. Strategii DE Diversificare A Circulatiei Turistice In Zona Calimanesti Caciulata

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………3

CAPITOLUL I

CIRCULAȚIA TURISTICĂ. DELIMITĂRCONCEPTUALE……………5

1.1.Conceptul de circulațieturistică……………………………………………….5

1.2.Metodologia de măsurare a circulațieturistice…………………………..6

1.3.Concepte și indicatori pentru măsurarea circulație turistice………..8

1.4.Metode de înregistrare a circulației turistice……………………………13

CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE PE PLAN MONDIAL ȘI INTERN………………………………………………………………………………………….15

2.1. Circulația turistică internațională…………………………………………15

2.2. Circulația turistică la nivelul României…………………………………31

CAPITOLUL III

STRATEGII DE CREȘTERE A CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN STAȚIUNEA CĂLIMANEȘTI – CĂCIULATA ȘI PERSPECTIVE DE CREȘTERE A FLUXULUI TURISTIC……………………………………………41

3.1. Analiza Swot a stațiunii Călimănești – Căciulata……………………41

3.2. Locul stațiunii în turismul vâlcean………………………………………..47

3.3 Diversificarea ofertei turistice și ridicarea nivelului calitativ a acesteia…………………………………………………………………………………………….51

CONCLUZII…………………………………………………………….61

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………..63

ANEXE

Ocuparea în industria turismului și călătoriilor va crește în 2016 ajungând în jur de 315.000 locuri de muncă față de cele 265.000 de locuri de muncă în 2006. Ca procent din totalul locurilor de muncă din economie acestea vor reprezenta 3,83% în 2016 față de3,15% în 2006.

România se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din Europa și din lume.

România a fost o destinație căutată de turiștii externi și a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.

În raport cu potențialul existent în țara noastră, și comparativ cu celelalte țări central și est-europene România se prezintă modest în ceea ce privește performanțele economice ale industriei turismului.

Orașul Călimănești împreună cu stațiunea Căciulata alcătuiește stațiunea Călimănești- Căciulata,stațiune deschisă în tot cursul anului.

Cum este și firesc,numărul mare de turiști care vizitează anual stațiunea impun localității o ținută estetică aleasă de unde și preocuparea edililor orașului pentru acțiunile gospodărești.

O altă direcție care ne arată saltul înregistrat de stațiune în dezvoltarea sa este sporirea capacității de cazare,care a crescut în vilele și hotelurile stațiunii,în hanuri ,cabane și popasuri turistice.

Factorii naturali deosebit de favorabili, baza materială existentă și ponderea ridicată a stațiunii în circulația turistică a țării fac ca aceasta să aibă un caracter permanent.

CAPITOLUL I

CIRCULAȚIA TURISTICĂ- DELIMITĂRI CONCEPTUALE.

1.1.Conceptul de circulație turistică

Circulația turistică are la bază călătoria. Călătorul poate fi definit de o manieră generală ca fiind,,orice persoană care se deplasează între două sau mai multe țări sau între două sau mai multe localități în care are reședința obișnuită”.

Distingem astfel,călătorul internațional și călătorul intern. Prin călător internațional se înțelege,,orice persoană care se deplasează în afara țării sale de reședință oricare ar fi motivul călătoriei sale și modul de transport utilizat,inclusiv deplasarea pe jos”

Prin călător intern se înțelege,,orice persoană care se deplasează în interiorul țării sale de reședință”.De asemenea în privința călătorilor se disting două mari categorii și anume: vizitatori și alți călători.

Toți călătorii pe care îi interesează turismul sunt desemnați prin termenul de vizitator.Prin urmare,acest termen reprezintă conceptul de bază al ansamblului indicatorilor circulației turistice. În scopuri statistice,prin vizitator se înțelege,,orice persoană care se deplasează într-un loc aflat în afara mediului său obișnuit pentru o durată mai mică de 12 luni,iar motivul vizitei este oricare altul în afara celui de a exercita o activitate remunerată la locul vizitei.

Astfel pentru a distinge vizitatorii de alți călători apar ca suficiente trei criterii fundamentale:

a)călătoria trebuie efectuată în alt loc decât mediul obișnuit ceea ce ar exclude deplasările mai mult sau mai puțin regulate între domiciliu și locul de muncă sau de studii;

b)sejurul în locul vizitei nu trebuie să depășească 12 luni consecutive,durata de la care se consideră din punct de vedere statistic că vizitatorul va avea statut de rezident al acelui loc;

c)motivul principal al vizitei trebuie să fie altul decât cel de a exercita o activitate remunerată la locul vizitei ceea ce ar exclude mișcarea migratoare legată de muncă;

Termenul de vizitator este divizat în două mari categorii și anume:

a)turist-vizitator temporar care stă cel puțin 24 de ore în locul vizitat,respectiv petrece cel puțin o noapte în același loc;

b)excursionist-vizitator temporar care stă mai puțin de 24 de ore în locul vizitat.

Circulația turistică include totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri care premerg,însoțesc și decurg din călătoriile turistice

1.2.Metodologia de măsurare a circulației turistice

Metodologia de cuantificare a circulației turistice se bazează pe princiipile recomandate de Organizația Mondială de Turism, informațiile turistice fiind înregistrate pe cele două forme de trafic turistic intern și internațional.

În România,metodologia de urmărire statistică a activității turistice este prevăzută în H.G.796/1992 și stabilește modul de organizare a cuantificării circulației turistice prin 4 categorii de unității de observare:

a)Punctele de frontieră unde se înregistrează traficul de turiști și excursioniști(lunar) pe mijlocul de transport,pe destinație și în funcție de motivații;

b)Unitățile de cazare ce furnizează date despre activitatea de cazare atât din punct de vedere al ofertantului(număr locuri,grad de ocupare,număr personal)cât și al cumpărătorului(număr personal,număr înnoptări)-trimestrial;

c)Agențiile de turism unde obiectul observării turistice îl constituie activitatea de agenturare turistică(trimestrial)-numărul turiștilor,circulația,zonele de efectuare a excursiilor;

d) Bugetele de familie prin care se analizează modul de participare la turismul organizat/neorganizat.

Prin intermediul acestor unități de observare este cuantificat obiectul observării statistice,adică traficul de turiști și excursioniști,activitatea de cazare,modul de participare a populației la turismul organizat sau individual.Se mai cuantifică numărul turiștilor,consumul turismului,se mai stabilesc zonele emițătoare de turiști ,veniturile obținute din activități secundare.

Sursele de culegere a informațiilor sunt specifice fiecărei unități de observare. Astfel:

▪ declarația călătorului la punctele de frontieră;

▪ registrul de evidență a persoanelor cazate;

▪ biletul de odihnă și tratament(B.O.T)sau borderou de înscriere în excursii;

▪ chestionarul.

Măsurarea statistică a circulației turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia și de a oferi informații utile pentru dezvoltarea în perspectivă a industriei serviciilor.

1.3.Concepte și indicatori pentru măsurarea circulației turistice

Indicatorii statistici care măsoară și caracterizează fluxurile turistice sunt:

-numărul total de turiști;

-numărul total de zile-turist;

-numărul mediu zilnic de turiști;

-durata medie a sejurului;

-densitatea circulației turistice;

-preferința relativă a turiștilor.

Numărul total de turiști (t),este un indicator absolut care reprezintă numărul persoanelor(români și străini)care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din țară;motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Înnoptarea-reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate turistică,astfel încât se pot obține următoarele situații pe baza acestor indicatorii:

-turiști cazați în unitățile de cazare turistică;

-înnoptări în unitățile de cazare turistică;

-turiști cazați pe tipuri de unități turistice și grade de confort;

-indicii de utilizare ai capacității de cazare în funcțiune pe tipuri de unități și grade de confort; indicele de utilizare a capacității în funcțiune exprimă relația între capacitatea de cazare disponibilă (locuri oferite) și utilizarea efectivă a acesteia de către turiști într-o perioadă determinată, se obține prin raportarea numărului total de înnoptări realizate la capacitatea de cazare în funcțiune;

Numărul total de zile-turist ( Σzt ) – este tot un indicator absolut care se obține ca produs între numărul de turiști (t) și durata activității turistice exprimată în zile(z), perioada maximă luată în calcul fiind de 1 an.

Numărul mediu de turiști – (t)exprimă circulația turistică medie într-o anumită perioadă:

_ ∑ zt

t = —— ;

∑ z

în care ∑z reprezintă numărul de zile luat în calcul.

Durata medie a sejurului ( z ) oferă informații complete în legătură cu amploarea activității turistice. Durata medie a sejurului ( z² )se calculează ca raport între numărul total de zile-turist ∑ zt și numărul total de turiști ∑ t , adică:

∑ zt ∑ î

Z² = —— sau —— ;

∑ t ∑ t

Oferă informații complete în legătură cu amploarea activității turistice generând efecte economice direct proporționale cu mărimea sa.Este considerat în același timp un indicator cantitativ,dar și calitativ.

Acest indicator este influențat de o serie de factori:

-calitatea și tipul de ofertă turistică;

-motivații;

-nivelul veniturilor consmatorului de turism;

-distanța de la care vin turiști,durata medie a sejurului crește o dată cu creșterea distanței de călătorie.

Orice țară care se specializează în turism caută să atragă turiști de la distanțe mai mari și să valorifice oferta turistică la prețuri cât mai ridicate.

Densitatea circulației turistice este un indicator statistic ce pune în legătură directă circulația turistică cu populația autohtonă a țării receptoare.Se exprimă ca raport între numărul turiștilor ce vizitează o țară(zonă)sau numărul total de zile-turist și numărul populației autohtone receptoare ( P ).

Relațiile de calcul sunt:

∑t ∑zt ∑t ∑zt

dt = —— sau dt = —— sau dt = —— sau —— ;

∑P ∑ P S S

Unde:

t – număr de turiști ce vizitează o țară;

P – populația autohtonă receptoare;

Zt – număr zile – turist.

