Strategii de Marketing a Destinatiei Onesti

Strategii de marketing a destinantiei Onesti

CUPRINS

Introducere și argument

Capitolul I. Marketing turistic

1.1 Concept și dimensiuni

1.2 Marketingul serviciilor

1.3 Cercetarea de marketing în turism

1.4 Obiective și strategii de marketing

Capitolul II. Municipiul Onești – destinație turistică atractivă

2.1 Prezentare generală

2.2 Inventarierea resurselor turistice

2. 3 Analiza valorificării actuale a potențialului turistic din Onești

Capitolul III. Strategii de valorificare a potențialului turistic al municipiului Onești

Evaluări și ipoteze

3.2 Obiective de marketing

3.3 Strategii de marketing

3.4 Bugetul de venituri și cheltuieli

3.5 Programul de marketing

3.6 Revizia și controlul

Capitolul IV. STUDIU DE CAZ

4.1 Istoric, misiune, obiect de activitate

4.2 Organizarea activității

4.3 Piața turistica a Hotelului Seasons

4.4 Analiza SWOT

4.5 Obiective și strategii de marketing

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Alegerea acestei teme a fost cu siguranță o provocare pentru mine, am cunoscut de la bun început dificultatea unei lucrări care mă va solicita la maxim prin complexitatea sa, având în vedere diversitatea temelor de abordat despre orașul Onești, lucrarea se constituie prin însăși gradul ridicat de dificultate într-o lucrare de desertație modernă, profesionistă și bine realizată.

Conținutul este bine structurat, pe capitole și subcapitole, astfel încât fiecare subiect, să fie atins în privința activității turistice din cadrul orașului Onești.

Primul capitol este dedicat cunoașterii de marketing, cu elemnente de ordin general care vizează definirea conceptului, prezentarea marketingului serviciilor, strategia de piață și cercetarea în marketingul turistic, fixarea strategiilor și obiectivelor de marketing. De fapt aceasta este esența prezentei lucrări, ea fiind de marketing turistic, Municipiul Onești este localitatea pe care am ales-o pentru acest studiu deși stiu că nu este o localitate cu valențe de ordin turistic fiind un oraș cu profil industrial. Dar după anul 1990, când multe unități industriale au fost închise, se încearcă găsirea altor surse de venituri iar turismul este una dintre acestea.

Capitolul doi, prezintă prin câteva subcapitole Municipiul Onești, se începe cu o prezentare generală apoi cu prezentarea resurselor turistice naturale și antropice dar și a bazei materiale pentru turism, a infrastructurii generale și turistice. Prezentarea generală va cuprinde elemente legate de așezare geografică, relief, climă, rețea hidrografică, vegetație dar și cadrul uman, respectiv populație și economie.

Capitolul trei prezintă piața turistică a orașului Onești, indicatorii turistici, număr de turiști și foarte important locul de unde provin aceștia.

Capitolul patru, își dorește să aducă o contribuție concretă la îmbunătățirea imaginii turistice a orașului Onești, adoptarea unei strategii de marketing eficientă care să aibă rezultate.nu neapărat imediate ci în timp. Se vor face propuneri concrete care să fie și realizabile, fixându-se și sursele bugetare.

Capitolul cinci, prezintă un studiu de caz, o unitate de cazare reprezentativă din Municipiul Onești, se va face o scurtă analiză a acesteia, un istoric, misiunea asumată, organigramă, obiect de activitate, cererea și oferta.

Lucrarea se va încheia cu concluziile de rigoare, bibliografie și anexele care nu au putut fi incluse în textul curent.

ARGUMENT

Consider că lucrarea de față are foarte multe argumente care pornesc din însăși complexitatea ei, din acest punct de vedere pot sa menționez:

1. Profesionalismul profesorului îndrumător

2. Utilizarea de date statistice din cele mai bune și sigure surse

3. O bună resursă de timp alocată redactări lucrării

4. Folosirea graficelor ca metode sugestive de redare a realitățiilor

5. Pasiunea pentru temă a autorului

6. O multitudine de date statistice care redau foarte sugestiv atingerea obiectivelor propuse pentru această lucrare.

Veridicitatea datelor consider că este unul din argumentele forte ale acestei teme, analiza lor și concluzii trase în urma calculelor va da o imagine clară a turismului practicat în cadrul orașului orașului Onești.

Tema lucrării nu este greu abordabilă, în afară de partea de introducere, totul este o analiză succesivă a potențialului turistic natural și antropic, cu interpretarea aferentă din care se vor trage concluziile. Alături de informațiile culese din munca de pe teren dar și din diferite surse bibliografice am inclus în această lucrare și numeroase imagini, majoritatea fiind realizate de mine în studiul de pe teren.

Analiza managementului orașului va reliefa punctele tari și punctele slabe ale deciziilor luate de către administrația locală. Analiza SWOT va evidenția pe langă parametrii pozivi și negativi, și oportunitățile și riscurile orașului. Analiza SWOT este o metodă foarte sugestivă, care se poate face scoate foarte bine în evidență anumite aspecte favorabile turismului sau dezvoltării economice.

Toate aceste analize ale indicatorilor geodemografici și turistici ne vor conduce la conturarea unei imagini clare asupra importanței turistice pe care o are în prezent orașul dar și cea pe care o poate avea dacă se vor implementa anumite măsuri în acest sens. Se va prezenta și o situație demografică și economică a orașului ca mediu de susținere de activității de turism.

De-asemenea, propunerea unor strategii în ceea ce privește turismul, identificarea potențialelor resurse turistice ale zonei și valorificarea lor prin diferite mijloace. Îmbunătățirea infrastructurii generale, o să vedem dacă actuala infrastructură generală este suficientă pentru a asigura fluxurile economice și turistice ale orașului.

Capitolul I

MARKETING TURISTIC

La mai mult de un secol de la aparițtie, noțiunea MARKETING a evoluat mereu, reușind să acopere, succesiv, fie un ansamblu de cunoștințte, fie un ansamblu de deprinderi, fie un ansamblu de atitudini, fie un ansamblu de profesii, pentru a fi ințeleasă azi ca un sistem filosofic de concepere și desfășurare a afacerilor centrat pe satisfacerea superioară a aspirațiilor clienților.

El a devenit omniprezent întrucât "infuențează viața fiecăruia, fiind mijlocul prin care se oferă oamenilor nivelul de trai".

Conceptul de marketing

Ca disciplină de studiu, ca specializare și profesie, marketingul are o evoluție dinamică, permanent își revizuiește metodele de studiu și de lucru, în scopul fundamentării superioare a deciziilor de afaceri.

După profesorul W. J. Stanton, un specialist american recunoscut, marketingul este definit ca "un sistem întreg de activități economice referitoare la programarea, prețurile, promovarea, distribuția produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor potențiali și actuali". Un alt specialist, E. Kelley, apreciază că marketingul este un "instrument social grație căruia cultura unei societăți și produsele materiale sunt transmise membrilor săi."

Specialiștii români de la catedra de marketing a Facultății de Comerț – ASE București – au și ei următoare opinie în privința marketingului:

o concepție modernă în orientarea întreprinderii- orice activitate economică trebuie să fie îndreptată în direcția satisfacerii cerințelor (efective și potențiale) ale consumatorilor, cu un maxim de eficiență.

activități practice, specifice- raporturile întreprinderii cu exteriorul (investigarea pieței, testarea acceptabilității, promoții, urmărirea comportării produselor în consum etc.

instrumentar de marketing- metode și tehnici științifice, adecvate cercetării nevoilor de consum și de investigare a pieței.

Pentru Philiph Kotler, cercetător de referință al domeniului, “marketingul este un process social și managerial prin care indivizi și grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse avand o anumita valoare”.

Fiind un domeniu științific ce se găsește într-o continuă evoluție, Philip Kotler a restrâns conceptele de bază ale marketingului astfel: nevoi, dorințe, cereri; oferte de marketing (produse, servicii și experiențe); valoare și satisfacție; schimb, tranzacții și relații; piețe, a căror circulație este redată în Figura nr. 1.

Figura nr. 1.1. – Esența conceptului de marketing

Sursa: Kotler Ph., Bowen J., Makens J. – Marketing for Hospitality and Tourism, Pretince Hall, USA, 1998

Necesitatea umană reprezintă "cerințele unei persoane sau ale unui grup de persoane ce trebuie neapărat satisfăcute, întrucât acestea le asigură existența și dezvoltarea". Iată și ierarhizarea lui Maslow:

necesități fiziologice (hrana, îmbrăcămintea, somn etc.);

necesități de siguranță (siguranța mijloacelor de transport);

necesități sociale (apartenență, afecțiune etc.);

necesități de satisfacere- prestigiu, recunoaștere, faimă;

autodepășire (cunoaștere și expresie de sine).

Trei elemente, necesitățile consumatorilor, dorințele și cererile reprezintă concepte ce furnizează input-ul pentru desfășurarea activității de marketing a unei firme.

Figura nr.1.2. – Ierarhizarea necesităților

Sursa: Maslow, A – Towards a Psychology of Being, Van Nostrand, New York, 1967

Produsele, în accepțiunea marketingului sunt "orice poate fi oferit pe o piață pentru achiziționare, utilizare sau consum și care poate satisface o necesitate sau o dorință". Producătorii trebuie să cunoască dorințele consumatorilor și să le pună la dispoziție cele mai bune și utile produse. Valoarea produsului este foarte importantă pentru un consumator pentru că realizează diferența între avantajele pe care le obține din utilizare și costurile de achiziționare.

Satisfacția consumatorului depinde de performanțele produsului, performanțe care sunt direct legate de calitatea lui.

Schimbul reprezintă actul de obținere al produsului dorit de la o altă persoană fizică sau juridică prin compensare valorică cu alte produse sau bani. Tranzacția reprezintă schimbul de valori între două părți, poate fi realizată prin intermediul banilor sau prin schimburi de produse, acesta din urmă fiind cunoscut sub numele de barter. Schimbul reprezintă motorul conceptului de marketing.

Piața reprezintă locul de confruntare al cererii cu oferta, include: cumpărătorii (actuali și potențiali) și vânzătorii. Mărimea pieței este determinată de numărul cumpărătorilor actuali dar și potențiali, cât și de numărul și volumul tranzacțiilor actuale și potențiale.

Conceptul de marketing este adeseori confundat cu conceptul de vânzare. Conceptul de marketing începe cu necesitățile, dorințele și cererea consumatorilor și impune condiții de realizare și de distribuire a produselor pentru satisfacerea lor. Altfel spus, conceptul de vânzare ia o perspectivă din interiorul spre exteriorul întreprinderii, în timp ce conceptul de marketing ia o perspectivă din exteriorul întreprinderii spre interiorul ei.

Marketingul serviciilor

Între marketingul serviciilor și marketingul produselor, se pune semnul diferit. Marketingul este un proces specific serviciilor, are ca principal scop identificarea necesităților și dorințelor consumatorului și mai apoi îndeplinirea acestora la momentul potrivit, la prețul cel mai atractiv cu putință. Teoria marketingului serviciilor are la bază principalele caracteristicile ale acestora, dar și comportamentul consumatorului.

