Strategii de Promovare a Turismului Balnear

LUCRARE DE LICENTA

STRATEGII DE PROMOVARE A

TURISMULUI BALNEAR

SIBIU

2014

INTRODUCERE

1.Delimitari conceptuale

1.1Conceptul de turism

1.2 Tipuri si forme de turism

1.3Organisme internationale de turism

1.4Caracteristici ale turismului in etapa actuala

1.5 Factori de influenta ai activitatii de turism

2.Turismul balnear

2.1Conceptul de turism balnear

2.2Forme ale turismului balnear

3. Strategii de promovare a turismului balnear

3.2 Studiu de caz- Statiunea balneara Geoagiu Bai

3.2.1 Asezare geografica

3.2.2 Istoric

3.2.3 Clima

3.2.4 Obiective turistice in zona

3.2.5 Factorii naturali de cura:

3.2.6 Tratamente:

3.2.7 Boli tratate:

3.2.8 Contraindicatii:

3.2.9 Geoagiu Bai statiune de excelenta a Romaniei

Hotel Termal 3***

Hotel Ceres 2 **

4.Efectul turismului balnear asupra dezvoltarii economice durabile

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex,care reunește un ansamblu de servicii si bunuri,proprii mai multor sectoare,fiind considerat pe plan internațional ca unul din cele mai dinamice sectoare economice,cu o evolutie mereu ascendenta.

Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicatii ample in existent umana,prin efectele sale directe si positive asupra sanatatii,dar si economice,cultural si educative,permitand in acelasi timp si o mai buna cunoastere reciproca intre popoare,determinand intarirea relatiilor de cooperare internationala.

In aceasta lucrare este prezentat fenomenul touristic balnear,sunt evidentiate efectele benefice care au facut ca aceasta forma de turism sa inregistreze ritmuri de crestere si totodata este prezentata evolutia principalilor indicator ice caracterizeaza circulatia turistica.

Ca urmare a dinamicii extraordinare si a potențialului de creștere,dar si datorita impactului complex pe care îl are asupra domeniului economi,socio-cultural,ecologic,medical,turismul balnear este considerat un factor al dezvoltării durabile.

Primul capitol prezintă formele turismului,caracteristicile turismului in etapa actuala si de asemeni factorii de influenta ai activității de turism.

Capitolul doi prezintă evoluția turismului balnear,trasaturile specifice ale acestuia si nu in ultimul rând locul si importanta turismului balnear in Romania si in lume.De asemeni cuprinde o scurta prezentare a stațiunilor balneare din Romania,a factorilor naturali de cura pe care ii găsim aici si totodată indicațiile terapeutice ale acestora in tratarea diverselor afectiuni.Inca din Antichitate,tratamentele balneare au ocupat un loc important in arsenalul terapeutic al medicinii.Numarul stațiunilor balneare si al izvoarelor de ape minerale a crescut,iar instalațiile balneare s-au perfectionat.In jurul lor s-a dezvoltat o reala industrie hoteliera si multe localitati rurale s-au transformat in stațiuni de balneoterapie.

Capitolul trei al lucrării de fata prezintă principalele strategii de promovare a turismului balnear in județul Hunedoara,reliefate intr-un studio de caz asupra stațiunii balneoclimaterice Geoagiu Bai.Strategia de produs din cadrul turismului balnear,analizata prin prisma serviciilor de baza combinate cu cele de agreement,strategia de preț,ce are la baza valoarea produsului turistic,strategia de distribuție a produsului balnear,reprezintă activitatea de marketing cu o puternica rezonanta asupra fenomenului de turism balnear.Specialistii Organizatiei Mondiale a Turismului afirma, ca aproape nici o activitate din lume “nu are nevoie de o promovare mai activa, mai ingenioasa si mai agresiva ca turismul”.Acest lucru se explica datorita faptului ca industria turismului se adreseaza unui numar extreme de mare de

beneficiary,care trebuie sa afle totul si la timp despre oferta sa.

Ultimul capitol al lucrării trateaza efectele turismului balnear asupra dezvoltarii economice durabile ale zonei Geoagiu Bai.

1.Delimitari conceptuale

1.1Conceptul de turism

Deși considerat de cei mai mulți specialiști ca un fenomen propriu perioadei contemporane turismul s-a cristalizat la sfârșitul secolului al XIX-lea si ca atare primele încercări de definire si caracterizare a lui datează din acea perioada.

Pornind de la premisa ca fiecare ramura economica reprezintă locul unei producții de bunuri si servicii care sunt consumate in mod specific,turismul are ca obiect o producție si un consum de bunuri sau servicii eterogene care concura la satisfacerea nevoilor turistilor.Rezulta de aici ca definirea turismului,se raportează subiectului acestor activitatea,adică turistului.

Un punct de vedere interesant îl exprima profesorul Edmond Richard,in 1910,considerând turismul „ansamblul organelor si funcțiilor acestora” privite deopotrivă din punct de vedere al turistului care se deplasează cat si a celor care se deplasează cat si a celor care profita de pe urma cheltuielilor făcute de acesta.

O definiție mai expresiva este formulata in 1938 de Levaille Nizeroll potrivit căreia turismul este ansamblul activităților nonlucrative ale omului in afara ariei de reședința.

Turismul prin conținutul si rolul sau ,reprezintă astăzi un domeniu distinct de activitate,o componenta importanta a vieții economice si sociale in întreaga lume.

Dispunând de un potențial turistic bogat si variat,Romania face parte din categoria tarilor cu tradiție in domeniul turismului,situându-se de-a lungul timpului intre destinațiile de vacanta recunoscute si apreciate.

Turismul este un fenomen economico-social specific civilizației moderne,angrenat in viața sociala si influențat de evoluția ei.Turismul se adresează unor segmente sociale largi si reflecta nevoile acestora si de asemeni este caracterizat de un puternic dinamism atât la nivel National cat si International.

Având un caracter de masa prin conținutul sau complex,turismul antrenează un larg potențial uman si material,cu implicații definitorii asupra evoluției economico-sociale.

In accepțiunea profesorului Dr.W.Hunziker ,,turismul este un ansamblu de relații si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor atât timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrativa oarecare,,.

Termenul de turism isi are originea in latinescul ,,tornare,,=a se intoarce si ,,turnus,,=o mișcare circulara ce nu presupune schimbarea rezidentei.

Turismul este o ramura economica cu legătura directa cu alte sectoare de activitate si totodată depinde de rezultatele obținute in alte sectoare de activitate.

Conform recomandărilor Conferinței Mondiale a Turismului,ii este atribuit termenul de turist oricărei persoane care calatoreste cel puțin 24 de ore si care înnoptează intr-o unitate de cazare.

Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse naturale,in condiții specifice ,,de producție,, care include activitatea ce permit ,,transformarea lor in marfa,, aceasta urmând sa fie vânduta consumatorului potential.Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizează succesiv,in etape,pornind de la politici de marketing si terminând cu analiza prețului si eficienta.

Atunci când ne referim la turism ne referim implicit si la conceptul de produs turistic care include totalitatea bunurilor materiale si serviciilor capabile sa satisfacă nevoile de turism ale consumatorului.

Produsul turistic este definit prin calitatea serviciilor prestate in transport,cazare ,agrement,alimentație etc…

Turismul se constituie ca o ramura distincta a economiei nationale. Este o componenta a sectorului terțiar,apartenenta dovedita de conținutul sau (servicii de transport,alimentație,tratament,cazare) si de caracteristicile sale (nematerialitate,intangibilitate,nestocabilitate).Turismul are caracter de ramura de interferenta datorita diversității activităților si prezentei unora dintre ele in structura altor ramuri ale economiei-transporturi,alimentatie publica…Este de asemeni o ramura de sinteza deoarece desfasurarea activitatilor turistice necesita implicarea altor ramuri si industrii precum cea a constructiilor,textila,alimentara.,iar dezvoltarea sa este intr-o stransa corelatie cu dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei,la obtinerea produsului turistic participand direc sau indirect aproape toate celelalte ramuri economice.

Serviciile turistice ca activitati distincte,se caracterizeaza prin trasaruri specifice precum intangibilitatea,inseparabilitatea,variabiliatetea si perisabilitatea jucand un rol deosebit de important.

Intangibilitatea serviciilor exprima faptul ca ecestea nu pot fi vazute,simtite,gustate,mirosite inainte de a fi cumparate,pentru a-si micsora incertitudinea.Inseparabilitatea serviciilor presupune faptul ca productia acestora nu are loc concomitent cu consumul.Variabilitatea serviciilor presupune imposibilitatea repetarii acestora in mod identic,deoarece depind de persoana care le realizeaza,de momentul si locul in care sunt prestate,de comportamentul consumatorului.Perisabilitatea se refera la imposibilitatea stocarii acestora si refolosirii lor in alte perioade mult mai favorabile.

Cercetarile asupra rolului turismului au evidentiat faptul ca acesta are un rol deosebit de important asupra economiei societatilor si culturilor din diverse tari,actiunea sa manifestandu-se pe diverse planuri,cum ar fi cel politic,economic,social,cultural,si care de altfel difera de la o tara la alta,de la o regiune la alta,in functie de specificul sau,de nivelul de dezvoltare,de politica promovata.

Aplicarea unui management riguros poate transforma turismul intr-o veritabila parghie a dezvoltarii economice la scara nationala,dar mai ales locala,prin multiple implicatii asupra gradului de valorificare a potentialului natural si antropic,a introducerii in circuitul economic a resurselor turistice,a utilizarii si valorificarii infrastructurii,precum si a celorlate ramuri ale economiei nationale.

In mod direct,turismul contribuie la cresterea venitului intern brut ,datorita incasarilor din turism,la cresterea prosperitatii zonelor in care se dezvolta turismul si nu in ultimul rand contribuie la valorificarea unor categorii de resurse si valori precum frumusetea zonei in care se dezvolta,calitatile curative ale apelor minerale si termominerale si nu numai,vestigiile istorice,traditia populara…ect

De asemeni,rolul economic indirect al turismului este acela ca determina dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care coreleaza.

Din punct de vedere cultural,rolul turismului este acela de a da posibilitatea dobandirii unor cunostinte noi,fie din domeniul gografiei,al istoriei ,al artei ,al stiintelor naturii,de promovare a traditiilor si obiceiurilor stravechi .

Aprecierea locului si aportului turismului la dezvoltarea economiei nationale se poate face cu ajutorul unor indicatori precum ponderea cheltuielilor turistice in totalul cheltuielilor de consum,ponderea personalului din turism in populatia activa,aportul incasarilor din turism in P.I.B,aportul turismului in exportul de marfuri si ponderea cheltuielilor turistice in importul de marfuri.

Principalele efecte pozitive pe care turismul le poate genera sunt crearea de valoarea adaugata bruta,contributia la cresterea productiei,cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,transferarea in valuta a unor resurse materiale si umane,neutilizabile in circuitul productiei materiale.Locurile de munca create in alte sectoare prin dezvoltarea turismului,cresterea investitiilor din alte sectoare de activitate,efectul in planul sanatatii,efectele in planul dezvoltarii teritoriale echilibrate,sunt doar cateva din efectele indirecte ale turismului.Pe langa consecintele economice ,turismul are si o profunda semnificatie socio-umana.El actioneaza prin natura sa atat asupra turistului cat si asupra populatiei din zonele vizitate.Beneficiile economice si costurile turismumportul de marfuri.