Dimensiunea densității reflectă atractivitatea teritoriului vizitat de turist. Dacă se depășește un prag de 50-60% se consideră că densitatea este generatoare de perturbări de natură ecologică și socială,supraîncărcarea teritoriului,supraaglomerarea mijloacelor de transport,a unităților de alimentație publică.

În aceste condiții, populația zonei consideră turiștii ca pe niște concurenți în desfășurarea consumului curent.

Preferința relativă a turiștilor este un alt indicator de intensitate a circulației turistice care arată tendințele fluxurilor turistice spre o anumită destinație.Se obține ca raport între numărul total al turiștilor dintr-o țară A care se îndreaptă spre destinația B și populația rezidentă a țării A.

Creșterea intensității turistice(preferinței relative a turiștilor)determină creșterea cheltuielilore un indicator statistic ce pune în legătură directă circulația turistică cu populația autohtonă a țării receptoare.Se exprimă ca raport între numărul turiștilor ce vizitează o țară(zonă)sau numărul total de zile-turist și numărul populației autohtone receptoare ( P ).

Relațiile de calcul sunt:

∑t ∑zt ∑t ∑zt

dt = —— sau dt = —— sau dt = —— sau —— ;

∑P ∑ P S S

Unde:

t – număr de turiști ce vizitează o țară;

P – populația autohtonă receptoare;

Zt – număr zile – turist.

Dimensiunea densității reflectă atractivitatea teritoriului vizitat de turist. Dacă se depășește un prag de 50-60% se consideră că densitatea este generatoare de perturbări de natură ecologică și socială,supraîncărcarea teritoriului,supraaglomerarea mijloacelor de transport,a unităților de alimentație publică.

În aceste condiții, populația zonei consideră turiștii ca pe niște concurenți în desfășurarea consumului curent.

Preferința relativă a turiștilor este un alt indicator de intensitate a circulației turistice care arată tendințele fluxurilor turistice spre o anumită destinație.Se obține ca raport între numărul total al turiștilor dintr-o țară A care se îndreaptă spre destinația B și populația rezidentă a țării A.

Creșterea intensității turistice(preferinței relative a turiștilor)determină creșterea cheltuielilor pentru consumul turistic,iar dacă acest consum se face în afara țării,apare ca situație de scurgere valutară.

Dimensiunea indicatorilor densitatea și intensitatea turistică poate fi urmărită în timp și corelată cu evoluția gradului de dezvoltare economică,ambii indicatori crescând odată cu creșterea gradului de dezvoltare economică.

Indicatorii valorici ai circulației turistice se referă la efectul consumului turistic și efortul depus.

Efectul se măsoară prin:volumul vânzărilor în cazul turismului intern și prin încasări valutare în cazul exportului,iar efortul se măsoară prin totalul cheltuielilor pentru consum turistic în cazul turismului intern și cheltuieli valutare în cazul turismului internațional.

Comparând încasarea/turist cu cheltuielile/turist există posibilitatea stabilirii poziției țării din punct de vedere turistic față de partenerii ei comerciali.

Indicele raportului de activitate turistică IRS se calculează astfel:

Încasări ∕ turist

IRS = ——————— ;

Cheltuieli ∕ turist

-dacă IRS > 1, înseamnă că exportul de turism este de calitate mai bună,mai complex decât importul de turism;

-dacă IRS <1, înseamnă că se exportă produse turistice de calitate mai slabă.

Cheltuielile turistice reprezintă consumul de producție,de forță de muncă sau de mijloace bănești pentru desfășurarea în bune condiții a activității de turism.

Volumul și structura cheltuielilor turistice se stabilesc cu ajutorul indicatorilor de volum și de structură adecvați.

Indicatorii de volum evidențiază cheltuielile ocazionate de pregătirea, execuția, punerea în funcțiune și exploatarea bazei materiale și cele legate de desfășurarea în continuare a activității și serviciilor turistice. Indicatorii de structură pun în evidență volumul cheltuielilor efectuate în diversele sectoare ale activității turistice (cazare,masă,transport,tratament,agrement) și ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor turistice.

Încasările din turism includ încasările din turismul internațional,încasările din turismul intern,desfacerile de mărfuri cu amănuntul cu ocazia consumului turistic,încasări din prestația hotelieră,încasări din alte activități.

Pentru caracterizarea încasărilor din turism se calculează indicatorii:

-încasarea medie pe zi-turist, în lei sau valută;

-încasarea medie pe un pat,pe o cameră, pe un loc la masă.

Indicatorii încasărilor din turism se folosesc, în principal pentru a caracteriza eficiența economică a turismului.

Caracterul sezonier al circulației turistice se poate evidenția cu ajutorul coeficientului trimestrial de trafic și coeficientului lunar de trafic, indicatori folosiți pentru dimensionarea bazei materiale a turismului,a eficienței investițiilor în baza hotelieră.

1.4. Metode de înregistrare a circulației turistice

În practica turistică și internațională se utilizează frecvent următoarele metode de culegere a informațiilor legate de circulația turistică :

-controlul la frontieră prin intermediul organelor de specialitate;

-sistemul înregistrărilor hoteliere prin intermediul documentelor de călătorie sau de evidență a populației;

-sondaje sau anchete în rândul turiștilor ori al populației;

-sistemul înregistrărilor instituțiilor bancare.

Controlul la frontieră furnizează informații legate de ,,sosiri turiști”și ,,plecări de turiști”detaliați pe țări de proveniență,categorii de vize,tipuri de mijloace de transport.

Sistemul înregistrărilor hoteliere furnizează informații extrase din documentele de evidență hotelieră și folosește drept indicator ,,înnoptarea”. Acest sistem omite cazarea la particulari,rude,prieteni,și nu poate furniza informații riguroase în privința numărului turiștilor.

Metoda sondajelor oferă doar posibilitatea unor estimări ale circulației turistice sau ale cheltuielilor efectuate de turiști.

Sistemul înregistrărilor instituțiilor bancare oferă informații referitoare la intrările și ieșirile de valută din activitatea turistică,permițând evaluarea încasărilor și cheltuielilor din și pentru turismul internațional.

Menținerea metodelor de culegere a informațiilor și a noțiunilor prin care se definește circulația turistică (vizitator,excursionist) determină dificultăți în compararea datelor și face imposibilă însumarea lor.De aceea,la nivelul organismelor internaționale s-au introdus statistici comparabile,s-au elaborat propuneri și recomandări în vederea obținerii unor statistici unice care să asigure posibilități mai bune de comparație pe scară internațională.

Există câteva dificultăți de evaluare și comparare a datelor care se regăsesc în cuprinsul balanței de plăți și a balanței turismului și deși sursele de informații sunt numeroase,totuși ele reflectă diferit realitatea.

Pe plan internațional, Anuarul Statistic al ONU, documentul anual al balanței de plăți publicat de FMI și statisticile OMT furnizează statisticile balanței turismului.

Pe plan național, documentele Băncilor Naționale, ale Ministerului Turismului furnizează date asupra balanței turismului,date care nu concordă cu cele ale statisticilor internaționale și aceasta pentru că postul turism este în același timp,unul din cele mai importante,dar și unul din cele mai controversate.

CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE PE PLAN MONDIAL ȘI INTERN

2.1.Circulația turistică internațională

Anul 2006 a depășit așteptările cu 846 milioane de sosiri de turiști internaționali,ceea ce corespunde cu o creștere de 5,4% față de anul anterior.Sectorul turism continuă sa aibă rezultate peste media și a înregistrat o creștere puternică pentru al treilea an consecutiv.

Cifra de 846 de sosiri internaționale estimată actualmente reprezintă 43 de milioane de sosiri adiționale peste cifra din 2005-ceea ce constituie un nou an record pentru acest sector.

Evoluția sosirilor între 1990-2006

Grafic nr. 2.1

Din aceste 43 milioane,22 milioane corespund Europei,12 milioane pentru Asia și Pacific și 3 milioane pentru fiecare din celelalte regiuni rămase-America de Nord,America de Sud și Centrală,Africa și Orientul Mijlociu.

Africa(+9%)a obținut din nou cele mai bune rezultate ale anului creșterea sa record cu o rată care practic dublează mondialul. Africa Subsahariană (+10%)a fost cea care a contribuit cel mai mult la această creștere,în timp ce Africa de Nord(+7%)de asemenea a terminat anul peste media mondială. Asia și Pacific(+8%)au menținut nivelul de creștere pozitiv de anul trecut-datorat în mare parte recuperării totale a Thailandei și Insulelor Maldive de efectele tsunamiului din decembrie 2004,așa cum și excelentelor rezultate ale altor destinații importante din regiune.Europa(+5%)a obținut rezultate peste media așteptărilor în timp ce Orientul Mijlociu se estimează că sosirile de turiști internaționali au crescut cu 9%,în ciuda situației geopolitice mondiale și a crizelor între Israel și Liban care au caracterizat lunile de vară din regiune.Regiunea cea mai slabă a reprezentat-o Americile a cărei creștere estimată de 2% este mult sub așteptări,în mare parte datorata stagnării sosirilor în Canada și Mexic-în ciuda excelentelor rezultate ale Americii Centrale și a bunului comportament din Caraibe și al Americii de Sud.

Evoluția sosirilor pe lună între 2004-2006

Grafic nr. 2.2

În 2006 mai mult de jumătate din totalul sosirilor internaționale s-au datorat placerii,recreerii și vacanțelor (51%)-un total de 430 de milioane.Călătoriile de afaceri au contribuit cu circa 16% (131 milioane) și 27% au reprezentat călătoriile din alte motive,cum ar fi vizite la prieteni sau părinți,motive religioase/pelerinaje,tratamente de sănătate,etc.(225 milioane). Nu s-a specificat motivul vizitei pentru 6% rămas.

Transportul aerian (46%) și cel terestru-fie rutier (43%), fie feroviar (4%) au generat proncentaje aproape egale de sosiri, în timp ce sosirile pe mare au obținut 7% în 2006.În ultimii 3 ani, tendința a fost ca transportul aerian să crească cu un ritm superior transportului terestru sau maritim.

