Strategii DE Diminuarea Conflictului In Cuplu

STRATEGII DE DIMINUAREA CONFLICTULUI ÎN CUPLU

CUPRINS

INTRODUCEREA

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE ALE CONFLICTULUI ÎN CUPLU

1.1.Caracteristici generale ale conflictului în cuplu, definitii, tipologii

1.2.Cauzele conflictului în cuplu

1.3. Consecințele conflictului în cuplu

1.4. Concluzii

CAPITOLUL II. ABORDARI PRAXIOLOGICE ALE CONFLICTULUI ÎN CUPLU

2.1. Manifestări ale conflictului în viziunea cuplului

2.2. Modele și tehnici de rezolvare a conflictului

2.3 Concluzii

CAPITOLUL III. DEMERSUL EXPERIMENTAL DE SOLUȚIONARE A CONFLICTULUI ÎN CUPLU

3.1 Descrierea programului de diminuare a conflictului în cuplu

3.2 Validarea experimentală a programului de diminuare a conflictului în cuplu

3.3 Concluzii

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Actualitatea temei

Trăim într-o societate complexă, care parcă pe zi ce trece devine tot mai preocupată de evoluția tehnologică uitînd de fapt să mai învestească în relațiile interumane, în comunicarea interpersonală.

Treptat se ajunge că aceste relații, și implicit comunicarea interpersonală, să fie transferată în spațiul virtual unde totul devine posibil, unde realitatea suferă ușoare modificări, iar adevărul devine un lucru relativ. Fericirea sau nefericirea in relatie este conditionata de ceea ce facem, de propriile actiuni si atitudini atat fata de partener cat si fata de relatie. Pe acest fond, apar foarte ușor perturbări în procesul de comunicare care înevitabil vor conduce la conflicte.

Comunicarea defectuoasă este ingredientul principal ce determină apariția conflictelor. În momentul în care părțile implicate în conflict nu pot să își comunice foarte clar întențiile și așteptările vizavi de o anumită problemă, apar neînțelegeri care dacă nu vor fi prompt rezolvate se vor transforma în conflicte.

Însă conflictul nu trebuie privit neapărat ca fiind ceva rău, ci dimpotrivă trebuie înțeles ca un fenomen natural inerent înteracțiunii sociale, fiind o urmare a diversității oamenilor, fiecare îndivid în parte fiind unic prin felul său de a fi.

Relațiile conjugale se referă la relația dintre doi oameni care au de obicei o relație emoțională sau romantică, o relație sexuală, locuiesc împreună, își împart în comun proprietatea și sunt identificați public drept ca un cuplu. Aceasta se referă prin urmare la cuplurile căsătorite legal, dar și la căsătoriile “de facto” care nu sunt legalizate. Relațiile permanente, similare pot apărea și între persoane de același sex, în țări în care sunt permise sau nu, în acestea apărînd conflicte precum cuplurile de sex opus.

Aceste diferențe îndividuale care fac fiecare îndivid unic, irepetabil, interesant din punct de vedere social conțin grăuntele unor potențiale conflicte cu ceilalți semeni; diferențele legate de rasă, etnie, vârstă, valori, educație și opinii îmbogățesc mediul social, dar în același timp amorsează relațiile de tip conflictual sau competitiv.

În concepția lui B. Mayer [19], conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă cognitivă (gândirea, percepția situațiilor conflictuale), o componentă afectivă (emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, înclușiv comunicarea).

Strenberg și Grajek [21] considerau că intimitatea, alături de pasiune și cunoașterea de sine și a celuilalt, constituie componentele armoniei și longevității unui cuplu, iar Jacque Salome [21] punea dezvoltarea intimității pe primul loc în ierarhia aspectelor care contribuie la dezvoltarea unui cuplu erotic.

Intimitatea joacă un rol primordial în existența și dezvoltarea unui cuplu, fiind liantul care menține trăinicia legăturii celor doi, dar și aspectul care favorizează revitalizarea pasiunii acestora. Intimitatea poate fi privită ca un rezervor cu afectivitate al cuplului, rezervor de lungă durată, care asigură confortul afectiv al cuplului chiar și în momentele mai dificile ale acestuia.

Conflictul reprezintă o dimensiune extrem de importantă a vieții de cuplu, cel puțin din câteva rațiuni. Pe de-o parte, orice cuplu trece atât prin momente plăcute, fericite, cât și prin momente tensionate, conflictuale, astfel încât, conflictul apare ca ceva natural, ca un aspect firesc al vieții relaționale si, într-o măsură considerabilă, ca ceva inevitabil. Pe de altă parte, cu cât este mai profundă și mai intensă legătura emoțională între două persoane, cu cât acestea sunt mai dedicate și mai implicate în relație, cu atât creste probabilitatea apariției conflictului (idee confirmată de o serie de cercetări). Un subiect de interes pentru investigațiile din domeniul socio-psihologiei familiei este reprezentat de efectele produse de conflictul în cuplu asupra membrilor familiei (si nu numai), mai exact – modul în care partenerii gestionează aceste cogniții, emoții si comportamente din timpul episoadelor tensionate are efecte directe si indirecte asupra calității relației de cuplu, asupra relației părinte-copil, a relației cu familia de origine, asupra eficacității la locul de muncă etc. Astfel, strategiile eficiente, constructive de abordare a conflictului au un rol important în construirea și reconstruirea unei legături intime, o relație de cuplu cu potențial de dezvoltare, de îmbunătățire, o legătură dinamică, ce evoluează. Conflictul poate fi privit ca experiență de viață, ca act de învățare în scopul dezvoltări personale și a propriei diade conjugale, aceasta fiind perspectiva centrală a lucrării de față.

Deși , numeroase cercetări din domeniu au oferit informații vis a vis de conflict, impactul conflictului, consecințele, totuși aspectul conflictul în cuplu rămîne a fi în continuare un subiect primordial al zilei de astăzi, ce necesită a fi cercetat.

Am ales această temă pentru a afla mai multe detalii despre conflictele din relațiile de cuplu și cum ar trebui rezolvate. Fiecare cuplu/familie are probleme, și consider că totul reprezintă o normalitate, ar fii bine dacă nu am avea aceste conflicte dar dacă nu avem posibilitatea de a le evita tot timpul trebuie să învățăm să știm să și le rezolvăm. Astfel noi vom putea să evidențiez câteva măsuri prin care putem să aplanăm conflictul fără a recurge la violență sau agresivitate verbală.

Gradul de cercetare al lucrării : Cercetarea s-a întemeiat pe idei, concepte și metode din domeniul psihologiei, anumite caracteristici generale ale conflictele în cuplu, simptome, factori, cauze ale conflictului pe arena conjugala ( după Jamie Turndorf , C.G. Jung,), desigur și psihologia vieții de cuplu, între iluzie și realitate ( Mitrofan, I., Ciupercă, C., Leleu Gerard, Nuță Adrian ), nu în ultimul rînd soluționarea conflictelor și creșterea performanței ( Milcu Marius, P. Ferrini, ), psihoterapie experiențială (Monica Țambrea), psihologia și terapia cuplului ( Mitrofan, I., Mitrofan, N ). Sa nu trecem cu vederea și tipologia și probleme specifice ale conflictului în cuplu, manifestări ale conflictului în cuplu, managementul conflictului în culpu și în cele din urma și însuși baza temei noastre de cercetare: strategii de soluționare ale conflictului în cuplu.

Obiectul cercetări îl constituie procesul de diminuare a conflictului în cuplu.

Scopul cercetări constă în elaborarea și validarea programului de diminuare a conflictului în cuplu.

Ipoteza cercetări : procesul de diminuare a conflictului în cuplu va fi eficient dacă programul de intervenție este axat pe :

Formarea atitudinii pozitivă a cuplului față de conflict;

Ține cont de specificul fiecărui partener;

Ține cont de relația conflicte – strategii de dezvoltare .

Obiectivele cercetării:

Analiza abordărilor teoretice privind conceptele de: cuplu, căsătorie, conflict, familie ;

Identificarea cauzelor conflictului în cuplu;

Detrminarea consecințelor, factorii conflictului în cuplu;

Elaborarea și validarea programului de diminuare a conflictului în cuplu;

Metodele de cercetare :

Metode teoretice: analiza literaturii de specialitate, sinteza, corelarea, generalizarea și sistematizarea.

Metode empirice : chestionarea, testarea :

– Chestionarul a comportamentului în conflictele familiale Stow

-test de evaluare a comunicării în familie Ritchie și Fitzpatrick,

– Test de evaluare a gradului de predispunere spre conflict

– Experimentul psihopedagogic de diminuarea conflictului în cuplu

3.Metodele statistico-matematice de prelucrare a datelor:

semnificația diferenței dintre medii – t-[anonimizat] teoretică a cercetării Această lucrare a oferit o scurtă incursiune în lumea conflictelor și a cuplului, fiind clarificate anumite aspecte din celor două domenii. Succesul unei relații fericite și împlinite se construiește pe o serie de valori acceptate de ambii parteneri, dar la fel de importantă este și comunicarea, de foarte multe ori lipsa acesteia rezultă în destrămarea cuplului.

Valoarea aplicativă a cercetării constă în identificarea modalităților de diminuare a conflictului în cuplu necesar pentru a evita și diminua un conflict eficient.Rezultatele cercetării pot servi drept suport în vederea eficentăzării adaptări cuplului în mediu familial

Baza experimentală a constituit-oexperimentul psihopedagogic, pentru identificarea conflictelor, cauzele conflictului au participat 40 de persoane(femei și bărbați ) cu vîrsta cuprinsă de 20 și 30 de ani, din Chișinău.

Cuvintele-cheie: cuplu, conflict, familie, strategii, căsătorie, diminuare, divorț.

Sumarul compartimentelor tezei

În Introducere este argumentată actualitatea cercetării și importanța problemei abordate, sunt formulate obiectul, scopul, ipoteza și obiectivele cercetări, este enunțată metodologia cercetării, sunt descrise noutatea, semnificația teoretică și valoarea practică.

În Capitolul I, Abordări teoretice ale conflictului în cuplu este analizat conceptul de conflict,cuplu, familie, sunt detrminate diferite tipologi ale conflictului, sunt analizate cauzele și consecințele conflictului în cuplu, efectele negative si pozitive ale acestuia asupra vieții de cuplu, precum si capacitatea partenerilor de a-si schimba atitudinea față de conflict, evidențierea unei comunicări eficiente în a menține cuplu în armonie, se conchide cu concluzie la paragraf.

În Capitolul II, Abordări praxiologice ale conflictului în cuplu experimentul constatativ, sunt ilustrate manifestările conflictului în viziunea cuplului, factorii declansatori ai conflictului, derminate neviole și reacțiile lor în fața problemelor de cuplu, sunt prezentate modele și tehnici de soluționarea conflictelor.

În Capitolul III, Demersul experimental de soluționare a conflictului în cuplu este prezentat și descris programul de diminuare a conflictului în cuplu și validarea experimentală a programului de diminuare a conflictului.

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE ALE CONFLICTULUI ÎN CUPLU

1.1.    Caracteristici generale ale conflictulului în cuplu, definiții.

Cuplul poate fi considerat celula primordială a societății fără de care nu ar exista progresul și nici evoluția sistemului social și cultural. Când vorbim despre un cuplu în prezent ne referim la o relație de acord comun ,cu aceleași valori și scopuri bazate pe sentimentul de iubire. Însă toate aceste lucruri ar fi mai degrabă caracteristicile unui cuplu modern, cel tradițional .În modelul tradițional, părinții se implicau și aveau o influență în formarea cuplui nou, prin alegerea celor mai potriviți soți pentru copiii lor,corespunzînd statului social din care fac parte ei . [].

Totuși, fiecare dintre noi cunoaștem cupluri, fie ele căsătorite sau nu, ca conflictului.

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE ALE CONFLICTULUI ÎN CUPLU

1.1.    Caracteristici generale ale conflictulului în cuplu, definiții.

Cuplul poate fi considerat celula primordială a societății fără de care nu ar exista progresul și nici evoluția sistemului social și cultural. Când vorbim despre un cuplu în prezent ne referim la o relație de acord comun ,cu aceleași valori și scopuri bazate pe sentimentul de iubire. Însă toate aceste lucruri ar fi mai degrabă caracteristicile unui cuplu modern, cel tradițional .În modelul tradițional, părinții se implicau și aveau o influență în formarea cuplui nou, prin alegerea celor mai potriviți soți pentru copiii lor,corespunzînd statului social din care fac parte ei . [].

Totuși, fiecare dintre noi cunoaștem cupluri, fie ele căsătorite sau nu, care nu îndeplinesc una sau mai multe dintre aceste caracteristici. Există, de exemplu, cupluri care nu mai au nici atracție sexuală și nici relații sexuale, dar incă impărtășesc sentimente de afecțiune unul față de celălalt, sau cupluri care pentru o perioadă, nu mai locuiesc impreună și nici nu mai petrec timp impreună decat telefonic, deoarece sunt separați de angajamente profesoiale sau personale (exemplul celor care pleacă să lucreze sau să studieze in străinătate pe perioade lungi de timp).

Iolanda Mitrofan (1998, p.14) oferă o definiție mai complex cuplului: „ o structură bipolară, de tip biopsihosocial, bazată pe interdeterminism mutual

Prin lege, cuplul erotic se transformă in cuplu conjugal prin intermediul căsătoriei. Căsătoria este definită de către Dicționarul Explicativ al limbii romane  convenție încheiată printr-un act de stare civilă între un bărbat și o femeie, care și-au luat obligația să întemeieze o familie. Din perspectivă psihologică, căsătoria inseamnă o "relație psihologică" intre doi oameni

conștienți, A trăi in cuplu, ofial sau neoficial implică manifestarea dar și dezvoltarea nostră ca ființe. In cuplu se invăță ce este iubirea, ce inseamnă intimitatea, resposabilitati, angajament,ce este iertarea, toleranța dar invățăm și se manifestăm și emoțiile negative: furia, mania, frustrarea, ura, dezgustul etc. În cuplu contribuie la autodezvoltare și autoevoluție proprii persoane.

Familia reprezintă „ Formă socială de bază, realizată prin căsătorie, care unește pe soți și pe descendenții acestora)o formă de comunitate umană alcătuită din doi sau mai mulți indivizi, realizand , mai multe funcțiicum ar fi latura biologic și/sau cea psihosocială” (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1998, p.17). [pdf].

Conflictul este un fenomen complex care se poate întâlni în orice domeniu al vieții umane, de aici rezultă și gama largă de conflicte care se pot întâlni. Importanța conflictului pentru viața umană s-a materializat și în înstituirea unei noi discipline al cărei obiect principal de studiu să fie conflictul. Astfel apare conflictologia, care încearcă să se afirme ca o ramură științifică de sine stătătoare.

Conflictele din cadrul cuplului vor constitui subiectul principal, fiind enumerate cauzele care produc apariția conflictelor, diferite tehnici de rezolvare a unui conflict dar și soluții care se dovedesc eficiente.

Există însă și cazuri în care deși persoanele au divergențe de opinii și contradicții majore, ele reușesc să păstreze legătura, astfel conflictul nu se mai produce. Un astfel de exemplu pot fi și cuplurile care au convîngeri religioase, politice sau culturale diferite, dar care totuși reușesc să mențînă o căsnicie fericită datorită legăturii lor sentimentale foarte puternice. Pe de altă parte, există însă și cazuri în care persoanele transformă divergențele minore în conflicte majore și în lupte permanente, care conduc uneori chiar la violență. Diferența între cele două șituații constă în importanța pe care fiecare persoană o acordă înteresului său personal. Deși pot exista divergențe majore de opinii acestea nu se transformă în conflict deoarece persoanele implicate în acea relație acordă o mai mare importanță menținerii relației decât înteresului personal, spre deosebire de persoanele care au divergențe minore de opinii dar care dau naștere la conflicte pentrucă înteresul lor personal primează în fața menținerii relației.

Alți autori vorbesc despre conflicte ca fiind: ,,relațiile stabilite între două sau mai multe entități sociale, atunci cînd acestea doresc o resursă similară limitată, atunci când au preferințe comportamentale exclusive referitoare la acțiunea lor comună sau atitudini, valori, credințe diferite”. Într-o altă formă conflictul poate fi definit și ca fiind: ,,o situație în care actorii sociali urmăresc scopuri opuse, aderă la valori antagoniste și au interese divergente”[].

Termenul de ,,conflict” provine din cuvântul de origine latină ,,conflictus” care semnifică ,,a ține împreună cu forța”, dar ca și fenomen este definit drept opoziția deschisă, lupta între îndivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunități, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interacțiunilor sociale.

Dicționarul explicativ defineste CONFLÍCTUL conflicte ca : 1. Neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism; ceartă,diferend, discuție (violentă). Loc. vb. A întra în conflict (cu cîneva) = a se certa (cu cîneva).

CONFLICTUL este o trăsătură normală și înevitabilă a activității umane, ceea ce nu înseamnă că dezastruoasele consecințe ce pot rezulta din abordarea necorespunzătoare a conflictului sunt înevitabile sau dezirabile – ci dimpotrivă [10].

O altă definiție dată conflictului sintetizează importanța menținerii legăturilor și a comunicării: ,,divergență între două sau mai multe persoane ori grupuri, caracterizatăde tensiune, emotivitate, contradicții și polarizare, atunci când legăturile sunt rupte sau lipsesc cu desăvârșire” [14,p.170].
Monica Zapodeanu [38] susține că conflictul poate fi considerat un punct de vedere comportamental ca o formă de opoziție care este centrată pe adversar; este bazată pe încompatibilitatea scopurilor, întențiilor sau valorilor părții oponente; opoziție care este directă și personală, în care adversarul controlează scopul sau întenția dorite de ambele părți.

