Strategii de promovare a turismului muzeal din Londra [307621]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumător științific:

Lect. dr. Elena Bogan

Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Specializarea: Managementul resurselor și activităților turistice

Îndrumător științific:

Lect. dr. Elena Bogan

Absolvent: [anonimizat]

2018

CUPRINS

INTRODUCERE 5

CAPITOLUL I. Istoricul cercetărilor în domeniu și metodologie 7

CAPITOLUL II. Conceptul de muzeu și turism muzeal 9

CAPITOLUL III. Prezentarea orașului Londra 12

CAPITOLUL IV. Analiza situației muzeelor din Londra 15

4.1. Apariția și dezvoltarea muzeelor în Londra/ Repere istorice ale evoluției acestora 15

4.2. Tipologia și repartiția muzeelor londoneze 16

4.3. Analiza principalelor muzee din Londra 19

CAPITOLUL V. Rolul muzeelor în dezvoltarea turismului 28

5.1. Importanța muzeelor pentru turismul din Londra 28

5.2. Calendarul evenimentelor culturale programate pentru anul 2018 în cadrul muzeelor 29

CAPITOLUL VI. Modalități de valorificare în turism a muzeelor din Londra 31

6.1. Activitatea muzeală și nivelul de vizitare 31

6.2. Probleme actuale de management ale muzeelor publice din Londra 33

6.3. [anonimizat] a muzeelor 34

CAPITOLUL VII. Promovarea turistică prin intermediul social media a muzeelor din Londra 36

7.1. [anonimizat]……………………………………………………………………36

7.2. [anonimizat]………………………………….37

CAPITOLUL VIII. Strategii privind promovarea turismului muzeal în Londra 38

8.1. Strategiile mixului de marketing pentru dezvoltarea Londrei prin intermediul turismului muzeal 38

CAPITOLUL IX. Perspectivele de dezvoltare turistică 42

9.1. Strategii / Proiecte de dezvoltare turistică 42

9.2. Analiza S.W.O.T. 42

Concluzii 44

Bibliografie 45

INTRODUCERE

Prezenta lucrare de disertație ,,Strategii de promovare a turismului muzeal din Londra”, realizată pentru obținerea diplomei de disertație, a fost aleasă datorită interesului stârnit față de continua dezvoltare pozitivă a [anonimizat] a aduce în lumină turismul muzeal ce a [anonimizat] (prin comparație), [anonimizat], în scopul afirmării într-o Europă acaparată de fenomenul de ,,globalizare”.

[anonimizat] o [anonimizat] o valorifice prin promovare. [anonimizat] a determinat ca Londra să devină un model în ceea ce privește turismul muzeal.

Lucrarea a fost elaborată pe parcursul mai multor etape. Prima parte a studiului efectuat a fost identificarea surselor de informație și colectarea tuturor datelor necesare analizelor și prezentărilor elaborate. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], pe conservarea mediului înconjurător (pentru că trebuie să se ajungă la o armonie cu mediul antropic), dar și cărți de istorie și de arhitectură tradițională.

Tema lucrării a necesitat o perioadă de documentare îndelungată, lucru realizat pe tot parcursul anului II de master și nu numai. Istoria turismului muzeal din Londra este una fascinantă și conferă, astăzi, o mai bună înțelegere asupra perspectivelor de viitor. Pe măsură ce societatea a continuat să evolueze a generat, pe de o parte, o serie de factori pozitivi, dar a atras cu sine și o serie de factori negativi.

Lucrarea este structurată în zece capitole, în fiecare abordându-se acești factori. Abordarea temei a fost făcută atât din punct de vedere descriptiv, cât și din punct de vedere problematic.

În cadrul Capitolul I, intitulat ,,Istoricul cercetărilor în domeniu și metodologie” sunt prezentate metodele întreprinse în studiul efectuat, precum și principalele probleme întâlnite pe teren. În Capitolul II, conceptul de ,,turism muzeal” este dezvoltat mai pe larg, în urma studierii diverselor abordări din cadrul unor serii de articole științifice. Tot aici se aduce în discuție și probleme cu care se confruntă anumite zone cu potențial pentru dezvoltarea turismului muzeal, dar și cât este de importantă și beneficiile pe care le aduce o promovare realizată corect.

Capitolul III este dedicat istoriei orașului londonez, de la apariția sa și până în prezent, punctând principalele evenimente definitorii în cursul evoluției sale. În Capitolul IV este abordată noțiunea de muzeu, tipologia și repartiția acestuia, dar și primele 6 cele mai vizitate muzee din anul 2017, conform Association of Leading Visitor Attractions, muzee de o mare importanță, atât din punct de vedere al suprafeței, cât și al arhitecturii, dar mai ales, al exponatelor.

Importanța muzeelor pentru turismul din Londra este reliefată în cadrul Capitolului V, iar în susținerea acestei idei sunt prezentate și câteva dintre principalele evenimentele culturale pentru anul 2018, desfășurate în muzee. Modalitățile de valorificare în turism a muzeelor din Londra sunt evidențiate în Capitolul VI, prin analiza activității muzeale și nivelul de vizitare, problemele actuale de management, precum și importanța socio-economică și culturală. În Capitolul VII au fost analizate mijloacele de promovare turistică prin intermediul social media, iar în Capitolul VIII au fost abordate strategiile de promovare.

În încheiere, realizarea unei analize S.W.O.T. a condus la o proiecție de ansamblu a elementelor pozitive deținute de către arealul turistic, dar și a elementelor mai puțin favorabile, pe care zona este necesar să se axeze, în vederea îmbunătățirii lor.

CAPITOLUL I

Istoricul cercetărilor în domeniu și metodologie

Elaborarea prezentei lucrări s-a realizat pe baza mai multor metode. Prima parte a studiului efectuat a fost identificarea surselor de informație și colectarea tuturor datelor necesare analizelor și prezentărilor elaborate.

Am folosit metoda analizei cu cele două procedee ale sale – cel inductiv și cel deductiv, cu precădere în prima parte a lucrării de disertație, prin care am analizat elementele din teritoriu, cât și legăturile ce se stabilesc între ele, conturându-mi astfel o imagine în detaliu a zonei de studiu, urmată de metoda sintezei, necesară în urma întocmirii materialului bibliografic. Datele rezultate în urma analizării mai multor elemente au fost grupate în comune și particulare, primele ducând spre sinteze.

O altă metodă aplicată a fost metoda observației, urmărind astfel pe teren relațiile care se stabilesc, în mediul urban, între toate elementele ce definesc spațiul turistic analizat (tehnicile de promoare reprezentate de panouri publicitare, pliante, etc.), precum și anumite neconcordanțe între documentele studiate și realitatea din teren, lucru absolut normal, deoarece este un domeniu intr-o continuă dezvoltare.

O altă metodă folosită îndeosebi în prima parte a disertației este metoda documentării istorice, surse bibliografice pe care le-am găsit cu ușurință cu privire la trecutul orașului, la tradițiile specifice zonei și ce importanță a constituit diversele evenimente din trecut (precum ,,Mare Incendiu” din anul 1666 – eveniment promovat și amplu dezvoltat în majoritatea muzeelor).

