Strategii DE Relansare A Turismului Brailean

STRATEGII DE RELANSARE A TURISMULUI BRAILEAN

STUDIU DE CAZ: PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL

Cuprins

Introducere

Capitolul 1 Braila – aspecte generale

1.1 Caracteristici demografice si sociale ale orasului

1.2 Caracteristici economice ale orașului

1.2.1 Industria

1.2.2. Turismul

1.2.3 Unicitatea orașului

1.2.4 Avantajele zonei

Capitolul 2. Turismul- cadru general si potentialul turistic al judetului Braila

2.1 Cadrul general si potentialul turistic al judetului Braila

2.2 Potentialul turistic

2.2.1. Potentialul turistic natural

2.2.2 Potentialul turistic antropic

2.2.3 Formele de turism actuale si de perspectiva

2.3. Structura de primire turistica din judetul Braila

Capitolul 3 Promovarea turismului cultural

3.1. Modalitati de promovare

3.2. Relansarea turismului brailean

3.3 Turismul cultural

3.3.1 Analiza SWOT

3.4 Campania de promovare a turismului cultural brailean

Concluzii

Bibliorafie

Anexa nr 1 – Structura de primire turistica

Introducere

O comunitate urbană modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare pentru a fructifica toate oportunitățile și pentru a utiliza rațional resursele. Administrația locală este pionul principal dintr-un angrenaj complex ce asigură joncțiunea între stat și instrumentele sale de exercitare a puterii pe de o parte, și cetățeni pe de altă parte. Rolul administrației locale este de a crea o strategie integrată care să includă acțiuni finanțate prin instrumentele structurale oferite de Uniunea Europeană.

Strategia de dezvoltare turistica a municipiului Brăila conține aspecte cheie de management, viziunea și obiectivele strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului și al cetățenilor, facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii teritoriale și a prognozei bugetare.

Primul capitol al lucrarii numit “Braila – Aspecte generale” aduce in prim plan partea istorica a prasului, evidentiaza acele aspect ce dau unicitate orasului, dar accentual cade in principal pe partea demografica, fiind intresant faptul cum de-a lungul timpului, in orasul de la Dunare, au conventuit cel putin zece etnii cu traditii si credinte diferite.

Ce de-al doilea capitol “”descrie atat potentialul natural, cat si pe cel antropic al Brailei. In interiorul capitolul se regasesc o serie de grafice sit abele, statistici care evidetiaza evolutia numarului de turisti, atat romani cat si straini, care au vizitat Braila in decursul perioadei 2007-2010. Tot aici sunt prezentate statistici cu privire la structura de cazare cu functie turistica, a caror valori sunt aproape constant in decursul a 3 ani (2008-2010).

Cel de-al treilea capitol prezinta studiul de caz al lucrarii si anume “Promovarea turismului cultural”. In cadrul capitolului se contureaza idea unui pachet touristic, care cuprinde un circuit cultural touristic in care va fi introdus si orasul Braila. Accesntul cade in mod special pe multiculturalitate, si pe cunoasterea traditiilor, si a culturii in general, a celor 10 etnii ce convietuisc in Braila.

Capitolul 1 Braila – aspecte generale

1.1 Caracteristici demografice si sociale ale orasului

Numeroase vestigii arheologice datând din anul 5000 î.Hr. dovedesc că orașul Brăila a fost locuit din acea perioadă, însă a fost atestat documentar la 20 ianuarie 1368. Stema Județului Brăila, un velier, a fost simbolul comerțului, ocupația principală a locuitorilor din aceasta zonă, ocupație ce s-a dezvoltat și mai mult începând cu obținerea statutului de porto-franco din 1836. Intensele tranzacții comerciale efectuate în port, posibilitatea obținerii unor câștiguri mari și rapide au atras numeroși comercianți străini – bulgari, macedoneni, albanezi, greci, francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum și numerosi români transilvăneni, Brăila devenind o entitate multietnică, interesată de dezvoltarea infrastructurii: rețeaua de căi ferate, extinderea capacității portuare, modernizarea instalațiilor portuare și de construire a docurilor care cuprindeau un complex întreg de cheiuri, dane, silozuri și magazii, rezervoare de petrol, căi ferate, șosele, precum și un bazin pentru iernatul vaselor.

Situat in sud-estul Romaniei, municipiul Braila se intinde pe o suprafața de 4.724 ha si se compune din 3 zone: zona municipiului propriu-zisa, stațiunea Lacu Sarat, platforma industriala Chiscani, totalizand 3.444,46 ha de teren intravilan. Orasul Braila este pozitionat la 46°16’17” latitudine nordica si 27°58'33'' longitudine estica.

  În cadrul judetului Braila, orasul ocupa nord-estul judetului, fiind situat într-o zona complexa de contact între unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Câmpia Brailei si Câmpia Siretului Inferior. Aceasta localizare geografica la contactul dintre lunca si câmpie , favorizata de conditiile naturale oferite de lunca si câmpie, se resimt pregnant în aspectul exterior, structura functionala si textura orasului. Din suprafata totala  a judetului Braila (4724 km2), orasul Braila are o suprafata de numai 3329 ha.

 În ceea ce priveste pozitia geografica a orasului Braila, Vintila Mihailescu considera Braila ca facând parte din categoria oraselor “cap de drum (obstacole de cale – în bibliografia franceza)”, în aceasta categorie erau incluse porturile dunarene sau maritime.

 În cadrul retelei urbane, orasul Braila face parte din categoria municipiilor, orase importante cu o populatie numeroasa, care au un rol însemnat în viata economica, politica, sociala si cultural stiintifica a tarii. Municipiul are acces direct la magistralele de cai feroviare și rutier,e fiind totodata port maritim la Dunare. 

Relieful judetului, cât si al municipiului se caracterizeaza prin monotonie si uniformitate, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.  În ceea ce priveste numele de Baragan, folosit pentru Câmpia Brailei (Baraganul de nord) si pentru Câmpia Calmatuiului (Baraganul de mijloc), el este întâlnit  pentru prima data în anul 1597. C. Banu (1964) considera ca acest cuvânt este o forma derivata din cuvântul „buragan” care însemna „furtuna de zapada”, „vârtej de zapada”, fenomen ce caracterizeaza aceasta regiune. În limba româna acest cuvânt a intrat în timpul dominatiei pecinegilor, populatie migratoare din neamul turcilor, care au ocupat în secolele  X – XI o parte din Țara Româneasca. Baragan înseamna regiune cu populatie rara, loc neted, cu ape subterane rare, cu vânturi puternice si caldura mare.

Climatul este temperat – continental, cu o temperatura medie de 11,1° C, cu veri uscate si ierni reci, flora si fauna fiind specifice regiunii de campie. Contrastele climatice sunt evidentiate de amplitudinea termica mare, numarul mare de zile tropicale si geroase, lungile perioade de seceta, dar si cele mai violente ploi torentiale, toate determinate de pozitia regiunii la locul de interferenta a maselor de aer cu caracteristici diferite.

 Printre acestea, un rol deosebit îl au masele de aer continental, arctic si polar, si cel maritim, de origine oceanica si mediteraneana.

