Strategii DE Publicitate Online
STRATEGII DE PUBLICITATE ONLINE
Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: Publicitatea online
1.1. Scurt istoric
1.2. Evoliția internetului în România
1.3. Publicitatea clasică vs. Publicitatea online
1.4. Avantajele și dezavantajele publicității online
1.5. Marketingul pe Internet – elemente de conținut și caracteristici
1.6. Politici de marketing pe Internet
1.6.1. Piața Internet
1.6.2. Mixul de i-marketing
1.6.3. Politica de produs
1.6.4. Politica de preț
1.6.5. Politica de distribuție
1.6.6. Ciber-consumatorul
1.7. Comunicarea de marketing în mediul virtul
1.7.1. Comunicarea pe Internet
1.7.2. Influiențele Intrnetului asupra comunicării de marketing
CAPITOLUL 2: Instrumente specifice ale publicității online
2.1. E-mailul
2.2. Web-ul
2.3. Bannerele
2.4. Butoanele
2.5. Interstițialele
2.6 Alte forme de publicitate pe Web
2.6.1. Link-ul text
2.6.2. Sponsorizările
2.6.3. Advertorialele
2.6.4. Screensaverele
2.6.5. Rich media
Modalități de promovare a paginii web- cross media
2.8. Costurile publicității online
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Tema lucrării de disertație se numește ,,Strategii de publicitate online" și este prezentată prin intermediul a două capitole, în care am privit cu atenție modul în care a evoluat publicitatea online, cum este primită pe piață de către consumatori, strategiile ce se desfășoară în cadrul acestui mediu virtual.
Am abordat această temă, deoarece mi s-a parut foarte interesană, fiind în aceași timp o provocare din pricina faptului că reprezintă o noutatea, prin complexitatea de care acesta dispune și a mediului care este într-o permanentă schimbare și progres.
În primul capitol, am început prin prezentarea unui scurt istoric despre publicitatea online, am continuat să prezint date referitoare la evoluția internetului din România. Am realizat o paralelă între publicitatea clasică și publicitatea online. Am ținut în același timp să menționez avantajele și dezavantajele publicitatii online. Am abordat si elementele de conținut și caracteristicile marketingului pe Internet, politicile de marketing pe Internet și nu în ultimul rând comnicarea de marketing în mediul virtual.
Succesul folosirii publicitatii online este stabilit intr-o mare proporție de cunoașterea amplă a domeniului publicității, dar și de identificarea caracteristicilor pe care le are Internetul ca mediu de comunicare.
În al doilea capitol, al lucrării, am prezentat instrumentele specifice ale publicității online, ce au ca scop realizarea unei publicități interactive și atractive pentru consumatori, care să le capteze atenția și să-i convingă să consume serviciile și produsele, prezentate și comercializate de către o firmă, în mediul online.
La nivelul pieței din România marketingul on-line este încă, la început evolutiilor favorabile ce au loc în mediul de afaceri virtual, din perspectiva instituțională și la nivelul infrastructurii sociale și culturale este echilibrat dezvoltării mai mici asociate gradului de conexiune, integrării și adoptării comerțului electronic și dezvoltării unor servicii secundare.
Concluzionând, acest domeniu se află în plină evoluție, în România, din acest motiv, organizațiile trebuie să acorde o mare atenție fluctuatiilor de pe aceste piete on-line și chiar să fie dispuse la adaptatrea într-un mod permenent la cerințele acestora.
CAPITOLUL 1
Publicitatea online
1.1. Scurt istoric
Modul prin care și-a făcut apariția internetul, a fost la fel ca în cazul altor mijloace de comunicare, din dorința de a vorbi, însă diferența fiind că scopurile, de această dată erau pentru domeniul politic și cel militar, înființat în SUA (1957). Granițele Statelor Unite ale Americii, fiind depășite abia în anul 1980, întrebuințat de marile companii, datorită faptului că este flexibil pentru comunicarea și transmiterea informațiilor.
Publicitatea online, a fost supusă unui test de piată pentru a vedea modul în care este percepută de publicul larg, înainte ca internetul să capete o latură comercială, în anul 1990, de către compania americană Prodigy.
Anul 1994, reprezintă perioada apariției primului banner publicitar vândut, (Hotwired) și a primului browser comercial (Netscape Navigator 1.0). În același an, Laurence Center și Marta Siegel Legal Siervicies, ajung să descopere o modalitate foarte ieftină prin intermediul căreia să-și facă publicitate, printr-o campanie de email nesolicitată, denumită spam sau nettique. Mailul trimis de aceștia a fost primit de către circa 7.000 de newsgroups, deși nu avea legatură cu temele dezbatute pe acele forumuri. Evoluția următorilor ani, a făcut ca publicitatea online să se dezvolte și treptat sa ajungă la statutul de adevărată industrie independentă.
1.2. Evoluția internetul în România
În România Internetul, spre deosebire de alte tări europene a devenit cunoscut relativ greu:
1971 sunt puse în mișcare la Institutul de Cercetare în Informatică primele studii ce fac referire la rețelele de calculatoare, iar după patru ani sunt produse primele modem-uri și sunt testate liniile de comunicații pentru transmiterea datelor
1991 la propunerea Academiei Romane a Ministerului Invățământului și a Comisiei Naționale de Informatică se alocă finanțarea din bugetul de stat pentru cercetare a proiectului de cercetare la subrețeaua Europeană Academică Research Network
1992 primul nod românesc care obține o legătură internațională cu European Academic Research Network prin intermediul Universității din Viena, devine operațional la Institutul de Cercetare în Informatică
1993 România capată dreptul de a înregistra domenii naționale “ro”, primul nume de domeniu fiind rnc.ro; în acest an apare și primul operator comercial de Internet din România
1995 sunt stabilite prioritățiile importante pe care le deține societatea informațională în România, privind strategia de aderare la Uniunea Europeană
1998 am fost înscrise 20.000 de site-uri în domeniul “ro”
2000 sunt deja înregistrate 3817 servere web
2004 numărul domeniilor de înregistrare ajunge la 70.000
2005 numărul utilizatorilor de internet din România era de 5 milioane
2006 numărul acestora crescuse la 5,5 milioane de locuitori
2007 este anul în care s-au înregistrat aproximativ 80,000 de domenii .ro, ajungând la un total de peste 250.000 de domenii înregistrate. Numărul total al domeniilor înregistrate în anul 2007 a fost mai mare cu 35% decât numărul celor înregistate în 2006.
Conform datelor apărute pe Eurostat din 2008, 2010 și 2011, s-a realizat o evoluție foarte bună, regiunea care a avut cei mai mulți utilizatori de internet, fiind București – Ilfov.
Numărul de utilizatori de internet în România: 9,1 milioane în 2011 (conform datelor de la recensământ)
Numărul de utilizatori de internet în București: 1,19 milioane în 2011 (conform datelor de la recensământ)
"În primele șase luni ale acestui an, numărul total de conexiuni mobile active la internet a crescut cu 28%, la 14,4 milioane. Tendința pozitivă va continua să se manifeste și în 2015, fapt ce va aduce și la creșterea ratei de penetrare a serviciilor de internet mobil, care la finele lunii iunie se situa la 52,1%. De asemenea, pe fondul reducerii tarifelor pentru apelurile efectuate în interiorul UE, vom asista la creșterea utilizării serviciilor în roaming, așa cum s-a întâmplat în prima parte a acestui an, când traficul de voce a urcat 32%, la 241 milioane de minute", a declarat președintele ANCOM, Catalin Marinescu, prezent la un eveniment de specialitate.
1.3. Publicitatea clasică vs. Publicitatea online
Aceste două ramuri ale publicității, se întregesc una pe cealaltă, iar din acest motiv nu pot să existe una fără alta. „Advertisingul tradițional funcționează mai ales sub formă de monolog. Companiile zilelor noastre ar avea mult mai mult de câștigat dacă ar utiliza sisteme care să faciliteze dialogul între companie și clienți sau potențialii săi clienți”.
Din cele menționate mai sus, de către Kotler rezultă ca acel sistem care satisface toate cerințele este de fapt Internetul. Orice produs nou pe piață care urmează să fie lansat, trebuie să beneficieze de o campanie care asociază cele două tipuri de publicități, astfel riscul unui eșec ar fi diminuat, spre deosebire de cazul în care este utilizată decât publicitatea online. Majoritatea advertiserilor sunt de părere că o campanie exclusiv online nu are posibilități de reușită, “publicitatea online vine doar să întregească mixul de marketing ce stă la baza unei promovări de succes”.
Companiile Volvo, General Motors și Toyota, au fost primele care încep să investească în acestă industrie nouă. Compania Volvo, a folosit pentru lansarea modelului S60, o campanie online care avea sloganul “They’re boxy, but they’re safe”, astfel, devine prima companie internațională care dovedește faptul că mediul online este unul favorabil.
În decembrie 1997, o nouă campanie online este lansată, la Buick Regal, de către compania General Motors. Aceasta dispunea de opțiuni video, audio și un chat, pe pagina web. Deoarece pagina era vizitată într-un număr foarte mare, se întampla ca sever-ul să cadă foarte des. Deși compania investește milioane de dolari, aceasta a omis relația cu clienții și posibilitatea acestora să achiziționeze podusele online. Un alt aspect pe care l-au trecut cu vederea a fost lipsa unui drive test, cu ajutorul căruia clienții să-și poată configura mașina în așa fel, încât să le satisfacă toate dorințele sau să dispună de un showroom virtual.
O a treia companie care și-a dat seama că în mediul online era viață a fost Toyota. Aceasta a descoperit în urma unor analize demografice că 80% din clienții săi, beneficiau de Internet. Din acel moment au utilizat toate mijloacele pentru a aduce la cunoștintă clienților că sunt și online, știind cum să-i și mențină.
Pagina Web este la fel de importantă broșura, indiferent de ce conținut are, deoarece în primul rând rolul său este de aducere la cunoștința clienților de unde pot lua produsul pe care îl comercializăm.
Firește că atunci când vrem să facem cunoscut un produs, în mediul virtual, trebuie să avem în vedere reputația brandului, bugetul pe care dorim sa-l destinăm pentru acesta și în ce proporție publicul căruia i te adresezi utilizează Internetul.
Încercând să facă o comparație între publicitatea tradițională și ceaa clasică Jim Sterne consideră că:
TV creates awareness and impressions (I’ve heard about that brand)
Magazine print ads supply the details (I didn’t know that)
Newspapers and radio drive the traffic to local dealers (I think I’ll stop in and look)
The Internet can generate pre-sold prospects (by the time I am ready to buy, I will know what I want)
Cu toate acestea Internetul, respectiv Web-ul îți oferă mult mai multă flexibilitate decât orice at mijloc, singurele limite impuse sunt imaginația și bugetul. Se poate începe o campanie pe termen lung, dar în timpul desfășurării acesteia se pot face mici schimbări, în funcți de rezultatele obținute.
Iulian Vegheș Ruff și Bogdan Grigore definesc publicitatea online astfel “acel tip de publicitate afișată pe Internet, având scopuri similare publicității tradiționale, însă mijloace și metode de expimare, comunicare și interacțiune cu publicul țintă specifice mediului electronic. Acest specific se manifestă în principal prin interacțiune directă, comunicare, feed-back în timp real și targetare restrânsă până la nivel de individ”.
“Eu cred cu tărie că Internetul va coborî prețurile și marjele de profit pentru anumite bunuri de larg consum. (…) Cumpărătorii vor găsi o mai mare varietate a prețurilor pentru articole electronice specifice, anumite cărți și așa mai departe”.