Prin metoda comparației, o metodă strâns legată de metoda observației, pe care o extrapolează pe un spațiu larg, am stabilit principalele elemente comune, dar și elementele care le diferențiază, metodă aplicată cu precădere pe tot parcursul lucrării.

Metoda de cabinet, folosită atât în faza preliminară întocmirii lucrării de disertație, cât și în faza de finalizare a acesteia, a constat în prelucrarea materialelor consultate, lucrări de specialitate, cursuri universitare, teze de doctorat, pentru a obține informații necesare elaborării lucrării de finalizare a ciclului de studii.

O metodă importantă în concluzionarea studiului, dar și în corelarea a ceea ce am studiat și a ceea ce am cercetat pe teren o constituie metoda chestionarului, prin intermediul căreia am putut realiza un profil al turiștilor – referitor la percepția acestora cu privire la potențialul și direcțiile de dezvoltare ale turismului muzeal în Londra.

Prin metoda graficelor am reprezentat o evoluție în timp a muzeelor, observând principalele aspecte și îmbunătățiri aduse de-a lungul anilor. De asemenea am evidențiat rezultatele chestionarelor aplicate.

Hărțile întocmite au fost realizate prin intermediul programelor ArcGIS 10.3 și Corel Draw x5. Pozele utilizate pentru exemplificarea diferitelor peisaje sau aspecte ale elementelor ce definesc turismul muzeal și prelucrate cu ajutorul programului Photoshop CS3, au fost preluate din arhiva personală, dar și din surse informatice.

Pe parcursul elaborării lucrării am întâmpinat unele dificultăți, atât în obținerea datelor necesare, cât și în calitatea lor sau verificarea acestora. În colectarea anumitor date cu privire la diversele strategii abordate sau pentru a discuta pe baza proiectelor aflate în desfășurare m-am lovit de refuzul anumitor muzee.

În urma analizei din teren am observat ușoarea accesibilitate nu numai către principalele muzee, ci către către fiecare punct de interes muzeal, indiferent de importanță. Autobuzele le promovează prin anunțarea a ceea ce poate fi vizitat la o stație anume, aceeași situație fiind și în stațiile de metrou. Există panouri care facilitează drumul turistului prin prezentarea unei hărți a arealului, respectiv a muzeului. Majoritatea, fiind amplu dezvoltate în cladiri istorice, au personal instruit pentru a ajuta și chiar discuta cu turistul ceea ce îl interesează pe acesta cu privire la exponate.

CAPITOLUL II

Conceptul de muzeu și turism muzeal

Putem vorbi despre turismul muzeal ca despre un concept care a început să ia amploare, atât la nivel regional, cât și la nivel național sau european. În ultimul timp a căpătat o extindere deosebită, în strânsă concordanță cu expansiunea fenomenului urban.

Când vorbim despre turismul muzeal putem face referire la o activitate economică, asta și prin prisma faptului că este o componentă a ramurii mari economice (cea a turismului), iar în același timp este și o modalitate de conservare a calităților naturale și umane dintr-un spațiu geografic. Este, fără doar și poate, un mod de abordare, de educație, de creștere a calității vieții pentru practicanții acestor activități.

Este o formă accesibilă unei mari categorii de clientelă, datorită prețurilor reduse. Deoarece este o formă de turism, ce se poate practica în toate anotimpurile anului, turismul contribuie la evitarea aglomerației specifice sezoanelor de vârf.

În ultimul deceniu muzeele au progresat, devenind din simple spații, unde obiectele de artă și știință erau expuse și unde toate bogățiile trecutului erau conservate, în spații destinate educării informale.

Muzeele, ,,păzitori ai trecutului”, sunt cunoscuți a fi locații sau clădiri unde obiectele de artă și știință erau conservate, păstrate și expuse pentru vizitatori. Examinate însă mai în detaliu, muzeele sunt organizații cu misiunea de a investiga produsele umanității de-a lungul anilor, din punct de vedere al științei și al artei și să aducă explicații cu privire la istorie. Conform definiției date de către Consiliului Internațional al Muzeelor în 1955, muzeele sunt ,,organizații permanent în serviciul societății și a dezvoltării sale, deschisă publicului larg, care dobândește, conservă, cercetează, comunică și expune bogățiile tangibile și intangibile ale umanității și ale mediulului său în vederea educării, studierii și delectării.”.

Originile conceptului de muzeu datează din miturile antice grecești. Investigarea și evoluția muzeelor din Grecia Antică și până în secolul XX arată că muzeele au progresat foarte mult, transformându-se, de la simple expoziții la adevărate centre de observare, învățare și născătoare de întrebări.

Muzeele sunt astăzi instrumente pentru cultura în masa. Misiunea acestora nu constă doar în conservarea și expoziția bogățiilor și obiectelor, ci include și partea educațională. Ele se concentrează astăzi pe dezvoltarea și prezentarea diverselor programe, care pot prezenta interes pentru mai multe grupuri de vârstă, se pune mare accent pe importanța muzeelor în relație cu educația copiilor, dar și contextul actual de multiculturalism.

HARTA A3

CAPITOLUL III

Prezentarea orașului Londra

Orașul Londra (Fig. nr. 1 și Fig. nr. 2) este capitala Angliei și a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Este cel mai important centru politic, financiar, cultural și artistic, și unul dintre cele mai importante orașe ale lumii. În Londra se găsesc sediile a numeroase instituții și corporații de importanță globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, stații de cale ferată, numeroase ambasade și consulate.

Conform unei analize publicate de Culture Trip în 2016, face parte din primele zece cele mai moderne orașe din lume.

Inițial o așezare întemeiată de celți, a fost capitala provinciei romane Britannia, având numele de Londinium și a devenit capitala Angliei de la sfârșitul secolului al XI-lea. În prima jumătate a secolului XXI, Londra continuă sa fie unul dintre cele mai importante centre mondiale în privința finanțelor, băncilor comerciale și a companiilor de asigurări.

În 43 d.Hr. romanii au fondat orașul Londinium, iar numele acestuia se pare că a dat și numele nativ al orașului, London, deși unele date recente arată că London ar putea fi de origine celtă. În 61 d.Hr., noul oraș roman este asediat, prădat și ars până la temelii de către celți.

Londinium a fost abandonat după căderea Imperiului Roman. La vest de vechiul oraș a apărut în secolul al VII-lea o așezare saxonă cu numele Lundenwic, pe locul unde azi se află Aldwych. La începutul secolului al X-lea vechea cetate romană a fost reocupată. Inițial Westminster era un oraș distinct, însă în cele din urmă Londra și Westminster s-au integrat și au evoluat împreună, devenind cel mai mare oraș al Angliei, iar din secolul al XI-lea și capitală a regatului.

Între secolele al XVI-lea și al XX-lea, Londra a înflorit, fiind capitală a Imperiului Britanic, însă marele incendiu din 1666 a distrus o mare parte a orașului. Reconstrucția a durat peste 10 ani. În acea perioadă s-a proiectat și s-a construit multe din clădirile emblematice ale Londrei de astăzi, așa cum ar fi spre exemplu Catedrala Sf. Paul. Creșterea orașului s-a accelerat în secolul al XVIII-lea, astfel că la începtul anilor 1800 Londra era cel mai mare oraș al lumii.