Radiatia solara are valori ridicate, de 125 kcal/cmp/an, legata de durata de stralucire a soarelui care în Câmpia Româna de Est înregistreaza un numar de 2200 h/an (doar 75 de zile dintr-un an fara soare).

 Temperatura aerului se caracterizeaza prin medii anuale cuprinse între 10,3 ºC si 10,5  ºC în câmpie, însa la Braila valorile sunt mai ridicate ca urmare a influentei Dunarii, dar mai ales degajarii de energie calorica datorata activitatilor economice si gospodaresti din oras, respectiv 11,1 ºC. În cursul anului, temperaturile medii lunare înregistreaza o crestere continua din februarie pâna în iulie, apoi o descrestere din august pâna în ianuarie, evidentiind contrastele termice dintre iarna si vara

Din punct de vedere demografic, Braila a înregistrat de-a lungul timpului fluctuatii în limite largi, cu ritmuri diferite în functie de conditiile socio-politice si economice, fiind cel mai sensibil parametru de stare la modificarile presiunii mediului.  Referitor la numarul populatiei din municipiul Braila exista numeroase date, dar certe sunt cele care dateaza începând din anul 1829, celelalte provin din marturiile unor calatori care au facut uneori aprecieri generale. Astfel, în anul 1812, ungurul Koraczy tipareste o lucrare în care Braila era consemnata ca având 30.000 de locuitori (Gr. Mihailescu, 1932). În anul 1828, maresalul Von Moltka arata în memoriile sale ca Braila are 40.000 de locuitori, dar prin parasirea orasului de catre turci ramân doar 6.000 de locuitori (591 familii). Ulterior acestei perioade numarul populatiei din orasul Braila creste continuu, stimulat de libera dezvoltare a comertului care atrage un numar tot mai mare de negustori români si straini.  În anul 1853, orasul Braila era al treilea oras din Țara Româneasca, ca numar de locuitori dupa Bucuresti si Ploiesti (C.C. Giurescu, 1968).

Conform recensământului din 1930 populația Brăilei era de 68.347 de locuitori,dintre care 61.649 români (90,2%),1.914 evrei (2,9%),889 țigani (1,3%),410 maghiari (0,6%) 342 ruși lipoveni (0,5%)3.144 alții (greci, bulgari, turci, tătari, etc.)

În 1992 populația Brăilei era de 234.110 de locuitori, dintre care: 229.328 români (98%); 2.575 țigani (1,1%); 1.405 ruși lipoveni (0,6%); 117 maghiari (0,05%); 23 evrei (0,01%); 702 alții (greci, bulgari, turci, tătari, etc.)

În 2002 populația Brăilei era de 216.292 de locuitori, dintre care:210.360 români (97,2%);3.478 rușilipoveni (1,6%);20 englezi (0,6%);1.557 țigani (0,7%) 318 greci (0,14%)161 turci (0,07%)118 maghiari (0,05%);300alții(evrei, bulgari, italieni, armeni, etc.).

Primele date de la sfarsitul recensamantului din 2011, arata ca in Braila s-au recenzat 132.248 locuinte si 316.652 de persoane, cu mult sub pragul de 50.000 de locuitori cat avea anul trecut. La 1 ianuarie 2010 populatia judetului Braila a fost de 359.119 locuitori. Conform datelor recensământului ,ponderea este 80% români, 9,7% evrei, 1,7% maghiari, 1,6% ruși, tigani 1,2 si altii 5.4% (turci, tatari, greci, bulgari). Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 84,4% ortodocși, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici, 2% alta religie (musulmana, baptista, penticostala).

Orașul vechi se afla în spațiul delimitat de Dunăre și actuala Stradă a Unirii (fosta a Cetății), ce urmeză și azi traseul fostului zid al orașului. După readucerea în cuprinsul Țării Românești a orașului, în 1829, autoritățile ruse de ocupație au hotărât retrasarea planului urbanistic, plan ce viza așezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre și să se oprească tot la Dunăre. Astfel se prezintă și astăzi Bulevardele Cuza Vodă, Independenței și Dorobanților, dar și străzile Plevnei, Rahovei, Griviței și Ștefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puținele orașe din țară care a păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste nume nefiind schimbate nici în perioada comunistă. De asemenea, orașul păstrează neschimbate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervație arhitectonică pentru cei interesați.

1.2 Caracteristici economice ale orașului

1.2.1 Industria

Braila, a fost un important centru industrial al Romaniei, ce a cunoscut o dezvoltare economica datorata existentei fabricilor din industria grea si usoara. Dintre acestea, amintim:

„Laminorul” – Industria metalurgiei feroase;

„Progresul” – Industria constructoare de masini si a prelucrarii metalelor;

„Santierul naval” – Intreprinderea de utilaj greu;

„Combinatul de celuloza si hartie – Celhart Donaris” – Industria chimica si a celulozei de hartie;

„Pal S.A.” – Industria de prelucrare a lemnului;

„Braiconf” – Industria textila.

Pana in anul 1989, industria locala se desfasura intr-un sistem centralizat, caracterizat de

lipsa initiativei sistemului privat, cu o productivitate redus asemenea, orașul păstrează neschimbate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervație arhitectonică pentru cei interesați.

1.2 Caracteristici economice ale orașului

1.2.1 Industria

Braila, a fost un important centru industrial al Romaniei, ce a cunoscut o dezvoltare economica datorata existentei fabricilor din industria grea si usoara. Dintre acestea, amintim:

„Laminorul” – Industria metalurgiei feroase;

„Progresul” – Industria constructoare de masini si a prelucrarii metalelor;

„Santierul naval” – Intreprinderea de utilaj greu;

„Combinatul de celuloza si hartie – Celhart Donaris” – Industria chimica si a celulozei de hartie;

„Pal S.A.” – Industria de prelucrare a lemnului;

„Braiconf” – Industria textila.

Pana in anul 1989, industria locala se desfasura intr-un sistem centralizat, caracterizat de

lipsa initiativei sistemului privat, cu o productivitate redusa, tehnologii invechite, o forta de munca supradimensionata.

Dupa anul 2000, economia municipiului intra intr-o etapa in care activitatea industriala trece printr-o perioada de criza, datorita privatizarii si apoi inchiderii unor intreprinderi, ceea ce a condus la scaderea nivelului de trai si al gradului de dezvoltare al municipiului. Desi la inceputul anului 2000 productia preponderenta era reprezentata de confectiile textile si prelucrarea produselor agro-alimentare, ponderea acestora a cunoscut o scadere semnificativa incepand cu anul 2003. Anul 2004 și perioada pana la finele anului 2007 urmeaza o panta ușor ascendenta a activitaților din industrie, comert cu amanuntul, servicii. In ceea ce priveste comertul, la nivelul muncipiului Braila au fost deshise o serie de hipermarketuri si supermarketuri, ceea ce a condus la crearea de locuri de munca.

Asa cum a fost precizat, activitatea industriala deține o pondere importanta in economia municipiului Braila, industria fiind o ramură care genereaza profit economic si, în acelasi timp, creeaza locuri de munca. In contextul actual, activitatea si productia industriala din economia nationala, ca si cea din economia locala, in pofida existentei unui bun suport de dezvoltare, constituit dintr-un potential uman, precum si a resurselor materiale, nu au reusit inca identificarea unui model optim strategic care sa conduca la o dinamica substantiala si continuu ascendenta.

