Strategii de Motivare Si Recompensarea Angajatiilor

De-a lungul vietii oamenii desfasoara multe activitati cum ar fi:a manca ,a se joaca ,a invata ,isi ajuta semenii,colectioneaza diferite obiecte e.t.c. O trasatura comuna a acostor activitati este motivatia,fiind primul lor element cronologic.

A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce'' inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi.Asadar putem definii motivatia ca fiind:

Definitie:   Motivatia reprezinta un process de selectare si evidentiere a interactiunii dintre stimuli externi si cei interni in vederea realizarii unei actiuni.Aceste motivati difera de la o personalitate la alta in functie de ,temperament,mediu,ereditate.Se creeaza astfel o diversitate a accederii omului la diferite stari motivationale care interactioneaza intre ele astfel incat se ajunge la o multitudine de posibilitati motivationale din care individual alege una sau mai multe in functie de vointa lui.

De cele mai multe ori individual actioneaza diferit cand este puns in fata diferitelor situatii.De aici vedem existenta concomitenta a doua aspecte diferite ale motivatie care se succed si acced la diferite nivele si intensitati ale motivatie.Prin motivatie se intelege:”Procesele fiziologice si psihologice responsabile de declansarea,mentinerea si incetarea unui comportament ,cat si de valoarea apetitiva sau aversive conferita elementelor de mediu asupra carora se exercita acel comportament.”(Larousse ,2006,p. 773).

Motivatiea este si o semnificatie profunda a interioritatii noastre care se reflecta in planul unei decizii si care analizeaza diferiti factori la nivel mental.In acest sens se amplifica motivatia care poate fi una intrinseca sau extrinseca.Nivelul la care se ajunge are stransa legatura cu trebuintele si necesitatile umane care trebuiesc satisfacute.Motivatiile umane tin si de interesul fiecarui individ ,de particularitatile si subiectivitatea proprie.Astfel avem de-a face cu mecanismul motivatiei dar si cu implicatiile subiective si obiective deopotriva.

Pentru a da o definitie cat mai concreta a motivatie trebuie sa luam in considerare pozitionarea, conjunctura,grupul social,professional.Motivatia nu poate fi altceva decat o suma de factori care determina aspiratiile individului in raport cu scopurile pe care si le propune ,fie ca sunt scopuri personale sau profesionale.La fiecare sfarsit de an individual este dator sa-si realizeze un bilant,asta in cazul in care in debutul fiecarui an isi seteaza anumite obiective.Unii indivizi nu sunt familiarizati cu astfel de concepte,lucru pe care scoala nu-l invata(nu-l preda) nu-l exerseaza.Ar fi poate mult mai usor si mai stimulativ pentru fiecare dintre noi sa stim ce ne propunem in functie de ce nevoi avem ,ce ne dorim si ce am reazizat la scadenta anului calendaristic pentru a putea sa fim mult mai buni si sa ramanem motivati, altfel apar angoasele ,frustrarile si fireste ca nici o persoana nu si-ar mai dori ca in urmatorul an sa-si propuna altceva cata vreme nu si-a atins nimic in anul precedent.

Cetatenii tarii noastre(Romania) raman deficitari la acest capitol(realizarea obiectivelor propuse la inceputul anului calendaristic) deoarece inca isi mai are amprenta Regimul Comunist aceea de uniformizare a nevoilor tuturor (nu aveam competitie deoarece nu aveam desfacere;fiecare termina o scoala si primea o repartitie in mediul professional,maximele dorinte pe care individual le-ar putea avea s-ar fi limitat la bunurile externe:casa ,masina si foarte putine bunuri de consum,drep urmare ca nici aspiratiile nu erau deosebite,nu erau recompensati in raport cu performantele lor si apoi nici un individ care ar fi putut demonsra ca este mai bun in raport cu altul nu ar fi trebuit sa-si evidentieze calitatile.)

Comunismul ne-a invatat sa fim anosti,modesti,terni,foarte dificil in raport cu societatea capitalista; uitandu-ne acum la societatea anglo-saxona(cea americana) unde din scoala se identifica placerea, bucuria copilului; i se dezvolta si i se stimuleaza competitia in raport cu sine nu in raport cu semenul sau,drept urmare fiecare tanar este obijnuit sa faca bine cea ce observa ca-i place sa faca.

In societatea romaneasca s-a facut aceasta tranzitie de la Communism la Capitalism dar nu s-a preluat corect modelul(indivizii devin competitive dar nu in raport cu ei insisi ci in raport cu cei de langa ei si cauta sa aleaga calea cea mai usoara aceea de a eluda principiile si valorile unei societati corecte si de a incerca sa imprumutam ,sa imitam un comportament dar nu comform cu valorile firesti ale unei societati Capitaliste originale).