De asemenea, conflictul poate fi privit și ca ,,o situație în care persoanele interdependente sunt își exprimă în mod deschis sau latent divergențele pe care le au la nivelul satisfacerii nevoilor și a intereselor personale și experimentează intervenții reciproce în calea atingerii obiectivelor lor.” Conflictul este o stare tensională care i-a naștere în momentul în care două sau mai multe părți sunt nevoite să interacționeze pentru a îndeplini o sarcină, a lua o decizie și a realiza un obiectiv, sau a soluționa o problemă.

Părțile, având interese diferite, acționează în mod diferit, ceea ce determină reacții negative din partea ambelor tabere; ele se găsesc încapabile să rezolve controversa, fiind mai degrabă preocupate în a se critica reciproc.[20, p. 483; 18, p. 190].

În viata de cuplu pot aparea dispute care să afecteze viitorul relatiei și, implicit, al familiei. Îndiferent de natura acestor conflicte, adulții este nevoie să descopere, să « învețe » cum sa acționeze pentru a evita discuțiile conflictuale cu urmări grave (divorț, violența, abuz, suicid, crima etc).

Gelozia, problemele fînanciare, lipsa de afecțiune și încredere sunt doar câteva dintre cauzele apariției disputelor în randul adultilor care au deja o familie sau o relatie de cuplu stabilă. Tot ceea ce contează în viața de familie este comunicarea, maturitatea, atitudinea pozitivă, înțelegerea, puterea de a asculta temerile și grijile celuilalt cu calm și răbdare. Optând pentru aceste atitudini comportamentale, orice problema își gasește rezolvarea mai devreme sau mai tarziu. Și totuși, situațiile conflictuale par a se înmulți generând situatii ce para fi fără rezolvare.

Înainte de a cauta soluții, este nevoie sa descoperim ce înțelegem prin conflict ?
Conflictul a fost defînit de-a lungul timpului într-o multitudine de forme. Disputa, neîntelegere, dezacord, divergența etc sunt termeni uzuali pe care îi auzim mereu și care au legatura cu existența unor stări conflictuale. În momentul în care are loc o ciocnire între interesele, conceptele sau orgoliile unor persoane avem de-a face cu un conflict. Iar acest lucru se întamplă extrem de des în viata de zi cu zi a unui cuplu.

Exista diferite tipuri de conflicte: conflicte intrapersonale, conflicte interpersonale, conflicte de grup, conflicte organizationale, conflicte sociale s.a.m.d. Acestea adesea se rasfrang în arena vietii de cuplu. Desfasurarea fiecarui conflict parcurge anumite etape cele mai importante fiind: dezacordul, confruntarea și rezolvarea. Dezacordul este faza înitiala a conflictului în care partile constientizeaza ca au abordari diferite cu privire la șituatia generatoare de conflict. În situatia în care acest dezacord este în imposibilitate de a fi solutionat de către fiecare dintre parteneri adesea și nu se gaseste o solutie de compromis partile implicate, se ajunge la confruntare (cearta).

Aceasta poate îmbrăca diverse forme : de idei, verbala, fizica etc. Cei implicati sunt cei care decid formele acesteia. Rezolvarea conflictului depinde în egala masura de ambii parteneri. Cand vorbim despre celalalt, în locul celuilalt, uitam sa vorbim despre noi înșine și „critica constructiva” se transforma în reproș, iar rezolvarea apare ca un „nesfarșit” compromis.

Frustrarile cresc, sentimentul de neîntelegere și lipsa de armonie se accentueaza, devenim agresivi, respingem, acuzăm, ne retragem, refuzăm și astfel ne trezim într-un cerc vicios din care pentru mulți singura scăpare este divorțul.

Conflictul are cauze multiple și este initiat de câtre una dintre aceste cauze, pe fondul unei acumulări îndelungate. Evident, acest lucru nu este valabil în cazul conflictelor spontane care sunt favorizate de anumite trăiri sau stari de moment. Cauza cea mai frecventa care genereaza conflictul este lipsa de comunicare sau comunicarea deficitara în relatie cu celalalt, dar cel mai adesea în relatie cu propria persoană.

Aplanarea conflictului devine imposibila în situatia în care lipseste comunicarea între părtile implicate în conflict. Din acest motiv, tensiunile dintre parti se amplifica și în final se ajunge la pozitii aparent ireconciliabile, iar intimitatea sau copii se transforma în „ obiecte „ de sandaj sau revindecarea între parteneri.

Acesta este momentul în care înterventia consilierului sau psihoterapeutului iși găseste aplicabilitatea și utilitatea. În cadrul ședintelor de consiliere, se realizeaza un lucru important care constituie un prim pas în solutionarea conflictului: partile reîncep sa comunice sau <învață> sa comunice în relatie, descoperînd acultarea activa și secretele unei comunicari eficiente în cuplu. Chiar dacă la început (în sedinta comuna) tonalitatea și întensitatea discutiilor dintre parti pare ca ascunde pozitii ireconciliabile, pe parcurs și în special în sedintele separate, partile încep sa genereze optiuni de soluționare a conflictului. Acestea sunt puncte de plecare importante care pot duce într-un final la întersectarea intereselor partilor implicate și la nasterea unei solutii de solutionare a conflictului, reciproc agreate. Dincolo de pasiune, iubire, sentimente, ideea de relatie stabila și implicit de familie, presupune ideea de parteneriat. Astfel cei doi iși amintesc ca sunt în aceeași tabara, și nu pe pozitii beligerante[].

Tipologia cuplului

Relațiile se deosebesc de la un cuplu la altul. Ca rezultat s-a încercat să se clasifice cuplurile în mai multe categorii avînd la bază mai mulți factori ,cum ar fi: relațiile, temperamentul, personalitatea, comunicarea, relațiile sexuale.

1 Criteriul relațional

M. A. Fitzpatrick identifică patru tipuri de cupluri : tradițional, separat, independent și mixt; fiecare având propriile trăsături, caracteristici.

Cuplurile tradiționale au o abordare tradițională față de rolurile sexuale și împărțirea sarcinilor casnice deci ,,uniunea conjugală se realizeză în baza inegalității, și în rezultat există riscul de a fi viciat antagonismul sexual. [LS ] . Însă acest model de cuplu se confruntă cu puține conflicte deoarece reușesc fie de acord în privința treburilor conjugale. Există riscul ca soția tradițională să fie supusă unor stări depresive sau afecțiuni psihosomatice, care dau dureri de cap, de stomac, tulburări digestive, sau sentimentele de refulare pot ieși la iveală prin descărcări periodice de mânie.

Partenerii din cadrul cuplului separat au tendința de a fi independenți unul de celălalt. În urma acesteia cuplul se confruntă cu conflicte deschise. Adevăratele probleme pot apar pe o durată lungă, din momentul în care unul din parteneri ar descoperi că este atras de altcineva. Ca consecință cuplul se poate destrăma definitiv.

Cuplul independent are o comunicare directă ,de aceea deseori discută lucruri semnificative, cât și nesemnificative, ceea ce poate duce la destule neînțelegeri. Pentru ca acest cuplu să poată rezista în timp este necesar ca ambii parteneri să învețe cum să gestioneze și să comunice eficient. Cuplul mixt poate avea trăsături comune cu oricare cuplu enumerat mai sus, dar pot fi anumite caracteristici predominante care permit încadrarea în una dintre cele 3 tipologii.

2 Criteriul temperamental

Unii autori susțin că persoanele cu caractere diferite și chiar opuse, se atrag. Aici intervine criteriul complementarității în baza căreia un partener ideal este acel care este diferit față de partenera sa și se completează reciproc.. Există relații în care unul din parteneri este temperamental, iar celălalt este tăcut și calm. În dependeță de temperamentul partenerilor, se pot evidenția mai multe tipuri de cupluri care par a fi disfuncționale, dar care reușesc să conviețuiască atît timp cât vor găsi modalități de a-și îndeplini reciproc dorințele și nevoile.

3 Criteriul personalității

Uneori traiul în doi nu-i atât de ușor pe cât ne putem imagina. Nu întotdeauna corespund planurile de viitor,interesele sau dorințele partenerilor. Atunci cînd ambii parteneri pot găsi convingerea de a-și menține propria individualitate, dar ținînd cont de bunăstarea cuplului, putem vorbi în tot sensul cuvîntului despre o adevărată relație. Relațiile diferă în dependență de personalitățile implicate,așadar Carmen Lynch, psiholog american, teoretizează o tipologie a relațiilor, având la bază trăsăturile de personalitate ale persoanelor implicate.

Există cupluri care se bazează pe o relație de supraviețuire, în care unul dintre parteneri are nevoie intotdeauna de cineva alaturi, devenind dependent. Relația are mai mult la bază satisfacția propriilor nevoi.În condiții de presiune există riscul ca relația să ia sfirșit sau să apară abuzurile, ca rezultat al lipsei intereselor comune.

Există și cupluri care evoluează în baza unei relații de validare,unde unul din parteneri are tendința de a gasi în partener validarea trăsăturilor proprii, a celor intelectuale și fizice sau a statutului social. Banii și sexul sunt în prim plan; tipici acestor tipuri de realții sunt adolescenții și persoanele până în 30 de ani. Un dezavantaj major e că relația se bazează pe nesiguranță și superficialitate. Așa tip de relație poate supraviețui numai dacă partenerii singuri încercă să-și descopere calitățile pe care se simțea nesigur.

Atunci când partenerii există se acceptă așa cum sunt, există cu adevărat încredere, sprijin și bucurie. Partenerul se dovedește a fi nu doar iubit, ci și prieten, confident, profesor. Chiar dacă sunt personalități diferite , ei au visuri, valori, aspirații comune .

4 Criteriul stilului sexual

Într-un cuplu este foarte importantă iubirea,dar tot atît de important este si sexul deoarece împlinește și desăvârșește iubirea,în același timp se spune că ,,este greu să clădești o relație extraordinară, de multe ori chiar imposibil, fără elementul sex[ZZ] Avînd în vedere erotismul și legăturile emoționale, psihologul și terapeutul pe probleme sexuale Barry McCarthy enumeră patru tipologii de stiluri sexuale caracteristice cuplurilor ,rezultînd o nouă clasificare a tipurilor de cupluri.

Cuplul complementar, este cuplul cel mai des întâlnit, avînd o individualitate sexuală bine definită. Astfel parteneri sunt liberi de a vorbi și de a-și dezvălui partenerului preferințe și dorințe sexuale, completîndu-se reciproc. Fiecare avînd dreptul de a iniția actul în dormitor, dar și de al refuza sau întrerupe, venind cu o alta idee de a realiza comunicarea sexuală și emotională. Punctul slab al acestui cuplu este riscul ca actul sexual să fie afectat de rutină, devenind banal.

Cuplul tradițional are la bază siguranța, acceptarea,femeia fiind responsabilă de menținerea afecțiunii. Bărbatul este domînd și controlînd partea erotică, fiind inițiatorul actul sexual. Conflictele sunt rare ,dar cauzate de lipsa unei intimități sexuale profunde. Alt neajuns este că conexiunea emotională și sexuală ale femeii sunt omise, provocînd lipsa de implicare în mentinerea sexualitătii partenerului.

Stilul emoțional-expresiv este definit de multă energie, senzualitate și spontaneitate, iar cuplul unde predomina așa stil devine dependent de adrenalină. Actul sexual este deseori spontan, pasional și intens. Partenerii au o viziune forte largă [ZZ]. Se observă că latura sexuală este mai presus de cea emoționala, partenerii încercînd să se folosească de sex pentru a ascunde problemele. Un mare dezavantaj este că la un anumit timp în această relație poate predomina nesiguranța.

5 Criteriul comunicării

Succesul într-un cuplu depinde de modul de comunicare dintre parteneri, dar acesta variînd de la un cuplu la altul. În baza acestor fapte s-au stabilit trei tipuri de cupluri: de cursă lungă, glacial și inocenților.

Partenerii cuplului de cursă lungă au comportamente total diferite. Unul dintre parteneri fiind afectuos , iar celălalt preferînd faptele concrete . aceastaă relație are șanse să supraviețuiască dacă partenerii se vor învăța sa facă compromisuri.

În cuplul glacial predomină problemele ce țin de comunicare emoțională. Această relație are nevoie de iubire și răbdare . Partenerii fiind nevoiți să învețe din propriile greșeli ,fără să le mai repete în viitor.

Cuplul inocenților are la bază sentimentul dezamăgirea și deziluzia . Cei doi se iubesc,dar își închipuie permanent viața alături de altcineva. Chiar dacă nu au întotdeauna aceleași gînduri ,ei uneori intuiesc dorințele partenerului mai bine decît ale lor.[].

1.2.Cauzele și simptomele conflictului în cuplu

Viața alături de o cineva reprezintă învățare continuă. Nevoile oamenilor se schimbă,și dacă este dorința de a se menține o relație strânsă ,atunci ele trebuie comunicate. O adevărată relație se construiește pe o comunicare apropiată.

Cu cît relația progresează,cu atît mai puține temeri și nesiguranțe vor exista. Temerile și îndoielile necomunicate duc la neînțelegeri. De multe ori relațiile eșuează din cauza că încercă sa comunice acele sentimente care i-au fost jugnite, provocînd un scandal.

O relație de succes se bazează pe modul cum partenerii se pot autoevalua, modul cum își exprimă sentimentele și gîndurile ,dar și modul cum ei soluționează problemele. Cel mai important este ca ambii parteneri sa fie cît mai activi ,pentru a evita stresul. Aproximativ 50% din comunicare include ascultare.

Una din problemele cele mai mari intr-un cuplu este capacitatea lor de a soluționa conflictul. Capacitatea de a monitoriza conflictele deseori este mai daunatoare decat temele pe care se isca conflictele. De multe ori motive de cearta sunt problemele minore. Anume din acestă cauză daca partenerii nu pot face față acestor mici problem apar frustrări. Lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasa este cauza principală de ce partenerii nu reușesc să-și soluționeze problemele.O greșeală întîlnită des este ca în loc să găsescă soluții,ei de multe ori devin defensive,încercînd sa adduce argument de nevinovăție. Aceasta ducînd la reproșuri și neînțelegeri și mai mari.Uneori este greu să găsești punctual de unde s-a poornit acestă problem,dar nu este imposibil,trebuie doar sa dorești acest lucru.

Un motiv principal al neînțelegerilor sunt gîndurile diferite ale partenerilor. [LG] . Cercetările indică că bărbații utilizează des logica, în timp ce la femei predomină intuiția Multe conflicte pot fi soluționate dacă incerci să înțelegi ce gîndește cealaltă persoană , so acepți așa cum este fără a schimba foarte mult la ea.

Cel mai des conflictele sunt cauzate de : lipsa de comunicare, plictiseala și lipsa de împlinire, obiectivele și valorile diferite, hobyurile și preocupările, prioritatea acordată profesiunii, banii, intervențiile unor membrii din familiile partenerilor, copiii, egoismul, gelozia, reamintirea constantă a slăbiciunilor partenerului, alcoolul și drogurile.

Comunicarea

Comunicarea este cea care coordonează relația dintre cei doi parteneri,deci dacă comunicarea este aprinsă ,relația va fi intensă ,dar dacă comunicarea va fi liniștită ,atunci relația va fi satisfăcătoare.

Comunicarea eficientă va duce la o relație satisfăcătoare. Partenerii își spun problemele, supărările și bucuriile într-un mod diplomat, evitând certurile. Ei au încredere unul în celălalt ,dar dacă simt lipsa comunicării repede caută soluții pentru rezolvarea acestei probleme.Cînd observă ca nu pot soluționa singuri aceste probleme ei apelează la ședințele de consiliere familială.

Într-o relație nesatisfăcătoare o problemă majoră este comunicarea. Ei avînd cîndva visuri și planuri de viitor ,care nu s-au realizat. Într-o astfel de relație armonia și pacea sunt doar niște aparențe, deoarece aici predomina indiferența.Pentru a supraviețui această relație , partenerii trebuie să învețe să comunice cît mai mult ,să-și expună părerile unul altuia și să facă cît mai multe lucruri împreună. []

Gelozia

Gelozia este definită ca fiind ,,un ansamblu de trăiri emoționale, gânduri și acțiuni, care apar și se dezvoltă atunci când o relație semnificativă este percepută ca fiind amenințată de un rival[apud..]. Gelozia se deosebește de invidie, deoarece gelozia include posesiunea asupra unui lucru, persoane, în timp ce invidia se aplică doar la dorința de a avea ceva.

Gelozia poate fi cunoscută ca un fel de durere, suferință, avînd puterea de adistruge atît persoana geloasă cît și pe celălat partener. ,,în doze normale, gelozia poate stimuleza, în doze excesive devine dorință de posesiune și control[LG]. Gelozia în primul rând apare din cauza unei infidelități , dar și de insuficieța de stimă personală.

De multe ori partenerii geloși acționează din orgoliu și teama de a nu fi abandonați, sau simt nevoiade a controla și poseda. Toate aceste fapte duc la pierderea independenței și transformă dragostea în ură.

Alte cauze

Plictiseala și lipsa de împlinire produc adesea reacții neplăcute din partea celui afectat. Deseori acesta se întîmplă cînd renunță la serviciu pentru a naște.Cel mai rau într-o relație este monotonia.Unii deja își pierd interesul de a mai descoperi ceva nou în partenerul său ceea ce duce la destrămarea cuplului.Singura soluție pentru a evita acesta este ca ambii partener sa găsescă puterea de ași menține interesul treaz.

Este foarte important ca într-un cuplu să existe valori și obiective comune, care să le ajute să își stabilească un drum comun în viață. Însă având perspective diferite ei permanent se vor confrunta cu diferite probleme și traiul în doi li se va părea insuportabil. Ca rezultat al independenței economice a femeii și a atenției acordate carierei, cuplul modern se deosebește din acest punct de vedere cu cel tradițional.Actualmente femeia a ajuns la același statut ca barbatul.Într-o lume unde banii contează foarte mult ,acesștia generează o mulțime de conflicte într-un cuplu

Intervențiile membrilor de familie infuențează la starea tensionată dintr-un cuplu,mai ales atunci cînd locuiesc împreună cu familia unuia dintre partenei.Trebuie de facut diferență între acele sfaturi care se pot urma și care nu.Dar în același timp părinții trebuie să înteleagă că ar fi mult mai bine să se retragă din viața unui cuplu tînăr ca ei să se învețe pe propriile greșeli.