Cu ajutorul internetului, se produce o transparență în privința prețului și a relațiilor de interacțiune ce se realizează între clienți și companie, în comprație cu televiziunea, radioul sau presa scrisă.
Elementele utilizate în mediul virtual sunt asemănătoare cul desfășurării acesteia se pot face mici schimbări, în funcți de rezultatele obținute.
Iulian Vegheș Ruff și Bogdan Grigore definesc publicitatea online astfel “acel tip de publicitate afișată pe Internet, având scopuri similare publicității tradiționale, însă mijloace și metode de expimare, comunicare și interacțiune cu publicul țintă specifice mediului electronic. Acest specific se manifestă în principal prin interacțiune directă, comunicare, feed-back în timp real și targetare restrânsă până la nivel de individ”.
“Eu cred cu tărie că Internetul va coborî prețurile și marjele de profit pentru anumite bunuri de larg consum. (…) Cumpărătorii vor găsi o mai mare varietate a prețurilor pentru articole electronice specifice, anumite cărți și așa mai departe”.
Cu ajutorul internetului, se produce o transparență în privința prețului și a relațiilor de interacțiune ce se realizează între clienți și companie, în comprație cu televiziunea, radioul sau presa scrisă.
Elementele utilizate în mediul virtual sunt asemănătoare cu cele aplicate în mediul tradițional. De aceea, atât în presa scriă, cât și în outdoor sut utilizate machetele de presă, respectiv panourile publicitare, iar pe o pagină web, întâlnim mai multe tipuri de banere. Diferența dintre macheta de presă si un banner, este aceea că prima poate să ocupe pagini întregi, iar celalalt are dimeniuni exacte.
Putem ajunge la concluzia că spre deosebire de mediul tradițional, mediul virtual este unul interactiv. Internetul oferă trecerea rapidă de la reclamă la producător, deoarece utilizatorul poate avea mai multe variante pentru a-și face o parere despre un produs, prin interacțiunea cu acesta, testare, putând consulta părerile altor consumatori, astfel decizia de cumpărare se poate realiza mai repede decât in mod tradițional.
O altă oportunitate oferită de mediul online este posibilitatea de a modifica sau schimba campania, când răspunsul consumatorilor la acesta, nu este unul satisfăcător. O campanie online, ne ajută să transmitem mesajul în același timp, mai multor publicuri țintă.
“Internetul nu este perceput încă pe deplin ca un mediu de advertising, așa cum s-a întâmplat cu televiziunea, radioul, ziarele sau revistele. Este adevărat că pe Internet se găsesc bannere cu reclame, dar acestea stau deschise pentru mai puțin de 1% din timp. (…) De asemenea, consumatorii pot alege să blocheze reclamele pop-up. (…) este prea devreme să afirmăm cât de larg răspândit și eficient va deveni advertsingul prin Internet”.
1.4. Avantajele și dezavantajele publicității online
Avantajele și dezavantajele internetului sunt numeroase, dar în general acestea sunt într-o proporție echilibrată. Spre deosebire de celelalte mijloace de comunicare în masă, acesta atinge o audiență pe care restul nu pot să o realiza. Tinerii din ziua de azi, utilizează Internetul în diferite scopuri, în fiecare zi, deoarece aici au posibilitatea să gasească toate informațiile de care au nevoie, de aceea ei petrec foarte putin timp în fața televizorului. Este un mediu foarte bun pentru lansarea unor produse destinate tineretului, televiziunea, radioul și presa nefiind suficiente. Informațiile despre produs sunt mai variate, fără ca acestea să fie limitate cum se întamplă într-un spot TV. Pe unele pagini consumatorii pot să gasescă și demonstrații despre acel produs. De exemplu, pe un site dedicat mașinilor, putem să găsim filmulțe de prezentare, care dureză aproximativ 5 minute, iar o altă opțiune foarte utilă este cea prin intermediul căreia un clint, să-și poată configura singur mașina pe care dorește să o cumpere. Avantajul pe care îl au aceste site-uri este că își pot cunoaște clienții mult mai bine, decât cu ajutorul altor mijloace. Prin simpla configurare a unei mașini, ne dăm seama ce dorințe și ce așteptări are potențialul client. Astfel se pot testa anumite prtotipuri, iar în funcție de solicitările utlizatorilor, acestea să poată devenii operaționale. Având aceste informații, companiile pot să-și creeze baze de date, cu preferințele și așteptările pe care le are fiecare client. Modul în care o companie își tratează clienții, îi determină pe aceștia să fie loiali față de acel brand.
Pe Internet, o campanie de publicitate este mult mai ușor de realizat, decât o campanie publicitară tradițională, deoarece își poate atinge scopul într-un timp real și în funcție de raspunsul utilizatorilor, se poate schimba sau opri cu ușurintă. Unele bennere se pot testa, iar în funcție de cerințele pe care le are fiecare public în parte, compania se poate adapta foarte ușor. Un alt avantaj oferit de mediul online este faptul că utilizatorii pot interacționa cu produsul, îl pot testa și chiar cumpăra. Un exemplu ar fi cel al companiilor de softwere care direcționează utilizatorii către site-uri de unde aceștia au posibilitatea să-și descarce demo-ul unui anumit produs. În acest fel, marile companii le câstiga încrederea clienților, dar și îi încurajează să cumpere acel produs. Femeile comparativ cu bărbații sunt mult mai receptive la achiziționarea anumitor produse de pe Internet.
Iată câteva motive care vă vor face să vă gândiți dacă mai vreți să vă promovați produsul sau serviciul printr-o campanie tradițională:
Internetul este global facilitând astfel comunicarea la nivel internațional și reducând importanța locației (o pagină web se poate administrată din orice colț al lumii cât timp există internet).
Se pot obține informații ușor și rapid prin folosind programe precum Netscape navigator sau Internet Explorer, dar și motoarele de căutare Yahoo și Google
Informațiile oferite prin intermediul internetului pot fi sub mai multe forme text scris, audio, video sau imagini, astfel având un caracter multimedia.
Libertatea de alegere a ceea ce vrem să vedem.
Avem opțiunea de a interacționa cu clientul (chestionare, comentarii, etc)
Internetul nu este limitat de spațiu și timp, cu ajutorul acestuia putem avea acces la orice piață din lume. Oferă și posibilitatea promovării mărcii, acolo unde nu se poate face publicitate sau nu există prezență fizică. Prin Internet, se pot oferi clienților informații 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, indiferent de loc, unde există conectare la Internet.
Este cu siguranță cel mai rapid mediu de comunicare în masă.
Se poate întocmi o bază de date cu informații referitoare la clienți, iar acest lucru ne ajută să înțelegem nevoile sau nemulțumirile clienților
Companiile pun la dispoziția consumatoriilor produsele direct pe site, iar aceștia nu trebuie să se mai deplaseze până la magazin.
Crește brand awarness
Internetul oferă posibilități creative ridicate
Internetul este instrumentul suprem de cercetare, cu capacitatea de a măsura cu exactitate cât de mulți oameni au utilizat acest mijloc și câți au cumpărat un produs
13. Internetul de o formă de organizare care se numește hipertextualitate. Acest lucru înseamnă ca informațiile se structurează pe mai multe dimensiuni, cu ajutorul unor referințe. Pe internet, materialele atașate sunt deschise, datorită acestui fapt, utilizatorul este trimis prin intermediul legăturilor la informații relevante. Astfel, cititorul poate să nu urmeze un traseu liniar, putând trece peste cee ce consideră că nu îl interesează.
14. Interactivitatea este cea mai valoroasă caracteristică a rețelei Internet, iar cu ajutorul acesteia, un site se poate împărții în trei categorii: navigațională, funcțională și adapabilă la nevoile clienților.
Interactivitatea navigațională, reprezintă informațiile pe care le primește utilizatorul pentru a putea descifra traseul pe care dorește să îl urmeze într-un site, pentru a obține informația dorită.
Interactivitatea funcțională, se referă la modul în care un utilizator reacționează la anumite informații, adică cât de rapid se realizează un feedback din partea acestuia, la înformația primită.
Interactivitarea adaptabilă este foarte importanta, deoarece ajută un site să rămână mult mai ușor în memoria unui utilizator.
15. O altă caracteristică este instantaneitatea, adică acesta are un caracter non-literar, viteză mare de procesare și transfer, fiind cel mai rapid mediu de comunicare în masă.
16. Internetul este foarte util pentru crearea unor baze de ce cuprind informatii despre consumatori. Aceste informații, ajută la depistarea nevoilor pe care le au consumatorii, putem descoperii noi tipologii, putem adapta ofertele în raport cu cerințele, putem identifica segmentul-tintă, etc.
17. Siguranță sporita, adică partenerii de afaceri au posibilitatea să comunice mult mai ușor și sigur decât prin alt mecanism tradișional, de exemlu, prin poștă.
18. Egaliatea șanselor este un alt beneficiu oferit de către Internet și firmelor mai mici, deoarece important este modul de prezentare pe care o fimă îl are în cadrul unui site și nu dimeniunea, resursele de care dispune.
19. O companie cu ajutorul Internetului poate deține controlul complet al informațiilor ce sunt transmise, datorită procedurilor de control ce au fost instalate câns au proiectat site-ul.
Nu trebuie ignorat sau negat faptul că există anumite aspecte negative referitoare la internet, acestea fiind:
Nu toate categoriile de vârstă pot să utilizeze internetul
Prin intermediul internetului, nu se poat vinde toate categoriile de produse
Nu toate informațiile publicate pe internet sunt 100% sigure
Inechitați tehnologice ce se produc între statele sărace și cele bogate, între regiune cu diferite grade de dezvoltare.
Noua tehnologie, nu inspiră încredere, iar acesta este principalul motiv pentru a nu utiliza Internetul, un alt motiv ar fi, lipsa interesului și la fel de important este faptul că există un numărul mic de calculatoare în gospodării sau birouri.
Nu se pot detecta erorile de fabricație și viciile ascunse ale produselor și faptul ca este imposibil să ne dăm seama de anumite calități ale produselor.
Cu cât sunt trecute mai multe date despre produs, referitoare la specificațiile tehnice , iar politica de preț este mai detaliată, cu atât concurența știe mai multe.
Este un mediu care pune la încercare capacitatea de adaptare și spiritul de inițiativă al specialiștilor de marketin, deoarece este în continuă schimbare.
Are aspcte negative deoarece poate genera transformări ale vieții individului, făcându-l pe acesta sa se izoleze, sa devină sedentar, să capete o frică de contactele directe cu oamenii, etc.
Viteza de transmitere a informațiilor se deteliorează pentru că numărul utilizatorilor Internet, este din ce în ce mai mare.
Eficiența unei reclame plasate pe Internet, nu se poate măsura exact în termeni de cost/beneficiu, deoarece nu se pot depista într-un mod adecvat caracteristicile speciale ale interacțiunii utilizatorilor cu informația de pe Internet.
1.5. Marketingul pe Internet – elemente de conținut și caracteristici
Datorită schimbărilor și evoluției tehnologiei, organizațiile și-au modificat strategiile și au ajuns la concluzia că acestea trebuie orientate spre client, prin îmbunătățirea și diversificarea produselor și serviciilor oferite acestora, acces superior la informații, micșorarea costurilor, producerea unor tipuri noi de parteneriate cu ajutorul implementării unor noi alianțe strategice, realizarea unor metode prin care să descopere alte instrumente specifice de marketing.
Toate aceste elemente, au dus la apariția unor noi termeni și concepte care au transformat denumirea termenilor de afaceri, prin alăturarea prefixului e-, astfel devenind e-business, e-commerce și e-marketing.
