Strategii de Evaluare a Pregatirii Fizice a Tenismenilor Juniori

Cuprins

1.Introducere……………………………………………………………………………..6
1.1 Motivarea alegerii temei……………………………………….6
1.2 Delimitări conceptuale………………………………………….9

PARTEA I

ABORDARE CRITICĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE DIN DOMENIUL EVALUĂRII PREGĂTIRII FIZICE

2. Docimologia – Știința evaluării; Docimologia în sport……….22
2.1 Conținutul și evaluarea capacităților motrice în

procesul de pregătire fizică a tenismenilor……………………….22
2.2 Problemele generale ale evaluării în sport……………..30
2.2.1 Evaluarea în antrenamentul sportiv……………31
2.3 Evoluția concepțiilor docimologice în educație

fizică și sport…………………………………………………….33
2.4 Efort, oboseală, refacere………………………………………36
2.4.1 Efortul…………………………………………………….36
2.4.2 Oboseala…………………………………………………42
2.4.3 Repausul și recuperarea…………………………….44
2.5 Specificul efortului în jocul de tenis………………………47
2.6 Locul și rolul evaluării pregătirii fizice în tenis………51
2.6.1 Particularități ale capacităților motrice

în tenis ……………………………………………………53
2.6.2 Evaluarea în practica selecției și

pregătirii în tenis………………………………………55
2.6.3 Locul și importanța capacităților motrice

în formarea capacității fizice și capacității

de performanță a tenismenilor……………………58
2.6.4 Pregătirea fizică – componentă de bază

a pregătirii sportive…………………………………..59
2.6.5 Bazele științifice ale pregătirii fizice a

juniorilor; Creșterea și dezvoltarea la

14 – 16 ani………………………………………………60

2.6.6 Rolul pregătirii fizice în ”modernizarea”

tenisului de performanță……………………………63

PARTEA A II A

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND STRATEGII DE EVALUARE A PREGĂTIRII FIZICE A TENISMENILOR

3.Evaluarea capacităților motrice în tenis; linia metodică a FRT

și alte orientări…………………………………………………………………………67
3.1 Organizarea și desfășurarea cercetării preliminare

– Scopul, obiective și ipotezele studiului………………………..84
3.2 Subiecți, metode, organizare……………………………………..85
3.3 Desfășurarea cercetării preliminare……………………………91
3.4 Analiza și interpretarea rezultatelor……………………………92
3.5 Premise pentru cercetarea ulterioară…………………………102

PARTEA A III A

CERCETĂRI PRIVIND STRATEGII DE EVALUARE A PREGĂTIRII FIZICE A TENSIMENILOR JUNIORI

4.Specificul evaluării în jocul de tenis………………………………………108
5.Organizarea experimentului didactic………………………………………109
5.1 Premise și ipoteze ale cercetării……………………………….109
5.2 Subiecți și metode………………………………………………….110
5.3 Perioada desfășurarii cercetării………………………………..110
6.Desfășurarea cercetării…………………………………………………………111
6.1 Mijloace de îmbunătățire a capacităților motrice………..150
6.2 Evaluări speciale vizând indicii capacității motrice

specifice………………………………………………………………..155
6.3 Organizarea sistemelor de evaluare și apreciere a

evoluției indicilor specifici ai pregătirii fizice…………..156
7.Analiza și interpretarea rezultatelor……………………………………….157
7.1 Rezultate și rolul programelor proiectate pentru

ameliorarea indicilor capacității fizice………………………157

7.2 Analiza mijloacelor de evaluare și control în

desfășurarea experimentelor didactice (2009 – 2013)……….161
7.3 Analiza rezultatelor înregistrate la măsurătorile

suplimentare……………………………………………………………….182
7.3.1 Probe de control ”CU” și ”FĂRĂ” rachetă…..182
7.3.2 Probe de control recoltate pe
fond de oboseală…………………………………….184
7.4 Teste de semnificație statistică…………………………………186
7.5 Analiza și comentariul privind sistemul de testare

al FRT…………………………………………………………………::…..189
7.5.1 Grupa U14……………………………………………….189
7.5.2 Grupa U16……………………………………………….193
8. Concluzii și perspective……………………………………………………….197
8.1 Concluzii cu caracter metodic și metodologic……………197
8.2 Concluzii rezultate din studiul evaluării…………………….198
8.3 Perspective și implementări……………………………………..199
9. ANEXE…………………………………………………………………………….202
10. Bibliografie………………………………………………………………………206

1. INTRODUCERE

1.1. Motivarea alegerii temei

Voi începe prin a prezenta motivarea alegerii temei tezei de doctorat, motivare care a fost generată în principal de o interesantă de o interesantă experiență profesională constând în prezentarea unui sportiv pe care l-am pregătit la acțiunile de selecție ale FRT pentru lotul național de 16 ani, prilej cu care am cunoscut și aprofundat cu sprijinul antrenorilor federali, sistemul de evaluare a nivelului pregătirii fizice și competiționale a juniorilor în acțiunile la care am participat, fiind totodată între 2012-2013 și antrenorul lotului național de 16 ani.

Această prețioasă experiență profesională mi-a consolidat convingerea că problema unei evaluări obiective a potențialului tenismenilor este o temă de importanță deosebită fiind prezentă pe tot parcursul profesării meseriei de antrenor.

Un prim motiv al alegerii temei îl constitue o curiozitate și determinare de ordin științific generată de necesitatea cunoașterii și stăpânirii legităților care determină valoarea și utilitatea evaluării ca procedeu precis comensurabil și obiectiv de diagnoză și mai ales de prognozare a capacității fizice a sportivilor. Aprofundarea cunoașterii evaluării capacității fizice este o problemă profesională de maximă importanță teoretico – metodică și praxiologică care face din stăpânirea metodologiei evaluării una dintre mijloacele cele mai importante de obținerea succesului profesional.

Un alt motiv important al alegerii temei pornește de la necesitatea aprofundării fenomenelor legate de oboseală competițională și efectele acesteia asupra randamentului sportiv la care se adaugă elementele de metodologie, a măsurilor de refacere, a tehnicilor de economisire a efortului în joc, a însușirii tehnicilor de relaxare psiho – fizică și neuromusculară pe timpul competițiilor.

Evaluarea reprezintă un proces continuu care însoțește procesul de pregătire sportivă pe toată durata sa și în toate laturile componente ale acestuia. Evaluarea reprezintă modalitatea obiectivă de cunoaștere și dirijare eficientă a tuturor efectelor sumative ale practicării unei ramuri de sport în orice etapă sau moment al pregătirii permițând o cunoaștere precisă a nivelului componentelor tuturor laturilor acestei pregătiri și proiectarea pregătirii ulterioare pentru atingerea unor obiective de performanță fixate tot prin utilizarea unor procedee și tehnici de evaluare.

Din cele de mai sus rezultă clar necesitatea cunoașterii aprofundate a rolului, importanței, funcțiilor și formelor de evaluare utilizate în antrenamentul sportiv de către toți antrenorii care își bazează activitatea profesională pe utilizarea unor mijloace specifice în organizarea, controlul și finalizarea pregătirii sportivilor săi.

Apreciind că evaluarea se constituie ca unul dintre cele mai importante instrumente în munca unui antrenor, am considerat că este util și necesar să cunoaștem toate aspectele evaluării în domeniul educației fizice și sportului fapt care motivează alegerea acestei teme pentru eficientizarea propriului randament profesional.

Obiective

Scopul principal al cercetării noastre constă în elaborarea și experimentarea unei variante proprii de testare și evaluare a nivelului pregătirii fizice a juniorilor de 14-16 ani care practică tenisul (variantă adaptată condițiilor concrete de pregătire într-o secție de tenis) utilizând ca sisteme de referință probele elaborare de FRT pentru selecția la nivelul loturilor naționale cu unele modificări și complectări.

Elaborarea și verificare experimentală a unei variante de evaluare a pregătirii fizice a tenismenilor juniori prin selectarea și adaptarea unor teste etalonate de FRT pentru U14, U16.

Realizarea unor măsurători suplimentare prin probe de elaborare personală vizând indicii pregătirii fizice testați pe fond de oboseală pentru stabilirea nivelului pregătirii competiționale.

Organizarea și sistematizarea informației științifice din literatura de specialitate având ca temă; evaluarea științifică a pregătirii fizice și valorificarea acestei informații în elaborarea unor prognoze, diagnoze și corecții ale procesului de pregătire sportivă.

Experimentarea unor programe de pregătire fizică a juniorilor cu accent pe dezvoltarea capacității motrice specifice și formarea unui fond de rezistență specială la oboseală și stresul competițional; elaborarea unui îndrumar metodic în acest sens.

Tratarea detaliată a unor aspecte metodico-științifice ale evaluării pregătirii fizice a juniorilor pentru formarea unor concluzii și prevederi sistematizate și ordonate prin teza de doctorat cu tema ”Strategii de evaluare a pregătirii fizice a tenismenilor juniori” aceasta având ca principal scop autoperfecționarea mea profesională.

1.2. Delimitări conceptuale

Înainte de abordarea complexității problemelor evaluării în antrenamentul sportiv apreciem că este necesară o explicare terminologică a noțiunilor de bază cu care operează această evaluare, termenii fiind prezenți pe parcursul întregii lucrări.

Docimologie (l. Gr.): „dokime” = probă sau examen; logos = știință.

„Docimologia reprezintă studiul sistematic al examenelor, analiza științifică a modurilor de notare, a variabilelor notării la examinatori diferiți și la aceeași examinatori a factorilor subiectivi ai notării precum și identificarea mijloacelor menite să contribuie la asigurarea obiectivității unei examinări și evaluări.”