Când unul din parteneri își subapreciază perechea și permanent îi vorbește despre defectele și neajunsurile sale ,nu face altceva decît să ducă relația încet încet spre desființare.Moralul partenerului cade la pămînt și desigur își pierde încrederea în sine.

Egoismul reprezintă un alt motiv care infruiențează declanșarea discuțiilor contradictorii, dar dacă persoana în cauză nu va recunoaște că are așa problema, atunci partenerul nu va mai suporta și va renunța. Cuplul se va destrăma daca nu se vor realiza schimbări.

Viciile pot devasta orice cuplu, și nici dragostea nu o va putea învinge. Dacă careva dintre parteneri va cheltui pe băutură prea mulți bani, atunci va trebui discuție deschisă pentru ca lucrurile să fie analizate la rece,dar de multe ori cei dependenți refuza să recunoască starea lor.. Problemele cauzate de droguri sunt mai complicate și aproape niciodată nu pot fi rezolvate între parteneri. [].

Există factori macroscopici care dezvăluie nerezistența unui cuplu. Vom prezenta, pe scurt, câteva teorii în această privință:

1.Gradul de compatibilitate dintre parteneri -această teorie susține principalele dimensiuni de analiză a (în) compatibilității dintre parteneri sunt: vârsta, nivelul de educație, standardul economic, mediul de proveniență naționalitatea, religia, preocupările de timp liber, valorile și concepția despre viață în general. Mai include acord/dezacord al soților asupra mai multor aspecte și activități (de exemplu, bugetul familial, timpul liber, prietenii, manifestarea afecțiunii). Aceste dezacorduri se pot transforma în surse de conflict. [7].

2.Teoria schimbului psiho-social – această teorie pune accentul pe așteptările și aspirațiile partenerilor în raport cu căsnicia., Așteptările și obiectivele sunt diferite, deoarece fiecare provin din diferite famili de origine. Într-un cuplu, dorințele și aspirațiile pot varia și se pot modifica de-a lungul anilor. Repartizarea sarcinilor gospodărești, educația copiilor, banii timpul liber, relațiile sexuale, resposabilitățile, rolurile, la un moment dat duc inevitabil la anumite tensiuni și fricțiuni care nu pot fi ocolite, atunci când soții au sentimentul că dau mai mult decît primesc.

3.Socializarea în familia de origine – Un mediu familial organizat, armonios, care oferă afecțiunea necesară, pregătește îndividul într-un mod mai adecvat pentru relații intime satisfăcătoare. Dimpotrivă, un mediu familial distorsionat, dezorganizat, implică violență, abuzuri, neglijență, jargoane, incoerență educativă – favorizează, cognitive și comportamentale dăunătoare stabilității relațiilor intime și satisfacției conjugale.

Copilăria fericită are un impact pozitiv asupra stabilității, armonia, fericirea cuplului.. Persoanele fericite în căsnicie provin din familii unde dorințele lor erau luate în considerare, unde erau ascultai, se ascultau opinile, era o comunicare eficienta, pe cînd persoanele divorțate, din familii dominatoare nu pot sa iși creeze un model de familie corect.

4. Abilitățile relaționale – comunicarea, rezolvarea problemelor,ascultarea activă, schimbul pozitiv (exprimarea afecțiunii, satisfacția sexuală) și exprimarea agresivității, sunt deosebit de importante pentru abilitățile relaționale..Ele se pot operaționaliza în diferite manifestări ale interacțiunilor în cadrul cuplului:

Schimbul de afectivitate între soți

Comunicarea verbală și paraverbală

Schimbul de ostilitate între soți

Capacitatea de a asculta eficiet, atent

Sprijin și ematia

Modalitatea de a rezolva conflictele

Sexualitate (comportamente verbale și nonverbal) [7].

5. Armonia sexuală – comportamentul sexual a fost mereu subapreciat, cînd supraapreciat, în ceea ce ține de consecințele lui asupra satisfacției maritale și, asupra stabilității cuplului. Putem vorbi la moment că el este un factor egal, dar nu superior altora. Vom prezenta în continuare cîteva studii clasice ale căror concluzii au fost confirmate de-a lungul timpului și care au constituit piste valoroase pentru cercetări ulterioare.

Într-un studiu timpuriu referitor la această problemă, Katherne Bement Davis [17] ajunge la următoarele concluzii:

• fericirea în căsnicie este asociată cu o anumită pregătire pentru căsătorie

• atracția inițială este prevalentă pentru menținerea stabilității cuplului

• plăcerea sexuală are un rol hotărîtor pentru gradul de satisfacție maritală

• de asemenea, intensitatea și frecvența contactelor sexuale

• avortul scade satisfacția maritală[Georget Gerber ]

Hamilton[13]face, în studiul său, următoarele constatări:

• bărbații cu nevoi sexuale autodefinite ca fiind peste medie sunt mai puțin fericiți în căsnicie

• adulterul este un factor major al disoluției cuplului

• frecvența mare a actului sexual în primul an de căsnicie sporește riscul de divorț

• un procent mai mic de 20% de orgasme feminine din totalul cuplărilor generează instabilitatea cuplului.

Cele mai categorice afirmații aparțin lui Kinsey care consideră că nepotrivirile sexuale contribuie la trei sferturi din divorțuri. La polul opus se află Terman, care este de părere că „factorii sexuali sunt departe de a fi determinantul major al fericirii în căsnicie”. Este de necontestat importanța primului act sexual pentru femeie și, în general, importanța comportamentului sexual premarital.

Astfel, bărbații care, înainte de căsătorie, au avut relații sexuale cu mai multe femei reprezintă o jumătate dintre cei căsătoriți și două treimi dintre cei divorțați.

7. Factorii economici – Locke [14, p.89] găsește următorii factori economici care sunt asociați pozitiv cu stabilitatea maritală:

• mobilitate profesională scăzută

• locuință în proprietate

• dotare corespunzătoare a locuinței cu diverse utilități (aragaz, apă curentă, telefon, radio, televizor, frigider, mașină de spălat)

• valori peste medie ale indicatorului de siguranță economică

• soția este casnică

• serviciu stabil al soțului

• venit decent.

7. Mediul social – integrarea familiei în mediul social este foarte importantă pentru menținerea ei. Aceasta presupune un grad relativ ridicat de satisfacție profesională a fiecăruia dintre soți, precum și o rețea socială bogată și suportivă. Sprijinul social oferit de această rețea constituie un adevărat „capital social”, o resursă semnificativă a familiei, care sporește șansele acesteia de a înfrunta diferitele dificultăți.

8. Evoluția relației de cuplu – Locke, [10] face o analiză minuțioasă a relației de cuplu în perspectivă diacronică, încercînd să găsească diferențele între familiile fericite și cele dizolvate. Sintetizînd, principalele elemente de analiză a relației de cuplu sunt următoarele:

• primele momente

• perioada de dinaintea căsătoriei

• cum, cine a luat decizia de căsătorie

• cum a reacționat rețeaua socială

• sursele insătisfacției sau decepției

• dacă s-au separat până acum vreodată.

Pentru a completa și susține teoria schimbului psiho-social, cei doi autori citați mai sus demonstrează influența benefică a următorilor factori asupra stabilității familiei:

• parteneriatul în cuplu

• pregnanța relațiilor de intimitate și comunicare fără rezerve

• personalitate „democratică” și altruistă a celor doi soți (sociabilitate, responsabilitate, șimțul umorului, afectuozitate versus dominativ, coleric, influențabil)

• responsabilități în familie distribuite echitabil.

1.3. Consecințele conflictului în cuplu

Conflictul, la fel ca orice alt lucru, are și părți bune și părți mai puțin bune, putând fi privit atât ca fenomen pozitiv și ca fenomen negativ cu efecte constructive dar și distructive. Multă vreme acest fenomen a fost privit ca fiind exclusiv negativ, mare consumator de resurse și un real impediment în calea dezvoltării societății. De cele mai multe ori, atunci când pronunțăm cuvântul conflict, ne gândim la furie, mânie, reacții nepotrivite, având tendința de a reacționa cu agresiune, negare sau rezistență. Însă în esență, conflictul nu este un lucru rău, negativ ci este un fapt natural caracteristic unei societăți complexe. Poate deveni un lucru dăunător dacă nu e gestionat în mod corect. Există riscul să fie privit ca un concurs de tip pierdere-câștig, ceea ce din start va afecta dispoziția actorilor sociali implicați, de a găsi soluții optime care să fie satisfăcătoare pentru ambele părți.

Nu trebuie căzut nici în cealaltă extremă, de a crede că acest fenomen este în mod exclusiv doar pozitiv. Cea mai bună cale este cea de mijloc, de a pune în balanță conflictul și de a observa atât oportunitățile, cât și disfuncționalitățile care pot apărea în cadrul unui asemenea proces. Se poate apela la stimularea controlată a diferențelor și opozițiilor, însă poate reprezenta un real pericol pentru stabilitatea oricărei structuri sociale. Dacă această terapie socială este folosită în mod abuziv și inconștient, poate submina funcționalitatea structurilor sociale, ajungându-se chiar la dispariția acestor structuri. Un alt risc major constă în generarea unor fenomene psihoindividuale nedorite, cum ar fi anxietatea nevrotică, frustararea.

Ideia formării unor profesioniști specializați în provocarea, dezvoltarea, controlul și rezolvarea conflictului, e de natură să liniștească vocile care se tem de riscurile unei asemenea terapii sociale. Însă este de preferat ca acești specialiști să rămână independenți de structurile sociale în cauză și să formeze o structură, organizație independentă la serviciile căreia să se apeleze ori de câte ori situația o cere.

1 Efecte constructive

Conflictul este un lucru dezirabil și un factor de progres atunci când permite identificarea problemelor.Conflictul este benefic atunci cînd face ca pertenerii să se implice în soluționarea problemelot.Astfel ei își clarifica unele scopuri ,obiective.În același timp contribuie la diminuarea unor stresului ,anxietății.Se poate spune că astfel se reduce comportamentul agresiv.În final putem menționa ca rațiunea predomina sentimentele ,fiind un training bun pentru perfectionarea comportamentului.Un alt beneficiu este restructurarea comunicării,persoanele se învață să negocieze.

La nivelul structurilor sociale se remarcă efectele constructive ale conflictului, printre aceste efecte se pot enumera: flexibilizarea și creșterea capacității de adaptare, precum și menținerea unei anumite stări de vitalitate și energie.Acest fenomen are puterea de a schimba sistemele de valoridar și de a valorifica diferențele individuale intre persoanele participante în conflict.

2 Efecte distructive

Mai sus au fost menționate multe efecte constructive pe care le poate aduce conflictul în viața persoanelor implicate, dar este necesar să se cunoască și efectele distructive care pot apărea în urma conflictului. Cele mai neplacute efecte sunt apariția mecanismelor agresive și obstructive pentru soluționarea dezacordurilor.Deci apar comportamente inadecvate , stres și anxietate care pot afecta psihicul individului.În așa caz conflictul ia o conotație emoțională și desigur rațiunea nu mai are nici o putere

În așa caz comunicarea deasemenea are de suferit ,eforturile participanților se concentrează spre confruntare.Aici nu merge strategia cîștig-cîștig ,dar cîștig-pierdere,însă în consecință participanții au resentimente legate de soluționarea problemelor.

În același timp există riscul de a apărea confuzii și neînțelegeri la nivelul scopurilor , problemelor și soluțiilor .în acest caz pot apărea ușor probleme false.făra doar și poate conflictul poate avea o intensitate nimicitoare ,poate deveni o situație permanentă cu metode de soluționare reduse

CONSECINȚELE CONFLICTELOR

Există o serie de consecințe negative, între care:

produc emoții și sentimente negative: furie, anxietate, teamă, suferință și agresiune; resentimente, tristețe, stres; singurătate;

confuzie afectivă și cognitivă;

îmbolnăviri psihice și organice;

pot distruge coeziunea și identitatea cuplului;

risipă de timp;

privarea de libertate, etc.

Conflictul nu presupune în mod obligatoriu aspecte negative: tensiune, ceartă. El presupune și o serie de efecte pozitive:

crește motivația pentru schimbare, combat stagnarea;

îmbunătățește identificarea problemelor și a soluțiilor;

crește coeziunea cuplului după soluționarea comună a conflictelor;

crește capacitatea de adaptare la realitate;

oferă o oportunitate de cunoaștere și dezvoltare personală;

dezvoltă creativitatea;

consolidează încrederea în sine și stima de sine;

crește calitatea deciziilor;

eficientizează activitatea;

încurajează intercunoașterea, etc.

Dacă conflictul este negat, reprimat, camuflat, sau soluționat de tipul de câștigător-învins, acesta poate avea o serie de efecte negative:

scade implicarea în activitate;

diminuează sentimentul de încredere în sine;

polarizează pozițiile și duce la formarea de coaliții;

dileme morale;

dificultăți în luarea deciziilor [] .

Concluzii la capitolul I

Dupa cum afirmam inca de la inceput, conflictul nu este neaparat un lucru negativ, ci dimpotriva, se poate dovedi a fi un generator al progresului. Bineinteles acest lucru etse posibil in conditiile in care managerierea sa este una eficientă, facută de profesioniști specializați in provocarea, controlul si rezolvarea conflictelor.

Relațiile diferă de la un cuplu la altul, pe de o parte datorită faptului că fiecare persoană este unică prin felul său de a fi, iar pe de altă parte intervine contextul cultural și social în care un cuplu se dezvoltă. Cu toate acestea s-a încercat să se clasifice cuplurile în diferite categorii luând în calcul mai mulți factori .

În viata de cuplu pot aparea dispute care să afecteze viitorul relatiei și, implicit, al familiei. Îndiferent de natura acestor conflicte, adulții este nevoie să descopere, să « învețe » cum sa acționeze pentru a evita discuțiile conflictuale cu urmări grave (divorț, violența, abuz, suicid, crima etc). Fiecare cuplu/familie are probleme, și considerăm că totul reprezintă o normalitate, ar fii bine dacă nu am avea aceste conflicte dar dacă nu avem posibilitatea de a le evita tot timpul trebuie să învățăm să știm să și le rezolvăm.

Aplanarea conflictului devine imposibila în situatia în care lipseste comunicarea între părtile implicate în conflict. Din acest motiv, tensiunile dintre parti se amplifica și în final se ajunge la pozitii aparent ireconciliabile, iar intimitatea sau copii se transforma în „ obiecte „ de sandaj sau revindecarea între parteneri.

Cea mai mare problema intr-un cuplu este de obicei capacitatea de a gestiona conflictul. Aceasta capacitate de a gestiona conflictele este de multe ori mult mai daunatoare decat temele pe care se isca conflictele. De aceea multe probleme minore ajung sa devina motive de cearta. Tocmai din acest motiv cred ca daca cei doi nu sunt in masura sa faca fata micilor probleme ce apar, acestea se acumuleaza in timp generand frustrari. Efectul acestor mici probleme nu ar trebui subestimat niciodata. Se creeaza aici efectul domino. Lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasa este principala cauza pentru care partenerii nu reusesc sa-si rezolve problemele.

Cauzele care pot determina aparșia conflitelor în cadrul cuplului sunt multiple, dar printer cele ami importante se numără: comunicarea defectuoasă, gelozia, lipsa încrederii în partener, intervențiile din partea familiilor celor doi. Viciile, de asemenea pot distruge viața oricărui cuplu, iar lipsa banilor sau implicarea profesională exagerată pot dea asemenea să afecteze realația celor doi parteneri. Lipsa de voință, lipsa unei culturi a comunicării în cuplu sau a unei culturi personale, lipsa de înțelegere a emoțiilor și a sentimentelor celuilalt conduc inevitabil la un fiasco total al unei vieți care s-a dorit a fi în comun.

CAPITOLUL II. ABORDARI PRAXIOLOGICE ALE CONFLICTULUI ÎN CUPLU

Metodologia cercetării

Pentru investigarea experimentală s-a propus următorul obiectiv general: determinarea strategiilor de diminuare ale conflictului în cuplu

Scopul cercetării rezidă în : identificarea strategiilor de diminuare a conflictului în cuplu.

Ipoteza cercetării: există o determinare a strategiilor de diminare a conflictului în cuplu.

Pentru a atinge scopul formulat și a verifica ipoteza cercetării am fixat următoarele obiective:

Proiectarea experimentului de constatare:

selectarea metodelor;

alegerea eșantionului;

Identificarea și descrierea rolurilor emergente în conflictul familial;

Determinarea și descrierea comportamentelor de comunicare în conflictul familial;

Stabilirea relațiilor dintre rolurile asumate în conflict și patternurile de comunicare în familie;

Analiza datelor statistice și interpretarea lor.

Structura eșantionului:

La experimentul de constatare au participat 40 de respondenți, 20 de sex feminin și 20 de sex masculin cu vârsta între 19 și 30 ani, căsătoriți, aflați în concubinaj și necăsătoriți.

Instrumente:

Pentru măsurarea variabilelor ale cercetării de față a fost aplicat un chestionar și trei instrumente care să vizeze:

Identificarea rolurilor emergente în conflictul familial;

Identificarea comportamentelor de comunicare în conflictul familial;

Stabilirea relațiilor dintre roluri și patternuri de comunicare.

În continuare vom prezenta succint aceste instrumente.