Caracteristicile serviciilor au fost subiectul multor analize de specialitate între care de un real prestigiu se numără: Kotler Ph., Berkowitz E., Kerin R. A., Rudelius N. Analizele au evidențiat caracteristicile relevante ale serviciilor: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea și perisabilitatea. Philip Kotler a definit serviciul ca fiind "orice acțiune sau execuție pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intangibilă și care nu are drept consecință transferul proprietății asupra unui lucru."

Intangibilitatea serviciilor- proprietatea acestora de a nu putea fi percepute prin simțurile omului (văz, aicarea necesităților și dorințelor consumatorului și mai apoi îndeplinirea acestora la momentul potrivit, la prețul cel mai atractiv cu putință. Teoria marketingului serviciilor are la bază principalele caracteristicile ale acestora, dar și comportamentul consumatorului.

Caracteristicile serviciilor au fost subiectul multor analize de specialitate între care de un real prestigiu se numără: Kotler Ph., Berkowitz E., Kerin R. A., Rudelius N. Analizele au evidențiat caracteristicile relevante ale serviciilor: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea și perisabilitatea. Philip Kotler a definit serviciul ca fiind "orice acțiune sau execuție pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intangibilă și care nu are drept consecință transferul proprietății asupra unui lucru."

Intangibilitatea serviciilor- proprietatea acestora de a nu putea fi percepute prin simțurile omului (văz, auz, pipăit, miros etc.) înainte de a fi cumpărate. Evaluarea lui se face inițial de către cumpărător, prin promovare, astfel se crează o imagine în mintea potențialului cumpărător. Imaginea astfel creată reprezintă elementul-cheie al marketingului serviciilor.

Inseparabilitatea serviciilor- serviciile sunt produse și consumate simultan, consumatorul și prestatorul serviciului fiind prezenți și interacționând pe toată perioada prestării și consumului acestora. Consumarea serviciului simultan elimină posibilitatea înlocuirii acestuia.

Eterogenitatea sau variabilitatea serviciilor- implică multitudinea circumstanțelor care concură la furnizarea lor, ele depinzând atât de prestator, cât și de o mulțime de alte elemente (locul, momentul, prețul, experiența și cererea cumpărătorului ș.a.).

Perisabilitatea serviciilor- caracteristica serviciilor de a nu putea fi stocate sau păstrate pentru consum ulterior.

Rezultă astfel o mare diferența dintre marketingul bunurilor materiale și cel al serviciilor. Pentru bunurile materiale marketerul se concentrează asupra evidențierii aspectelor palpabile, în cazul serviciilor toate eforturile sunt depuse în scopul creării unei imagini cât mai apropiate de calitatea serviciului oferit.

Diferențele care își au sursa în modul în care întreprinderile prestatoare de servicii sunt conduse și organizate, se numesc diferențe contextuale. Ele pot fi eliminate prin schimbări interne (în managementul întreprinderii) dar și prin schimbări în mediul extern întreprinderii (legislație etc.).

Diferențele contextuale care influențează cel mai mult marketingul serviciilor sunt:

insuficienta dezvoltare a marketingului la nivelul întreprinderii prestatoare de servicii. compartimentele de marketing au ca principal obiectiv promovarea produsului (publicitate, promovarea vânzărilor).

slaba preocupare pentru dezvoltarea aptitudinilor de marketing ale personalului prestator de servicii, focalizarea pe promovare poate neglija uneori aptitudinile personalului prestator de servicii (ospătar, ghid etc.) privind observarea comportamentului consumatorului.

structuri organizatorice diferite. În industria serviciilor, există o mare varietate de firme cu structuri organizatorice diferite în funcție de mai mulți factori din care menționăm locul geografic sau forța financiară etc. Organizarea activității de marketing se va face în mod diferit, în funcție de obiectivele urmărite și de posibilitățile lor.

existența unei baze de date insuficiente referitoare la performanța competitorilor.

impactul reglementărilor și a legislației în vigoare asupra industriei serviciilor. O serie de servicii își au originea în reglementările emise de guvern și organizațiile lui, fiind impuse atât ca mod de realizare cât și ca preț, astfel eliminându-se din strategia de marketing anumite elemente.

Având în vedere diferențele generice și contextuale enumerate, se poate concluziona că marketingul serviciilor are caracteristici unice, fiind diferit de marketingul produselor.

Cercetarea de marketing în turism

Cercetarea de marketing este un proces care identifică și definește oportunitățile și problemele de marketing. În același timp se urmărește și se evaluează acțiunile și performanțele de marketing, comunicând rezultatele. Orice decizie de marketing nu se face fără o cercetare de marketing, realizabilă prin utilizarea unor surse de informații.

Kotler a definit sistemul informațional de marketing ca fiind "un ansamblu format din specialiști, echipamente și procedee de culegere, sortare, analiză, evaluare și distribuire a informațiilor necesare, corect și la timp, către factorii de decizie din domeniul marketingului."

Obiectivul cercetării de marketing este simplu, și anume obținerea informațiilor necesare pentru alegerea de către o întreprindere de turism a celor mai bune decizii de marketing.

Scopurile pentru care este utilizată cercetarea de marketing sunt:

de a informa și de a perfecționa procesul de luare a deciziei

de a minimiza gradul de risc al investiției

dezvoltarea unui sistem de previziune a pieței mult mai fidel

dezvoltarea unui sistem de comunicare eficientă cu consumatorii de produse turistice

Iată și principalele activități ale cercetătorilor de marketing:

– evaluarea potențialului pieței,

– analiza ponderii pieței, determinarea caracteristicilor pieței,

– previziuni pe termen scurt și lung,

– studii despre produse competitive și competitori,

– analiza schimbărilor în mediul de marketing ș.a.

Procesul cercetării de marketing însumează patru etape, și anume:

1. definirea problemei și a obiectivelor cercetării,

2. elaborarea planului de cercetare,

3. culegerea și analiza informațiilor

4. interpretarea și prezentarea rezultatelor

Figura nr.1.3. – Procesul cercetării de marketing

Sursa: adaptată după Kotler Ph. – Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997

Definirea problemei și a obiectivelor cercetării de marketing este foarte importantă deoarece de ea depinde eficiența întregului process, astfel că, în funcție de obiectivul cercetării există mai multe tipuri de cercertări: cercetări exploratorii, instrumentale, descriptive, cauzale, previzionale, motivaționale și experimentale.

a. Cercetarea exploratorie: utilizată destul de des în marketing pentru obținerea de informații inițiale

b. Cercetarea instrumentală: se referă la stabilirea, experimentarea metodelor și tehnicilor de investigare ce vor fi folosite.

c. Cercetarea descriptivă: evaluează structura și particularitățile pieței, capacitatea de absorbție, distribuția clientelei turistice după diferite criterii etc.

d. Cercetarea cauzală: are ca principal obiectiv explicarea relației cauză-efect între elementele supuse cercetării dar și factorii ce le determină evoluția.

Procesul de cercetare începe cu cercetarea exploratorie, urmată de cercetarea descriptivă și cauzală.

e. Cercetarea previzională: urmărește estimarea dinamicii elementelor de marketing variabile în timp.

f. Cercetarea motivațională: urmîrește studiul comportamentului consumatorului, cu accent pe elementele ce influențează deciziile de cumpărare.

g. Cercetarea experimentală: folosită pentru obținerea unor rezultate cât mai exacte prin aplicarea unor teste asupra eșantioanelor de consumatori.

Tehnicile de cercetare utilizate sunt observarea, sondajul și experimentul. Sondajul este de preferat pentru obținerea unor informații descriptive, de asemenea se efectuează în scopul culegerii informațiilor referitoare la cunoștințele, părerile, preferințele și satisfacția turiștilor,

Instrumentele de cercetare sunt chestionarele și dispozitivele mecanice. Chestionarele constau într-un set de întrebări scrise la care subiecții sunt invitați să răspundă. În turism, principalele probleme în realizarea chestionarelor sunt alegerea cu grijă a subiecților și crearea unui climat care să nu-i jignească.

Metodele de contactare pentru realizarea chestionarelor sunt contactarea prin poștă, telefonic sau personal.

Implementarea planului de cercetare constă în culegerea informațiilor, procesarea și analiza lor. Acest lucru este urmat de interpretarea și prezentarea rezultatelor care încheie procesul cercetării de marketing. O interpretare greșită a rezultatelor cercetării duce la o decizie necorespunzătoare cu efecte negative asupra activității firmei.

Cercetarea de marketing trebuie realizată permanent, pentru a fi eficientă, iar rezultatele ei, trebuie transmise managementului de marketing al firmei, care va lua deciziile necesare pentru corectarea situației imaginii în piață a întreprinderii. În concluzie, cercetarea de marketing nu este un înlocuitor pentru luarea deciziilor, dar ajută la minimizarea riscului în procesul managerial.

Obiective și strategii de marketing

Adoptarea conceptului de marketing de către o întreprindere de turism presupune, între altele, și utilizarea unui sistem adecvat de conducere prin intermediul căruia se urmărește realizarea sincronizării permanente și eficiente între resursele acesteia și mediul în care ea își desfasoară activitatea. Acest sistem trebuie să permită întreprinderii să-și încadreze toate acțiunile sale într-o anumită perspectivă, prin formularea unor strategii de dezvoltare care să asigure mobilizarea forțelor umane, materială și financiare în vederea atingerii cu success a obiectivelor și scopurilor fixate.

În competențele conducerii strategice intră trei dimensiuni de bază: definirea domeniilor de activitate în care va opera în viitor întreprinderea, stabilirea indicatorilor de performanță (obiectivelor) acesteia și elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare care să conducă la realizarea obiectivelor stabilite.

Ceea ce se urmărește, în esență, prin prima dimensiune a conducerii strategice este elaborarea unei misiuni comprehensive pentru întreaga întreprindere, respectiv, definirea domeniilor în care aceasta intenționează să opereze. Această asigură o direcție și un sens eforturilor tuturor resurselor umane în vederea realizării potențialului firmei. Cunoscând foarte bine poziția actuală a întreprinderii, conducerea ei trebuie să stabilească unde trebuie să se situeze aceasta în viitor.

O condiție importantă pentru realizarea finalității întreprinderii o reprezintă, în continuare, formularea unui set de obiective care să exprime în termeni operaționali performanțele anticipate. Obiectivele formează una din componentele indispensabile ale conducerii strategice, ele oglindind gradul de eficiență a procesului de conversiune a resurselor întreprinderii.

Orice obiectiv trebuie să conțină trei elemente:

Un anumit atribut prin intermediul căruia se exprimă obiectivul;

O scala (un indicativ) prin care acest atribut este măsurat;

Un scop, adică o anumită valoare de pe scala pe care întreprinderea își propune să o atingă.

Dacă obiectivele indică cotele care trebuie atinse de întreprindere, cea de-a treia componentă a conducerii strategice, strategia, reprezintă drumul ce trebuie să fie parcurs spre aceste cote, linia de dezvoltare pe care întreprinderea și-a propus să o urmeze în vederea atingerii obiectivelor.