Bombardamentele naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au condus, pe lângă pierderea de vieți umane, la distrugerea multor clădiri vechi. Reconstrucția din următoarele decenii a dat prilejul folosirii a numeroase stiluri arhitectonice moderne, care dau orașului pe alocuri un caracter eclectic.

Londra a fost o țintă a atacurilor teroriste ale IRA, iar mai recent a suferit o serie de atentate asupra sistemului de transport.

Londra găzduiește nu mai puțin de 240 de muzee. Cele mai cunoscute sunt Muzeul Britanic (antichități din toată lumea), Muzeul Victoria și Albert (arte decorative și aplicate), Muzeul Imperial al Războiului, precum și Muzeul de Istorie Naturală și Muzeul de Știință, ambele din Kensington, sau Muzeul Londrei (Fig. nr. 3).

Fig. nr. 3. Muzeul Londrei – interior

Sursa: Arhiva personală, Stoian Damaris

CAPITOLUL IV

Analiza situației muzeelor din Londra

4.1. Apariția și dezvoltarea muzeelor în Londra/ Repere istorice ale evoluției acestora

Muzeele au o lungă istorie, ce pornește de la dorința, care pare a fi înnăscută, a omului de a colecționa, interpreta și a avea origini distincte în ample colecții realizate de către indivizi și grupuri, înainte de era modernă.

Cuvântul ,,muzeu” provine din latinescul ,,museum”, care, la rândul său provine din greaca veche, de la cuvântul ,,mouseion”, care înseamnă ,,locul” sau ,,templul” dedicat muzelor, divinități patronatoare a artelor și literelor în Grecia Antică. ,,Mouseion”, pentru grecii antici, era o clădire special dedicată studiului și creației.

În timp ce muzeele din alte epoci aveau tendința de a fi universale, muzeele moderne se concentrează pe un subiect particular sau chiar aparțin uneia sau mai multor categorii, precum artă, artă modernă, arte vizuale, arte aplicate, arheologie, antropologie și etnologie, etnologie și folclor, filatelie, istorie, istorie culturală, istorie militară, istorie naturală, numismatică, tehnologie, știință. În cadrul acestor subiecte de interes, muzeele se pot specializa și mai departe, devenind muzee de agricultură, geologie, istorie locală, de istoria aviației, pedologie sau petrografie.

Orice muzeu are o colecție de fond de obiecte și/sau artefacte selecționate din domeniul specific de reprezentare. Toate piesele muzeelor sunt catalogate și inventariate, având o evidență a achiziționării și provenienței lor. Sunt de asemenea periodic supuse analizei stării lor de conservare și trecute regulat printr-un proces de menținere și restaurare. Colecțiile tematice au fiecare cel puțin câte o persoană responsabilă de menținerea, păstrarea, conservarea și expunerea artefactelor.

,,În timpul secolelor XIX și XX, cuvântul muzeu descria o clădire care găzduia material cultural la care publicul avea acces.” Mai târziu, pe măsură ce muzeele începeau să răspundă societăților care le-a creat, accentul pe clădirea în sine a devenit mai puțin dominantă, dezvoltându-se astfel muzee în aer liber care cuprindeau o serie de clădiri conservate ca obiecte, precum și ecomuzee, incluzând interpretarea tuturor aspectelor ale mediului înconjurător. S-au dezvoltat și muzeele virtuale, care, deși pun la dispoziție oportunități interesante și aduc anumite benificii pentru muzeele existente, ele rămân dependente de colectarea, conservarea și interpretarea lucrurilor materiale de către muzeul real.

În a doua jumătate a secolului XIX, muzeele au început să se prolifereze în Europa; mândria civică și mișcările pentru libera educație au stat, printre altele, la baza acestei dezvoltări. În jur de 100 de muzee s-au deschis în Marea Britanie în primii 15 ani înainte de 1887. Dat fiind și faptul că lumina prin gaz și, mai târziu, lumina din electricitate au devenit disponibile, muzeele și-au extins orele de vizită și după-amiază, astfel și cei care nu putea veni în timpul zilei puteau ajunge în a 2-a parte a acesteia.

Războaiele Mondiale au avut o vastă influență asupra acestora. A avut loc o reconstrucție post război, iar multe dintre obiectele de valoare, care fuseseră mutate în locuri sigure în timpul războiului, a trebuit să fie recuperate și reafișate. Clădirile au avut nevoie de restaurare. În cele mai multe cazuri, anumite muzee și colecțiile sale au fost distruse. În cazul colecțiilor furate, s-a încercat restituirea.

În prezent se pune accent pe mediul înconjurător și pe conservarea acestuia.

4.2. Tipologia și repartiția muzeelor londoneze

Muzeele din alte epoci aveau tendința de a fi universale, muzeele moderne se concentrează pe un subiect particular sau chiar aparțin uneia sau mai multor categorii, precum: artă, artă modernă, arte vizuale, arte aplicate, arheologie, antropologie și etnologie, etnologie și folclor, filatelie, istorie, istorie culturală, istorie militară, istorie naturală, numismatică, tehnologie, știință.

În cadrul acestor subiecte de interes, muzeele se pot specializa și mai departe, devenind muzee de agricultură, geologie, istorie locală, de istoria aviației sau pedologie.

Orice muzeu are o colecție de fond de obiecte și/sau artefacte selecționate din domeniul specific de reprezentare. Toate piesele muzeelor sunt catalogate și inventariate, având o evidență a achiziționării și provenienței lor. Sunt de asemenea periodic supuse analizei stării lor de conservare și trecute regulat printr-un proces de menținere și restaurare. Colecțiile tematice au fiecare cel puțin câte o persoană responsabilă de menținerea, păstrarea, conservarea și expunerea artefactelor.

Muzeele londoneze sunt repartizate relativ omogen în cadrul orașului (Fig. nr. 4), majoritatea fiind clădiri vechi, restaurate și puse în valoare prin obiecte de importanță istorică, dar și reprezentări prin intermediul tehnologiei de ultimă generație. Se pune accent pe trecutul britanic, pe personalitățile care a contribuit la dezvoltarea comunității.

4.3. Analiza principalelor muzee din Londra

Printre cele mai frecventate muzee la nivelului orașului Londra conform ALVA (Association of Leading Visitor Attractions), în top 6, se numără Muzeul Britanic, Tate Modern, Galeria Națională, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Victoria și Albert și Muzeul de Știință.

Muzeul Britanic

Fondat in 1753, este considerat a fi cel mai vechi muzeu al lumii (Fig. nr. 5).

Fig. nr. 5. Muzeul Britanic

Sursa: Arhiva personală, Stoian Damaris

A fost înființat pentru a oferi populației o idee mai bună despre ce înseamnă arta, istorie naturală și știința.

Găzduiește una dintre cele mai mari colecții de antichități și documente legate de evoluția omului din cele mai vechi timpuri până în contemporaneitate, afișând exponate culese de pe toată suprafața pământului – făcând din muzeu una dintre cele mai populare atracții turistice ale țării.