1.2.2. Turismul

Turismul reprezintă una dintre activitățile economice cu un potențial semnificativ in generarea creșterii economice. Braila isi doreste sa devina un punct de atractie turistica prin punerea in valoarea a resurselor de care dispune.Situatia turismului la nivelul municipiului Braila arata ca la nivelul anului 2007, in judetul Braila s-au inregistrat un numar total de 61.955 turisti, din care 54.647 turisti romani si 7.308 turisti straini.

Turiștii care ajung in Municipiul Brăila, reședința administrativă a județului, pot vizita numeroasele locuri culturale: Muzeul de Etnografie, Casa Colecțiilor, Muzeul de Istorie, Teatrul Maria Filotti, Biserica Sfinții Arhangheli, Biserica Grecească, Casa Memorială Panait Istrati (in Brăila și Baldovinești), Casa Memorială Perpessicius. Blasova și Lacu Sărat sunt două puncte de interes turistic.

La numai 7km de Brăila, pe malul lacului, se găsește stațiunea balneoclimaterică Lacu Sărat. Lacul cu o salinitate mare, este un vechi curs al Dunării, blocat acum, având fundul acoperit cu mâl terapeutic. Valoarea terapeutică a apei și a mâlului din stațiunea Lacul Sărat este cunoscută de multă vreme de către locuitorii acestei regiuni, în ultimul timp fiind frecventată și de turiști din țară și din străinătate.

În afară de aceste locuri, fluviul Dunărea este punctul de atracție turistică al județului. Fauna și flora sunt legate de rețeaua hidrografică care dau o notă aparte turismului oferind posibilitatea de a vâna și de a pescui. Oferta turistică a județului Brăila constă de asemenea, în croaziere pe Dunăre, cu cazare și programe special pentru turiști (pescuit, vânătoare, etc.) in Insula Mică a Brăilei, Fundu Mare, Corotișca, Blasova și Zăton.

1.2.3 Unicitatea orașului

Unicitatea orasului este data de cronologia evenimentelor

1.2.4 Avantajele zonei

Brăila este generos dăruită cu resurse; un sol fertil cu 70% cernoziom, zone viticole și de pădure, eco-sisteme valoroase potrivite turismului și agriculturii, oameni adaptabili și talentați. Nu trebuie uitat faptul că Brăila este ultimul port maritim al zonei navigabile a Dunării, dispunând de o favorabilă localizare la confluența celor mai importante căi de transport comerciale. Și nu în cele din urmă, merită menționată proximitatea față de București, litoralul Mării Negre și valea Prahovei

Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferența dintre ceea ce reprezintă Brăila astăzi și ceea ce trebuie să devină prin redefinirea „rațiunii de a fi a Brăilei” într-un mediu concurențial. Centru urban cu tradiție comercială, Brăila își dorește să devină un oraș caracterizat prin stabilitate economică, o piață a locurilor de muncă flexibilă și adaptată nevoilor locuitorilor săi, un oraș ce va oferi produse specifice, apreciate de cei ce-l tranzitează, un oraș în care serviciile respectă standardele europene. Viziunea de dezvoltare se va axa pe:

crearea unei comunități primitoare, a unui mediu plăcut pentru locuitori și pentru vizitatori;

promovarea importanței implicării cetățenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare;

promovarea patrimoniul natural și cultural al orașului.

Instituțiile culturale puternice ale Brăilei (Teatrul „Maria Filotti”, Societatea „Lyra”, Casa de cultură, Casa tineretului, Centrul de Creație) vor purta mesajul brăilean în țară și peste hotare, reflectând imaginea orașului în lume. Festivalurile de teatru, atât școlar cât și cele organizate de Teatrul Maria Filotti în țară sau în străinătate, concursurile internaționale de canto, festivalurile de muzică clasică ușoară și populară, reprezintă și vor reprezenta și în viitor manifestări naționale și internaționale de promovare și recunoaștere a talentelor brăilene.

Personalități contemporane marcante brăilene ale culturii, științei și sportului, cum ar fi: artiști lirici, Hariclea Darclee, Iannis Xannakis, Ionel Voineag, Johnny Răducanu, Nicu Alifantis; în domeniul literaturii, Panait Istrati, Panait Cerna, Anton Bacalbașa, Fănuș Neagu, Răzvan Exarhu; artiști dramatici, Maria Filotti, Ștefan Mihăilescu Brăila, Catrinel Dumitrescu și Marioara Sterian; academicieni, ingineri de renume mondial, Ana Aslan și Gh. T. Marinescu; sculptorul de renume internațional, Nică Petre, sportive de talie internațională, Camelia Potec, Diana Mocanu și mulți alții conturează personalitatea orașului și dimensiunea sa culturală europeană.

Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Brăila într-un pol de integrare europeană și internațională. Administrația locală va fi motorul aplicării prezentei strategii pregătind împreună cu actorii locali strategiile de dezvoltare, documente care structurează voința comunității de a atinge obiective specifice de dezvoltare, aducând împreună planurile urbanistice și programarea alocării resurselor pentru implementare într-o adevărată constituție locală

Capitolul 2. Turismul- cadru general si potentialul turistic al judetului Braila

2.1 Cadrul general si potentialul turistic al judetului Braila

Turismul reprezinta “ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru asi imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar in al doilea rand industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice in special, si a mediului inconjurator, in general”.

Trebuie subliniat ca an de an turismul se situeaza intotdeauna inaintea cresterii economice mondiale, iar criza economica afecteaza turismul, surprinzator de putin. Pana in secolul al XIX-lea, Romania a fost relativ putin cunoscuta ca tara turistica. Calatorii care vizitau tara noastra faceau parte de obicei din randul oamenilor de cultura, a diplomatilor, a comerciantilor, care-si impartaseau impresiile favorabile unui cerc restrains de auditori. Odata cu

unirea Moldovei cu Muntenia in 1859 si apoi formarea Romaniei Mari in 1918, tara noastra pasit alaturi de tarile europene moderne.

Daca turismul international a fost prea putin dezvoltat in schimb circulatia interna de calatori a fost considerabila, raportata la capacitatea economica a tarii. Prin temperament si uzante, romanii sunt un popor mobil, dinamic, motivati spre calatorie.

Incercand o apreciere a cadrului natural din unghiul valorii si interesului turistic desprindem urmatoarea concluzie: judetul Braila poseda unitati peisagistice cu valente turistice ridicate ce pot si trebuie sa intre in circuitul turistic.Componenta hidrografica se releva printr-un potential turistic valoros, in mica masura valorificat si chiar cunoscut. Astfel, este necesar a se pune mai mult in valoare potentialul balnear reprezentat de Lacul Sarat, Movila-Miresii, lacul Ciineni si celelalte lacuri de crov din Campia Baraganului, dar si potentialul cultural al orasului.

2.2 Potentialul turistic

Desi judetul Braila nu poate “concura” cu alte judete sau zone ale tarii in ceea ce priveste potentialul turistic, totusi dispune de un fond turistic insemnat care pana in prezent, nu a fost valorificat decat in mica masura. Dunarea si Insula Mare a Brailei, in ansamblul ei, reprezinta un potential turistic de o certa valoare.