Structura motivațiilor deplasărilor turistice

Grafic nr.2.3

Evoluția numărului de sosiri pe zone

Tabel nr. 2.1

Sursa :Organizația Mondială aTurismului(OMT) Procentele furnizate de OMT 2007

Încasări la nivel internațional în turism pe regiuni și subregiuni

Pentru multe destinații cheltuiala vizitatorului pentru mâncare, băutură, transport local, întreținere, cumpărături etc. este un factor important al economiei lor ceea ce genereaza o mare necesitate de locuri de muncă și oportunități pentru 75 de țări care au obținut mai multe milioane de dolari pentru turismul internațional în 2006.

OMT estimează că încasările din toată lumea provenind din turismul internațional au ajuns la 733.000 de milioane de dolari (584 milioane de euro) în 2006. În termeni absoluți, încasările din turismul internațional au crescut la 57.000 milioane de dolari (40.000 de milioane de euro) în 2006-cu mult peste încasările celei de-a doua țări cu foarte mari încasări din turismul mondial, Spania sau încasările combinate ale Orientului Mijlociu și Africa.

Regiunea Asia și Pacific și-a îmbunătățit rezultatele de la 18.000 milioane de dolari la 153.000 de milioane de dolari în timp ce țările din America au înregistrat o creștere absolută de 9000 de milioane de dolari pâna la 154.000 de milioane de dolari. În 2002, regiunea Asia și Pacific a depășit Americile în materie de sosiri la turismul internațional ajungând pe locul doi din regiunile cele mai vizitate din lume după Europa. Turismul internațional în Asia și Pacific tinde să crească cu un ritm superior față de Americi – atât la sosiri cât și la încasări-regiunea se găsește foarte ferm pe drumul de a ajunge Americile de asemenea în materie de încasări pentru turism în următorii ani.

În volumul absolut de încasări,regiunea ceea mai vizitată ramâne tot Europa,care a obținut 26.000 de milioane de dolari adiționali crescând în total până la 374.000 de milioane de dolari sau 284.000 de milioane de dolari (51 din total la nivel mondial). Africa a obținut 3000 de dolari în plus,ajungând la 24.000 de milioane de dolari(3%din total). Între timp,estimările bazate pe datele disponibile indică o creștere de 1000 de milioane de dolari pană la 27.000 de milioane de dolari pentru Orientul Mijlociu(4%din total).

Chiar dacă toate regiunile și subregiunile au contribuit la cresterea absolută din ultimul an,indicii de creștere au fost variabili.În termeni relativi și exprimați în moneda națională (adică,neținând cont în efect de tipul de schimbare,nici de inflație), încasările internaționale pentru turism în toată lumea au crescut cu 4,3 % în 2006 după o scădere de 3,2% în 2005.Ca mod de comparare,sosirile internaționale în toată lumea au crescut în jur de 5,5% în 2006 față de 2005. Ca în cazul sosirile,creșterea relativă a încasărilor a fost superioară în Africa (+10%) și Asia și Pacific(+9%). Încasările din Europa au crescut cu 4% − cu mult peste creșterea de 2,5% înregistrată în 2005 − în timp ce creșterea în Americi (+2%) a fost mai mică cu cel puțin jumătate față de nivelul din 2005. Unica regiune care în termeni relativi în 2006 a înregistrat o tendință negativă de creștere a fost Orientul Mijlociu (−1,4%) cu toate că creșterea sa în termeni absoluți nu a reușit să compenseze inflația.Creșterea relativa a atins în unele subregiuni cum ar fi Africa de Nord (+17%), Asia Meridională (+14%), Asia de Nord-Est (+11%), America Centrală și de Sud-Est (ambele aproape de +10%).

Evoluția incasărilor din turism

Tabel nr.2.2

Sursa:Organizatia mondiala a turismului Procentele furnizate de OMT 2007

Pentru țările de destinație,încasările din turismul internațional s-au contabilizat ca exporturi și au inclus si tranzacții generate de vizitatorii de zi și de vizitatori care au rămas peste noapte.Nu includ, incasările provenite din transportul internațional de călători contractați de companii exterioare in țările de rezidență ale calătorilor care se includ într-o categorie distinctă „transport internațional de pasageri”.Chiar daca disponibiltatea de date internaționale comparabilă este limitată,valoarea exporturilor din transportul internațional de călători a fost estimată in ultimii ani la 17% din incasările combinând transportul internațional cu transportul de pasageri,ce corespundea in 2006 cu aproape 148.000 milioane de dolari.

În așa fel, incasările din turismul internațional,incluzând și transportul internațional de pasageri au depașit 880.000 de milioane de dolari în 2006. Cu alte cuvinte,turismul internațional obține in medie 2.400 de milioane de dolari în fiecare zi.

Principalele destinații turistice din lume

Turismul din Germania influențat de cupa mondială de fotbal. Dat fiind faptul că primele destinații turistice din lume arată diferențe importante în ceea ce privește tipurile de turiști care sunt atrași ,diferențe cum ar fi distanța și costurile pentru călătorie și pentru cazare,este interesant de constatat că 8 din 10 țări din clasificarea făcută de OMT în ceea ce privește sosirile de turiști internaționale se găsesc de asemenea între primele 10 țări în ceea ce privește încasările din turismul internațional. În materie de sosiri,Franța se găsește pe prima poziție în fața Spaniei și a Statelor Unite ale Americii,în timp ce în ceea ce privește încasările,aceleași trei țări apar între primele trei locuri,dar cu Statele Unite pe primul loc,Franța pe al treilea,Spania menținându-se pe locul doi.Asta indică că Statele Unite ale Americii atrage un număr mare de turiști care practică un turism de lungă durată și care cheltuiesc mult mai mult decât concurenții europeni care depind în mare parte de turismul de scurtă durată.China deține locul patru în materie de sosiri,rămâne totuși pe poziția a cincea în ceea ce privește încasările,în timp ce contrariul este valabil pentru Italia.Regatul Unit și Germania se găsesc pe locul al șaselea și respectiv al șaptelea,în această ordine,atât în materie de sosiri cât și la încasări și Austria reușește să fie pe locul al nouălea la sosiri și pe al zecelea în ceea ce privește încasările. Mexic și Federația Rusă,țările care completează lista celor zece destinații în materie de sosiri (pe locul 8 și respectiv 10) se găsesc cel mai în urmă în lista celor care încasează din turism.Cele două locuri rămase în lista din punct de vedere al încasărilor sunt Australia (pe locul 8) și Turcia (pe locul 9). In materie de sosiri de turiști internaționali s-au produs unele mici schimbări între primele 10 țări în 2006.Germania a depășit Mexicul datorită excelentelor sale rezultate pe timpul anului când a avut loc Cupa Mondială de Fotbal FIFA și atât Austria cât și Federația Rusă au urcat un loc pe 9 și respectiv pe 10.Din contră Turcia care se regăsea pe locul al nouălea în 2005 a coborât două locuri.În materie de încasări,China pe poziția a cincea a depășit Regatul Unit,în timp ce Australia a substituit-o pe Turcia pe locul 8. Cele 10 țări care au câștigat cel mai mult din turism anul trecut însumează jumătate din totalul estimat de 733 privind încasările din turismul internațional. Cota sa combinată de sosiri de turiști internaționali a fost inferioară, adica 47%

Evoluție sosiri

Tabel nr.2.3

Sursa:OMT, Cifrele furnizate de OMT,2007

Evoluția încasărilor din turism

Tabel nr.2.4

Sursa:OMT, Cifrele furnizate de OMT,2007

Rezultate regionale

EUROPA-creștere constantă pentru o regiune matură

Turismul din Europa s-a văzut impulsionat de o serie de întâmplări în 2006 începând cu Jocurile Olimpice de iarnă de la Turin și continuând cu Cupa Mondială de Fotbal FIFA în Germania,Cupa Reyder în Irlanda și numeroase evenimente culturale-cum ar fi aniversarea a 400 de ani de la nașterea lui Rembrandt,250 de ani de la aniversarea lui Mozart și 125 de ani de la aniversarea lui Picasso.Expansiunea și difuziunea continua a transportului în regiune au contribuit de asemenea la stimularea cereri..Creșterea estimată de 5% la sosirile de turiști internaționali poate părea modestă în comparație cu alte regiuni ale lumii,dar această creștere care se produce plecând de la o cifră foarte elevată (știind că Europa atrage mai mult de jumătate din sosirile de turiști din lume) reprezintă 22 de milioane de turiști în plus doar într-un an.În plus,Europa este una dintre regiunile care s-a menținut cu rezultate stabile fără mari fluctuații în ultimii ani. Creșterea de 5% din sosirile de turiști internaționali ascunde anumite variații între regiuni.Atât Europa Centrală cât și Europa Orientală (+4) și Europa Occidentală (+5%) s-au recuperat în 2006 de creșterea inferioară față de media anului trecut,în timp ce sosirile din Europa Meridională și Mediteraneană (+5%) au obținut un rezultat inferior la un anumit punct în 2005. Nu este vorba despre un excelent rezultat pentru o subregiune care primește 165 de milioane de turiști anual.Cu toate astea,cele trei regiuni s-au situat sub cea care a obținut cele mai bune rezultate din ultimii trei ani –Europa de Nord (+8%) în 2006. Cererea turistică pentru destinațiile tradiționale cu soare și plajă în Europa Meridională și Mediteraneană s-a menținut cum se reflectă în rezultatele din Italia (+12%), Grecia (+9%), Spania (+4%) și Portugalia (+6%). Între principalele destinații din Europa, Italia a fost cu precadere cea care a obținut cele mai bune rezultate în 2006 în comparație cu alți ani în care a obținut rezultate mai puțin bune.Sosirile au ajuns la 12%,datorită unei excelente perioade de iarnă pe parcursul anului,datorită celebrării la Turin a Jocurilor Olimpice de Iarnă.Grecia(+9)de asemenea a obținut rezultate peste media asteptărilor.Efectul produs de Jocurile Olimpice a avut o urmare foarte pozitivă în turismul urban și în sectorul afacerilor cum ar fi rezultatele îmbunătățirii infrastructurii și calitatea serviciilor hoteliere.În schimb, sosirile 7% în Turcia. Desigur, acest rezultat se poate atribui în parte creșterii tensiunii politice generată de crizele între Israel și Liban, de asemenea și Turcia a suferit atentate teroriste și amenințări.