Colecția Muzeului Britanic a depășit 6 milioane de elemente, obiecte de artă din toată lumea, incluzând Egipt, Asia de vest, Grecia, Roma Antică și alte locații ale vechiului continent. Printre cele mai importante exponate se remarcă piatra Rosetta (artifact egiptean) (Fig. nr. 6), evangheliile de la Lindisfarne (localitate esențială în procesul de creștinizare al Angliei), sculpturi din Partenon, comorile Sutton Hoo și Mildenhall, precum și vaza Portland, un recipient din camee sticloasă, datând din jurul anului 5 d.Hr., folosit ca model de inspirație pentru multe din operele similare din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Colecția de mumii de la Muzeul Britanic este faimoasă în toata lumea și găzduiește o cameră mortuară specială (Fig. nr. 7), aparținând lui Negamun, un egiptean bogat din jurul anului 1350 î.Hr.. Se remarcă și o serie de bijuterii fine, din cadrul colecției saxone, dovadă că în perioada imediat ulterioară prăbușirii Imperiului Roman de Apus, teritoriul Marii Britanii a fost un spațiu al inovațiilor și a unei vieți artistice neobișnuite.

Fig. nr. 7. Exponat în cadrul Muzeului Britanic

Sursa: Arhiva personală, Stoian Damaris

Până la sfârșitul secolului XX, clădirea Muzeului Britanic a găzduit și Biblioteca Națională. Cu toate acestea, s-a hotărât ca aceasta să fie transferată într-o nouă locație, pe strada Euston, pentru a-i marca cea de-a 250-a aniversare. ,,După relocarea din 1997, Muzeul Britanic primește astfel un spațiu mult mai larg, permițând apariția Marii Curți, cu a sa cupolă impresionantă, care nu pare să fie susținută de niciun pilon vizibil.” Este cea mai mare piață publică acoperită din Europa. Piața inundată de lumină a devenit un spațiu favorit al londonezilor și al turiștilor, pentru atmosfera deosebită.

Alături de exponatele permanente, găzduite în cele peste 90 de galerii, Muzeul Britanic adăposește și expoziții cotidiene temporare.

Tate Modern

Galeriile de la Tate Modern (Fig. nr. 8) sunt găzduite într-o clădire enormă din cărămidă, care în trecut adăpostea Centrala Electrică Bankside. Proiectată de Sir Giles Gilbert Scott, aceasta clădire a fost construită între anii 1947 și 1963. Turnul său, care iese imediat în evidență, are nu mai puțin de 99 de metri înălțime. Legislația în vigoare, la momentul construcției, stipula că nicio clădire nu poate fi mai înaltă decât domul de la Catedrala Sf. Paul, care se află de cealaltă parte a Tamisei.

Muzeul și-a deschis porțile în această locație în luna mai a anului 2000 și a devenit repede un obiectiv turistic preferat de mulți turiști datorită colecțiilor sale de artă modernă. Intrarea la majoritatea colecțiilor de artă este gratuită, fapt ce nu face decât să ajute la creșterea popularității acestei destinații.

Tate Modern a fost extins în anii următori prin adăugarea a două mari rezervoare petroliere, existând și în prezent diferite inițiative de modernizare și extindere a spațiului expozițional.

La primul etaj, în sala turbinelor, pot fi admirate opere de artă comandate special, care se actualizează an de an. La nivelul următor există o mică expoziție ce prezintă diferite opere ale unor artiști contemporani, atât britanici, cât și internaționali. La nivelul al treilea se găsesc galerii ce prezintă opere abstracte și expresioniste. Aici pot fi admirate capodopere de Matisse, Monet și Kapoor, pe lângă opere ale multor alți artiști. La nivelul patru se găsesc expoziții temporare, iar la nivelul cinci se găsesc expoziții din curente cum ar fi cubism, futurism, arta pop, arta minimalistă, constructivism și arta conceptuală. Printre artiștii ale căror opere se pot vedea aici se numără Andy Warhol, Pablo Picasso sau Roy Lichtenstein.

Galeria Națională de Artă

Galeria Națională (Fig. nr. 9) are o fațadă impozantă, regală, care se întinde pe partea nordică a Pieței Trafalgar, și găzduiește peste 2.000 de tablouri din fiecare școală de pictură mare europeană din secolul al XIII-lea până în secolul al XIX-lea, majoritatea fiind de o valoare inestimabilă, opere ce aparțin unora dintre cei mai valoroși artiști: Giotto, Leonardo Da Vinci, Botticelli, Raffaelo, Tiziano, Michelangelo, Rubens, Rembrandt, Caravaggio, Velazquez, Van Gogh, Gauguin, Cézanne, Monet, Degas și Renoir. A fost deschis în 1838 pe locația sa actuală, care a fost aleasă pentru situarea sa între capătul de vest, foarte bogat, și cel de est, mai sărac, ca o galerie pentru toată lumea – nu doar cunoscătorilor de artă. De la începuturile sale, accesul a fost și este gratuit.

În 2002 piața din fața muzeului a devenit zonă pietonală, drept care a fost din nou repavată adecvat. În 2004 muzeul a mai făcut o achiziție de cartea recordurilor; în schimbul cifrei de 22 milioane de lire sterline (oferite de ducele de Northumberland), acesta a devenit posesorul de drept al tabloului ,,Madonna dei garofani” a lui Raffaello. Și în prezent Statul continuă să asigure fonduri guvernamentale pentru toate necesitățile galeriei.

Muzeul de Istorie Naturală

Fiind inițial parte integrantă din Muzeul Britanic, Muzeul de Istorie Naturală (Fig. nr. 10) a luat ființă printr-o donație spre patrimoniul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Fig. nr. 10. Muzeul de Istorie Naturală

Sursa: Arhiva personală, Stoian Damaris

Colecțiile muzeului au fost mutate în noua locație în anul 1883, însă abia în 1963 aceste colecții și restul exponatelor au devenit un muzeu de sine stătător, separat de Muzeul Britanic.

În cadrul colecției intră peste 70 de milioane de exponate, care prezintă viața de pe Pământ și poate deveni foarte ușor copleșitoare. Muzeul este împărțit în diferite zone, care pentru o mai ușoară identificare au coduri de culori. Fiecare dintre aceste zone se concentrează pe câte un aspect specific al vieții de pe Terra.

Colecția scheletelor de dinozauri este una dintre cele mai mari atracții ale muzeului. Există mai multe modele în mărime naturală ale unor schelete ce sunt amplasate în sala Dinozaurilor, un schelet de Diplodocus în sala centrală a muzeului, fiind recent înlocuit cu scheletul unei balene albastre (Fig. nr. 11).

Fig. nr. 11. Scheletul unei balene albastre, exponat în cadrul Muzeului de Istorie Naturală

Sursa: Arhiva personală, Stoian Damaris

Alte săli includ expoziții dedicate reptilelor, peștilor, păsărilor sau ecologiei (Fig. nr. 12). Există o zonă a muzeului care este orientată spre geologie. Aici poate fi văzută planeta pe care trăim, așa cum se vede ea din spațiul cosmic și tot aici se pot vedea simulari ale unui cutremur și ale unei erupții vulcanice. Tot aici se regăsește impresionanta colecție de minerale și roci.