E-business (afaceri electronice) reprezintă un termen introdus de către compania IBM, în anul 1997, ce face referire la întrebuințarea tehnologiei IT, proceselor interne ale afacerilor și activităților comerciale în care își desfășoară activitatea o firmă.
E-commerce (comerț electronic) face referire la o noțiune paticulară de activitate electronică, referindu-se la totalitatea formelor de tranzacții relative ale activităților comerciale, adresate companiilor, dar și comsumatorilor, ce pun accent pe procesarea și transmiterea datelor în format digital, ce pot conține text, imagini vizuale și sunet.
Tipuri de comerț electronic
Business-to-business (B2B) – model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau alte organizații;
Business-to-consumer (B2C) – model de comerț electronic în care companiile vând la cumpărători individuali – persoane fizice;
Consumer-to-business(C2B) – persoane fizice (consumatori) care utilizează Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și/sau caută vânzători să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie;
Consumer-to-consumer (C2C) – consumatori care vând direct la alți consumatori;
Comerț mobil (m-commerce) – tranzacții și activități de comerț electronic conduse prin mediu electromagnetic;
E-government: Government-to-business (G2B) – model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele juridice;
Government-to-consumer (G2C) – acoperă relații guvern-cetățeni la nivel de informare și prestare servicii publice ( ex. plătirea taxelor online)
E-marketing (marketingul electronic) definiția acestui termen este foarte simplă, datorită faptului că este o asemănare foarte mare între mediul tradițional și cel virtual, diferența fiind adaptarea primului, la cel de-al doilea prin utilizarea unor metode electronice, specifice tehnologiei informației și comunicațiilor.
Cele mai importante domenii de utilizare ale marketingului electronic sunt următoarele: Internetul, poșta electronică, multimedia (CD-uri), telemarketing, televiziunea interactivă și marketingul mobil.
I-marketing (marketingul pe Internet sau marketingul on-line) din pricina faptului că în acestă perioadă de expansiune a globalizării Internetului, proporția ariei sale de investigare a devnit din ce în ce mare, utilizarea sa acoperind majoritatea domeniilor de activitate. Indiferent de locul în care se află, oamenii pot să obțină informațiile de care au nevoie, la orice oră doresc, 365 de zile pe an. Acesta nu se referă decât la o promovare cu ajutorul plasării unui banner sau link pe un alt site. El se bazează pe o adevărată strategie, având ca scop exemplificarea modalității de afacere și vânzare a unei companii, pe o pagină Web, ce utilizează opțiuni funcționale specifice și o interfață corespunzătoare, ținând cont de piața țintă, folosind într-un mod adecvat publicitatea online, media și designul.
Principalele caracteristici ale marketingului pe Internet:
Este fundamentat pe informații
Este ușor adaptabil în orice domeniu
Este interactiv
Se bazează pe ideea creării unor relații, în detrimentul conflictelor
Costurile sunt mai scăzute decât în cazul marketingului tradițional
Se folosește oriunde și oricând
1.6. Politici de marketing pe Internet
1.6.1. Piața Internet
Această piață, reprezintă un cocept dinamic, deschis, complex, în acest mediu atât cererea, cât și oferta, devin mai transparente, costul tranzacțiilor este mai scazut, se derulează rapid, fără să existe limitări geografice sau temporale, astfel putem pătrunde pe noi piețe cu foarte mare ușurință. Piețele însemnând o modalitate de comunicare.
Piața electronică – Comunicare 1. Directă
2. Interactivă
Piața tradițională – Comunicare 1. Indirectă
2. Unidirecțională
Ciberspații de piață – Piața tradițională
Spațiul informațional
Spațiul comunicațional
Spațiul tranzacțional
Spațiul distribuțional
1.6.2. Mixul de i-marketing
Internetul a produs mici schimbări ale mixului de marketing tradițional, orientându-i elementele spre o e-transfomare dinspre P către C, acest lucru înseamnă că plecând de la Produs, Preț, Plasament și Promovare de această dată atenția este îndreptată mai mult în direcția Client (adică spre satisfacerea nevoilor și dorințelor acestuia), Cost, Conveniență și Comunicare.
Principala trăsătură a marketingului pe internet este comunicare, deoarece toată activitatea este văzută din perspectiva contactului ce se stabilește cu conumatorul, clientul și potențialul client.
Ideea la care ajungem după cele menționate mai sus este aceea că în mediul virtual, mixul de marketing se modifică progresiv, dintr-un agent al producătorului, în sprijinul consumatorului.
1.6.3. Politica de produs
Există două categorii principale de produse comercializate cu ajutorul Internetului:
Produse și servicii pur numerice (intangibile)
Produse fizice (tangibile)
Primele se referă la toate tipurile de produse și servicii legate de informație sau de actualitate, materiale care ajută la obținerea unor date cu caracter educațional și de referință, produse de diverstisment și multimedia, servicii de baze de date ce sunt distribuite prin Internet, servicii informatice la distanță. Produsele cu carcter digital dețin două caracteristici primordiale: sunt greu de evaluat, dar ușor de copiat.
În cea de-a doua categorie sunt incluse toate bunurile fizice, de orice tip.
Principala caracteristică a unui produs vândut online este aceea că trebuie să fie mai ușor accesibil pentru viitorul client, vândut la un preț convenabil, în general produsele comercializate prin această modalitate sunt mai avantajoase, având un preț mai mic, decât într-un magazin tradițional.
Nu orice categorie de produse poate sa fie comercializată pe Internet.
În mediul virtul, un potențial client poate să obțină mai multe informații despre un produs sau servicu, iar acest lucru poate să-i influiențeze într-un moda favorabil decizia.
Motive pentru utilizarea cataloagelor virtuale
Consultare în orice moment
Informația este transmisă în sprijinul consumatorului
Obținerea unor informații exacte și reale
Reprezintă un important instrument de promovare și marketing
Ajută la depistarea comportamentului pe care il au consumatorii prin urmărirea traseului parcurs de aceștia pe pagina web.
Se poate ajusta mai ușor stocul produselor în funcție de cerințele cumpărătorilor
Evaluearea mai rapidă a răspunsului la o campanie de promovare și găsirea unor strategii promoținale mai eficiente.
Prețurile și informațiile produselor, se pot actualiza foarte ușor în mediul virtual.
Lansarea unui produs se face într-un timp mai scurt, decât în mod tradițional.
Marketing personalizat
Prețuri competitive
Costurile cu publicitatea sunt mai mici
Autorizări și achitare prin plata on-line
Volumul vânzărilor crește, dar prețul este unul redus
Colectatea datelor primite din comenzi se prelucrează pe tot parcursul zilei și al nopții.
1.6.4. Politica de preț
Strategia prețului pe internet se întocmește parcurgând următoarele etape:
Generarea unui plan prin care să se ia în considerare totalitatea acțiunilor concurenței
Stabilirea clară a obiectivelor, aceasta fiind și baza unei afaceri.
Alegerea unor mecanisme potrivite de fixare a prețurilor care sa ajute la îndeplinirea obiectivelor stabilite.
Testarea mecanismelor care fixează prețul prin relațiile stabilite cu consumatorii și furnizorii.
După aceste teste, mecanismele acceptate sunt adaptate și însușite de toți membrii companiei.
Cele mai întâlnite variante de stabilire a prețului sunt urmăroarele:
Mai ieftin la alții
Tocmeala
Stabilește prețul
Cumpărarea în grup
Supermagazine on-line
1.6.5. Politica de distribuție
După introducerea pe piață a noii tehnologii, denumite Internet, s-au produs schimbări și în zona distribuției cu amănuntul, acest fapt dând posibilitatea producătorilor să intre în contact direct cu engrosiștii sau lanțurile de magazine. S-au dezvoltat noi categorii de spații pentru vânzare, acestea fiind magazinele virtuale. La rândul lor se împart in trei tipuri, după cum urmează: varianta minimală, varianta medie și varianta extinsă.
Pentru a facilita toate nevoile și dorințele consumatorilor, această industrie a evoluat atât de mult și a pus la punct un sistem favorabil parcurgerii tuturor etapelor necesare de la preluarearea comezii și până la distriburea acesteia, la client acasa.
1.6.6. Ciber-consumatorul
O categorie foarte importantă pe care firma încearcă să o influiențeze într-un mod favorbil, o reprezintă consumatorii. De aceea, orice companie dorește să implementeze noi strategii, menite să ajute la anticiparea compotamentului pe care aceștia îl au la diferite campanii de promovare și în cazul unui răspuns negativ din partea acestora, să poată venii în sprijinul ei cu noi mecanisme pentru remedierea problemei.
Există trei factori necesari pentru influiențarea comportamentului unui consumator:
Atritudinea față de tehnologie
Venitul
Motivația de a folosi tehnologia
Utilizatorii de intrnet se grupează în două categorii, după cum urmează: cei care folosesc internetul ocazional, când au nevoie de anumite informații și utilizatorii care îl întrebuințează zilnic. Acestia la rândul lor, fiind împărțiți în cei care au un scop clar pentru care îl folosesc, știind exact ceea ce caută, cel care face acest lucru fără a căuta o anumită informație, iar a treia tipologie le revine celor pasionați, în permanență doresc să gasescă cât mai multe informații noi.
Generalizând, persoanele care utilizează tehnologia ofertă de Internet, potrivit unor comportamente stereotipe, se cataloghează după cum urmează:
nu beneficiază de o anumită strategie de la început, în principiu folosesc acestă tehnologie pentru acomodare
preferă să între pe site-uri aflate de la prieteni, nu sunt dornici să caute informații
preferă calea ce opune cea mai mică rezistență
aduc argumente pentru informația prezentată, în special când acesta este falsă
utilizează în general mai multe site-uri din categorii diferite
sunt sensibili la aspectele temporale
se implică emoțional în operațiunea de căutare, adică stiu exact ceea ce caută, iar descoperirea noilor site-uri se face treptat
1.7. Comunicarea de marketing în mediul virtual
Comunicarea de marketing, reprezintă un ansamblu de mesaje prin care compania dorește să le transmită publicului său, format din clienți, distribuitori, furnizori, acționari, instituții ale puterii publice și nu în ultimul rând, acestea se adresează și personalului.
Elementele comunicării tradiționale sunt următoarele:
emițătorul (acest element reprezintă sursa)
receptorul (din acestă categorie făcând parte instrumentele principale ala comunicării)
mesajul
canalul de comunicare
codificare
decodificare
răspunsul
feedback-ul
zgomotul (perturbațiile)
Promovarea este un instrument care vine în ajutorul firmei cu scopul de a atrage atenția unui segment cât mai mare din rândul populației, prin acestă modaliate dorindu-se stimularea unei percepții favorabile despre produsele și serviciile comercializate, în mintea consumatorilor care formează o categorie din piața-țintă.
1.7.1. Comunicarea pe Internet
Avantajele oferite de Internet, fac din acesta un mediu în care există posibilitatea utilizării tuturor formelor de comunicare, a celor interpersonale și de masă, separat, dar și împreună, proces foarte greu de realizat în cadrul mediei tradiționale.
Datorită posibilității de comunicare în mai multe direcții, fără să existe limitare temporală și spațială, fac ca această nouă tehnologie să fie considerată “a patra formă de mass-media”, după formele tradiționale presa scrisă, radio și televiziune.