Prefătirea fizică: componentă a modelului de pregătire sportivă de care se ocupă strategia instrucțională, care nu trebuie confundată cu ”capacitate fizică” (a treia componentă structurală a jocului care potentează în esență întreaga capacitate de performanță a sportivului) identificată prin unele componente cu condiția fizică sau fitnessul (tabelul nr. 1).

Capacitatea fizică este asemuită cu potențialul ( lat. Capacitas = cuprindere) de efort al unui sportiv prin care acesta reușește îndeplinirea sarcinilor de joc implicând factori favorizanți-limitativi (resurse energetice, dimensiuni somatice, capacitatea funcțională, psihică sau de refacere, etc). Capacitatea fizică este întotdeauna demonstrabilă, observabilă și măsurabilă prin indici de randament sau prin teste de precizare a volumului, intensității și complexității activității prestate.

Evaluarea: este o operațiune didactică prin care măsurăm și apreciem atât predispozițiile vocaționale și disponibilitățile pentru practicarea sportului cât și capacitatea de performanță achiziționată de sportivi (echipă) în urma proceselor de pregătire și joc.

PARTEA I

ABORDARE CRITICĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE DIN DOMENIUL EVALUĂRII PREGĂTIRII FIZICE

2. Docimologia – Știința evaluării; Docimologia în sport

2.1. Conținutul și evaluarea capacităților motrice în procesul de pregătire fizică a tenismenilor

Solicitările tot mai diverse ale populației, indiferent de vârstă în direcția satisfacerii nevoilor de mișcare, a facut posibilă apariția unor activități motrice diversificate, pe care actuala denumire ”educație fizică și sport nu le mai poate cuprinde. Se impune deci, recunoașterea domeniului educație motrică”

În citatul de mai sus, autoarea I. I. Niculescu (2009) introduce pentru prima dată sintagma ”educație motrică” și realizează un studiu aproape eshaustiv al educației capacităților motrice având pentru fiecare:

Definiția

Formă de manifestare

Factori condiționali

Metodologia dezvoltării

Măsurare și evaluare

Menționăm că am preluat în elaborarea acestui capitol modul de abordare sistematizat, așa cum este prezentat conținutul fiecărei capacități motrice și nu numai. Ordinea abordării capacităților motrice a fost subordonată, în cele de mai jos, specificului tenisului de câmp.

Viteza

Definiție: viteza este definită de Ardelean T. (1981) ca fiind ”capacitatea organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditate maximă, în funcției de condițiile existente”, fiind o capacitate psiho-motrică, defapt și având forme de manifestare diferite în funcție de ramuri de sport.

Forța

Definiție: ”forța organismului uman constă în capacitatea de a realiza eforturi de învingere, menținere sau cedare în raport cu rezistența externă sau internă prin contracția uneia sau mai multor grupe musculare.”

Rezistența

Definiție: ”capacitatea organismului de a efectua un lucru mecanic de o anumită intensitate un timp îndelungat, fără scăderea eficienței în condițiile reprimării stării de oboseală”

Coordonarea (sinonim cu îndemânarea, abilitatea, iscusiță, precizie, acuratețe, măiestrie, etc.)

Definiție cea mai apropiată de propria concepție: ”coordonarea este activitatea SNC datorită căreia fiecare mușchi necesar efectuării unei mișcări se contractă cu intensitatea adecvată și numai când este necesar pentru a se asigura execuția exactă a mișcării respective. Are la bază procese nervoase complexe care se perfecționează prin repetare”

2.5. Specificul efortului în jocul de tenis

Tenisul este un joc sportiv individual caracterizat prin perioade scurte dar și lungi de efort, de intensitate maximă care alternează cu scurte perioade de pauze (între lovituri) și pauze mai lungi între schimburile de teren, tenisul fiind definit de seniori ca un sport de sprinturi multiple.

Tenisul este caracterizat printr-un efort preponderent (65-76%) de tip anaerob alactacid în cadrul unor acțiuni cu caracter permanent de 0-15 secunde, solicitări de tip anaerob lactacid (acțiuni de 15-120 sec) în proporție de 18-22% și eforturi de tip aerob (acțiuni mai lungi de 2 minute) în proporție de aproximativ 10%, referirile fiind făcute la timpul cât mingea este în joc și fiind admise și unele variații între bărbați și femei și de la caz la caz.

Altfel spus, specificul consumului energetic se divide în cazul tenisului de câmp între eforturi maximale și de foarte scurtă durată (preponderent fiind folosit creatinfosfatul), eforturi maximale mai lungi (glicoliza anaerobă) și eforturi submaximale lungi (tip aerob) cu producere de acid lactic, tenisului fiindu-i specifice schimburile scurte de mingi (inclusiv serviciul și returul de serviciu) încadrate între 1-5-10 sec., schimburi mai lungi (10 sec. – 2 min.) meciul putând dura de la 1 – 4 ore, recordul fiind de 11 ore și 5 minute dar acesta este un caz unic dat fiind sistemul de desfăsurare al meciurilor la turneele de Grand Slam, fara tie-break în setul decisiv.

Solicitările fizice în tenisul de câmp se adresează acelor componente ale capacității fizice a tenismenilor care sunt în principal exprimate în % (de importanță în tenis):

flexibilitatea 50-90%

reacția spontană 70-80%

viteza 55%

elasticitatea 60-80%

forță-rezistență 50%

rezistență aerobă 55%

Demeter A. Atrage atenția asupra importanței însușirii corecte a tehnicii de bază a tenisului dând importante și utile indicații metodice predării tenisului și de erarhizare a mijloacelor de învățare arătând și greșelile frecvente ale începătorilor și prezentând nu doar cauzele acestora ci și măsurile de evitare și eliminare a acestora.

Abordând problematica solicitării organismului prin tenis, autorul atrage atenția asupra unori autori străini (Markuske H.-1967) care recomandă ca în conținutul pregătirii copiilor de 6 – 10 ani, 1/3 din volumul total al pregătirii 1/3 se acordă pentru pregătirea fizică genereală (viteză, forță, rezistență, capacitatea coordinativă), foarte puține jocuri distractive, 1/3 învățarea regulilor și tehnicii de bază și doar 1/3 pregătirea pentru joc.

La 10 – 13 ani ½ din volumul pregătirii înseamnă pregătirea atletică și ½ pregătire de joc iar la 14 – 17 ani se abordează tactica și pregătirea complexă.

Este foarte interesantă prezentarea unor statistici privind morbiditatea unui grup de practicanți ai tenisului la care cele mai multe cazuri (14) sunt epicondilite humerolaterale (”braț de tenismen”) și rupturi sau întinderi ale mușchiului gastrochemian (12) numit și ”picior de tenismen”, perioastită tibială (8) și distorsiuni ale cotului (5) numite și ”cot de tenismen”, etc.

PARTEA A II A

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND STRATEGII DE EVALUARE A PREGĂTIRII FIZICE A TENISMENILOR

3. Evaluarea capacităților motrice în tenis; linia metodică a FRT și alte orientări

Probe de evaluare utilizate în pregătirea fizică a tenismenilor

În cele ce urmează vom prezenta sistemul de evaluare a capacității fizice a juniorilor utilizat de F.R.T. pentru selecționarea loturilor naționale de juniori, ca fiind cele mai bine elaborat și obiectivizat mod de departajare valorică a tenismenilor selecționabili.

Menționăm că am cunoscut aprofundat bateriile de teste și metodologia utilizării acestora întrucât am însoțit unul dintre sportivii mei la testările organizate de FRT fapt care mi-a permis și accesul la datele sportivilor selecționabili precum și posibilitatea unor concluzii privind caracterul sistemului de evaluare în totalitate și în amănunțit.

Teste de evaluare a pregătirii fizice a juniorilor convocați la lot.

Probe ”OFF COURT”(în afara terenului)

VAMEVAL (evaluarea puterii aerobe – VAM / vVO2max)

6 x 20 + 20 m (evaluarea capacitatii anaerob lactacide)

SPRINT: 10 / 20 metri (evaluarea vitezei)

Squat Jump (evaluarea fortei explozive)

Counter Movement Jump (evaluarea fortei explozive elastice)

FREE JUMP (evaluarea fortei explozive)

ABDOMENE (evaluarea fortei abdominale)

DINAMOMETRU (evaluarea fortei bratelor)

DINAMOMETRU (evaluarea fortei musculaturii lombare si a spatelui)

T REACTION (evaluarea vitezei de reactie)

ARUNCAREA MINGII MEDICINALE de 3 kg cu doua mâini: înainte pe deasupra capului, forehand, backhand)

PLYOMETRIC JUMPS (evaluarea fortei în regim de rezistenta a picioarelor)

ONE-LEG STABILITY TEST (evaluarea stabilitatii pe un picior)

MOBILITATE (evaluarea gradului de mobilitate în urmatoarele articulatii: spate, umar, sold)

Probe ”ON COURT”(în teren)

EVANTAI (evaluarea vitezei de deplasare specifica pe teren)

PAS ADAUGAT (evaluarea vitezei de deplasare prin pas adaugat)

HEXAGON TEST (evaluarea agilitatii).

Tabelul nr. 6 Cuprinzând bareme și calificative privind capacitatea fizică a juniorilor (U14 – U16) utilizate de FRT (cu completările noastre)

*Notă – mențiunile privind utilizarea probelor la nivelul secțiilor sunt notate pe o scară de la 1 la 5.