Chestionar

Cu ajutorul chestionarului se analizează factori derminanti ai conflictului. Chestionarul conține 10 întrebări: sexul, vârsta,stagiu de mariaj , studiile, starea civila a respondenților, motivele, cauzele, consecintele conflictului asupra persoanei,

Instrument de cercetare a conflictului familial și rolurilor în conflictele familiale

Instrumentul de cercetare a conflictului familial și rolurilor în conflictele familiale este un chestionar care conține 5 itemi cu răspuns deschis cu ajutorul căruia se stabilesc rolurile si comportamentele de comunicare în timpul conflictelor familiale. Cu ajutorul lui au fost identificate acele 6 roluri după Stow, Ch. [8]: autoritar, victimă, instigator, evitator, conciliator, mediator. În prima întrebare a acestui chestionar respondenții explică conceptul de familie în opinia lor. Următoarele întrebări ale chestionarului prezintă un conflict care a avut loc recent în familia respondenților, rolurile fiecărui participant la conflict și evoluția relațiilor lor. Menirea întrebărilor acestui instrument este de a înțelege un conflict cotidian din familiile respondenților.

Instrument de cercetare a comportamentului în conflictele familiale Stow, 2005

Instrumentul de cercetare a comportamentului în conflictele familiale conține 23 de itemi, care se referă la rolurile și comportamentele membrilor familiei respondenților în conflictele familiale. Respondenții trebuie să indice, pe o scală cu cinci trepte (tip Linkert), acordul sau dezacordul vizavi de itemul respectiv. Pentru fiecare rol se dau aproximativ 4 întrebări. Itemurile 5, 11, 16, 19 au fost combinate pentru a forma subscala Autoritar, itemurile 3, 9, 18, 23 – pentru a forma subscala Victimă, itemurile 1, 7, 13, 21 – pentru a forma subscala Evitator, itemurile 4, 10, 15 – pentru a forma subscala Instigator, itemurile 6, 12, 20 – pentru a forma subscala Conciliator itemurile 2, 8, 14, 17, 22 au fost combinate pentru a forma subscala Mediator.

Instrument de cercetare a comunicării în familie Ritchie și Fitzpatrick, 1990

Instrumentul de cercetare a comunicării în familie Ritchie și Fitzpatrick, 1990 conține 26 de itemi, care se referă la comunicarea în familie. 15 itemi care măsoară Patternul de Comunicare Conversație și 11 itemi care măsoară Patternul de Comunicare Conformist. Itemurile 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21, 23, 24, 25, 26 au fost combinate pentru a forma Patternul de Comunicare Conversație. Itemurile 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22 au fost combinate pentru a forma Patternul de Comunicare Conformist. Respondenții trebuie să indice, pe o scală cu cinci trepte (tip Linkert), acordul sau dezacordul vizavi de itemul respectiv.

Experimentul conține etapa constatativă care determină corelația patternurilor de comunicare și rolurilor în conflictul familial.

Sistematizarea și prezentarea rezultatelor

În baza răspunsurilor ale respondenților la întrebarea a doua a chestionarului 2 au fost identificate 6 roluri emergente în conflict: Autoritar, Victimă, Evitator, Instigator, Conciliator, Mediator. Pentru aceste 6 roluri sunt stabilite 23 de comportamente distincte după Stow, Ch. [8] (vezi tabelul 2): 4 comportamente pentru rolul de Autoritar, 4 comportamente pentru rolul de Victimă, 3 comportamente pentru rolul de Instigator, 4 comportamente pentru rolul de Evitator, 3 comportamente pentru rolul de Conciliator, 5 comportamente pentru rolul de Mediator.

Cum se vede din tabelul 1 rolul de Autoritar a fost cel mai accentuat. Din conflictele descrise de respondenți reiese că rolul de Autoritar este atribuit mai des celorlalți membri ai familiei. O caracteristică fundamentală a acestui rol este ideea puterii, controlului. Din chestionare vedem că la bărbați acest rol apare mai frecvent decât la femei.

Cum și era de așteptat rolul de Victimă este de asemenea popular și îi revine locul 2. Aceasta se vede din răspunsurile respondenților, unde conflictele descrise arată că rolul de Victimă este atribuit cel mai des lor și nu altor persoane. Fie că respondenții au făcut cunoscute conflictele unde ei au fost insultați, deoarece au simțit că cercetările poat avea legătură cu situația lor, fie că au vrut să se se prezinte nevinovați ca să-l atragă pe cercetător de partea lor.

Rolul de Instigator vine pe locul 3, acest rol aproape întotdeauna este atribuit altei persoane și nu respondentului ca și în cazul rolului de Autoritar. Dacă respondeții se descriu ca victimă „pedepsită pe nedrept” este logic ca o altă persoană să fie prezentată ca ceea care începe conflictul. Adică, Instigatorul este persoana care se poartă incorect cu respondentul care descrie conflictul. O dimensiune neașteptată a rolului de Instigator este conceptul că conflictul este declanșat cu scopul de a face zarvă. Mulți dintre respondenți au indicat că au primit plăcere la declanșarea conflictului, unii au indicat că era cool să privească la ceilalți membri ai familiei certându-se în timp ce ei priveau dintr-o parte. Chiar dacă respondenții de puține ori s-au descris ca declanșatori, acei care au indicat aportul lor la începerea conflictului au oferit cercetătorului un indiciu captivant pentru acest rol.

Pentru următorul rol, Evitatorul, respondenții fie că au scris „în familia mea nu sunt conflicte” numai ca sa scape de chestionar, fie că nu vor sa admită că există conflicte în familia lor, fie că evită conflictele și nu participă la conflicte, fie că speră că problemele se vor rezolva cu timpul de la sine.

Rolurilor de Conciliator și Mediator le revin locurile 5 și respectiv 6. Conflictele în care cineva preia rolul de Conciliator, în general, sunt mai pașnice și respondenții par să fi avut mai mult timp pentru a reflecta asupra celora ce se întâmplă și să tragă concluziile lor, exprimând aceasta prin următoarea afirmație „acum înțeleg de unde au început toate”. Conflictele în care cineva preia rolul de Mediator au tendința de a fi mai scurte și la subiect, respondenții notând că au intervenit doar după ce au văzut că participanții conflictului doresc și sunt capabili să rezolve neînțelegerile. Cu toate că rolul de mediator s-a dovedit a avea influență în a aplana sau a termina conflictul original, puțini respondenți au părut satisfăcuți de acest rol, de a fi intermediar între părțile aflate în conflict, mulți indicând ca au simțit acest rol ca o povară nedorită.

Tabelul 1. Frecvența rolurilor în conflictele familiale

Fig. 1.2. Frecvența rolurilor în conflictele familiale

Coeficientul Cronbach-alpha este cea mai utilizată procedură statistică de a testa fidelitatea testelor în psihologia experimentală și indică cât de bine un set de itemi/variabile măsoară o dimensiune (un construct latent unidimensional). De obicei, valoarea coeficientului este situată între 0 și 1 și fidelitatea testului este cu atât mai mare cu cât se apropie mai mult de 1.

Formula de calcul a coeficientului Cronbah-alpha este

,

unde N este numărul de itemi, este varianța itemului , iar este varianța rezultatului global observat al testului.

Mai jos este prezentat un exemplu care demonstrează procedura de calcul a coeficientului Cronbach-alpha pentru rolul Victimă. este egal cu 4, Q1, Q2, Q3, Q4 sunt itemurile care formează acest rol (vezi tabelul 2).

Exemplu

Coeficientul de corelație Bravais-Pearson

se folosește pentru măsurarea intensității legăturii liniare dintre două variabie statistice. Valoarea coeficientului de corelație este situată între -1 și 1. Între -1 și 0, legătura dintre cele două variabile este de sens invers și este cu atât mai intensă, cu cât se apropie de -1. Între 0 și +1, legătura dintre cele două variabile este directă și este cu atât mai intensă, cu cât se apropie de 1. O valoare 0 arată lipsa legăturii între variabile. Semnificația coeficientului de corelație poate fi testată utilizând testul t: , unde N reprezintă volumul eșantionului. Ipoteza nulă se respinge dacă valoarea este mai mare decât valoarea tabelată pentru un prag de semnificație de 5% și grade de libertate.

Cu ajutorul coeficientului de colerație Bravais-Pearson au fost scoase la iveală niște rezultate interesante ce țin de legăturile dintre roluri în conflictele familiale. O relație inversă a fost stabilită între Mediatori și Evitatori () (vezi tabelul 3). Din punct de vedere psihologic, acest rezultat semnifică faptul că persoana care evită conflictul cu orice preț nu este capabilă să se motiveze pentru rolul de Mediator într-un conflict familial. Între Instigatori și Autoritari a fost stabilită o relație directă semnificativă (), ceea ce semnifică că Instigatorii după natura lor sunt și Autoritari. Au fost depistate relații inverse semnificative între Patternul de Comunicare Conversație și: Victime (), Instigatori (), Evitatori (). Totodată, relații directe semnificative au fost depistate între Patternul de Comunicare Conversație și: Conciliatori (), Mediatori (). Mai mult, relații directe semnificative au fost descoperite între Patternul de Comunicare Conformist și: Autoritari (), Victime (), Instigatori (). Din punct de vedere psihologic, relația directă depistată între Victime și patternul de comunicare Conformist ilustrează că în familiile cu un înalt grad de conformism, individualismul și autonomia sunt reprimate, astfel membrii familiei, probabil, nu-și fac auzite ideile lor, trăind rolul de Victime. Un număr mare de Victime au indicat că în familia lor patternul de comunicare nu este acela de Conversație, ceea ce explică relația inversă între aceste variabile. Relația directă descoperită între Conciliatori, Mediatori și patternul de comunicare Conversație era așteptată, deoarece rolurile de Conciliator și Mediator te obligă la conversație cu și între părțile aflate în conflict. De asemenea, un număr mare de Conciliatori și Mediatori au relatat că în familia lor patternul de comunicare nu este acela de Conformist, ceea ce explică relația inversă între aceste variabile ().

Din faptul că idea de autoritate se potrivește cu principiile Patternului de Comunicare Conformist se poate conchide că respondenții care îndeplinesc rolurile de Autoritari, Instigatori provin din familii îndoctrinate de conformism, fapt ce explică relația directă semnificativă găsită între Autoritari, Instigatori și Patternul de Comunicare Conformist. Impunerea regulilor familiei, în general, implică măsuri de constrângere a individului a cărui comportament deviază de la normele stabilite de autoritatea familiei și descurajează ultimativ nonconformismul și individualismul. Poate cea mai interesantă relație descoperită a fost relația între Patternul de Comunicare Conformist și Evitatori. Natura pozitivă a acestei relații pare că indică faptul potrivit căruia conformarea la un standard încurajează respondenții să evite conflictele, cel mai probabil din cauza că aceste persoane consideră ca opiniile lor nu vor fi auzite. Această idee, de asemenea, explică relația inversă între Evitatori și Patternul de Comunicare Conversație.

Din tabelul 3 mai reiesă că relația dintre Patternul de Comunicare Conversație și Patternul de Comunicare Conformist este inversă () ce era de așteptat, deoarece predispoziția către conversație se opune conformismului.

Tabelul 3

Testul statistic privind diferența dintre două medii pentru eșantioane de volum redus are forma: , unde , – volumul primului eșantion, – volumul eșantionului al doilea, – valorile variabilei examinate obținute pe primul eșantion, – valorile variabilei examinate obținute pe eșantionul al doilea, – media de selecție pentru primul eșantion, – media de selecție pentru eșantionul al doilea. Media aritmetică se va nota cu dacă este parametru obținut în colectivitatea generală. Ipotezele statistice for fi, în aceste condiții:

test unilateral dreapta

test unilateral stânga

Regiunea critică este dată de:

unde este valoarea critică a testului determinată pentru nivelul de semnificație și grade de libertate.

Tabelul 4 evidențiază că bărbații își asumă mai des rolul de Autoritar în conflictele familiale, iar femeile își asumă mai des rolurile de Victimă, Evitator și Mediator.

Tabelul 4

Analizând rezultatele din tabelele 5 și 6 conchidem că atât pentru bărbați cât și pentru femei există o relație directă semnificativă între rolul de Mediator și Patternul de Comunicare Conversație (). De notat că corelația, pentru femei, dintre Mediatori și Patternul de Comunicare Conformist este negativă (). Acest fapt lasă impresia că femeile, chiar dacă mediază mai mult, ele simt mai puțin constrângerea de a se conforma unui standard sau unui rol social.

O relație interesantă a fost descoperită între Evitatori și Patternul de Comunicare Conformist. Pentru bărbați această corelație este inversă , iar pentru femei este directă . Din punct de vedere psihologic, acest rezultat arată că în familiile cu Patternul de Comunicare Conformist femeile vor evita conflictele familiale, în timp ce bărbații își vor asuma rolurile de Autoritar și Instigator.

Din tabelele 5 și 6 mai reiesă că în familiile cu înalt grad de conformism, pentru bărbați și pentru femei, există o relație directă semnificativă între Autoritari, Instigatori și Patternul de Comunicare Conformist.

Tabelul 5

Tabelul 6

CONCLUZII

Întreg acest studiu s-a axat pe înțelegerea rolurilor emergente și comportamentelor în contextul conflictului în cuplu și determinarea relațiilor dintre rolurile asumate în conflict și patternurile de comunicare în familie.

În urma cercetărilor efectuate au fost identificate 6 roluri emergente în conflict după Stow, Ch.: Autoritar (31,04%), Victimă (26,44%), Instigator (20,68%), Evitator (10,34%), Conciliator (5,75%), Mediator (5,75%). Pentru aceste 6 roluri sunt stabilite 23 de compor-tamente distincte. Rolul de Autoritar a fost cel mai accentuat. Rolurile de Victimă și Instigator au fost de asemenea populare revenindu-le locurile 2 și 3, respectiv. S-a constatat că bărbații își asumă mai des rolul de Autoritar în conflictele familiale, iar femeile își asumă mai des rolurile de Victimă, Evitator și Mediator.

O relație inversă semnificativă a fost stabilită între Mediatori și Evitatori. Din punct de vedere psihologic, acest rezultat semnifică faptul că persoana care evită conflictul cu orice preț nu este capabilă să se motiveze pentru rolul de Mediator într-un conflict familial. Între Instigatori și Autoritari a fost stabilită o relație directă semnificativă, ceea ce semnifică că Instigatorii după natura lor sunt și Autoritari.

Au fost depistate relații inverse semnificative între Patternul de Comunicare Conversație și: Victime, Instigatori, Evitatori. Totodată, relații directe semnificative au fost depistate între Patternul de Comunicare Conversație și: Conciliatori, Mediatori. Mai mult, relații directe semnificative au fost descoperite între Patternul de Comunicare Conformist și: Autoritari, Victime, Instigatori. Din punct de vedere psihologic, relația directă depistată între Victime și Patternul de Comunicare Conformist ilustrează că în familiile cu un înalt grad de conformism, individualismul și autonomia sunt reprimate, astfel membrii familiei, probabil, nu-și fac auzite ideile lor, trăind rolul de Victime. Din faptul că ideea de autoritate se potrivește cu principiile Patternului de Comunicare Conformist se poate conchide că respondenții care îndeplinesc rolurile de Autoritari, Instigatori provin din familii îndoctrinate de conformism, fapt ce explică relația directă semnificativă găsită între Autoritari, Instigatori și Patternul de Comunicare Conformist. Poate cea mai interesantă relație descoperită a fost relația între Patternul de Comunicare Conformist și Evitatori. Natura pozitivă a acestei relații pare că indică faptul potrivit căruia conformarea la un standard încurajează respondenții să evite conflictele, cel mai probabil din cauza că aceste persoane consideră ca opiniile lor nu vor fi auzite. Această idee, de asemenea, explică relația inversă între Evitatori și Patternul de Comunicare Conversație.

S-a constatat că atât pentru bărbați cât și pentru femei există o relație directă semnificativă între rolul de Mediator și Patternul de Comunicare Conversație. De notat că corelația, pentru femei, dintre Mediatori și Patternul de Comunicare Conformist este negativă. Acest fapt lasă impresia că femeile, chiar dacă mediază mai mult, ele simt mai puțin constrângerea de a se conforma unui standard sau unui rol social.

O relație interesantă a fost descoperită între Evitatori și Patternul de Comunicare Conformist. Pentru bărbați această corelație este inversă, iar pentru femei este directă. Din punct de vedere psihologic, acest rezultat arată că în familiile cu Patternul de Comunicare Conformist femeile vor evita conflictele familiale, în timp ce bărbații își vor asuma rolurile de Autoritar și Instigator.

Rezultatele studiului sunt interesante și în mod sigur ilustrează necesitatea de a continua cercetările în domeniul comunicării familiale și a conflictului familial, în urma cărora pot apărea concepte noi vizavi de rolurile și patternurile de comunicare în familie.

2.2. Modele și tehnici de rezolvare a conflictului

Pentru a soluționa un conflict cuplul o poate lua în patru direcții: sa-l evite, sa-l mențină la nivelul actual, sa-l reducă sau sa-l escaladeze. În dependență de aceste direcții rezultă competiția, colaborarea, compromisul, evitarea și acomodarea, acestea fiind principalele modalități de moderare a unui conflict.

Competiția include încercarea de a cîștiga fără lua în considerație derințele si nevoile celuilalt. Colaborarea este la capătul opus competiției deoarece implică o reală preocupare vizavi de nevoile și dorințele celuilalt . . Colaborarea nu trebuie confundată cu compromisul care este de fapt calea de mijloc dintre competiție și colaborare, în acest caz se încearcă ca nevoile ambiilor parteneri să fie parțial împlinite. Atunci cînd fac un compromis, partenerii au tendința de a ceda prea repede și ușor, dar apare riscul ca soluția adoptată să nu fie de fapt cea mai potrivită pentru ambele părți.

Strategii greșite

Conflictul în general nu reprezintă ceva rău ,dar soluționarea lui greșită poate avea consecințe neplăcute.O vorba spusă nu la locul ei poate amplifica conflictul.Astfel partenerii utilizeză strategii greșite ,ceea ce duce la agravarea situației ,nu la rezolvarea ei .Cele mai întinite tehnici sunt: evitarea,violența,manipularea,respingerea personală etc.