În Europa de Nord,Regatul Unit a reușit o notabilă creștere de 9%,urmând bunele sale rezultate din 2004 și 2005,în timp ce Irlanda (+9%) a înregistrat o bună creștere pe principalele piețe. În Europa Occidentală,celebrarea în Germania a Cupei Mondiale de Fotbal FIFA a adus importante câștiguri, sosirile internaționale crescând până la 10%.Țările de Jos (+7%) au avut un an excelent datorită și în mare parte sărbătoririi a 400 de ani de Rembrandt.Elveția (+9%) a avut parte de o creștere a piețelor importante de scurtă și lungă durată,dar liniile aeriene de joasă de asemenea au influențat afacerile de scurtă durată.Între timp.Franța (+4%) a reușit în sfârșit să depașească perioada de stagnare din ultimii ani în ceea ce privește sosirile.În Europa Centrală și Orientală,Ucraina și Bulgaria (fiecare câte 7%) au avut rezultate bune în particular.

ASIA ȘI PACIFIC

Asia și Pacific a fost după Africa, a doua regiune cu cele mai bune rezultate din lume din 2006, înregistrând o creștere în ceea ce privește sosirile cu un procent estimat la 8%. Atât Asia Meridională (+11%) cât și Asia de Sud-Est (+9%) au reușit să aibă rezultate peste media asteptărilor.Se estimează că Asia de Nord-Est a terminat anul cu o creștere de 7% peste nivelul din 2005,în timp ce datele despre Oceania (+0,4%) indică o stagnare pentru regiune.2004 a fost un an record în materie de creșteri (+27%), urmat de alți doi ani excelenți +8% în 2005 și 2006, inclusiv după tsunami din decembrie 2004.

În Asia de Nord-Est, Macao (China) +18% a fost subregiunea cu cele mai bune rezultate în 2006, datorită în mare parte nebuniei din marile hoteluri și cazinouri și a bunului acces pe cale aeriană.Japonia (+9%) a avut de asemenea un an bun.Turismul receptor din China (+6%) și Hong-Kong (China) +7% s-a redus puțin în 2006,deoarece cererea din Republica Coreea și Japonia a fost comparativ slab.Cu toate astea, creșterea continuă să fie importantă,în particular după o creștere importantă în ultimi ani.Creșterea inferioară de 2% din Republica Coreea se datorează în mare parte monedei sale puternice,ceea ce a făcut destinația mai puțin competitivă.Creșterea pentru Taiwan de asemenea s-a situat sub media așteptărilor.

Între timp, Asia de Sud-Est anumite destinații au înregistrat o creștere superioară de 10%-Thailanda și Cambogia au reușit fiecare câte 20%. Bunele rezultate ale Thailandei se pot atribui în mare parte după recuperarea de la tsunami din decembrie 2004. Ca și în cazul multora dintre vecinii săi,liniile aeriene și apariția de noi piețe de origine și destinații regionale au contribuit să influențeze cererea pentru turismul din Malaesia (+7%). 2006 a fost de asemenea un an bun pentru turismul din Filipine( +8%), în ciuda rezultatelor nefavorabile din ultimi doi ani și de asemenea pentru Singapore unde sosirile au crescut cu 7%. În Asia Meridională, I-le Maldive (+52%)s-au recuperat complet după tsunami din decembrie 2004 datorită principalei creșteri a accesului aerian și a ideilor de marketing și de promovare. Cererea turistică în India(+13%) a crescut datorită promovării imaginii acestei destinații.Între principalele destinații din Oceania Japoniei se poate atribui în parte rezultatului prost al Australiei (+0,9%) care împreună cu Noua Zeelandă (+1,8) au suferit efectele creșterii prețului la petrol și prin urmare de tarife aeriene mai mari,factor care a contribuit la scăderea competivității ambelor destinații pe piețele internaționale pentru că depind foarte mult de transportul aerian de lungă distanță.

AMERICA

Estimările pentru America indică o creștere de 2% în ceea ce privește sosirile de turiști internaționali în 2006-mult sub nivelul așteptărilor și sub media mondială de 5,4%. Nu întâmplător,această promedie ascunde diversele rezultate obținute în cele patru subregiuni.America Centrală a reușit să obțină cele mai bune rezultate,cu o creștere de 11%,în timp ce creșterea din America de Sud de 3% cu mult mai puțin față de creșterea de 12% din 2005-încă se situa peste media regională la fel ca și creșterea de 3% din Caraibe.Totuși, America de Nord care contează pe cele 2/3 din sosirile totale ale regiuni a avut o creștere de doar 1%.

În America de Nord sosirile de turiști internaționali ale Statelor Unite ale Americii au ajuns la 51 de milioane în 2006,o creștere cu 4% față de 2005.Totuși acest rezultat se situează sub valoarea sa maximă de 2000 (51,2milioane). Sosirile în Canada au ajuns aproape de 3% datorat unor repercursiuni de tipul unei schimbări nefavorabile,a legislației de frontieră a S.U.A.și a prețului ridicat la petrol.Sosirile în Mexic de asemenea au atins 3% .Reparațiile și îmbunătățirile din hoteluri și alte structuri de primire stricate de uraganul Wilma în octombrie 2005 au fost aproape refăcute până la jumătatea lui 2006. Ca și în insulele din Caraibe,rezultatele au variat brusc în 2006 datorită diferiților factori:depinzând de exemplu deși au fost afectați de uragane în 2005 au fost capabili să atragă noi servicii ale liniilor aeriene.Între insulele cele mai vizitate,Jamaica (+9%) și Republica Dominicană (+7%) au obținut o creștere foarte pozitivă în ceea ce privește sosirile, iar Cuba din contră a suferit o scădere (-5%).

Rezultatele țărilor din America Centrală au fost și ele foarte favorabile. Salvador (+17%), Guatemala (+14%), Honduras (+10%) și Panama (20%) au obținut rezultate bune. Creșterea economică în America de Sud a fost admirabilă. Surprinzătoarea recuperare a economiei argentiniene a reușit să stimuleze călătoriile intraregionale în 2006. Chile, Columbia și Peru au avut creșteri de până 10 % superioare la sosiri,în timp ce Argentina și Venezuela au avut creșteri de 9%. Din contra,sosirile în Brazilia s-au redus cu 6% datorită în mare parte unei lipse importante a capacității de transport aeriene în transportul aerian a aerolinilor braziliene produsă de restructurarea de la Varig,în timp ce în Uruguay sosirile s-au diminuat la 3%.

AFRICA – regiunea cu cele mai bune rezultate pentru al doilea an consecutiv

În 2006,Africa a fost prima regiune în materie de creșteri în ceea ce privește sosirile de turiști internaționali-pentru al doilea an consecutiv-cu o creștere de 9% în tot anul (+7% în Africa de Nord și 10% pentru Africa Subsahariană). Creșterea din Africa de Nord se datorează în principal rezultatelor spectaculoase din Maroc (+12%) atribuibili între alți factori a dezvoltării infrastructurii turistice și a liberei circulații în transportul aerian odată cu introducerea linilor de scurtă distanță.Tunez, pe altă parte a obținut niște rezultate sub media (+3%) datorită schimbărilor de pe pieță și a problemelor cu tranportul aerian.Între principalele destinații din Africa Subsahariană care au proporționat datele pentru 2006, Capul Verde (+22%), Kenia(+15%) la sosirile de vizitatori), Lesotho (+18%), Madagascar (+13%), AfricaSud (+14%), Sudan (+33%), Uganda (+15%) și Zimbabwe (+47%) au obținut cele mai bune rezultate.

ORIENTUL MIJLOCIU își păstrează ritmul de creștere în ciuda tuturor obstacolelor.

În Orientul Mijlociu,sosirile de turiști internaționali au cunoscut o creștere de 9% în 2006 în ciuda crizei dintre Israel și Liban.În tot anul sosirile în Liban au scăzut cu 7%, chiar dacă majoritatea destinațiilor din regiune încă arată rezultate surprinzător de bune.Bahrain a reușit un magnific 16%,iar Yemen o creștere de 14% la capitolul sosiri.Statisticile indică rezultate excelente pentru Siria +31%, chiar dacă în marea sa parte se datorează creșterii sosirilor provenite din Liban.Rezultate pozitive au fost și pentru Iordania +8%, Arabia Saudită +7%, Egipt +5% și Qatar +5%.

Turismul emițător-cererea de călătorii de lungă durată este în continuă creștere

Călătoriile între diferite regiuni continuă să crească într-un ritm mai mare ca călătoriile intraregionale ,chiar dacă un procentaj atât de mare ca cel de 80% din călătoriile internaționale să aibă loc în aceeați regiune.Acest fenomen nu s-a produs între 2001-2003 datorită unor venimente cum ar fi:gripa aviară,terorismul și războiul în Irak,de astfel cererea de calătorii de lungă durată a scăzut de-a lungul celor 3 ani.Totuși,din 2004 călătoriile interregionale au început să crească mai repede decât călătoriile intraregionale. În 2006, călătoriile interregionale au crescut cu 8% fașă de o creștere de 5% pentru traficul intraregional.În materie de piețe de origine,turismul internațional se concentrează încă în marea sa parte pe țările puternic industrializate din Europa, Americile și Asia și Pacific. Nu întâmplător, creșterea nivelurilor încasărilor disponibile,multe economii importante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani,în special în Africa de Nord-Est și de Sud-Est, Europa Centrală și Occidentală,Orientul Mijlociu și Africa de Sud. În 2006, majoritatea piețelor își mențineau nivelurile de creștere obținute în 2004 cînd s-au recuperat de rezultatele nefavorabile care le-au obținut în anii precedenți.Pe regiuni, Africa a înregistrat cel mai mare câștig în termeni relativi în 2006 (+12%), urmată de Orientul Mijlociu +9%, Asia și Pacific+8%. Americile continuă recuperarea, în timp ce sosirile provenite din Europa +5% au crescut odată și de acord cu rezultatele celor doi anteriori.Orientul Mijlociu a fost regiunea cu o creștere foarte rapidă în ultimi 6 ani,înregistrând o creștere anuală medie de 10%, urmată de Africa+7%, Asia și Pacific +6%.