Principalele efecte pozitive pe care turismul le poate genera sunt crearea de valoarea adaugata bruta,contributia la cresterea productiei,cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,transferarea in valuta a unor resurse materiale si umane,neutilizabile in circuitul productiei materiale.Locurile de munca create in alte sectoare prin dezvoltarea turismului,cresterea investitiilor din alte sectoare de activitate,efectul in planul sanatatii,efectele in planul dezvoltarii teritoriale echilibrate,sunt doar cateva din efectele indirecte ale turismului.Pe langa consecintele economice ,turismul are si o profunda semnificatie socio-umana.El actioneaza prin natura sa atat asupra turistului cat si asupra populatiei din zonele vizitate.Beneficiile economice si costurile turismului ajung direct sau indirect la toata lumea.A-

nalizele de impact economic ofera estimari tangibile asupra interdependentelor economice si o mai buna intelegere asupra rolului si importantei turismului in economia unei regiuni.

Utilizarea eficienta si integrarea corespunzatoare a resurselor care rezulta din mix-ul de marketing in unitatile turistice se realizeaza cu ajutorul unui program de marketing.Sintetizand variabile de marketing diferite ca numar,importanta si modalitati de combinare,programul de marketing este un istrument de concretizare a politicii de marketing.Un plan de marketing in turism implica elaborarea unui program ce are in vedere stabilirea obiectivelor,evaluarea si selectionarea lor,introducerea unor strategii luand in considerare anumite principii,cercetarea complexa a tuturor conditiilor si nu in ultimul rand punerea lui aplicare .

Un rol deosebit de important in abordarea conceptului de turism il are definirea pietei turistice.Piata turistica reprezinta sfera economica de interferenta a ofertei turistice,materializata prin productia turistica,cu cererea turistica materializata prin consumul turistic.Aceasta este definita ca „ansamblul tranzactiilor al carui obiect il constitue produsele turistice,privita in conexiune cu relatiile pe care le genereaza si spatiul geografic in care se desfasoara”si este definita ca partcularitate a cererii si ofertei turistice. Oferta turistica este conceputa de catre cerere sub forma unei imagini,construita prin cumularea si sintetizarea tuturor informatiilor primite de potentialul turist.Oferta turistica este rigida,inelastica in timp si spatiu,nu poate fi stocata sau transformata,pe cand cererea turistica este foarte elastica si supusa unor permanente fluctuatii determinate de influenta unei multitudini de factori.Piata turistica,componenta a pietei serviciilor presupune mobilitatea cererii,altfel piata nu ar exista,neavand loc confruntarea cererii cu oferta.

1.2 Tipuri si forme de turism

In literatura de pecialitate s-au conturat mai multe clasificari ale formelor de turism,in functie de criteriile utilizate pentru gruparea cat mai eterogena a acestora.

Astfel ca distingem:

Turismul cultural – este un fenomen cu o dezvoltare puternica in ultimele decenii.Considerat fiind un factor ecoomic generator de activitati economice si locuri de munca ce tinde sa se dezvolte prin creare unor strategii ce au menirea sa demonstreze importanta lor in cadrul comunitatilor.

Agroturismul – este o forma de turism in care activitatile,cazarea ce urmeaza a se desfasura are loc intr-un cadru natural ,in mediul rural.

Turismul de sanatate – numit si turism de tratament,se practica in statiunile balneomedicale si bal- neoclimaterice bogate in resurse naturale de tratament cum ar fi ape minerale,termale,namoluri,situate in zone cu microclimat specific.

Turismul de afaceri – considerat a fi cea mai puternica ramura a industriei turismului in Romania, include programe de training,calatoriile de afaceri,team-buidingurile,cu o dezvoltare continua in ultimul deceniu,atat la nivel national cat si international.

Turismul sportiv- ca mijloc de intretinere si mentinere a sanatatii

Turismul religios-se practica frecvent si se modernizeaza continuu.Fluxurile turistice e acest gen se indreapta catre Ierusalim,Muntele Athos,Vatican etc..,catre manastiri si de semeni catre biserici atunci cand are loc sfintirea hramului unei biserici.Turismul religios isi pune amprenta asupra comercializarii obiectelor de cult si sezvolta o cerere speciala de cazare,transport si masa.

Dupa locul de provenienta a turistilor:

-turism national

-turism international

Dupa gradul de mobilitate al turismului:

-turism de sejur(mai mult de o luna)

-turism itinerant

-turism de tranzit

Dupa modul de organizare:

-turism organizat

-turism neorganizat

-turism semiorganizat

Dupa sezonul in care este practicat:

-turism de vara

-turism de iarna

-turism de circumstanta

Dupa motivatia calatoriei:

-turism de odihna si recreere

-turism de agrement

-turism curativ (de tratament)

-turism sportiv

-turism de afaceri

-turism stiintific

-turism cultural

Dupa caracterul economico-social:

-turism particular

-turism social

-turism de masa

Dupa mijlocul de transport folosit:

-drumetii

– turism rutier

-turism naval

-turism aerian

1.3Organisme internationale de turism

Organismele internationale de turism au un caracter permanent,iar modul lor de functionare este stabilit prin intermediul unor tratate multilaterale.Principalele obiective ale activitatii lor se refera la promovarea turismului,reglementarea unitara a raporturilor juridice si economice dintre organizatiile din turism,pregatirea personalului ce activeaza in acest sector,facilitarea schimbului de experienta in toate domeniile activitatii turistice.

Una dintre cele mai mari organizatii internationale de turism cu caracter interguvernamental este Oraganizatia Mondiala a Turismului,infiintata in anul 1975.Aceasta are rolul de centru mondial al informatiilor turistice,prin schimbul de date asupra turismului national si international,prin schimbul de informatii privind reglementarile si legislatia in vigoare din domeniul turismului.Organizatia este un instrument de initiativa in randul statelor membre pentru organizarea de cooperari din domeniul turismului,in special in domeniul formarii si perfectionarii cadrelor din domeniu,in sectorul conceptiei produsului turistic,organizarii si promovarii ofertei turistice.Aceasta furnizeaza membrilor sai studii,rapoarte,analize si alte materiale de referinta in domeniul economiei,finantelor si turismului.

Tara noastra,ca membru fondator al O.M.T a fost prezenta in toate fezele impuse de organizarea si delimitarea programelor noului organism.

Dintre organizatiile cu caracter neguvernamental,la care participa si Romania,prin intermediul asociatilor profesionale pot fi mentionate Alianta Internationala de Turism (A.I.T),Federatia Internationala de Termalism si Climatologie (F.I.T.E.C),Academia Internationala de Turism,Biroul International de Turism Social (B.I.T.S).

Organismele nationale de turism sunt menite sa coordoneze politica turistica nationala,constituind totodata si instrumentul de executare,indrumare si control al activitatii turistice nationale.

1.4Caracteristici ale turismului in etapa actuala

Atunci cand vorbim despre turism ,vorbim despre o varietate de resurse naturale si antropice,a caror valorificare eficienta este in interesul economiei,fie ea nationala sau internationala,si reprezinta o sansa de dezvoltare.

In Romania,potentialul acestei ramuri este extrem de mare dar prea putin valorificat.Pe plan economic turismul are implicatii pozitive asupra dezvoltarii intregii societati si totodata reprezinta un factor al progresului economic.Aceasta ramura a economiei,prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii de activitate,pretul produselor turistice nefiind incarcat cu cheltuieli de ambalare,transport, asigurare,taxe vamale comparativ cu alte ramuri economice.Turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global,aportul sau la PIB fiind proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei tari.

Turismul ca mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari,se manifesta prin aparitia unor activitati specifice precum industria agrementului,agentiile de voiaj,productia de artizanat,dar in acelasi timp imprima noi dimensiuni unor activitati existente precum industria alimentara,a transporturilor,a serviciilor,a constructiilor si nu in ultimul rand reprezinta o cale de valorificare a tuturor categoriilor de resurse.

Pe langa consecintele economice,turismul are si o profunda semnificatie socio-umana.El actioneaza prin natura sa,atat asupra turistilor in mod direct cat si a populatiei din zonele turistice.

Turismul,fenomen sensibil la mutatiile social-economice,inregistreaza in evolutia sa o serie de fluctuatii.Unele dintre acestea au caracter continuu,structural,fiind provocate de dinamica unor schimbari rapide si spectaculoase in domeniul tehnicii,iar altele avand un caracter alternativ,datorat unor conditii naturale,influentei unor situatii conjuncturale sau specificului cercetarii.Aceste oscilatii fie ca au implicatii profunde ,fie ca au implicatii superficiale,sunt usor sau greu previzibile,se manifesta intre-o repartizare inegala in timp si spatiu a numarului de turisti si a necesarului de servicii.Variatile sezoniere ale activitatii turistice sunt determinate de conditiile de realizare a echilibrului oferta-cerere si se caracterizeaza printr-o concentrare mare a fluxului de turisti in anumite perioade ale anului si printr-un regres al fluxului acestora in alte perioade ale anului.Sezonalitatea in turism prezinta o dependenta mare a circulatiei turistice fata de conditiile naturale.Oscilatiile sezoniere a activitatii turistice au implicatii profunde si de anvergura,iar posibilitatea lor de modificare are un caracter limitat.

Literatura de specialitate trateaza pe larg aspectele teoretice privind terminologia de marketing si respective promovare in turism.Promovarea turistica ,indiferent la ce stadiu intelege o tara,o regiune sau o institutie administrativ teritoriale sa o conceapa ca si politica,este parte componenta a activitatii de marketing.Marketingul turistic este o activitate sofisticata si complexa mai ales prin prisma faptului ca potentialii consumatori de produse turistice au atitudini si comportamente din ce in ce mai variate.Cum importanta economica a turismului este in continuare in crestere,marketingul turistic primeste o atentie sporita in ceea ce priveste construirea unui profil cat mai conform cu realitatea,in vederea implementarii pe piata a unor politici de promovare eficiente si competitive.Marketingul turistic si componenta sa,promovarea,reprezinta elemente esentiale pentru succesul activitatilor de turism.Acesta nu este un proces care se intampla pur si simplu,ci este un proces organizational de studiu al pietei care identifica si masoara tendintele pietei dezvoltand obiective majore de marketing si de suport al programelor mix-ului de marketing.Promovarea este termenul utilizat pentru a desemna complexul de activitati de comunicare la care apeleaza organizatiile turistice pentru a influenta grupurile tinta de consumatori ai produselor turistice,atat pe tremen lung cat si pe termen scurt.

Functia manageriala a marketingului turistic este un integrata si ajuta la potrivirea nevoilor clientilor actuali si potentiali prin intermediul schimburilor,ajuta la identificarea si anticiparea nevoilor consumatorilor,creaza valoare prin crearea de noi servicii si produse,promoveaza produse pe piata.Pornind de la aceasta premiza,marketingul turistic presupune o organizare demetode,tehnici de cercetare si analiza,de control,organizare si promovare,de cunoastere si anticipare a schimbarilor permanente in conceptiile,aspiratiile si.preferintele consumatorilor.