Ciber-comicarea reprezintă modalitatea de interacțiune a indivizilor în mediul online. Formele de comunicare sunt variate, pornind de la text, mesaje audio și video, până la conferințe web. O asemănare între acestă comunicare și cea tradițională este aceea că ambele se bazează pe modelul emițător-mesaj-receptor. Diferența făcând-o faptul că receptorul pe Internet poate să fie unul singur sau milioane, în funcție de modul de transmitere a mesajului (prin e-mail sau pagină web). Noutatea adusă de această tehnologie, Internet, face posibilă o comunicare la o scară mai largă, denumită comunicare multidirecțională, interactivă, spre deosebire de comunicarea tradițională care se adesează de la organizație către public, fără ca acesta să aibă oportunitatea de a genera un raspuns.
Pe Internet, se pot găsi două tipuri fundamentale ale comunicării: sincronică și asincronică.
Comuicarea sincronică reprezintă un tip dinamic de comunicare în care atât emisi cât și recepția unui mesej se realizează într-un timp real, iar persoanele care paticipa la această acțiune au posibilitatea să devină pe rând emițători și receptori. Un exemplu de comunicare sicronică desfășurată pe Internet este prin intermediul diferitelor programe de chat ce se bazează în principiu pe text, însă putem utiliza și alte forme de comunicare sincronică cum ar fi conferințele audio/video sau conferințele web.
Comunicarea asincronică se caracterizează ca fiind o formă de comunicare opsă celei descrise mai sus, adică pasivă în care se realizează un schimb de mesaje, pe o perioadă mai mare de timp, dar fără a exista o interacțiune interpersonală, în tim real. Exemple de comunicare asincronică: listele si forumurile de discuții, e-mail, paginile web, grupurile de știri, prezentările web și weblog-urile.
În conformitate cu literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia că formele de comunicare utilizate pe Internet, se grupează în patru categorii:
comunicarea asincronică „one-to-one” – e-mail;
comunicarea asincronică „many-to-many” – forumurile de discuții, grupurile de știri și listele de distribuție;
comunicarea sincronică „one-to-one”, „one-to-few”, „one-to-many” – chat-ul;
comunicarea asincronică „many-to-one”, “ one-to-one”, “ one-to-many” – site-urile Web, blogurile.
1.7.2. Influiențele Intrnetului asupra comunicării de marketing
1. De la PUSH („a împinge”) la PULL („a atrage”). Primul termen reprezintă modalitatea prin care informația este furnizată clintului, fără ca acesta să depună efort pentru obținerea ei, spre deosebire de cealaltă categorie care trebuie să acceseze informația și să o găsească.
2. De la MONOLOG la DIALOG, adică realizarea unui dialog cu ajutorul interactivității. Acest lucru este posibil, datorită faptului că în cadrul mediului online, comicarea este generată prin intermediul unui softwere, pe webserverul ce cuprinde conținutul paginii Web, astfel fiind oferită posibilitatea unei interacțiuni în dublu sens cu clientul.
3. Noi MODELE ale COMUNICĂRII. Datorită schimbărilor la care a fost supusă tehnologiile informaționale și de comunicare, specialiștii de marketing au descoperit alte modele și tipologii ale acestei comunicări.
Modelul uni-direcțional, este specific modeluilui tradițional utilizat de presa scrisă și audiovizual. Reprezintă o formă pasivă de comunicare „unul-către mai mulți” ce are ca scop transmiterea unui mesaj către un număr mare de clienți , potențiali sau actuali, ce fac parte dintr-un anumit segment sau nu, prin intermediul unor modalități de marketing, ce pot obține numai forme limitate de feedback ale clientului.
Modelul bi-direcțional, caracteristic obținerii unui feedback cu ajutorul interactivității.
Se pot distinge două tipuri de interacțiune:
utilizatorul stabilește ceea ce dorește să citească, să vadă sau să audă, preluând controlul asupra consumului, deși rămâne un consumator al unui produs creat de specialistul în marketing.
utilizatorul participă la fluxul informațional, fără a se limita strict la consum.
Modelul multi-direcțional, facilitează activitatea, atât a emitătorilor de mesaje, cât și a receptotilor, conferindu-le un rol dublu de surse-receptori, datorită oportunităților oferite de mediul virtual și anume a interactivității ce se îmbină cu modalitatea ieftină de publicare pe Web. Un alt avantaj pe care Internetul îl acordă utilizatorilor săi, este acela că o persoană sau o companie poate să comunice cu un singur destinatar, la mai mulți sau unui număr nelimitat de receptori.
4. NATURA INSTRUMENTELOR STANDARD ale comunicării de marketing se schimbă în mediul online. Publicitatea online, propune un nou model prin intermediul căruia informația detaliată este cea pe care o caută utilizatorul, iar mesajul general de la responsabilul cu publicitatea devine mai putin important, nevoia clientului fiind primordială.
5. Mărirea numărului de INTERMEDIARI COMUNICAȚIONALI. Era Internetului, a produs beneficii, pentru specialiștii de marketing care ajutați de numărul marea al proprietarilor de media sau editorilor, își pot susține cu o mai mare ușurință serviciile prin realizarea unor legături cu website-ul lor.
6. INTEGRAREA. Chiar dacă noile media dețin caracteristici asemănătoare cu media tradițională, nu înseamnă ca trebuie să ne concentrăm atenția decât pe primele menționate. Ar trebui să îmbinăm și să integram noile media cu cele tafiționale, având în vedere cuprinderea tuturor puntelor tari pe care acestea le dețin.
Avantajul unic oferit de Internet, în activitatea de marketing, comparativ cu celelalte mijloace tiparite, radio și televiziune, îi este atribuit posibilității pe care o au utilizatorii, privind folosirea site-urilor web ca o modalitate de comunicare interactivă.
Capitolul 2
Instrumente specifice ale publicității online
Deși, magazinlele virtale, au fost pentru utilizatorii de internet din România o inovație, aceștia s-au adaptat treptat, la noua tehnologie. În ultima perioada, un număr tot mai mare de companii virtuale și-au făcut simțită prezența în mediul elecreobic, românesc. Datorită acestui fapt, au fost întemeiate site-uri tot mai atractive, care să se diferențieze de cele ale concurenților, deoarece acestea sunt esenșiale pentru promovarea afacerilor online. Publicitatea pe Internet fiind o modalitate foarte importantă în realizarea acestui scop. Aceasta având posibilitatea să conducă traficul pe site, se mărește influiența cunoașterii mărcii, promovarea acesteia se face într-un mod pozitiv, determină vânzări, este benefică pentru realizarea unei comunicări permanente cu clienții și punctează prezența pe piață.
Un prim procedeu de publicitate online s-a realizat cu ajutorul instumentului, denumit site. Odată cu trecerea timpului și dezvoltarea Internetului și comerțului virtual, această modalitate nu a mai fost de ajuns pentru promovare și atragerea atenției unui public țintă remarcat. Acest lucru ducând la apariția unor noi posibilități de a face publicitate prin intermediul Internetului și sunt într-o neîntreruptă evoluție, variație și expansiune.
Tipul tradițional de publicitate ce ilustra afișul, a fost transpus și în mediul online cu ajutorul bannerelor și butoanelor. Formatul acestora fiind unul foarte riguros limitat. Primul banner publicitar a apărut în octombrie 1994, o dată cu lansarea sitului www.hotwired.com și a generat o adevărată explozie a acestui model.
Tipologia publicității online, în funcție de suportul ei, se poate clasifica astfel:
Se poate face o deosebire între pagina Web și publicitatea prin e-mail.
un alt tip de publicitate, este cea care utilizează formatele “bogate” (rich media).
Nu în ultimul rând trebuie amintită publicitatea prin jocuri on line sau metodele de „urmărire” a celui care folosește Internetul.
2.1. E-mailul
Termenul de poștă electronică este preluat din limba engleză, electronic mail sau e-mail, reprezentând totalitatea sistemelor software și hardware, având ca scop trimiterea mesajelor ce pot cuprinde: text, imagini, sunete, videoclipuri și fișiere cu ajutorul internetului. Pentru a trimite și recepționa mesajele, trebuie să ne înregistrăm printr-un cont, pe o platformă care se ocupă cu manevrarea la nivel local și să ne conectăm la internet. Un cont de e-mail, trebuie să conțină numele pe care utilizatorul dorește să-l folosească, urmat de caracterul @ și platforma de e-mail folosită. (exemplu: [anonimizat])
Un e-mail este format din două părți: antetul (header) și conținutul e-mailului (body).
În antet, se găsesc mai multe secțiuni:
Expeditor (from) – adresa de email a expeditorului;
Destinatar (to) – adresa destinatarului;
Subiectul (Subject) – reprezintă un text scurt prin care se descrie conținutul sau tematica mailului;
Data (Date) – data și ora când s-a realizat trimiterea e-mailului.
Poate fi adresat mai multor destinatari utilizând secțiunile:
Copie la indigo (Carbon Copy, CC) – această opțiune se folosește pentru toate adresele specificate care vor primi e-mailul respectiv, destinatarul având posibilitatea să vadă inclusiv celelalte adrese carora li s-a trimis e-mailul ;
Copie la indigo oarbă (Blind Carbon Copy, BCC) – destinatarii vor primi e-mailul, însă nu pot să vadă dacă acesta a fost trimis și altor adrese de mail.
Întrebuințarea contului de e-mail presupune utilizarea unui client de poștă electronică care are misiunea de gestionare a mesajele de e-mail trimise și recepționate, dar și de a oferi opțiuni complexe de scriere a mailurilor cum ar fi formatările la nivel de text sau alte documente care să fie înglobate în conținut. O altă însușire este accea a atașamentelor, prin intermediul cărora documentele externe ale conținutului sunt învecinate celorlalte elemente din structura unui e-mail.
După modalitatea de interacțiune dintre platforma online a serviciilor de e-mail și clientul de e-mail există mai multe protocoale pentru transmiterea datelor.
Pentru captarea mesajelor de e-mail de pe server calculatorului personal avem ca opțiune două protocoale: POP (Post Office Protocol) și IMAP (Internet Message Access Protocol). Protocolul POP înmagazinează mesajele de e-mail noi pe calculator și le va sterge de pe server – nu este folositor atunci când contul de e-mail trebuie utilizat pe mai multe calculatoare. Spre deosebire, IMAP permite transmiterea pentru stocare pe calculator a mailurilor, dar și stocarea lor pe server într-o maineră organizată. Pentru expedierea mailurilor, protocolul utilizat este SMTP (Simple Mail Transfer Protocol). Exemple de programe client de e-mail: Microsoft Outlook, Windows Live Mail, Pegasus Mail, Mozilla Thunderbird, etc.
O variantă avantajoasa din multe puncte de vedere a unui client de e-mail este să utilizeze o platformă web de e-mail, să elimine necesitatea de instalare și configurare a unui clinet de e-mail. Platformele de web cele mai utilizate, fiind:
Google Mail (Gmail) – www.gmail.com
Yahoo Mail – mail.yahoo.com
Microsoft Mail (Hotmail, Outlook) – www.live.com
2.2. Web-ul
World Wide Web-ul (WWW sau Web pe scurt), reprezintă un sistem în care sunt depozitate și citite documente ce se gasesc pe Internet într-un format care cuprinde legături către alte documente, grafice și elemente multimedia (video, audio, etc).
Hipertextul (link-ul) la realizarea citirii și stocării datelor. Hipertextul fiind codificat cu ajutorul limbajului HTML. Acest face posibilă afișarea documentelor Web pe orice calculator ce are în dotare un software ce se numește browser de web ( Microsoft Internet Explorer, Netscape Navigator, Mozilla sau Opera).