2.2. Circulația turistică la nivelul României

România este înzestrată cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat caracterizat prin:

• existența unor forme de relief accesibile și armonios îmbinate pe întreg teritoriu;

• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

• potențial faunistic și floristic bogat, cu specii și ecosisteme unicate în Europa;

• factori naturali recomandați într-o cură balneară complexă;

• patrimoniul cultural-istoric și arhitectural apreciat pe plan internațional

România se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din Europa și din lume. România a fost o destinație căutată de turiștii externi și a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.

În prima jumătate a anilor '60 țara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităților de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul anilor '70 România era deja cunoscută pe piața principalelor țări europene generatoare de turișAustria, Belgia ș.a. ti, în special în Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Franța, Italia.

Începând cu anii '80 țara noastră a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiști străini, tendință care s-a menținut, sub forma atenuată, și în anii '90. Cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiții destinate dezvoltării, modernizării și reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent și complicat al privatizării, aplicării unei fiscalități neadecvate, inexistenței unor facilități în domeniul creditelor bancare etc.

Caracterizarea stării actuale a turismului românesc :

În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următorii indicatori:

• 6,6 mil. vizitatori străini ;

• 6,9 mil. plecări ale turiștilor români;

• 607 mil. USD încasări din turismul internațional;

• 2,13 % contribuție la PIB, după metodologia Institutului Național de Statistică.

• La nivelul anului 2007, conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel & Tourism Council), contribuția turismului in P.I.B. este de 4,7%.

• 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic;

• 1,2 % din totalul locurilor de muncă;

• Investițiile din ramura “Hoteluri și restaurante”, în totalul investițiilor din economie, de la 0,59% în 1990 la 1,35% în 2006, cu niveluri maximale atinse în anii 1992 – 1,52%, 1995 – 1,68% și 1999 – 1,41%;

În raport cu potențialul existent în țara noastră, și comparativ cu celelalte țări central și est-europene România se prezintă modest în ceea ce privesc performanțele economice ale industriei turismului.

Concluzii privind aspectele economice ale turismului românesc

a. În ceea ce privește capacitatea de cazare:

• Creșterea în prezent cu 24,9 % a numărului de structuri de primire;

• Scăderea capacității de cazare cu aprox 2,4% față de anul 2004;

b. În ceea ce privește numărul de vizitatori și numărul turiștilor înregistrați :

• În anul 2006 numărul de turiști români înregistrați în structurile de primire a atins cifra de 4.279.105 turiști însumând 15.167.545 mii înnoptări;

• Creșterea cu 13,8 % a numărului total de turiști înregistrați în unitățile de cazare față de anul 2004, din care cu 5,3 % a turiștilor români și cu 46,3 % a turiștilor străini ;

• Creșterea numărului de înnoptări la total turiști cu 11,4% față de 2004, cu 1,3 % la turiști români și 52,6 % la turiști străini;

• Reducerea sejurului mediu de la 3,6 zile în 2004 (3,8 zile la turiștii români și 2,5 zile la turiștii străini) la 3,3 zile în anul 2006 (3,5 zile pentru turiștii români și 2,5 zile pentru turiști străini);

• Creșterea 25,4 % a numărului de vizitatori străini la frontieră;.

• Creșterea cu 1,7% a numărului de turiști români care au plecat în străinătate;

• Creșterea cu 5,1 % a numărului de turiști români sosiți pe litoral și cu aproximativ 260% a numărului de turiști străini;

• Scăderea cu 2,2 % a numărului de turiști români sosiți în stațiunile balneare și creșterea cu 76,7 % a numărului de turiști străini;

• Creșterea cu 7,7 % a numărului de turiști români sosiți în stațiunile montane și cu 32,2 % a numărului de turiști străini;

• Creșterea cu 87,6 % a numărului de turiști români sosiți în Delta Dunării și cu 360 % a numărului de turiști străini ;

• Creșterea cu 4,8 % a numărului de turiști români sosiți în București și în orașele reședință și cu 47,2 % a numărului de turiști străini.

Estimări privind dezvoltarea turismului românesc

In anul 2006 World Travel &Tourism Council și partenerii săi economici și de cercetare -Oxford Economic Forecasting – au realizat un studiu privind simularea unui Cont Satelit in Turism pentru România, cercetare care este inclusă în standardele internaționale de conturi satelit care a fost realizată de World Tourism Organization (OMT), Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) și Statistical Office of the European Commission (EUROSTAT) și aprobată de Comisia Națiunilor Unite pentru Statistică în anul 2000.

In cadrul acestei lucrări, Oxford Economic Forecasting – (OEF) a urmãrit crearea unui model prin intermediului căruia să poată fi măsurată contribuția economică a Turismului și Călătoriilor la nivel național.

Potrivit datelor furnizate de acest studiu, industria de turism și călătorii din România a contribuit în 2006 cu :

• 1,9% din total PIB (impact direct – industria turismului)

•4,8% din PIB (impact direct+impact indirect – economia turismului)

• 3,1% din total ocupare (industria turismului)

• 5,2% din total ocupare (economia turismului)

• 5,2% din total exporturi

• 7,2% din investițiile totale de capital

• 4,3% din cheltuielile guvernamentale

Previziunile WTTC pentru sectorul Turism și Călătorii din România sunt în general foarte pozitive. Prezentăm în cele ce urmează previziunile de creștere în următorii 10 ani exprimate ca rate medii de creștere în perioada 2007-2016:

►7,4% a PIB în Industria Turismului și a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 2,4% și celei la nivel mondial de 3,2% ;

►6,7% a PIB în Economia Turismului și a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 3,1% și celei la nivel mondial de 3,7% – 1,7% a locurilor de muncă din Industria Turismului și a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 1,0% și celei la nivel mondial de 1,6% ;

►1,6% a locurilor de muncă din Economia Turismului și a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 1,5%, dar inferioare celei la nivel mondial de 1,8% ;

► 7,9% a cererii pentru turism și călătorii superioare mediei la nivelul UE de 3,5% și celei la nivel mondial de 4,2% ;

► 8,5% a exporturilor vizitatorilor superioare mediei la nivelul UE de 4,3% și celei la nivel mondial de 4,9% ;

► 6,2% a investițiilor de capital superioare mediei la nivelul UE de 4,2% și celei la nivel mondial de 4,6% ;

Modernizarea, investițiile și promovarea sunt vitale ca România să devină o destinație turistică internațională de succes.

În 2016 se așteaptă ca industria de turism și călătorii să reprezinte 6,2 miliarde RON (3,4miliarde USD) ajungând la o contribuție de 2.4% din PIB. În același timp economia turismului și călătoriilor va genera 48,4 miliarde RON (4,5 miliarde USD) cu o contribuție de 5,8% din PIB.

Ocuparea în industria turismului și călătoriilor va crește în 2016 ajungând în jur de 315.000 locuri de muncă față de cele 265.000 de locuri de muncă în 2006. Ca procent din totalul locurilor de muncă din economie acestea vor reprezenta 3,83% în 2016 față de3,15% în 2006.

Ocuparea în economia turismului și călătoriilor va atinge în 2016 aproape 570.000 de locuri muncă față de 485.000 cât sunt estimate în 2006 rezultând un surplusul de 85,000 de locuri de muncă. Ponderea acestora în totalul locurilor de muncă din economie va fi de 6,92% în 2016 față de 5,75% în 2006.

Indicatorii activității turistice :

Capacitatea de cazare :

La nivelul anului 2006, capacitatea de cazare din stațiunile montane reprezintă 11,8 %din totalul capacității de cazare.

În ultimii 2 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o creștere ușoară în stațiunile montane, în 2006 numărul locurilor fiind cu 3,5 % mai mare față de anul 2004.

Ponderea hotelurilor în locurile de cazare s-a menținut constant în ultimii ani fiind în medie de 30 %.

Grafic.nr 2.4

Circulația turistică în turismul montan

Numărul sosirilor turiștilor în unitățile de cazare din stațiunile montane au înregistrat în ultimii ani o creștere, în 2006 înregistrându-se o creștere cu 19,4 % față de 2004, creștere mai mare fiind la turiștii români respectiv de 19,7%. Față de 2004 numărul de turiști străini a crescut în 2006 cu 18,2 %. Aceasta s-a datorat în principal timpului favorabil practicării sporturilor de iarnă, a modernizării dotărilor domeniilor pentru schi și a creșterii numărului instalațiilor de produs zăpada artificiala, a instalațiilor de transport pe cablu de capacitate mică, de tip teleschi, babyschi, etc.

Grafic nr.2.5

Hotelurile dețin o pondere de 69 % din numărul total de înnoptări.

În 2006 se constată o creștere de aproape 100% a înnoptărilor turiștilor în structurile de cazare de categoria 4 stele, față de 2004.

Gradul de ocupare și durata medie a sejurului

Piața turistică

La nivelul anului 2006, 4,5 % din înnoptările din România sunt în stațiunile montane și din acestea 13,9 % sunt înnoptări ale turiștilor străini.

Românii reprezintă 86,1 % din turiștii sosiți în stațiunile montane și aproape 86,8 % din numărul înnoptărilor.

