezentat prin Dl/dna………………………………………………………………………….. în calitate de……………………………………………………………………………………………………………………… conform…………………………………………………

Adresa (domiciliul) …………………………………………………………………………………..

Telefon…………….……………..…… Fax…..…………..…………………………..BI/CI (sau Pașaport) seria…………nr…………………,eliberat de……..………………….

la data de ………………………………………, cod numeric personal ,………………………………….

sau Denumirea………………………………………………………………………………………………………. Sediul social,…………………………………………………………………………………………………………….………… Telefon………………… Fax…..………………Societate înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului, cu nr. ………………, CUI …………………………………………………………………………….. reprezentată prin Dl/dna………………………………………………………………………………………………………….

conform Certificatului de Înregistrare anexat la prezentul contract,

denumit in continuare CLIENT,

în urmatorii termeni și condiții, asupra cărora părțile au convenit

Art. 1 Terminologie:

1.1. Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu (B.M.F.M.S.) este bursa organizată de S.C. Bursa Monetar- Financiară și de Mărfuri S.A. Sibiu (B.M.F.M.), avînd drept scop asigurarea, în condiții centralizate de negociere, eficientă și transparentă, a unui cadru organizat în care se pot desfășura tranzacții bursiere;

1.2. S.C. Casa Romanp de Compensație S.A. Sibiu (C.R.C.)este societatea comercială pe acțiuni, independentă de S.C. Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri S.A. Sibiu și agreată de aceasta, care efectuează zilnic, pentru membrii compensatori, compensarea, reevaluarea pozițiilor deschise, calculul și reținerea garanțiilor. Toate operațiunile trebuie să se supună regulamentelor acesteia;

1.3. Intermediarul este persoana juridică autorizată/atestată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) care, îndeplinind condițiile prevăzute în legislație și regulamentele S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, are dreptul de a încheia tranzacții la B.M.F.M.S.;

1.4. Membru compensator este persoana juridică acționară a S.C. C.R.C. S.A. autorizată de C.N.V.M. care, îndeplinind condițiile prevăzute de legile și regulamentele în vigoare, are dreptul să înregistreze la S.C. C.R.C. S.A. instrumentele financiare derivate, tranzacționate la B.M.F.M.S.;

1.5. Broker este persoana fizica atestată de consiliul bursei al B.M.F.M.S. și autorizată de

C.N.V.M. ca agent pentru servicii de investiții financiare să negocieze cereri și oferte și să încheie tranzacții exclusiv în numele unui intermediar;

Pentru cetățenii străini

1.6. Client este o persoană fizică sau juridică parte într-un contract de intermediere încheiat cu un intermediar;

1.7. Cont în marjă este contul în care se evidențiază sumele, valorile sau bunurile necesare garantării pozițiilor deschise, precum si drepturile dobîndite și obligațiile asumate;

1.8. Poziții deschise reprezintă totalitatea instrumentelor financiare derivate, înregistrate la S.C. C.R.C. S.A., care nu au ajuns la scadență sau ale caror drepturi nu au fost exercitate ori ale căror obligații nu au fost stinse;

1.9. Poziția descoperită este poziția deschisă care nu are acoperită marjă;

1.10. Apelul în marjă este cererea cu titlu de obligativitate pentru încadrarea în limitele impuse contului de marjă. Această cerere trebuie onorată pînă cel tarziu înaintea începerii sesiunii de tranzacționare de a doua zi;

1.11. Marcarea la piață a pozițiilor deschise este operațiunea efectuată de societatea de intermediere la sfarșitul fiecărei sesiuni de tranzacționare prin care se realizează ajustarea zilnică a contului de marjă rezultată în urma profitului sau pierderii. Marcarea la piața se realizează în raport cu prețul ultimei tranzacții a sesiunii de tranzacționare (la prețul de cotare), dacă S.C. C.R.C. S.A. nu decide altfel;

1.12. Închiderea unei poziții deschise reprezintă stingerea de către client, intermediar, membrul compensator sau S.C. C.R.C. S.A. a obligațiilor contractuale dintr-o poziție deschisă, prin efectuarea unei tranzacăii în sens contrar sau prin exercitarea dreptului conferit de opțiune;

1.13. Inchiderea forțată a pozițiilor deschise este o operațiune de închidere a pozițiilor descoperite, în urma unui ordin dat de S.C. C.R.C. S.A. sau din inițiativa intermediarului dacă clientul acestuia nu răspunde apelului în marjă;

1.14. ELTRANS (Eltrans v.6 este o aplicație de tip client – server, dezvoltată de către SIBEX pentru a facilita tranzacționarea instrumentelor financiare pe pietele administrate de Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu )este sistemul de tranzacționare electronică la B.M.F.M.S.