Pentru a avea o idee clară despre modul în care funcționează web-ul am extras un citat din Mărturiile lui Tim Berners-Lee:
„O mulțime de programe folosesc Internetul: poșta electronică, spre exemplu, există cu mult înaintea sistemului bazat pe hipertext pe care l-am inventat, numit World Wide Web. Web-ul este un spațiu virtual de informație. În Internet găsiți calculatoare – în Web găsiți documente, sunete, imagini, animații … într-un cuvânt: informație. În Internet conexiunile sunt cabluri ce leagă calculatoarele – în Web conexiunile sunt legăturile hipertext dintre documente (link-urile). Web-ul există datorită programelor care asigură comunicarea între computerele conectate la Internet. Web-ul nu poate exista independent de Net. Raportul între Internet si Web este unul de la parte la întreg, deoarece Web-ul nu ar fi putut exista fără aportul Internetului. Sunt două sisteme compatibile care interacționează într-un scop unic, acela de a oferi cât mai multe informații utilizatorului. Web-ul a făcut Internetul accesibil deoarece oamenii sunt interesați de informație și nu prea vor să știe de calculatoarele și cablurile din spatele acestuia.”
Cea mai importantă parte a unei adrese este la sfârșit (domeniile în primul rând se termină în .com, .edu, .gov, .org, iar acestea sunt separate pe arii de folosire, de exemplu .edu.ro, .edu.fr). Este realizată de asemenea și o clasificare a domeniilor pe zone geografice, acestea fiind incluse în primul nivel ierarhic (de exemplu .ro, .it, .uk etc.) fiecare făcând referire la o anumită țară. Volumul de date și informații disponibil pe Internetul românesc poate structura site-urile potrivit Internetics în patru categorii majore, care la rândul lor au mai multe subcategorii:
de informații – sunt formate din acele site-uri care pun la dispoziția publicului un conținut informativ (media online, portaluri tematice, portaluri generaliste, informații de interes public)
de prezentare – ținta acestor site-uri este alcătuită în prezentarea unei companii, a unui produs sau a unei activități comerciale (corporație, IMM-uri, brand, produs)
de servicii și tranzacții on-line: sunt bazate pe vânzarea unui produs sau serviciu în mediul on-line (serviciile online, comerțul electronic sau magazinele virtuale, servicii financiare, e-guvernare)
de divertisment și comunități on-line – acestea sunt niste site-uri dedicate jocurilor, hobby-urilor, sportului, muzicii, umorului (comunități virtuale, celebrități, jocuri online, divertisment)
Designul reprezintă unul dintre principalele elementele ale unui site. „În marketing-ul și promovarea media, prima impresie e crucială. Deci designul paginilor de start, al interfețelor și portalurilor trebuie să atragă și să mențină clienții, pe lângă direcționarea consumatorilor către destinațile dorite”. Scopul principal pe care îl are designul este acela al modului de valorificare a informației, fără să conteze natura acesteia. „Orice companie are nevoie în ziua de astăzi de un site, care să reflecte calitatea companiei. (…) Clienții doresc informație nu show time. Aceștia vreau o downloadare rapidă a informației, o structură cât mai logică și ordonată a pagini web și nicidecum ceva ambiguu”. Este necesar să prețuim fiecare vizitator care dorește să accesze pagina noastră, iar acest lucru este posibil prin găsirea informațiilor de care are nevoie. Ținând cont de studiile efectuate de-a lungul timpului, timpul de care un utilizator are nevoie pentru a putea să-și facă o idee despre conținutul unui site este de aproximativ 9 secunde. Un design bine făcut îl poate convinge treptat pe utilizator să devină cumpărător sau cel puțin să acceseze în mod constant site-ul respectiv. „În prezent, designul, viteza și standardizarea devin mijloace tot mai importante de influențare a alegerilor făcute de consumatori”. „Scopul oricărui creator de pagini web de promovare este acela de a investi pagina cu o valoare intrinsecă, care să îi facă pe consumatori să o folosească nu doar pentru informații, ci și pentru experiența specifică, ceea ce poate să aducă mase de consumatori care să crească audiența”.
Consumatorul trebuie să-și facă o idee despre conținutul paginii web, încă de la început. O altă caracteristică importantă, este aceea de a organiza informațiile din textul de pe site, într-o manieră corespunzătoare, dând posibilitatea utilizatorilor să selecteze ceea ce îi interesează într-un timp foare scurt, pentru a evita plictisirea acestora cu detalii inutile.
Unele site-uri având foarte multe fotografii, vizitatorul fiind asaltat într-un timp foarte scurt de prea multă informație vizuală, indicat fiind să păstrăm front page-ul cât mai aerisit, iar dacă avem la dispoziție fotografii putem realiza o galerie foto. Alte elemente la fel de importante ca și front page-ul fiind și celălalte pagini, care ar trebui să reprezinte doar o continuare a acestuia. Vizitatorul nu are niciodată rabdare ca pentru o știre să de-a mai multe click-uri. Este de preferat ca o pagina web, să fie adaptată la cerințele și nevoile vizitatorului, fără să simtă că face vreun efort pentru a obține informația dorită. Indispensabilă pentru site este harta și motorul de căutare, care pot facilita munca consumatorului.
2.3. Bannerele
Începutul publicității pe Internet, a fost realizat cu ajutorul bannerelor, acestea fiind niște dreptunghiuri de diferite dimensiuni distribuite în orice pagină Web, plasate în spații diferite. În general, agențiile de publicitate sunt de părere că trebuie depășită etapa modalității de promovare prin intermediul bannerelor, deoarece acest format este încă considerat cel mai popular și i se acorda cele mai multe resurse financiare. Modificările apărute în timp, ținând cont de dimensiunile pe care acestea le au și de tehnologiile folosite pentru a se adapta la noile cerințe ale pieței.
Bannerul web reprezintă un afisaj grafic, dreptunghiular, poziționat în partea de sus / jos, stânga sau drepta într-o pagina web. Majoritatea bannerelor sunt întemeiate pe imagini, mai mult decât pe text și este folosit pentru de promovarea unui produs, unui brand, unui serviciu cu ajutorul altui site gazdă (blog, ziar online, forum, site). În general, bannerele sunt “livrate” prin intermediul unor servere de publicitate, dar pot fi și livrate personal cu ajutorul unor coduri, preluari etc.
Dimensiunile standard ale bannerelor din publicitatea online
O altă caracteristică prin care se pot clasifica se referă la modalitatea în care ele sunt concepute. Astfel putem remarca:
Bannerele statice, în general sunt reprezentate de o simplă imagine, fixă, care conține un text și/sau sigla firmei. Ca avantaj este considerat faptul că se poate crea cu ușurintă de către oricine, iar dezavantajul acestui tip, fiind ca nu atrage atenția oamenilor.
Bannerele dinamice (animate), reprezintă o scurtă secvență de acțiune, acest lucru se realizează cu ajutorul unor mici mișcări animate (adică, se mișcă, se rotesc sau orice altă variantă de acțiune care dă impresia de mișcare). Ca avantaje se evidențiază dimensiunile reduse, este ușor de realizat, generează costuri scăzute, se obține un răspuns mai favorabil decât în cazul celor statice.
Bannerele interactive (rich media) sunt întemeiate pe interactivitate și putere de comunicare în timp real pe Internet și se alcătuiește prin interacțiunea directă cu utilizatorul. Acesta este impulsionat să participe la un joc, să adauge diverse informații, să raspundă la întrebările unui sondaj. Principalul avantaj este comunicarea unui mesaj puternic și o mare posibilitate de primire a răspunsului față de bannerele clasice. Dezavantajul major apare datorită generării unor costuri de producție mari și de la sine înțeles, în timpul de încărcare.
Bannerele interactive utilizează tehnologie Rich Media cum ar fi HTML, Flash și Java. Dimensiunile standard fiind de 468×60 px și încărcarea inițială până la 15K (dupa ce utilizatorul trece cu mouse-ul sau face click pe banner, se mai poate realiza o încarcare suplimentară de până la 85K).
Bannerul extensibil pune la diuspoziție un spațiu suplimentar de afișare a mesajului în momentul accesării, prin creșterea dimensiunii. Acestea având denumirea de mouseover, clickover, rollover, expand.
Mouseover este un banner care își crește dimensiunea după ce utilizatorul a trecut cu mouse-ul deasupra lui, dar recapată forma inițială după ce utilizatorul a înlăturat mouse-ul de pe banner.
Clickover este un banner care se poate să ocupe un spașiu mai mare atunci când vizitatorul a dat click pe el, însă poate rămâne la acea dimensiune până în momentul în care utilizatorul dorește să apese pe un buton de închidere.
Rollover expand este un banner care are posibilitatea de extindere la trecerea cursorului mouse-ului peste suprafața lui, acest lucru fiind posibil pentru anumite zone sau în totalitate .
Overlay ad este un banner care se arată în format neconvențional peste ecran și apoi dispare sau se transformă într-un banner normal.
O ultimă inovație în bannere o reprezintă video-bannerele asemănătoare reclamelor care apar la televizor. Ele au formatul unui banner uzual (orizontal, skyscraper) și au o parte menită rulării clipului video, fie imediat după ce s-a încarcat reclama, fie cu ajutorul unei opțiuni de pornire, sub forma unui buton. Durata indicată a unui video-ad fiind de 10 până la 30 de secunde și trebuie să dețină și un buton vizibil de stop sau pauză.
Reclamele lipicioase (sticky ad) sunt acele bannere care pe lângă faptul că bannerele ies din dimensiunile clasice, ele rămân „lipite” de ecran.
O altă noutate este utilizarea formatelor mari și agresive de bannere care poartă numele de leaderboard. Aceste bannere având dimensiuni mari, care pornesc de la 728 x 90 px. Ele au posibilitatea să fie statice, animate sau video. Accentul fiind pus pe utilizarea de formate mari, neconvenționale.
Informațiile pe care trebuie să le conțină un banner online sunt următoarele: numele companiei, sloganul publicitar al acesteia, îndemnul la acțiune adresat utilizatorului, impulsul pentru acțiunea vizitatorului (un preț special, un cadou gratuit) și principalul avantaj oferit de companie, produsul sau serviciul promovat cu ajutorul său.
Pentru ca un banner să aibă succes, acesta trebuie să fie atrăgător, iar pentru ca acest lucru sa fie realizabil, este nevoie de ajutorul unor elemente interactive (animație, mișcare, culori, elemente audio-video), trebuie să capteze atenția consumatorilor și să-i detemine, să caute mai multe informații, iar mesajele expuse să fie dintre cele mai creative și foarte important trebuie să fie pozitive.
În ultima perioadă se vorbește tot mai des despre promovare online, campanii de display care se pot realiza fie prin Google AdWords fie prin Facebook Ads sau alte rețele. Acestea având un rol foarte important din punctul de vedere al marketingului și al promovării.
Campania realizată prin „Rețeaua de căutare cu Rețeaua de display selectată” expune anunțurile în Rețeaua de display printr-o modalitate mai selectivă, iar licitarea este automatizată, prin care ne ajută să ajungem mai rapid la acel segment de utilizatori care sunt interesați de produsele și serviciile pe care dorim să le promovăm.
Făcând o comparație între „Rețeaua de căutare și Rețeaua de display”, „Rețeaua de căutare cu extindere în Rețeaua de display” utilizează modalități noi pentru a preciza unde și când anunțurile vor avea cele mai favorabile rezultate în Rețeaua de display, crescând standardele pentru momentele în care să fie afișate. Prin urmare, anunțurile vor fi expuse pentru un număr mai redus de clienți potențiali care sunt, probabil, interesați de produsele și serviciile pe care le promovăm. Potrivit unor teste inițiale, se poate înregistra, în medie, o rată de click a anunțurilor grafice cu 35% mai crescută și un cost-pe-achiziție a clientului în Rețeaua de display cu 35% mai scăzut.