Una dintre tehnicile des folosite în acest sens este evitarea.O persoana poate alege să se îndeparteaze de locul conflictului făcînd orice altă activitate care ar putea distrage atenția,aproximativ 20persoane utilizează acestă tehnică.Non-negocierea reprezintă refuzarea de a asculta argumentele celuilalt,pierzînd șansa de a-și sustine punctul său de vedere (10 persoane).

Unele persoane preferă violența pentru soluționarea problemelor.Acesta fiind un semn al lipsei de civilizație. Multe persoane consideră ca violența nu le afectează relația ,dimpotrivă este o dovadă de dragoste sau alții spun ca aceasta le întărește legătura emoțională.

Blamarea include invinuirea altcuiva,dar cei care folosesc această tehnică dau dovadă de iresponsabilitate ceea ce ține de conflict.Autoblamarea este atunci cînd cineva urmărește să obțina mila cuiva,determinîndul să-si schimbe poziția sa.â

Manipularea este deasemenea o tehnică pentru rezolvarea conflictelor unde se recurge la mijloace de seducție pentru a aduce oponentul într-o stare de non-combativitate(2persoane).

Respingerea personală include retragerea temporară a afecțiunii ,fiind înlocuită cu distanță,purtare rece ,dispreț pînă cînd nu cedează partenerul.În momentul cînd cedează ,îi este restituită afecțiunea(1persoană)

Soluții eficiente

Pentru a putea rezolva cu succes conflictele din cadrul cuplului este nevoie ca ambii parteneri să învețe să se aprecieze reciproc ,să apeleze la toleranță,sa evite comparțiile și să folosească cît mai des iertările,să învețe să fie fericiți împreună

Aprecierea este foarte importantă, fiecare persoană simte nevoia de a fi apreciat și iubit. Este de dorit de a se evita comparațiile partenerului actual cu foștii parteneri, nimeni nu ubește să se simtă pus.În momentele cînd apar nervii ar fi bine ca ambii parteneri să-și amintească că ei ar trebui să fie cei mai buni prieteni ,că trebuie să fie deschiși unul cu celălalt,să se asculte reciproc pentru a evita orice tip de probleme.Cu cît vor fi mai egoiști ,cu atît vor insista la punctul său de vedere .Indiferent a cui este vina declanșării conflictului ,cel care face primul pas dă dovadă de înțelepciune.

Unul dintre cele mai distrugătoare lucruri pe care le pot face un cuplu este să lase un conflict nerezolvat.Este indicat ca cei doi să nu plece niciodată supărați la culacre ,aceasta fiind unica modalitate de a avea un somn liniștit.Un lucru important este ca tot ceea ce se petrece într-un cuplu trebuie să știe doar ei doi.Pentru a soluționa un conflict trebuie să procedăm cu tact și cu calm indiferent de situație.

Capacitatea de a ierta este deosebit de importantă,de cele mai multe ori ea decide dacă relația continuă sau ia sfirșit.Atunci cînd unul dintre parteneri greșește și regretă de cele făcute,celălalt partener trebuie să învețe să ierte și să nu-i reproșeze cele făcute.Pentru a oferi iertare trebuie în primul rînd să știi ce înseamnă acest lucru. În ediția de la 1828 a Dicționarului American de limbă engleză apare o explicație a verbului a ierta care înseamnă ,,a grația, a trece cu vederea o ofensă și a-l trata pe vinovat uitându-i vina [Zig Z].

Fericirea nu este un lucru ușor de obținut, dar cu un efort susținut din partea ambilor parteneri se poate să se mențină acea stare de iubire necondiționată, iar atunci când iubești și ești iubit, fericirea este un sentiment care poate încununa. Există însă și cazuri în care cei doi parteneri nu reușesc să își rezolve singuri conflictele, situație în care este recomandat sprijinul unui consilier sau a unui psiholog, ambii având competențele profesionale necesare pentru a-i ajuta pe cei doi să depășească orice moment critic al relației lor.

Modele de rezolvare a conflictului: Constantin(2004, p 238-245)

Harta conflictului- Este o listare a nevoilor părților, dar a fost denumită astfel datorită ideii de reprezentare grafica atât a problemei cât și a nevoilor și temerilor fiecărei părți implicate în conflict. Celalalt trebuie transformat din adversar în partener procedând astfel, arătându-i tot timpul că urmăriți soluții care să satisfacă ambele părți ascultând și preluând cât mai mult poșibil din idea lui sau cel puțin lăsând impreșia că e ideea lui deși este a dumneavoastră; identificarea nevoilor (dorînte valori interese lucruri la care ții). Gasirea soluției a conflictului [7;11; 34,WWWA] .

Modelul listei de verificare: Un al doilea model ce-i aparține lui Gregory Tillet oferă o lista utilă de chestiuni ce trebuie luate în seamă:

1.Acordul asupra problemei, participanții trebuie să fi de acord că se afla în fața unui conflict și mai ales să stabilească împreună tipul conflictului. Conflictele înclud atât o dimenșiune manifesta cât și una nemanifestată și că una din părțile implicate sau ambele ar putea sa nu fie conștiente de aceste dimenșiuni iar acordul asupra problemei nefiind întotdeauna ușor.

2.Acordul asupra laturii tehnice a procesului de soluționare. Este acceptarea mijlocului unei poșibile rezolvări: cum putem aborda problema. Aceasta poate înclude acordul că părțile vor încerca să lucreze împreună sau vor căuta să fie mediate.

Acordul va înclude câteva propuneri clare pentru rezolvare: când se vor întâlni, unde, cum vor organiza discuția, ce reguli de bază vor aplica.

3.Acordul asupra planului .Planul trebuie să fie văzut că o rezolvare poșibilă sau probabilă care reclama implementare: ce au de făcut părțile pentru a rezolva problema. Unele conflicte, sunt rezolvate prin acordul asupra problemei: ele se dovedesc a fii cauzate de anumite neînțelegeri.

În astfel de cazuri sunt necesare totuși discuții asupra strategiilor ce trebuie adoptate pentru a se mînimaliza șansele reapariției conflictelor.

4.Cunoașterea reciprocă a percepțiilor și sentimentelor trebuie să țînă seama de efectul percepțiilor sau înterpretărilor asupra sentimentelor. De exemplu venitul la casă sau cum mă afectează acesta pe mîne?. Există ceva care la modul obiectiv să reprezînte o problemă în legătură cu venitul târziu acasă?

În cazul în care conflictul implica sentimentele acesta nu-l face mai puțin important: în relații apropiate, sentimentele sunt de obicei mai importante decât faptele. Fiecare participant trebuie să înțeleagă ce șimtă celălalt fără să acuze sau să facă față acuzațiilor că ar irațional sau că greșește în privînța sentimentelor.

5.Răspunsul la percepții și sentimente prin propriile percepții și sentimente. Fiecare partener are nevoie de ocazie de a răspunde (dar fără ceartă) percepțiilor celuilalt aceasta nu se face prin negare sau prin contraafirmatiei. Acolo unde conflictul a fost provocât aproape în întregime de neînțelegere sau de înterpretare greșită un șimplu schimb de percepții ar putea să rezolve.

Participantul care a ascultat percepțiile și sentimentele celuilalt trebuie să răspundă cu propriile sale propuneri și percepția. Răspunsul nu trebuie să fie un acord, dezacordul nu trebuie să fie ceartă. Faza de răspuns trebuie să ofere cât se poate de multă clarificare a faptelor și acordul asupra acestora: trebuie clar identificâte chestiunile asupra cărora părțile sunt de acord . precum cele asupra cărora nu sunt de acord. Rezolvarea nu înseamnă doar acordul asupra tuturor faptelor necesare în procesul soluționării

6.Defînirea obiectivelor. Obiectivele vor fii specifice practice și realizabile. Adeseori este util de înclus obiective relativ fără importanță dar ușor de atîns, pentru a promova sentimental colaborării și înfăptuirilor laolaltă.

Dacă există numai un obiectiv realizarea lui poate părea impoșibilă. Dacă există 10 realizarea a 4 sau 5 (dacă este relative ușoară) conferă senzația succesului care încurajează înstalarea unui sentiment al capacității de al e rezolva și pe celălalt.

7. Explorarea opțiunilor. O problemă trebuie atent examînată întrucât rezultatul trebuie să fie necritic.

8. Evaluarea opțiunilor Evaluarea se face în termîni de rezolvare a problemei, nu de biruînța, acumulare de punctaj sau avantaj strategic.În primă rundă pot fi elimînate opțiunile conșiderate de comun acord ca fiind îneficiente, cât și cele pe care una dintre părți sau ambele le conșidera realiste și dezirabile.

În runda a întii-a participanții pot privi opțiune asupra cărora au puncte de vedere diferite, explicând de ce și căutând acordul. Stadiul respective se va încheia cu două trei idei acceptate de ambele părți pentru a rezolva conflictul.

9.Alegerea variantei preferate Eventual prin negociere și schițarea rezultatelor. Negocierea este eficient înfăptuită dacă se vorbește despre poșibilități și propuneri cu un limbaj “posibil, probabil, poate” Participanții trebuie să selecteze o soluție preferată și să cadă de acord asupra ei în termeni preciși.

10.Planificarea implementării și implementarea. Implementarea soluției trebuie planificâtă: cîne și ce va face, când, unde, cum și cu ce resurse. Orice plan de implementare trebuie să prevadă un calendar bine defînit și o propunere pentru control verificare.

11.Evaluarea și rezumatul Implementarea și soluție trebuie să fie rezolvate la o dată prestabilită (săptămâna viitoare la ora X). Evaluarea va aprecia dacă propunerea a fost implementată și dacă implementarea a avut succes, dacă soluția produsă nu merge participanții vor revizui implementarea.

12.Rezoluția Participanții trebuie să defînească în ce punct vor accepta că prezentul conflict este rezolvat [18 p. 89, www A].

Modelul parteneriatului conflictului (Dudley Weeks)

Crearea atmosferei

Pregătirea personală (abordare pozitivă, onestă)

Alegerea momentului și locului (convenabili pentru amândoi)

Fraze de deschidere

Clarificați componentele conflictului

Evitați conflictele fantomă

Clarificați valorile implicate dacă este cazul

Focalizarea pe nevoi individuale și cele comune

Realizați faptul că aveți nevoie unul de altul pentru a rezolva conflictul cu succes

Construirea unei puteri comune pozitive

Energia pozitivă a fiecărui participant este canalizata spre rezolvarea conflictului

Orientarea prospective cu valorificarea experiențelor trecutului

Generarea de opțiuni variante de soluționare

Dezvoltarea de acțiuni cu șanse reale de a fi realizate

Ideile care au cele mai bune șanse de succes, pașii care niciodată nu vor dezavantaja pe nimeni

Încheierea de acorduri reciproc avantajoase

Clarificarea cu exactitate a așteptărilor și responsabilităților fiecăruia[wwwa].

Concluzii la capitolul II

Un cuplu ce are de rezolvat un conflict poate alege să meargă în patru direcții: sa-l evite, sa-l mențină la nivelul actual, sa-l reducă sau sa-l escaladeze. În funcție de aceste direcții rezultă competiția, colaborarea, compromisul, evitarea și acomodarea, acestea fiind principalele modalități de gestionare a unui conflict.

Echilibrarea intereselor aduce în general ambelor părți implicate o mai mare satisfacție decât determinarea pozițiilor de drept sau de putere. Gradul de satisfacție al părților se va reflecta într-un mod pozitiv și de durată asupra relației dintre ele și va dimînua pericolul izbucnirii unor noi conflicte. În ciuda avantajelor prezentate mai sus, nu este posibilă și nici de dorit soluționarea tuturor conflictelor prin metoda echilibrării intereselor.

Majoritatea conflictelor trebuie soluționate prin echilibrarea intereselor. O parte din ele, prin determinarea pozițiilor de drept. Cele mai puține, prin determinarea pozițiilor de putere. Sistemul ideal de soluționare a conflictelor ar trebui să fie creat astfel încât să reducă costurile disputei și să găsească soluții satisfăcătoare și de durată.

Cuplurile, care au făcut obiectul de studiu al ultimului capitol, demonstrează că asemănările pot apropia, iar diferențele care nu sunt acceptate pot avea un impact nimicitor asupra stării generale a cuplului. Conflictele pot aduce îmbunătățiri în viața cuplului sau pot pune capăt unei relații de acest gen. În mare măsură totul depinde de gradul de maturitate a celor doi parteneri implicați într-o relație.

Chestionarul, testele aplicate a scos în evidență anumite carențe din viața cuplurilor, fiind o modalitate de a-i ajuta pe respondenți să își clarifice anumite capitole din viața lor relațională. Cele mai mari probleme la acest capitol au fost înregistrare de cuplul XY, care se confruntă cu incertitudinea zilei de mâine, cei doi nu au siguranța că vor putea să progreseze în relația lor și că vor putea să își pună bazele unei viitoare familii.

Calmul, rațiunea, iertarea, compromisul pot de foarte multe ori să fie lucrurile de bază necesare pentru trece cu brio de orice problemă. Orice relație cunoaște suișuri și coborâșuri, orice relație poate trece prin stări conflictuale dar este deosebit de important modul prin care trec prin acea situație.

CAPITOLUL III. DEMERSUL EXPERIMENTAL DE SOLUȚIONARE A CONFLICTULUI ÎN CUPLU

Descrierea programului de diminuare a conflictului în cuplu

În acest capitol este elaborat un program de diminuare a conflictului în cuplu, care constă din 4 ședințe , avînd la bază diverite activități pentru a diminua conflictul în cuplu, a forma atitudinii pozitive a cuplului față de conflict; a ține cont de specificul fiecărui partener în timpul conflictului și a învăța cuplu diferite strategi eficiente de diminuarea unui conflict apărut . Pentru acesta la acest program au fost implicați 20 de cuplu , care au fost deschiși să colaboreze și să utilizeze noi tehnici te a evita conflictul. Ședințele au durat 60 minute, sau folosit diferite materiale ca : creioane, hirtie A4, marchere, creta, diferite tehnici, metafore . După finisarea acestor ședinte se va aplica un test ,,…..,, pentru a verifica dăcă cuplurile care au fost implicți în acest program au reușit să utilizeze tehnicile pentru a evita conflictele în cuplu, dacă ipotezele noastre sau adeverit.

Programul de diminuare a conflictului în cuplu

Modelul dat va fi aplicat cuplurilor care se confruntă cu problema conflictului, el include 3-5 ședințe care se vor realiza mai întîi cu ambi parteneri ai cuplului . La aceste ședințe vor participa 20 de cupluri cu conflict.

Ședința 1 cunoașterea Cuplului

Motto: ,, Secretul si farmecul vietii noastre nu stau in lipsa unui conflict, ci in hotararea si priceperea noastra de a-l rezolva.,, Anton S. Makarenko,

Scopul reprezintă cunoașterea partenerului

Obiectivele :

Timplul:

Activitatea 1 .Eu și simbolul meu

Fiecare participant al trainingului spune numele și arată un semn cel caracterizează, ulterior argumenteaza alegerea semnului. Semnul în raport cu sine. Sopul energizantului este de cunoașterea reciprocă a participanților, a dezvoltări coeziuni grupului și instituiri unei atmosfere favorabile lucrului.

Activitatea 2. În oglindă

Acestă activitatea constă în faptul că fiecare participant trebuie să răspundă la următoarele întrebări: “ Cine sunt eu?”, „ Cum sunt eu?” „Ce sunt eu?”, ,, Ce ma deranjeaza intr-un conflict?,,; ,,Cum vad eu conflictul?,,; ,, Ce ma deranjeaza la partenerul meu in timpul conflictului?,,O pot face în ce formă doresc ( compunere, eseu, listă de atribute). Trebuie doar să fie sinceri pentru ca imaginea pe care o prezintă să fie ca o reflectare a sa în oglindă.

Această activitate este concepută să îi ajute la începerea de explorare adevărata a personalității și apoi să împărtășească celorlalți ceva despre sine. Aceasta le oferă șansa să își exploreze sentimentele și percepțiile interioare și să afle că ceilalți au valori și viziuni asemănătoare. De asemenea, oferă posibilitatea formării unei “ echipe” ca și ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilalți.

Activitatea 3. Colajul

Motto: ‘’Adevărata cunoastere nu poate fi comunicată decît prin simboluri’’(Gurdieff)

Participanților li se ofară cîte o foaie A4, iar moderatori oferă mai multe materiale, cum ar fi: hîrtie colorată, imagini din reviste, orice material ușor și cu o suprafață plată. Fiecare participant își alege anumite imagini care îi va reprezenta propria imagine. Imaginile alese sunt lipite pe foaia primită, la final își prezintă tabloul primit.

Scopul acestei metode este crearea unei imagini de sine, care stimulează dzvoltarea stimei de sine și prezentarea sinelui într-o modalitate creativă, originală și unică.

Activitatea 4 Dicționarul conflictului

Acestă activitate este amuyantă și ușoară , în care fiecere cuplu va primi cite o foaie și vor avea de construit definiții ale conflictului, se va incepe cu ,,Un conflict este/înseamnă….,, vor aduce cel puțin zece astfel de idei. Ideile sunt expuse de către toate perechile. După epuizarea de idei cuplurile vor trebui să grupeze,asfel încît unele difiniți să exprime caracterul pozitiv al conflictelor,iar altele să exprime caracterul negative al acestora.

Activitatea 5 Harta conflictului

Harta conflictului consta din 4 cadrane in care sunt indicate nevoile unui partener, temerile si nevoile, temerile din perspectiva acelui partener. Participanti vor primi cite o foie A4 ea fiind impartita in 2 cadrane ,in care fiecare participant va scrie nevoile si temerile personale in procesul conflictului si ulterior se vor comunica aceste nevoi de catre ambi parteneri, asfel prin aceasta metoda parteneri vor afla ce deranjeaza cel mai mult intr-un conflict.