Art. 2 Obiectul contractului

2.1. Obiectul prezentului contract îl constituie reglementarea raporturilor juridice care apar între păarțile contractante în legatură cu executarea tranzactiilor cu instrumente financiare derivate la B.M.F.M.S.

2.2. Intermediarul prestează în beneficiul Clientului servicii de investitii financiare constînd în preluarea și executarea ordinelor și instructiunilor transmise de Client în legatură cu, instrumente financiare derivate tranzacționate în ringurile Bursei Monetar-Financiare și de Mărfuri Sibiu.

2.3. În executarea prezentului contract, Intermediarul deschide și operează în numele și pe contul Clientului un cont în marjă pentru instrumente financiare derivate, separat de conturile de instrumente financiare ale Clientului, în care vor fi evidențiate toate deținerile și operațiunile cu numerar si instrumente financiare derivate, efectuate de Client în baza prezentului contract.

2.4. Serviciile de investiții financiare ce fac obiectul prezentului contract sunt furnizate de Intermediar la inițiativa Clientului. La furnizarea acestor servicii de investiții financiare, Intermediarul nu are obligația să evalueze oportunitatea investiției în instrumentul financiar derivate sau a serviciului prestat, astfel ca acesta poate beneficia de protecția corespunzătoare prevăzută de regulile de conduită relevante.

2.5. Prezentul Contact se încheie pe baza cererii de deschidere de cont a Clientului, semnată în original de acesta ori de reprezentantul sau autorizat și însotită de documentele solicitate de Intermediar pentru deschiderea de cont.

Art. 3 Drepturi si obligații

In conformitate cu legile si regulamentele privind tranzacțiile cu instrumente financiare derivate, participanții la acest mecanism au, in relațiile dintre ei, următoarele drepturi și obligații.

3.1. Drepturile INTERMEDIARULUI

3.1.1. De a nu accepta sau de a limita accesul Clientului la unul sau mai multe dintre serviciile solicitate prin cererea de deschidere de cont.

3.1.2. De a deschide și opera în numele și pe contul Clientului un cont în marja pentru instrumente financiare derivate, separat de conturile de instrumente financiare ale Clientului, în care vor fi evidențiate toate deținerile și operațiunile cu numerar și instrumente financiare derivate, efectuate de Client în baza prezentului contract.

3.1.3. De a percepe comisioane din tranzacții;

3.1.4. De a urmări marja (riscul);

3.1.5. De a face apel în marjă;

3.1.6. De a scoate din conturile de marje sumele datorate de CLIENT intermediarului;

3.1.7. De a cere de la CLIENT rezerve reprezentînd sume suplimentare marjei, a reprezenta pe CLIENT și de a face tranzacții în numele acestuia;

3.1.8. De a închide forțat din proprie inițiativă, pozițiile deschise ale CLIENTULUI cînd nu are acoperită marja;

3.1.9. De a modifica, fără anunțarea prealabilă a CLIENTULUI, sumele necesare pentru marje, în situațiile cînd prețul activului suport fluctuează puternic;

3.1.10. De a anula ordinele CLIENTULUI cînd nu are marja necesară;

3.1.11. De a cere CLIENTULUI date pe care le consideră necesare în vederea deschiderii contului de marjă;

3.1.12. De a refuza execuția ordinelor care nu respectă reglementarile în vigoare.

3.2. Obligațiile INTERMEDIARULUI

De a ține evidența contabilă separată a deținerilor de numerar și instrumente financiare derivate din contul Clientului.