Exista numeroase avantaje în folosirea viziunii strategice în conducerea de marketing, astfel că orientarea strategică ajută întreprinderile să-si focalizeze eforturile către componentele fundamentale ale mediului ei extern – consumatorii și competiția. În loc să facă o simplă proiecție a tendințelor din trecut, întreprinderea consideră că una dintre problemele ei fundamentale o reprezintă elaborarea unor strategii care să oglindească cerințele pieței, ale consumatorilor. De asemenea, planurile strategice tind să anticipeze schimbările mediului competitiv, substituindu-le unor simple reacții la amenințările concurenței.

Strategia de piața reprezintă o componentă a strategiei de dezvoltare a întreprinderii de turism; prin aceasta se stabileste raportul dintre întreprindere și mediul ambient, poziția pe care întreprinderea trebuie să și-o asigure în interiorul mediului pentru a-și realiza finalitatea în condițiile unei eficiențe corespunzătoare.

Opțiunile asupra cãrora își vor concentra atenția întreprinderile de turism, sunt:

– facilitatea spațială (amplasarea locurilor de distribuție, accesibilitatea etc.)

– mărimea gamei de produse (numãrul de produse existente)

– gradul de eterogenitate a produselor

În acest caz întreprinderile de turism se pot axa pe următoarele aspecte:

stabilirea țintelor politicilor de distribuție (creșterea vânzãrilor, cota de piațã, gradul de acoperire a piețelor-țintă).

determinarea strategiilor alternative de distribuție.

evaluarea alternativelor strategice, alegerea celor mai adecvate.

Acțiunea efectivă de menținere pe piață prin care este realizată este precedată de patru etape interdependente: audit, stabilirea obiectivelor, stabilirea strategiilor și întocmirea planurilor de implementare.

Obiectivele strategice reprezintă enunțarea formală a țintei urmărite prin care este definit statutul viitor al organizației într-un orizont de timp îndelungat.

Scopul este o anticipație mentală a rezultatelor care urmează a fi realizate prin acțiunile concrete ale managerilor. Stabilirea scopului devine necesitate, deoarece contribuie la creșterea profitabilității. Din acest motiv, orice obiectiv trebuie să asigure următoarele aspecte:

●     certitudine și probabilitate de cuantificare;

●     orizont previzional;

●     certitudinea realizării în condiții de eficiență sporite;

●     posibilitatea adaptării rapide și mai ales eficiente la schimbările ce apar etc.

În orice întreprindere se stabilesc numeroase scopuri: de perspectivă îndelungată (cuprinse între 3-5 ani), de perspectivă medie (maxim un an), operaționale (lunare sau trimestriale).

Locul esențial în ansamblul tuturor obiectivelor îl deține scopul general al activității de marketing. Din scopul general derivă scopuri:

●     de bază: se referă la esența activității de marketing aflată în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare a întreprinderii

●     funcționale: stabilite la nivelurile inferioare ale conducerii activității de marketing;

●     personale: pe care și le propune fiecare angajat corespunzător fișelor de lucru

Scopurile unei întreprinderi vizează:

●     rentabilitatea întreprinderii de turism;

●     studiul piețelor turistice;

●     productivitatea factorilor de producție;

●     produsele turistice vizate;

●     resursele financiare, umane disponibile;

●     cercetarea și dezvoltarea;

●     structura organizatorică;

●     protecția socială a angajaților

Scopurile și obiectivele îndeplinesc mai multe funcții într-o întreprindere:

●     definirea organizației

●     stabilirea mijloacelor de coordonare a acțiunilor firmei;

●     furnizarea standardelor de măsurare a rezultatelor;

●     comunicarea salariaților a dorințelor organizației.

Obiectivele de marketing sunt rezultate din obiective globale ale întreprinderii. La baza definirii obiectivelor strategice se află identificarea nevoilor și, din această cauză trebuies cunoscute cele trei dimensiuni:

●     grupul de consumatori deservit de întreprindere în funcție de criteriile geografice, demografice ș.a.;

●     funcțiile și nevoile consumatorilor satisfăcuți

●     tehnologia utilizată care de multe ori poate fi folosită pentru satisfacerea acelorași nevoi.

De toate cele trei elemente pe care un obiectiv trebuie sa le aiba, trebuie să se țină seama în formularea obiectivelor de marketing, Se delimitează mai întâi obiectivele cu caracter general detaliate apoi la nivel particular. Obiectivele strategice se pot clasifica în funcție de o serie de criterii:   

1.    După importanța: 

●     primare: vizează: maximizarea rentabilității, influențarea clienților, menținerea performanțelor.

●     secundare: estimarea cererii de produse, alegerea celor mai rentabile produse etc.

2.    După natura lor:

●     obiective de piață: urmăresc intrarea pe noi piețe.

●     obiective de produs: urmăresc lansarea de noi produse.

Procesul de elaborare a strategiilor de marketing

O mare atenție în activitatea de marketing o are elaborarea strategiilor care îi asigură obținerea performanțelor vizate.

Elaborarea strategiei de marketing corespunde unui proces amplu, permanent de informare, analiză și decizie. Esența planificării strategice se regăsește și în planul strategic, care împreună cu planul tactic, constituie elementul central de direcționare și coordonare a efortului de marketing al organizației.

Strategia de marketing este un act de decizie ce exprimă rezultatul unui proces foarte complex, care presupune: analiza factorilor strategici, formularea alternativelor strategice. Ansamblul factorilor ce influențează strategiile întreprinderii cuprinde: 

1. Factorii externi: consumatorii actuali și potențiali împreună cu comportamentul lor, concurenții cu poziția ce o deținută pe piață, politicile de distribuție utilizate, toate componentele macromediului.

 2. Factorii interni: materiale fie ele financiare și umane

Conceperea strategiei de marketing trebuie să aibă în vedere poziția concurențială a organizației, locul pe care ea dorește să-l ocupe, ceea ce are la dispoziție și mediul concurențial în care ease desfășoară.

Elaborarea strategiei de marketing solicită acțiuni precum: segmentarea pieții, desemnarea grupului țintă alcătuirea mixului de marketing prin care se va implementa strategia aleasă.

Formula care pare cea mai completă și cea mai simplă, realistă pentru activitatea practică, prezintă următoarele etape de bază:

●     definirea misiunii firmei

●     evaluarea situație, analiza factorilor interni și externi;

●     obiective preliminare și de performanță

●     identificarea și evaluarea opțiunilor strategice și alegerea uneia dintre ele;

●     implementarea, programul de acțiuni, bugete funcționale și grafice de realizare în timp;

●     monitorizarea activității având în vedere obiectivele urmărite.

Capitolul II

MUNICIPIUL ONEȘTI – DESTINAȚIE TURISTICĂ ATRACTIVĂ

2.1. Prezentare generală

Coordonatele geografice ale municipiului Onești sunt: 260, 47’ longitudine estică și 460, 13’ latitudine nordică, la circa 60 km SV de municipiul reședință, având o suprafață totală de 5189,34 ha. Municipiul Onești se află în partea sudică a depresiunii, la punctul de întretăiere a văilor Cașinului, Oituzului și Tazlăului cu Trotușul și la întretăierea a două drumuri comerciale Adjud – Ghimeș și Bacău – Oituz – Brașov.

Figura nr.2.1. – Distanța geografică a orașului Onești față de principalele centre urbane

Sursa: www.onesti.ro

Altitudinea cea mai coborâtă, de 180 m, se înregistrează în partea de sud – est a orașului, pe valea Trotușului, iar cea mai ridicată de 240 m, în sud-vest, la poalele dealului Cuciur.

Oneștiul este înconjurat de coline domoale, acoperite de păduri de fag și stejar, din mijlocul cărora se ridică singura înălțime mai proeminentă, dealul Perchiului. Per ansamblu, relieful înconjurator este cel deluros, cu altitudini de 300-600 m, specific dealurilor joase, situl orașului fiind dominat de câteva dealuri subcarpatice (Perchiu- 400 m altitudine, Belci- 412 m altitudine, Buhoci- 436 m altitudine, Ciucur-457 m altitudine).

Clima este de tip temperat-continental cu usoare influențe estice atenuate de prezența dealurilor și culoarelor de vale dar si un topoclimat de adăpost specific depresiunilor intracolinare. Temperaturile medii variază între 8-9 grade C, precipitațiile medii sunt de aproximativ 600-700 mm pe an. Vara este calduroasă uneori secetoasă iar iernile sunt geroase, aici se resimte influența crivățului, cald și secetos vara, geros și uscat iarna.

Resursele hidrografice ale municipiului sunt cele patru râuri: Oituz, Trotuș, Cașin, Tazlău. Trotușul, cel mai mare râu din regiune, izvorăște din Munții Ciucului de la o altitudine de 1360 m și confluează cu Siretul la Adjud, la cca. 100 m altitudine.

Râurile Trotuș, Oituz, Cașin, Tazlau, au debite mici-medii, cu mari variații de debit, la secete și ploi torențiale. Pe teritoriul orașului se înregistrează următoarele lungimi de curs: Trotuș- 13,8 km, Oituz- 5,5 km, Tazlău-4,8 km, Cașin-4,5 km .

Covorul biogeografic a evoluat în timp sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ.

Oneștiul este inundat de verdeață, parcurile și scuarurile pline de flori conferind un aspect proaspăt acestuia, având repartizat fiecărui locuitor aproximativ 20 m2 de spațiu verde.

În ansamblu, în municipiul Onești în partea construită pe terasele joase și de lunci se găsesc soluri aluviale. O parte au fost înlocuite de construcții, dar cea mai mare parte fiind în afara revărsărilor, solificarea avansează. Fertilitatea lor depinde de gradul de silificare și de intensitatea bioacumulării. În prezent sunt folosite în legumicultură, culturi furajere și pentru pășuni.

Orașul Onești iși datorează existența politicii economice de după capitalism ce a urmărit ridicarea regiunilor rămase în urmă prin valorificarea pe cale industrială a resurselor naturale.

Locul ales pentru construcția noului oraș întrunește condiții geografice: o arie cu forme de relief interfluviale, o piață de adunare a apelor în care sunt colectați cei mai importanți afluenți ai râului Trotuș (Tazlăul, Oituzul, Cașinul), o convergență de drumuri "nod rutier", din patru direcții principale: Brașov, prin pasul Oituz, Miercurea Ciuc prin pasul Ghimeș, Bacău prin depresiunea subcarpatică Tazlău și Adjud pe valea inferioară a Trotușului.

Așezarea geografică a orașului Onești a fost una favorabilă de.a lungul timpului, situarea la intersecția a două drumuri comerciale Adjud-Ghimeș cu Bacău-Oituz-Brașov favorizând dezvoltarea economică a orașului. Favorabilitatea acestei depresiuni a fost dată nu numai de poziția la intersecția unor drumuri comerciale dar și de prezența resurselor naturale ale depresiunii.