Activitatea 6 Tehnica Victorie- victorie

Victorie-victorie – fiecare învinge. Se consideră că dacă există un câștigător în
mod necesar trebuie să existe și un învins.

Aceasta este o activitate practică în care cuplurile vor trebui prin tehnica Victorie –victorie să soluționeze un conflict, după următorul algoritm(fiecare cuplu vor avea cîte o situație de conflict, sau vor alege ei singuri situația pentru a o soluționa impreună).
Helena Corneliu și Shoshana Faire propune următoarele îndrumări utile pentru
căutarea de soluție „victorie-victorie'':
• formulați nevoile fiecăruia;
• încercați să ieșiți în întâmpinarea nevoilor fiecăruia;
• sprijiniți atât valorile celorlalți, cât și pe ale dumneavoastră;
• încercați să fiți obiectiv și disociați problema de persoane;
• concentrați-vă pe corectitudine, nu pe forță;
• căutați soluții creative și ingenioase;
• fiți dur cu problema dar blând cu oamenii.

Activitatea 7 Tehnica: Trecerea în revistă a experiențelor pozitive

,, Imaginațivă că aveți în față un ecran de televizor cu mai multe butoane pentru diferite canale, pentru volum și calitatea imagini. Pe canalul 1 poți urmări toate acele evenimente pozitive din viața ta , mergînd înapoi în timp , pînă erai foarte tînăr.În vreme ce te urmărești pe ecran , bucurăte de experiențele positive, dă-ți voie să te simți bine și relaxat…Pot exista experiențe la care ai dori să te întorci mai tirziu ,poate intr-un vis în seara aceasta sau atunci cînd faci acest lucru acasă în timpul săptămînii.În citeva momente , atunci cînd te reîntorci în această încăpere, poți permite canalului să continue să ruleze în mintea ta , astfel încît să continui să simți toate acele sentimente bune din acele timpuri și locuri din viața ta… Lasă-le să intre în întreaga ta ființă și în tot ce faci,,.

Această abodare permite /oferă posibilitatea de a trece în revistă experiențele din trecut pentru a simți emoțiile și senzațile associate cu aceste evenimente positive ( McNeal,Frederic, 1993).

Ședința 2

Scopul de a identifica sentimentele, emoțiile și atitudinea partenerilor

Timpul 60 minute

Activitatea 1 Inima mea care bate

La aceasă activitate cuplurile vor avea de notat timp de 10 minute , reacțiile fizice în situați de conflict, toate reacțile vor fi notate si discutate impreuna cu toate cuplurile . Urmează o discuție despre căile variate pe care oamenii răspund la conflict, deasemenea se va discuta despre felul în care reacțile fizice contribuie la intensificarea conflictelor .De exeplu cînd partenerul ridică vocea , celălalt strigă mai tare. O altă întrebare la care trebuie să de-a un răspuns este : cum influențează sentimentele voastre felu cum acționați?.

Activitatea 2 Tehnica : Să vorbim în tremeni de reușită și de proiect

În această activitate veți încerca să fiți ,, în acord,,. Veți vobi în tremeni ca :. Aș putea să rezolv asfel… Practic , trebuie s-o analizati din alt punct de vedere. În loc sa vedeți eșecul , evidențiați reusita : ceea ce ați învătat dintr-o experiență ,, negativă,, ceea ce ați avut de cîștigat .Folosiți termeni precum : reușită, obictiv, plan , proiect. Trecînd la etapa a doua și de data această , în loc să cautați cauza , vorbiți în termeni de genul ,, cum să fac?,, Cum să fac să imi ating obiectivul pe care mi l-am prpus în etapa anterioară. Acum la etapa a treia , ramîne sa vedeți care sunt resursele de care dispuneți. A patra etapa . Ce am invatat din această experiență? În loc de a vedea eșecul, ginditivă la ceea ce ați învătat .De pe urma dificultăți mele acuale pot învăța anumite lucruri pentru viitr.Transfomați asfel eșecul .Cele mai adesea , obișnuimsa privim lucrurile prin prisma dezacordului, cu alte cuvinte , vedem problemele, cauzeleacestora, limitarile și eșecul în viața de zi cu zi.Dar putem încerca și altfel, sa privim prin prisma acordului, sa stabilim obiectivele de urmărit, sa vedem cum să facem în loc să întrebăm de ce ? să identificăm resursele și în final să tragem învățăminte din experiențele noastre. Acum , schimbați maniera de a povesti, întreba, .Fiți ,, în acord,, surprizind lucrurile pozitive. Ex: ,, cînd te-am văzut , ți-am surprins privirea îndreptîndu-se asupra mea și asta m-a impresionat plăcut . Poua dar atmosfera era atît de caldă….. ,, Analizati care au fost efectele și diferențele pe care le-ți resimțit emițînd /receptînd povestirea într-o manieră pozitivă/negativă (acord/ dezacord). Discutați impreună. Exprimîndu-vă ,, în dezacord , vă veti exprima termeni esecului. E un lucru trist, veți crea o atmosferă apăsătoare, care va da un sens tern vietii, pentru că fiecare lucru pe care îl rostiți reprezintă o problemă.Astfel , în acord fiecare lucru pe care îl trăiți se transformă din problemă din problemă în opurtunitate, în ocazia de a face ceva diferit. Dacă nu obțineți ceea ce vreți , încercați altfel , schimbați-vă comportamenntul și nu uitați : nu exista greșeli , există învățăminte. Transformați-vă greșelile în învățăminte.

Activitatea 2 Tehnica : minte și inimă

Următoarea activitate este ca cuplurile să distinga sentimentele, comportamntele si atitudinile într-un conflict a unei persoane. Cuplurile vor trebui să se gîndescă la ultima ceartă pe care au avut-o , și să identifice Cum au abordat acest conflict ? Ce au simțit? Ce au gîndit?Ce emoți vă încercă într-o situație de conflict? .Situațile vor fi discutate și analizate.

Activitatea 3 Urcînd pe scară

Situația : Dupa o saptamină grea, de muncă sotul vine acasa tirziu, obosit, dar ii promisese sotiei ca astazi se elibereaza mai devreme de la serviciu si vor pleca la film impreuna ca demult nu au mai fost. Ajungind acasa sotia incepe să il certe dece a venit asa de tirziu, iara nu teai tinut de promisiune, nu-ți pasa de mine, nu ai timp pentru mine…. etc. Sotul fiind obosit ii explica calm ca s-a retinut la serviciu ca seful i-a cerut raportul pe toata saptamina, si pleca in camera sa se odihneaca…. si n-a reusit sa anunte sotia de acesta schimbare.

La acesta activitate cuplurile sunt rugati să interpreteze conflictul. Ca să-l rezolve perechile vor trebui sa urmeze urmatorii pasii:

Cinci pași pentru a depași un conflict

1.Să recunoaștem conflictele: a) puteți sa vă spunti vouă înșivă,, Hei se pare ca ceva nu este în regulă!,,

b)Dati-vă seama dacă vă simțiți răniți, rușinați,sau dacă încercați alte asfel de sentimente neplacute și întrebați-vă ;Au toate acestea vrio legatură cu un conflict?.

2.Să ne recunoaștem sentimentele: a) Dacă credeți că vă aflați intr-o situație de conflict , pute-ti să vă întrebați: ,, Ce simt?(numiti sentimentele pe care incercati), De ce ?,, ce simte cealaltă persoană?de ce ?

3.Să ne dăm seama ce vrem: a)recunoasteti ce doriti voi si ce dorestecealaltă persoana in acest conflict , intrebindu-vă :,, de ce este vorba de un conflict? Ce doresc eu să obțin din această situație ?Ce vrea să obțina cealaltă persoană din această situație?În ce fel mă oprește cealaltă persoană să obțin ceea ce vrea?,,

4.Să producem idei: a) gînditi-vă la soluții pe baza cărora ambele părți să poată obține ceea ce doresc.

5.Puneți planul în aplicare: gasiți solutia care vă împacă pe amindoi.Acționați în spiritul ei.Găsiți-vă timp să vorbiți cu cealaltă persoană și să va întăriți relațiile cu ea.

Activitatea 4 A ne pune în pielea altcuiva(a încălța pantofi altcuiva)

Cuplurile vor forma un cerc mare,vom cere ca ei să scoată pantofii și să-i așeze într-o grămadă în mijlocul cercului. Rugam ca participanți să aleagă din grămadă 2pantofi (un stîng și un drept), care nu le apartin, avind grijă ca acei 2 pantofi să fie a unor pesroane diferite. Ulterior rugăm participanti să încalte pantofii, avind grija sa nu strice incăltamintea.Urmatoarea indicație este să gaseasca fiecare pe ceilalți 2 parteneri care poartă perechile de pantofi pe care ei i-au încălțat, dupa care vor forma un cerc , stind unul lingă altul , asfel fiecare pantof sting sa stea direct linga perechea lui dreapta.La sfirsit urmeaza sa existe un singur cerc de pantofi care se potrivesc. Este posibil ca din cauza marimii diferite , pentru unele persoane sa fie dificil sa incalțe pantofi altora, dar de regula activitatea se desfasura.Urmatorul pas este ca fiecare participant sa-și încalte din nou pantofii personali, si sa spuna cum sau simțit incaltind alti pantofi chir daca nu era marimea lor. Scopul este ca parteneri de cuplu sa inteleaga că intr- o situație de conflict trebuie sa fim atenți nu doar la sentimentele proprii ci si la sentimentele celeileate persoane, trebuie să fim capabili de empatie și să ne punem în piela celorlați.

Activitatea 5 Metaforă

Ceea ce ai nevoie îți este oferit chiar acum!

Au fost odată doi învățăcei care, fiind intens preocupați de o importantă problemă existențială, au îndrăznit să apeleze la maestrul lor (zen).
– Domnia ta, au vorbit tinerii în cor, ce faci pentru ca să fii mereu fericit și mulțumit de tine? Și noi ne dorim, din tot sufletul, să trăim împlinirea acestui sentiment omniprezent în cazul tău.
Aruncând o privire înțeleaptă și schițând un zâmbet cald, maestrul spuse:
– Când mă odihnesc, atunci mă odihnesc. Când mă ridic, atunci mă ridic. Când umblu, atunci eu umblu. Când mănânc, atunci eu mănânc.
Învățăceii își aruncară stupefiate priviri unul altuia, până când unul dintre ei izbucni:
– Nu îți bate joc de noi, te rog! Ceea ce spui tu facem și noi. Dormim, umblăm, mâncăm. Și, în ciuda acestui fapt, tot nu regăsim fericirea. Unde zace secretul?
Fără să se clintească, maestrul repetă aceleași cuvinte:
– Când mă odihnesc, atunci mă odihnesc. Când mă ridic, atunci mă ridic. Când umblu, atunci eu umblu. Când mănânc, atunci eu mănânc.
Se așternu liniștea, dar tinerii nu se dădeau clintiți, emanând o neliniște și o uimire tot mai pronunțată. În final, înțeleptul le explică:
– Desigur, și voi dormiți, vă plimbați și mâncați. Dar, în timp ce vă odihniți, gândul vostru vă poartă deja la momentul trezirii. După ce v-ați ridicat din pat, vă gândiți deja la drumurile voastre. Iar, în timp ce alergați spre țelurile voastre, mintea vă zboară spre ceea ce veți mânca. În acest fel, gândurile voastre sunt mereu în altă parte decât în locul în care tocmai vă aflați. Ca atare, viața voastră se desfășoară permanent între trecut și viitor. Încercați să trăiți plenar și întotdeauna momentul prezent. Doar acordând o șansă acestei clipe, veți descoperi liniștea fericirii și a mulțumirii de sine!

Nu întreba: „Ce binecuvântare îmi va aduce ziua de mâine?”. Întreabă: „Ce binecuvântare pot eu descoperi chiar acum?” Nu e nevoie să te gândești la ziua de mâine, atunci când știi că ceea ce ai nevoie îți este oferit chiar acum. ~ Paul Ferrini

Ședința 3

Activitatea 1 Nu vreu să mă laud, dar…

Toți participanți se adună în cerc , fiecare va spune propoziția următoare, competind-o cu un aspect pozitiv despre ei înșiși: ,,Nu vreau să mă laud, dar…,,În timpul aceste activități lauda de sine trebuie să fie pozitivă, nimeni nu trebuie să semntă stinjenit în legatură cu complimentele primite sau exprimate.

Activitatea 2 Tehnica scaunului gol

Presupune, într-o primă instanță, imaginarea celuilalt sau a părții personale cu care se discută, stând pe un scaun gol. Se începe apoi dialogul cu interlocutorul imaginat. Când persoana simte că vrea un răspuns de la celălalt sau că dorește să audă și punctul de vedere al acestuia ea se mută pe scaunul gol jucând rolul celeilalte persoane sau părții eului imaginate inițial. În tot timpul acestei tehnici se face o trecere între cele două scaune (cu corespondentul lor de rol) dintre care unul întotdeauna va fi gol și ”umplut” cu ajutorul imaginației. Exercițiul se finalizează când cele două părți sau cele două persoane experimentate ajung la un acord, la un punct de vedere pe care îl acceptă ambele. Scopul  Este o tehnică care ne ajută să ne clarificăm poziția noastră, dar și a celorlalți importanți pentru noi pentru că ne ”obligă”, prin accesarea succesivă a diverse roluri, să empatizăm, să ne punem mai clar și circumscris atât în pielea noastră, cât și a altor persoane.

Activitatea 3 Tehnica Solilocviul

Solilocviul Tehnica consta in invitarea protagonistului sa puna in cuvinte, ca si cum ar vorbi singur cu voce tare, starile, emotiile si gandurile care ii trec prin minte in acel moment cind aude : familie, iubit/sot,conflict,libertate. Solilocviul faciliteaza constientizarea si verbalizarea trairilor si gandurilor interioare.

Activitatea 4 Metafora

Ultimul biscuit

Într-un aeroport stătea o tânără care urma să facă o călătorie mai lungă. Și-a cumpărat de acolo o carte ca să treacă mai repede timpul și un pachet de biscuiți. S-a așezat pe un scaun, și-a pus bagajele lângă ea și s-a apucat să citească. La un moment dat s-a întors să ia un biscuit din pachetul de lângă ea. A observat cu surprindere că la mică distanță era așezat un domn care citea un ziar și care, fără să-i ceara permisiunea, a început să ia și el din pachetul de biscuiți.

Cu toate că s-a simțit indignată, politețea a împiedicat-o să îi reproșeze că are un comportament nepotrivit. Dar pe măsură ce ea lua câte un biscuit, lua și el unul și asta a făcut ca până la urmă tânăra să devină foarte nemulțumită. Când a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a întrebat plină de resentimente: “Oare îndrăznește să mi-l ia și pe ultimul?”

Bărbatul a luat într-adevăr ultimul biscuit, l-a rupt în două și i-a oferit zâmbind cald o jumătate. Simțind că el a depășit limita bunului simț, tânăra s-a ridicat furioasă și s-a îndreptat spre un alt colț al sălii de așteptare. A deschis geanta ca să pună înăuntru cartea și… spre marea ei surprindere, a văzut înăuntru pachetul de biscuiți pe care îl cumpărase. În acel moment a copleșit-o un sentiment de rușine. A înțeles că pachetul din care mâncase nu era al ei, ci al bărbatului care citea ziarul. El a împărțit plin de bunătate chiar și ultima bucățică pe care o avea, fără să se simtă indignat, superior sau furios.

Oare de câte ori în viață am mâncat biscuiții altcuiva? Ar fi mai bine ca înainte să ne grăbim să-i judecăm pe alții să privim cu atenție în jur… și mai ales în sufletul nostru!

Să dai când poți,  fără să aștepți nimic în schimb, nici măcar un mulțumesc, și să nu regreți că ai dat!

Cui dai? Cui are nevoie.

Cât dai? Întotdeauna mai mult decât ai primit.

Ședința 4

Activitatea 1 Cine sunt eu

Participant vor trebui sa copleteze fisa de lucru ,, Cine sunt eu..,, prin a da raspuns la urmatoare afirmatii

… Oameni de care imi pasa in viata sunt…

…ma simt mindru de mine cind….

… sunt o pesoana placuta cind….

…oameni pe care ii admir cel mai mult in viata sunt…

…calitati positive despre mine sunt …

…calitati negative despre mine sunt …

… cind ma cert cu cineva ma simt…

…unul dintre lucrurile cele mai bune pe care le-am fcaut vuidata sunt…

Activitatea 2 Tehnica Scrisoare

Participanți vor avea ca activitate de csris o scrisoare partenerului. Ca sugesti pot fi: probleme cu care se confunta, cei place la el, cel deranjeaza, ce astepari are de la el, care sunt responsabilitățile,… Ulterior o va citi sau sa “i-o spui”, folosind “tehnica scaunului gol”

Activitatea 3 Tehnica : Te iubesc… Nu te iubesc(nevioa de a iubit și de a fi iubit)

Plimbă-te prin camera/ …simte-te în largul tău! Destinde-te… Atunci cînd întilnesti în drumul tau un coleg , priveste-l!Vezi ce îți inspiră !Ce sentimente ai în preajma lui? Acum opreste-te în fata celei mai apropiate persoane. Priviti-văîn tacere o buna bucata de timp.Apoi spune-i ,,Te iubesc pentru ca… ,,sau ,,Te iubesc atunci cind …,, etc.Apoi ,, Nu te iubesc pentru că…,, sau ,, Nu te iubesc atunci cind …,,, incercid sa evite fraze simple ex: Te iubesc mult. Trebuie specificate motivele.Treci mai departe și cauta-ti un alt interlocutor …si se reincepe exercitiu. Scopul este de readuce aminte peroane apropiate ca pe linga conflictele care apar intre ei, sunt motive ca sa se iubeasca unul pe altul.