De a plăti comisioane către S.C. B.M.F.M.S. S.A., S.C. C.R.C. S.A. și membrilor compensatori pentru tranzacțiile efectuate de aceasta;

De a pune la dispoziția CLIENTULUI toate sumele disponibile în vederea utilizării acestora după voința proprie, în termen de 72 de ore de la solicitare;

De a executa cu bună credință și confidențialitate ordinele care le sunt transmise de clienții lor, în ordinea în care le-au primit și în conformitate cu datele specificate în acestea;

De a pune la dispoziția CLIENTULUI situația contului de marjă, precum si tranzacțiile efectuate de acesta;

3.2.6. De a marca zilnic toate pozitiile deschise si de a evidentia in contul de marja ale CLIENTULUI profitul sau pierderea din tranzactiile efectuate;

3.2.7. De a inchide, la scadenta, pozițiile deschise ale CLIENTULUI pe fiecare tip de contract. Închiderea pozițiilor se face conform specificațiilor contractelor;

3.2.8. De a păstra confidențialitatea asupra contului și a informațiilor despre CLIENT;

De a se supune tuturor legilor și regulamentelor valabile pentru tranzacțiile efectuate prin B.M.F.M.S.;

3.2.10. De a efectua plata tuturor taxelor datorate de CLIENT, în baza prezentului contract și în conformitate cu legislația în vigoare;

3.2.11. Să transmită CLIENTULUI confirmarea executării ordinelor prin e-mail, cu respectarea procedurilor privind semnătura electronică, în cazul specificării unei adrese de e-mail în Cererea de deschidere de cont.

3.2.12. În situația incapacității INTERMEDIARULUI de a returna fondurile bănești și/sau instrumentele financiare datorate sau aparțînand CLIENTULUI, plata compensațiilor se va face de catre Fondul de Compensare a Investitorilor S.A., în limita plafonului prevăzut de legislația în vigoare.

3.3. Drepturile CLIENTULUI

3.3.1. De a beneficia fără interdicție de sumele disponibile în contul de marjă;

3.3.2. De a cere situația contului de marjă și tranzacțiile efectuate în acesta;

3.3.3. De a da ordine de tranzacționare după cum dorește, asumandu-și riscul precum și drepturile și obligațiile ce decurg din acestea;

3.3.4. De a anula ordinele de tranzacție care nu au termenul de valabilitate expirat;

3.3.5. De a lichida, oricând până la scadentă, pozițiile deschise ale oricărui tip de contract.

3.3.6. Sumele de bani din creditul contului Clientului sunt plătibile la cererea Clientului, în termen e 2 zile lucrătoare de la data primirii cererii de către Intermediar, în limita disponibilului existent, exceptând marja aferentă pozițiilor deschise și orice sume datorate Intermediarului de catre Client.Sumele de bani din creditul contului Clientului nu sunt purtătoare de dobânzi în beneficiul acestuia.

3.4. Obligațiile CLIENTULUI

3.4.1. De a plăti comisioane INTERMEDIARULUI pentru tranzacțiile efectuate de acesta în contul lui.

3.4.2. De a depune marja de menținere;

3.4.3. Marja inițială și marja de menținere vor fi constituite de către Client exclusiv în numerar.

3.4.4. De a depune rezerve reprezentând sume suplimentare marjei la cererea INTERMEDIARULUI și în termenul solicitat de aceasta, sub sancțiunea închiderii forțate de poziții;

3.4.5. De a răspunde apelului în marjă, prin inchiderea de poziții sau alimentare cont;

3.4.6. De a completa toate datele necesare în formularele cerute de INTERMEDIAR;

3.4.7. De a transmite, în scris, INTERMEDIARULUI toate ordinele de tranzacționare;

3.4.8. CLIENTUL este obligat să ceară zilnic informații cu privire la soldul contului de marjă și dacă există apel în marjă adresat lui;

CLIENTUL este obligat să inștiințeze INTERMEDIARULUI, într-un interval de 3 (trei) zile, despre apariția oricărei modificări a regimului său juridic, a datelor de contact sau a situației sale financiare, dacă aceasta poate să afecteze decontarea tranzacțiilor efectuate în contul CLIENTULUI;

De a se supune regulilor și procedurilor de lucru ale INTERMEDIARULUI referitoare la executarea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate în ringurile Bursei Monetar- Financiare și de Mărfuri Sibiu;

3.4.1. De a completa CEREREA DE DESCHIDERE DE CONT și să garanteze INTERMEDIARULUI că datele furnizate sunt corecte; orice modificare a datelor din cererea de deschidere de cont se notifica INTERMEDIARULUI, în condițiile prezentului contract, in termen de 5 zile de la ivirea situației respective;

3.4.12. De a proba orice reclamație prin care consideră că termenii contractului nu sunt respectați;

3.4.13. De a garanta INTERMEDIARULUI plata serviciilor efectuate în condițiile prezentului contract ;

3.4.14. De a suporta riscurile ce decurg din natura speculativă a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate;

3.4.15. De a notifica Intermediarul cu privire la inițierea oricărei proceduri prin care se urmărește reorganizarea judiciarp sau declararea falimentului Clientului în termen de maxim 5 zile de la data de la care a luat cunoșțintă de inițierea acestei proceduri.