1.5 Factori de influenta ai activitatii de turism

Conform literaturii de specialitate factorii de influenta ai activitatii de turism se clasifica in:

Dupa natura sau continut:

Factori economici :

-veniturile populatiei

-oferta turistica

-preturile si tarifele produselor turistice

Factori tehnici:

-performanta mijloacelor de transport

-dotarile tehnice din unitatile hoteliere

-tehnologiile folosite in constructii

Factori sociali:

-urbanizarea

-timpul liber

Factori demografici :

-evolutia numerica a populatiei

-structura pe varste

-modificarea duratei medii de viata

-structura pe categorii socio-profesionale

Factori psihologici,educativi si de civilizatie

-nivelul de instrire

-temperamentul

-dorinta de cunoastere

Factori naturali:

-asezarea geografica

-relieful

-clima

-caile de acces si comunicatie

Factori organizatorici si politici:

-formalitatile la frontiere

-conflictele sociale,etnice,religioase

-regimul vizelor

Dupa durata actiunii lor in timp:

Factori cu actiune permanenta:

-cresterea timpului liber

-modificarea veniturilor

-miscarea demografica

Factori sezonieri:

-succesiunea anotimpurilor

Factori conjuncturali:

-crizele economice si politice

-confruntarile armate

-catastrofele naturale

-conditiile meteorologice

Dupa rolul lor in determinarea fenomenului turistic:

Factori primari:

-veniturile populatiei

-oferta

-preturile

-timpul liber

-mutatiile demografice

Factori secundari:

-climatul international

-formalitatile de viza sau frontiera

-diverse facilitati

2.Turismul balnear

2.1Conceptul de turism balnear

Ultimele doua decenii au coincis in balneologia romaneasca pe de o parte cu cea mai rapida si infloritoare perioada de dezvoltare si modernizare a acesteia,iar pe de alta parte cu o larga deschidere internationala.

Multe statiuni balneare din Romania s-au clasat in elita statiunilor internationale,fiind cunoscute astazi in multe tari europene si nu numai.

Constructia hotelurilor moderne si confortabile,a bazelor de tratament cu dotari complexe,permit atat valorificarea factorilor naturali terapeutici cat si aplicarea unei game foarte largi de metode terapeutice.Acestora li se adauga amenajarile peisagistice prin conservarea si valorificarea superioara a cadrului natural divers si pitoresc.Toate acestea reprezinta rezultatul tuturor eforturilor menite sa valorifice o bogatie inestimabila a Romaniei,asigurand anual unui numar mare de turisti posibilitati de ingrijire a sanatatii.

Turismul pentru tratament sau cura balneomedical este o forma specifica a turismului de odihna ,practicata de persoanele care se deplaseaza in statiunile balneare pentru ingrijirea sanatatii sau prevenirea unor boli.

Romania este una din tarile cu cele mai bogate si mai variate resurse turistice si cu un important potential economico-social.

Turismul balnear,apare ca forma de intretinere si refacere a sanatatii,fiind asociat cu odihna si agrementul dirijate medical.Este unul dintre cele mai vechi si mai constante forme ale activitatii turistice,ce se deruleaza pe parcursul intregului an.Turismul de tratament si cura balneomedicala ,practicat inca din antichitate,este o forma specifica turismului de odihna,care a cunoscut o mare

dezvoltare,mai ales in ultimele decenii,odata cu cresterea numarului de boli profesionale provocate de stresul vietii moderne din marile aglomeratii urbane.

Curele profilactice reprezinta antice metode de intretinere pentru orice om aflat in perioada a doua sau a treia de viata.Factorii naturali balneoclimaterici ofera multiple posibilitati pentru un numar mare de oameni sanatosi dornici sa-si petreaca concediul apeland la o cura profilactica activa,un fel de antrenament pentru intarirea capacitatii lor de efort si a unor funcii de baza ale organismului.

Turismul balnear se practica in statiunile balneomedicale si climaterice cu bogate resurse naturale de cura precum apele minerale,termale,namolurile,cu importante efecte terapeutice si benefice pentru tratarea diverselor maladii.Romania dispunede un fond natural de factori terapeutici impresionant.Prin calitatile fizico-chimice ale apelor,numeroase lacuri au dobandit un deosebit interes terapeutic si sunt utilizate in terapia afectiunilor reumatismale,ale sistemului nervos periferic si in ginecologie.De asemeni,o deosebita importanta o are rezerva de namoluri de care dispune tara noastra si care la randul ei contribuie la cresterea competitivitatii ofertei balneare romanesti.Acestea din punct de vedere terapeutic sunt uitilizate in aceleasi afectiuni ca si cele in care sunt utilizate apele lacurilor balneare,administrandu-se sub forma de impachetari cu namol sau infuzii.

Balneoterapia se afla deci intr-o stransa legatura cu medicina,lucru evidentiat inca din antichitate.Astazi a devenit o specialitate medicala,implicata in procesul de ameliorare a sanatatii,cu insusiri profilactice si recuperatorii,dar si o ramura a turismului cu implicatii importante in economia nationala.Tratamentul balnear a devenit un instrument complex,fiind parte integranta a sistemului de imbunatatire si ocrotire a sanatatii.

Factorii terapeutici naturali sunt considerati pe de o parte remedii cu valoare deosebita in realizarea unor efecte de terapie sau recuperare ,iar pe de alta parte sunt o alternativa a mijloacelor farmacologice medicamentoase.

In timpurile noastre,cand conditiile artificiale si epuizante ale vietii actuale apasa asupra omului,balneologia inseamna intoarcerea la natura.Aceasta intoarcere la natura nu se bazeaza numai pe tendinta spontana a omului modern de a redescoperii metode de tratament ci si progrese incontestabile ale medicinii moderne si ale cercetarii stiintifice.

Balneologia dispune astazi de o fundamentare stiintifica moderna.Metodele fizice,parte integranta a arsenalului terapeutic folosit in statiunile balneare,sunt fundamentate pe date moderne,fapt confirmat si de literatura de specialitate care in ultimii ani este foarte bogata in studii metodologice din domeniu.Metodele folosite in balneoterapie reprezinta in buna masura metode traditionale bazate pe observari indelungate,tinandu-se seama de caracterul particular specific al fiecarui factor natural in parte,dar si deopotriva metode moderne dezvoltate o data cu trecerea timpului.

Progresul tehnologic din zilele noastre,nu a putut insa sa reduca insemnatarea balneoterapiei.O data cu trecerea timpului,acest mod de tratament s-a perfectionat,a dezvoltat proceduri noi si diversificate,a capatat o fundamentare stiintifica.Totodata acesta a dus la perfectionarea instalatiior balneare,la dezvoltarea tehnologiilor folosite si nu in ultimul rand,a dezvoltat o industri hoteliera capabila sa satisfaca pana si cele mai exigente cerinte,in localitati aproape necunoscute,transformadu-le in statiuni de balneoterapie.

In conditiile de viata oferite de societatea moderna,in care stresul cotidian alaturi de bolile cronice degenerative care au crescut in importanta tot mai mult in ultimii ani,numeroase persoane aleg sa-si petreaca vacantele in statiunile balneare,fie ca vorbim doar despre o vacanta de relaxare ,fie pentru tratamente complexe a diferitelor afectiuni.Factorii de cura balneari si climatici folositi in tratamente,fie ele complexe sau nu,sunt recomandati diferentiat in functie de afectiuni.Sunt practicate in tratarea afectiunilor cardiovasculare,respiratorii,articulare,ginecologice,endocrine,dermatologice si nu numai.

Studiile de specialitate asupra fenomenului de turism balnear si climateric arata ca in viitor acesta va lua o amploare si mai mare,tara noastra fiind una dintre cele mai bogate din intreaga Europa in resurse balneoclimaterice.

In prezent Romania dispune de 160 de statiuni si localitati balneare,bogate in factori naturali de cura.Unele dintre ele precum Baile Felix,Baile Herculane,Vatra Dornei,Covasna,Baile Tusnad,Olanesti ,Buzias,au fost promovate in circuitul turistic international gratie serviciilor de cazare,masa,serviciilor de diagnostic si tratament care au fost aduse la standarde internationale,iar bazele de tratament au fost modernizate si dotate cu aparatura si instalatii de ultima generatie tehnologica,menite sa eficientizeze utilizarea factorilor naturali de cura.

Studiile arata ca aproape o treime din apele termale si minerale ale Europei sunt concentrate in tara noastra,iar efectele curative ale acestora au fost dovedite de-a lungul timpului.Dezvoltarea si promovarea turismului balnear romanesc la nivel international presupune deschiderea catre circuitul din afara granitelor tarii al bunurilor si serviciilor oferite,alinierea la standardele pietei externe,modernizaea produsului oferit,dezvoltarea distributiei de informatii(legate de produsul promovat) si nu in ultimul rand adoptarea unor strategii de marketing competitive.

Avand in vedere rolul deosebit ce ii revine unei statiuni balneoclimaterice in educare unei categorii cat mai largi de oameni in sensul deprinderii masurilor profilactice primare, in cateva dintre ele s-au introdus programe specifice de cura balneara profilactica activa desfasurate sub supravegherea unor cadre de specialitate.Asemenea cure pot fi urmate de persoane sanatoase sau aparent sanatoase care prin modul lor de activitate sau viata sunt expuse riscurilor de imbolnavire.

Unul dintre scopurile urmarite de aceste programe consta in asimilarea unor exercitii,reguli de igiena si alimentatie si continuarea lor la domiciliu.Un rol important le revine curelor balneare si in profilaxia recidivelor,dar si in domeniul terapeutic si cel de recuperare,iar unitatile sanitare existente in statiunile balneare detin personal medical de inalta calificare.De asemenea,in statiunile balneare se dezvolta si se diversifica o gama larga de alte servicii si mijloace de agrement,oferindu-le turistilor multiple posibilitati de petrecere a timpului liber intr-un mod util si placut.

Baza materiala si dotarile moderne din statiunile balneoclimaterice dar si prezenta unui personal calificat care sa ofere conditii optime de cura sau odihna pentru turisti sunt elemente esentiale in conturarea unei vacante fie ea de tratament,fie de relaxare.Alaturi de acestea,vestita ospitalitate romaneasca,constituie si ea una dintre motivatiile puternice care determina anual tot mai multi turisti straini sa viziteze tara noastra,atat pentru tratamente balneare ,cat si pentru odihna.

Variatia reliefului din tara noastra a facilitat existenta a numerosi factori naturali de cura care au contribuit la aparitia numarului mare de statiuni balneoclimaterice,unele de interes national,altele de interes local sau regional.Numarul mare de izvoare de ape minerale este factorul principal care a dus la dezvoltarea turismului balneoclimateric in tara noastra.Proprietatile curative ale acestor ape sunt renumite inca din cele mai vechi timpuri.

Primele forme de valorificare a proprietatilor terapeutice ale factorilor naturali de cura sunt legate de baile apelor termale.In perioada greco romana unii invatati si tamaduitori au utilizat apele termominerale in tratarea bolilor.Anticul Homer a fost primul care a laudat calitatile imbaierii in apele termale.De la Hipocrat,considerat si fondatorul terapiei naturale,care a utilizat apele termominerale in tratarea diverselor boli,grecii au crezut ca zeii au dat puteri terapeutice acestor ape.