1 – realizabilă și la nivelul secției

2,3,4 – realizabil la nivelul secției cu mici modificări

5 – nerealizabil la nivelul secției sau de înlocuit

3.1. Organizarea și desfășurarea cercetării preliminare – Scopul, obiective și ipotezele studiului

Scopul principal al cercetării noastre îl prezintă elaborarea și experimentarea unei variante proprii de testare și evaluare a nivelului pregătirii fizice a juniorilor de 14 – 16 ani care practică tenisul (variantă adaptată condițiilor concrete de pregătire într-o secție de tenis) utilizând ca sistem de referință probele elaborate de FRT pentru loturile naționale, cu unele modificări și complectări. Varianta experimentată se regăsește în tabelul nr. 7.

Obiective:

Realizarea unor argumente științifice pentru elaborarea unui sistem unitar de evaluare a pregătirii fizice a juniorilor posibil de realizat la nivelul secțiilor (care nu dispun de specialiști, laboratoare, tehnologie specială).

Elaborarea unui prețios instrument de lucru pentru munca ulterioară cu juniorii întro variantă accesibilă antrenorului de tenis.

Experimentarea unor programe ameliorative de pregătire fizică a juniorilor cu accent pe dezvoltarea capacităților motrice specifice și formarea unui fond de rezistență specială la oboseala și stresul competițional.

Ipotezele studiului:

Bateria de 15 teste alese după modele F.R.T. asigură sau nu (în ansamblul ei și la fiecare probă) suficiente elemente pentru diagnoza și prognoza evoluției capacității fizice și a capacității de performanță?

În absența unui sistem național unitar de testare al capacității fizice, antrenorul poate și trebuie să-și elaboreze un sistem de testare propriu, sens în care am organizat și experimentat varianta noastră (cercetarea preliminară 2009-1010 și continuarea lui între 2010-2013)

3.2. Subiecți, metode, organizare.

Subiecți

Pentru experimentarea sistemului propriu de evaluare a capacității fizice și a unui program special de pregătire fizică am constituit un eșantion de 12 juniori aparținând secției de tenis AS SĂNĂTATEA ORADEA care a constituit grupa experimentală. Cei 12 sportivi au fost pregătiți de trei antrenori în cadrul secției (6 provenind din grupa proprie și 6 de la alți doi antrenori cu care am stabilit programe de pregătire fizice și testări comune).

Pentru realizarea grupei de control am utilizat ca sistem de referință două grupe de juniori selecționabili pentru lotul național U14 (16 sportivi) și U16 (12 sportivi în care este prezent și un sportiv aparținând grupei experimentale).

Menționăm că am participat la testările și prelucrarea datelor de către antrenorii federali având permisiunea acestora pentru utilizarea datelor în studiul nostru. Sportivii aparțin unor secții din toată țara având pregătiri foarte diferite la cluburile lor și foarte scurte perioade de pregătire centralizată!

Perioada cercetării

Grupa experimentală a început pregătirea în sept – oct 2009, sportivii având vârsta de 13 – 14 ani (vârsta testărilor inițiale), testarea intermediară s-a realizat în sept – oct 2010 iar la 16 ani au fost organizate testările finale sep – oct 2013.

Grupa de control U14 a fost testată la FRT în 2012 noi folosind datele de referință finale iar grupa de U16 (având și un sportiv din grupa experimentală) a avut testările inițiale în sept – oct 2009 și intermediare în sept – oct 2010, acestea fiind date folosite în sistemul de control (de referință).

3.3. Desfășurarea cercetării preliminare

În periada 2009 – 2010 FRT a organizat anual și periodic testarea juniorilor U14 și U16 selecționabili pentru lotul național de tenis prin organizarea unor turnee cu caracter de selecție și parcurgerea bateriilor de teste în condiții standardizate la acțiune fiind convocați cei mai talentați juniori din țară.

Datele înregistrate cu ocazia testării juniorilor U14 și U16 (FRT), acestea fiind utilizate ca sisteme de referință și grupă de control în experimentul nostru (cu grupa experimentală) la acele probe care au putut fi organizate inițial și intermediar.

Selectarea probelor de evaluare elaborate de FRT am realizat în conformitate cu condițiile concrete și instrumentele de lucru posibil de realizat la nivelul unei secții obijnuite de tenis care nu dispune de cronometre cu celule fotoelectrice (sprint pe 5 si 10m) fiind nevoiți să utilizăm cronometraj manual pe 20m, dispozitivul OPTO JUMP NEXT* pentru probele (squat jump, cm jump sau free jump) utilizând forme mai simple ca săritura în lungime de pe loc și săritura în înălțime de pe loc având aceleași informații asupra capacităților vizate.

3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

În analiza rezultatelor am folosit programul de prelucrare a datelor S.P.S.S. cu care au fost determinate valori din tabele.

Încă de la începutul acestui capitol facem precizarea că în analize am utilizat datele consemnate în tabelul nr.21, 23 și în tabelul nr. 11 (pentru grupa de control, de referință), în tabelele nr. 9 și 12 (pentru grupa experimentală) acestea fiind complectate, în analiză și de datele din tabelul 7 și 8 care conțin modele și obiective de pregătire pentru grupa experimentală.

Tabelele nr. 9 și 12 prezintă datele înregistrate la testările inițiale și intermediare ale subiecților din grupa experimentală, toate aceste date exprimând evoluția individuală și de grup (media eșantionului) a capacităților motrice investigate prin bateria de teste concepută în cea mai mare măsură pe baza testelor elaborate la nivelul național de către FRT pe care nu l-am putut utiliza în integralitatea lor datorită lipsei aparaturii speciale și a unor specialiști în domeniile conexe.

Rezultatele medii intermediare la probele de evantai și pas adăugat al grupei experimentale se apropie de cerințele FRT și se încadrează în cerințele de progres stabilit la obiectivele de pregătire fizică pentru grupa experimentală (18,46 sec și respectiv 7,52 sec – tabelul nr. 12)

În tabelul nr. 13 privind veridicitatea datelor rezultă că media de 002 regăsită la toti indicatorii confirmă că la toate probele datele au fost veridice, fapt dovedit și de calculul abaterii standard (tabelul nr. 10) atât pentru testările inițiale cât și pentru cele intermediare. Aceste date au fost obținute cu ajutorul testului Wilcoxon, parte a programului S.P.S.S.

În această analiză nu am utilizat comparații între grupa experimentală și de control date fiind modalitățile de alcătuire al celor două eșantioane (obișnuit și elitist) utilizând datele FRT pentru U14 și U16 doar ca sistem de referință pentru aprecieri privind grupa experimentală.

Deși am acordat importanța cuvenită analizei evoluției indicilor pregătirii fizice ai grupei experimentale am avut ca obiectiv de prim ordin studiul, experimentarea și analiza sistemelor de evaluare, cel al FRT și cel utilizat în experiment, aceasta fiind derivat din primul cu unele modificări și adaptări.

În sinteza aprecierii rezultatelor experimentului privind programele de pregătire fizică dar mai ales în privința experimentării unei variante de evaluare menționăm următoarele aspecte semnificative:

Sistemul de evaluare utilizat (ca fiind derivat din cel al FRT cu unele complectări, adăugiri și modificări) s-a dovedit util în cunoașterea și prognozarea pregătirii fizice a tenismenilor juniori.

Evoluția indicilor de la testarea inițială la cea intermediară indică un progres nesatisfăcător al capacității motrice a subiecților la majoritatea probelor cu excepția probei de 6×20+20, Free jump, mobilitatea spatelui, probele de evantai și pas adăugat la care au fost obținute rezultate și indici medii, satisfăcător unele rezultate individuale fiind chiar foarte bune și bune (tabelul nr. 9 și 10).

Tabelul nr. 9 Rezultate înregistrate la testările inițiale și intermediare, la probele de pregătire fizică a subiecților cuprinși în experiment (2009-2010)- cercetare preliminară.

3.5. Premise pentru cercetarea ulterioară

Deși relația între eșantionul experimental, unde subiecții sunt juniori dintr-o secție de tenis și eșantionale U14 și U16 (compuse din subiecți selecționați din toată țara), reprezintă doar stabilirea unui sistem de referință existentța baremelor FRT aplicate ambelor eșantioane a permis:

Elaborarea unor norme de pregătire și ameliorări obiectivizate pentru grupa experimentală (tabelul nr. 8).

Realizarea unor comparații cu un eșantion de elită fapt care duce un plus de obiectivitate în aprecierea rezultatelor și formularea concluziilor.

În finalul capitolului mai facem următoarele precizări referitoare la experimentul ulterior (2010 – 2013):

Am înlocuit unele probe din sistemul probelor FRT cu probe vizând aproximativ aceleași capacități (Squat Jump, Counter Movement Jump inlocuite cu Săritura în Lungime de pe Loc și forța spate testată prin dinamometru, cu număr de repetări de ridicări ale trunchiului din culcat facial) am utilizat cronometrul manual la unele probe.

Deși tabelele nu reflectă evident unele modificări privind tehnica de recoltare a datelor, facem mențiunea că am experimentat desfășurarea unor probe de viteză-îndemânare și cu racheta ținută în mâna îndemânatică (proba Evantai, Hexagon, Pas adăugat și 6×20+20) atât cu grupa experimentală cât și cu eșantioane de sportivi necruprinse în experiment. Rezultatele vor fi comentate pe larg intr-o viitoare lucrare, în capitolul următor al acestei lucrări (concluzii și perspective) făcând doar scurte precizări și comentarii pe această temă.

Datele intermediare fiind în general prea puțin satisfăcătoare ne-au condus la elaborarea unor corecții în planurile de pregătire fizică a subiecților din grupa experimentală, realizate în spiritul îndrumarului metodic prezent în capitolul 6.1.