La nivelul anului 2011 populația stabilă a municipiului Onești era de 36 004 locuitori. Evoluția numărului de locuitori se prezintă astfel:

Figura nr.2.2. – Evoluția numărului de locuitori între anii 1991-2010 a orașului Onești

Sursa: Anuare statistice ale României între anii 1992- 2011, Institutul Național de Statistică

Ușorul trend pozitiv care s-a manifestat imediat după anul 1990 în creșterea numărului de locuitori se datorează și unei natalități apreciabile specifice zonei Moldova însă chiar și asa această evoluție se va menține numai până în anul 1997 după care urmează o scădere accentuată, de aproximativ 20 %, determinată de mai multe cauze din care menționăm: scăderea natalității, scăderea nivelului de trai, plecările masive ale tinerilor din oraș, creșterea mortalității și îmbătrânirea populației.

2.2. Inventarierea resurselor turistice

Fig. 1: Structura potentialului turistic

Sursa: Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii Bucuresti, 1996, p. 11

2.2.1 Patrimoniul turistic natural

Oneștiul și împrejurimile sale au un real potențial turistic natural care ar putea fi valorificat mai mult. Obiectivele turistice istorice se îmbină armonios cu cele naturale.

Așezarea geografică, bogățiile și frumusețile naturale, ospitalitatea locuitorilor au făcut din zona Oneștilor o așezare cu multiple atracții turistice, care sunt expuse pe o rază de 30 km în jurul Oneștiului. Din punct de vedere turistic se disting câteva obiective turistice care ar putea să genereze un flux turistic din acest punct de vedere.

Fig.45: Tipul resurselor și obiectivele din Onești

Rezervația Naturală „Dealul Perchiu” are ca particularitate inversarea etajelor vegetale, cu floră de silvostepă pe culme și pădure caracteristică subcarpaților la poale. Se găsesc aici peste 600 de specii vegetale, unele foarte rare. Vegetația dealului Perchiu este protejată din anii 70 prin declararea lui ca monument al naturii, statut întărit prin instituirea unei rezervații naturale de circa 206 hectare.

2.2.2 Patrimoniul turistic antropic

Biblioteca Municipală “Radu Rosetti” – biblioteca continuă activitatea Societății Culturale “Cosânzeana”, societate care a fost înființată în anu 1928 și care a avut o intensă implicare în viața culturală și artistică a Oneștiului.

Biblioteca municipală cuprinde un volum de carte de 200.000 volume, si un numar de alte 10.000 documente de interes public sub diverse forme. Biblioteca are o sală de conferințe cu o capacitate de 120 locuri, spații expoziționale, săli de lectură, săli de internet.

În prezent, biblioteca deține si un număr de 25 volume rare, constituite într-un fond special, volume care fac parte din colecțiile Bibliotecii Societății Culturale “Cosânzeana”.

Muzeul de Istorie Onești – înființat la 1 martie 1958 inițial la Tg. Ocna, a fost transferat în anul 1962 la Onești. Este gazduit intr-o cladire modernă, din anul 1996. Muzeul deține o colecție de piese arheologice din epoca neolotică, epoca bronzului și perioada geto – dacică, piese care au fost descoperite la Podar – Tg. Ocna, Bogdănești, Gura – Văii, Gutinaș, Slobozia, Bâtca etc. Muzeul deține de altfel și o colecție numismatică, o colecție de plachete, medalii, insigne, o colecție de artă plastică, fotodocumente, fotografii și documente cu importanță istorică.

Grădina Zoologică

Primăria municipiului Onești are în administrare Grădina Zoologică situată pe malul râului Trotuș. În anul 2007 a fost elaborat un studiu de fezabilitate privind “Reamenajarea Grădinii Zoologice Onești” – obiectiv de interes, informare și educație pentru copii și tineret.

Biserica din Borzești, ridicată de Ștefan cel Mare în amintirea lui Gheorghiță (1493), prietenul din copilarie al domnitorului, străpus aici de săgețile tătarilor, precum se menționează în legendă. Biserica are ferestre mari la pronaos, realizate în stil gotic, două bolți constrite pe sistemul de arcuri și pandantive care caracterizează stilul moldovenesc, dar nu are turla. Înainte de a ajunge la biserică, ne întâmpină o clădire care adăpostește un muzeu de artă bisericească, valoros mai ales prin faptul că aici sunt expuse obiecte provenind din secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea. De asemenea, aici se află și Stejarul din Borzești, arbore secular, ocrotit prin lege. Datorită faptului că în jurul lui există legende care duc până în vremea domnitorului Ștefan cel Mare, Stejarul din Borzești a constituit o sursă de inspirație pentru o serie de scriitori, printre care Eusebiu Camilar (“Stejarul din Borzești, Povestiri istorice”), Nicolea Gane (“Stejarul din Borzești”, publicată în “Convorbiri literare”, 1 ianuarie 1882).

Muzeul de Cultură și Artă Religioasă, înființat în anul 1994, are un patrimoniu cultural important: icoane, obiecte de cult și cărți vechi religioase (secolele XVII-XIX).

Piesele cele mai valoroase ale muzeului sunt:

– cărți vechi religioase: – “Cazania lui Varlaam” – Iași, 1643;

– “Biblia de la Blaj” – 1795;

– “Hronica Românilor și a mai multor neamuri”-Iași,1843, de la Gheorghe Sincai;

– icoane de lemn: Nașterea Sf. Ioan Botezătorul- înc. sec. XVIII; Iisus Hristos pe tron – 1781, icoană armenească; Sf. Trei Ierarhi – înc. sec. XVIII;

– o catapeteasmă din lemn de tei, donată de Mănăstirea Bogdana, 1798;

– pomelnice triptice pe lemn – 1762;

– chivot din lemn de tisă – 1781;

– cruci mici de mâna – sec. XVIII.

– obiecte și vase liturgice din bronz, argint, argint aurit (potire din 1818-1855, chivot de argint – sec.XVIII);

– veșminte preoțești țesute din fir de aur și argint.

Biserica Sf. Nicolae – A fost construită în 1843, a suferit transformări în 1883. Este monument istoric. Iconostasul acestei biserici este pictat de Gheorghe Tăttărescu.

Podul Alb (Podul lui Saligny) este primul pod metalic dublu (feroviar si rutier) construit din Romania, el fiind opera lui Anghel Saligny, o mare personalitate a ingineriei romanesti, în anul 1881. Despre acest pod, publicistul bacauan Petru Done a notat: “A rezistat la toate cutremurele și la toate viiturile care s-au abătut asupra zonei dar a intrat și în modernizare la începutul acestui secol. În primul Război Mondial, podul de la Onești a reprezentat un punct strategic pentru trupele austro-ungare și germane, care încercau să ocupe Romania. La fel și în cel de-al doilea Război Mondial, podul servind retragerii spre Ardeal a trupelor germane, urmărite de armata sovietică și cea romană”.

Ceva inedit ar putea fi crearea unui tur pentru gimnaști și nu numai numit simplu Nadia Comăneci, la sala de gimnastică unde s-a făcut remarcată Nadia, la Liceul cu Program Sportiv și la Grupul Statuar dedicat victoriei de la Montreal. Toate acestea poartă numele gimnastei.

2.2.3 Analiza valorificării actuale a potențialului turistic din Onești

Ca instrument de organizare si conducere in turism, precum si ca metoda de cercetare, analiza apare ca o necesitate obiectiva si vizeaza armonizarea resurselor cu obiectivele stabilite, in conditii de inalta eficienta economica si sociala.

Analiza circulației turistice în cadrul unităților de cazare din municipiul Onești

Fig.51: Evoluția volumului cererii

Analizând comparativ acești ani, se observă o creștere a fluxului turistic cu 27%, de la 2914 în anul 2001, la 10681 în 2008. În ceea ce privește înnoptările în municipiul Onești, statisticile arată o ascensiune de la 5062 la 33427, acest lucru explicând poate faptul că în oraș se practică mai mult un turism de tranzit.

Deși teoretic principalul actor care ar trebui să se ocupe de promovarea turistică a orașului Onești este primăria, practic, aceasta nu face nimic în această privință. De asemenea, orașul nu deține niciun centru de informare turistică, sau vreun sediu de ONG care se ocupă cu așa ceva. Nici agențiile de turism existente aici nu fac nimic pentru a promova Oneștiul ca destinație.

În tabelul de mai jos este prezentată situația sosirilor în scop turistic în orașul Onești pentru perioada 2005-2013.

Figura nr. 2.6. – Sosiri turistice în orașul Onești pentru perioada 2005-2013

Sursa: Tempoonline INS

Figura nr. 2.7. – Sosiri turistice în orașul Onești pentru perioada 2005-2013

Sursa: adaptată după Tempoonline INS

Datele indică o scădere importantă a numărului de soriri turistice fapt determinat și de o lipsa o investițiilor în acest domeniu de activitate. Turiștii care sosesc în orașul Onești provin din imediata apropiere a localității; Onești are vocația unui oraș mai degrabă emițător decât receptor turistic. Acest fapt presupune urgent luarea unor măsuri, demararea unor programe serioase care să atragă vizitatori nu numai din imediata apropiere a orașului ci din regiuni cât mai îndepărtate, din București sau Iași de exemplu. Pentru asta însă este nevoie ca autoritățile locale să descopere soluțiile cele mai bune pentru dezvoltarea posibilităților de agremet turistic.

Figura nr. 2.8. – Înnoptări turistice în orașul Onești pentru perioada 2005-2013

Sursa: Tempoonline INS

Figura nr. 2.9. – Înnoptări turistice în orașul Onești pentru perioada 2005-2013

Sursa: adaptată după Tempoonline INS

Evoluția numărului de înnoptări indică o similitudine cu numărul sosirilor turistice, cu mențiunea că analizând datele, observăm că cei care au sosit în Onești au preferat sejurul de o zi, existând foarte puține cazări în acest sens.

Orașul Onești este caracterizat printr-un hinterland turistic restrâns, pe măsură ce ne îndepărtăm de Onești, scade și numărul de turiști care vizitează orașul. Locuitorii Municipiului Onești efectuază deplasări de interes turistic către Tg.Ocna, Slănic Moldova sau către spațiul montam limitrof pentru drumeție.

Principalele forme de turism practicate de locuitorii Oneștiului sunt drumeția, turismul de sfârșit de săptămână, turismul balnear în cele souă stațiuni cu profil balnear din apropiere.

Pentru atragerea vizitatorilor din zone mai îndepărtate sunt necesare luarea unor măsuri care țin mai ales de domeniul marketingului turistic. Dar acestea nu voi fi eficiente dacă realitatea din teren nu corespunde prezentării efectuate.

O soluție foarte eficientă este participarea la târguruile de turism, unde se pot face prezentări video, se pot împărți pliante, materiale publicitare diverse, după ce inițial se vor alege elementele reprezentative, forte, ale orașului.