Din pacate in Romania capitalista, tinerii sunt hedonici si aleg banul in detrimentul pasiunii,al muncii si al lucrurilor care intradevar le-ar creea dorinta de a devei mai buni sau de a putea sa inteleaga ca motivatia nu e doar extrinseca.Sa ne amintim insa de celebrul psiholog Abraham Maslow care a construit acea piramida punand la baza ei nevoile,dorintele,trebuintele sau aspiratiile umane.

Tanarul nu poate sa aiba expectante inalte cata vreme nu satisface aceste nevoi primare(nevoia primara=nevoia de a se hrani de a se imbraca e.t.c.).Daca ne uitam sumar la structura orasului Craiova,care nu difera cu mult de celalalte orase din urbanul mijlociu al Romaniei observam ca productie a fost inlocuita de consum, de servicii; de asemenea observam cu usurinta ca spatiile de petrecere timpului liber sunt mult mai numeroase sau cele in care gasim articole vestimentare ele devenit o predominanta a generatiei tinere actuale astfet ca a citi a fost inlocuit cu a te imbraca,a devenii mai atractiv, mai commercial nu prin cunostinte ci prin estetica.Cotinutul a fost inlocuit cu forma atunci nici tanarul nu mai poate fi motivate decat sa castige usor,rapid si sa poata sa-si satisfaca aceasta baza primara.

1.2 TIPURI DE MOTIVATIE

Tipurile de motivare: ansamblul de clasificare in functie de anumite criterii,folosite in mod repetat de manageri prin anumite obiective care se baseaza inconstient sau constient ,pe anumite ipostaze privind conditionala a performantelor salariatiilor si organizatilor.

In fiecare tara(perioada),si difetentiat pe categorii de firme,predomina un tip sau altul de motivare.concurarea lor are o puternica determinare social-nationala si organizationala.

1. Motivarea pozitiva si negativa

Motivarea pozitiva are drept scop cresterea eforturilor si contributiei personalului la realizarea obiectivelor firmei, pe baza amplificarii satisfactiilor sale, prin participarea la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite majoritatii salariatilor, iar motivatiile analizate preponderent asigura cresterea veniturilor salariatilor , a moralului si statutului lor corespunzator asteptarilor acestora.

Aceasta definire a motivarii evidentiaza cele doua caracteristici definitorii:

– utilizarea preponderenta a motivatiilor generatoare de satisfactii sporite la salariati (mariri de salarii, prime, cote parti din profit, multumiri, etc.);

– performantele previzionate sunt realizabile de catre majoritatea salariatilor.

Motivarea pozitiva, prin numeroasele satisfactii pe care le genereaza, contribuie la instaurarea unui moral ridicat si la deszvoltarea individuala a salariatilor, la conturarea unui climat organizatoric propice muncii si performantelor ridicate.

Motivarea negativa vizeaza sporirea eforturilor si contributiei personalului firmei la îndeplinirea obiectivelor sale pe baza diminuarii satisfactiilorîn procesul muncii sau a amentintarii cu reducere lor, daca sarcinile si obiectivele de realizat , nu sunt realizate, iar motivatiile folosite genereaza frecvent scaderi de venituri, moral, prezenta si statut al salariatilor în raport cu asteptarile lor.

Aceasta definire a motivarii are la baza doua trasaturi :

– folosirea predominanta a motivatiilor generatoare de diminuari ale satisfactiilor;

– sarcinile si performantele de realizat la nivel de salariati sunt suficient de explicit precizate sau inaccesibile unei pari apreciabile a acestuia.

2. Motivarea economica si moral-spirituala

Motivarea economica reprezinta motivarea realizata prin mijloacele clasice, ce vizeaza satisfacerea aspratiilor si asteptarilor de ordin economic ale salariatilor. Principalele motivatii utilizate sunt: salariile, primele, participarile la profit, gratificatiile, penalizarile la salarii, imputarile financiare în caz de erori sau lipsa de gestiune.

Motivarea economica are un rol decisiv în toate firmele si din toate tarile, deoarece de aspiratii si asteptari ale salariatului obisnuit dintr-o organizatie vizeaza în cea mai mare parte satisfacerea necesitatilor sale economice privind asigurarea de hrana, locuinta, adapost.

Motivarea moral-spirituala are în vedere satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de natura moral – spirituala , ce vizeaza în primul rând sistemul lor de valori, atitudinile sî comportamentele salariatilor.În realizarea motivarii moral – spirituale, se folosesc motivatiile de natura: acordarea de catre manageri a încredrii în salariati, exprimarea de multumiri si laude, efectuarea de evaluari a contributiei cu caracter general sau sub forma de critici, lansarea de avertismente, mustrari.