Referitor la turismul balnear din Romania,o importanta etapa de cunoastere a genezei apelor minerale si termominerale,o constituie lucrarea lui Ion Atanasiu ,”Distributia regionala si geneza apelor minerale din Romania”.Potrivit acestuia,”apele minerale sunt ape care prin mineralizare,prin temperatura sau prin radioactivitatea lor se deosebesc de apele comune”.

Romania dispune de un remarcabil fond balnear ceea ce face ca turismul balnear romanesc sa cunoasca o ampla dezvoltare.Turismul balnear din tara noastra se bazeaza pe un potential permanent,complex si inepuizabil.Menite sa satisfaca cerintele omului modern,serviciile turistice de o natura tot mai complexa,sunt influentate de conditiile de viata si de starea de sanatate a populatiei.Importantul potential balnear de care dispune Roamania,in conditiile unei strategii adecvate,tinde sa devina un element cheie al turismului romanesc.

2.2Forme ale turismului balnear

Pentru a avea o viziune larga asupra rolului,dar si asupra implicatiilor pe care le are turismul balnear in Romania,este necesar ca el sa fie incadrat intr-o perspectiva ampla.Aceasta se poate realiza prin determinarea valentelor sale multiple,exprimate de resursele si activitatile din cadrul destinatiilor balneare si prin stabilirea relatiilor sale cu alte doua concepte adiacente din zona sanatatii si anume acela de turism medical si turism de wellness.Delimitarea insuficient de clara in literatura de specialitate a conceptelor mentionate,dar si discrepantele existente,conduc la un grad de cunoastere limitat si la o perceptie necorespunzatoare in ceea ce priveste turismul balnear in intreaga lume si,bineinteles,in Romania.Pentru specialistul in marketing,acest fapt conduce la ingreunarea procesului de elaborare a produselor turistice si,de asemeni,la necesitatea stabilirii corecte a avantajelor comparative in turism,ca punct de plecare in construirea strategiei de pozitionare a produsului si respectiv,de construire a strategiei de produs.Unul dintre cele mai importante aspecte care vizeaza turismul balnear in Romania se refera la faptul ca,in prezent,nu exista uniformitate in intelegerea conceptelor esentiale legate de dezvoltarea acestuia,si anume conceptele de sanatate,vindecare medicala si wellness.Conceptul de sanatate,definit initial ca fiind ,,o stare de bine la nivel fizic,mental si social,depasind simpla absenta a bolii,, (World Health Organisation,1948), a fost imbunatatit ulterior ,prin sublinierea convergentei conceptelor de sanatate fizica si sanatate mentala.Prin corespondenta,turismul de sanatate reprezinta de asemenea un concept cuprinzator,cu mai multe categorii de activitati,cu toate punctele de inflexiune spre alte forme de turism precum cel de agrement,sportv,medical,de wellness etc.In cazul Romaniei,conceptul de sanatate presupune ,la nivel de perceptie colectiva in principal,vindecare fizica,medicala,prin ape terapeutice si spa-uri,incadrandu-se in conceptul de wellness medical.(fig.2.1)

Sursa: prelucrare dupa Smith,Puczko (2009) si Teleki,Munteanu (2012)

Fig.2.1.Dimensiuni ale turismului de sanatate.

Intregul sistem implica atat cure de recuperare medicala,cure balneoclimatice si cure profilactice secundare,cat si tratamente de infrumusetare,sport si fitness,cure profilactice primare.Pentru fiecare dintre aceste posibile produse turistice/balneare,pentru care se poate contura clar forma de turism echivalenta,se impune o compatibilitate cu elementele definitorii precum:resursele sale naturale si antropice,resursele socioculturale,infrastructura,structurile de primire turistica,toate contribuind la facilitarea desfasurarii activitatilor specifice.Daca ne referim la turismul medical,acesta cunoaste o dezvoltare tot mai accentuata.Principalul motiv al existentei turismului medical este accesibilitatea si este corelat cu diverse alte proceduri.Turismul balnear cunoste deci o larga dezvoltare sub umbrela conceptului de turism medical,care include atat servicii medicale cat si produse turistice.

Conceptul de wellness are,in general mai mult o valoare profilactica decat una curativa si este in stransa legatura cu schimbarea stilului de viata,in sensul evidentierii armoniei dintre sanatatea mentala,fizica si spirituala,si are ca principal scop preventia,recuperarea in urma unei boli.

Cercetarile arata ca subsolul Romaniei contine o multitudine de resurse balneare aflate in interiorul sau la suprafata scoartei terestre.Aceste resurse sunt reprezentate in primul rand de substantele minerale terapeutice, care datorita proprietatilor fizico-chimice raspund necesitatilor medicale si profilactice de mentinere,refacere a starii de sanatate,consolidare a capacitatii de munca si de reconfortare psihica si fizica individuala.Clima existenta in Romania,datorita pozitiei geografice,face din climatoterapie un mijloc eficient,care contribuie in orice statiune balneara la completarea oferte de tratament.Substantele minerale terapeutice se regasesc atat in apele minerale si termominerale cat si in apa lacurilor terapeutice a namolurilor si turbelor.Prezenta acestor ape geotermale si termominerale este legata de tectonicasi de conductivitate termica.Acestea nu sunt in stare pura ci reprezinta concentratii diferite de minerale si saruri solubile,existand ape termale bicarbonate,clorurat-sulfuroase,sulfuroase,cu utilizari diverse in cura externa.

Pe teritoriul Romaniei sunt peste 3500 de lacuri cu caracter permanent din care 27% antropice si 63% au origine naturala,care datorita calitatilor lor farmacologice si farmaco-dinamice,prezinta un deosebit interes terapeutic.

Dezvoltarea turismului balnear nu ar fi posibila fara cercetarile efectuate asupra balneologiei.Acesta este stiinta care se ocupa cu descoperirea,studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali de cura precum,apele minerale,namolurile,gazele terapeutice etc.

Fig.2.2 Prezentare a statiunilor balneare din Romania

Sursă: http://spas.ro/statiuni/

3. Strategii de promovare a turismului balnear

3.1 Consideratii generale privind promovarea turistica si obiectivele acesteia

Astazi Romania reprezinta o destinatie turistica importanta pe piata zonala,promovand , cu precadere,produsele turistice de litoral,statiunile balneare si turismul montan.

Constientizand potentialul natural existent,autoritatile din sectorul turistic au planificat si implementat unele actiuni menite sa revigoreze turismul balnear romanesc.In anul 1993 a fost realizata o evaluare calitativa,realizandu-se o ierarhizare a statiunilor balneare prin calcularea unor indici de atractivitate,iar in 1997 au fost reinventariati factorii naturali de cura din statiunile balneare.In anul 2007,a fost intocmit un Master Plan,care vizeaza printre alte forme de turism si turismul balnear,scopul sau fiind acela de a analiza potentialul turistic balnear existent,concurentii din domeniu,dar si de a stabilii obiectivele necesare revigorarii turismului balnear romanesc.In ceea ce priveste strategia de produs din cadrul turismului balnear,ea trebuie analizata prin prisma serviciilor de baza combinate cu cele de agrement.Strategia de pret trebuie sa aiba la baza valoarea produsului turistic,la randul ei determinata de perceptia consumatorului cu privire la avantajele competitive ale acestuia,dar si ale statiunii balneare respective,pornind evident,de la importanta pe care o acorda propriei sanatati,pe cele doua coordonate ale sale,de tratare si prevenire.In cadrul strategiei de distributie a unui produs balnear care are componenta medicala,de nisa ,puternic dezvoltata,este necesar in primul rand,motivarea agentilor din canalul de distributie pentru adoptarea si sustinerea sa pe piata.Importanta este de asemeni si acoperirea pietei care poate fi realizata cu succes doar in conditiile unei segmentari profunde,riguroase.Strategia de parteneriat vizeaza sfera marketingului relational si este in contextul actual,elementul cheie pentru dezvoltarea turismului balnear,si nu numai,in Romania.Este necesara schimbarea opticii agentilor economici implicati in acest sector,in ceea ce priveste dezvoltarea turismului balnear in Romania,succesul fiind conditionat de implicarea tuturor factorilor de decizie de la nivel macro,mezo si microeconomic.

Strategia de promovare a turismului din tara noastra este elaborate si aplicata ,in principal de Ministerul Turismului,avand ca obiectiv central promovarea produselor turistice romanesti atat pe piata interna,cat si pe pietele externe,prin activitati specific.Programul National de Marketing si Promovare elaborat si aplicat de acesta urmareste promovarea Romaniei ca destinatie de vacanta pe piata interna si international,vizand realizarea unor obiective specifice precum imbunatatirea imaginii produsului turistic romanesc pe pietele externe,stimularea parteneriatului dintre sectorul public si privat si constientizarea rolului si importantei turismului in economia nationala,recastigarea pietelor turistice externe partenere si castigarea altora noi.Prin acest program se finanteaza actiunile de promovare specifice pe piata interna si externa,se realizeaza materiale de informare si promovare turistica,au loc actiuni specifice pentru sustinerea si promovarea ofertei turistice,se realizeaza obiecte de reclama,filme pentru oferta turistica generala sip e segmente de piata,spoturi TV de prezentare si nu in ultimul rand au loc investitii pentru realizarea centrelor de informare si promovare turistica.Obiectivele si orientarile strategice privind promovarea pe piata interna a produsului turistic romanesc,implementate prin acest program,vizeaza actiuni ce se adreseaza atat profesionistilor din turism cat si potentialilor turisti.Un astfel de program urmareste atat evaluarea rezultatelor activitatii de turism intern,cat si analizeaza activitatile de promovare desfasurate,tendinta cererii turistice ,serviciile si produsele oferite,cat si identificarea de noi produse si servicii ce pot fi oferite cu success pe piata interna.

Directia Generala de Promovare Turistica si Marketing care asigura realizarea activitatii de marketing si promovare a produselor turistice din Romania,planifica orientarea si coordonarea generala a promovarii sectorului turistic,urmareste derularea activitatilor de marketing,realizeaza activitati de promovare,reprezentare si informare turistica,atat in tara cat si in strainatate,organizeaza participarea Romaniei la manifestarile turistice internationale de profil,si nu in ultimil rand colaboreaza cu celelelte organism internationale de promovare.Totodata realizeaza activitati de cercetare a pietei turistice interne si international,creaza o baza de date si un fond de material de promovare,intocmeste sinteze ale studiilor de piata privind sectorul turistic.