În cazul turiștilor străini după țara de origine, Israelul ocupă primul loc din totalul înnoptărilor turiștilor străini, urmată de Germania cu 9% și Marea Britanie cu 8%.

Grafic nr.2.6.

Sursa :Institutul Național de Statistică,Breviar turistic

Indicatori ai activității turistice în turismul balnear :

Capacitatea de cazare:

La nivelul anului 2006, capacitatea de cazare din stațiunile balneare reprezintă 14,8 % din totalul capacității de cazare existente.

În ultimii 4 ani, numărul locurilor de cazare în stațiunile balneare, a cunoscut o scădere permanentă, în 2006 numărul locurilor fiind cu 10,7 % mai puține față de anul 2000. Aceasta se datorează retrocedărilor vilelor din aceste stațiuni sau trecerii unora din acestea în regim de exploatare individual.

Cu toate acestea, în ultimii 3 ani, a crescut numărul de locuri în hoteluri de categorii superioare (3 – 4 stele) cu aproximativ 60% fapt ce se datorează fie prin construirea de noi hoteluri fie prin modernizarea și ridicarea gradului de confort a unor hoteluri existente.

Grafic nr.2.7

Sursa : Institutul Național de Statistică

Ponderea hotelurilor în totalul locurilor de cazare în stațiunile balneare, a crescut în ultimii ani, de la 63% în 1999 la 70,9% în 2004. Numărul sosirilor turiștilor străini în stațiunile balneare, a înregistrat o scădere de 4,4% în 2004 față de 2003 iar numărul sosirilor turiștilor în unitățile de cazare o creștere cu 8 % în 2004 față de 2002.

Grafic nr.2.8

Sursa : Institutul Național de Statistică

Gradul de ocupare și durata medie a sejurului :

Gradul de ocupare în stațiunile balneare este de 48,6% în 2006, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacității de cazare în funcțiune de 52,4% – fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.

PIAȚA TURISTICĂ

La nivelul anului 2006,36,9% din înnoptările din România sunt în stațiunile balneare,dar numai 3,3% din înnoptări sunt ale turiștilor străini. Românii reprezintă 93,3% din turiști sosiți în stațiunile balneare și peste 93,6% din numărul înnoptărilor.

Numărul mare de turiști români este realizat în special datorită programelor sociale și sindicale. În cazul turiștilor străini, Ungaria ocupă primul loc, cu o treime din totalul înnoptărilor, urmate de Germania și Israel.

CAPITOLUL III

STRATEGII DE CREȘTERE A CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN STAȚIUNEA CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA ȘI PERSPECTIVE DE CREȘTERE A FLUXULUI TURISTIC

3.1.Analiza SWOT a stațiunii Călimănești-Căciulata

Orașul Călimănești, denumit de marele istoric Nicolae Iorga ,,Sinaia Vâlcei”, constituie fără îndoială, atât prin peisajele variate pe care le oferă,cât și prin diversificarea factorilor de cură, perla stațiunilor de pe valea Oltului.

Orașul se desfășoară pe o suprafață de 10632 ha,din care vatra orașului sau intravilanul ocupă 264 ha, fiind străjuit la nord de Munții Cozia(1668 m) și Munții Năruțu (1509 m), aflați de o parte și de alta a Oltului.

Călimănești este un oraș situat în partea central-sudică a României,pe malul drept al Oltului, în Depresiunea subcarpatică Jiblea-Călimănești, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanță de municipiul Râmnicul Vâlcea (sediul administrativ al Județului Vâlcea), cu o populație de 8633 locuitori.

Împreună cu stațiunea Căciulata,acesta alcătuiește stațiunea Călimănești-Căciulata,stațiune deschisă în tot cursul anului.

Situat la poalele Carpaților Meridionali, pe malurile Oltului la ieșirea din vestitul defileu de la Cozia, orașul Cozia cuprinde pe lângă Călimănești, Căciulata, Cozia și Jiblea Veche, Jiblea Nouă, Păușa și Seaca.

Orașul Călimănești se învecinează la nord cu orașul Brezoi, la est cu comuna Sălătrucel, la sud cu comuna Dăești și Bujoreni,la vest cu comuna Muereasca, și la nord-vest cu Băile Olănești.

Stațiunea Călimănești-Căciulata este situată pe drumul național nr.7, respectiv șoseaua internațională E15A,la 81 km sud de Sibiu și 195 km nord-vest de București;față de Râmnicul Vâlcea,reședința județului Vâlcea, aceasta se află la 18 km spre nord.

În cadrul perimetrului orașului Călimănești, stațiunea ocupă sectorul nordic,în zona unde se găsesc izvoarele cu apă minerală precum și amenajările specifice. Datorita faptului că șoseaua internațională E15A traversează această stațiune,ca și multitudinea obiectivelor turistice (dintre care putem aminti:monumente istorice și de artă,izvoare minerale,frumusețea peisajelor vaii Oltului și a Munților Cozia-Năruțu etc) au determinat o mai mare dezvoltare a funcțiilor balneoclimaterice și turistice ale stațiunii,aceasta fiind cel mai important nod turistic al Județului Vâlcea.

Hotelurile ,,Căciulata”,Cozia”și ,,Oltul” din zona Cozia cu o modernă bază de tratament,completează în chip armonios zestrea edilitară a stațiunii.

Astăzi stațiunea se înfățișează cu chipul său nou,modern. Dacă odinioară doar arhitectura Pavilionului Central și a altor câteva construcții trezeau interesul vizitatorului,acum peisajul este cu totul altul.Stațiunea a traversat o perioadă rodnică de înflorire și prefaceri înnoitoare,materializate în numeroase obiective de interes turistic. Obiectivele turistice și de agrement au cunoscut și ele o dezvoltare fără precedent.

Cum este și firesc,numărul mare de turiști care vizitează anual stațiunea impun localității o ținută estetică aleasă de unde și preocuparea edililor orașului pentru acțiunile gospodărești. O altă direcție care ne arată saltul înregistrat de stațiune în dezvoltarea sa este sporirea capacității de cazare,care a crescut în vilele și hotelurile stațiunii,în hanuri ,cabane și popasuri turistice.

Importante fonduri destinate sporirii gradului de confort au făcut ca în proporție de 100%din capacitatea de cazare a stațiunii să aibă încălzire centrală.Prin funcționarea hotelurilor și a celorlalte construcții destinate cazării și alimentației publice cât și prin ridicarea gradului de confort al vilelor la nivelul exigențelor turismului actual,stațiunea face parte din circuitul turistic internațional. În decursul anilor și-au petrecut concediul în stațiune turiști straini dupa cum sunt: Germania,Austria,Italia,Finlanda,Rusia,Israel,Danemarca,Argentina etc. Anii și-au pus amprenta lor înnoitoare și asupra condițiilor de tratament.Dacă în 1950 exista o singură bază de tratament care asigură circa 1500 de proceduri pe zi,astăzi există 8 baze de tratament care asigură efectuarea a peste 15000 de proceduri pe zi. Asistența medicală se îmbină armonios cu cercetarea științifică,ceea ce conferă activității perspectivă și o sporită eficacitate în tratarea diverselor afecțiuni. Trebuie să evidențiem faptul că datorită efectelor curative deosebite,izvoarele minerale din stațiune au stârnit interesul unui număr mare de specialiști români și străini.Cercetările acestora au demonstrat competitivitatea apelor de la Călimănești-Căciulata cu cele de la Wiesbaden,Bad-Nauheim,Evian,Aix-la-Chapelle și Aix les-Bains. Printre criteriile principale de apreciere a valorii turistice a stațiunii este și acela al grupării teritoriale și diversității obiectivelor de toate categoriile, al amplasării lor într-un cadru natural complex și atrăgător.

Factorii naturali deosebit de favorabili, baza materială existentă și ponderea ridicată a stațiunii în circulația turistică a țării fac ca aceasta să aibă un caracter permanent.

Îmbunătățirea continuă a condițiilor de cazare și tratament a dus la creșterea numărului,de la an la an,al celor veniți la tratament și odihnă.În stațiune există variate locuri de agrement și de distracție ca parcurile din Insula Ostrov și de la Căciulata,ca jocuri interesante și bogate acțiuni cultural-distractive inițiate de Casa de Cultură,cum ar fi unele activități de club,expoziții pe diverse teme de cultură și artă,spectacole prezentate de formațiile proprii și profesioniste,festivaluri folclorice (,,Cântecele Oltului”-ce se desfășoară în prima duminică a lunii august), cicluri de conferințe cu o tematică variată,vizionări TV,etc.

Stațiunea dispune de biblioteci cu un bogat fond de carte,atât în limba română,cât și în alte limbi pentru cei sosiți în stațiune la odihnă sau la tratament.Stațiunea este profilată pentru tratamentul afecțiunilor tubului digestiv și ale glandelor anexe ale rinichilor și căilor urinare,ale aparatului locomotor,în bolile de nutriție,metabolism și în bolile profesionale.

În stațiune,factorii naturali de cură sunt reprezentați prin:climă,ape minerale,plante medicinale și nămoluri terapeutice.

Numeroși bolnavi și turiști beneficiază de proprietățile curative ale topoclimatului stațiunii prin:cură de aer,cură de teren,helioterapia,etc.Ozonizarea aerului din stațiune este facilitată de pădurile de rășinoase,adevărate perimetre de protecție ale mediului înconjurător.

Cele prezentate sunt doar câteva din argumentele care explică de ce stațiunea Călimănești-Căciulata este solicitată an de an de un număr din ce în ce mai mare de turiști și vizitatori români și străini.Referitor la descrierea zonei,în general cea a părții de nord deci,a Coziei,putem aminti cea dintâi descriere a zonei care datează din anii 1520 și aparține conducătorului comunității de la muntele Athos,Gavril Protul care vizitând Cozia arată că este,,plină de toate bunătățile cu munți mari și cu văi,îngrădită și ocolită de un râu mare și izvoare mari și multe împrejurul ei.Si are toată hrana călugărească, poeni și livezi,nuci și alți pomi roditori fără număr,vii și grădini și acolo cură,piatră pucioasă și tot pământul împrejurul ei este pămâmt roditor, care și noi am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământul făgăduit”.