2.2.4 Baza tehnico-materială turistică

Unitati de cazare

Oficial, nu sunt declarate toate unitățile de cazare și știu că mai există și alte unități de acest fel. Conform datelor publicate de către Direcția Județeană de Statistică Bacău, municipiul Onești dispune în anul 2011 de 9 unități de cazare turistică, cu 647 locuri, de aproape trei ori mai multe decât în anul 2001.

fhgfjf hjgjygc jytfyj jygdyhjg

Fig.49: Evoluția structurilor de cazare

Hotel Trotus*** –220 locuri

Hotel Sport*** – 90 locuri

Hotel Seasons*** – 20 locuri

Hotel Parc** – 80 locuri

Hotel Transmoldova** –13 locuri

Motel restaurant Bariera* – 40 locuri

Pensiunea Turist** – 120 locuri

Pensiunea Cheri** – 24 locuri

Camping Paradisul Șoferilor- 40 locuri

Unitati de alimentatie

La nivelul Oneștiului dintre structurile de alimentație publică, predomină cele de tip cafenea și bar, fiind urmate de restaurante și unități de tip fast-food.

Restaurant Trotuș- 280 locuri cu parcare

Restaurant Melody- 170 locuri

Restaurant Butucul de vie- 105 locuri

Restaurant Trottoir Mall- 80 locuri

Restaurant Bucur- 70 locuri

Restaurant Bogdanis- 100 locuri

Restaurant Marisano- 200 locuri

Pensiunea First Class- 60 locuri

Restaurantele Union

Restaurantul La Michelle

Structurile de agrement sunt relativ slab dezvoltate întrucât în oraș nu există un teatru sau spații de joacă pentru copii, în afară de parc. Nici pentru tineri și adolescenți nu se găsesc locuri de distracție, altele decât discotecile și barurile; totuși există un cinematograf. Spațiile verzi pot reprezenta un avantaj.

Astfel, spațiile de agrement sunt aproape inexistente pentru turiștii care vizitează orașul.

Complexul hotelier Trotus este bază de tratament pentru recuperare, reintegrarea persoanelor cu handicap și întreținere corporală.

Serviciile îndeplinite în cadrul Complexului hotelier Trotuș, sunt: readaptare medicală și reducerea sechelelor leziunilor cerebrale.

Beneficiarii directi sunt: persoane cu handicap care prezintă afecțiuni respiratorii, digestive, osteoporoză și persoane cu tulburări psihice

Serviciile de transportul public

Două trasee principale (1 și 2) cu două autobuze, iar spre cartierele limitrofe transportul se realizează cu zece microbuze la intervale regulate de timp.

Traseul 1: Gară – Victor Babeș – Oituz 28 – Poștei – Mihai Eminescu – PECO – Aurora – Conți – Belvedere – Catedrala Ortodoxă – Piața Centrală – Generală 1 – Moldova – Buciumului

Traseul 2: Gară – Victor Babeș – Moldova – Generală 1 – Piața Centrală – La Capucini – Belvedere – Conți – George Bacovia – Scutarului – Brașov – Mihai Eminescu – Parc Municipal – Oituz 35 – Buciumului

În ultimii ani s-au dezvoltat foarte mult serviciile de taximetrie, existând 8 operatori economici și 50 operatori independenți, cu un număr total de 200 taximetre.

Capitolul III

STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI ONEȘTI

Evaluări și ipoteze

În urma implementării acțiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing sunt preconizate a fi obținute următoarele rezultate:

A. Creșterea numărului de turiști care vizitează Oneștiul și creșterea duratei de sejur turistic, prin îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice și a modalităților de promovare;

B. Sporirea vizibilității orașului Onești în România și în străinătate;

C. Creșterea notorietății mărcii Onești;

D. Dezvoltarea economică a întregului județ Bacău prin dezvoltarea industriei turistice și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor.

E. Crearea de locuri de muncă în turism și industrii orizontale și verticale la nivelul unei arii teritoriale vaste cuprinzând pentru primii 3 ani aria județului Bacău și a Regiunii

Estice și în următorii 10 ani arii teritoriale interregionale.

Indicatorii de evaluare a rezultatelor implementării planului de marketing al orașului sunt:

Fluxurile turistice, cererea turistică, factorii motivaționali etc;

Numărul de turiști români/străini care apelează la serviciile turistice oferite de infrastructura turistică specifică, numărul de turiști care vizitează obiectivele turistice din Onești;

Ponderea cererii interne/externe în totalul cererii turistice anuale, indicele modificării în timp a cererii turistice interne/externe;

Repartiția pe zone de proveniență/țări a cererii turistice externe și proveniența regională a cererii turistice interne, indicele sosirilor vizitatorilor străini, pe țări de origine și zone geografice;

Distribuția cererii turistice pe principalele forme de cazare, număr de sosiri/înnoptări pe tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiștii rezidenți/nerezidenți;

Gradul de ocupare a unităților de cazare;

Durata medie a sejurului pentru turiștii rezidenți/nerezidenți;

Sezonalitatea cererii turistice;

Gradul de satisfacere a turiștilor;

Eficiența campaniei promoționale desfășurate.

Obiective de marketing

Obiectivele de marketing și elaborarea strategiilor de marketing pentru realizarea acestora sunt influențate de numeroase de variabile care se modifică cu timpul. Din acest motiv, obiectivele pot fi formulate pe termen scurt și mediu (2-5 ani).

Pentru Onești, au fost definite obiectivele de marketing turistic enunțate mai jos:

Sporirea vizibilității orașului în interiorul țării și pe plan mondial;

Sporirea gradului de informare în ceea ce privește Oneștiul în fața turiștilor potențiali din țară și străinătate;

Creșterea nivelului de satisfacție a turiștilor care vizitează această zonă;

Majorarea numărului de turiști care vizitează orașul și mai ales dinamizarea circulației turistice în această zonă;

Dezvoltarea formelor diferite de turism, mai ales a turismului de afaceri sau a turismului cultural – religios, științific, sportive ș.a.;

Întocmirea, dezvoltarea și promovarea unui brand al orașului.

Astfel, strategiile de marketing turistic trebuie sa exprime cele mai importante decizii care vor fi luate apoi în scopul realizării obiectivelor de marketing enumerate anterior..

Pentru elaborarea acestor strategii, trebuie definită imaginea turistică a Oneștiului în rândul potențialilor turiști.

Un aspect esențial al strategiilor de marketing îl reprezintă definirea piețelor țintă. Pentru acest lucru, trebuie să ținem cont, în primul rând, de multitudinea de piețe emițătoare de turiști și anume:

piața locală – care este formată din persoanele din judetul Bacău care pot vizita Oneștiul în scop de recreere (plimbare, promenadă), sau în scop de cunoaștere (grupuri organizate de elevi de la instituțiile de învățământ ale localităților înconjuratoare);

piața națională – care este alcătuită din persoanele care ar putea vizita orașul Onești, practicând diferite forme de turism precum turism de afaceri, cultural, turism de week-end sau doar aflându-se în tranzit prin zonă. Această categorie de public poate fi la rândul său clasificată în:

– vizitatori naționali interesați de turismul cultural (grupuri de specialiști în domeniul științelor naturale)

– grupuri de copii sau studenți care vin pentru lecții de biologie, istorie, chimie, geografie

– turiști naționali doritori să își petreacă o scurtă vacanță într-un mediu liniștit, interesant.

piața internațională – formată din principalele țări emițătoare de turiști la nivel mondial (Franța, Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca, Spania, Japonia, Elveția, Italia), dar și din țările cărora aparțin cei mai mulți turiști care au vizitat judetul Bacău în ultimii ani (Italia, Franța, Austria, Polonia, Regatul Unit, Germania, Ungaria etc.).

În categoria aceasta fac parte și turiști străini care vizitează România, și care fac o pauză în Onești și în împrejurimi.

Strategii de marketing

Strategia de produs turistic: în perioada actual, cererea turistică se manifestă printr-un interes crescând pentru produsele turistice tematice, cu inspirașie din istoric, fenomenele naturale, viața cultural-artistică, folclor și etnografie etc., astfel de produse constituind una dintre modalitățile de diversificare a ofertei turistice și de punere în valoare a unor locuri originale capabile să atragă cererea turistică.

Elementul cheie al strategiei de promovare îl reprezintă elaborarea mesajului comunicațional.

Din punct de vedere tehnic mesajul este constituit din trei componente: „decalogul", mesajul permanent și marca.

"Decalogul”– este reprezentat de acel ansamblu de factori motivaționali și de valori care determină decizia turistului potențial de a vizita Oneștiul și reprezintă elemental central al mesajului global.

În cazul destinatiei Onești, „decalogul” propus poate fi următorul:

Onești – Orașul gimnasticii de nota 10

Mesajul permanent – reprezintă „sloganul”care sintetizează factorii motivaționali și valorile specifice comunei Ponoarele ca punct de atracție turistică și ar putea fi formulat în felul următor:

Onești – „Sa redescoperim gimnastica de nota 10!” („Let's rediscover A+gymnastics”)

Marca – reprezintă un element grafic care asigură identitatea și diferențierea pe piață.

Aceasta trebuie să fie prezentă în cadrul tuturor acțiunilor de promovare a orașului.

In designul mărcii trebuie avute în vedere următoarele elemente:

 caracterele utilizate – pot fi utilizate caractere latine, medievale sau fonturi „book antiqua"

 culorile – nuanțe de de verde, albastru – care să inducă faptul că este un spațiu liniștit, ideal pentru plimbare, recreere sau petrecere a timpului liber

 simbolul – o gimnastă

Tehnicile de promovare a municipiului Onești propuse spre a fi utilizate sunt:

Publicitatea

 publicitatea prin Internet – realizarea unui site web al municipiului în cadrul căruia să se regăsească întreaga ofertă turistică pusă la dispoziția turiștilor;

 publicitatea outdoor – 2 bannere publicitare amplasate la toate intrările în judet pentru cu scopul de a atrage turiști aflați în tranzit prin Bacău;

 publicitatea TV – conceperea și difuzarea unui spot TV care să fie difuzat la nivel național (se poate avea în vedere difuzarea spotului pe canale informative și de cultură precum Discovery, Histrory Channel, Travel and Living);

 publicitatea prin broșuri, pliante care să fie difuzate în cadrul agențiilor de turism, touroperatorilor și a centrelor de informare turistică;

Participarea la targuri si expozitii

 proiectarea și construirea unui stand de participare care să fie utilizat la târguri de turism (Târgul Național de Turism organizat bianual la București, Târgul Internațional de Turism de la Berlin)

Relatii publice

 organizarea unor evenimente cu specific sportiv sau care să recreeze atmosfera jocurilor olimpice

Includerea Oneștiului in cadrul unor rețele internaționale de promovare turistică

– promovarea prin intermediul touroperatorilor și a agențiilor de turism de pe piața turistică locală, națională, europeană și internațională;

Bugetul de venituri și cheltuieli

Bugetul necesar desfășurării acțiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing cuprinde în principal cheltuielile aferente elaborării materialelor promoționale (marcă, suporturi grafice, suporturi multimedia, spoturi TV) și desfășurării acțiunilor de Relații Publice, precum și participării la Târgul Național de Turism București și la Târgul Internațional de Turism de la Berlin.

Pe capitole bugetul aferent Planului de marketing este distribuit astfel (cheltuieli fără TVA):

 crearea noii identități turistice = ~ 9.000 €;

 promovarea prin suporturi audio-vizuale = ~ 9.000 €;

 promovarea prin suporturi grafice = ~ 19.000 €;

 merchandising = ~ 8.000 €;

 generarea de apariții în presă = ~ 24.000 €;

 promovarea către intermediarii pieței turistice = ~ 43.000 €.