Promovarea destinatiilor turistice este unul dintre cele mai interesante si mai complexe procese de marketing turistic.Complexitatea acestui proces este data pe de o parte de structura si mecanismele sale economice interioare iar pe de alta parte de asocierea sa cu un alt proces cu care merge mana in mana si anume dezvoltarea brandului destinatiilor turistice.Organizatiile nationale pentru turism sunt responsabile aproape fara exceptie cu promovarea tarilor lor la nivel international ca destinatii turistice sau cu promovarea diferitelor destinatii regionale sau locale.Acestea sunt structurate centralizat si formeaza o retea mai mult sau mai putin extinsa,coordonata de unul sau mai multe nuclee.Astfel de structuri desi urmeaza indeaproape mecanismele si principiile procesului de marketing ,acestea au o practica usor mai complexa si diferita de structurile economice operationale de marketing.Diferenta rezulta in primul rand din faptul ca in practica de mareting a unei organizatii independente din sectorul privat interesate de promovarea produselor si serviciilor proprii,nu se opereaza la fel ca in practica specifica sectorului public derulata prin organism guvernamentale sau organizatii finantate de guverne.Nu in ultimul rand reteaua nationala de organizatii turistice reprezinta direct si se implica prin natura lucrurilor,intr-o masura oarecare,dar oficiala,in programele de marketing turistic derulate in numele tarii respective.

Scopul unei strategii de promovare este acela de a permite organizatiilor din turism sa-si identifice prioritatile si obiectivele inainte de a aloca bani si resurse in implementarea de campanii detaliate de promovare precum publicitatea,reclama,PR-ul.Literatura internationala de specialitate nu face nici o diferenta intre termenul de strategie de promovare si politica promotionala.Un aspect important de mentionat in ceea ce priveste relatia marketing-promovare,este acela ca promovarea este parte componenta a activitatii de marketing,cele doua fiind indivizibile si aflate in relatie de interdependenta.

Planul strategic la nivelul societatilor comerciale din turism se refera la implementarea unei strategii si a mixului de marketing pe pietele tinta.Strategia rezulta in urma stabilirii obiectivelor generale,analizei oportunitatilor si a resurselor organizationale.Obiectivele de marketing trebuie stabilite astfel incat indeplinirea lor,ce contribuie la realizarea strategiei generale,sa permita o utilizare eficace si eficienta a resurselor.

In turism ,strategia de marketing identifica segmente de piata atractive si cu un potential turistic ridicat asupra carora sunt focalizate eforturile societatilor din turism,sursele avantajului concurential si pozitionarea produsului turistic pe anumite segmente.Strategia de marketing orienteaza astfel societatile active din turism in relatiile cu clientii dar si cu concurentii,precizeaza modul in care mixul de marketing contribuie la crearea unei pozitionari a produsului turistic si la satisfacerea nevoilor pietei.

Mixul de marketing este format dintr-un set de instrumente care sustin si furnizeaza pozitionarea produsului turistic.Din acest set de instrumente fac parte produsul(oferta de marketing sau produsul tangibil de oferte si servicii pe care consumatorii le obtin in urma achizitiei),pretul (pretul produsului,impreuna cu alte taxe pentru cheltuieli de livrare,garantie etc),plasamentul (angajamentele facute pentru ca produsul sa fie accesibil pe piata tinta) si promovarea(publicitatea,promovarea produsului).In ceea ce priveste implementarea,pot aparea o serie de probleme,in special in departamentul de vanzari si in cel de marketing.Pasul final in marketing este controlul.Companiile de succes sunt cele care preiau din feedback-ul pietei,evalueaza rezultatele si corecteaza pentru a-si imbunatatii performantele.

Marketingul este un sistem de activitati de business destinate sa planifice,sa evalueze,sa promoveze si sa distribuie o anumita valoare reprezentata de un produs,un serviciu,pentru beneficiul pietei actuale si potentiale.

Activitatea de marketing desi difera in functie de domeniul de activitate,presupune investigarea pietei prezente,dar si a celei viitoare,adaptarea activitatii economice desfasurate la mediu,satisfacerea nevoilor de consum,maximizarea profitului si cresterea eficientei economice.

Activitatea de marketing presupune o planificare care reprezinta un proces sistematic in cadrul caruia se identifica oportunitatile de marketing,resursele necesare pentru a le valorifica,se determina obiectivele de marketing si se dezvolta un program pentru impementarea si controlul activitatilor de marketing.

Atunci cand vorbim despre marketingul unui produs turistic,ne referim la programul de dezvoltare a produsului si la cel de diversificare.Dupa stabilirea pietelor tinta si identificarea principalelor atribute de marketing,isi pun amprenta deciziile luate cu privire la mixul de produs,acestea influentand totodata si pretul,canalele de distributie si promovarea.Din punct de vedere al marketingului, produsul reprezinta ansamblul elementelor care declanseaza cererea,ansamblu care inglobeaza pe langa forma materiala a acestuia,o serie de componente acorporale.Ca si produsele din activitatea productiva,produsele turistice se obtin in conditii specifice care permit transformarea lor in marfa,intr-o forma specifica si apar ca un mix de servicii si activitati turistice care se pot oferi in mod separat sau in asociere.In elaborarea politicilor de produs trebuie sa se tina seama de activitatile practice si sa se urmareasca diversificarea ofertelor de produse turitice ca modalitate de satisfacere a cerintelor de consum si de asigurare a cresterii volumului de activitati in conditii de eficienta.

La randul sau politica de produs trebuie sa stabileasca anumite strategii care au la baza produsul turistic.Astfel strategia imbunatatirii produsului consta in modificarea produsului conform asteptarilor clientilor,consumatorilor finali,intermediarilor si restrictiilor de rentabilitate a societatii.Necesitatea imbunatatirii rentabilitatii poate conduce la identificarea posibilitatilor de aplicare a elementelor de progres tehnic si tehnologic.Aceasta strategie se recomanda in faza de maturitate avand drept obiectiv principal mentinerea pozitiei pe segmentul de piata.Se poate realiza prin imbunatatirea unitatilor de cazare,unitatilor de alimentatie publica,de tratament,de serviciilor ,si prin asigurarea unui personal calificat,care pot fi mai eficiente si mai putin riscante decat dezvoltarea si lansarea unui produs nou,care trebuie sa parcurga etape precum generarea ideilor de noi produse,selectia acestora,definirea conceptului si testarea acestuia,analiza economica a proiectului,elaborarea planului de marketing,testarea pietei si lansarea produsului.

Analiza continua a produselor turistice dar si a pietelor tinta corespunzatoare lor,joaca un rol important in inovarea produsului turistic si in diversificarea serviciilor turistice complementare oferite.Pentru distributie,o reala problema o constituie depistarea celor mai bune modalitati prin care se incearca vanzarea serviciilor pe piata tinta.De asemenea,politica de pret influenteaza produsul turistic,iar concurenta de pret poate deveni un factor de influenta dominant.

Stabilirea pretului in turism devine problematica atat prin prisma numarului mare de oferte cat si datorita complexitatii si eterogenitatii serviciilor.Pretul este una dintre cele patru componente ale mixului de marketing alaturi de produs,distributie si promovare.Importanta lui in variaza de la un caz la altul,influentat fiind de factori precum nivelul de dezvoltare al economiei,interventia statului in domeniul preturilor,tipul de piata,concurenta,pozitia pe piata.De asemeni pretul reprezinta un factor determinant al deciziilor de cumparare ale consumatorilor.In prezent pretului i se acorda o importanta sporita in cadrul mixului de marketing,acest lucru fiind determinat de factori precum diminuarea puterii de cumparare a consumatorilor,cresterea ratei inflatiei si a somajului,intensificarea concurentei.Astfel ca indiferent de importanta acordata pretului trebuie asigurata compatibilitatea politicii de pret cu celelalte componente ale mixului de marketing.

Promovarea si publicitatea turistica reprezinta importante activitati de marketing.Programele de marketing promotionale pozitioneaza marca si serviciul turistic pe piata tinta si ii subliniaza avantajele competitive,pe cand publicitatea,indiferent de mijlocul de informare ales,se adreseaza unui grup tinta de consumatori,pentru realizarea obiectivelor promotionale.Publicitatea insumeaza toate activitatile promotionale,cu caracter comercial sau necomercial,prin care se lanseaza informatii referitoare la produsele si serviciile turistice.

Spre deosebire de celelalte piete,pe piata turistica politicile de distributie si promovare au un caracter special datorita faptului ca cererea nu intalneste in mod direct oferta,vanzarea produselor si serviciilor turistice realizandu-se in absenta acestora.Rolul politicilor de distributie si promovare este acela de a asigura toate informatiile necesare potentialilor consumatori asupra produselor si serviciilor turistice oferite,calitatea acestora,preturile oferite,serviciile auxiliare asigurate,conditiilor in care acestea se desfasoara.Cumpararea unui produs turistic se realizeaza in principal prin contactarea unui intermediar care de cele mai multe ori este reprezentat de agentiile de turism.

Turismul in desfasurarea lui,presupune o cerere crescanda de bunuri si servicii cu repercursiuni pozitive in sferele de productie a acestora.El determina o adaptare a ofertei,ce se materializeaza,direct in dezvoltarea structurilor de primire si,indirect in stimularea productiei ramurilor participante la echiparea spatiilor de cazare si alimentatie,la modernizarea acestora,la realizarea mijloacelor de transport,a constructiilor de agrement,la construirea si modernizarea drumurilor etc…astfel ca,prin dezvoltarea turismului se obtine un important spor de productie in ramurile implicate.

Fig.3.1.Evolutia numarului structurilor de primire pa categorii de confort din

Romania 2010-2011

Daca observam segmentarea unitatilor de cazare din Romania,in functie de confortul oferit,vedem ca intre anii 2010-2011,a avut loc o scadere a numarului de hoteluri si pensiuni cu confort redus,adica de o stea sau doua,spre deosebire de unitatile de cazare cu confort sporit de trei si respective patru stele,care suporta o crestere semnificativa.Cerintele clinetilor difera de la un an la altul,nevoia de confort sporit creste,determinata fiind si de fluxul mare de turisti straini.

3.2 Studiu de caz- Statiunea balneara Geoagiu Bai

3.2.1 Asezare geografica

Geoagiu Bai este o statiune balneoclimaterica permanenta situata la 18 km nord de municipiul Orastie si la 46 km nord-est de Deva,intr-o zona deluroasa,la o altitudine de 350 de m,situata in depresiunea cu acelasi nume de la poalele muntilor Metaliferi,la confruenta raului Geoagiu cu Muresul.

Satul Geoagiu Bai a fost atestat documentar in anul 1805.

3.2.2 Istoric

Pe vremea romanilor,Baile Geoagiu erau cunoscute sub denumirea de ,, Thermae Germisara,, sau

,,Germisara cum thermis,,.Baile termale romane Germisara se pastreaza aproape in aceeasi forma ca si in antichitate,fiind construite in actuala localitate Geoagiu Bai.In anul 1935,la saparea bazinului mic din actualul strand cu ape termale,au fost dezgropate statuile reprezentandu-i pe Esculap si Egeea ,care

stau marturie vietii intense din acele timpuri.Aici este atestat si un templu dedicat Nymphaelor,dar si statui,monede si obiecte din metal pretios.

Dupa retragerea romanilor,pana in Evul Mediu,nu se regasesc date referitoare la Baile Geoagiu,presupunandu-se ca acestea au fost parasite.Primele mentiuni referitoare la epoca feudala,prov

vin de la Geovan Andreea Gromo,mercenar italian,comandant al garzii principelui Ioan Sigismund Zapolya,care consemneaza refacerea bailor la mijlocul secolului al 16-lea,de catre regina Isabela, sotia lui Ioan Sigismund Zapolya,regele Ungariei.