Datorită faptului că o imagine transmite mai mult decat 1000 de cuvinte, mesajele comunicate cu ajutorul bannerelor publicitare pot avea o influență mai mare asupra actiunii de click si rămân mai ușor imprimate în memoria oamenilor.
9 lucruri ce trebuie parcurse înainte de lansarea unei campanii pe display
Înființarea bannerelor – în primul rând, ne asigurăm că am creat întregul set de bannere (toate dimensiunile necesare), de claritatea pe care o au acestea, mesajul pe care dorim să-l transmitem, corectarea greșelilor. O atenție deosebită trebuie acordată și la dimenisiunea lor în kb. De exemplu bannerele din Google trebuie să aibă sub 50 kb, iar în Facebook textul din banner nu trebuie sa depășească 20% din dimensiunea acestuia.
Verificarea graficii – mesajul transmis spre publicul țintă trebuie să fie corect format din punct de vedere grafic / vizual.
Trebuie afișat logoul și mesajul de acțiune (click, apasă, descarcă, vezi, cumpără, mergi mai departe, înregistrează-te)
Setarea unor caracteristici ale publicului țintă – chiar dacă vorbim despre campanii pe Google sau Facebook, este necesar să avem un minim de targetare setată (demografice, geografice, interese)
Stabilirea obiectivelor – chiar dacă este vorba de trafic, vânzări, contact, descărcare ghid, timp în site, acestea trebuie bine stabilite în contul nostru de Google Analytics.
Landing page – se referă la faptul că mesajul vizual și contextual trebuie să fie în ton cu bannerele utilizate, adică, pe landing page utilizatorul poate să vadă continuarea mesajului din bannerul accesat.
AB testing – pentru a spori rezultatul campaniilor, în general rata de click (CTR) fiind indicat să mai avem o versiune la bannere cu modificări mai mici sau mai mari. Afișarea butonului de call to action se pune în altă parte sau în altă culoare, mesajul modificat, prin schimbarea pozitionării logoului.
Limita de timp – se stabilește în funcție de durata ofertei prezentate, disponibilitate, preț etc.
Optimizare – se face printr-o analiză zilnică sau periodică a desfășurării campaniei , unde se pot urmări CTR-ul, conversiile, CTR în funcție de audiențe, ora din zi, site etc.
Un banner poate realiza două lucruri importante: sporește reputația unui produs care are legătură cu ceea ce încearcă să găsească utilizatorul și poate acționa ca un semnal deoarece poate oferi vizitatorului oportunitatea de a găsi exact ceea ce îl interesează, ghidându-l pe situl Web cu conținut relevant. Aceaste lucruri reprezintă de fapt evoluția bannerelor, faptul care le ține încă în viață.
2.4. Butoanele
O altă variantă de publicitate alături de bannere este cu ajutorul butoanelor, care pot avea diferite dimensiuni, în general 120 x 90, 120 x 60 și butonul pătrat cu dimensiuni de 125 x 125. Ele fiind situate de obicei în partea dreaptă a paginii, acolo unde ajunge, în general cursorul în momentul lecturării unei paginii Web. Ele atrag atenția și pot obține un click din partea utilizatorului. Acestea pot conține, în spațiul de 120 x orice, cuvinte foarte puține (de obicei douăzeci) fiind proiectate fără imagini. Prin apicarea unei imagini textul este redus la aproximativ patru cuvinte, condiția fiind ca el să un conțină animații. Butoanele pot fi logo-uri, modele, nume de domenii, reclame la ceva pe care utilizatorul îl cunoaște.
2.5. Interstițialele
Prin interstițialele este realizată o publicitatea ce devine vizibilă în timpul dintre închiderea unei pagini Web și încărcarea alteia. Categoria interstițialelor se poate clasifica în trei categorii: interstițialele inline, pop-ups și pop-under. Aceste modalități de publicitate sunt similare celor din televiziune sau radio, acolo unde programele sunt oprite temporar pentru pauze publicitare. Utilizatorul nu este anunțat despre momentul în care acestea apar, iar acestea pot fi închise, ceea ce nu poate face și cu celelalte tipuri de media.
Interstițialele inline își fac apariția în fereastra principală a browser-ului și în momentul în care este apăsat un link (legătură spre altă pagină), ele îndrumă vizitatorul spre situl ce include o reclamă care aparține publicității în locul paginii dorite. Pagina publicitară va fi pusă în evidență o perioadă de timp stabilită, de obicei cinci-zece secunde, urmând ca pagina dorită să fie încărcată automat. În perioada derulării interstițialului, utilizatorului îi sunt prezentate atât mesajul publicitarului cât și posibilitatea de accesare a sitului acestuia. Aceste modalități de reclamă sunt de în general deranjante pentru utilizator și pot avea efecte negative mai mult sau mai puțin asupra imaginii de marcă a celui care face cunoscut mesajul publicitar.
Pop-ups reprezintă acele interstițiale care sunt difuzate într-o fereastră nouă, mai mică. Sunt cele mai utilizate și sunt răspândite de obicei în perioada cât noua pagină se încarcă, rămân fie deasupra ferestrei principale, fie în spatele acesteia dacă sunt micșorate, până la închiderea lor de către utilizator. Pop-ups-urile având diferite dimensiuni și acestea variază, la fel cum este în cazul bannerelor, de la statice la animate sau chiar interactive.
Pop-under sau interstițialele care se încarcă într-o fereastră nouă, în spatele ferestrei principale. Pop-behind cum mai sunt ele denumite reprezintă o formă de publicitate care generează discuții în contradictoriu. Motivul fiind, modalitatea lor de încărcare și distribuire, în spatele ferestrei actuale, fără nici un fel de avertizare, modalitate ce este considerată ascunsă sau hoțească. Acest tip de interstițial se încarcă și este afișat numai în momentul în care utilizatorul decide să închidă fereastra curentă. Modelul fiind folosit de către situri cu prestigiu, cum ar fi Yahoo sau Times, motiv pentru care îi oferă legitimitate și este înscris în rândul modelelor publicitare folosite în prezent.
Agențiile de publicitate utilizează în ultimul timp interstițialele ca o succesiune la bannere, deoarece este considerat mai sigur că reclama va fi observată, iar mesajul o să aibă mai multe șanse de a rămâne în memoria oamenilor, atunci când nu este într-o competiție cu nimic altceva pe ecran. Având o rată de a obține răspuns mai mare decât bannerele, din acest motiv ele sunt considerate ca fiind mai eficiente.
2.6. Alte forme de publicitate pe paginile Web
2.6.1. Link-ul text reprezintă cea mai simplă modalitate de publicitate, cea mai puțin agresivă, dar și una dintre cele mai de succes forme de publicitate din mediul virtual. El fiind prezentate sub forma unui text subliniat, în general o propoziție, un titlu sau chiar adresa unui sit, care prin acționare oferă posibilitatea creării unei legături către altă pagină. Textul făcând referire în general la conținutul sitului pe care sunt înregistrate.
Hiperlegăturile sunt niște marcatori ce fac posibilă realizarea unor legături spre alte documente sau resurse Web. „Link-urile (legăturile) transformă un text obișnuit în hipertext sau hipermedia. Ele permit trecerea rapidă de la o informație aflată pe un anumit server la altă informație aflată pe un alt server oriunde în lume. Atunci când se navighează sub un browser, link-urile apar ca zone active într-o pagină Web, adică zone pe ecran sensibile la apăsarea butonului (de regulă cel stâng) al mouse-ului. Un click efectuat cu mouse-ul pe un link este interpretat ca o cerere către un anumit server Web de a expedia către computerul client o resursă către care link-ul respectiv punctează. În felul acesta paginile Web devin interactive (adică răspund la acțiuni inițiate de utilizator).
Locul unde le întâlnim cel mai des, sunt motoarele de căutare. „Motoarele de căutare sunt servere specializate în stocarea de meta-informații (adică a „informațiilor despre informații”) care oferă utilizatorilor posibilitatea de a găsi/regăsi informațiile dorite în siturile în care acestea există”. Cele mai utilizate motoare de căutare sunt: www.google.com, www.yahoo.com, www.altavista.com, www.excite.com, www.lycos.com, www.dogpile.com, www.hotbot.com. În prezent Google (www.google.com) deține cea mai mare bază de date, în care sunt înregistrate peste 3 miliarde de pagini. Rezultatele ce apar pe aceste motoare de căutare apar în format de link-uri. Unele motoare având chiar și prețuri pentru afișarea sitului cât mai sus în momentul tastării unui cuvânt cheie. Motivul pentru acest lucru fiind că majoritatea consumatorilor de pe Internet au posibilitatea să găsească ceea ce au nevoie prin intermediul motoarelor de căutare. Acestea nefiind singurele care vând acest tip de publicitate. Majoritatea portalurilor având ca bază aceste link-uri.O noutate fiind, cărțile electronice sau e-books ce au link-uri ce trimit la diferite pagini Web exact ca un banner obișnuit (Iulian Veghes Ruff și Bogdan Grigore, 2003, 130).
2.6.2. Sponsorizările pot avea diferite forme, majoritatea fiind mai benefice datorită amplasărilor mai avantajoase pe care le oferă spre deosebire de bannere. Cea mai folositoare modelitate de sponsorizare ce se referă la recomandarea produsului sau companiei în articolele aparent obiective de pe situl pe care sunt publicate, pentru a muta imaginea asociată siteului spre produsele firmei sau sponsorizarea efectivă a sitului în vederea postării anumitor informații, reduceri, programe, etc. Sponsorizările aduc beneficii etapelor ce au loc în cadrul derulării unei campanii publicitare fără să fie nevoie de orientarea unui trafic ridicat spre un sit. Consumatorii având încredere într-un sit pe care intră cu regularitate pentru a se informa. Datorită faptului că mesajul este afișat pe siteul respectiv, produce un transfer de încredere către marca expusă , acest lucru determinând un mesaj mai puternic.
2.6.3. Advertorialele generează o publicitate făcută unui sponsor ce se aseamănă mai mult cu un editorial sau cu o știre decât cu publicitatea în sine. Utilizatorii, având în general mai multă încredere într-un editorial decât într-un afiș publicitar. Advertorialul trebuie realizat în așa fel încât să nu arate ca o reclamă, deoarece acest lucru poate avea efecte negative, ducând la pierderea încrederii atât în sit, cât și în respectivul produs. Advertorialul trebuie să ofere exact acea informație de care este nevoie.
2.6.4. Screensaverele sunt utilizate ca un afiș publicitar având posibilidatea de a se descărca de pe Internet, de pe situl companiei sau de pe anumite situri specializate. Cel mai important element pentru acestă modalitate de publicitate fiind cuvântul „atrăgător”. Screesaver-ul trebuie să producă o impresie puternică asupa oamenilor, să le capteze atenția, să facă consumatorul să-l dorească și dacă se poate, să lase posibilități de personalizare.
2.6.5. Rich media
Rich media sau în traducere, media “bogată” este o combinație de elemente audio, video și animație pentru crearea unei reclame interactive. Apare ca o reacție la tendința de înlăturare a bannerelor clasice. Bannerele standard nu mai produc interesul așteptat sau propus în strategie de către companie, nu mai pot atinge obiectivele stabilite de acesta la început.
Bannerele rich media aduc în sprijinul publicitarilor oportunitatea prezentării unui conținut adițional celui existent printr-o modalitate tradițională, în formatul restrâns al bannerelor. Acest mod de publicitate online acordă o flexibilitate mai mare și un spațiu larg al posibilităților de exprimare a mesajului creativ, cu ajutorul introducerii unor extensii sau prin îmbunătățirea interactivității sau audio-video.