Fig. nr. 12. Camera dinozaurilor, exponat în cadrul Muzeului de Istorie Naturală

Sursa: Arhiva personală, Stoian Damaris

Muzeul Victoria și Albert

Muzeul (Fig. nr. 13), care acoperă o suprafață de aproximativ 4 hectare, a fost fondat în 1852 și numit așa în onoarea prințului Albert si a reginei Victoria. În timp, a devenit cel mai mare muzeu de artă decorativă din lume, cu peste 145 de galerii și mai mult de 5 milioane de exponate.

Galeriile găzduiesc numeroase obiecte exclusiviste, aduse din diferitele culturi ale lumii, în special din Europa, America de Nord, Asia și partea de nord a Africii. Exponatele includ sculpturi, bijuterii, obiecte din argint, miniaturi, ceramică, mobilă, arme, instrumente muzicale și costume. Include cea mai mare colecție renascentistă de sculpturi din afara Italiei, tablouri semnate John Constable, dar și cea mai mare colecție de modă, precum și colecția națională de fotografie.

În rândul multelor atracții principale, se remarcă colecțiile de rochii, ce datează începând cu secolul al XVII-lea și până la stilul haute-couture de astăzi. Notabil este și baldachinul cu patru coloane Jacobean Great Bed of Ware, menționat în opera lui Shakespeare, "Douăsprezece nopți". Tot aici sunt prezente și exponatele Galeriei Britanice, conținând obiecte de artă dintre anii 1500 și 1900, aparținând epocii Tudorilor până la era Victoriană.

Față de expozițiile permanente, muzeul Victoria și Albert este gazdă a numeroase programe, expoziții și activități contemporane periodice.

Muzeul de Știință

Muzeul de Știință a fost fondat în anul 1857, fiind parte a Muzeului South Kensington. Din 1909 acesta devine indepenendnt, incepând să fie cunoscut pentru găzduirea mai multor elemente celebre, cum ar fi locomotiva originală Rocket a lui Stephenson și modelul ADN a lui Crick și Watson.

Muzeul deține o impresionantă colecție eclectică, cu peste 300.000 de obiecte în grija sa, ce acopera o gama larga de subiecte, cum ar fi zborul în spațiu, istoria medicinei și modul prin care genele noastre determină evoluția noastră. Aici se regăsesc obiecte din istoria științei occidentale, tehnologie, inginerie și medicină, din anul 1700 până în prezent. (Fig. nr. 14, Fig. nr. 15, Fig. nr. 16)

CAPITOLUL V

Rolul muzeelor în dezvoltarea turismului

5.1. Importanța muzeelor pentru turismul din Londra

Turismul nu se poate dezvolta la un nivel satisfăcător atâta timp cât nu i se oferă suficiente posibilități de cazare, alimentație publică, agrement, etc., întocmai pentru a ține pasul cu cerințele pieței. Pentru ca potențialul turistic să se transforme cu succes în produse turistice, trebuie mai întâi dezvoltată și planificată industria turismului.

Paralel cu dezvoltarea dinamică a economiei naționale, și ca un rezultat al aceste dezvoltări, s-au alocat fonduri importante pentru investiții destinate dezvoltării și diversificării bazei tehnico – materiale turistice, permițând o valorificare mai bună, în scopuri turistice, ale potențialului natural și antropic.

Dezvoltarea turismului, însă, nu poate fi concepută fără ce-a de a treia componentă, și anume infrastructura. Pentru ca turismul să se dezvolte într-o zonă cu potențial turistic, presupune dotări legate de rețelele rutiere, care să faciliteze accesul spre aria teritoriului. Posibilitatea de deplasare a turiștilor într-o anumită regiune depinde de existența unei rețele rutiere și a unor mijloace de acces corespunzătoare către obiectivele de interes turistic, preconizate a fi valorificate.

O infrastructură turistică specifică cuprinde ansamblul unităților de cazare, de agrement, de cură, de alimentație sau de transport special turistic, ce au scop satisfacerea cererii turistice. Multitudinea de amenajări turistice ocupă un loc important în turism, întrucât polarizează fluxurile turistice, fiind de o intensitate variabilă și care duc la formarea unei oferte turistice secundare, ce stă, de multe ori, la baza alegerii unei destinații turistice.

Foarte importantă, pentru un popor, este moștenirea culturală, care poate fi adusă laolaltă într-un muzeu, acesta fiind un promotor al identității naționale, loc unde imaginile unei națiuni sunt produse și consumate.

Importanța muzeelor a crescut odată cu trecerea timpului, pe măsură ce populația a a început să conștientizeze și să dorească să pună în valoare anumite personalități, care au realizat lucruri benefice pentru acel popor sau să scoată în evidență fie anumite evenimente fericite, anumite realizară, fie anumite evenimente tragice (de tipul ,,Marelui Foc” din anul 1666 sau cele două Războaie Mondiale). Acestea fiind prezentate, persoanele care le trec pragul ajung să învețe câte puțin din istoria poporului britanic, dar și să respecte ceea ce aceștia au trăit. Fiecărui turisti îi va fi stârnită curiozitatea, determinându-l fie să recomande mai departe, crescându-i astfel popularitatea muzeului, fie să vrea chiar el să contribuie la continua dezvolare a respectivului muzeu.

La nivelul orașului Londra există LMG (London Museums Group), creată cu scopul oferirii de suport muzeelor, colecțiilor și comunităților.

5.2. Calendarul evenimentelor culturale programate pentru anul 2018 în cadrul muzeelor

Londra este unul dintre cele mai active orașe din punct de vedere al manifestărilor culturale, printre principalele locuri de desfășurare numărându-se muzeele. În alegerea desfășurării unui eveniment cultural, în cadrul unui muzeu, stau suprafața acestuia, exponatele, numărul de vizitatori care îi calcă pragul anual, dar și importanța clădirii. Sunt anumite muzee construite în cinstea anumitor regi sau regine, având astfel o importanță nu numai isorică, ci și spirituală (precum este Muzeul Victoria și Albert).

Pentru anul 2018, printre principalele evenimente din cadrul acestora se numără:

,,Noaptea muzeelor”: 16 – 19 mai; 25 – 27 octombrie (Fig. nr. 17);

,,Voturi pentru femei” – Muzeul Londrei: 2 februarie 2018 – 6 ianuarie 2019

,,Organismele vii amenințătoare vieții umane” – Muzeul de Știință: 9 noiembrie 2017 – martie 2019

,,Povești despre oraș: Banca Angliei în literatură” – Muzeul Băncii Angliei: 4 iunie – 19 iulie

,,Viața în întuneric” – Muzeul de Istorie Naturală: 13 iulie – 31 decembrie

,,Frida Kahlo” – Muzeul Victoria și Albert: 16 iunie – 4 noiembrie

,,Michael Jackson: On the Wall” – Galeria Națională de Portrete: 28 iunie – 21 octombrie

,,Nopțile londoneze” – Muzeul Londrei: 11 mai – 11 noiembrie 2018

CAPITOLUL VI

Modalități de valorificare în turism a muzeelor din Londra

Poporul londonez pune un accent deosebit pe moștenirea culturală, toate aceste elemente încercând a se regăsi în cadrul muzeelor. Și pentru că promovarea este esențială în creșterea popularității unui muzeu, s-a încercat a le scoate în evidență prin aproape orice metodă de promovare, dat fiind și faptul că prin această modalitate se pun în valoare ei, ca națiune. Prin urmare, turismului joacă un rol esențial în dezvoltarea și recunoașterea unui popor, influențând totodată și economia.