Analiza și prelucrarea statistică a rezultatelor evidențiază; pe lângă progresele realizate în ansamblul pregătirii fizice și unele capacități motrice care necesită în continuare o tratare prin mijloace de pregătire specială, mai exigent elaborate prin volum și intensitate crescute. Menționăm în acest sens viteza de deplasare, rezistența și mobilitatea care vor fi atent tratate în pregătirea ulterioară a sportivilor.

Atât desfășurarea experimentelor și măsurătorilor cât și rezultatele finale au confirmat utilitatea și eficiența tuturor probelor utilizate în evaluările inițiale și intermediare pentru elaborarea unor diagnoze, prognoze și corecții necesare în elaborarea unor noi programe de pregătire elaborate în consecința testărilor inițiale și curente.

PARTEA A III A

CERCETĂRI PRIVIND STRATEGII DE EVALUARE A PREGĂTIRII FIZICE A TENSIMENILOR JUNIORI

5. Organizarea experimentului didactic

Pornind de la concluziile și premisele cercetării preliminare a fost organizat cercetarea propriuzisă. Încă de la începutul acestu capitol atragem atenția asupra asemănărilor inerente cu organizarea cercetării preliminare (capitolul 3.1.). Cercetarea fiind unitară ca scop și obiective, eșantioane și metodologie (fiind diferite doar perioadele în care s-au desfășurat).

5.1. Premise și ipoteze ale cercetării

Scopul principal al cercetării noastre constă în elaborarea și experimentarea unei variante proprii de evaluare a nivelului pregătirii fizice a juniorilor de 14-15 ani care practică tenisul (variantă adoptată condițiilor concrete de pregătire într-o secție de tenis) utilizând ca sistem de referință probele elaborate de FRT pentru loturile naționale cu unele modificări și completări.

Obiective:

Realizarea unui necesar instrument de lucru pentru munca ulterioară cu juniorii într-o varintă accesibilă antrenorului de tenis

Realizarea unor argumente științifice pentru elaborarea unui sistem național unitar de evaluare a pregătirii fizice a juniorilor posibil de realizat la nivelul secțiilor (care nu dispun de specialiști, laboratoare și tehnologii speciale)

Experimentarea unor programe ameliorative de pregătire fizică a juniorilor cu accent pe dezvoltarea capacităților motrice specifice și formarea unui fond de rezistență specială la oboseală și stresul competițional

Formularea unor concluzii pentru activitatea profesională ulterioară și pentru elaborarea lucrării științifice

Ipotezele studiului și cercetării:

Sistemele de testare utilizate de FRT pot și trebuiesc adaptate la nivelul secțiilor de copii și juniori din tenisul românesc

Prin măsurători efectuate pe fond de oboseală se poate stabilii gradul de pregătire fizică și competițională

Ansamblul sistemului de testare utilizat de FRT poate fi eșalonat și adaptat pentru generalizarea aplicării lui la nivelul secțiilor de copii, juniori și seniori din tenisul românesc.

Existența unui sistem de evaluare trebuie completată și de utilizarea unor măsurători suplimentare, în activitatea curentă a antrenorului.

Elaborarea unor programe de ameliorare a pregătirii fizice este obligatorie, o evaluare de diagnoză cât mai precisă având ca scop principal consolidarea activităților pozitive și îmbunătățirea capacităților motrice deficitare, pornind de la o evaluare operaționalizată a acesteia

5.2. Subiecți și metode

Subiecții experimentului didactic sunt aceeași ca în experimentul preliminar atât cei din grupa experimentală (12 juniori de la A.S. Sănătatea Oradea având 14 – 16 ani) cât și cei din grupa de control (de referință, juniori selecționabili U14 – U16). Subiecții sunt prezentați în punctul 3.2. (anterior).

Se păstrează și metodologia și instrumentele de lucru folosite în cercetarea preliminară (2009 – 2010)

Se păstrează și grupa de referință U16 la testările finale (FRT).

5.3. Perioada desfășurarii cercetării

Experimentul didactic și evaluările speciale s-au realizat pe parcursul a 4 ani școlari (2009 – 2013) din care perioada 2010 – 2013 reprezintă cercetarea propriuzisă.

6. Desfășurarea cercetării

Cercetarea a continuat în perioada 2010 – 2013 cu păstrarea subiecților în grupa experimentală și a procedurilor de evaluare din cercetarea preliminară și testările F.R.T.

După recoltarea datelor intermediare (după experimentul preliminar) s-a procedat la analiza evoluției pregătirii fizice individuale a celor 12 subiecți indicatorii fiind împărțiți în două categorii principale:

Indicatori ai unor acumulări în dezvoltarea pregătirii fizice care confirmă calitatea bună a mijloacelor de lucru utilizate necesitând doar unele mici modificări și corecții (mai ales în ceea ce privește volumul și intensitatea)

Indicatori ai unor evoluții slabe sau nesatisfăcătoare necesitând reconsiderarea calității și volumului de lucru cu mijloacele folosite pe parcursul cercetării preliminare.

În urma analizei datelor intermediare au fost reconsiderate toate acele mijloace care nu au realizat acumulările satisfăcătoare în nivelul capacităților motrice, planurile de pregătire fiind ameliorate prin adaptarea unor mijloace mai eficiente și prin mărirea volumului.

În perioada 2010-2013 s-a procedat la investigarea anuală a nivelului pregătirii fizice (cu adaptarea unor corecții în pregătire, în consecința analizării evoluției indicatorilor capacităților motrice individuale).

Datele finale ale experimentului sunt prezentate în tabelul nr.17, aceste date permițându-ne analize și aprecieri finale privind mijloacele de lucru și totodată analiza și aprecierea sistemelor de evaluare utilizate pe tot parcursul experimentului; pornind de la baremele și calificativele FRT (tabelul nr. 6).

În capitolul următor am procedat la analiza și interpretarea datelor intermedare și finale, având ca sisteme de referință:

Datele FRT privind potențioalul juniorilor selecționabili (U14-U16) prezente în tabelele 23 și 25 precum și în tabelul nr. 6

Datele consemnate la măsurătorile efectuate la grupa experimentală inițiale, intermediare, tabelele nr. 14, 15 și 16.

Plan de pregătire pe mezociclu

Clubul: A.S. Sănatatea Oradea

Grupa: 15-16 ani

Antrenor: Bogdan Sturzu

Perioadă pregătitoare (de bază) I 05.01.2012 – 28.02.2012

6.2. Evaluări speciale vizând indicii capacității motrice specifice

a) Probe de efort specific efectuat ”cu” și ”fără” rachetă

Subiecții din grupa experimentală au fost testați si prin probe suplimentare speciale care sunt derivate din sistemul de testare al FRT executate cu o tehnică care presupune ținerea rachetei în mâna îndemânatică, măsură menită să apropie cât mai mult proba de specificul și concretețea jocului de tenis.

Am avut în vedere probele:

– 6×20+20 m (evaluarea capacității anaerob-lactacide) cu și fără rachetă cu care se atinge o minge medicinală

– Hexagon test (evaluarea vitezei și agilității cu și fără rachetă)

– Evantaiul (viteza de deplasare specifică jocului și coordonarea prin imitarea unor lovituri cu racheta – sau cu culegerea și așezarea a 5 mingi de tenis la puncte fixe, deplasarea făcându-se cu fața și cu spatele)

– Pas adăugat (evaluarea vitezei de deplasare, oprire și schimbării de direcție cu și fără rachetă).

Mai facem precizarea că raportarea datelor culese la parcurgerea probelor cu racheta s-a făcut la datele culese la proble parcurse ”fără” rachetă, datele culese în principal la testarea finală a experimentului didactic 2009-2013. Si cu ocazia acestor măsurători s-a evidențiat importanța și utilitatea unor măsurători suplimentare. (tabelele nr. 18 și 19)

b) Evaluarea pe fond de oboseală

O altă categorie de măsurători pe care o apreciem ca fiind necesară și profund semnificativă pentru cunoașterea nivelului pregătirii fizice sportive și competiționale o reprezintă posibilitatea efectuării unor probe simple și expeditive pentru evaluarea capacităților motrice pe fond de oboseală (după un „antrenament greu” de pregătire fizică și/sau tehnică).

Pentru aprecierea nivelului pregătirii competiționale implicit și al pregătirii fizice am utilizat următoarele probe din categoria celor care exprimă cel mai veridic specificul efortului în tenis:

– Evantai

– Hexagon

– Pas adăugat

– Testul riglei

– Serviciu la zonă

Datele au fost recoltate la 5 min după antrenamente de pregătire fizică cu volum și intensitate mare procedând la compararea rezultatelor obținute la cele cinci probe pe fond de recuperare.

Măsurătorile s-au desfășurat pe timp de o lună la toți subiecții din grupa experimentală. Datele sunt prezentate în tabelul nr. 20. In capitolul următor unde acestea sunt prezentate și analizate global (mediile grupei) și individual (coroborate și cu rezultatele obținute de subiecți în sistemul competițional oficial de juniori).

7. Analiza și interpretarea rezultatelor

7.1. Rezultate și rolul programelor proiectate pentru ameliorarea indicilor capacității fizice

Sistemul de bareme obictive (model) pentru grupa experimentală precum și obictivele de progres înregistrează, la testările finale, într-o apreciere de ansamblu, progresul tuturor subiecților chiar dacă nu s-au realizat în totalitate normele de ”FB” și ”B” (tabelele nr. 7 și 8).