2.2.1. Potentialul turistic natural

Dupa fluviul Volga, Dunarea este al doilea ca marime din Europa si cel mai important din punct de vedere economic. Pamantul romanesc este udat de fluviu pe o lungime de1075 km, adica 38% din lungimea totala a fluviului, si implicit si malurile orasului Braila.

La Braila are un debit mediu de 3400 mc/s, fiind sursa de alimetare cu apa a orasului, dar si de irigare a zonelor agricole invecinate. Dunarea a fost catalizatorul urbei brailene, mai intai pentru zona malului inalt unde s-a construit cetatea, apoi ca port Dunarea a aparat Braila de invadatorii dinspre sud-est, in delungul istoriei, dar a si oprit negustorii in drumul lor. Odata cu liberalizarea traficului naval pe Dunare, dupa pacea ruso-turca din 1828, Braila devine alaturi de Galati, port franco, si va cunoaste o dezvoltare fara precedent, datorita expansiunii comertului, fiind loc de plecare a marfurilor romanesti , dar si de intrare a celor straine. Corabiile si mai apoi navele, au adus la Braila diferite neamuri, care au dat orasului un aer cosmopolit si fermecator.

Portul Braila mai pastreaza si astazi vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, prima oara in lume , prefabricate de beton armat.

Plajele naturale reprezinta alte atractii turistice care, in conditiile unor amenajari corespunzatoare, pot capata statut de obiective turistice propriu-zise. Astfel, se pot amenaja plajele de la Braila (pe malul stang al Dunarii – “Plaja Lipoveneasca”), Corotisca, Blasova,

Balta Mica a Brailei, zona umeda de interes international (sit RAMSAR), este ultimul vestigiu ramas in regim natural de inundatie pe cursul inferior al Dunarii, dupa desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brailei si Balta Ialomitei), care conserva in prezent complexe de ecosisisteme acvatice siterestre intr-o forma apropiata de cea initiala. Parcul Natural Balta Mica a Brailei se intinde pe o suprafata de 24555 hectare,inclusiv bratele Dunarii si zonele dig-mal; este situat in lunca inundabila a Dunarii, intre Campia Brailei si Insula Mare a Brailei.

Delimitare:

in partea de nord, extremitatea din aval al Insulei Fundu Mare la kilometrul 175 pe Dunare, in dreptul municipiului Braila

in partea sudica se afla extremitatea Ostrovului Constantin, km 237 pe Dunare langa podul Giurgeni Vadu – Oii

la vest este digul care protejeaza Campia Baraganului intre municipiul Braila si podul Giurgeni Vadu -Oii.

si in partea de est digul care protejeaza Insula Mare a Brailei, continuandu-se pe digul dobrogean de la podul Giurgeni Vadu-Oii pana la locul unde se desparte bratul Macin din bratul Valciu;

Singurul mod de a ajunge in Parcul Natural Balta Mica a Brailei este traversarea bratelor Dunarii cu ambarcatiuni mici sau cu bacul, avand punctede plecare localitatile din jurul Baltii Mici a Brailei. Balta Mica are doua porti principale de acces: municipiul Braila la nord si drumul european E60 de la ambele capete ale podului Giurgeni-Vadu Oii. Accesul in localitatile invecinate parcului se face pe drumuri judetene si comunale, iar punctul principal de plecare este orasul Braila, dupa cum urmeaza: Braila Marasu, pe DJ212A, 56 km; Braila-Stancuta, pe DJ 212, 52km; Braila-Chiscani, 10 km; Braila Gropeni, 23 km

Obiective turistice

Insula Harapu are o suprafata de 252 ha , din care 229 ha padure si 21 haiezerul Harapu. Distanta pana la Braila este de 1 km.Pe malul bratului Harapu sunt plaje neamenajate si locuri pentru pescuit sportiv unde se practica turism de week-end.

Insula Calia are o suprafata de 685 ha, din care 466 padure si 219 luciu deapa ( iezerele Lupu si Tabacaru ).Accesul se face dinspre comuna Gropeni ( 2 Km pana la DJ 212); are importanta turistica si ornitologica.

Insula Fundu Mare are o suprafata de 1899 ha, din care 965 padure iar 934 ha luciu de apa (lacurile Chiriloaia, Stan, Misaila si Bratusca).Remarcabile din punct de vedere turistic sunt zona de conservare speciala de857 ha din sudul insulei si colonia de cormorani, starci si egrete de la Chiriloaia, de interes ornitologic si cuiburile de codalb din sudul insulei. Colonia mixta de starci, egrete si cormorani aflata la numai 4 km de municipiul Braila a fost apreciata in mod deosebit de guvernatorul Siciliei, dr.Salvatore Cuffaro si de de  prof. H. Alvaro de la Universitatea din Madrid.

Insula Chiciul Orbului are o suprafata de 305 ha din care 245 ha padure si 60luciu de apa (iezerul Orbu, areal preferat de coloniile de pelicani) .Bratul Orbu este preferat de impatimitii pescuitului sportive . In prezent se desfasoara importante lucrari de reconstructie ecologica prin renaturare cu plopi autohtoni.

Insula Mica a Brailei, cea mai importanta sub aspect stiintific si turistic din salba celor 7 insule, are o suprafata de 9559 ha, din care 6566 ha padure si2921 ha luciu de apa (include 18 iezere). Accesul cel mai usor este prin Stancuta DJ 212, 4 km, Gropeni DJ 212,Giurgeni sau Harsova E60.

Din punct de vedere al activitatii turistice, prezinta un interes deosebit partea din aval a insulei, zona Popa, si jumatatea din amonte a Insulei Mici: zona de protectie speciala Egreta. In partea din aval a Insulei Mici a Brailei, firma Ocmava, concesionara a punctului piscicol Navodari de la Compania Nationala de Pescuit, si-a propussa dezvolte turismul de cherhana cu posibilitati de cazare in balta. Tot aici turistii pot vizita colonia mixta de cormorani, egrete si starci silebedele de pe lacul Cucova

Pe aceste lacuri Casa de Productie Cinematografica Rosso Fuoco a realizat oparte a unui documentar in memoria scriitorului Italian Primo Levi, film comandat de RAI Cultural si Ministerul Culturii din Italia.

A doua zona de conservare speciala, in suprafata de 4.225 ha este situata in sudul Insulei Mici a Brailei.

Ca infrastructura turistica, aici exista cabanele Egreta (14 locuri) si Gura Garlutei (6 locuri), trei turnuri observator pentru birdwathing si trei traseemarcate. Pentru viitor, firma de turism Contara, proprietara fostului punct piscicol Chirchinetu, propune realizarea Complexului turistic si de cercetare Punto acapo, iar administratia parcului promoveaza proiectele Sat de vacanta Gura Garlutei, beneficiar Consiliul Local Bertestii de Jos si ferme agroecoturistice la Bandoiu si Marasu.

Ostrovul Varsatura cu o suprafata de 1234 ha, din care 1219 ha padure cu numai 12 ha luciu de apa, constituie un excelent loc de refugiu pentru caprioare si mistreti in timpul viiturilor mari. Accesul, 3 km de la Podul Giugeni Vadu Oii (E 60).