6.1. Activitatea muzeală și nivelul de vizitare

Muzeele londoneze se bucură anual de un număr mare de vizitatori, cu atât mai mult cu cât intrarea oferită de majoritatea acestora este gratuită.

Pe lângă obișnuitele exponate, educarea populației, respectiv a turiștilor care le calcă pragul, are loc prin prezentarea diverselor filmulețe sau conversații (frânturi din trecut), unele realizate special cu ocazia anumitor evenimente, și/sau pentru anumite personalități care au avut o importantă contribuție pentru istoria orașului/țării. Există secțiuni din cadrul muzeului care îndeamnă la implicarea activă a persoanelor, spre exemplu să realizeze o anumită activitate pentru generarea anumitor răspunsuri. Acest lucru conduce la o mai bună percepție asupra elementelor de interes, dar ajută și la reținerea, cu o mai mare ușurință, a noilor informații.

Date fiind diversitatea și tehnologia de ultimă generație existente în muzee, creșterea numărului de vizitatori a început să capete un trend pozitiv, în special în muzeele care au avut și o activitate intensă din punct de vedere a evenimentelor culturale.

Colectarea datelor reprezintă un aspect esențial pentru autoritățile londoneze, care pot determina, prin analizarea acestora, continuarea sau întreruperea anumitor activități, activități care au avut succes sau, dimpotrivă, nu au atras numărul de turiști dorit sau preconizat.

Începând cu anul 2004, autoritățile londoneze au început să țină evidența vizitelor lunare.

Tabel nr. 1 – Numărul de vizitatori pentru lunile ianuarie, februarie și martie, anul 2017 și 2018

În urma analizei evoluției numărului de vizitatori pentru lunile ianuarie, februarie și martie ale anului 2018, comparativ cu anul 2017, se constată un trend pozitiv pentru Muzeul de Istorie Naturală (în lunie februarie și martie), dar și pentru Muzeul Victoria și Albert în toate cele trei luni. Un motiv îl constituie atractivitatea generată de evenimentele culturale organizate (Muzeul Victoria și Albert este gazdă pentru anumite evenimente la care iau parte și familia regală), dar și prin organizarea spațiului (în holul Muzeului de Istorie Naturală este reprezentat scheletul unei balene albastre, anterior a fost reprezentat scheletul unui dinozaur).

Muzeul Britanic, Galeria Națională, Muzeul de Știință și Tate Modern au cunoscut un trend negativ, unul dintre motive constituindu-l neatractivitatea expunerii obiectivelor, dar și pentru că în trecut au fost frecvent vizitate, încât turiștii doresc să cunoască ceva nou, unde nu au mai fost și alți călători. În cazul Muzeului de Știință există foarte multe joculețe interactive și antrenante, însă, datorită poziției sale (în spatele Muzeului de Istorie Naturală) pierde din vizitatori în defavoarea Muzeului de Istorie Naturală, cei mai mulți dintre călători nealocându-și timp pentru a le vizita pe amândouă.

6.2. Probleme actuale de management ale muzeelor publice din Londra

Cu scopul de a atinge obiective bine definite este nevoie de o bună organizare a tuturor activităților din cadrul unui muzeu. Un management bun determină creșteri pe toate planurile, dar și o dezvoltare constantă.

Anumite muzee publice din Londra se confruntă cu câteva probleme de management:

lipsa unor resurse financiare constante – majoritatea muzeelor se bazează foarte mult pe donații, sponsorizări, iar lipsa acestora poate conduce la scăderea interesului vizitatorilor prin faptul ca nu se va mai aduce nimic nou, acesta nemaiputându-se susține financiar;

deficitul personalului foarte bine instruit – esențial în menținerea unui imagini puternice;

nereorganizarea spațiului poate conduce la monotonie, în special pentru un turist care revine peste un an, dar care nu mai este surprins de cele văzute;

pe de altă parte, o nouă organizare poate să nu fie pe placul turiștilor, care pot considera că spațiul este mult prea aglomerat;

asigurarea unei securități bine puse la punct, date fiind acțiunile teroriste petrecute în Europa (ex. Museum of London Docklands);

lipsa unor activități antrenante în cadrul anumitor secțiuni (posibilitatea de a descoperi prin desfășurarea anumitor acțiuni, de tipul joculețelor);

lipsa unor indicatori clari, care să ajute la o mai bună orientare în spațiu;

crearea unei strategii de marketing foarte bune, însă într-o neconcordanță cu realitatea colecțiilor prezentate (exponatele nu era bine luminate, nu erau așezate corespunzător și au condus la aglomerare);

renovările sau reorganizările în plin sezon;

existența unor replici neconforme cu realitatea pot crea senzația lipsei calității.

În prezent, muzeele au elaborate strategii menite să rezolve cea mai mare parte din aceste probleme.

6.3. Importanța socio-economică și culturală a muzeelor

Conform scrierii ,,Nation branding: Concept, Issues” , rolul muzeelor este esențial pentru exprimarea identității naționale, fiind locuri unde imaginile unei națiuni sunt produse și consumate. În cadrul unui muzeu, povestea unei națiuni este construită în urma relației dintre colecții, interpretare și modul în care este afișat materialul cultural prin interacțiunea vizitatorilor cu spațiile din muzeu. Astfel, muzeele joacă roluri importante în proiectarea identității naționale, de aceea trebuie să fie cât mai bine reprezentate în dezvoltarea campaniilor pentru brandul de națiune.

Conform graficului, economia a cunoscut în mare parte creșteri, în perioada 2004 – 2018.

Recent (pentru luna martie, 2018) s-a înregistrat predominant scăderi, față de luna martie a anului precedent.

În urma celor prezentate mai sus, creșterea numărului de vizitatori este directă proporțional cu cea a economiei, popularității și prosperității unui oraș.

CAPITOLUL VII

Promovarea turistică prin intermediul social media a muzeelor din Londra

Social media este esențial, fiind este locul unde o instituție poate să capete un trend pozitiv sau negativ, în funcție de părerile utilizatorilor, păreri formate în urma unei experiențe directe sau nu. De aceea este important ca un muzeu să investească în mediul online, pentru că cu cât investiția este mai mare și conținutul de calitate, cu atât mai multă imprtanță i se va acorda și, implicit, vor crește si factorii care îi conferă prosperitate.

7.1. Analiza promovării online, mijloace

Promovarea în mediul online este, astăzi, esențială pentru ca un muzeu să prezinte credibilitate și să atragă cât mai mulți turiști. Faptul că acesta are un site oficial unde își poate actualiza informațiile în timp real, pentru ca potențialii vizitatori să fie anunțați cu privire la programul de funcționare, despre anumite evenimente ce au avut și vor avea loc, câteva informații despre principalele secțiuni și obiective, despre clădire, despre accesul către muzeu, îl ajută să se dezvolte, pentru că, având acces la aceste informații, turistului îi va fi mai ușor să își planifice vizita.