Am supus analizei periodice și finale atât mediile grupei cât și răspunsul individual procedând în fiecare an al experimentului la corectarea programelor de pregătire și elaborarea următoarelor constatări argumentate statistic:

Probe finalizate cu calificative medii de ”FB” și ”B” la:

Hexagon (11,39” = ”FB”)

Forță spate (35,9 rep = ”B”)

Aruncarea mingii forehand (9,25 m. = ”B”)

Stability test (1,42 rep. = ”B”)

Aceste rezultate medii foarte bune și bune confirmă că mijloacele utilizate pentru îmbunătățirea abilității, a forței spatelui, brațelor și a membrelor inferioare au fost foarte bine selecționate și lucrate în antrenamentele de pregătire fizică.

Tabelul nr.16 Rezultatele înregistrate la testările inițiale și finale la probele de pregătire fizică a subiecților cuprinși în experiment (2009 – 2013) U 14 – U 16 ANI

FB = 4, B=6, M=1, S=4

Tabelul nr. 17. Datele masuratorilor finale ale grupei experimentale la probele de pregatire fizică

Graficul nr. 1 – Evoluția la proba Evantai (Obiectiv de progres 1 – 3”)

Capacitatea vizată: Viteza de deplasare specifică

Obiectiv de progres individual = 1 – 3 ” realizat în medie 1,6” (obiectiv realizat)

Media finală a grupei ”M”

Graficul nr.2 – Evoluția la proba Pas adăugat (Obiectiv de progres 1 – 1,3”)

Capacitatea vizată: viteza de deplasare

Obiectiv de progres individual 1 – 1,3” realizat în medie 1,7”

Media finală a grupei ”S”

Subiecți cu obiective realizate și depășite

Graficul nr.3 – Evoluția la proba Hexagon

Capacitatea vizată: evaluarea agilității

Obiectiv de progres individual: 2 – 3” nerealizat în medie 0,97”

Media finală a grupei ”B”

Testările finale ale grupei experimentale conduc la următoarele constatări:

Bateriile de teste au permis:

Cunoașterea particularităților de ordin fizic ale subiecților

Cunoașterea stadiilor intermediare și finale ale pregătirii fizice

Elaborarea unor corecții în planurile de pregătire fizică confirmate în final ca fiind bine elaborate

S-au înregistrat progrese la toți subiecții și toți indicii de pregătire, unele probe având medii care s-au apropiat de calificative de ”FB” – ”B”. Probele de forță și forță explozivă au avut calificative medii la probele specifice (hexagon și pas adăugat) .

La probele care testează capacități motrice cu determinări native progresele medii fiind nesatisfăcătoare (20 m.p., 6×20+20) chiar dacă unii subiecți au realizat bareme de ”FB” și ”B”. Acest lucru se datorează în principal unor greșeli de pregătire dar mai ales unor greșeli de selecție.

Coroborate cu probele și măsurătorile suplimentare, probele alese în cadrul experimentului, acestea fiind derivate din sistemele F.R.T. s-au dovedit utile pentru cunoașterea pregătirii fizice (în toate stadiile) a subiecților și controlul instrumentelor de lucru (planuri anuale, de etapă, săptămânale).

Facem precizarea că am constatat și o deplină departajare valorică cu ajutorul testărilor confirmate și prin rezultate individuale în sistemele competiționale locale și naționale.

7.3. Analiza rezultatelor înregistrate la măsurătorile suplimentare.

7.3.1. Probe de control ”CU” și ”FĂRĂ” rachetă

Rezultatele măsurătorilor suplimentare sunt redate în (tabelul nr. 18 individual și în tabelul nr. 19 mediile grupei). Ca o primă constatare precizăm diferențele relativ mici înre cele două tipuri de măsurători dar având o anumită semnificație.

În urma analizei rezultatelor individuale (tabelul nr. 18) se constată păstrarea relațiilor erarhice (valorice) între componenții eșantionului puse în evidență la măsurătorile ”fără” rachetă subiecții C.D. și U.I. având multe rezultate cotate cu ”FB” în conformitate cu calificativele FRT adoptate și în experimentul didactic 2009 – 2013.

Cea mai bună adaptare la noile condiții ale probelor au subiecții B.S., S.A., și U.I. (aceștia având diferențe de 0,20 – 0,50 sec față de 0,60 – 0,70 ale celorlalți subiecți la proba hexagon).

La proba ”evantai” (medii mai bune la proba ”cu” racheta) sau evidențiat subiecții S.A. (dif. de 0,30 sec.) și G.C. (dif de 0,20 sec.)

La proba de ”pas adăugat” cele mai bune rezultate (”fără” și ”cu” racheta) le au subiecții C.D., B.S., S.A. și T.V. (între 6,30 – 6,20 sec.)

Menționez că la toate probele de pregătire specifică ”cu” și ”fără” rachetă, progresul realizat a fost posibil datorită ameliorării capacităților fizice specifice, dar și ca urmare a îmbunătățirii tehnicilor de deplasare și de mânuire a rachetei fapt confirmat și de rezultatele bune și foarte bune în competiții.

Tabelul nr. 18 Datele măsurătorilor experimentale la probele de viteză-îndemânare efectuate cu racheta ținută în mâna îndemânatică comparativ cu rezultatele înregistrate în măsurătorile finale ale cercetării preliminare (fără rachetă) – grupa experimentală.

Tabelul nr. 19 Reprezentând mediile grupei experimentale la probele ”cu” și ”fără” racheta în mână

7.3.2. Probe de control recoltate pe fond de oboseală

Facem precizarea că datele culese ”pe fond de oboseală” au fost recoltate în primele 3 – 5 min după un antrenament de pregătire fizică cu încărcătură mare, acestea fiind comparate cu datele recoltate pe fond refăcut.

În tabelul nr. 20 se observă diferențele evidente între cele două categorii de testări la aceste probe specifice tenisului, rezultatele la testările pe fond de oboseală fiind, în medie (dar și individual) mai slabe, la toți indicatorii.

Subiecții s-au evidențiat valoric prin diferențe mai mari sau mai mici între cele două testări. Facem precizarea că diferențele mici constatate la subiecții U.I. și C.D. confirmă nu doar o superioritate a nivelului pregătirii fizice ci și o diferențiere a rezultatelor în sistemele competiționale de juniori unde acești subiecți au ocupat locuri fruntașe (I – III) la Campionatele Naționale, ceilalți având rezultate modeste. Subiectul U.I. a fost timp de 2 ani în atenția selecționerilor pentru lotul național. În consecință putem concluziona că diferențele mici între rezultatele obținute la măsurătorile pe fond refăcut față de cele pe fond de oboseală indică un nivel bun al pregătirii pentru competiții, capacitatea de efort la solicitările fizice, psihice și ale randamentului competițional.

Pentru exemplificare, într-o primă analiză cantitativă constatăm că probele aplicate pe fond de oboseală înregistrează rezultate mai slabe, în medie cu 1,32 sec. la ”hexagon”, 1,17 sec la ”evantai” și 0,98 sec. la ”pas adăugat”. Dacă la nivel mediu diferențele nu sunt mari acest lucru se datorează subiecților care au înregistrat diferențe mici (înre 0,50 – 0,70 sec. la ”pas adăugat” la subiecții C.D., S.A. și U.I.) având un bun nivel al capacității fizice pentru competiții, ceea ce se reflectă și în rezultatele probelor ”testul riglei” și a ”serviciului la zonă” acești subiecți având și rezultate calificate cu ”FB” la toate cele cinci probe pe fond refăcut.

Menționăm că am găsit aceleași relații și la alte grupe de sportivi testați similar, aceștia având vârste cuprinse între 13 – 18 ani (M+F).

TABEL NR. 20 cu datele măsurătorilor subiecților din grupa experimentală, la probele de pregătire fizică specifică la testări pe fond de refacere, comparativ cu cele recoltate la testări efectuate pe fond de oboseală

Tabelul nr. 22 – Mărimea efectului

Notă: Din tabelul de mai sus reies diferențe semnificative la toate probele aplicate ceea ce rezultă o mărime a efectului mare.

7.5. Analiza și comentariul privind sistemul de testare al FRT.

Sistemul de testare al FRT fiind obiectivizat prin bareme și calificative pentru U14 – U16 reprezintă un foarte bun instrument de lucru și orientare a pregătirii fizice nu doar pentru antrenorii loturilor naționale ci și pentru toți antrenorii din secțiile de juniori, fiind un prețios sistem de referință pentru elaborarea unor obiective de pregătire obiectivizate și realiste, sens în care l-am folosit și noi în cercetarea preliminară 2009 – 2010.

Apreciind că la unele probe normele pentru calificativele de „FB” sunt prea puțin exigente (din 22 de probe 14 au medii ale grupei încadrate în ”FB” la U16) am elaborat și norme mai exigente pentru calificativul de „Excepțional” pe baza experienței cu sporivul U.I. convocat la selecția pentru lotul național și pe baza cunoașterii directe a probelor (tabelul nr 24).

7.5.1. Grupa U14

Are în componență sportivi juniori selecționabili convocați de la secții din toată țara pe baza rezultatelor în sistem competițional și prin turneul cu caracter de selecție organizat special de FRT premergător testărilor propriuzise.

Modul în care au fost testate capacitățile motrice prin teste baremate permit următoarele constatări semnificative:

Probe și capacități având medii ale eșantionului încadrate în FB și B: sprint 20 m plat, 3,55 = FB; hexagon 11,26 sec = B.

Unii subiecți au realizat performanțe superioare calificativului de FB. De exemplu: la Vameval = 17 pct (FB=16), 6×20+20 = 0 pct (0-1pct), hexagon = 9,48 sec (FB = 11,10sec), pas adăugat = 6,04 sec (FB = 6,40 sec), aruncarea mingii medicinale înainte = 8,40 m (FB = 8m), aruncarea mingii medicinale Forehand = 11m (FB =>10m).