3.2 Validarea experimentală a programului de diminuare a conflictului în cuplu

Succesul unei relații fericite și împlinite se construiește deseori pe o serie de valori acceptate de ambii parteneri, dar la fel de importantă este și comunicarea, de foarte multe ori lipsa acesteia rezultă în destrămarea cuplului. Conflictele pot aduce îmbunătățiri în viața cuplului sau pot pune capăt unei relații de acest gen. În mare măsură totul depinde de gradul de maturitate a celor doi parteneri implicați.

Pentru a diminua conflictu în cuplu a fost elaborat un program de trainig , în urma căreia a fost aplicat pe un eșantion de 40 de persoane, cu vîrsta cuprinsă între 20 și 30.Scopul acestui program a fost de a învăta cuplurile să gestioneze corect managementul conflictului, și să gasească soluți optine atunci cînd sunt implacți într-un conflic. După finisarea sesiunilor, cuplurile au fost încă o dată chestionați, chestionarele aplicate fiind: Testul Thomas Kilmann și test de evaluare a gradului de predispunere spre conflict pentru a verifica validarea programului de training.

În continuare vom prezenta rezultatele obținute în urma aplicări repetate a testelor. Testului Thomat Kilmann are drept scopt surprinderea modalităților de abordare și rezolvare a diferitor situații conflictuale .După autorii chestionarului, comportamentul unei persoane include doua dimensiuni : asertivitatea și cooperarea. Aceste doua dimensiuni ale comportamentului sunt utilizate pentru a defini cinci stiluri abordate unei situații conflictulale: competiția, compromis, evitare, acomodare.Chestionarul conține 30 de perechi de afirmatiicare descriu posibilitatea reacției în situații conflictuale.

concluziii

BIBLIOGRAFIE

Baro, A. Robert . Human Aggression.New York: Plenum, 1992;

Beaumont Alexandru. Zodiile și personalitatea: ți-ai găsit bărbatul potrivit, compatibilități astrologice. Editura Polirom, 2005

Bodo Victor. Teste de personalitate. Cluj Napoca: Editura Dacia, 2001

Bulai, Tereza. Fenomenul migrației și criza familial. Iași: ed. Lumen, 2006.

Burton, John and Dukes, Frank (eds.), Conflict: Readings in Management & Resolution, New York: St. Martin's Press, 1990;

Ciupercă, C., Cuplul modern între emancipare și disoluție. Editura Tipoalex,Alexandria, 2000

Comisia internaționalăde studiere a comunicării.Raport interimar asupra problemelor

comunicării în societatea modern. UNESCO, Paris, 1978

Cornelius, H., Faire, S.. Stiința rezolvării conflictelor. Bucuresti: Editura Stiință si Tehnică, 1996

Corneau Guy. Există iubiri fericite?psihologia relației de cuplu. București: Editura Humanitas, 2006

Coser, L. A. .Continuities in the Study of Social Conflict, New York: Free Press, 1967

De Vliert, Evert Van, Complex Interpersonal Conflict Behaviour: Theoretical Frontiers, Howe, NL, Psychology Press Ltd. 1997,

Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a III-a, Academia Română. Bucuresti Ed. Univers Enciclopedic, 2009

Gérard Leleu. Bărbatul de azi explicat femeilor. Tot ce ați vrut să știți despre sexul tare fără să îndrăzniți să întrebați. traducere de Corina Mihailescu, 2009,

Gerard Leleu. Cum sa fim fericiti în cuplu. Intimitate, senzualitate si sexualitate. traducere de Valentin Protopopescu, 2003,

Gray John. Marte și Venus se iubesc: poveștile reale și pline de inspirație ale unor relații de success. București: Editura Vremea,  2006

Gray John. Bărbații sunt de pe Marte, femeile de pe Venus.București: Editura Vremea,  2006

Grant Wendy. Rezolvarea conflictelor. București: Editura Teora, 1998

Leleu Gerard. Arta de a dormi în doi. Iași: Editura Polirom, 2005

Lilar Suzanne. Cuplul. Iași :Editura Institutul European, 2008

Milcu Marius. Psihologia relațiilor interpersonale: competiție și conflict. Iași: Editura Polirom, 2005

Nuță Adrian. Psihologia cuplului. București: Editura Sper, An 2006

Hartling, Linda M..An Appreciative Frame: Beginning a Dialogue on Human Dignity and Humiliation, The 1st International Meeting of Human Dignity and Humiliation Studies Network, Paris, 2005

Harvey G. Locke.  Predicting Adjustment in Marriage,.Henry Holt and Company, New, York, 1951, 

Klein, D. C. Managing Humiliation. Journal of Primary Prevention, 1992,

Klein, D. C. The Humiliation Dynamic: An Overview. The Humiliation Dynamic: Viewing The Task Of Prevention From A New Perspective I (special issue, section one)”, in: Journal of Primary Prevention,1991,

Klein, D. C. Appreciative Psychology: An Antidote to Humiliation, The Union Institute and Unversity,2004 http://www.humiliationstudies.org/documents/KleinAppreciativePsychology.pdf

Kohlrieser George. Soluționarea conflictelor și creșterea performanței. Iași: Editura Polirom, 2007,

Mayer, Bernard. The Dynamics of Conflict Resolution. A Practitioner’s Guide, San Francisco: Jossey Bass, A Wiley Company, 2000;

Mihaela, Rujoiu. Influența relației sociale asupra atitudini față de conflictul în cuplu. Teză de docorat. Cluj-Napoca,2012

Milcu Marius.Psihologia relațiilor interpersonale: competiție și conflict. Iași: Editura Polirom, 2005,

Mitrofan Nicolae. Psihologie socială. Aspecte contemporane . Iași :Editura Collegium, 1996,

Mitrofan, I. Cuplul conjugal. Armonie și dizarmonie. București :Editura Științifică și Enciclopedică , 1989

Mitrofan, I., C. Ciupercă. Psihologia relațiilor dintre sexe. Mutații și alternative. București Editura Alternative , 1997

Mitrofan, I., Mitrofan N.. Familia de la A…la Z. București :Editura Științifică, 1991

Mitrofan, I., Mitrofan N.Elelente de psihologie a cuplului. București :Casa de Editură și Presă ’’Șansa’’ , 1996

Pauline Boss, William J. Doherty,Ralph LaRossa.Sourcebook of Family Theories and Methods: A Contextual Approach Softcover, Gardners Books, 2009

Păunescu, Constantin. Agresivitate și condiția umană. București: Editura Teora, 1994

Pânisoară, Ion-Ovidiu. Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională. Iasi: Polirom , 2004.

Pease Allan. Cât de compatibili sunteți: manualul relațiilor. București: Editura Curtea Veche,  2007

Pruitt, D. G., & Carnevale, P. J. Negotiation in social conflict. Buckingham, England,Open University Press, 1993

Pruitt, Dean G.. Whither Ripeness Theory? Working Paper No. 25, Institute for Conflict Analysis and Resolution, 2005.

Rata, G. Contributii la teoria comunicarii. Timisoara: Editura Mirton, 2001

Salome Jaques. Singurătatea în doi nu e pentru noi : cum să trăim împreună și să ne păstrăm individualitatea. Bucureșt: Editura Curtea Veche, 2007

Shapiro, Daniel. The Nature of Humiliation, L. Harvard University. Paper prepared for the Humiliation and Violent Conflict Conference”, Columbia University.

Sprey Jetsei. The family as a system în conflict. Journal of Marriage and the Family 31 1969,

Stoica-Constantin Ana. Conflictul interpersonal. Iași: Polirom2004,

Stoica-Constantin Ana. Conflictul interpersonal: prevenire, rezolvare și diminuarea efectelor. Iași: Editura Polirom, 2004

Zig Ziglar. Secretul căsniciei fericite. București: Editura Curtea Veche, 2001

Știi să cerți constructiv, Revista Psychologies, ediția iunie 2014;

Turliuc, N. Psihologia cuplului și a familiei. Iași: Editura Performantica, 2004.

Zapodeanu Monica.Terapii familiale și asistența socială a familiei . Iași: ed. Lumen, 2009.

http://www.slideshare.net/adrian83ady/conflicte-de-cuplu?related=1

http://www.slideshare.net/adrian83ady/strategii-de-abordare-a-conflictului-in-cuplu

.

ANEXE

Anexa : 1

Chestionar

Numele Prenumele :

Virsta persoanei :

Studii / Profesia :

Numarul casatoriilor / Divort :

Copii : da / nu – Numarul :

Stagiul de viata conjugal :

Întîlniți conflicte în familie ,DA/NU daca DA exemplificați: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cauzele conflictului :

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Motivele cele mai des intîlnite în declanșarea conflictului :

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Efectele pozitive și negative asupra dumneavoastră, în urma conflictului:

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anexa : 2

Chestionarul comportamentului în conflictele familiale Stow

Numele____________ Prenumele _______________ Virsta _______________ Data_____

Instrucțiunile : Cititi atent fiecare afirmatie și alegeti acea varianta de raspuns ( A sau B ) care corespunde mai mult felului dvs. de a va comporta.

Cotare și interpretare

Se cotează cu un punct coîncidentele pentru fiecare scala conform tabelului de mai jos. Scorul pentru fiecare scala poate varia între 0 și 12 puncte.

Rezultatele obtînute permit încadrarea subiectului în unul dintre cînci stiluri de solutionare a conflictului.

Stilul “ colaborare ” : asertiv, cooperant. Presupune încadrarea de a conlucra cu o alta persoana pentru a descoperi interesele subiacente, de baza, și de a gași solutii care sa satisfaca deplîn interesele amîndurora.

Este util : cînd amîndoua seturi de interese sînt prea importante pentru a fi compromise și se cauta o solutie întegrative; cînd este necesara o decizie consensuala; cînd este necesara obținerea angajamentului altora prin încorporarea intereselor acestora; cînd obiectivul persoanei este de a întelge punctele de vedere ale celorlalti.

Stilul “ evitare ” : neasertiv, necooperant, în opozitie cu stilul “ colaborare ”. Persoana nu cauta sa-și realizaze imediat propriile interese sau pe ale altei personae. Persoana respective nu doreste sa provoace o disputa, o confruntare. Stilul evitant poate lua forma evitarii diplomatice a discutiilor în contradictoriu, a amînarii unui raspuns pîna la un moment favorabil sau, pur și șimplu, a retragerii din fata unei șituatii amenîntatoare.

Este util :cînd unobiectiv este neînsemnat, sau cînd alte obiective și rezultate sînt presante; cînd nu exista sanse vizibile de satisfacere a propriilor interese, dintr-un motiv extern; cînd costurile potentiale ale unei confruntari directe depasesc cu mult beneficiile obtînute prin rezolvarea lui; cînd altii pot rezolva problema mult mai eficace.

Stilul “ competitie ” : asertiv, necooperant. Persoane iși urmareste propriile interese, neluînd în conșiderare interesele altei personae. Înseamna “ sa-ti aperi drepturile ” , “ sa te afirmi ”.

Este util : în șituatii de criza cînd un mod hotarit de actiune este vital, în șituatiile cînd sînt necesare implementarea unor directii de actiune ( disciplîna, întroducerea unor reguli constrîngatoare etc. ) sau pentru protectia impotriva peroanelor care obtîn avantaje printr-un comportament asertiv.

Stilul “ acomodare ” : neasertiv,cooperant, în opozitie cu stilul “ competitie ”. Persoana iși neglijeaza propriile interese pentru satisface interesele altei personae. Poate sa însemne generozitate, altruism, sau poate sa însemne obedient.

Este util : cînd exista obiective mult mai importante pentru alte persoane; pentru pentru satisfacerea intereselor altora, ca un gest de buna întentie pentru a ajuta menținerea unei relationari cooperante; pentru a construi credit social pentru obiective importante mai îndepartate; cînd prezervarea armoniei și evitarea rupturilor sînt necesare în mod essential; pentru a lasa un alt punct de vedere mai bun sa fie auzit; pentru a învata de la altii.

Stilul “ compromis ” : întermediar asertiv, întermediar cooperant. Obiectivul este de gașit un expedient, o solutie acceptabila mutual care, partial, sa satisfaca ambele parti.

Este util : cînd doi oponenti cu putere egala sînt puternnic angajati în obiective mutual exclușive ( exemplu : managementul contractelor de munca ); pentru achizitionarea unor acorduri și solutionari temporare, ce tîn de rezultate și consecînte complexe; pentru a ajunge la solutii eficiente, expeditive, aflate sub preșiunea timpului.

Un scor înalt obtînut pe o anumita scala poate sa arate fie ca persoana respective prefer un anumit stil, datorita predispozitiilor personale, fie ca, în perioada aplicarii testului, persoana respective a fost implicate într-un anumit gen de șituatii care reclama utilizarea acestui stil.

Un scor scazut obtînut pe o anumita scala poate sa arate ca persoana respective, fie nu prefer acest stil, datorita predispozitiilor personale, fie nu a fost implicate, în perioada în care a fost implicât testul, în șituatii care reclama acest stil.

Un scor scazut pe o scala, însoțit de un scor înalt pe o alta scala, poate sa arate ca persoana nu stapîneste ( sau nu a învatat ) setul de abilitati șiciale încluse în acest stil ( de exemplu : scoruri scazute pe scalele : “ competitiei ” și “ colaborare ” însoțite de scoruri înalte pe scalele “ evitare ” și “ acomodare ” pot sa apartîna unei persoane nonassertive, care nu stie cum sa-și afirme drepturile.

Nota : Scorurile extreme nu sînt neaparat rele, mai ales dacă exista șituatii care reclama o utilizare înalta sau scazuta a unui anumit stil de rezolvare a conflictelor.

Anexa : 3

Test de evaluare a personalitatii conflictogene

Nume_____________ Prenume ____________ Virsta ______________ Data ___________

Instructiuni : Cititi atent fiecare întrebare și alegeti acea variant de raspuns ( a, b, c ) care corespunde mai mult felului dvs. de a fi.

Va este caracteristica tendinta de a supune vointei dvs. alte persoane ?

a.nu; b.uneori; c.da.

În colectivul dvs. sînt pesoane care se tem sau chiar va urasc ?

a.da; b.mi-e greu sa raspund; c.nu.

Cîne va considerate în mai mare masura ?

a.pacifist; b.principial; c.întreprinzator.

Cit de des va revine sa ieșiti cu pareri critice ?

a.deseori; b.periodic; c.rareori.

Ce v- ar fi caracteristic dacă ati conduce un colectiv nou ?

a. as elabora un program de activitate a colectivului pentru urmatorul an și as convînge colectivul în utilitatea lui;

b. as determîna ce reprezînta fiecare și as face contact cu liderii;

c. as consulta mai des colaboratorii.

În caz de nereușita ce stare este mai caracteristica pentru dvs. ?

a.peșimismul; b.dispozitia proasta; c.supararea pe sîne.

Va este caracteristica apararea și susținerea traditiilor colectivului dvs. ?

a.da; b.mai degraba da; c.nu.

Faceti parte din câtegoria persoanelor care prefer sa spuna adevarul în ochi decit sa taca ?

a.da; b.mai degraba da; c.nu.

Care din urmatoarele 3 trasaturi personale ati prefer sa fi dezradacînata ?

a.enervarea; b.supararea; c.întoleranta fata de critica altor personae.

Cîne sînteti din punct de vedere al colegilor ?

a.autsaider / întrus; b.lider; c.generator de idei.

Ce om sînteti din punct de vedere al prietenilor ?

a.extravagant; b.optimist; c.perseverent.

Ce vi se întimpla sa combateti cel mai des ?

a.nedreptatea; b.birocratia; c.egoismul.

Ce va este mai caracteristic ?

a.imi subestimez aptitudinile;

b.imi estimez aptitudinile destul de obiectiv;

c.imi supraestimez aptitudinile.

Ce va face sa veniti în contradictie, în conflict cu oamenii ?

a.înitiativa exceșiva; b.spiritul critic exceșiv; c.sînceritatea exceșiva.

Cotare

Se calculeaza punctajul pentru toti itemii conform tabelului de mai jos.

Interpretare

Anexa : 4

Test de evaluare a gradului de predispunere spre conflict

Nume ____________ Prenumele ____________________Virsta __________ Data______

Întructiuni :Cititi atent fiecare item și alegeti acea varianta de raspuns ( a, b, c )care corespunde mai mult felului dvs. de a fi.

Cum reactionati la critica ?

de regula,critica ma ofenseaza;

de regula, o iau aproape de înima;

ma stradui sa o iau în conșideratie, dacă este justa;

nu tîn cont de ea.

Aveti încredereîn oameni ?

conșider ca este mai bines a nu ai încredere în nimeni;

nu cred aproape în nimeni, m-am dezamagit;

nu cred în oameni, cînd nu am motive de neîncredere;

am încredere în toti, fara deosebire.

Puteti sa va imuneti propriul punct de vedere ?

imi impugn întotdeauna punctual meu de vedere;

imi impugn punctual de vedere doar atunci cînd sînt absolute convîns ca am dreptate;

mai degraba cedez decit imi impugn punctual de vedere;

prefer sa ma dezic de punctual meu de vedere decit sa întru în conflict.

Preferati sa conduceti sau sa va supuneti ?

în orice lucru prefer sa conduc;

imi place șis a conduc șis a fiu condusa;

activez cu placer sub conducerea cuiva;

prefer sa activez sub conducerea cuiva și sa-i deleghez responsabilitatea;

Dacă cîneva v-a ofensat…

ma stradui sa-i raspund în același mod;

ma tem sa ma razbun din cauza eventualelor consecînte;

conșider razbunarea înutila, un efort de prisos;

dacă cîneva ma ofenseaza – uit repede ofensa.

Cîneva a încercât sa va depasesca în rînd ( “ la coada ” )

Sînt în stare sa along un asemenea om;

Ma cert, doar dacă se dearta și altii;

Tac, deși sînt îndignat;

Prefer sa ma retrag, nu întru în conflict.