Monitorizarea rezultatelor acțiunilor pe care le presupune implementarea planului de marketing se va realiza prin determinarea unor indicatori cantitativi și calitativi referitori la:

urmărirea evoluției numărului de turiști români și străini care au vizitat orașul Onești în perioada de timp vizată

măsurarea gradului de informare al turiștilor privind zona orașului

determinarea notorietății mărcii Oneștiului și a vizibilității acesteia în cadrul piețelor țintă

măsurarea nivelului de satisfacție a turiștilor și atragerea participării hotelurilor și industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din partea turiștilor

analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor.

Programul de marketing

Program de promovare și propuneri

În privința promovării turistice se pot lua următoarele măsuri:

Dezvoltarea unui centru de informare turistică

Crearea unui brand local – organizarea unui concurs de soluții pentru definirea unui slogan, siglă și a unei prezentări a municipiului Onești

Realizarea unor broșuri, cataloage, ghid turistic

Participarea la târguri de turism

Promovarea înfrățirilor existente

Crearea unui site cu specific turistic

Promovarea tradițiilor și obiceiurilor de iarnă

Dintre proiectele de investiții care pot să ridice gradul de dezvoltare turistică al orașului dar și creșterea importanței acestuia pe plan local și chiar național amintim:

ZONA DE AGREMENT „BELCI” ÎN MUNICIPIUL ONEȘTI

Amenajarea unor zone de agrement în municipiul Onești care să satisfacă atât cerințele locuitorilor, cât și ale turistilor. Scopul proiectului este dezvoltarea zonelor de agrement si de asigurare a unei rezervei de apa pentru oraș. Acest plan face parte din rezolvarea unei probleme grave și anume lipsa zonelor de agrement si sport nautic.

Pentru realizarea acestui proiect au fost culese date din sondajele de opinie. Valoare estimată este de 30 mil. euro iar posibile surse de finanțare sunt bugetul propriu și fonduri nerambursabile.

ZONA DE AGREMENT „PERCHIU” ÎN MUNICIPIUL ONEȘTI

Implică amenajarea unor zone de agrement, trasee turistice, în municipiul Onești care să satisfacă atât cerințele locuitorilor, cât și ale turistilor. Scopul principal al acestui proiect este revitalizarea rezervației naturale Perchiu, un punct turistic important al Oneștiului.

Problemele existente care au determinat demararea acestui program sunt lipsa zonelor de agrement turistic și nevalorificarea rezervației naturale Perchiu.Valoare estimată 1 milion euro iar părerile cetățenilor au fost culese prin sondaje de opinie. Posibile surse de finanțare sunt bugetul Consiliului local și fonduri nerambursabile.

AMENAJARE PATINOAR MUNICIPIUL ONEȘTI

Scopul proiectului este încurajarea activităților sportive de iarna atât în rândul tinerilor, cât și a adulților, dezvoltarea zonei de agrement și recreere. Studii existente sunt realizate prin intermediul sondajelor de opinie. Valoarea estimată este de 0,5 mil.euro. Posibile surse de finanțare sunt bugetul propriu și fondurile nerambursabile. Un patinoar schimba imaginea orașului și ar asigura o excelentă posibilitate pentru agrement pentru localnici dar și pentru vizitatori.

COMPLEX ACVATIC

Scopul principal al proiectului este încurajarea activităților sportive, centru de recreere pentru localnici și turiști. Problema existentă care necesită rezolvare prin acest proiect este lipsa zonelor de agrement și nevalorificarea rezervației naturale Perchiu. Studii existente: sondaj de opinie. Valoare estimată 1 mil. Euro. Posibile surse de finanțare prin intemediul Bugetului propriu și fonduri nerambursabile.

AMENAJARE ZONA DE PROMENADĂ „CAȘIN”

Are în vedere amenajarea trotuarelor și spațiilor verzi, montarea băncilor, iar principalul

scop al proiectului este îmbunătățirea circulației pietonilor și amenajarea unor zone de promenadă în municipiul Onești. Principala Problema existentă semnalată este starea degradată a unor trotuare și îmbunatatirea aspectului unor spații verzi perimetrale trotuarelor. Studiile existente au fost culese prin sondaje de opinie iar valoarea estimată este de 1 mil.lei.

AMENAJAREA TERENURILOR DE BASCHET ÎN INCINTA BLOCURILOR

Scopul proiectului este, pe lângă încurajarea activităților sportive, amenajarea incintelor dintre blocuri și oferirea oportunitatii desfășurării sportului în timpul liber. Valoarea estimată este de 1 000 000 ron iar sursa financiară poate să fie locală sau din foncuri europene nerambursabile, mai ales că numeroase sondaje de opinie au indicat această nevoie.

În privința dezvoltării turismului alte măsuri care ar optimiza această ramură economică sunt:

Dezvoltarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic

Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural istoric și modernizarea infrastructurilor conexe ca motor al dezvoltării economice

Dezvoltarea unui centru de informare turistică

Crearea de produse turistice și promovarea serviciilor de calitate si a obiectivelor turistice din zonă

La fiecare obiectiv turistic natural sau antropic se vor menționa pe panouri, speciale, oficiale, informații care să acoată în evidență inportanța turistică, specificitatea obiectului turistic, de regulă elementele de cultură generală.

Propunerile pentru dezvoltarea durabilă a zonei se impugn prin luarea următoarelor măsuri:

· Conservarea valorilor naturale;

· Revigorarea meseriilor/ meșteșugurilor tradiționale;

· Încurajarea dezvoltării unei agriculturi ecologice în jurul orașului;

· Promovarea valorificării produselor natural, produse în zona limitrofa, sub formă de mărci unice;

· Susținerea proiectelor de conservare-restaurare a tuturor monumentelor istorice și culturale;

· Susținerea proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii în aria protejată.

Analiza prezentată mai sus scoate în evidență valoarea potențialului turistic și oportunitățile de care dispune localitatea, așa încât turismul poate să devină în următorii ani o activitate principală în economia localității. Toate măsurile necesar a fi luate pentru dezvoltarea și susținerea turismului trebuie să se regăsească punctual în Planul de Urbanism al localității, pentru a putea fi incluse în programul de investiții pentru anii viitori.

Daca valorificarea se va face corespunzator, oferta se va diversifica și va conduce la atragerea unui număr din ce în ce mai mare de turisti.

Pentru dezvoltarea și modernizarea ofertei și a infrastructurii turistice am propus câteva măsuri, prin a căror aplicare putem ajunge la obținerea rezultatelor dorite:

Ø dezvoltarea și îmbunătățirea ofertei serviciilor complementare turismului (masa, cazare, agrement);

Ø omologarea tuturor spațiilor de cazare existente;

Ø realizarea de proiecte pentru obținerea de fonduri structurale europene în vederea construirii de structuri de agrement. Elementele recreative în cadrul zonei amenajate sunt reprezentate de: spații deschise (locuri de plimbare, zone pentru plimbări cu barca), amenajări sportive (instalații nautice, terenuri de volei, baschet, tenis, handbal, fotbal, teren pentru paintball), organizarea de manifestări sportive (concursuri de caiac-canoe, de pescuit).

Propuneri de valorificare prin intermediul promovării

Datorită acestui potențial turistic, prin acțiuni de dezvoltare a acestuia se poate ajunge la crearea de noi locuri de muncă, protejarea celor existente și la îmbunătățirea performanțelor economice ale orașului.

Pentru ca în viitor ponderea acestui sector economic, care în prezent nu este valorificat suficient, să crească, am considerat necesar să propun o serie de măsuri de revigorare și amplificare a activităților de turism.

Acțiuni de promovare a produsului turistic al orașului Onești pe piața internă și internațională:

Ø  Realizarea de materiale promoționale noi pentru mass-media (articole, emisiuni), pagini web, diverse broșuri, ghiduri, cataloage, pliante, afișe pentru oferta turistică și distribuirea acestora;

Ø  Participarea la tărguri interne și internaționale de specialitate, pe baza unor planificări concrete;

Ø Realizarea unei publicații a legendelor si miturilor specifice zonei (de exemplu "stejarul din Borzești");

Ø Realizarea de materiale promoționale pentru toate activitățile ce se pot practica pe timp nefavorabil sau la solicitare;

Ø Organizarea de tabere pentru elevi și studenți în vederea practicării turismului sportiv;

Ø Expoziții itinerante cu tematică turistică în instituțiile de învățământ din județ, și chiar și la cele din țară;

Ø Realizarea unei Agende a manifestărilor turistice anuale.

3.6 Revizia și controlul

Dupa individualizarea resurselor se impune evaluarea acestora. Operatiunea de evaluare urmărește determinarea gradului de atractivitate a orașului și pe această bază stabilirea priorităților în valorificarea lor în plan turistic.

În urma analizei a rezultat că zona este destul de atractivă și se poate realiza o amenajare în condiții optime. Amenajarea propusă va promova din punct de vedere turistic punctele forte ale zonei: liniștea și calmul precum si ospitalitatea localnicilor.

Analiza SWOT

Analiza SWOT este instrumentul care ne permite determinarea punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor din mediu. Aceasta poate fi realizată numai după o cercetare amănunțită a mediului în care se desfășoară activitatea turistică.

Predominanța punctelor tari și a oportunităților atestă încă o dată că municipiul Onești se află într-un cadru propice dezvoltării, fiind considerat un centru polarizator al investițiilor locale, iar pentru o dezvoltare durabilă sunt necesare strategii adoptate pe termen mediu și lung.

Mediul intern

Puncte tari:

Municipiul Onești este cel mai mare oraș de pe Valea Trotușului, fiind al doilea centru urban, după municipiul Bacău, în cadrul județului și cel mai important centru economic, social și cultural de pe Valea Trotușului.

Așezarea geografică favorabilă, în apropiere de pasul Oituz, care face legătura dintre Moldova și Transilvania, ușurează accesul către și înspre granița estică a Uniunii europene și facilitează dezvoltarea economică și turistică a zonei.

Apropierea față de resursele naturale, turistice și istorice, izvoarele minerale de la Slănic Moldova, minele de sare de la Salina Tg.Ocna, zăcămintele de petrol și gaze din zona Comănești, Moinești, Zemeș sunt elemente care pot asigura suportul dezvoltării economice a orașului.

Sistematizarea orașului este una destul de bine pusă la punct și este un real avantaj pentru dezvoltarea generală a urbei. Există numeroase spații special amenajate pentru comerțul cu produse agricole sau de altă natură, intensificarea comerțului poate fi una dintre soluțiile creșterii importanței economice a orașului.

Existența a patru cursuri de apă care străbat orașul și zona deluroasă împadurită fac orașul atractiv pentru turiștii care sunt în tranzit; Cursurile de apă nu reprezintă doar o resursă naturală turistică ci pot constitui rezerve stategice în caz de secetă;

Orașul este compact, centrat pe zona administrativă, distanțele între zonele periferice și centru fiind relativ mici în care activează un număr mare de agenți economici;

Înălțimile reduse ale zonei, ușoara lor accesibilitate cu mijloacele de transport auto sau cu piciorul, peisajele cu valente reconfortante întâlnite în cuprinsul lor constituie premisele desfășurării drumețiilor și a activităților turistice de vizitare, cunoașterea feluritelor aspecte ale naturii, practicabile de către segmente largi de turiști.