Fiecare dintre cele 7 insule reprezinta o entitate geo-morfologica distincta, cu microrelief de lunca distribuit pe o amplitudine altitudinala de 6 m, de la varful de grind pana la fundul de lac. Aceasta variatie altitudinala determina la randul ei o diversitate de habitate acvatice terestre si mixte caracteristice pentru fiecare insula in parte care este inundata la cote diferite ale Dunarii.De aceea fiecare dintre cele 7 insule reprezinta o atractie turistica particulara.

Tabel 1 – Evaluare arii protejate

Sursa: Institutul de Geografie al Academiei Romane

Lacul Sarat

Este o statiune balneoclimaterica permanenta (25m altitudine) în nord-estul Campiei Baraganului, înconjurata de un parc de 40 ha (30 ha padure si 10 ha zona verde ), care atenueaza climatul de stepa, confera un cadru deosebit de pitoresc atat prin monumentalitate, cat si prin vechime si functioneaza inca din prima jumatate a sec. XIX. Fundul lacului est acoperit de un namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase namoluri sapropelice din Romania Factorii naturali de cura sunt: apa minerala din lac clorurosodica, sulfatata, magneziana concentrata; namolul sapropelic din lac; bioclimatul excitant de stepa. Statiunea Lacu Sarat este o adevarata oaza de verdeata cu efecte benefice asupra corpului uman.

Lacul Sarat, statiune balneara situata la numai 6 km de oras, de care se leaga printr-o linie permanenta de tramvai constuita inca din anul 1900 si autobus . Lacul, cu salinitate crescuta, este format pe un vechi curs al Dunarii, de care acum este complet izolat. Adancimea apei variaza intre 0,6m si 1,80 m. Fundul lacului este acoperit pe intreaga suprafata de un namol teraputic cu un grad foarte mare de mineralizare. Virtutile terapeutice ale apei si namolului au fost puse in valoare inca din anul 1879.

I.C. Apostolescu in lucrarea sa “Baile de la Lacul Sarat” din 1884 vorbeste despre un pacient care la sosirea in statiune nici nu putea sa se dea jos din trasura si dupa vreo 15 bai facea curse lungi pe jos. Se apreciaza ca aici exista unul dintre cele mai valoroase namoluri sapropelice din tara si ape cu cea mai mare concentratie salina, realitate confirmata si de faptul ca majoritatea pacientilor incheie cura balneara intr-o stare ameliorata. Asa cum comenta Nicolae Iorga “ Amplasarea pitoreasca, parcul vechi care se intinde pana departe cu inguste carari si desisuri pe care noptile de vara le vor fi umpland de o fermecatoare taina “, ramane deopotriva indemn la un sejur odihnitor , reconfortant.Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale articulare degenerative (artroze ale membrelor, tulburari de sciatica ale coloanei vertebrale si ale membrelor inferioare, preartroze la hiperponderali si obezi); afectiuni reumatismale articulare inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilita); afectiuni reumatismale abarticular; afectiuni posttraumatice; afectiuni neurologice periferice.

Tabel nr 2 Evaluare Lacul Sarat

Sursa: Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie

2.2.2 Potentialul turistic antropic

Spre deosebire de cele naturale, resursele antropice sunt concentrate intr-un numar mai mic de centre, intre acestea cel mai important fiind municipiul Braila. Municipiul Braila, cel mai vechi si mai mare centru urban al judetului, se remarca printr-o serie de obiective turistice de mare valoare cum sunt: Teatrul “Maria Filotti”, Teatrul de papusi, Muzeul de istorie cu numeroase obiecte si documente privind evolutia orasului si a imprejurimilor. De asemenea, aici se afla o macheta a cetatii Brailei, care se situa in zona actualului Parc Central din Piata Traian, precum si o copie a planului de urbanism intocmit in perioada 1831-1835, plan prin care s-au pus bazele sistematizarii orasului in forma de amfiteatru. Muzeul de Arta poseda o bogata colectie de pictura, sculptura si grafica a unor maestri romani.

Printre monumentele de arhitectura din municipiu se numara: Biserica “Buna Vestire” cunoscuta sub denumirea de “Biserica Greaca” cu numeroase fresce executate de pictorul Gh. Tatarascu, Biserica “Sf.Arhangheli Mihail si Gavril” fosta geamie, transformata in 1831 in biserica ortodoxa. De asemenea, in Braila se afla sediul mondial al comunitatii lipovenesti si biserica episcopala a crestinilor ortodocsi de rit vechi. Pe langa acestea, in Braila pot fi admirate multe alte cladiri declarate monumente de arhitectura. Alte obiective cu valoare istorica sunt prezentate de reteaua de hrube si fragmentele din zidul cetatii Brailei .

In partea sud-vestica a orasului se afla cel mai mare parc al Brailei, Parcul Monument, zona de agrement si nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul de Stiinte ale Naturii, dar se pot practica si sporturi pe terenurile special amenajate. Este cunoscut faptul ca, de Braila se leaga nume de seama in viata culturala si stiintifica a tarii, o serie de placi comemorative si manifestari periodice amintind ca aici sau nascut sau au trait o parte a vietii lor scriitorii Nicolae D. Cocea, Panait Istrati, Stefan Petica, Panait Cerna, Anton Bacalbasa, Mihail Sebastian, Mihu Dragomir, D.P. Perpessicius, cantaretii de opera George Niculescu-Basu, Haricleea Darclee, oamenii de stiinta Gheoghe Munteanu Murgoci, Gheoghe Vilsan.

2.2.3 Formele de turism actuale si de perspectiva

In prezent, activitatea de turism in judetul Braila concretizeaza cele trei forme de turism cunoscute – turismul balnear, de sfarsit de saptamana si de circulatie, dar registrul formelor de turism este destul de redus. Turismul balnear si de circulatie au cea mai mare pondere. Ca tipuri de turism exista: turismul de tratament, turismul de odihna cu o acceptie de forma asociata, pescuitul sportiv, turismul nautic- ce se realizeaza spontan, picnicul si, ca forma inclusa, nedisociata, valabila pentru toate tipurile, turismul de cunoastere, confundabil pana la un punct, cu turismul cultural. Traditia dobandita, resursele si posibilitatile reale reclama, pe de-o parte, dezvoltarea si amplificarea formelor de turism, iar pe de alta parte, ordonarea prioritara a

acestora in cadrul celor trei forme de turism.

Turismul balnear va fi in continuare forma principala de turism practicata si, in acest sens se impune valorificarea resurselor existente la Lacu Sarat-Braila. Turismul de sfarsit de saptamana va constitui o coordonata prioritara, fiind necesara concentrarea celor mai mari eforturi investitionale si organizatorice, intrucat prin intermediul acestora se vor concretiza forme de turism ca: turism pentru practicarea sporturilor de vara, turism nautic, pescuitul si vanatoarea, turismul rural si picnicul.

In ceea ce priveste cultura, judetul Braila dispune de o retea de institutii specializate. Printre obiectivele de interes cultural, se detaseaza Teatrul Dramatic ''Maria Filotti''. Construit la mijlocul secolului al XIX-lea si restaurat în anii 1980, cladirea teatrului se distinge prin valoarea sa arhitectonica si maiestria artistica a cortinei, adevarata opera de arta, considerata unica în Europa, datorita stilului artistic folosit la realizarea ei (cusatura de margele si fir de aur, reprezentând soarele si luna, râsul si plânsul). Se remarca, de asemenea, imensul vitraliu din holul monumental al cladirii teatrului. De altfel, un act de recunoastere a valorii acestui lacas de cultura îl reprezinta includerea sa în albumul UNESCO alaturi de cele mai reprezentative edificii din Europa, destinate spiritualitatii umane.