Motivarea moral-spirituala s-a dovedit eficace pentru toate categoriile de salariati din firma, cu un plus de efect pentru manageri si specialisti.

3. Motivarea intrinseca si extrinseca

Motivarea intrinseca consta în determinarea salariatului sa se implice sa depuna efort si sa obtina rezultate în cadrul firmei întrucât din aceste procese el obtine satisfactii ce tin de eul, de personalitatea sa.

Motivarea intrinseca este centrata pe individ, fiind o relatie între asteptarile, perceptiile si simtamintele sale, pe de o parte, si continutul concret al muncii si comportamentului lui, pe de alta parte. Ea este întotdeauna rezultatul participarii neimplicite a persoanei în cauza la activitatile firmei.

Motivarea extrinseca consta în determinarea salariatului sa se implice, sa depuna efort si sa obtina rezultate în firma pentru ca acestea vor genera din partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral spirituale care îi vor produce satisfactii. Motivarea extrinseca este o relatie individ-organizatie, având drept continut satisfacerea asteptarilor salariatului fata de reactiile organizatiei vizavi de el.

4 .Motivarea cognitiva

Motivarea cognitiva are în vedere latura intelectuala a salariatului, axându-se pe satisfacerea nevoilor individuale de a fi informat, de a cunoaste, învata, inova, de a opera si "controla" mediul în care isi desfasoara activitatea. Pentru a realiza motivarea cognitiva, managerii apeleaza la întreaga forma de motivatii , atât formale, cât si informale, economice si moral-spirituale.

Motivarea afectiva vizeaza latura afectiva , strict umana a salariatului, oncentrându-se asupra nevoilor sale de ordin sentimental în cadrul firmei.

Motivarea afectiva are în vedere ca salariatul sa se simta bine la locul de munca si în cadrul firmei, sa fie apreciat , simpatizat de colegi, sefi si subordonati, sa se manifeste fata de el simpatie si consideratie, sa se bucure de prestigiu. Motivarea afectiva se realizeaza utilizând în special motivatiile moral-spirituale, este centrata pe satisfacerea asteptarilor "sentimentale" ale salariatilor, cu un rol energizant major în munca fiecaruia.

1.3 Motivatia si recompensa:politica salariala de motivare

Motivarea personalului

Definitii:

corelarea necesitatilor, aspiratiilor si intereselor personalului din cadrul firmei cu realizarea obiectivelor si exercitarea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor atribuite;

element formal sau informal, de natura economica sau moral- spirituala pe care proprietarii si managerii le administreaza salariatilor firmei satisfacandu-le anumite necesitati individuale si de grup, pentru a-i determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, actiunile și comportamentele lor să contribuie la desfasurarea activitatilor si indeplinirea obiectivelor firmei.

Moralul,motivatia si satisfactia(implinirea) nevoilor angajatiilor se intrepatrund si,impreuna cu productivitatea sunt subiectele cele mai studiate.

Moralul unui angajat se refera la modul in care acesta se simte la locul de munca,la modul cum este tratat de catre superiorii sai,relatiile dintre angajati.Moralul-ridicat ca atitudine pozitiva in raporturile de munca-este strict legat de satisfactia pe care angajatul o are la locul de munca.Moralul scazut aduce cu el multe dezinterese pentru anjagator dar si pentru angajat.Un angajat cu un moral scazut nu-si va mai da interesul la locul de munca,rata productivitatii va scadea considerabil,ca in final angajatul sa paraseasca compania pentru a-si cauta alt loc de munca in speranca ca vor avea acolo mai multa motivatie si satisfactie.

Motivatia este cel mai utilizat cuvant pentru a defini comportamentul oamenilor.rezultatele unui sportiv se spune ca sunt datoratele motivatiilor sale ridicate in timp ce un student care evita sa munceasca spunem ca nu este motivat.

Rolul motivarii angajatiilor

A motiva oameni in munca lor inseamna a-i rasplati baneste si a le acorda alte facilitati prin contributia lor la cresterea profitului firmei prin efortul si progresele pe care ei le-au depus.Pe de alta parte a motiva inseamna a dezvolta in om(angajat) sentimentul de implinire profesionala si sociala.

Traditional, salariul reprezinta principalul mod de a-i recompensa pe oamenei dar,de regula oamenilor le sunt necesare alte nevoi sau sanse de exprimare:

Nevoia de a invata prin munca

Nevoia de a cunoaste natura si societatea

Nevoia de a lua decizii de a fi recunoscut ca profesionist

Nevoia de a contribui la configurarea viitorului

In opinia lui C. Lane ,factorii care determina satisfactia muncii pot fi clasificate astfel:

Motivatii economice si profesionale

Motivatii sociale

Motivatii legate de autorealizare

Motivatii psihologice

Motivatii psiho-sociale

Motivatiile economice si profesionale(stimulentele economice) sunt reprezentate de:salariul,primele,participarea la profit ,acordarea creditelor,existenta unui sistem privind asigurarile nationale de sanatate,facilitatile privind dezvoltarea carierei,asigurarea compatibilitatii dintre calificare,competentele sisi abilitatile salariatului si caracteristicile locului de munca.