Faptul că mulți subiecți au realizat rezultate superioare calificativului „FB” ne-a condus la ideea că sistemul de apreciere trebuie să continue și cu baremul pentru” Excepțional”, mărind gradul de exigență și selectivitate. În urma studierii sistemului de apreciere FRT și prin propria experiență am elaborat o variantă personală a baremelor de „Excepțional” pentru U14 și U16.

Încadrări ale mediilor eșantionului U14 în bareme de nivel mediu:

forța spate = medie 90,09 kg/f (89 = rezultat mediu),

mobilitate spate = medie 1,37 cm ( +2 = mediu),

Vameval media = 15 (mediu 14-15).

Probe și capacități motrice cu rezultate medii și nivel deficitar:

sprint 10 m plat = medie 2,09 sec (slab = peste 1,98 sec),

Squat jump medie = 26, 27 cm (slab = sub 31 cm),

Evantai medie = 18,63 sec (slab = peste 18,0 sec)

7.5.2. Grupa U16

Constatări semnificative rezultate din aplicarea sistemului de verificare și apreciere a pregătirii fizice (FRT):

Proba cu rezultate medii ale eșantionului încadrate în bareme FB și B:

Vameval = medie 16,62 km/h (B = 16-18 km/h)

Sprint 20m plat = medie 3,38 sec (FB = 3,8 sec)

Forța abdominală = medie 56,6 rep (B = 54 – 60 rep)

Probe cu rezultate medii ale eșantionului încadrate în bareme Medii:

Pas adăugat = medie 6,44 sec (M = 6,44 – 6,60 sec)

Aruncarea mingii medicinale înainte = medie 7,73m (M = 6 – 8 m)

Aruncarea mingii medicinale Forehand = medie 7,74 (M = 7,5 – 9,5 m )

Aruncarea mingii medicinale Backhand = medie 9,22 m (M = 8 – 10 m)

Probe cu rezultate medii ale eșantionului încadrate în bareme Slab:

Squat jump = medie 29 cm (S = sub 34 cm)

Free jump = medie 37,13 cm (S = sub 42 cm)

6×20+20 m = medie 7,84 % (S = peste 5%)

Menționăm și la U16 existența multor rezultate individuale situate mult peste cerințele de FB, această situație justifică încă o data variantele de complectare a calificativelor cu cerințe pentru Excepțional (tabelul nr. 26).

Menționăm că antrenorii federali au analizat fiecare sportiv și probă stabilind obiective de ameliorare a pregătirii fizice atât în cadrul pregătirii centralizate cât și la cluburi.

8. Concluzii și perspective

8.1. Concluzii cu caracter metodic și metodologic

Studiul materialelor bibliografice, măsurătorile și experimentele didactice confirmă pe deplin necesitatea și utilitatea unor cunoștințe de docimologie adaptate la specificul muncii antrenorilor, facilitând evaluarea permanentă a nivelului pregătirii fizice a juniorilor a cărei cunoaștere permite elaborarea științifică a unor diagnoze și prognoze utile în organizarea eficientă a procesului de pregătire sportivă evaluarea fiind prezentă din perioada OSI până la finalul carierei sportive.

Datele rezultate în finalul măsurătorilor din experimentul privind utilizarea unui sistem de probe de evaluare a nivelului pregătirii fizice a juniorilor U14-U16 confirmă pe deplin ipotezele de lucru privind utilitatea unui sistem propriu de măsurare și apreciere bazat pe modele elaborate de FRT și de către unii autori prezenți în bibliografia utilizată în elaborare prin adaptarea acestor modele la condițiile concrete de lucru în cadrul secției de tenis juniori și la specificul particularităților de vârstă și individuale ale sportivilor.

Orientările FRT ne-au permis elaborarea unui sistem de probe de evaluare a pregătirii fizice care a fost confirmat ca util și eficient în cunoașterea și dirijarea procesului de pregătire a juniorilor prin programe care s-au dovedit eficiente.

În cadrul adaptării sistemului de evaluare am pornit și de la ipoteza unor corecții și apropieri de specificul jocului de tenis care au fost confirmate ca necesare și utile atât prin utilizarea unor evaluări pe fond de oboseală, cât și prin efectuarea unor evaluări prin probe având introdusă prezența rachetei ținute în mâna îndemânatică la probele de sprint 20m plat, 6×20+20, Hexagon, Evantai și Pas adăugat la care modificarea introdusă a condus la recoltarea unor date sensibil mai slabe dar mult mai veridice.

Menționăm și utilitatea dovedită în finalul investigațiilor atât asupra sistemului de probe vizând evaluarea capacității motrice generale și specifice, dar și a unor instrumente elaborate pentru cercetare care s-au dovedit deasemenea utile: modele de pregătire fizică și obiective țintă proiectate și realizate integral sau parțial, dar foarte utile în elaborarea programelor de pregătire fizică (capitolul 6.1.)

8.2. Concluzii rezultate din studiul evaluării:

Rezultatele utilizării sistemului de evaluare elaborat în vederea studiului experimental confirmă pe deplin utilitatea și eficiența tuturor probelor alese, realizarea obiectivelor și modelelor de pregătire în integralitatea lor dovedind totodată și calitatea programelor de pregătire elaborate și corectate permanent prin probe de evaluare bine alese.

Analiza și prelucrarea statistică a rezultatelor evidențiază; pe lângă progresele realizate în ansamblul pregătirii fizice și unele capacități motrice care necesită în continuare o tratare prin mijloace de pregătire specială, mai exigent elaborate prin volum și intensitate crescute. Menționăm în acest sens viteza de deplasare, rezistența și mobilitatea care vor fi atent tratate în pregătirea ulterioară a sportivilor.

Atât desfășurarea experimentelor și măsurătorilor cât și rezultatele finale au confirmat utilitatea și eficiența tuturor probelor utilizate în evaluările inițiale și intermediare pentru elaborarea unor diagnoze, prognoze și corecții necesare în elaborarea unor noi programe de pregătire elaborate în consecința testărilor inițiale și curente.

Prin măsurători experimentale (cu racheta) am confirmat practic necesitatea unor probe suplimentare și complementare sistemului probelor de evaluare, acestea fiind utilizate ori de câte ori se dovedesc necesare.

Tot cu o modestă contribuție personală la aprofundarea problematicii evaluării o constituie studiul măsuratorilor capacității motrice pe fond de oboseală prin care am constatat statistic independența dintre capacitatea competițonală și diferențele mici între valorile motrice recoltate pe fond recuperat și cele recoltate pe fond de oboseală. Am stabilit în acest mod posibilitatea evaluării obiective a formei sportive – instrument foarte util în munca de antrenor.

Deși am experimentat baterii de evaluare care se referă la pregătirea fizică generală și specifică a juniorilor am descoperit prin experimente și măsurători speciale și unele modalități utile de investigare a unor anumite capacități motrice cu scopuri de diagnoză sau prognozare a acestora sau chiar a gradului de pregătire competițională (formă sportivă) prin testări pe fond de oboseală.

8.3. Perspective și implementări

În baza studiului, măsurătorilor și experimentării unei variante de evaluare, în baza datelor recoltate a analizei și prelucrării acestora, a concluziilor rezultate considerăm util și necesar de prezentat următoarele puncte vizând perspective și implementări într-o variantă personala într-o viziune personală:

Bateriile de teste utilizate de FRT sunt bine concepute și oferă informații foarte prețioase despre pregătirea fizică a tenismenilor selecționabili.

Apreciem totuși că sunt necesare unele corecții și completări:

Completarea configurației probelor cu probe care să vizeze capacitatea „rezistența în regim de viteză” alegând între probele clasice de alergări cu această semnificație: 200m, 400m, 800m plat, 6×20+20 fiind insuficient.

Adaptarea sau înlocuirea probelor care oferă date cu caracter de pregătire atletică sau de laborator prin probe mai apropiate de specificul jocului de tenis: înlocuirea probelor din programul T Reaction pentru măsurarea timpului de reacție simplu și complex care utilizează sofwearul și tehnologie complicată cu proba lovirii și returului mingilor aruncate din tun, conform unor programe standardizate și etalonate privind numărul de repetări, intervalul dintre acestea (frecvența) distanța parcursă de minge, etc.

Stabilirea unor bareme FRT mai exigente pentru calificativul de FB sau complectarea gamei cu calificativul „Excepțional”. Menționăm că am constatat cu ocazia verificărilor juniorilor că întregul lot de selecționabili au realizat norme de „FB” în proporție de (80-90%) la proba de forță spate, Hexagon, sau aruncarea mingii medicinale înainte, mult prea ușor.

Pentru o mai mare apropiere de specificul solicitărilor din tenis utilizarea rachetei ținute în mâna îndemânatică, la probele de sprin 20 m plat, 6×20+20, evantai, pas adăugat, hexagon și chiar Vameval. Din măsurătorile noastre rezultă unele diferențe (timpi sensibil mai mari) dar toate acestea se cer atent studiate și mai ales etalonate în noile condiții (tabelul nr. 18 și 19)

Pentru obținerea unor informații suplimentare absolut necesare pentru evaluarea capacității de efort competițional este impetios necesară elaborarea unei metodologii de evaluare a capacităților motrice pe fond de oboseală. Unele măsurători experimentale implicate în investigațiile noastre ne permit următoarele constatări și propuneri:

Datele recoltate au valori mai mari decât la testările obișnuite dar sunt mai veridice în privința evaluării capacității de efort competițional;

Din motive de ordin psihopedagogic trebuiesc selectate doar probele scurte de maximă semnificație, privind capacitățile rezistență în regim de viteză tipice pentru competițiile de tenis (6×20+20, evantai, pas adăugat)

Cu cât sunt mai mici diferențele între testările pe fond de oboseală și cele pe fond restabilit, cu atât sportivii au un grad mai ridicat de pregătire fizică și competițională (tabelul nr. 20).