Muzeele londoneze se promovează în mediul online prin:

website oficial, care atrage în funcție de design și în funcție de informații, precum și de modul în care acestea sunt prezentate;

marketing-ul prin conținut (publicarea constantă de noutăți, crearea în mod regulat de articole);

organizarea de evenimente online și offline (apropiindu-se astfel mai mult de ideea de a oferi potențialilor turiști o experiență;

prezentarea informațiilor într-un mod cât mai inedit, nou;

intermediul rețelelor de socializare (de tip Facebook, Instagram, Twitter);

oferirea posibilității potențialilor vizitatori să se aboneze pentru a fi informați în permanență despre noutățile apărute;

forumuri de specialitate

comunicate de presă online (fie gratuit sau cu plată); aceste comunicate pot fi trimise și către publicații de știri care pot promova mai departe comunicatele primite, crescând astfel notorietatea;

site-uri de anunțuri (care pot duce la creșterea vânzărilor);

sponsorizări (ajutând la întărirea imaginiisau la menținerea unei imagini pozitive pe care oamenii o vor respecta);

târguri de specialitate (favorizând interacțiunea directă cu competitorii).

7.2. Aprecieri ale turiștilor pe forumuri și site-uri de specialitate

Existența site-urilor de specialitate ajută la creșterea vizibilității unui muzeu. În cadrul acestor forumuri, utilizatorii, își împărtășesc experiențele trăite, aspectele pozitive, dar și negative. Fatul că se discută aceste aspecte ajută ca un potențial vizitator să își formeze o opinie, care, de multe ori poate fi cea greșită, în funcție de relatări.

Site-uri precum TripAdvisor sau Foursquare sunt din ce în ce mai căutate, pentru că oamenii doresc să se informeze dinainte cu privire la un obiectiv, dacă merită să fie vizitat (lucru util, mai ales în cazul în care excursia este scurtă) sau dacă prezintă în cadrul lor puncte de interes pentru aceștia.

În urma unei analize efectuate pe aceste forumuri s-a constat că cele mai multe aprecieri pozitive au avut legătura cu exponatele existente, unicitatea acestora, modul de conservare, varietatea secțiunilor, diversitatea temelor abordate, interactivitatea, existența hărților explicite, secțiunile pentru copii, intrarea liberă, accesibilitatea, modalitățile de prezentare ale unor teme (istorice, științifice, etc.).

Cele mai multe comentarii negative au vizat comportamentul personalului, inaccesibilitatea anumitor secțiuni datorită reamenajării, grupurile sanitare, orele de vizitare (faptul că deschid mai târziu și închid mai devreme), poate reprezenta un impediment vizitarea acestora pentru familiile cu copii mici (sub 3-4 ani).

CAPITOLUL VIII

Strategii privind promovarea turismului muzeal în Londra

Promovarea turismului muzeal joacă un rol foarte important în ceea ce privește creșterea vizibilității unui oraș, fapt ce conduce la o mai bună cunoaștere a lui, la creșteri economice și beneficii pentru localnici. Evident, arealul respectiv trebuie să aibă atât un potențial turistic natural, cât și un potențial turistic antropic suficient cât să atragă turiștii. Existența lor împreună cu valorificarea corectă ale acestora, alături de o promovare corespunzătoare, vor duce la recunoaștere pe plan național, dar mai ales pe plan internațional.

Rolul promovării turistice este unul complex. Un punct de plecare al activității de promovare de care trebuie să se țină cont este definirea obiectivelor, cu orientare fie spre fidelizarea clienților proprii, fie atragerea clienților firmelor concurente, fie transformarea non-consumatorilor de produse turistice în consumatori potențiali, apoi efectivi. Promovarea, în general, și deci cea turistică, prin multiplele funcții pe care le îndeplinește, respectiv de informare, convingere și reamintire, deține un rol important.

8.1. Strategiile mixului de marketing pentru dezvoltarea Londrei prin intermediul turismului muzeal

Mixul de marketing constituie o idee dominantă în practica și teoria marketingului modern, foarte important pentru orașul Londra, care este adept al unor idei cât mai actuale.

Luând în considerare cele patru elemente principale în jurul cărora se axează activitatea de marketing (și anume produsul, prețul, promovarea și distribuția) muzeele din Londra le-au adoptat și îmbinat într-un mod cât mai armonios, pentru oferirea rezultatelor dorite.

Pentru dezvoltare, muzeele din Londra se bazează pe următoarele strategii:

Obținerea de cât mai mulți vizitatori prin:

stabilirea unei audiențe (informându-i despre fiecare aspect al progamelor ce vor urma să se deruleze);

diversificarea programelor (expozitii și manifestări culturale focusate pe contemporaneitate, construcția unor spații noi care să permită desfășurarea acestora la un nivel de cunoaștere înalt);

continua dezvoltare a galeriilor (care să atragă și să antreneze dorința de cunoaștere a vizitatorilor);

oferirea unei experiențe unice (incluzând aici și comportamentul personalului față de vizitator, de la sosire și până la plecare);

dezvoltarea platformelor digitale (prin website-uri, aplicații pentru telefon, hărți interactive);

programele de voluntariat.

Recunoașterea acestora atât pe plan național, cât și pe plan internațional prin:

comunicare (prezența acestora la diverse târguri/ expoziții);

panouri publicitare (fie că este vorba de cele de pe clădiri, fie de cele de pe mijloacele de transport în comun, scopul este să crească vizibilitatea);

crearea unor legături în domeniul marketingului (prin parteneriate cu celelalte muzee din cadrul orașului Londra, împărtășind astfel diverse abilități cu scopul de a crește profesional și economic, precum și prin susținerea programului de guvernare cu scopul creșterii economiei și a turismului; se va avea în vedere și parteneriate la nivelul Europei și la nivelul Uniunii Europene pentru obținerea de fonduri, dar și pentru a crea legături internaționale puternice).

Implicarea școlarilor – de la o vârstă fragedă îi ajută pe aceștia să cunoască istoria și bogăția țării prin diversele metode potrivite, stârnindu-le curiozitatea și dorința de a descoperi cât mai multe.

Intrarea gratuită prin ajutorul:

vizitatorilor (aceștia putând contribui la creșterea econmică prin donații, consum în cafenelele și restaurantele din cadrul muzeului sau achizișia de suveniruri/participarea la expoziții);

strângerilor de fonduri (esențială, se axează pe contractarea a cât mai multor sponsori);

sustenabilității (reducerea impactului asupra mediului înconjurător prin obținerea de energie alternativă – panouri solare, de exemplu – și incercarea reducerii consumului de energie electrică pe cât posibil).

În consecință, dată fiind importanța promovării turistice, se pune problema eficientizării acesteia, și anume fondurile alocate să fie cheltuite corespunzător, în cadrul unor campanii bine organizate din punct de vedere al segmentului de adresabilitate, mijloacelor folosite, materialelor difuzate, etc.