Asigurarea nevoilor primare/fiziologice poate fi usor satisfacuta prin acordarea salariilor care să acopere cheltuielile legate de hrana, imbracaminte, locuinta, transport ș.a. O altă parte a salariului trebuie să acopere cerintele legate de securitatea individului: mentinerea sanatatii și a capacitatii de munca. Prin nevoia de securitatea se intelege asigurarea cresterilor salariale în raport cu rata inflatiei, dar si asigurarea stabilitatii locului de munca. Firmele care nu pot tine pasul cu fluctuatiile puterii de cumparare vor pierde din personal; oamenii sunt motivati,evident, de managementul care ii protejează fata de conjunctura negativă a pietei. Patronul este responsabil de asigurarea conditiilor optime de munca, de asigurarea unui cadru și unui program de lucru care sa nu conducă la epuizarea capacitătii de munca sau la accidente.

Teoria” X” D. McGregor spune:

Oamenilor nu le place munca

Oamenii evita sa muncesca, daca este posibil

Oamenii sunt putin ambitiosi

Oamenii prefera sa fie condusi,dirijati

Oamenii sunt egoiști și indiferenți la necesitățile organizatiilor din care fac parte

Oamenii nu isi asuma responsabilitati

Oamenii sunt preocupati de securitatea lor in procesele de munca

Oamenii se opun schimbarilor

Oamnenii trebuie controlati si dupa caz pedepsiti

Oamenii doresc sa maximizeze doar avantajele materiale ,neglijand nevoile psiho-sociale

Pentru atingerea obiectivelor organizatiei trebuie folosita contrangerea

Teoria” Y” D. McGregor spune:

Oamenii nu sunt lenesi

Oamenilor nu le diplace sa munceasca

Oamenii au capacitatea de a se motiva

Oamenii sunt stimulati de responsabilitati

Oamenii se implica in schimbare,avand capacitatea de a imagina si de a crea

Oamenilor nu le place sa fie supravegheati sa fie controlati

Pe langa nevoile primare si de securitatea indivizii au nevoie de autoperfectionare si autodepasire

Efortul fizic si efortul intelectual in munca sunt tot atat de necesare ca si odihna si distractia

Teoria” Z” Ouchi si Gelenier spune:

Performanta salariatilor este dependenta de satisfactia muncii

Oamenii prefera sa lucreze in grupuri autonime

Oamenii prefera sa ia deciziile prin consens

Oamenii accepta managementul participativ

Oamenii prefera asocierile informale

Una din cele mai putin exploatate cai de crestere a productiviatii muncii o constituie

imbunatatirea performantei umane, ceea ce poate determina cresterea calitatii produselor și serviciilor firmei. Mijloacele care stau la indemana managerilor pentru a pune în valoare capacitatea productivă și creativitatea umană sunt: stimularea salariatilor pentru implicare,dezvoltarea realtiilor interpersonale, încurajarea comunicării în cadrul organizatiei și asigurarea unui climat de responsabilitate in cadrul acesteia.

1.4 Modalitati alternative si/sau complementare de motivare

Politica salariala poate reprezenta un indicator important al atractiei si retentiei in organiztie,al motivatiei propriu-zise, al dezvoltarii abilitatilor, privitor la cultura organizationala, la reintarirea si definirea structurii, precum si la costuri.

Chiar daca,acest sistem reprezinta unul dintre stalpii de baza ai programului de motivare motivare a angajatiilor,el nu este singurul si nici cel mai important.

Salariul reprezinta una dintre conditiile de baza,tinand atat ca satisfactie a nevoilor fiziologice cat si a celor legate de securitate intr-o oarecare masuna.Concluzionand la cele spuse anterior nu putem vorbi despre motivatie daca salariul nu exista,acestea avand o stransa legatura pentru oferirea rezultatelor(productivitatii) firmei.

Un suport important pentru motivare este reprezentat de principiul intaririi comportamentale ,concept introdus de B.F.Skinner.

Ideea principala de la care pleaca acest model este aceea ca: daca dorim sa modelam intr-o anumita directie comportamentul angajatilor, putem sa introducem in practica si sa utilizam sistematic recompensarile/intaririle pentru a incuraja un astfel de comportament. La inceputul procesului intarirea trebuie să fie constanta, dar dupa un anumit timp acest lucru se poate face doar ocazional pentru a menține comportamentul obținut.