Lucrarea noastră se dorește a fi o confirmare și o pledoarie a necesității utilizării unui sistem de probe și norme vizând capacitatea fizică și competițională a tenismenilor juniori având caracter național și unitar.

Prin elaborarea studiului și cercetării de la baza acestei lucrări am avut ca principal scop abordarea unei probleme de maximă importanță profesională și totodată o modestă contribuție la aprofundarea unor probleme de docimologie aplicate în domeniul antrenamentului sportiv al tenismenilor.

Intenționez să continui studiile, măsurătorile și experimentele privind evaluarea în pregătirea tenismenilor juniori pentru publicarea unui mic volum dedicat temei și participarea la simpozioane și sesiuni de comunicări științifice cu lucrări tematice.

Am avut în vedere două direcții principale de cercetare și valorificare:

Continuarea studiilor privind măsurătorile pe fond de oboseală, continuate și extinse în direcția motricității tehnice de bază vizând probe adecvate (serviciul, returul de serviciu, viteza de reacție prin probe simple, etc.

Experimentarea unor probe de evaluare simple, ușor de aplicat și având maximă semnificație de tipul ”săritura în lungime de pe loc”, servicii (pe fond de oboseală la punct fix cu primul serviciu din 5 și 10 repetări cu elaborarea unor norme și calificative), probe vizând viteza de reacție (tot pe fond de oboseală) cu proba ”rigla”.

Elaborarea unui îndrumar tematic privind mijloacele și tehnicile de relaxare, recuperare.

Modeste contribuții personale la aprofundarea temei lucrării de doctorat

Filtrarea critică realistă și realizabilă a sistemului de evaluare al FRT și adaptarea la condițiile concrete de lucru și cercetare posibil de realizat într-o secție de tenis.

Elaborarea (pe baza sistemului de testare al FRT) unei baterii de teste în viziune personală având 15 probe, un sistem de norme și calificative (pe baza celui elaborat de FRT cu unele modificări și adaptări) și utilizarea didactică a acestor probe, bareme și calificative care au devenit instrumente în cadrul unui experiment didactic pe patru ani de pregătire fizică a unei grupe experimentale.

Consemnarea unor constatări, analize și concluzii în urma experimentului și a unui sistem de măsurători speciale și chiar inedite (testări la probe specifice ”cu” și ”fără” rachetă și măsurători la aceleași probe specifice pe fond de oboseală și comparativ, pe fond de refacere.

Lucrarea mea se dorește o modestă contribuție la aprofundarea teoretică și practică a problematicii evaluării în pregătirea fizică a juniorilor în tenis.

Elaborarea unor instrumente de lucru folosite în evaluarea capacităților motrice (tabele cu bareme și obiective țintă pentru nivelul capacităților motrice; Elaborarea unui tabel sinoptic privind rolul și importanța evaluării (tabelul nr. 3).

Bibliografie

Abrudan, C., (2006), Teoria instruirii, Editura Universității din Oradea.

Alexandrescu, C., (1967), Igiena și controlul medical în sport, Editura CNEFS, București.

Antonescu, D., (1995), Principii de bază ale tehnicii jocului de tenis, Revista ANEFS, Nr.2,3., București.

Ardelean, T., (1981), Fundamentarea teoretică și metodica generală a dezvoltării calităților motrice în atletism (I Revista Educației fizică și sport nr. 12 București).

Ardelean, T., (1982), Particularitățile dezvoltării calităților motrice în atletism, Editura IEFS, București.

Baciu, A.M., (2008), Antrenamentul în tenisul de câmp, Editura Napoca Star.

Barani, G., Istrati, I., Dragomir, Z., (1968), Pregătirea fizică, antrenamentul sportiv, editura CNEFS, București.

Barbieri, R., (1992) Il tennis e perche, Editzioni Calderini SRL.

Baroga I., (1993), Dezvoltarea calităților motrice, Editura Editis, București

Baroga, L., (1980), Forța în sportul de performanță, Editura Sport-Turism, București.

Baroga, L., (1984), Educarea calităților fizice combinate, Editura Sport-Turism, București.

Bâc, O., Hanțiu, I., Biro, F., (2002), Teoria și metodica antrenamentului sportiv, Editura Universității din Oradea.

Blându, V., (2004), Evaluarea didactică interactivă, Editura Didactică și pedagogică, București.

Blume, D., (1978), Grundsatze und methodische Mabnahmen zur Schulung Koordinativer Fahigkiten. Theorie und Praxis der Korperkultur.

Bollettieri, N., (1995), Matchball. Das Mentale – Erfolgsprogvam von Nick Bollettieri, Edit. BLV Munchen.

Bompa, T. O., (2003), Dezvoltarea calităților bio-motrice-periodizarea, Editura Ex Ponto.

Bompa, T. O., Di Pasquale, M., Cornacchia, L., (2003), Serious Strenght Training, Human Kinetics, 2nd edition, Champaign, IL-USA.

Bompa, T.O., (2002), Periodizarea: Teoria și metodologia atrenamentului, Editura Ex Ponto, CNFPA, București.

Bompa, T.O., (2003), Performanța în jocurile sportive, Editura Ex Ponto.

Bompa, T.O., (2003), Totul despre pregătirea tinerilor campioni, Editura Ex Ponto.

Bompa, T.O., (2010), Teoria și metodologia antrenamentului – periodizarea, Editura Tana.

Bompa, T.O., Carrera, M.C. (2006), Periodizarea antrenamentului sportiv, Editura Tana.

Bonys, T., (2002), Teoria și metodologia antrenamentului, Editura Exponto.

Bota, C., (1994), Fiziologia educației fizice și sportului, Universitatea Ecologică București.

Brack, R., (1994), Teoria practică de acționare a coachului în jocurile sportive. Antrenoriat și competiție – Colecția SDP Nr. 350,351,352, MTS, CCPS.

Bringmann, W., (1977), La capacita di prestazione e di sforzo nell”eta avantaza (traduction e l”allemand Centro doc., UISP).

Brown, J., (1995), Stepts to Succes, Editura Teora.

C.N.E.F.S., (1971) – „Conținutul și metodica antrenamentului sportiv”, Ed. Stadion București.

Cârstea, G., (2000), Teoria și metodica educației fizice și sportului, București.

Chu, D. (1992), Jumping into plyometrics, Editura Human Kinetics.

Chu, D. (1995), Power tennis training, Editura Human Kinetics.

Colibaba E., (1982), Modelarea antrenamentului sportiv potrivit exigențelor competiționale, Revista Educație fizică și sport nr. 7, București.

Colibaba, E. și Bota, I., (1996), Modelul de joc și modelarea, Editura ANEFS, București

Colibaba, Evuleț D. și Bota, I., (1998), Jocuri sportive – Teorie și metodică, Editura Aldin

Consiliul național pentru educație fizică și sport, (1971), Conținutul și metodica antrenamentului sportiv, Editura Stadion, București.

Cordun, Mariana (2009), Kinantropometrie, Editura CD Press.

Courier, J., (2004), Tennis tactics-winning patterns of play-United States Tennis Asociation, Editura Human Kinetics.

Crespo, M. și Miley, D., (1998), Manualul antrenorilor avansați, F.I.T.

Cristea, E., (1977), Tenis, Aspecte ale pregătirii copiilor și juniorilor, Editura Stadion, București.

Cristea, E., Năstase, I., (1977), Tenis, Editura Sport Tursimn.

Cucoș, C., (1996), Pedagogie, Ed. Polirom.

D.G. Moise – (2011), Pregătirea fizică Factorul de modernizare a tenisului de performanță, Ed. pentru sport București

Demeter, A., (1970), Fiziologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București.

Demeter, A., (1972), Fiziologia sporturilor, Editura Stadion, București

Dietrich, M., (1989), Oboseala și controlul antrenamentului – Roma, Scuola dello Sport, vol VIII.

Dragnea, A., (1984), Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, Editura Sport Turism.

Dragnea, A., (1991), Teoria și metodica dezvoltării calităților motrice-Compendiu București,ICEF.

Dragnea, A., (1996), Antrenamentul sportiv, Editura Didactică si Pedagogică R.A., București.

Dragnea, A., (2002), Măsurarea și evaluarea în activitățile motrice, Editura Universității din Pitești.

Dragnea, A., Bota Aura, (2000), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și pedagogică București.

Dragnea, A., Bota, A., Teodorescu, S., Stănescu, M., Șerbănoiu. Ș., Tudor, V., (2006), Educație fizică și sport-Teorie și didactică, FEST București.

Dragnea, A., Mate-Teodorescu, S., (2002), Teoria antrenamentului, Edit. FEST, București.

Drăgan, D., (1992-2005), Tenis, note de curs, Universitatea din Oradea.

Drăgan, I., (1978), Refacerea oraganismului după efort, Editura Sport-Turism, București.

Dumitrescu, V., Nicu, A., (1993), Dezvoltarea calităților motrice, Editura Editis, București.

Epuran, M., (1963), Pregătirea psihologică a sportivului, Editura UCFS.

Epuran, M., (1968), Psihologia sportului, Editura CNEFS, București.

Epuran, M., (1973), Note asupra psihomotricității, Preprint, Biblioteca IEFS.