Sunt utilizate în general, trei tehnologii de proiectare a diferitelor metode ale publicității rich media: HTML, Plug-in și Java. Cele care utilizează tehnologia HTML pot fi accesate de către toți consumatorii, fără să conteze de tipul de browser folosit. Avantajul acestei modalități de publicitate este de a avea posibilitatea legării diferitelor fragmente din banner de pagini diferite, adrese de situri sau informații. Redirecționarea se poate realiza spre mai multe pagini alese de publicitar și nu doar de către situl companiei. Modalitățile care utilizează plug-in pentru a funcționa trebuie să aibă instalat pe calculator un program care să poată facă posibilă vizualizarea unor noi elemente: animație, interactivitate, audio-video. Dacă programul nu este instalat, se oferă opțiunea instalării lui, altfel, imaginea prezentată ramâne una statică, precum cea a bannerelor clasice. Cele mai utilizate programe plug-in sunt Flash și Shockwave ale companiei Macromedia. Publicitatea realizată prin tehnologia Java dă posibilitatea unei funcționalități mărite, fără a fi necesară descărcarea unui plug-in. Avantajul oferit se referă la posibilitatea de interacționare cu bannerul, fără să fie necesară accesarea altei pagini Web. Un exemplu al acestui tip de publicitate fiind dat de posibilitatea subscrierii la un newsletter prin introducerea adresei de e-mail în cadrul unui banner.
Alte modalități de publicitate on line care utilizează tehnologii rich media sunt: publicitatea plutitoare (floating ads), flying ads, cursoarele publicitare, scrolling ads și nu în ultimul rând publicitatea îndrăzneață.
Publicitatea plutitoare este denumită din modalitatea ei de a fi afișată continuu deasupra paginii vizitate. Aceasta având două forme: obiectele „zburătoare” sau flying ads, elemente ce „zboară” în partea superioară a paginii pe un traseu determinat și scrolling ads, acestea sunt decât niște bannere sau butoane publicitare care nu dispar din pagină în timpul navigării în josul ei, ci ele coboară în același timp cu imaginea.
Flying ads oferă publicitarului o flexibilitate pentru a obține orice efect. Fiind una dintre cele mai îndrăznețe modalități de publicitate pe Internet. Se pot găsi orice obiecte care zboară dintr-o parte în alta a paginii Web spre o reclamă mai mare. Obiectele reprezintă serviciile oferite de companie sau mascota companiei.
Scrolling ads reprezintă acele modele care utilizează tehnologia DHTML (Dymanic HTML) pentru a permite reclamei supravegheara vizitatorul unui sit în timp ce acesta își canalizează atenția în afara zonei acoperite. În general, ele își fac apariția sub forma unor bannere verticale, plasate în exteriorul oricărui text, pentru a nu acoperi informația existentă pe sit, în timpul mișcării lor.
Cursoarele publicitare fac posibilă folosirea oricărui obiect de pe ecranul computerului ca instrument de reclamă. Acest lucru înseamnă de fapt transformarea cursorului mouse-ului în reclamă, adică să-i fie atașată acestuia o imagine. Poate fi atașat și text cursorului în timpul în care acesta trece pe deasupra anumitor zone predefinite din pagina Web.
Publicitatea îndrăzneață este o animație ce apare deasupra conținutului sitului, făcând din acesta un spațiu prielnic pentru reclamă. Animațiile fiind însoțite de sunet și pot fi vizualizate de orice tip de browser.
De cele mai multe ori, siturile care includ reclame bogate, sunt testate înainte de expunere pentru a fi sigure, să nu îngreuneze încărcarea sitului și implicit performanța acestuia. Se poate refuza și afișarea lor pe sit.
Valoarea mediei bogate este strâns legată de viteza conexiunii utilizatorului. Dacă din publicul nostru țintă fac parte oameni care râvnesc după tehnologiea de ultimă oră sau utilizează Internetul zi de zi pentru afaceri, putem spune că este benefică publicitatea cu ajutorul acestui format.
Accesul la Internet cu ajutorul conexiunilor asigurate de o linie telefonică simplă (dial-up) și a modemului de 56k, nu oferă performață atunci când dorim să transferăm fișiere ce conțin imagini grafice de înaltă rezoluție, fișiere audio sau video. Banda propusă de linia telefonică este la un nivel scăzut și nu acoperă întotdeauna răspândirea cantității imense de informație oferită de multimedia.
„Rezolvarea problemei o reprezintă accesul de bandă largă (broadband). Prin broadband informația se poate transmite în Internet cu o viteză de câteva zeci de ori mai mare decât cea maxim permisă de un modem obișnuit de linie telefonică. Acest câștig de viteză face posibil transferul de fișiere de dimensiuni foarte mari într-un timp scurt. De exemplu prin broadband o întreagă enciclopedie multimedia poate fi trimisă în doar câteva minute” susține Mihai Gavotă.
Jocurile
Multe modalități de relaxare din lumea reală și-au găsit asemănarea în spațiul Web, prin intermediul jocurilor virtuale și desenelor animate pe Internet (acestea purtând denumirea de webisodes). Producătorii de jocuri se împart în două tipologii: giganții și micile companii sau chiar indivizii. Giganții sunt cei care au posibilitatea să investească în cercetare, în proiecte de dezvoltare și echipament. Sony, fiind considerat unul dintre acești giganți, livrând de la simplul puzzle până la jocuri 3D. Pe de altă parte, se situează cei care produc jocuri doar pentru distracție, în general acestea fiind gratuite.
Cu ajutorul jocurilor, oamenii care fac publicitate pot crea legături între consumatori și marcă, astfel stabilindu-se o relație mai puternică între aceștia. Prin intermediul jocurilor care au mai mulți jucători, se poate vorbi de o răspândire a mesajului la un nivel mult mai ridicat. Studiile au arătat că cei care folosesc Internetul, petrec mai mult timp pe cele cu jocuri decât pe orice alt tip de siteuri. Fiind foarte populare în rândul tinerilor, segment de piață spre care își îndreaptă atenția tot mai multe companii.
Compania care dorește să-și facă publicitate prin intermedul acestei metode, trebuie să se gândească în primul rând dacă acesta are nevoie de un joc pentru promovare sau să-i întărească imaginea de marcă.
Cookies
Cookie-urile reprezintă o metodă esențială pentru publicitatea virtuală. „Un cookie este un fișier text pe care o aplicație server Web îl poate scrie prin intermediul browser-ului într-un loc (folder) special pe hard-discul calculatorului client”. Cookie-urile se pot scrie pe calculatorul clientului dacă browser-ul permite acest lucru cu ajutorul unor setări. Din acest motiv, browser-ul permite scrierea cookie-urilor, altfel multe situri nu ar mai avea posibilitatea de a fi vizitate deoarece ar fi interzis accesul clienților care nu pot memora cookie-uri. Cookie-urile sunt memorate o perioadă de timp, care este predefinită de aplicația server. După expirarea perioadei, ele se autodistrug. Cookie-urile pot cuprinde și informații înscrise criptat. Cu ajutorul cookie-urilor în calculatorul utilizatorului, se pot înscrie date despre vizitatori, despre preferințele acestora, despre accesările făcute și timpul pe care îl petrec în mediul virtual sau pe respectivul sit. Aceste informații putând fi citite apoi de către aplicația server la o nouă revenire în sit și înscrise ulterior într-o bază de date. În acest mod devine posibil „spionajul electronic” care este foarte interesant mai ales pentru firmele comerciale care doresc să-și cunoască cât mai bine clienții actuali sau potențiali ce pot apărea în viitor.
Cookie-urile se pot șterge decât din meniul Tools al browser-ului lansându-se un dialogul Internet Options care cu ajutorul tab-ului General pune la dispoziție aceste utilități (butoanele Delete Cookies și Delete Files).
Internet Explorer este programat să permită crearea de cookie-uri. Vizitatorul poate fi anunțat înainte ca un sit să creeze fișierul, din acest motiv există posibilitatea de a permite sau nu creearea lor, sau există posibilitatea setării browserului, neacceptarea a nici unui fel de stocare de informații pe hard-disc.
Newsletter-ul
Newsletter-ul este o metodă prin care se încearcă păstrarea unei anumite audiențe prin trimiterea informațiilor despre produse, servicii, evenimente, etc. Reprezintă unul dintre cele mai ieftine mijloace care poate fi utilizat în mediul online. Newsletter-ul este de cele mai multe ori format din unul sau mai multe paragrafe. Unicul dezavantaj al acestui instrument fiind incapacitatea de a utiliza o grafică și un design foarte atractiv care să impresioneze oamenii și să le capteze atenția în același timp.
Grupurile de știri (newsgroups)
Acestea sunt niște grupuri electronice de discutii, locuri unde oamenii se întalnesc în mod virtual pentru a face schimb de idei si opinii. Principiul de baza fiind asemanator listelor de discutii: mesajele sau articole sunt trimise de către cititori unui grup către alții pentru a putea fi citite și pentru a răspunde la articolele parcurse. O mare parte din grupuri au o listă cu Frequently Asked Questions (FAQ), care răspund la cele mai obișnuite întrebari ale grupului. Citirea acestor FAQ fiind o idee bună înainte de a pune întrebări toturor persoanelor care fac parte din grup.
IRC (Internet Relay Chat)
IRC-ul sau chat-ul este una dintre cele mai cunoscute modalități de comunicare directă pe Internet. Chat-ul fiind o posibilitate favorabila de dialog informal, cu ajutorul Internetului între persoanele ce se află la distanță. Acest cuvânt își are originea în limba engleză și înseamnă a sta de vorbă, a vorbi despre diferite lucruri, a sporovăi. IRC-ul este apreciat nu numai pentru că se folosește ca o modalitate de convorbire în direct ci și pentru favorizarea comunicațiilor în timpul dezastrelor naturale, războaielor și a altor crize.
Mesageria instantanee
Mesageria instantanee reprezintă o modalitate de comunicare menit tuturor categoriilor ce utilizează internetul, fie că sunt adolescenți sau oameni de afaceri. Acestă modalitate de comunicare este întalnită sub diferite denumiri, cele mai cunoscute fiind AIM (AOL Instant Messenger), MSN (Microsoft Messenger), ICQ (I Seek You) si YIM (Yahoo! Instant Messenger).
2.7. Modalități de promovare a paginii web- cross media
Promovarea paginii web reprezintă unul dintre elementele cheie ale succesului pe care îl putem avea pe Ineternet. În timpul promovării unui site atenția noastră trebuie îndreptată către:
Tunneling (procedeu prin intermediul căruia utilizatorul este transformat în cumpărător)
Așezarea elementelor grafice și de interfață
Folosirea într-un mod inteligent a culorilor
Interacțiunea cu utilizatorul
SEO (Search engine Optimization)
Optimizarea pentru motoarele de căutare este considerată o metodă de promovare web cu cel mai mare randament. Fiecare pagină web își dorește să să aibă succes în rândul utilizatorilor și să fie clasată în topul motoarelor de căutare pe o poziție cât mai înaltă. Ținând cont de domeniul site-ului, motoarele de căutare pot avea un trafic de până la 95%. Poziționarea favorabilă în cadrul motoarelor de căutare duce la apariția unei rate de conversie ridicate. Aceasta reprezentând numărul de utilizatori care avansează la statutul de clienți. Chiar dacă un client nu achiziționează nimic în acel moment, este foarte importantă impresia pe care o lăsăm vizitatorului în timpul navigării sale pe site-ul respectiv. Aproximativ 90% din totalitatea referirilor către site-uri au ca sursă de pornire cele patru motoare de căutare: Google, Yahoo, MNS și AOL. Procesul de optimizare este desfășurat pe parcursul a trei etape:
Cercetarea cuvintelor cheie
Analiza și optimizarea site-ului
Colectarea de link-uri
Pentru descoperirea cuvintelor cheie una dintre cele mai favorabile soluții este elaborarea unei liste, prin participarea tuturor angajaților, cuprinzând toate cuvintele care au legătură cu produsul sau serviciul pe care dorim să-l promovăm. Din acestă listă putând fi scoase ulterior cuvintele cele mai utilizate de clienți în momentul căutării produsului dorit. O a doua posibilitate pentru stabilirea cuvintelor cheie este utilizarea bazelor de date ale Yahoo, Google, MNS pentru a scoate la iveală competitivitatea anumitor cuvintele cheie.