Nu putem trece peste perioada imediat următoare anului 1868,când doctorul Bernard face prima analiză a izvorului Căciulata, iar dupa aceasta, la câțiva ani, la Expoziția de la Viena(1873),apele minerale de la Călimănești și Căciulata sunt apreciate și medaliate.

Analiza SWOT a destinației Călimănești-Căciulata

Puncte forte:

-recunoașterea pe plan internațional a stațiunii balneare;

-diversitatea factorilor naturali de cură;

-existența unor ape minerale cu proprietăți curative deosebite;

-numărul mare de locuri de cazare existente în stațiune;

-existența unei baze tehnico-materiale moderne;

-potențialul natural caracterizat prin frumusețea zonei;

-posibilitatea practicării unor multiple forme de turism:balnear,științific,de odihnă și recreere,agroturism.

Puncte slabe:

-infrastructura insuficent dezvoltată.

Oportunități:

-dezvoltarea pieței turistice;

-modernizarea în ultimii ani a unor capacități de cazare și a bazei de tratament;

-diversificarea procedurilor de tratament în concordanță cu cele europene.

Amenințări:

-suspiciunilor turiștilor străini în ceea ce privește calitatea serviciilor agențiilor de turism din România;

-insuficiența resurselor financiare pentru modernizarea bazei turistice specifice;

-concurența pe care o exercită alte stațiuni balneare în care se desfășoare deja astfel de programe;

-imaginea nefavorabilă a României pe piață europeană.

Analiza SWOT a produsului în stațiunea Călimănești -Căciulata

Puncte tari:

-calitate bună a serviciilor la un preț reciproc avantajos;

-diversitatea serviciilor oferite;

-preferința germanilor pentru turismul balnear;

-traseele turistice lejere;

-raportul calitate-preț.

Puncte slabe:

-insuficienta promovare actuală a produselor.

Riscuri:

-oboseala care s-ar putea instala pe durata desfășurării programului.

Oportunități:

-dezvoltarea comunităților locale din punct de vedere economic,social,cultural;

-crearea unor locuri de muncă;

-sprijinul acordat de autoritatea programului de promovare a zonei

3.2.Locul stațiunii în turismul vâlcean

Județul Vâlcea are printre cele mai multe stațiuni balneare de interes național din țară,după Valea Prahovei.La poalele Carpaților,după ce Oltul a străbătut de la izvor o lungă cale și a izbutit să străpungă cetatea de piatră a munților ,la depărtări de sub 25 de km în jurul străvechiului oraș Rm.Vâlcea se află un mănunchi de stațiuni balneoclimaterice cu ape minerale cunoscute de peste 2 milenii și cu împrejurimi pe care numai marea răspântie de ape,culmi și drumuri pe care se găsesc a putut să le înfrumusețeze și să le înscrie adânc în filele istoriei românești: Călimănești-Căciulata,Olănești,Govora,Ocnele-Mari și Ocnița.Din păcate zona nu a fost dezvoltată corespunzător practicării turismului ca pe o afacere și nici nu a fost promovată așa cum ar fi meritat.Cu toate acestea,apele minerale din stațiunile vâlcene Olănești,Călimănești- Căciulata și Băile Govora sunt faimoase în țară și peste hotare încă de când au fost descoperite pentru calitățile sale curative.Turiștii care ajung în aceste stațiuni sunt din păcate,mai ales pensionarii care obțin bilete de tratament prin Casa de Pensii.

Tot mai mulți români,însă nu își mai pot permite să plătească un concediu la mare.Cu toate frumusețile naturale și bogăția de ape minerale,stațiunile vâlcene ca și celelalte stațiuni balneoclimaterice din țară au fost vitregite în ultimii ani.

Doar în puține cazuri s-au construit hoteluri noi și baze de tratament moderne.În marea lor majoritate structurile de cazare au rămas cu aceeași înfățișare pe care o aveau în anul 1989,iar singurele investiții serioase au fost făcute doar de particulari.În județul Vâlcea,comparativ cu alte stațiuni prețurile sunt convenabile.În afară de faptul că turiștii care aleg aceste stațiuni pot face o cură benefică de ape minerale,sub supraveghere medicală ei pot prinde un bronz la fel de frumos și la Olănești,Călimănești,Govora sau Căciulata ca și în stațiuni precum Mamaia,Neptun,Eforie,Vama Veche și altele.

Evoluția bazei de cazare în Călimănești-Căciulata

Tabel nr.3.1

Sursa:Institutul de Statistică Vâlcea

Indicii de utilizare a capacității de cazare în funcțiune pe județ

Tabel nr.3.2

Sursa: Institutul de Statistica, Valcea

Aerul curat este o altă atracție a zonei.Singurul domeniu în privințacăruia stațiunile vâlcene suferă de ani de zile este agrementul.Ștrandurile cu apă termală sunt și ele foarte căutate în perioada de vară și nu numai.O perspectivă încântătoare este oferită de împrejurimi tentante cum ar fi Munții Cozia.Numeroasele mănăstiri vâlcene oferă și ele o ocazie de a evada din cotidian. Cele mai cunoscute și mai vizitate mănăstiri din județ sunt:Frăsinei, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Cozia, Turnu, Arnota, Bistrița, Schitul Ostrov.

La Călimănești se află și cea mai mare bază de tratament balneoclimaterică din România. Baza de tratament (aflată în ministațiunea Cozia)a fost construită în 1974,chiar pe malul râului Olt.Aici se pot trata simultan aproximativ 1500 de pacienți.Stațiunea găzduiește,în fiecare vară mai mulți turiști decât toată populația stabilă a orașului.

S.C. Călimănești-Căciulata este proprietara surselor de ape minerale din întreaga stațiune.Acum,în cadrul bazei de tratament lucrează 8 medici și aproape 100 de asistenți medicali.S-au deschis o spălătorie ultramodernă și un laborator de cofetărie și patiserie proprie care oferă inclusiv mâncare de regim.S-au construit ștranduri termale și patru piscine în interiorul bazei.Hotelurile Cozia,Căciulata și Oltul sunt unite prin culoare acoperite,astfel încât cei care ies încălziți de la tratamentul cu ape termale sau diversele tipuri de raze să ajungă în camerele lor fără să iasă afară.Toate modernizările au fost făcute mai ales pentru a atrage din nou turiștii străini.Stațiunea este faimoasă,însă încă din 1860,când apele de aici erau îmbuteliate și transportate la Paris.Chiar și împăratul Napoleon al-3-lea cunoștea și aprecia foarte mult apele de aici.

Traseele accesibile pentru drumeții,care sunt cele mai frumoase sunt și destul de grele și foarte lungi-de aproximativ 6 ore,descurajante pentru mulți dintre turiștii pensionari.Excursia de o zi în împrejurimile stațiunii,cu autocarul sau microbuzul sunt,însă o bună metodă de a alunga plictiseala.

3.3. Diversificarea ofertei turistice și ridicarea nivelului calitativ a acesteia

Activitatea turistică este desfășurată de 4 agenți economici:S.C.Călimănești-Căciulata S.A.,SIND ROMÂNIA-filiala Călimănești,S.C.Europa 15A-SRL,S.C.ELIANA SRL ce au în administrare următoarea structură turistică:

Din punct de vedere al gradului de confort oferit,o vilă de 10 locuri este încadrată la 3 stele,iar 7 structuri de primire turistice cu o capacitate de 1604 locuri sunt încadrate la 2 stele.

Funcționarea stațiunii este în regim permanent,existând două baze de tratament cu peste 5000 proceduri pe zi ce funcționează în cadrul hotelurilor aparținând de S.C.CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA S.A.

Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatură medicală modernă,ceea ce a contribuit la un aflux permanent de turiști.

Considerată perla stațiunilor de pe Valea Oltului, Călimănești – Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său și pentru numeroasele puncte de atracție turistică din zonă. Conform Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – Ministerul Sănătății și Familiei, stațiunea Călimănești – Căciulata se încadrează în categoria stațiunilor balneoclimaterice de interes general.Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcția Generală de Autorizare a Autorității Naționale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, atestă Călimănești – Căciulata ca stațiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care au o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare.

Resursele turistice naturale din stațiune și din împrejurimi sunt reprezentate de:
    Munții Cozia – masiv muntos situat în SV Munților Făgăraș prezintă forme reliefde un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimțate, turnuri, mici escavații de peșteri, forme antropomorfe, ca de pildă: "Sfinxul Coziei", "Ciobănașul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.).Altitudinea maximă este de 1600 m(vf.Cozia). 

Parcul Național Cozia – Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia, fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic și peisagistic. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitorești și valoroase colecții de plante din județul Vâlcea și poate chiar din țară.

Doar sub aspect floristic în acest spațiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se găsesc laolaltăplante alpine, subalpin termofile și plante rare (garofița de munte, iedera albă, laleaua pestriță, mixandrele de stâncă, floarea de colț). Și fauna este bine reprezentată, cele mai importante specii fiind capra neagră și râsul dar și speciile de origine mediteraneană scorpionul și vipera.
    Defileul Oltului – parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migrația lor lor spre Europa(Lăsturnul de stâncă).
    Oltul – În aval de confluența cu râul Cibin, Oltul își croiește, pe o distanță de circa 40 km (între Turnu Roșu și Călimănești), unul dintre cele mai mari și spectaculoase defilee din Carpații românești, străpungând transversal, de la N la S, Carpații Meridionali.