Intre anii 1656-1658,pastorul german Conrad Iacob Hiltebrandt,viziteaza baile si consemneaza in jurnalul sau,printre altele ca “apa venea dintr-un deal pe o campie si era potrivit de calda (…)Acolo unde cadea apa cu repeziciune,se afla o stanca ingusta de piatra,unde puteau sedea doua persoane spate

in spate iar jos era un spatiu mare,in forma de dreptunghi,in care se putea inota,cu apa pana aproape de gat (…) Romanii se scaldau adesea aici.”

3.2.3 Clima

Climatul zonei apartine celui de coline si dealuri cu variatii de microclimat local.Printre elementele climatologice simtite aici intalnim ,variatii atmosferice relativ scazute,presiune atmosferica uniforma,iar pozitia geografica de bazin depresionar explica existenta unor ierni blande si a verilor calde.Vegetatia bogata in paduri de stajar,fag si brad explica existenta unui aer ozonat si reconfortant.

3.2.4 Obiective turistice in zona

-apele mezotermale Geoagiu Bai

-Castrul roman Germisara

-drumul roman

-baile termale romane

-strandul cu ape termale

-biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului

3.2.5 Factorii naturali de cura:

-ape minerale bicarbonatate

-ape minerale calcice,magneziene,slab radioactive care sunt utilizate atat pentru cura interna cat si pentru cea externa

-namol de turba,eficient in tratarea unor afectiuni reumatismale

-aerul ozonat

Marea diversitate de factori naturali terapeutici din Romania pot fi utilizati in tratarea celor mai diverse afectiuni,la indicatiile medicilor specialisti,in functie de calitatile lor terapeutice si de bazele de tratament existente in statiuni.

3.2.6 Tratamente:

-hidroterapia

-kinetoterapia

-electroterapia

-termoterapia

-fitoterapia

-impachetari cu parafina

-masaj

-cura interna cu ape minerale

-bai termale

3.2.7 Boli tratate:

-reumatism degenerativ(spondiloza cervicala,artroze,poliartroze)

-afectiuni reumatismale inflamatorii

-afectiuni articulare posttraumatice

-afectiuni neurologice periferice

-afectiuni ginecologice

-afectiuni dermatologice

-afectiuni metabolice si de nutritie

-boli cardiovasculare

-boli profesionale etc.

3.2.8 Contraindicatii:

-boli grave ale sangelui

-boli venerice in stagiu contagios

-tumori maligne

-infarct miocardic

-insuficienta cardiaca

-sarcina dupa luna a III a

3.2.9 Geoagiu Bai statiune de excelenta a Romaniei

In anul 2008,Geoagiu Bai,a fost clasificata ca statiune turistica de interes national.La 27 septembrie 2010,statiunea Geoagiu Bai a primit ,la Bruxelles titlul de “Destinatie turistica de excelenta a Romaniei”.

O data cu investitiile din ultimii ani,se observa o renastere a statiunii.Calitatile apelor termale,specificul zonei,dar si facilitatile create de autoritatile locale,au dus la dezvoltarea statiunii Geoagiu Bai,fapt confirmat de la an la an de numarul tot mai mare de turisti,de oportunitatile tot mai diversificate fie de relaxare,fie de tratament,de investitiile din zona.

Apele termale din statiune sunt folosite atat pentru cura externa pentru calitatile lor antireumatice cat si pentru cura interna,fiind indicate in tratarea unor afectiuni ale tubului digestiv,boli hepatice,digestive,biliare,urinare.Zona parcului statiunii este recomandata pentru terapia cu ioni negativi.Aerul ozonat si mereu improspatat de brizele montane,recomanda statiunea pentru tratarea unor boli ale sistemului nervos,in stari de oboseala,surmenaj sau nevroze.Baile termale se regasesc atat in cadrul strandului din statiune,cat si in hoteluri si pensiuni,fie sub forma de piscine de agrement,fie in cadrul bazelor de tratament.Turismul fiind unica sursa de venit a locuitorilor, putem gasi aici toate formele de cazare,de la locuri pentru cort la camere de inchiriat si casute din lemn,pana la camerele unui hotel de 4 ****.Ca si variante de cazare avem complexul Germisare de 4 ****, vila Decebal de 4 ****,hotel Alexandra si hotel Termal de 3 ***,hotel Diana si Ceres de 2 **,dar si camere de inchiriat la particulari si casute din lemn.

Hotel Germisara Resort & Spa 4****

Hotel Germisara Resort & Spa s-a impus pe piata turismului balnear,de wellness si SPA devenind o destinatie preferata petru turistii care doresc sa beneficieze de calitatea ridicata a serviciilor dintr-o astfel de locatie.

Dispunand de o amplasare privilegiata,in statiunea balneo-climaterica Geoagiu Bai,Germisara Hotel Resort & Spa **** asigura tot confortul necesar pentru,odihna,recreere si refacere,fiind un hotel de lux din judetul Hunedoara.Acesta ofera utilitatile si facilitatile pe care oricine le asteapta de la o unitate de 4****,oferind sali de conferinte si banchete,bar de zi,terase de vara,room service,birou de informatii,parcare,acces la internet,schimb valutar etc…

Hotelul isi intampina clientii cu amabilitatea personalului,cu o eleganta atent studiata a interioarelor,prin prisma mobilierului comod si in culori calde.

Germisara Hotel Resort & Spa **** pune la dispozitia turistilor 144 de camere si apartamente:

-6 apartamente

-1 apartament pentru persoane cu disabilitati

-44 de camere cu pat matrimonial

-93 de camere cu pat dublu

Partea de wellness a Centrului ofera relaxare,rasfat pentru corp si minte.Este dedicat celor pentru care sanatatea trupului si a sufletului conteaza.Centrul ofera diverse facilitati precum imachetari cu parafina,piscine cu apa minerala termala,masaj medical si de relaxare,kinetoterapie,hidroterapie,laser terapeutic etc..

Tot aici ne sunt puse la dispozitie,un coafor,un solar,piscine de agrement cu hidromasaj,sauna,servicii de aromaterapie.

De asemenea centrul dispune de trei sali de conferinta care variaza intre 100 si 25 de locuri si care sunt ideale pentru sesiuni de business,trening sau seminare.Acestea sunt dotate cu videoproiectoare,ecrane de proiectie,sistem propriu de sonorizare,laptop-uri,aer conditionat.

Elegant si rafinat,cu o capacitate de 200 de locuri,restaurantul hotelului ofera o gama diversa de preparate din bucataria traditionala romaneasca,dar si internationala,pregatite de maestrii in arta culinara.

.

Fig.3.2. Hotel Germisara 4****

Sursa: http://romania.directbooking.ro/prezentare-geoagiu-bai-informatii-poze-imagini-16.aspx

Hotel Termal 3***

Este amplasat in centrul statiunii,in imediata vecinatate a unui izvor termal si la poalele Dambului Roman care adaposteste vechile Therme Romane.

Este un hotel de 3 *** ce ofera tot confortul necesar pentru odihna,recreere,refacere,distractie dar si afaceri.Hotelul dispune de o capacitate de cazare de 40 de locuri,dispuse in 16 camere double si camere double lux matrimonial.Tarifelede cazare includ si micul dejun ,accesul la sauna,sala de fitness,internetul wireless si parcara.De asemenea hotelul ofera contra cost servicii de masaj,plimbari cu ATV-ul,pescuit sportiv ect…

Hotelul este dotat cu sala de conferinte,restaurant,parcare proprie,internet wireless,aer conditionat.

Camerele dspun de dotari precum aer conditionat,acces la internet,baie proprie,televizor,telefon,mini bar ,frigider.

Printre activitatile sportive si de relaxare intalnim un centru de masaj,sauna,solar ,posibilitatea de a practica tenis de masa.

Sursa: http://www.rezervarivacante.ro/hotel.termal.geoagiu.bai.balneo.romania/

Fig.3.3 Hotel Termal 3***

Hotel Ceres 2 **

Dispune de 245 de locuri de cazare din categoria 2**,dispuse in apartamente si camere duble.Dispune de facilitati precum restaurant,2baruri,o terasa,2 piscine si sala de sport.Beneficiaza de un centru de tratament care pune la dispozitia turistilor bai cu ape minerale in cazi si bazine,bai galvanice,impachetari cu namol si parafina,electroterapie,laserterapie,masaj si aerosoli.

Sursa: https://www.google.ro/#q=hotel+ceres+geoagiu+bai

Fig.3.4 Hotel Ceres 2**

Unul dintre principalele atractii pentru turistii care se cazeaza la Geoagiu Bai sunt ruinele termelor romane aflate in centrul statiunii si cunoscute sub numele de Germisara.Din punct de vedere arheologic,aceste terme adapostesc nimphaeum cercetat pe teritoriul Daciei Romane.Nimphaeum-ul este era denumit locul de cult dedicat nimphae-lor,divinitati feminine,cu caracter secundar in raport cu zeii,divinitati protectoare ale elementelor naturii.Romanii au observat efectele benefice ale apelor, au construit o retea de canale sapate in stanca prin care duceau apa de la sursa la bazinele facute tot de ei.Tot in zona au fost descoperite vestigii precum o statuie a zeitei Diana,monede de aur,obiecte dedicate zeitatilor.

Principalul punct de atractie turistica este strandul Baile Daco Romane,un complex de agrement dotat cu 3 bazine de dimensiuni diferite,plaje amenajate cu nisip sau gazon,locuri de joaca pentru copii,locuri de alimentatie publica.

De asemeni,in apropierea statiunii intalnim si o bucata de drum roman,cu o distanta de aproximativ 200 m,circulata pana nu demult.

La o distanta de aproximativ 10 minute de mers pe jos de centrul statiunii,gasim o cascada formata de raul ce colecteaza apele izvoarelor din statiune.

In cele ce urmeaza vom face o scurta prezentare a obiectivelor turistice din zona:

Fig.3.5

Baile Termale Romane (Germisara)

Sursa: http://www.directbooking.ro/obiectiv-baile-termale-romane-germisara-geoagiu-bai-60.aspx

Unic in lume prin prin modul de organizare si amenajare a bazinelor,complexul termal Germisara ,cunoscuta de pe vremea romanilor,este una dintre cele mai importante atractii turistice ale zonei.

Fig.3.6 Biserica tip „ Rotonda’’ Geoagiu

Sursa: http://romania.directbooking.ro/prezentare-geoagiu-bai-informatii-poze-imagini-16.aspx

Fig.3.7 Castru Roman (Hunedoara)

Sursa: http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-hunedoara-64.aspx

In statiunea balneoclimaterica Geoagiu Bai,turistii dispun de multiple si variate posibilitati de petrecere a timpului liber.Pe langa strandurile si piscinele cu ape termale si minerale,statiunea dispune de modalitati diverse si variate de petrecere a timpului liber,beneficiind de o casa de cultura,un cinematograf,o biblioteca,un muzeu,dar si cluburi si discoteci.Exista de asemenea amenajate parcuri unde turistii se pot relaxa,pot face plimbari in aer liber,indicate in timpul tratamentului balnear.