Art. 4 Plata comisionului

4.1. Clientul se obligă să plătească intermediarului comisioanele și taxele indicate de către Intermediar, prevăzute în Anexa 1 la prezentul contract.

4.2. Intermediarul nu va putea modifica structura comisioanelor și taxelor percepute și nu va putea majora cuantumul acestora, decât cu notificarea prealabila a Clientului. Noile comisioane și taxe vor deveni aplicabile la data indicată de Intermediar prin notificare, dar nu mai devreme de 5 zile lucrătoare de la data acesteia. In toate cazurile, Clientul va putea opta pentru a denunța contractul fără acordarea vreunui termen de preaviz, în cel mult 5 zile lucrătoare de la data notificării.

4.3 Corespunzător se va face deducerea spezelor și comisioanelor bancare aferente operațiunilor efectuate.

4.4. Sumele în lei/valutț din contul de numerar al CLIENTULUI nu au caracter de depozit bancar la termen sau la vedere și nu sunt purtătoare de dobânzi.

4.5. Sumele în valută din contul CLIENTULUI persoana fizică nerezidentă, vor fi schimbate în lei la cursul de schimb valutar afișat de banca intermediarului (B.R.D. – G.S.G. S.A. / Sucursala Academiei, București), astfel încat să fie disponibile în lei la momentul cumpărării de instrumente financiare. În cazul în care cursul băncii este considerat neavantajos de catre CLIENT, acesta poate refuza schimbul, INTERMEDIARUL refuzând la randul său executarea ordinelor de cumpărare ale CLIENTULUI.

Art. 5 Procedura și mijloacele prin care CLIENTUL transmite ordine/instrucțiuni

5.1. Clientul declară că are cunoștintă și este de acord cu politica Intermediarului de executare a ordinelor. Preluarea si executarea oricărui ordin de tranzacționare recepționat de Intermediar prin mijloacele prevăzute în prezentul contract este condiționată de existența marjei inițiale.

5.2. Datele cuprinse în ordinele de tranzacționare trebuie să fie exacte și complete. Ordinele de tranzacționare se completează prin marcarea căsuțelor indicate și cu majuscule de către agenți autorizați din cadrul Departamentului Agenți. Preluarea ordinelor de tranzacționare se face de către Departamentul Agenți.

5.3. Preluarea unui ordin de tranzacționare trebuie să respecte următoarele condiții:

5.3.1. CLIENTUL trebuie să dețină cont deschis la INTERMEDIAR;

5.3.2. CLIENTUL trebuie să dețină în contul personal fondurile necesare executării ordinului;

5.4. Preluarea ordinelor se poate face direct la sediul societății, la sediile secundare, telefonic sau online prin intermediul interfaței WEB TRADER -gestionat de către BMFMS;

5.5. Preluarea ordinelor la sediul INTERMEDIARULUI:

5.5.1. CLIENTUL contactează agentul pentru servicii de investiții financiare;

5.5.2. CLIENTUL specifică intențiile investiționale;

5.5.3. INTERMEDIARUL furnizează CLIENTULUI informații privind cursul pieței și gradul de risc privind investiția dorită;

5.5.4. INTERMEDIARUL autorizat verifică dacă CLIENTUL indeplinește condițiile de transmitere a ordinului;

5.5.5. INTERMEDIARUL completează ordinul de tranzacționare;

5.5.6. CLIENTUL citește și semnează ordinul de tranzacționare.

5.6. La apelul telefonic ce solicită transmiterea unui ordin INTERMEDIARUL trebuie:

5.6.1. Să informeze CLIENTUL că transmiterea ordinului va fi inregistrată;

5.6.2. Să verifice dacă CLIENTUL are dreptul să transmită ordine telefonice;

5.6.3. Să verifice dacă CLIENTUL deține fondurile necesare tranzacției;

5.6.4. Să preia ordinul exact și corect;

5.6.5. Să verifice, la sfirșitul convorbirii, dacă ordinul a fost preluat corect și exact.

5.7. Clientul este de acord cu utilizarea comunicării prin fax și telefon pentru transmiterea de ordine si instrucțiuni către Intermediar, Intermediarul fiind autorizat să preia și să execute ordinele și instrucțiunile primite de la Client prin mijloacele de comunicare menționate anterior.