În memoria cunoscutei soprane brailene Hariclea Hartulary Darclée, începând din august 1995, anual se desfasoara în municipiul Braila festivalul international de canto care îi poarta numele. În viata culturala a Brailei, prezinta un mare interes ''Expozitia memorial Panait Istrati'', inaugurata în 1984 cu ocazia centenarului nasterii celebrului scriitor, supranumit de Romain Rolland ''Gorki al Balcanilor''.

Sectia de istorie a Muzeului Brailei dispune de un fond deosebit de colectii istorice si arheologice, printre care se distinge coiful de bronz descoperit la Gavani – Braila, reprezentând cultura traco-geta.

Biserica ''Sf.Arhangheli Mihail si Gavril'' cu o vechime de peste 250 ani, transformata în biserica ortodoxa dintr-o fosta casa de rugaciuni turceasca pastreaza forma patrata, reproducând tipul mecetului mahomedan. Astfel se explica faptul ca este una din rarele biserici ortodoxe fara turla, din Europa. În municipiul Braila exista Mitropolia lipoveneasca – centrul mondial al cultului de rit vechi.

2.3. Structura de primire turistica din judetul Braila

Situatia structurilor de primire cazare, in judetul Braila, pe principalele forme de cazare, in perioada 2008-2010 (vezi Harta – Anexa nr 1)

Table nr. 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2010 ,pag.237

In decursul celor 3 ani prezentati se observa slaba dezvoltare a structurilor de cazare din cadrul judetului, marea majoritate ramanand constante in ceea ce priveste numarul.

Grafic nr. 1

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila

Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica

Tabel nr 4

Sursa: Buletinul statistic lunar al judetului Braila

Grafic nr. 2

Sursa: Buletinul statistic lunar al judetului Braila

Judetul Braila se situeaza printre judetele cu o capacitate mica de cazare in functiune. Din date statistice prezentate in tabelul de mai sus se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor in hoteluri in comparatie cu numarul sosirilor in moteluri si vile turistice care a crescut foarte mult.

Graphic nr. 3

Sursa : INSSE

In perioada 2007-2010 numarul innoptarilor inregistreaza un trend crescator ca o consecinta a cresterii capacitatii de cazare pentru hoteluri si moteluri .

Turismul reprezintă una dintre activitățile economice cu un potențial semnificativ in generarea creșterii economice. Braila isi doreste sa devina un punct de atractie turistica prin punerea in valoarea a resurselor de care dispune.

Grafic nr. 4

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

Grafic nr 5

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

Din analiza formelor si posibilitatilor de agrement ale judetului Braila se remarca, de asemenea, ca amenajarile destinate agrementului sunt insuficiente fata de posibilitatile oferite de cadrul natural . In prezent, agrementul turistic in judetul Braila, este un deziderat realizandu-se in majoritatea cazurilor individual si neorganizat.Frumusetile naturale ale judetului sunt aproape necunoscute turistilor romani si straini, iar posibilitatile ce decurg din aceste “dotari ale naturii” nu sunt valorificate corespunzator. De asemenea, in locurile de interes turistic din judet, agrementul inseamna doar odihna in mijlocul naturii, eventual plaja si balneatie, actiuni ce nu implica o organizare deosebita.

In concluzie, este necesara dezvoltarea acestei componente a turismului ce a capatat o importanta din ce in ce mai mare ajungand a se transforma in motivatie turistica propriu-zisa. Astfel, in zonele specifice se poate dezvolta agrementul nautic: plimbari cu vaporase, iole, hidrobiciclete, schiuri de apa, wind-surfing. Un alt punct de atractie il pot constitui parcurile si gradinile din municipiul Braila si zona periurbana, care vor trebui reamenajate si intretinute corespunzator (ex.Gradina Publica cu restaurantul “Castel”), Parcul Monument.

Capitolul 3 Promovarea turismului cultural

Modalitati de promovare

In economia de piata un produs touristic bun, un canal de distributie adecvat si un prêt corespunzator nu sunt suficiente pentru a asigura vanzarea acestuia. Este necesar o a patra forta capabila sa influenteze comportamentul de cumparare si consum ale clientilor potentiali, respectiv promovarea turstica. Din acest considerent , firmele turistice trebuie sa-I reserve promovarii un loc important in derularea activitatii lor sis a armonizeze eforturile promotionale cu eforturile intreprinse pentru celelalte variabile ale marketingului.

Cele mai simple instrumente dintr-o politica eficienta de promovare sunt literature de promovare si managementul recomandarilor personale. Produsele turistice sunt comercializate in principal prin intermediul cataloagelor si brosurilor. Brosura turistica este definite drept materialul de prezentare editat intr-un numar mare de exemplare si difuzat prin reteaua de sucursale si de agentii de turism.

Broșura turistică are avantajul de a fi un argument comercial foarte „concret" pentru vânzarea unui produs turistic, reprezentând de fapt un ansamblu de servicii, ce se vor consuma în viitor și desprecare turiștii nu au decât o idee foarte vagă asupra conținutului. De asemenea, realizatorii se orientează tot mai mult cătreeditarea de broșuri tematice, având ca subiect fie o anumită destinație, fie o anumită categorie declientelă. Regula conceperii unui material publicitar este următoarea: cu cât o țară este mai puținîncântătoare, cu atât frumusețea și calitatea fotografiei trebuie sa înfrumusețeze realitatea.

Publicitatea cuprinde un complex de activități de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea și locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, în scopul stimulării vânzărilor.Rolul socio-economic al activității de promovare este evident, informarea turiștilor despre produsele oferite spre vânzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesară datorită creșterii fără precedent a nevoilor pentru turism și eficientizării capacităților de producție și a timpului de muncă al personalului de vânzare.De asemenea, prin acțiunile de informare agenția de turism convinge și chiar educă consumatorii în ceea ce privește necesitatea practicării turismului.Particularitățile produsului turistic determină utilizarea unor mijloace specifice de promovarecare se împart în doua categorii:

mijloace de promovare care atrag turistul către firmă. Rolul acestora este de a asigura o informare cît mai exactă și cât mai completă asupra produsului turistic, pentru agenera dorința de cumpărare. Dintre aceste mijloace amintim: reclama, publicitatea gratuită,organizarea de întâlniri, concursuri, expoziții;

mijloace de promovare care stimulează revenirea (fidelizarea) turiștilor. Rolul acestora este de a confirma în totalitate informațiile difuzate prin cataloage, broșuri, reviste, anunțuri,filme publicitare, informații care trebuie să se concretizeze în vânzări.

In domeniul managementului modern professional, se observa cresterea importantei utilizerii tehnicilor de marketing pentru a dezvolta si sustine cat mai mult pe piata produsele turistice de calitate cu grad ridicat de satisfactie la nivelul consumatorului, pentru a mentine un nivel ridicat al raportului calitate prêt, pentru a influenta volumul si aspectele privind sezonabilitatea atractiilor turistice, dar si pentru a accelera un volum sufficient de incasari pentru a acoperi cheltuielile de operare si mentinere a resursei de baza.