In Planul de Dezvoltare a judetului Hunedoara,intocmit de Consiliul Judetean,in Anexa Strategica III sunt prevazute obiective strategice cu privire la dezvoltare turismului local.Se au in vedere obiective precum modernizarea infrastructurii in turism,cresterea competitivitatii in sectorul turistic,dar si relansarea sectorului turistic prin dezvoltare turismului rural,montan si balnear.Modernizarea infrastructurii in turismul presupune refacerea infrastructurii de acces spre obiectivele turistice din judetul Hunedoara si de interconectare a statiunilor turistice cu scopul crearii unor circuite turistice judetene si regionale,construirea de parcari in statiunile turistice din judet,crearea unui sistem integrat de marcare si inscriptionare a cailor de acces catre obiectivele turistice.De asemeni crearea si reabilitarea obiectivelor turistice presupune restaurarea obiectivelor cu valoare culturala,turistica si istorica din judet,inventariate de Autoritatea Nationala de Turism,in vederea introducerii acestora in circuitul turistic,reabilitarea spatiilor de cazare si tratament in statiunea balneoclimaterica Geoagiu Bai,modernizarea dotarilor de agrement din zonele de interes turistic din judet.In ceea ce priveste reabilitarea si dezvoltarea statiunilor balneo-climaterice, se au in vedere obiective precum refacere si modernizarea cailor de acces in statiunile balneare (Geoagiu Bai),retehnologizarea bazelor de tratament existente,modernizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire,modernizarea retelelor de utilitati publice din statiuni,refacerea retelelor de aductiune si colectare a izvoarelor minerale,modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament,valorificarea tuturor izvoarelor de apa minerala si termala din judet.

Actiunile promotionale in domeniul turismului vizeaza atat atragerea de noi clienti cat si pastrarea celor existenti deja,adresandu-se prin mesajele sale atat potentialilor turisti cat si unei piete tinta.Datorita acestui caracter complex,al activitatii de promovare ,in desfasurarea acestui fenomen sunt antrenate atat actiuni pe plan local ,regional,national cat si international.Organisme nationale precum Oficiul National pentru Promovarea Turismului, sau organisme internationala precum Commisssion Europeenne du Tourism au ca principal obiectiv promovarea si dezvoltarea turismului.

Strategia de promovare la nivel national are ca obiectiv central promovarea produselor turistice romanesti atat pe piata interna cat si externa,urmarind obiective specifice precum desfasurarea de activitati de comunicare integrata de marketing in scopul imbunatatirii imaginii Romaniei din punct de vedere turistic,promovarea produselor turistice romanesti in scopul cresterii circulatiei turistice,promovarea produselor turistice in functie de specificul pietei.Activitati specifice promovarii turistice precum tiparirea de brosuri,pliante,filme de promovare,actiuni specifice de promovare precum participarea la targuri si expozitii de profil,activitati specifice de relatii publice,organizarea de actiuni de promovare a ofertei turistice romanesti,campaniile de publicitate in mass media,au rolul eficientizarii acestei actiuni .

Directia Nationala de Promovare si Relatii Internationale,din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism,are ca principale atributii organizarea si realizarea activitatii de promovare,prin actiuni specifice birourilor turistice,precum organizarea de targuri nationale de turism, participarea la manifestari internationale.

Programele de marketing si promovare turistica urmaresc promovarea produselot turistice din Romania pe piata interna si internationala,iar programele de dezvoltare a produselor turistice au in vedere cresterea calitatii serviciilor prin finantarea pregatirii personalului din turism.

La nivelul firmelor de turism,promovarea are loc la nivel individual,majoritatea unitatilor turistice recurg la editarea de cataloage si pliante pentru promovarea ofertelor lansate.O problema esentiala in actul de promovare il constituie eficienta acestuia, adica alegerea metodelor ce au un impact maxim asupra publicului tinta.Gasirea metodei adecvate pentru transmiterea mesajului,mentinerea atentiei celui caruia i se adreseaza si nu in ultimul rand determinarea acestuia de a accepta produsul sunt obiective clare de care orice reclama publicitara trebuie sa tina cont.

Obiectivele urmarita in cadrul oricarei activitati de promovare,fie ca este vorba de turism,fie ca este vorba de alt domeniu de activitate,sunt in principal fidelizare clientilor deja existenti dar si atragerea unor noi potentiali consumatori de produse turistice.

Pentru a ajunge la segmentele vizate,produsele turistice depind in mod direct de informarea si convingerea realizate in cadrul procesului de promovare.Cele mai adecvate forme de promovare(publicitatea,promovarea vanzarilor,relatiile publice,utilizarea marcilor,fortele de vanzare,marketingul direct) trebuie sa tina cont de obiectivele generale si specifice ale activitatii turistice.

Publicitatea este o tehnica de marketing utilizata pentru a crea o imagine favorabila unui produs si pentru a atrage potentialul cumparator inspre produsul turistic.

Strategia de dezvoltare a statiunilor balneare romanesti trebuie sa aiba in vedere in primul rand restructurarea produsului turistic prin renovarea si modernizarea structurilor de cazare,prin dezvoltarea unui produs de inalta calitate prin prisma serviciilor de tratament ,cazare si masa.Puncetele forte ale statiunilor balneare romanesti constau in gama variata de proceduri,preturile scazute,amplasamentele atractive si variate,personal dedicat.Totusi oferta balneara romaneasca are si aspecte negative date de unitatile de cazare si tratament slabe calitativ,un mediu ambient al statiunilor prost intretinut,standard scazut al serviciilor ,insuficiente servicii de lux sau de inalta calitate,acces dificil in unele statiuni.

Dezvoltarea si calitatea serviciilor turistice sunt dependente in primul rand de existenta unei baze tehnico-materiale adecvate,cu dotari corespunzatoare,care sa ofere turistilor conditii optime,si care sa indeplineasca,dupa caz,si alte functii.In al doilea rand serviciile turistice sunt influentate de dotarea cu personal a unitatilor de cazare si alimentatie publica,a bazelor de tratament si agrement,de nivelul calificarii lor,de organizarea muncii acestora in unitatile turistice.In acest context,insuficienta locurilor de cazare si masa,echiparea lor necorespunzatoare,neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor,dar si numarul mic al personalului si slaba lui pregatire,influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si totodata dimensiunile circulatiei turistice.

Cu toate ca turismul determina o serie de efecte pozitive,pe langa acestea apar si o serie de efecte negative daca nu se are in vedere o programare si o dezvoltare durabila a turismului.Este foarte important ca efectul negativ sa fie identificat prin studii de impact,pentru ca factorii de decizie sa gaseasca metode de diminuare si inlaturare a acestora.

Turismul ca activitate economica trebuie sa se racordeze conceptului de dezvoltare durabila,fiind o industrie dependenta de resursele naturii si de mostenirea culturala a fiecarei societati,care vinde aceste resurse,iar activitatile turistice trebuie sa asigure o funtionare ecologica si economica durabila la toate nivelurile.

4.Efectul turismului balnear asupra dezvoltarii economice durabile

Definitia dezvoltarii durabile a fost formulata la Conferinta Comisiei Mondiale pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare in anul 1987.Dezvoltarea turismului trebuie sa fie durabila sub aspect ecologic,viabila si rentabila in raport economic si echitabila din punct de vedere etic si social pentru populatia locala.

Turismul durabil acopera toate formele si activitatile din zona industriei ospitalitatii,incluzand turismul de conventional de masa,turismul cultural,turismul de afaceri,turismul rural,turismul religios,turismul sportiv etc..Procesul de orientare catre durabilitate trebuie sa fie coordonat la nivel national de factori de influenta guvernamentali si sustinut de factori de influenta locala,la nivelul comunitatilor.

Pentru ca turismul sa poată contribui la dezvoltarea durabila a economiei,el trebuie sa integreze mediul natural,cultural si uman.Dezvoltare durabila a turismului presupune durabilitate ecologica,care garanteaza o dezvoltare adecvata in conditiile de respectare a diversitatii biologice si a resurselor biologice,durabilitate sociala si culturala,care contribuie la dezvoltarea si protejarea valorilor culturale,durabilitate economica ce garanteaza o dezvoltare a societatii in conditii de gestiune adecvata a resurselor economice.

Turismul durabil presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism,managementul si marketingul turistic care sa respecte condițiile echilibrului ecologic si sa asigure posibilitatea exploatării sale si de către generațiile viitoare. Impactul turismului asupra mediului înconjurător reiese din analiza relației turist-rezerva turistica-produs turistic. Impactul asupra unei zone turistice este dat de cadrul natural si diversitatea potențialului turistic,existenta unei infrastructuri generale care asigura circulația,accesul si informarea si nu in ultimul rând de prezenta unor unitatea turistice de cazare,alimentație publica si agrement. Toate acestea determina apariția unor impacte fie cu conotații pozitive fie negative.

In ultimele decenii,condițiile naturale si peisajele României au fost influențate de evoluția activităților economice,precum si de creșterea economica din ultimii ani,care au condus la o exploatare excesiva a resurselor naturale.Ca o consecința a acestor influente,multe specii de flora si fauna sunt in pericol si reprezinta un factor important de deteriorare a mediului.Dezvoltarea durabila este o necesitate.Activitatile de conservare , utilizare eficienta si echilibrata a resurselor naturale presupun eforturi absolut necesare atat pe termen scurt ,dar mai ales pe termen lung.

Durabilitatea pentru turism implica aspecte precum cel economic,socio-cultural si de mediu.Dezvoltarea durabila in turism implica permanenta,acest lucru presupunand utilizarea optima a resurselor si minimizarea impactului negativ atat economic cat si social si ecologic,dar si maximizarea beneficiilor asupra comunitatilor locale,economiei nationale si asupra conservarii naturii.Totodata durabilitatea se refera si la structurile manageriale necesare indeplinirii acestui deziderat.Scopul realizarii unui turism durabil este subordonat planurilor nationale si regionale de dezvoltare economica si sociala.Cresterea veniturilor,diversificarea activitatilor,dezvoltarea economica,ameliorarea saraciei,conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii,protejarea ecoturismelor ,sunt doar cateva din punctele forte pe care activitatile de turism le pot acoperi.

Turismul romanesc dispune de o mare diversitate a elementelor cu potential natural si antropic,dispune de o varietate de forme de turism practicate.

Implementarea politicilor si planurilor turistice implica atat structurile guvernamentale cat si sectorul privat.Daca atunci cand vorbim despre sectorul public ne referim la faptul ca acesta este respunzator destabilirea tacticii,planificarii si cercetarii,de realizarea infrastructurii de baza,de stabilirea si administrarea normelor de oferire a facilitatilor si serviciilor,de stabilirea masurilor administrative de valorificare a teritoriului si de protectie a mediului inconjurator,de stabilirea standardelor de pregatire si perfectionare in domeniul turismului,cand analizam implicarea sectorului privat ne fererim la faptul ca acestuia ii revine responsabilitatea dezvoltarii serviciilor de cazare,a operatiunilor agentiilor de turism,de dezvoltarea a activitatilor comerciale cu specific turistic si de dezvoltare a tuturor activitatilor de turism printr-un marketing favorabil.