Munții Căpățânii – se întind de la Călimănești până la Vaideeni, având cele mai ridicate înălțimi în partea vestică a masivului Năruțiu (1.550 m în Cârligele Olăneștilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte și înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii – 1.380 m, Foarfeca – 857 m, Plaiul Lotrișorului – 876 m, Vârful Olăneștilor – 1.416 m, Dosul Pământului – 1.219 m, Fruntea lui Dat – 1.1.79 m.
Resursele turistice antropice din stațiune și din împrejurimi sunt reprezentate de:

Ansamblul Mânăstirea Cozia, cel mai vechi și mai important monument de arhitectură și artă medievală din Țara Românească, este situată la 5 km de stațiune și datează din anii 1387-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, care este îngropat aici. Lângă mormântul domnului își doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, călugărita sub numele de Teofana. În cadrul Mânăstirii, se pot vedea picturi murale datând din 1391.

Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniței, construită la începutul secolului al XVI-lea, care păstrează în interior frescele originale, printre chipurile zugrăvite fiind și portretul lui Mircea cel Bătrân și a fiului său. Muzeul Mânăstirii Cozia adăpostește o valoro Monument UNESCO.Mircea cel Bătrân și a fiului său. Muzeul Mânăstirii Cozia adăpostește o valoroasă colecție de icoane. Monument UNESCO.   

Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului , a fostctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric și de arhitectură religioasă. În apropierea acestui vechi așezământ monastic se păstrează și astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”, stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” și băile termale de la Bivolari.

Schitul Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab și construită între anii 1518-1522. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului, unde este amenajat și un parc cu circa 50 de specii de arbori și arbuști.
     Mânăstirea Cornetu, ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, este situată la 20 km de stațiune, în apropiere de Brezoi, în satul Călinești. Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu.

Mânăstirea Stânișoara (5 km de stațiune), ctitorită în anul 1747, este un vechi monument istoric și de asemenea, de o deosebită arhitectură religioasă.
     Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească, la 45 km de stațiune. Mânăstirea, de călugări, cuprinde: Biserica Veche Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (1710) și Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863), ctitor episcopul Calinic al Râmnicului. Este singura Mânăstire din țară a cărei avere nu a fost secularizată. Are regim athonit, prin care numai bărbații au acces în Mânăstire. Aici se află brațul sfintei moaște ale mucenicului Trifon și o mică parte din moaștele Sfântului Mucenic Calinic.

Turismul montan – drumeție montană, este favorizat de existența a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte:
 -Căciulata-Păușa-Dealul Păușa-Curmătura "La Troiță"-Poiana Stânișoarei-MuchiaVlădesei-MunteleDurduc;
 -Căciulata-Cozia-Poiana Bivolari-Stâna "La Mușețel"-Curmătura "LaTroiță- Poiana Stânișoarei.

Turismul pentru agrement nautic–se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete, șalupe de agrement, plimbări cu vaporașul, piscine plutitoare etc.). În prezent dotările sunt insuficiente, dar prezența lor în stațiune se poate constitui ca un important punct de atracție pentru turiști.

Turismul de vânătoare și pescuit sportiv–se poate practica datorită faunei și ihtiofaunei bogate și diversificate ce populează Munții Cozia, apele repezi de munte.
     Turismul cultural și de pelerinaje–existența în împrejurimi a numeroase biserici și mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil, fac din stațiunea Călimănești – Căciulata un important punct de atracție pentru pelerini și pentru cei care iubesc arta, punct de atracție istoric și de asemenea cultural.
     Turismul de circulație/tranzit–este favorizat de amplasarea stațiunii pe drumul european E 81 (Halmeu–Satu Mare–Cluj Napoca–Sebeș –Sibiu–Pitești–București),ce leagă Ardealul de capitala țării noastre București.
     Turismul la sfârșit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populația din mediul urban. Amplasarea stațiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeș stimulează această formă de turism
     Turismul de odihnă și recreere – se practică și în prezent, mai ales în perioada estivală.
     În plus, amplasarea stațiunii Călimănești de-a lungul unei importante căi de acces, respectiv drumul european E81, ce leagă Ardealul de București, situarea în apropierea unor importante orașe, precum Râmnicu Vâlcea (18 km), Curtea de Argeș (50 km), Sibiu (81 km), Pitești (90 km), prezența factorilor naturali, dar și a atracțiile culturale și religioase din zonă, oferă Călimăneștiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri, pe tot parcursul anului.
O parte din structurile de primire turistică din stațiune dețin deja o bază tehnico -materială necesară organizării de conferințe, convenții, reuniuni, târguri etc., precum:
Hotel Căciulata – 3 săli de conferință cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotări(retroproiector,ecran);
     Hotel Oltul – 2 săli de conferințe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotări.
     Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de 220 locuri;
Hotel Central – săli de conferințe.

Datorită îmbunătățirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2004 acesta deținea o pondere de 12 %, în anul 2006 această pondere este de 17 % – devenind astfel a doua formă de turism ca importanță, practicată în cadrul stațiunii, cu largi perspective de creștere în anii următori – evoluția principalelor forme de turism practicate în Călimănești se observă în tabelul și graficul de mai jos:

În ultimii patru ani, la nivelul stațiunii Călimănești – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluție:
     Turismul balnear a cunoscut o tendință descendentă, astfel încât, dacă în anul 2004 acesta deținea o pondere de 73%, în anul 2006 ponderea acestuia este de 66%;
Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani, datorită îmbunătățirii ofertei specifice acestei forme de turism, astfel încât dacă în anul 2004 acesta deținea o pondere de 12%, în anul 2006 această pondere este de 17%;
     La nivelul anului 2006, turismul de odihnă atrage 12% din preferințele turiștilor, iar cel de tranzit 5%.

În stațiunea Călimănești-Călimănești utilizarea spațiului de cazare nu este corespunzător la toate unitățile.Unitatea cu cel mai mare coeficent de utilizare este Hotelul Căciulata cu 94%,Cozia 73%,Oltul 45%,Vilele 67%.

În continuare vom prezenta câteva evoluții ale numărului turiștilor cazați și al numărului înnoptărilor ce s-au efectuat în stațiune.În perioada 2006-2007,în cadrul unităților hoteliere.

Analiza dinamicii fluxurilor turistice în stațiunea Călimănești-Căciulata evidențiază o ușoară creștere în anul 2007 față de nivelul anului 2006.Astfel dacă în 2006 numărul total de turiști cazați în unitățile hoteliere era de 44.857(mii de persoane),în 2007 se înregistrează o creștere cu 8343(mii de persoane) ajungându-se la un total de 53.200.Aceste totaluri sunt repartizate pe unități după cum urmează :

Evoluția numărului de turiști cazați în stațiunea Călimănești-Căciulata în perioada 2006-2007(mii persoane)

Tabel nr.3.3

Sursa: Societatea Călimănești-Căciulata

Grafic 3.1

Grafic 3.2

Situația numărului de înnoptări în stațiunea Călimănești-Căciulata în perioada 2006-2007

Tabel nr.3.4

Sursa :Serii de date statistice de la SC Călimănești-Căciulata

Grafic 3.3

Grafic 3.4

Analizând situația numărului de înnoptări pe total vom observa faptul că acestea au crescut în 2007 cu 21.095 zile față de anul 2006.Se observă că la această creștere au contribuit în cea mai mare măsură turiștii români,ei deținând ponderea cea mai mare,astfel încât dacă în 2006 numărul de înnoptări efectuate de catre turiști români era de 426256 zile,în 2007 aceasta a crescut până la 430.454zile,turiștii străini deținând o pondere destul scăzută.

CONCLUZII

România a reprezentat o destinație turistică importantă pentru piața zonală,promovând cu precădere produsele turistice de litoral,stațiunile balneare,programele culturale și mănăstirile din Nordul Moldovei și Bucovinei.

România este înzestrată cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat.

România se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din Europa și din lume.

România a fost o destinație căutată de turiștii externi și a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.

În prima jumătate a anilor '60 țara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităților de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul anilor '70 România era deja cunoscută pe piața principalelor țări europene generatoare de turișAustria, Belgia ș.a. ti, în special în Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Franța, Italia.

Se remarcă faptul că în 1999 stațiunea Călimănești-Căciulata avea cea mai mare capacitate de cazare dintre stațiunile din județși dispunea de aproape toate tipurile de unități de cazare turistică.

În prezent stațiunea dispune de peste 5000 de locuri de cazare din care peste 50% aparțin SC.Călimănești-Căciulata S.A.

În structurile de primire turistice au fost făcute o serie de investiții în vederea dezvoltării și modernizării bazei tehnico-materiale,pentru ridicarea standardelor la un nivel cât mai apropiat de cerințele turiștilor români și străini.Pe lângă aceste îmbunătățiri au fost construite o serie de unități de cazare noi precum și umeroase vile particulare care se bucură de o mare cerere din partea turiștilor datorită tarifelor destul de atractive și a condițiilor de cazare bune.

Îmbunătățirea continua a condițiilor de cazare,masă și tratament a dus la creșterea ,de la un an la altul,a numărului de turiști veniți la odihnă sau tratament.

Factorii naturali de climă deosebit de favorabili,,baza materială existentă și ponderea ridicată a stațiunii în circulația turistică a țării au făcut ca stațiunea să aibă caracter permanent.

Astfel stațiunea a fost vizitată în tranzit sau la odihnă și tratament de turiști din Germania, Austria, Finlanda, Rusia, Israel, Danemarca, Argentina,etc.

În ultima perioadă se observă o concentrare a activității turistice exclusiv în zona Căciulata,Cozia,ceea ce face ca orașul Călimănești,parte integrantă a stațiunii,să rămână în afara zonei de interes turistic.De aceea,este necesară efectuarea unor amenajări care să atragă turiștii și către centrul stațiunii.De asemenea,este necesar să se dezvolte și alte activități turistice,altele decât tratamentul balnear,respectiv activități distractive,culturale,sportive,care să atragă și alte categorii de turiști(elevi,studenți,amatori de activități desfășurate în aer liber).

În vederea intensificării acțiunilor promoționale, se simte nevoia găsirii unor posibilități de creștere a numărului și diversificării materialelor de promovare privitor la produsele oferite de unitățile hoteliere și de agrement.

BIBLIOGRAFIE