Privind analiza și optimizarea, în cadrul unui sit, principalele aspecte pe care trebuie să le avem în vedere sunt următoarele: link-uri simple pentru motoarele de căutare, titlurile paginilor trebuie să fie atrăgătoare pentru motoarele de căutare, existența unui sitemap, utilizarea cuvintelor cheie ce se găsesc în interiorul site-ului, îmbunătățirea performațelor serverului care asigură mentenanța siteului.
Privind link-urile, trebuie să realizăm o strategie de așezare a acestora pe site-uri de nișă, site-uri unde apare și concurența, forum-uri și blog-uri care au același domeniu de specialitate și în directoarele specializate de PR.
Despre motoarele de căutare
Un motor de căutare sau search engine cuprinde trei componente:
Componenta de căutare, reprezentată printr-un program automat (spider sau bot) care caută textul și codul din spatele paginilor web, introducându-le în baza de date
Indexul, care cuprinde informații precum titlu, adresa, cuvinte cheie despre site-uri
Aplicația software, care ne prezintă rezultatele căutării pe calculator
Căutarea pe un motor este realizată într-un mod foarte simplu, prin scrierea anumitor cuvinte cheie în caseta aplicației de căutare. În afară de text, utilizatorul mai poate căuta imagini și clipuri video. Rezultatele motorului de căutare nu sunt altceva decât niște hiperlinkuri care duc către conținutul web ce conduc spre cuvintele cheie. Un motor de căutare are posibilitatea de cătare a informației în patru secțiuni diferite:
Rezultatele date de furnizorii de informație (unele motoare de căutare având propriile baze de informații)
Rezultatele date de furnizorii secundari de informație
Rezultatele scoase din directorii de căutare
Rezultatele plătite sau link-urile sponsorizate (în momentul în care clienții plătesc pentru a se găsi în topul căutărilor). Legăturile sponsorizate, oferite contra cost în partea dreaptă sus a paginii web (Google Adwords)
Directoarele web sunt acele surse care produc un trafic intens paginii web. Acestea promovează pagina web prin intermediul a două modalități: descrierea directorului trebuie să trezescă interesul utilizatorului și dacă link-ul din directorul către site este de forma http://www.site-ul-meu.ro, ajută la mărirea numărului de referințe.
Campaniile de bannere sunt eficiente atunci când sunt amplasate corect. Principalul criteriu de care trebuie să țineți cont este traficul de pe site-ul unde doriți să amplasați bannerul și profilul acelui site, care ar trebui să fie asemănător cu cel al dumneavostră. De exemplu, un banner despre stiri sportive, poate fi amplasat pe un site cu mașini sau pe un site al unui producător de bere.
Promovarea prin email produce efecte imediate și puternice, dar trebuie să existe acordul destinatarului pentru a nu se considera spam. Spam-ul produce efecte negative imaginii companiei, determinându-l pe utilizator să nu mai acceseze site-ul. Listele de discuții fiind asemănătoare cu promovare prin email, însă diferența este că acestea nu promovează produsul sau serviciul, ci expune noile apariții de pe site. Un exemplu este reprezentat prin ultimele știri sau articolele care sunt considerate foarte bune.
Campaniile de schimb de linkuri principalul scop al acestora se referă la creșterea popularității în rândul motoarelor de căutare. Forum-urile și blog-urile sunt considerate a fi alte tipologii de promovare, foarte utilizate în prezent, mai ales în presă.
Campania virală de nișă are ca scop atingerea unui trafic cât mai mare, din cadrul formatorilor de opinie, care prin word of mouth vor putea schimba decizia altor consuamtori. Cea mai utilizată metodă de realizare fiind blog-ul. O altă variantă de a face campanie virală, se poate întocmi prin crearea unui joc online și expedierea link-ului către formatorii de opinie.
2.8. Costurile publicității online
Deoarece este încă considerat un mediu nu foarte explorat, publicitatea online a împrumutat modele clasice din alte domenii, adaptându-le propriilor caracteristici. Din acest motiv, publicitatea online se poate măsura pe baza impresiilor sau prin numărul de click-uri.
Costul per mia de afișări (CPM, cost per miile), se referă la faptul că prețul cerut pentru afișarea unei reclame de o mie de ori.
Costul per accesarea bannerului (CTR, click-through-rate) este exprimat în procente, taxarea fiint percepută, în funcție de numărul utilizatorilor ce accesează bannerul.
Costul per clic (CPC), este plătit de cel care participă la o campanie Pay Per Click (PPC) sau Pay Per Impressions (PPI). O campanie bzată pe strategia PPC, poate utiliza termenul CPC, în mod alternativ cu cel menționat anterior, deoarece reprezintă prețul plătit pentru fiecare clic care aduce un nou vizitator. În schimb, campania bazată pe modalitatea PPI, stabilește prețul pe baza numărului de afișări și nu de clic-uri.
Taxa fixă (flat free), acestă modalitate este utilizată de o parte din site-uri, acestea percep o sumă fixă pentru publicitatea expusă pentru o lună sau o anumită perioadă.
Plata pe vizitator (pay per viewer), reprezintă plata utilizatorul de site, pentru fiecare interacțiune pe care o are cu brandul publicitarului, adică o trimitere spre site-ul ce promovează campania respectivă, completarea unui formular, o vânzare, descărcarea unui program, etc.
Plata pe cumpărător (pay per purchase) este plătită, decât în momentul, în care au fost făcute achiziții, ca urmare afișării și interacțiunii directe cu bannerul.
Taxa motoarelor de căutare, se obține prin următoarele metode:
afișări aleatorii, adică un banner este afișat aleatoriu în momentul căutării,
categorii de căutări, acestea reprezintă faptul că publicitatea este expusă, decât în cazul unor anumite categorii de căutări,
cuvintele – cheie, aceasta fiind considerată cea mai căutată metodă de taxare, publicitatea fiind vizibilă, numai în momentul cineva introduce anumite cuvinte – cheie.
Taxa serviciilor specializate, este mai mare decât cea a motoarelor de căutare, deoarece publicul țintă al acestor site-uri este mult mai închegat, vizitatorii fiind interesați doar de anumite domenii.
CONCLUZIE
În concluzie, publicitatea online, reprezintă o formă a publicității tradiționale, transpusă în mediul virtual. Aceasta fiind într-o continuă evoluție, datorită mediului în care își desfășoară activitatea sunt create tot mai multe modalități prin intermediul cărora se pot promova produsele și serviciile aplicând starategii actuale, menite să capteze atenția unui segment cât mai mare din piață.
Comparând televiziunea, radio sau presa scrisă cu paginile web, vom realiza că cele menționate anterior își așteaptă vizitatorii de cele mai multe ori pentru un moment de recreere. Din acest motiv este foarte important ca un site să fie realizat într-un mod, în care să atragă un număr cât mai mare de clienți, astfel utilizatorul să găsească ceea ce îl interesează și să nu închidă pagina.
Costurile percepute pentru spoturile publicitare transmise de către televiziune sau radio sunt foarte mari, de aceea decât marile companii precum Coca-Cola, IBM, Audi își pot permite. Internetul, devine astfel o alternativă pentru toate companiile care prin acestă modalitate au acces la o promovare neîntreruptă, asigurând un serviciu de suport, informare rapid și eficace pentru client pe tot parcursul anului, pentru niște prețuri care nu se pot compara cu cele încasate de televiziune sau radio.
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.eccromania.ro/articole/teme/achizitiile-online/comert-electronic
2. https://blogdeseminar.files.wordpress.com/2013/01/suport-de-curs-publicitate-online.doc
3. Suport de curs E-marketing,
4. Probleme de uzabilitate în crearea siteurilor și a aplicaților web+based, ed Tree Works, www.tree.ro
5. Tyler Susan, Ferguston Douglas, Manual de Promovare și de marketing pentru radio, televiziune, societăți de cablu și web, editura Idea Design 2004, Cluj
6. Kotler, Philip, Marketing Insights from A to Z, ed John Wiley&Sons Inc, New Jersey 2003
Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006
7.Vegheș Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relațiile Publice și Publicitatea Online, Iași editura Polirom 2003
8. Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997
9. O’Keefe, Steve, Publicity on the Internet, Wiley Computer Publishing 1997
10. The Internet Advertising Handbook, Internet Advertising Bureau of Canada
11. Balaban, Delia Cristina, Comunicare Publicitară, ed Accent, 2005 Cluj-Napoca
12. Russel, J.Thomas, Lane, W.Ronald, Manual de Publicitate, ed Teora2003, București
13. Collins Harper, „Weaving the Web: The Original Design and Ultimate Destiny ofthe World Wide Web”, N.Y., 2000
14. Mihai Gavotă – Internetul mijloc de informare și comunicare. București: Editura comunicare.ro, 2004
15. Steve O’Keefe, Publicity on the Internet, ed. John Wiley&Sons Inc. 1997 USA
16. E-marketingul în lumea afacerilor digitale, Catedra de Informatică Economică Academia de Studii Economice București
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.eccromania.ro/articole/teme/achizitiile-online/comert-electronic
2. https://blogdeseminar.files.wordpress.com/2013/01/suport-de-curs-publicitate-online.doc
3. Suport de curs E-marketing,
4. Probleme de uzabilitate în crearea siteurilor și a aplicaților web+based, ed Tree Works, www.tree.ro
5. Tyler Susan, Ferguston Douglas, Manual de Promovare și de marketing pentru radio, televiziune, societăți de cablu și web, editura Idea Design 2004, Cluj
6. Kotler, Philip, Marketing Insights from A to Z, ed John Wiley&Sons Inc, New Jersey 2003
Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006
7.Vegheș Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relațiile Publice și Publicitatea Online, Iași editura Polirom 2003
8. Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997
9. O’Keefe, Steve, Publicity on the Internet, Wiley Computer Publishing 1997
10. The Internet Advertising Handbook, Internet Advertising Bureau of Canada
11. Balaban, Delia Cristina, Comunicare Publicitară, ed Accent, 2005 Cluj-Napoca
12. Russel, J.Thomas, Lane, W.Ronald, Manual de Publicitate, ed Teora2003, București
13. Collins Harper, „Weaving the Web: The Original Design and Ultimate Destiny ofthe World Wide Web”, N.Y., 2000
14. Mihai Gavotă – Internetul mijloc de informare și comunicare. București: Editura comunicare.ro, 2004
15. Steve O’Keefe, Publicity on the Internet, ed. John Wiley&Sons Inc. 1997 USA
16. E-marketingul în lumea afacerilor digitale, Catedra de Informatică Economică Academia de Studii Economice București
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategii DE Publicitate Online (ID: 108147)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.