Finantarea eficienta si sistematica a proiectelot turistice,stabilirea clara a circuitelor si obiectivelor turistice,adoptarea si aplicarea unei legislatii corespunzatoarea,a unor reglementari necesarii dezvoltarii in turism,organizarea si mentinerea unei legaturi stranse intre sectorul public si cel privat,dezvoltarea resurselor umane din turism prin pregatirea si perfectionarea personalului angajat in turism,un marketing turistic eficient si o promovare sustinuta,sunt doar cateva din tehnicile de implementare a unui turism durabil.

Exista tari care realizeaza pana la 80% din PIB din turism,dar si tari cu o economie dezvoltata care au ponderi ridicate ale atractivitatii turistice in PIB,de 7.7% spre exemplu.Fata de aceasta situatie ,in Romania turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.

Turismul se considera a fi „creator si utilizator „ de venit national.Antrenarea si stimularea productiei turistice,determina un spor de productie,fiin totodata un aport la crearea produsului inter brut.Turismul contribuie la producerea de venit national si prin valorificarea resurselor nevalorificate inca.Pentru tara noastra,in etapa actuala,ca urmare a unor resurse turistice nevalorificate inca,turismul constitue o ramura cu posibilitati insemnate de crestere.De asemenea turismul este capabil sa asigure prosperitate unor zone defavorizate,putand fi un remediu pentru zonele defavorizate,dar cu importante resurse turistice naturale si antropice.

Turismul romanesc este puternic influentat de reforma economica din tara noastra.Aceasta reforma aplicata in turism va trebui sa acorde o atentie sporita in dezvoltarea unei componente internationale,care sa permita pe langa o acoperire a cerintelor integrarii in Uniunea Europeana si in circuitul turistic international,cu sanse reale de valorificare a potentialului turistic romanesc si atragerea de capital strain ca investitie directa in domeniul turismului.

Integrarea in Uniunea Europeana este conditionata si de integrarea turistica,prin care se evidentiaza puterea mecanismelor pietei,ambiguitatea liberalizarii si liberei concurente la un fenomen atat de complex cum este turismul.Realizarea reformei in turism nu poate fi desprinsa de realizarea reformei economice,dar are si un suport intern care trebuie sa fie asigurat prin coerenta masurilor si a carei finalitate trebuie asigurata de restructurarea,modernizarea,adaptarea rapida la noile cerinte ale pietei turistice internationale si la mutatiile ce se manifesta pe aceasta piata,in conditiile impuse de presiunea concurentiala.

Reusita reformei este conditionata si de actiuni ale politicilor guvernamentale care ar trebui sa urmareasca cu prioritate protectia mediului si a resurselor turistice naturale si antropice,crearea unei retele de drumuri si autostrazi modernizate la nivel international,imbunatatirea conditiilor de transport aerian,cresterea pregatirii profesionale pentru lucratorii din domeniul turistic dar si a celor din domeniile de interferenta,cresterea calitatii prestatiilor turistice ,dar si sporirea rolului social al turismului.

De asemenea turismul contribuie la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate atat prin prisma turismului intern cat si international.

Daca ne referim la turismul balnear,ne referim la”mijloace si dotari turistice menite sa puna in valoare factorii naturali balneari,precum apele minerale,namolurile,gazele terapeutice.”

Analizand terminologia,dictionarul de specialitate,defineste turismul balnear ca fiind „forma specifica a turismului de odihna practicata de persoanele care se deplaseaza in statiunile balneoclimaterice pentruingrijirea sanatatii sau prevenirea unor boli.”

Turismul este o industrie care permite incasari atat in moneda nationala cat si in valuta contribuind la dezvoltarea economica. Am analizat in cele ce urmeaza ponderea valorii adaugate din turism in PIB,in intervalul 2001-2010.Pe langa contributia la crearea de venit national,la echilibrarea balantei de plati si la valorificarea superioara a unor posibilitati interne,activitatea turistica joaca un rol important in dezvoltarea economica a anumitor jutete,zone si localitati din tara.

Dezvoltarea turistica durabila apare ca o necesitate a protejarii resurselor naturale,sociale si culturale care constituie patrimoniul comun al umanitatii.Principiile dezvoltarii turismului durabil presupun faptul ca activitatea turistica trebuie sa ofere rezidentilor locuri de munca care sa aduca un aport pozitiv calitatii vietii, stabilirea unui cod de practici in turism care sa se bazeze pe standarde internationale deja acceptate,favorizarea parteneriatului promovand astfel interesele generale si particulare ale participantilor.

Imbunatatirea infrastructurii de transport,a retelelor de servicii de informare si comunicare,intarirea relatiilor economice intre regiunile invecinate pentru a sustine dezvoltarea economica durabila a zonei,valorificarea atractiilor turistice din diferite zone ale tarii ce pot contribui la dezvoltarea economica prin favorizarea aparitiei si dezvoltarii firmelor locale,transformandu-le in zone cu competitivitate economica ridicata si zone atractive pentru investitori,sunt doar cateva din conditiile dezvoltarii unui turism durabil .

Proiectarea unui sistem de evaluare si monitorizare (set de indicatori) a tranzitiei catre un model de dezvoltare durabila de succes in cadrul turismului trebuie sa clarifice din start cateva probleme definitorii pentru continuarea procesului.(fig.4.1)

Fig.4.1

Procesul de elaborare a setului de indicatori pentru dezvoltare durabila

Turismul balnear si de recreere,poate duce la o dezvoltare economica durabila a statiunilor de interes general,dar si a localitatilor balneare ce dispun de factori balneari,datorita efectului multiplicator al acestei activitatea.Prin dezvoltarea durabila a turismului se vor resimtii influente pozitive in domenii precum transport,constructii,industrii de prelucrare si alimentare,servicii din cele mai diverse domenii.

O data cu dezvoltarea turismului,creste presiunea antropica asupra mediului inconjurator si apar fenomene de degradare a acestuia.Natura transformata de om isi pierde din valentele sale ,insa ca o compensatie a acestui fenomen,omul si-a diversificat zestre turistica producand noi valori si imbogatind ambientul o data cu ridicarea standardului sau de civilizatie.

Stabilirea strategiei turistice va avea in vedere elementele ce pot influenta decizia turistului in alegerea destinatiei sale.Conditiile factoriale care pot influenta turistul in alegerea locatiilor pentru petrecerea concediului sunt reprezentate atat de resursele naturale,cat si de resursele de capital si infrastructura,dar si de resursele umane.

Combinarea celor trei grupe de factori formeaza baza pozitiei concurentiale a unei destinatii.Calitatea produselor turistice este data la randul ei de calitatea naturala( conditiile mediului) ,calitatea materiala (echipamente hoteliere,de servire a mesei,dotarea bazei de tratament) si calitatea imateriala(serviciile,sistemul de informare al clientilor,managementul firmei).

Implementarea politicilor si planurilor turistice reprezinta o responsabilitate atat a guvernului cat si a sectorului privat.Sectorul public raspunde de stabilirea tacticii,planificarii si cercetarii,realizarea infrastructurii de baza,dezvoltarea anumitor atractii turistice,stabilirea si administrarea normelor de oferire a facilitatilor si serviciilor,stabilirea masurilor de administrare si valorificare a teritoriului si de protectie a mediului inconjurator,stabilirea standardelor pentru pregatirea si perfectionarea in domeniul turismului.Sectorul privat raspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare,a operatiunilor agentiilor de turism,de activitatea intreprinderilor comerciale cu specific turistic,si se bazeaza pe infrastructura,pe dezvoltarea unor atractii turistice si promovarea acestora prin activitatea specifice de marketing.

In dezvoltarea unui turism durabil sunt esentiale atat angajamentele politice cat si organizatiile nonguvernamentale.De asemenea ,un rol deosebit de important il au tehnicile de implementare.Montajul si programarea proiectelor de dezvoltare si a programelor de actiune turistica sunt conditii esentiale.In acelasi timp , este esentiala folosirea tehnicilor si metodelor de marketing turistic.

Implementarea planurilor turistice presupune eforturi de durata si se realizeaza prin aprobarea politicii si planului turistic,programarea proiectelor de dezvoltare,organizarea eficienta a sectorului privat si a celui public ,dar si mentinere unei coordonari stranse intre acestea,adoptarea si aplicare legislatiei corespunzatoare,finantari eficiente si sistematice a proiectelor din turism,atragerea investitiilor din sectorul privat pentru dezvoltarea facilitatilor si serviciilor turistice,pregatirea si perfectionarea personalului angajat in toate activitatile turistice,promovare eficienta si marketing favorabil.

O infrastructura adaptata si eficienta este in egala masura necesara pentru a evidentia avantajele naturale ale unui loc.Frumusetea si diversitatea peisajului,factorii climatici,aerul,nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor.

Turismul balnear este printre putinele forme de turism care valorifica intr-o mare masura progresul tehnic atat la nivelul echipamentelor medicale moderne care sunt o prioritate pentru dezvoltarea acestei forme de turism,cat si la nivelul celorlalte categorii de echipamente (cazare,alimentatie,agrement).Nealinierea dotarilor la noile tendinte manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone balneare,indiferent de calitatea resurselor naturale existente.

Infrastructura de cazare din statiunea balneoclimaterica Geoagiu Bai a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare sinuoasa.Afost nevoie de investitori care sa construiasca si sa renoveze spatiile destinate turismului balnear,respectand totodata strategiile unei dezvoltari durabile,pentru a raspunde solicitarilor turistilor si pentru a nu deteriora calitatea factorilor de mediu.

Concluzii

Inca de la sfarsitulsecolului trecut,dar mai ales in perioada interbelica si pana in zilele noastre,dezvoltarea turismului a atras atentia cercurilor guvernamentale din diverse tari cu potential turistic,care au inceput sa dispuna de diverse beneficii de pe urma acestor activitati.In rolul lor de coordonatori,statele exercita o importanta functie de dezvoltare a turismului prin politica intreprinsa in investitiile si amenajarile turistice.

Turismul modern este produsul direct al dezvolatrii socio-economice al unei tari.Acesta este un sector de activitate cu profil complex,un agregat de servicii si activitati cu implicatii multiple in toate ramurile vietii economice. Statul participa la actiunile de promovare a turismului prin procesul elaborarii diverselor reglementari legate de activitatea turistica.

In sistemul relatiilor cu mediul economico-social,cu piata,cu activitatile de marketing,intreprinderile moderne nu se pot limita la producerea si distributia de bunuri si servicii.Ele implica intotdeauna o permanenta si complexa comunicare cu mediul extern,cu piata,presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor,actiuni specifice de influentare a comportamentului de cumparare si de consum.

In conditiile economiei contemporane,a diversificarii bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor mteriale si spirituale ale societatii,a cresterii schimburilor economice internationale si in contextul globalizarii economiei si pietelor,problemele comunicarii cu consumatorii devin din ce in ce mai dificile si necesita eforturi de cunoastere si informare mult mai insemnate.

Prin politica de comunicare si mijloacele care o concretizeaza,se urmareste o difuzare cat mai ampla a unor informatii despre activitatea ,produsele si serviciile sale,dar si receptionarea modului in care acestea sunt primite de catre destinatarii lor.

Bibliografie

Anexe