Existența acestor unități de relief creează condițiile practicării și a activităților de odihnă și recreere în timpul sau la sfârșitul săptămânii pentru populația din oraș sau din teritoriile învecinate.

Puncte slabe

Punctele slabe ale sistemului turistic din județul Bacău se răsfrâng și asupra orașului Onești. Acestea vor trebui remediate pentru a obține un impact economic ridicat.

Absența punctelor de informare turistică bine puse la punct continuă să fie încă o problemă majoră a valorificării potențialului turistic al zonei.

În ceea ce privește starea elementelor de potențial natural și antropic putem menționa:

– monumente de valoare fără protecție reală;

– monumente ale naturii nemarcate, neprotejate, unele foarte greu de identificat în teren;

– monumente religioase în stare proastă de întreținere, ce necesita măsuri de conservare și consolidare;

– se remarcă neprotejarea elementelor etnografice și de port popular al zonei;

– în mod special se remarcă lipsa unor structuri de agrement în oraș.

Dealul Perchiu a fost supus unei valorificări necorespunzatoare, deoarece acesta a fost vizitat și încă mai este vizitat fără supravegherea unui ghid turistic datorită accesibilității ușoare. El poate fi vizitat pe tot parcursul anului, fiind supus unui grad înalt de distrugere, mai ales ca este localnicii fac picnic aici la sfârșit de săptămână.

Alte puncte slabe sunt enumerate după cum urmează:

– O valorificare defectuoasă în detrimentul principiilor dezvoltării durabile a turismului;

– Nivelul scăzut al serviciilor;

– Cererea redusă de servicii turistice pe plan intern;

– Lipsa promovării potențialului turistic în țară și în străinătate;

– Servicii turistice puțin diversificate

– Problemele de poluare și protecție a mediului de nivel mediu (groapa de gunoi a orașului care se află pe malul râului Oituz);

– Rețeaua de transport public în interiorul și exteriorul orașului este slab dezvoltată.

Mediul extern

Oportunități

Traversarea orașului de către DN11A, traseul Bacău – Brașov, asigură circulația permanentă prin localitate a călătorilor aflați în tranzit, care astfel pot beneficia de serviciile oferite de spațiile de cazare și restaurantele din oraș.

Orașul este bine sistematizat, bine aerisit, cu resurse umane cu un înalt nivel de pregătire, acest aspect constituind oportunități pentru investitori.

Municipiul Onești reprezintă un important centru de desfacere pentru produsele agricole sau de altă natură din comunele și satele învecinate, datorită amenajărilor din piața agroalimentară și târgul săptămânal ce se desfășoară în Obor.

Programele de finanțare nerambursabile ale UE precum Fondurile Structurale, constituie principala oportunitate de dezvoltare a turismului în această zonă. Acestea urmăresc construirea unor noi unități de cazare cum ar fi: han, tabere pentru tineret, camping, și modernizarea infrastructurii rutiere indispensabilă practicării unui turism la standarde normale.

O altă oportunitate este dată de amenajarea unor forme de agrement și alimentație.

Includerea în circuitele interne și internaționale a zonei constituie de asemenea o condiție a recunoașterii valorii acestei zone.

Zona prezintă și alte aspecte favorabile pe termen lung: organizarea de conferințe și practicarea turismului sportiv.

Pentru a încuraja investițiile în zonă, autoritățile ar trebui să elaboreze un program de stimulare a investițiilor, astfel oamenii de afaceri vor fi mai tentati să investească în turismul local dacă ar fi scutiți de anumite taxe și impozite, sau ar putea concesiona teren la prețuri avantajoase.

Amenințări

Degradarea obiectivelor turistice precum Dealul Perchiu sau Podul Alb datorită eroziunilor și implicării omului duce la scăderea valorii acestora și, implicit, la scăderea fluxurilor de turiști.

Starea precară a drumurilor din localitatile învecinate și a drumurilor naționale pot provoca rețineri ale companiilor în intențiile lor de a investi aici.

Orientarea programelor europene și guvernamentale spre alte zone considerate prioritare.

Ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive intern și international și investițiile scăzute în domeniul turismului.

Situația neclară a dreptului de proprietate asupra anumitor terenuri pretabile investițiilor agro-turistice.

Lipsa de pregătire profesională a locuitorilor în turism, lipsa unui centru de pregatire profesională în apropierea localității dar și faptul că aceștia nu sunt stimulați suficient pentru a lucra în domeniu.

Protejarea și conservarea acestor valori turistice se impune cu necesitate, numai astfel putând beneficia de ele și generațiile viitoare.

Capitolul IV

STUDIU DE CAZ – HOTEL TROTUȘ

4.1 Istoric, misiune, obiect de activitate

4.2 Organizarea activității

4.3 Piața turistica a Hotelului Seasons ……………………………………………………………………………….

4.4 Analiza SWOT …………………………………………………………………………………………………………

4.5 Obiective și strategii de marketing

Hotelul Trotuș este cea mai imporatantă unitate de cazare din cadrul Municipiului Onești, A fost construit în anul 1968, fiind destinat cazării, servirii mesei și tratamentelor balneare, urmărindu-se prin îndeplinirea acestor trei funcții ca Hotelul Trotuș să funcționeze ca un complex turistic.

Clădirea impunătoare prezintă un stil vechi de construcție, rigid și specific anilor 60 dar a fost construită pentru a adăposti o unitate de cazare de mari dimensiuni. Situat in central municipiului Onesti, hotelul este una dintre cele mai impunatoare constructii de pe valea Trotusului

Inițial oraș eminamente industrial, conducerea de atunci a urbei a decis că este necesară ridicarea unui hotel care să rezolve problema spațiilor de cazare din oraș. Destinat inițial elitelor partidului comunist, a devenit treptat utilizat de turiști din toate categoriile sociale. A fost ridicat și pentru a deservi nu numai orașul Onești dar și zona limitrofă.

După anul 1990, lipsa investițiilor a dus la scăderea numărului de cazări și mai ales de nemulțumirea legată de calitatea serviciilor oferite. Treptat, s-au luat măsuri pentru renovarea camerelor, înnoirea dotărilor pentru tratamentele balneare și extinderea capacității unităților de alimentație și astfel deși gradul de ocupare nu este unul foarte mare, calitatea serviciilor a crescut.

După anul 2000, Complexul hotelier Trotuș a fost complet renovat și reechipat conform standardelor mondiale, oferind servicii de calitate atât pentru călătoriile de afaceri cât și pentru cele turistice.

5.2 MISIUNE

Hotelul Trotuș *** din Municipiul Onesti, este găzduit de o clădire impunatoare, este unitatea turistică cu cele mai multe locuri de cazare din oraș. Este destinat în mod deosebit celor care vin în călătorii de afaceri, sunt în tranzit sau vacanțe.

Dotat conform standardelor internaționale, serviciile hotelului anticipează și identifică așteptările și nevoile oaspeților, dând dovada de flexibilitate, profesionalism si avand o atitudine orientată spre turistul care caută aici cazare și alte servicii turistice. Hotelul stă la dispozitia vizitatorilor cu 85 camere cotate la 2 si 3 stele: single, double, matrimoniale și apartamente.

Principalele misiuni care sunt îndeplinite prin ridicarea acestei unități de cazare sunt:

– asigurarea unei importante unități de cazare care să facă față unor fluxuri turistice importante, generate de anumite evenimente cultural, festivaluri, simpozioane, întruniri, în acest sens erau vizate sedințele partidului comunist

– existența unei importante baze pentru servirea mesei, asigurarea unui serviciu de alimentație turistică și nu numai de cea mai bună calitate din oraș.

– existența unei baze de tratament balneare în oraș, astfel încât cei care doresc și au nevoie de astfel de tratamente să nu mai fie nevoiți să se deplaseze la Slănic Prahova sau Tg.Ocna

5.3 OBIECT DE ACTIVITATE

Turismul și serviciile sunt domeniul de activitate al acestei unități economice, funcția principală este cea de cazare, facilitățile din camere sunt următoarele:

✔ televiziune prin cablu
✔ acces nelimitat la internet wireless
✔ telefon
✔ minibar (in apartamente ***)
✔ seif (in apartamente ***)
✔ aerotermă

Iată și serviciile care se plătesc:

✔ servicii de curătătorie/spălătorie
✔ sala de conferințe și protocol
✔ sala de conferințe cu flipchart, videoproiector și internet wireless
✔ sala de interviuri
✔ pprecia pentru transport persoane
✔ room service până la ora 23
✔ fax intern și internațional

Există și servicii care se nu plătesc, incluse în tariful de cazare, acestea sunt:

✔ parcare
✔ recepție 24h/7 zile
✔ apel de trezire
✔ păstrare bagaje
✔ seif recepție

Există camera single de 2** și 3***, camere-matrimoniale de 2** și 3***, apartamente de 3***. Camerele single de 3***, destinată cazării unei singure persoane, prețul include mic dejun si taxele hoteliere. Dotari: aer conditionat, minibar, tv, uscator de par. Aceleași dotări au și camerele matrimoniale numai că sunt destinate pentru cazarea a două persoane, în timp ce apartamentele sunt compuse dintr-un salon și un dormitor cu pat matrimonial. Aparatamentele au în plus seif, birou și halat de baie.

Serviciile de alimentație sunt bine reprezentate în Hotel Trotuș, se remarcă în mod deosebit prin eleganță și rafinament Salonul Venețian, noul salon de evenimente.
Primitor, cald, cu stil și bun gust, Salonul Venețian este destinat evenimentelor special, nunți, botezuri, petreceri private. Restaurant-pub Dolce Maria este a doua unitate destinată servirii mesei din cadrul Hotelului Trotuș. Pub & Restaurant Dolce Maria este considerat și apreciat din ce în ce mai mulți locuitori și turiști cel mai nou și cosmopolit loc de distracție din Onești

Aici se pot organiza petreceri, serate, evenimente, muzica și preparatele diverse sunt foarte apreciate în oraș.

Terasa Garden Grill, cu o capacitate de 200 locuri reprezintă o locație unde se pot organiza seri tematice .

5.4 ORGANIGRAMĂ

În cadrul fiecarui departament  angajații sunt repartizați astfel:

– Consiliul de Administrație este reprezentat de 3 membrii:

Director- Bujor Dumitru Marcel

Consilier- Vasilache Doinita

Contabil sef- Ondu Aneta

– departamentul TESA: patru contabili, o secretara, un jurist, un casier + inspector PM, un operator calculator;

– departamentul cazare: un consilier probleme turism, un șef cazare cu urmatorii subordonati:

                                                     patru recepționere

                                                     patru agenți de pază;

                                                     nouă cameriste;

                                           un sofer;                                  

– departamentul alimentație publică: un șef alimentație publică care are în subordine:

                                                     trei șefi de sală:  – cinci barmani, cinci ospătari; trei muzicieni

                                                                            un bucătar șef: doi bucătari;

– departamentul tehnic:- un sef serviciu tehnic care are in subordine: un șef echipa: un electrician și un instalator, un lacatuș mecanic, un zidar, doi fochiști, un tehnician spălătorie, un gestionar  și două spălătorese.