Relansarea turismului brailean

3.2.1 Scopurile strategiei de relansare a turismului

Principalele scopuri ale strategiei de relansare a turismului sunt :

promovarea prin turism a judetului Braila

dezvoltarea economica a judetului Braila prin dezvoltarea sectorului touristic

ridicarea nivelului de trai in judetul Braila prin dezvoltarea turismului local

crearea de noi locuri de munca

imbunatatirea conditiilor de viata

Desi judetul Braila nu poate concura cu alte judete sau cu alte zone ale tarii in ceea ce priveste potentialul turistic, totusi dispune de un fond turistic insemnat care pana in prezent nu a fost valorificat decat in mica masura. Segmente de piata care merita o atentie speciala :

turismul de afaceri

turismul cultural

turismul de evenimente

3.3 Turismul cultural

În municipiul Brăila pot fi identificate o serie de resurse instituționale care potențează nevoile culturale ale publicului contemportan. Istoria acestui oraș este impregnată de numeroase elemente multietnice, acestea conferindu-i de-a lungul timpului un loc aparte în peisajul dunărean și nu numai. Port la Dunăre, Brăila s-a dezvoltat datorită unor intense schimburi comerciale încă din perioada în care era cea mai puternica fortareata turceasca de la Dunarea de Jos. Poziția strategic a orașului a determinat de-a lungul timpului negustori de diferite etnii să se stabilească în zonă, adăugând prin tradițiile lor un plus de culoare culturii locale.

Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale și afective, distincte ale unei societăți sau a unui grup social și cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură și elemente definitorii pentru stilul de viață,sistemul de valori, tradițiile și credința respectivului grup.

Cultura, în sens larg, înseamnă felul în care se desfășoară fenomenele sociale într-un anumit loc, viața locului respectiv, chiar dacă pentru mulți, ea înseamnă doar operă, teatru, concerte, muzee și expoziții. Cultura este importantă tocmai că ea înglobează toate acestea, la care se adaugă presa pe care o citim, emisiunile TV pe care le privim, posturile de radio pe care le ascultăm, felul în care inter-relaționăm și ne petrecem timpul liber, arhitectura locurilor în care trăim, universitățile în care învățăm, practicile religioase, nivelul de educație și implicare civică, felul în care ne raportăm la mediul înconjurător, moștenirea istorică, respectul față de tradiții și valori, obiceiuri sportive, grija față de sănătate, felul în care ne alimentăm și ne îmbrăc\

3.3.1 Analiza SWOT

WO (9, 10)

Având în vedere analiza SWOT și graficul realizat în urma acesteia se poate concluziona că la nivelul orasului Braila avem ca și diagnostic dezvoltarea posibilă a turismului cultural brailean (WO,( 9,10). Acest lucru implica un interes ridicat din partea autoritatilor locale pentru atragerea de fonduri europene, bani cu care se vor corecta punctele slabe si amenintarile depistate. O alta solutie ar fi parteneriatul cu filialele comunitatilor existente in Braila, in vederea promovarii orasului ca port cultural regional prin valorificarea patrimoniului multietnic si multicultural

Pornind de la aceste considerente, evaluand cat mai corect posibilitatile de a diminua factorii restrictivi, conjuncturali si permanenti si de a-i folosi pe cei ce favorizeaza dezvoltarea turismului, se poate aprecia ca zona Brailei, desi nu se afla intr-un perimetru de maxima importanta turistica, dispune totusi de un potential care, valorificat cu mare chibzuinta, poate constitui o componenta importanta a dezvoltarii economice.

Alaturi de investitiile necesare lansarii turismului in economia judetului, in etapa actuala este nevoie de colaborarea permanenta intre institutiile, organizatiile si agentii economici interesati, pentru constituirea profilului material si spiritual al produsului turistic.

In virtutea conceptiei, Braila nu trebuie sa ramana doar « o poarta tranzitata de turisti spre Marea Neagra » ci sa constituie un produs turistic bazat, in primul rand, pe unicitatea unor resurse naturale si pe resursele antropice.

3.4 Campania de promovare a turismului cultural brailean

Obiectivul general al proiectului il constituie punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural in vederea promovarii si dezvoltarii durabile a turismului , prin evidentierea obiectivelor turistice existente in zona.

Obiectivele specifice:

Introducerea lacasurilor de cult in circuitul touristic de tip religios;

Prezentarea si promovarea cladirilor vechi situate in centru istoric al orasului;

Promovarea Brailei ca port cultural regional prin valorificarea patrimoniului multi etnic si multicultural

Promovarea costumelor populare si culinare specific Brailei si minoritatilor entice.

Ridicarea standardului de viata al locuitorilor Brailei

Sprijinirea dezvoltarii economice prin atragerea turistilor si cresterea numarului de locuri de munca;

Pentru actiunea de promovarea a orasului se va organiza intr-o prima faza un circuit touristic in care va fi inclus si orasul Braila. Circuitul va cuprinde orasele Bucuresti si Constanta.

Pentru fiecare oras vor fi alocate cate 3 zile. Tema circuitului va fi in general una culturala. Programul se adreseaza in general tuturor categoriilor de turisti, dar in special celor pasionati de cultura religioasa si multietnica.

Circuit touristic Bucuresti- Constanta –Braila perioada :24 aug, 25 aug, 26 aug, 27 aug, 28 aug, 29 aug, 30 aug, 31 aug, 1 septembrie

Braila Multiculturala – perioada 29 august – 1 septembrie

Excursie – 4 zile (3 nopti)

Grup turisti: 20 persoane

Sigla:

Slogan: Braila – ghidul tau catre cultura

In timpul excursiei turisti vor participa la festivalul “Braila –orasul celor 10 etnii culturale”. Evenimentul va fi organizat si promovat de BMT Agency in parteneriat cu :Consiliului Judetean Braila, a Comunitatii Elene Braila, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania – Comunitatea Braila, Uniunea Democrata Turca din Romania – filiala Braila, Asociatia “Hristo Botev” a Bulgarilor din Braila.

Cheltuieli directe:

Cazarea- Hotel Traian (mic dejun inclus) – 300 de lei de persoana

Prima zi – Circuitul cultelor religioase

Se ajunge in Braila la ora 11

Pana la 12 se face cazare

12:13- pranzul

Intre 16 si 20 se viziteaza :

Biserica “Mihail si Gavril” – fosta geamie –cea mai veche dintre bisericil e existente in raza orasului;

Biserica Greaca – construita in urma cu aproape 150 de ani cu vitralii val oroase si fresce realizate de Gheorghe Tatarescu; aici, in fiecare an, vin mii de pelerine ca sa ia apa facatoare de minuni de la izvorul aflat sub altar, despre care toata lumea spune ca are puteri tamaduitoare.

Muzeul de istorie

Casa memoriala DP Perpessicius

Biserica Catolica

Biserica Armeneasca- din pacate, la cutremurul din 1940 , acesta s-a prabusit si nu a mai fost reconstruita in totalitate; este din zadiriede caramida pe fundatie de piatra, are plan de tip central cu cupola, preluand modelul traditional al arhitecturii religioase armene.