5.8. În cazul prevăzut la articolul precedent, transmiterea telefonică a ordinelor și instrucțiunilor Clientului se va face numai la numărul de telefon special alocat de Intermediar pentru preluarea acestora. Clientul își exprimă consimțâmantul expres pentru înregistrarea și stocarea de către Intermediar a ordinelor și instrucțiunilor transmise telefonic de către Client.

Art. 6 – Corecții

6.1. Confirmările, extrasele de cont sau orice alte comunicări trimise de intermediar clientului se consideră a fi corecte și aprobate de către client, dacă în termen de 5 zile de la trimiterea acestora de către intermediar sau de către broker, clientul nu a emis nici o inștiințare scrisă adresată intermediarului, prin care să semnaleze apariția unor nereguli.

6.2. După expirarea acestui termen, datele se considera insușite de client.

Art. 7 – Notificari

7.1. Orice notificare este considerată a fi indeplinită la momentul comunicării ei, potrivit sistemului informării și al recepției (primirea notificării naște prezumția că aceasta a fost cunoscută de către destinatar), putând fi realizată sub forma scrisorii recomandate cu confirmare de primire, e-mail, fax sau alte modalități de comunicare admise ca mijloc de probă în dreptul comercial (corespondența, telegrame, registrele părților etc), expedierea facându-se la adresele menționate la identificarea părților prezentului contract.

7.2. INTERMEDIARUL nu este responsabil pentru neexecutarea ordinelor în cazul în care sistemele electronice de tranzacționare sunt indisponibile din motive tehnice.

Art. 8 – Încetarea contractului

8.1. Prezentul contract se încheie pe perioada nedeterminată și încetează în următoarele condiții:

8.1.1. Prin acordul părților;

8.1.2. Prin denunțare unilaterală de către oricare din parți, cu acordarea unui preaviz de 15 zile celeilalte părți, prin notificare scrisă transmisă prin poștă sau prin fax;

8.1.3. Clientul poate denunța unilateral prezentul contract în termen de 14 zile de la încheierea lui,

fără a-i fi percepute comisioane penalizatoare și fără a-și motiva decizia de retragere. În cazul în care clientul reziliază unilateral contractul, el va fi obligat să plătească Intermediarului comisioanele și taxele corespunzătoare serviciilor prestate până la data primirii notificării scrise de reziliere de către Intermediar.

8.1.4. În situația în care INTERMEDIARUL intră în stare de faliment;

8.1.5. In cazul impiedicarii Intermediarului de a presta servicii de investitii financiare de tipul celor ce fac obiectul prezentului contract pe o perioada mai mare de 90 de zile;

8.1.6. In cazul inițierii unei proceduri de reorganizare judiciară sau faliment împotriva Clientului.

8.2. Încetarea contractului atrage inchiderea pozițiilor și lichidarea contului Clientului.

8.3. Clientul va putea denunța sau rezilia contractul numai după închiderea tuturor pozițiilor deschise în contul său.

8.4. În cazul denunțării sau rezilierii contractului de către Intermediar, Clientul își va putea menține pozițiile deschise până cel mai tarziu la data scadenței acestora, dar nu va mai avea dreptul de a deschide noi poziții în contul său operat de Intermediar.

8.5. La încetarea contractului, Clientul va putea retrage sumele de bani existente în contul în marjă numai după achitarea tuturor datoriilor față de Intermediar.

8.6. În cazul în care sumele de bani rezultate din lichidarea contului în marjă vor fi insuficiente pentru a acoperi sumele datorate Intermediarului de către Client, Intermediarul se va putea indrepta asupra sumelor de bani și/sau activelor existente în alte conturi ale Clientului, deschise la Intermediar, până la acoperirea integrală a debitelor Clientului.