5.5 CERERE ȘI OFERTĂ

Pe lângă funcțiile de cazare, alimentație și tratament, hotelul poate să găzduiască cu success și training-uri, sesiuni de pregătire pentru diferite firme. Simpozioane, conferințe de presă training-uri, prezentări de produse, seminarii, întalniri de afaceri, activități de team building, petreceri de corporate.

Sala de conferințe este dotată corespunzător: internet wi-fi, sonorizare, video proiector, dvd player, monitor cu plasma, ecran de proiecție, whiteboard, flipchart, microfoane wireless.
Aceste evenimente pot fi însoțite de pauze de cafea și pentru gustări sau de mese de afaceri.

În cadrul hotelului există o bază eficientă de tratament balnear pe profil reumatismalcare a fost deschisă recent tocmai în idea de a diversifica oferta turistică. .Există mai multe proceduri care se fac:

magnetodiaflux,

curenti diadinamici,

impachetari cu parafina,

bai cu saramura,

aerosoli,

masaj, gimnastica medicală

Personalul medical este asigurat de 2 medici de specialitate și un maseur, iar aparatura este cea mai nouă tehnică medicală.Cazarea și masa se încadrează la nivelul standardelor impuse, iar ca agreement, hotelul organizează  excursii în împrejurimi cu autocarul propriu.

CONCLUZII

În urma realizării acestei lucrări de dizertație, referitor la tema aleasă pot spune ca am ajuns la anumite concluzii, rezultate în urma muncii depuse în culegerea și analiza datelor, concluzii pe

care le prezint punctual în ceele ce urmează:

Pentru a deveni și a fi recunoscut ca centru turistic, orașul Onești are nevoie de o schimbare de imagine iar în acest sens este nevoie de o reală strategie de marketing.

Centru industrial prin excelență, odată cu închiderea numeroaselor unități industraile este absolut firesc și necesar ca turismul să fie privit ca un motor pentru dezvoltarea acestui oraș.

Pentru ca strategia de marketing propusă să aibă finalitate este necesar să aibă acoperire în teren, prin realitățile turistice, obiective turistice, unități de cazare și infrastructură

Momentan aceste proiecte sunt în stadiu de derulare, unele trenează iar altele au fost deocamdată doar începute.

Orașul trebuie să găsească obiective turistice, chiar să creeze unele, să realizeze trasee turistice în spațiul limitrof, aflat sub influența sa direct.

Îmbunătățirea infrastructurii generale și de transport este mai mult decât o necessitate pentru dezvoltarea turistică, economică a orașului.

BIBLIOGRAFIE

Abell D.F. – Defining the Business, 1980, Englewood Cliffs, N. Jersey, Prentice Hall

Balaure V. (coord.), 2000, – Marketing, București: Uranus

Balaure V., Cătoiu I, Vegheș C, 2005 – Marketing turistic, București: Uranus

Baker M. J. , 1997 – Marketing, București: Societatea Știință și Tehnică S.A.

Berkowitz E.N., Kerin R.A., Rudelius N., 1989 – Marketing, 2nd ,Boston, U.S.A.: Edition Homewood

Florescu C. (coord.), 1992 – Marketing, București: Marketer

Ielenicz M., Pătru Ileana, Ghincea Mioara, 2003 – Subcarpații României, București: Editura Universitară

Mâlcomete P. (coord.), 1976 Strategii de marketing, Iasi: Junimea

Maslow A., 1967 – "Towards a Psychology of Being”, Van Nostrand, New York

Maslow A., 1970 – Motivation and Personality, New York: Harper and Row, 2-nd Edition

Maslow A., 1970 – Motivation and Personality, New York: Harper and Row, 2-nd Edition

McDonalt M., 1998 – Marketing strategic, București: Codecs

Kotler Ph., 1997 – Managementul marketingului, București: Teora

Kotler Ph., 1994 – Marketing Management; Analysis, Planning, Implementation and Control, NJ, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 8th Edition.

Kotler Ph., Bowen J., Makens J., 1998 – Marketing for Hospitality and Tourism, USA, Pretince Hall, prima editie.

Kotler Ph., Saunders J., Armstrong G., Wong V., 1998 – Principiile marketingului – ediția europeană, București: Teora

Petrescu I, Seghete Gh, 1994 – Fundamentele practicii manageriale, București: Maiko

Sasu C, 1994 – Marketing internațional, Iași: Graphix

Stăncioiu Aurelia Felicia, 1999 – Dicționar de terminologie turistică, București: Editura Economică

Stăncioiu Aurelia Felicia (coord.), 2005 – Planificarea de marketing în turism – concepte și aplicații, București: Editura Economică

Stăncioiu Aurelia Felicia, 2004 – Strategii de marketing în turism, Bucuresti: Editura Economică

Stoica Ivona, 2014 – Ghid practic pentru realizarea sondajelor online, București: Uranus

Șandru I. (coord.), 1989 – Orașele trotușene. Studiu de geografie umană II, Bacău: Comitetul de Cultură al Județului Bacău

Șandru I. (coord.), 1989 – Orașele trotușene. Studiu de geografie umană II, Bacău: Comitetul de Cultură al Județului Bacău

Udrescu M., Coderie C. , 2009 – Managementul Marketingului, Bucuresti: Artifex

Ujvári I. , 1972 – Geografia apelor României, București: Editura Științifică

Verde Rozalia, Verde T., 2003 Monografia Municipiului Onești –în date, Onești: Magic Print

www.esurveyspro.com

www.artifex.org.ro

www.culturabacau.ro

www.insse.ro

www.istoria.md

www.plant-world-seeds.com

www.recensamantromania.ro

www.spitalonesti.ro

www.destinatiituristice.ro

www.onestionline.ro

www.protoieria-onesti.ro/

39. www.enciclopediaromaniei.ro

40. www.agir.ro

42. www.onesti.ro

43. www.bacau.com

44. www.hoteltrotus.ro

45. www.panoramio.com

46. www.plaiuriromanesti.ro

47. www.isamy.wordpress.com

48. www.cedratour.ro

49. www.serv.onesti.ro

*** Monografie, Municipiul Onești, 2006, Primăria Municipiului Onești

*** România Ghid turistic- indexul localităților turistice, 2006, București: Alpha-Omega Travel

*** Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Onești, pentru perioada 2007-2013, Primăria Municipiului Onești

*** Harta turistică a Munților Nemira, 1982, Ing. Mihai Albotă

*** Broșură oficială a Municipiului Onești, editată de Primăria Onești, noiembrie 2006

ANEXE

Figura nr.2.3. – Evoluția numărului de locuitori între anii 1991-2011 a orașului Onești

Sursa: Anuare statistice ale României între anii 1992- 2011, Institutul Național de Statistică

BIBLIOGRAFIE

Abell D.F. – Defining the Business, 1980, Englewood Cliffs, N. Jersey, Prentice Hall

Balaure V. (coord.), 2000, – Marketing, București: Uranus

Balaure V., Cătoiu I, Vegheș C, 2005 – Marketing turistic, București: Uranus

Baker M. J. , 1997 – Marketing, București: Societatea Știință și Tehnică S.A.

Berkowitz E.N., Kerin R.A., Rudelius N., 1989 – Marketing, 2nd ,Boston, U.S.A.: Edition Homewood

Florescu C. (coord.), 1992 – Marketing, București: Marketer

Ielenicz M., Pătru Ileana, Ghincea Mioara, 2003 – Subcarpații României, București: Editura Universitară

Mâlcomete P. (coord.), 1976 Strategii de marketing, Iasi: Junimea

Maslow A., 1967 – "Towards a Psychology of Being”, Van Nostrand, New York

Maslow A., 1970 – Motivation and Personality, New York: Harper and Row, 2-nd Edition

Maslow A., 1970 – Motivation and Personality, New York: Harper and Row, 2-nd Edition

McDonalt M., 1998 – Marketing strategic, București: Codecs

Kotler Ph., 1997 – Managementul marketingului, București: Teora

Kotler Ph., 1994 – Marketing Management; Analysis, Planning, Implementation and Control, NJ, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 8th Edition.

Kotler Ph., Bowen J., Makens J., 1998 – Marketing for Hospitality and Tourism, USA, Pretince Hall, prima editie.

Kotler Ph., Saunders J., Armstrong G., Wong V., 1998 – Principiile marketingului – ediția europeană, București: Teora

Petrescu I, Seghete Gh, 1994 – Fundamentele practicii manageriale, București: Maiko

Sasu C, 1994 – Marketing internațional, Iași: Graphix

Stăncioiu Aurelia Felicia, 1999 – Dicționar de terminologie turistică, București: Editura Economică

Stăncioiu Aurelia Felicia (coord.), 2005 – Planificarea de marketing în turism – concepte și aplicații, București: Editura Economică

Stăncioiu Aurelia Felicia, 2004 – Strategii de marketing în turism, Bucuresti: Editura Economică

Stoica Ivona, 2014 – Ghid practic pentru realizarea sondajelor online, București: Uranus

Șandru I. (coord.), 1989 – Orașele trotușene. Studiu de geografie umană II, Bacău: Comitetul de Cultură al Județului Bacău

Șandru I. (coord.), 1989 – Orașele trotușene. Studiu de geografie umană II, Bacău: Comitetul de Cultură al Județului Bacău

Udrescu M., Coderie C. , 2009 – Managementul Marketingului, Bucuresti: Artifex

Ujvári I. , 1972 – Geografia apelor României, București: Editura Științifică

Verde Rozalia, Verde T., 2003 Monografia Municipiului Onești –în date, Onești: Magic Print

www.esurveyspro.com

www.artifex.org.ro

www.culturabacau.ro

www.insse.ro

www.istoria.md

www.plant-world-seeds.com

www.recensamantromania.ro

www.spitalonesti.ro

www.destinatiituristice.ro

www.onestionline.ro

www.protoieria-onesti.ro/

39. www.enciclopediaromaniei.ro

40. www.agir.ro

42. www.onesti.ro

43. www.bacau.com

44. www.hoteltrotus.ro

45. www.panoramio.com

46. www.plaiuriromanesti.ro

47. www.isamy.wordpress.com

48. www.cedratour.ro

49. www.serv.onesti.ro

*** Monografie, Municipiul Onești, 2006, Primăria Municipiului Onești

*** România Ghid turistic- indexul localităților turistice, 2006, București: Alpha-Omega Travel

*** Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Onești, pentru perioada 2007-2013, Primăria Municipiului Onești

*** Harta turistică a Munților Nemira, 1982, Ing. Mihai Albotă

*** Broșură oficială a Municipiului Onești, editată de Primăria Onești, noiembrie 2006

ANEXE

Figura nr.2.3. – Evoluția numărului de locuitori între anii 1991-2011 a orașului Onești

Sursa: Anuare statistice ale României între anii 1992- 2011, Institutul Național de Statistică