Epuran, M., (1976), Psihologia Educației Fizice, Editura Sport-Turism, București.

Epuran, M., (1982), Ghidul psihologic al antrenorului, Multiplicat în IEFS.

Epuran, M., (1989), Compediu pentru antrenori, Editura Sport-Turism, București.

Epuran, M., (1990), Modelarea conduitei sportive, Editura Oltenia.

Epuran, M., (2005), Metodologia cercetării activităților corporale – Exerciții fizice – Sport – Fitness, Ediția 2, Editura FEST, București.

Etcheberry, P., (2010), Tennis Fitness, PTR Congress.

F.R.T., (1986), Tenis, C.C.E.F.S.

Georgescu, M., (1978), Efortul aerob și anaerob în antrenamentul sportiv. Conținutul și metodica antrenamentului, Editura Stadion, București.

Georgescu, M., (1981), Valoarea și limitele intensității efortului în antrenament pentru creșterea capacității de efort a organismului, Revista nr. 5 a EFS.

Georgescu, Ș., (1976), Tenis de câmp, Editura Stadion, București.

Gerhard, D., (1992), Tennis Konditiotraining, Editura sport Verlag Sindelfingen.

Grosser, M., Kraft, H., Schonborn, R., (2000), Speed training for tennis, Edit. Meyer und Meyer, UK.

Hahn, E., (1996), Antrenamentul sportiv la copii, Traducere CCPS, București.

Hohm, J. (1983), Tennis the Czech way, Editura SPB Press.

Holdevici, I., (1988), Autodepășirea în sport, Editura Sport – Turism, București.

Hug, O., (1995), Condițiile prealabile pentru o gândire pozitivă în cursul antrenamentului pentru comeptiție, Leistungssport.

Ifrim M. (1986), Antropologie motrică, Ediția Științifică și enciclopedică București

Ionela Ioana Niculescu -(2009), Evaluarea în educația motrică, Ed. Universitaria Craiova

Jinga, I., Petrescu, A., Savotă, M., Ștefănescu, V., (1996) – Evaluarea performanțelor școlare, Editura Afeliu, București.

Kruger, A., (1996), Posibilități și riscuri în antrenament la copii și juniori, Editura C.C.P.S., București.

Manno R., (1996), Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura Revue E.P.S.

Manno, V., (1987), Attivita fisica di rischio, Didattica del movimento nr. 48.

Marcu, V., Chiriac, M., (2009), Studii și cercetări privind evaluarea în cultură fizică și sport, Ed.Universității din Oradea.

Marcu, V., Filimon, Letiția (2007), Psihopedagogie pentru formare profesorilor, Ed. Universității din Oradea.

Marcu, V., Mărcuț, P., (2007), Învățarea motrică, Editura Universității din Oradea.

Maroti, Ș., (2008), Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Editura Universității din Oradea.

Matveev, L.P., (1962), Dinamica efortului în antrenamentul sportiv, Theorie und Praxis der Korperkultur nr. 11.

Mărgineanu, M., (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București.

Mihai, A., (2009), Docimologia specifică activităților motrice, Editura Universității din Oradea.

Mihăilă, I., (2006), Evaluare, Editura Universitaria Craiova.

Mitra, Gh., Mogoș, Al., (1977), Dezvoltarea calităților motrice, Editura Sport-Turism, București.

Moise D. G., Matei S. (2011) – Metodologia pregătirii fizice în tenisul de performanță, Ed. pt sport București

Moise, D.G. și Antonescu, D., (2002), Teoria tenisului modern (vol I și II), Editura Printnet.

Moise, G, Lăzărescu, A., (1994), Tenis, București.

Moise, G.D., (2008), Monografia tenisului, Edit. Universitatea din București.

Moise, G.D., (2009), Educația fizică și tenisul la studenți, Tipografia Universității din București.

Moise, G.H., Moise, D.G., Doboși, Ș., (1995), Tenis pentru începători, Edit. Garamond.

Muraru, A., (2004-2006), Ghidul antrenorului, C.N.F.P.A.

Neumann, G., (1994), Adaptarea în antrenamentul de rezistență, Scuolla dello sport, Roma.

Nicu, A., (1993), Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis.

Niculescu I., (2009), Evaluare în educația motrică, Ed. Universitaria Craiova.

Niculescu, I., (2006), Evaluarea motrică și somato – funcțională – Curs, Editura Universitaria Craiova.

Niculescu, M., Mateescu, A., Crețu, M., Trăilă, H., (2007), Bazele științifice și aplicative ale pregătirii musculare, Editura Universitaria Craiova.

Ozolin, N.G., (1972), Metodica antrenamentului sportiv, Editura Stadion, București.

Paul, R., Todd, S., Ellenbecker, (1998), Complete conditioning for Tennis, United States Tennis Association, Edit. Human Kinetics.

Pavelcu V. (1968) – Principii de docimologie, E.D.P.

Popescu, C., (1979), Antrenorul, profilul, personalitatea și munca sa, Editura Sport – Turism, București.

Quin, A. (1993), Training principles to incorporate into a fitnnes programme, ITF coaches review 1, 1-2.

Radu, T.I., (1981), Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Radu, T.I., (2000), Evaluarea în procesul didactic, E.D.P.,

Rainer, M., (1990), Successful coaching, Editura Leisure Press, Champaign, Illinois.

Rață, G., Rață, B.C., (2006), Aptitudinile în activitatea motrică, Editura Edu Soft, Bacău.

Rădulescu, M., (2006), Optimizarea strategiilor metodologice de dezvoltare a calităților coordinative la fotbaliștii juniori, Pitești

Roman C. (2008), Teoria și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă, Editura Universității din Oradea.

Rotariu, T (coordonator), Badescu, G., Culic, I Mezei, E., Muresan, C. – Metode statistice aplicate in stiintele sociale, Editura Polirom, Iasi, 2000

Schonborn, R., (2011), Tenisul – Metodologia instruirii, Editura Casa, București.

Segărceanu, A., (1998), Tehnică, tactică, metodică, Editura Quasar.

Strungă C., (1999), Evaluarea scolară, Ed. De Vest București

Sturzu, B., (2009),, Eficacitatea serviciului în jocul de tenis pe diferite suprafețe de joc. (Lucrare de licență)

Sturzu, B., (2011), Optimizarea pregătirii fizice a tenismenilor de 15-16 ani. (Lucrare de disertație)

Sursa F.R.T. -http://www.frt.ro/_public/resources/files/TesteFiziceLoturiNationale_final_V2.pdf

Șerban, M., (1983), Aprecierea calităților în sport, Editura Sport – Turism, București.

Șiclovan, I., (1977), Teoria antrenamentului sportiv, Editura Sport-Turism, București, Ediția a III a.

Teodorescu, L., (1975), Probleme de teorie și metodică în jocurile sportive, Editura Sport Turism.

Teodorescu Silvia, (2009), Periodizare și planificare în sportul de performanță, ediția a II-a, Editura Alpha, Buzău.

Teodorescu Silvia, Dragnea A., (2002), Teoria sportului, Editura FEST, București

Thomas R., și colab (1995), Aptitudinile motrice (sportul la copii și juniori nr. 100-101), Editura C.C.P.S. București.

Thomas, J. și Nelson, J. (1996) – Metodologia cercetării în activitatea fizică, volumul I, Editura Ministerul Tineretului și Sportului, centru de cercetare pentru problem de sport, București

Thompson, P. J., (1993), Introducere în teoria antrenamentului, Editura C.C.P.S. București.

Tudor, V., (1999), Capacitățile condiționale și coordinative – componente ale capacității motrice, Editura Rai Coresi, București.

Tudor, V., (2001), Evaluarea în educație fizică școlară, Editura Printech, București.

Tudor, V., (2005), Măsurare și evaluare, Ed. Alpha București

USTA, (1993), Strengh trainning for tennis, USTA.

Weineck, J., (1980), Oprimizarea antrenamenului, Erlangen.

Weineck, J., (2003), Biologia sportului, Ediția a-II-a, Editura Vigot, Paris.

Weineck, J., (2003), Manuel d”entraînement, Edition Vigot, 4-eme edition, Paris.

XXX – (1973)Terminologia Educației fizice și sportului, Editura Stadion, București.

XXX – (1978) Mic dicționar enciclopedic, editura științifică și enciclopedică, București.

XXX – (1986), Tenis, model de joc și metodica unitară de pregătire – F.R.T.

XXX – (1988), Probe și norme de control – F.R. Tenis, București.

XXX – (1995), Tennis Course, Volumul 1, Techniques and Tactics – German Tennis Association.

XXX – (1996), Tennis Course, Volumul 2, Techniques and Tactics – German Tennis Association.

XXX – (2002)Enciclopedia educației fizice și sportului, București.

XXX – Colecția buletinelor F.R.T.

XXX – Colecția buletinelor F.R.T.

XXX – Deutscher Tennis Bund Offizieller Lehrplan – Tennis Nr. 1,2,3,4.

XXX – frt.ro

XXX – http://en.coaching.itftennis.com/home.aspx

XXX – http://www.atpworldtour.com/

XXX – http://www.coachcorner.ro/

XXX – http://www.dtb-tennis.de/

XXX – http://www.fft.fr/

XXX – http://www.rfet.es/

XXX – MTS, (2002), Enciclopedia educației fizice și sportului din România, Editura Aramis, București.

XXX – Note de curs, C.N.F.P.A., 2011.

XXX – Tennis magasine și Tennis de France

Zegretti, S., (1993), Evaluarea psihologică a sportivului de performanță, Sportul de performanță nr. 335, 336 CCPS.