Art. 9 – Legea aplicabilă. Litigii

9.1. Prezentul contract va fi exclusiv guvernat și interpretat în conformitate cu legislația română, iar eventualele litigii vor fi soluționate de Curtea de Arbitraj de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a României, potrivit Regulamentului și regulilor sale de procedură.

9.2. În cazul în care o clauză din prezentul contract este declarată nulă, aceasta va fi înlaturată și nu va afecta valabilitatea celorlalte clauze ale contractului.

Art. 10 – Dispoziții finale

10.1. Clientul declară că a primit și are cunoșțintă de toate informațiile referitoare la Intermediar și la serviciile de investiții financiare prestate de acesta, necesar a fi aduse la cunoșținta Clientului conform reglementărilor aplicabile, incluzând, fără limitare:

10.2. Analizele furnizate de INTERMEDIAR trebuie luate în considerare doar ca sugestii, opiniile oricărui angajat al acestuia sunt păreri pur personale.

10.3. CLIENTUL nu trebuie să considere sigure eventualele previziuni și informații furnizate de către INTERMEDIAR

sau angajații săi; CLIENTUL dispune de contul lui, ordinele sale vor fi executate imediat, răspunderea revenindu-i în totalitate.

10.4. CLIENTUL declară că a înțeles termenii prezentului contract și își asumă riscul ce decurge din tranzacțiile cu instrumente financiare derivate, inclusiv – fără a se limita la acestea – posibilitatea pierderii intregii invesțitii, precum si faptul că performanțele din trecut ale instrumentelor financiare nu constituie o garanție pentru performanțele ulterioare.

Anexa 2.

DECLARAȚIE

Subsemnatul …………………………….……………………………., client al intermediarului S.S.I.F. W.B.S. ROMANIA S.A., declar că am înțeles, sunt de acord și mă supun necondiționat tuturor drepturilor și obligațiilor ce decurg și îmi revin din tranzacțiile efectuate la Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu precum și din activitatea mea legată de acestea.

Data……………. Semnătura client

––––––––––

Anexa 3.

AUTORIZAȚIE PENTRU TRANSFER DE FONDURI

Prin prezenta, subsemnatul …………………………………………………………, client al intermediarului S.S.I.F. W.B.S. ROMANIA S.A., autorizez această societate să mă reprezinte în relația cu Casa Română de Compensație S.A. și să transfere în și din contul personal fonduri către și de la Casa Română de Compensație S.A. Acest transfer se va face pentru toate situațtiile în care contul trebuie debitat sau creditat în urma tranzacțiilor efectuate. Transferul include fonduri necesare pentru: alimentare marjă (risc), plată comisioanelor și pierderea din tranzacții.

Data………………. Semnătura clientului

…………………………………….

Anexa 4.

ANGAJAMENT

În situația în care, datorită oscilației prețurilor în bursă, suma din cont scade sub nivelul marjei și S.S.I.F. W.B.S. ROMANIA S.A. îmi transmite apel în marjă, mă oblig ca în cel mai scurt timp să dau curs acesteia cu suplimentarea fondurilor necesare sau să lichidez din pozițiile descoperite. Prin prezenta, autorizez brokerul S.S.I.F. W.B.S. ROMANIA S.A. ca în situația în care suma din cont scade sub nivelul marjei, acesta să lichideze forțat pozițiile descoperite, pe care le înregistrează contul meu.

Brokerul nu este răspunzător pentru pierderea rezultată din neînchiderea pozițiilor la un anumit preț.

Data……………….. Semnătura clientului ……………………………..

Anexa 5.

ANGAJAMENT

Prin prezenta, mă angajez să mă supun ordinelor Casei Române de Compensație S.A. ori ale S.S.I.F. W.B.S. ROMANIA S.A. ca, în situația în care sunt majorate marjele, să suplimentez contul, în cel mai scurt timp, cu suma necesară, pentru tranzacțiile și pozițiile deschise, înregistrate în cont. Totodată, atunci când situația contului nu permite inițierea de noi contracte, înteleg să mă supun deciziei Casei Române de Compensație S.A. ori ale S.S.I.F. W.B.S. ROMANIA S.A. de a nu executa ordinele mele.

Data……………….. Semnătura clientul

Societatea de Servicii

……………………………….. ……………………………………