Gradina Publica – aici turistii vor gasi un ceas floral unic in tara, Casa Memoriala Panait Istrati, Muzeul de Etnografie sic ea mai veche constructive “ Castelul de apa” – reprezinta o marturie clara a unor vremuri in care brailenii admirau de pe platform sa rotitoare panorama intregului oras. Tinand cont ca acesta cladire este construita pe cel mai inalt punct din oras, Castelul de apa va beneficia de amplasare, in partea de sus, a doua telescoape pentru ca fiecare turist sa poata admira central istoric, Dunarea, Insula Brailei, Muntii Macinului si chiar orasul Galati.

Catedrala a Mitropoliei Ortodoxe de rit vechi –singura din Europa

Seara: plimbare in port si pe faleza Dunarii

A doua zi- Ziua celor zece etnii

9:00 mic dejun – 10:00

Se viziteaza strada (Mihai Eminescu) unde vor fi amplasate standuri cu handmade-uri dar si alte produse ce apartin diferitelor etnii ce locuiesc in Braila; turistii vor fi invitati sa participe la concursuri culinare si vor avea ocazia sa imbrace cosumul national al etniilor.

Pe stada Mihai Eminescu (fosta Regala ) turistii vor descoperi ornamente cu numeroase elemente geometrice si florale, cu frontoane si statuette caracteristice barocului tarziu si neoclasicismuluo, realizate in forme extreme de placate .

Ora 12:-16 – In cadrul cinematografului Lyra vor rula 3 filme: turcesc, gecesc si rusesc;

La ora 18 va incepe pe faleza Dunarii spectacolul in care fiecare etnie isi va prezenta cultura( muzica, dans, port popular, traditii)

Ora 23 – incheierea festivalului cu un foc de artificii

A 3a zi – Ziua Naturii

9:10 – micul dejun

10:30 se pleaca spre statiunea Lacul Sarat – aici se va vizita parcul statiunii si manastirea din lemn in stil maramuresan – Manastirea Sf. Pantelimon.

Ora 12 se pleaca spre Insula Brailei

Se vor vizita : Insula Fundu Mare – sudul insulei si colonia de cormorani, starci si egrete de la Chiriloaia, de interes ornitologic si cuiburile de codalb din sudul insulei. Colonia mixta de starci, egrete si cormorani aflata la numai 4 km de municipiul Braila a fost apreciata in mod deosebit de guvernatorul Siciliei, dr.Salvatore Cuffaro si de de  prof. H. Alvaro de la Universitatea din Madrid.

Insula Mica a Brailei – Tot aici turistii pot vizita colonia mixta de cormorani, egrete si starci silebedele de pe lacul Cucova

Pe aceste lacuri Casa de Productie Cinematografica Rosso Fuoco a realizat oparte a unui documentar in memoria scriitorului Italian Primo Levi, film comandat de RAI Cultural si Ministerul Culturii din Italia.

Pentru ca aria este protejata, in fiecare zi pot veni doar 25 de turisti. Aici turistii asculta legenda lui Terente, celebrul bandit care a trait in zona Brailei.

Ora 20 – se pleaca spre oras

A 4a zi – ora 10 – intoarcerea catre Bucuresti

Concluzii

Brăila poate și trebuie să joace un rol semnificativ în dezvoltarea țării în contextul accentuării dinamicii proceselor de integrare în Uniunea Europeană. Afirmarea potențialului propriu, a competențelor cheie care-l fac semnificativ la nivel regional și național sunt argumente cruciale pentru contribuția municipiului Brăila la rolul pe care România se pregătește să îl joace în cadrul Europei lărgite.

Viziunea strategică a planurilor de dezvoltare se corelează cu obiectivele strategice care reprezintă de fapt direcțiile sectoriale de dezvoltare și care încorporează combinația optimă de factori specifici ( socio- economici, utilități și servicii publice, culturale, urbane/teritoriale și de mediu). La nivelul municipiului Braila obiectivul general este dezvoltarea și consolidarea unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creșterea calității vieții brăilenilor, într-un mediu curat și sănătos.

Pentru mobilizarea resurselor și energiilor locale, administrația municipiului Brăila va prelua conducerea și inițiativa pentru realizarea unei viziuni de dezvoltare, de identificare a rolurilor teritoriale, pe baza căreia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare. Este nevoie ca municipiul Brăila să își asume planul de dezvoltare potrivit potențialului real și rolului de care este capabil.

Cultura este mecanismul prin care ne definim identitatea ca indivizi, comunitățisau națiuni. Cultura este un element esențial al dezvoltării economice și al generării sociale și reprezintă un indicator al calității vieții și bunăstării sociale. De aceea definirea unei strategii culturale a municipiului Brăila este unul dintre pilonii centrali ai elaborării unei viziuni de dezvoltare a orașului.

La nivel internațional o tot mai mare atenție este acordată potențialului culturii de a cataliza procesele de dezvoltare. Planurile de dezvoltare strategică ale orașelor europene, în special țări ca Marea Britanie, Elveția, Suedia, acordă o atenție deosebită culturii și creativității – se vorbește despre orașe creative (orașe ale căror politici de dezvoltare sunt definite prin implicarea cetățenilor prin metode specific domeniului.

Turismul de sfarsit de saptamana va constitui o coordonata prioritara, fiind necesara concentrarea celor mai mari eforturi investitionale si organizatorice, intrucat prin intermediul acestora se vor concretiza forme de turism ca : turism pentru practicarea sporturilor de vara, turism nautic, pescuitul si vanatoarea, turismul rural si picnicul.

Turismul de circulatie se va dezvolta considerabil, dar va fi in continuare subordonat primelor doua forme. Acesta se va regasi, practic, in celelalte forme de turism, dar reprezentative pot deveni : turismul de croaziera, cultural si cel generat de participarea la diferite manifestari sportive si distractive. Tot acest potential turistic diversificat conferit de zona Brailei, se impune a fi popularizat si promovat, nu doar pe plan national, dar si pe plan international, piata turistica externa putand fi o sursa insemnata de potentiali turisti.

Dar pentru a stimula aceasta cerere turistica este vital a se face cunoscuta oferta de servicii turistice existente in zona ; acesta este un obiectiv posibil a fi realizat prin diverse mijloace, prin redactarea de brosuri de promovare (redactate in mai multe limbi de circulatie internationala), infiintarea unui Centru de informare si promovare turistica zonala care sa fie specializat in furnizarea de informatii si material publicitar si promotional referitor la produsele turistice oferite de agentiile de turism specializate pe aceasta zona, cat si la infrastructura existent si posibilitatile de petrecere a timpului liber.

Un accent deosebit ar trebui sa se puna pe cele mai actuale modalitati de promovare a serviciilor turistice zonale atat pe plan intern cat si international , internetul ocupand un loc prioritar in aceasta privinta prin realizarea de site-uri turistice cat mai atractive in vederea includerii zonei Braila in fluxurile turistice internationale.

Daca in prezent despre turismul brailean se discuta la modul operativ, el ar putea deveni alternativa la iesirea din situatia economico-sociala in care se afla judetul Braila.

Bibliorafie

Anexa nr 1 – Structura de primire turistica

Anexa nr 1 – Structura de primire turistica