CAPITOLUL IX

Perspectivele de dezvoltare turistică

9.1. Strategii / Proiecte de dezvoltare turistică

Muzeele londoneze pun un foarte mare accent pe contemporan, pe tehnologie de ultimă generație și pe accesibilitate pentru oricine alege să le afle povestea. Astfel, fiecare dintre acestea și-a elaborat un plan, o strategie proprie de dezvoltare turistică, un proiect menit să contribuie la continua dezvoltare turistică și economică, dar și la creșterea vizibilității, iar faptul că acestea actualizează constant proiectele aflate în desfățurare le face credibile și conferă încredere, în special pentru potențialii investitori.

Până în anul 2020 se are în vedere:

posibilitatea explorării secțiunilor din cadrul muzeelor și în mediul virtual (prin aplicații pe telefonul mobil sau pe website);

dezvoltarea prin extinderea secțiunilor, dar și prin crearea altora noi;

conservarea obiectivelor și asigurarea unei mai bune securități a acestora;

oferirea de burse pasionaților de acest domeniu, în vederea formării de experți;

găzduirea a cât mai multor programe culturale, precum și expoziții, care vor cuprinde mai multe domenii de interes;

formarea a cât mai multor parteneriate cu diverse muzee, galerii regionale sau anumite comunități, muzeele fiind conștiente de situația politică incertă din viitor (în urma BREXIT).

9.2. Analiza SWOT

În urma celor studiate și prezentate, am realizat o analiză SWOT a turismului muzeal din Londra, cu ajutorul căreia am proiectat o viziune de ansamblu, pentru a pune în lumină punctele tari și slabe ale acestui tip de turism, în relație cu oportunitățile și amenințările existente.

CONCLUZII

Muzeele londoneze au importanță vastă pentru cultura țării și nu numai. Îmbinând elemente din mai toate civilizațiile, reprezintă un interes major penru națiunile existente, respectiv pentru trecutul acestora.

Istoria acestor muzee este una bogată, iar aceasta a fost pusă în evidență prin crearea mai multor tipologii de muzee, cu repartiție pe aproape toată suprafața orașului.

Pe parcursul temei s-a demonstrat atenția oferită muzeelor de către autoritățile londoneze, întrucât muzeul reprezintă locul unde se pot discuta teme culturale, probleme actuale, dar se pot fi forma, prin educație, cei ce vor fi viitorul țării. Prin faptul că populația este școlită de mică despre istoria și importanța ei, îi va determina pe aceștia să devină mai curioși, mai pasionați și mai preocupați de viitorul ei.

O importanță majoră o constituie și mijloacele de promovare online, care face ca un muzeu să nu rămână cunoscut doar la nivel local sau național, ci să devină cunoscut pe plan internațional. De asemenea, organizarea evenimentelor culturale ajută la atragerea potențialilor vizitatori sau fidelizarea celor care le-au trecut deja pragul.

Desigur că și aici încă se mai regăsesc anumite probleme de management, probleme care însă au fost vizate și se are în calcul ameliorarea lor prin strategiile adoptate pentru anii următori. O popularitate scăzută nu este determinată doar de anumite probleme de management, ci și de localizare, accesibilitate, unicitate, design, precum și suprafață, majoritatea oamenilor fiind atrași de clădirile impunătoare, cu o istorie și arhitectură impresionante.

În consecință, pentru că s-au respectat an de an, strategiile de promovare a turismului muzeal din Londra au avut un real succes și continuă să fie unele dintre cele mai bine puse la punct strategii, lucru care reiese din numărul de vizitatori, popularitatea acestora, dar și din veniturile generate.

BIBLIOGRAFIE

Bianchi, R., 2017, The political economy of tourism development: A critical review, Annals of Tourism Research, vol. 10.

Bjerregaard, P., 2015, Dissolving objects: Museums, atmosphere and the creation of presence, Emotion, Space and Society, vol. 15.

Capstick, Brenda, 1985, Museums and tourism, International Journal of Museum Management and Curatorship, vol. 4.

Cândea, Melinda; Bogdan, Elena, 2009, Turismul urban din perspectiva managementului calității integrate, Quality – Access to Success, vol. 10.

Cerquetti, Mara, 2016, More is better! Current issues and challenges for museum audience development: a literature review, ENCATC Journal of cultural management & policy, vol. 6.

Chen, H., Rahman, I., 2018, Culturam tourism: An analysis of engagement, cultural contact, memorable tourism experience and destination loyalty, Tourism Management Perspectives, vol. 26.

Dinnie, Keith, (2008), Nation Branding: Concepts, Ussues, Practice, Editura Taylor & Francis Ltd., New York, ediția a II-a.

Graburn, N., H., 1983, The anthropology of tourism, Annals of Tourism Research, vol. 10

Gunay, B., 2012, Museum concept from past to present and importance of museums as centers of art education, Procedia – Social and Behavioral Sciences, vol. 55.

Harrison, Julia, 1997, Museums and touristic expectations, Annals of Tourism Research, vol. 24.

Jaafar, M., S. Rasoolimanesh, M., Ku’Azam, Tuan, Lonik, 2015, Tourism growth and entrepreneurship: Empirical analysis of development of rural highlands, Tourism Management Perspectives, vol. 14.

Jansen-Verbeke, Myriam, Rekom, J., 1996, Scanning museum visitors: Urban tourism marketing, Annals of Tourism Research, vol. 23.

Moolman, H., J., 1996, Site Museums: Their origins, Definition and Categorisation, Museum Management and Curatorship, vol. 15.

Muhammad Arfin Bin Salima, Noor Aireen Binti Ibrahimb, Hanita Hassan, 2012, Language for Tourism: A Review of Literature, Procedia – Social and Behavioral Sciences, vol. 66.

Nunkoo, R., Smith, S., L., J., 2013, Political economy of tourism: Trust in government actors, political support, and their determinants, Tourism Management, vol. 36.

Prentice, R., Guerin, S., McGugan, S., 1998, Visitor learning at a heritage attraction: a case study of Discovery as a media product, Tourism Management, vol. 19.

Stylianou-Lambert, T., 2011, Gazing from home: Cultural tourism and art museums, Annals of Tourism Research, vol. 38.

Su, R,. Bramwell, B., Whalley, P., A., 2018, Cultural political economy and urban heritage tourism, Annals of Tourism Research, vol. 68.

WEBOGRAFIE

http://www.alva.org.uk/details.cfm?p=608

http://www.britishmuseum.org/whats_on/events_calendar.aspx

http://www.londonmuseumsgroup.org/resources/

https://www.britannica.com/topic/history-of-museums-398827

https://www.britishmuseum.org/pdf/Towards_2020-The_British_Museum_Strategy.pdf

FREE: 3 museum concepts

https://www.gov.uk/government/statistical-data-sets/museums-and-galleries-monthly-visits

https://www.london.ca/city-hall/budget-business/business-planning/Documents/2016-2019/BP-Museum%20London-Final-Secured.pdf

https://www.museumoflondon.org.uk/application/files/1414/5763/4159/strategic-plan-2013-18.pdf

https://www.museumsassociation.org/members-free-entry/london

https://www.nationalgallery.org.uk/media/25328/strategic-plan_2018-2023.pdf

https://www.timeout.com/london/museums/teeth-review

https://www.visitlondon.com/things-to-do/sightseeing/london-attraction/museum