Sînteti usor “ scos din fire ” ?

ma îndispun usor, aproape fara motive;

ma îndispun, dacă am motive serioase;

ma îndispun rareori și numai dacă am motive serioase;

nu ma îndispune aproape numic.

Sînteti “ gheata ” sau “ flacara ” ?

ma aprind și imi ies din fire;

nu sînt prea impulșive;

sînt mai degraba calm decit impulșive;

sînt un om calm.

Va este usor sa spuneti adevarul ?

Spun întotdeauna ceea ce cred, drept în ochi;

Uneori spun ceea ce cred;

Vorbesc doar dup ace ma gîndesc;

Imi cîntaresc orice cuvînt înaînte de a spune ceva.

Cotare

Se calculeaza punctajul pentru toti itemii după cum urmeaza :

a – 1 punct;

b – 2 puncte;

c – 3 puncte;

d – 4 puncte.

Interpretare

9 – 19 pucte. Sînteti o persoana conflictogena, dificila în comunicare. Deseori apelati la conflict doar “ din principiu ”. Însă, care este utilitatea luptei dvs. “ pentru dreptate ”.

20 – 25 puncte. Sînteti o persoana pacifista, comunicabila, apta sa va opuneti acutizarii relațiilor în colectiv.

26 – 34 puncte. Nu sînteti o persoana generatoare de conflicte. Însă comunicare cu dvs. nu cauzeaza placer, deoarece persoana care este de acord cu toti în toate nu prezînta mare înteres. Totodata, pașivitatea, tendinta de a ocoli șituatiile conflictuale va face, îndirect, vînovatul acestor.

BIBLIOGRAFIE

Baro, A. Robert . Human Aggression.New York: Plenum, 1992;

Beaumont Alexandru. Zodiile și personalitatea: ți-ai găsit bărbatul potrivit, compatibilități astrologice. Editura Polirom, 2005

Bodo Victor. Teste de personalitate. Cluj Napoca: Editura Dacia, 2001

Bulai, Tereza. Fenomenul migrației și criza familial. Iași: ed. Lumen, 2006.

Burton, John and Dukes, Frank (eds.), Conflict: Readings in Management & Resolution, New York: St. Martin's Press, 1990;

Ciupercă, C., Cuplul modern între emancipare și disoluție. Editura Tipoalex,Alexandria, 2000

Comisia internaționalăde studiere a comunicării.Raport interimar asupra problemelor

comunicării în societatea modern. UNESCO, Paris, 1978

Cornelius, H., Faire, S.. Stiința rezolvării conflictelor. Bucuresti: Editura Stiință si Tehnică, 1996

Corneau Guy. Există iubiri fericite?psihologia relației de cuplu. București: Editura Humanitas, 2006

Coser, L. A. .Continuities in the Study of Social Conflict, New York: Free Press, 1967

De Vliert, Evert Van, Complex Interpersonal Conflict Behaviour: Theoretical Frontiers, Howe, NL, Psychology Press Ltd. 1997,

Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a III-a, Academia Română. Bucuresti Ed. Univers Enciclopedic, 2009

Gérard Leleu. Bărbatul de azi explicat femeilor. Tot ce ați vrut să știți despre sexul tare fără să îndrăzniți să întrebați. traducere de Corina Mihailescu, 2009,

Gerard Leleu. Cum sa fim fericiti în cuplu. Intimitate, senzualitate si sexualitate. traducere de Valentin Protopopescu, 2003,

Gray John. Marte și Venus se iubesc: poveștile reale și pline de inspirație ale unor relații de success. București: Editura Vremea,  2006

Gray John. Bărbații sunt de pe Marte, femeile de pe Venus.București: Editura Vremea,  2006

Grant Wendy. Rezolvarea conflictelor. București: Editura Teora, 1998

Leleu Gerard. Arta de a dormi în doi. Iași: Editura Polirom, 2005

Lilar Suzanne. Cuplul. Iași :Editura Institutul European, 2008

Milcu Marius. Psihologia relațiilor interpersonale: competiție și conflict. Iași: Editura Polirom, 2005

Nuță Adrian. Psihologia cuplului. București: Editura Sper, An 2006

Hartling, Linda M..An Appreciative Frame: Beginning a Dialogue on Human Dignity and Humiliation, The 1st International Meeting of Human Dignity and Humiliation Studies Network, Paris, 2005

Harvey G. Locke.  Predicting Adjustment in Marriage,.Henry Holt and Company, New, York, 1951, 

Klein, D. C. Managing Humiliation. Journal of Primary Prevention, 1992,

Klein, D. C. The Humiliation Dynamic: An Overview. The Humiliation Dynamic: Viewing The Task Of Prevention From A New Perspective I (special issue, section one)”, in: Journal of Primary Prevention,1991,

Klein, D. C. Appreciative Psychology: An Antidote to Humiliation, The Union Institute and Unversity,2004 http://www.humiliationstudies.org/documents/KleinAppreciativePsychology.pdf

Kohlrieser George. Soluționarea conflictelor și creșterea performanței. Iași: Editura Polirom, 2007,

Mayer, Bernard. The Dynamics of Conflict Resolution. A Practitioner’s Guide, San Francisco: Jossey Bass, A Wiley Company, 2000;

Mihaela, Rujoiu. Influența relației sociale asupra atitudini față de conflictul în cuplu. Teză de docorat. Cluj-Napoca,2012

Milcu Marius.Psihologia relațiilor interpersonale: competiție și conflict. Iași: Editura Polirom, 2005,

Mitrofan Nicolae. Psihologie socială. Aspecte contemporane . Iași :Editura Collegium, 1996,

Mitrofan, I. Cuplul conjugal. Armonie și dizarmonie. București :Editura Științifică și Enciclopedică , 1989

Mitrofan, I., C. Ciupercă. Psihologia relațiilor dintre sexe. Mutații și alternative. București Editura Alternative , 1997

Mitrofan, I., Mitrofan N.. Familia de la A…la Z. București :Editura Științifică, 1991

Mitrofan, I., Mitrofan N.Elelente de psihologie a cuplului. București :Casa de Editură și Presă ’’Șansa’’ , 1996

Pauline Boss, William J. Doherty,Ralph LaRossa.Sourcebook of Family Theories and Methods: A Contextual Approach Softcover, Gardners Books, 2009

Păunescu, Constantin. Agresivitate și condiția umană. București: Editura Teora, 1994

Pânisoară, Ion-Ovidiu. Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională. Iasi: Polirom , 2004.

Pease Allan. Cât de compatibili sunteți: manualul relațiilor. București: Editura Curtea Veche,  2007

Pruitt, D. G., & Carnevale, P. J. Negotiation in social conflict. Buckingham, England,Open University Press, 1993

Pruitt, Dean G.. Whither Ripeness Theory? Working Paper No. 25, Institute for Conflict Analysis and Resolution, 2005.

Rata, G. Contributii la teoria comunicarii. Timisoara: Editura Mirton, 2001

Salome Jaques. Singurătatea în doi nu e pentru noi : cum să trăim împreună și să ne păstrăm individualitatea. Bucureșt: Editura Curtea Veche, 2007

Shapiro, Daniel. The Nature of Humiliation, L. Harvard University. Paper prepared for the Humiliation and Violent Conflict Conference”, Columbia University.

Sprey Jetsei. The family as a system în conflict. Journal of Marriage and the Family 31 1969,

Stoica-Constantin Ana. Conflictul interpersonal. Iași: Polirom2004,

Stoica-Constantin Ana. Conflictul interpersonal: prevenire, rezolvare și diminuarea efectelor. Iași: Editura Polirom, 2004

Zig Ziglar. Secretul căsniciei fericite. București: Editura Curtea Veche, 2001

Știi să cerți constructiv, Revista Psychologies, ediția iunie 2014;

Turliuc, N. Psihologia cuplului și a familiei. Iași: Editura Performantica, 2004.

Zapodeanu Monica.Terapii familiale și asistența socială a familiei . Iași: ed. Lumen, 2009.

http://www.slideshare.net/adrian83ady/conflicte-de-cuplu?related=1

http://www.slideshare.net/adrian83ady/strategii-de-abordare-a-conflictului-in-cuplu

ANEXE

Anexa : 1

Chestionar

Numele Prenumele :

Virsta persoanei :

Studii / Profesia :

Numarul casatoriilor / Divort :

Copii : da / nu – Numarul :

Stagiul de viata conjugal :

Întîlniți conflicte în familie ,DA/NU daca DA exemplificați: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cauzele conflictului :

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Motivele cele mai des intîlnite în declanșarea conflictului :

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Efectele pozitive și negative asupra dumneavoastră, în urma conflictului:

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anexa : 2

Chestionarul comportamentului în conflictele familiale Stow

Numele____________ Prenumele _______________ Virsta _______________ Data_____

Instrucțiunile : Cititi atent fiecare afirmatie și alegeti acea varianta de raspuns ( A sau B ) care corespunde mai mult felului dvs. de a va comporta.

Cotare și interpretare

Se cotează cu un punct coîncidentele pentru fiecare scala conform tabelului de mai jos. Scorul pentru fiecare scala poate varia între 0 și 12 puncte.

Rezultatele obtînute permit încadrarea subiectului în unul dintre cînci stiluri de solutionare a conflictului.

Stilul “ colaborare ” : asertiv, cooperant. Presupune încadrarea de a conlucra cu o alta persoana pentru a descoperi interesele subiacente, de baza, și de a gași solutii care sa satisfaca deplîn interesele amîndurora.

Este util : cînd amîndoua seturi de interese sînt prea importante pentru a fi compromise și se cauta o solutie întegrative; cînd este necesara o decizie consensuala; cînd este necesara obținerea angajamentului altora prin încorporarea intereselor acestora; cînd obiectivul persoanei este de a întelge punctele de vedere ale celorlalti.

Stilul “ evitare ” : neasertiv, necooperant, în opozitie cu stilul “ colaborare ”. Persoana nu cauta sa-și realizaze imediat propriile interese sau pe ale altei personae. Persoana respective nu doreste sa provoace o disputa, o confruntare. Stilul evitant poate lua forma evitarii diplomatice a discutiilor în contradictoriu, a amînarii unui raspuns pîna la un moment favorabil sau, pur și șimplu, a retragerii din fata unei șituatii amenîntatoare.

Este util :cînd unobiectiv este neînsemnat, sau cînd alte obiective și rezultate sînt presante; cînd nu exista sanse vizibile de satisfacere a propriilor interese, dintr-un motiv extern; cînd costurile potentiale ale unei confruntari directe depasesc cu mult beneficiile obtînute prin rezolvarea lui; cînd altii pot rezolva problema mult mai eficace.

Stilul “ competitie ” : asertiv, necooperant. Persoane iși urmareste propriile interese, neluînd în conșiderare interesele altei personae. Înseamna “ sa-ti aperi drepturile ” , “ sa te afirmi ”.

Este util : în șituatii de criza cînd un mod hotarit de actiune este vital, în șituatiile cînd sînt necesare implementarea unor directii de actiune ( disciplîna, întroducerea unor reguli constrîngatoare etc. ) sau pentru protectia impotriva peroanelor care obtîn avantaje printr-un comportament asertiv.

Stilul “ acomodare ” : neasertiv,cooperant, în opozitie cu stilul “ competitie ”. Persoana iși neglijeaza propriile interese pentru satisface interesele altei personae. Poate sa însemne generozitate, altruism, sau poate sa însemne obedient.

Este util : cînd exista obiective mult mai importante pentru alte persoane; pentru pentru satisfacerea intereselor altora, ca un gest de buna întentie pentru a ajuta menținerea unei relationari cooperante; pentru a construi credit social pentru obiective importante mai îndepartate; cînd prezervarea armoniei și evitarea rupturilor sînt necesare în mod essential; pentru a lasa un alt punct de vedere mai bun sa fie auzit; pentru a învata de la altii.

Stilul “ compromis ” : întermediar asertiv, întermediar cooperant. Obiectivul este de gașit un expedient, o solutie acceptabila mutual care, partial, sa satisfaca ambele parti.

Este util : cînd doi oponenti cu putere egala sînt puternnic angajati în obiective mutual exclușive ( exemplu : managementul contractelor de munca ); pentru achizitionarea unor acorduri și solutionari temporare, ce tîn de rezultate și consecînte complexe; pentru a ajunge la solutii eficiente, expeditive, aflate sub preșiunea timpului.

Un scor înalt obtînut pe o anumita scala poate sa arate fie ca persoana respective prefer un anumit stil, datorita predispozitiilor personale, fie ca, în perioada aplicarii testului, persoana respective a fost implicate într-un anumit gen de șituatii care reclama utilizarea acestui stil.

Un scor scazut obtînut pe o anumita scala poate sa arate ca persoana respective, fie nu prefer acest stil, datorita predispozitiilor personale, fie nu a fost implicate, în perioada în care a fost implicât testul, în șituatii care reclama acest stil.

Un scor scazut pe o scala, însoțit de un scor înalt pe o alta scala, poate sa arate ca persoana nu stapîneste ( sau nu a învatat ) setul de abilitati șiciale încluse în acest stil ( de exemplu : scoruri scazute pe scalele : “ competitiei ” și “ colaborare ” însoțite de scoruri înalte pe scalele “ evitare ” și “ acomodare ” pot sa apartîna unei persoane nonassertive, care nu stie cum sa-și afirme drepturile.

Nota : Scorurile extreme nu sînt neaparat rele, mai ales dacă exista șituatii care reclama o utilizare înalta sau scazuta a unui anumit stil de rezolvare a conflictelor.

Anexa : 3

Test de evaluare a personalitatii conflictogene

Nume_____________ Prenume ____________ Virsta ______________ Data ___________

Instructiuni : Cititi atent fiecare întrebare și alegeti acea variant de raspuns ( a, b, c ) care corespunde mai mult felului dvs. de a fi.

Va este caracteristica tendinta de a supune vointei dvs. alte persoane ?

a.nu; b.uneori; c.da.

În colectivul dvs. sînt pesoane care se tem sau chiar va urasc ?

a.da; b.mi-e greu sa raspund; c.nu.

Cîne va considerate în mai mare masura ?

a.pacifist; b.principial; c.întreprinzator.

Cit de des va revine sa ieșiti cu pareri critice ?

a.deseori; b.periodic; c.rareori.

Ce v- ar fi caracteristic dacă ati conduce un colectiv nou ?

a. as elabora un program de activitate a colectivului pentru urmatorul an și as convînge colectivul în utilitatea lui;

b. as determîna ce reprezînta fiecare și as face contact cu liderii;

c. as consulta mai des colaboratorii.

În caz de nereușita ce stare este mai caracteristica pentru dvs. ?

a.peșimismul; b.dispozitia proasta; c.supararea pe sîne.

Va este caracteristica apararea și susținerea traditiilor colectivului dvs. ?

a.da; b.mai degraba da; c.nu.

Faceti parte din câtegoria persoanelor care prefer sa spuna adevarul în ochi decit sa taca ?

a.da; b.mai degraba da; c.nu.

Care din urmatoarele 3 trasaturi personale ati prefer sa fi dezradacînata ?

a.enervarea; b.supararea; c.întoleranta fata de critica altor personae.

Cîne sînteti din punct de vedere al colegilor ?

a.autsaider / întrus; b.lider; c.generator de idei.

Ce om sînteti din punct de vedere al prietenilor ?

a.extravagant; b.optimist; c.perseverent.

Ce vi se întimpla sa combateti cel mai des ?

a.nedreptatea; b.birocratia; c.egoismul.

Ce va este mai caracteristic ?

a.imi subestimez aptitudinile;

b.imi estimez aptitudinile destul de obiectiv;

c.imi supraestimez aptitudinile.

Ce va face sa veniti în contradictie, în conflict cu oamenii ?

a.înitiativa exceșiva; b.spiritul critic exceșiv; c.sînceritatea exceșiva.

Cotare

Se calculeaza punctajul pentru toti itemii conform tabelului de mai jos.

Interpretare

Anexa : 4

Test de evaluare a gradului de predispunere spre conflict

Nume ____________ Prenumele ____________________Virsta __________ Data______

Întructiuni :Cititi atent fiecare item și alegeti acea varianta de raspuns ( a, b, c )care corespunde mai mult felului dvs. de a fi.

Cum reactionati la critica ?

de regula,critica ma ofenseaza;

de regula, o iau aproape de înima;

ma stradui sa o iau în conșideratie, dacă este justa;

nu tîn cont de ea.

Aveti încredereîn oameni ?

conșider ca este mai bines a nu ai încredere în nimeni;

nu cred aproape în nimeni, m-am dezamagit;

nu cred în oameni, cînd nu am motive de neîncredere;

am încredere în toti, fara deosebire.

Puteti sa va imuneti propriul punct de vedere ?

imi impugn întotdeauna punctual meu de vedere;

imi impugn punctual de vedere doar atunci cînd sînt absolute convîns ca am dreptate;

mai degraba cedez decit imi impugn punctual de vedere;

prefer sa ma dezic de punctual meu de vedere decit sa întru în conflict.

Preferati sa conduceti sau sa va supuneti ?

în orice lucru prefer sa conduc;

imi place șis a conduc șis a fiu condusa;

activez cu placer sub conducerea cuiva;

prefer sa activez sub conducerea cuiva și sa-i deleghez responsabilitatea;

Dacă cîneva v-a ofensat…

ma stradui sa-i raspund în același mod;

ma tem sa ma razbun din cauza eventualelor consecînte;

conșider razbunarea înutila, un efort de prisos;

dacă cîneva ma ofenseaza – uit repede ofensa.

Cîneva a încercât sa va depasesca în rînd ( “ la coada ” )

Sînt în stare sa along un asemenea om;

Ma cert, doar dacă se dearta și altii;

Tac, deși sînt îndignat;

Prefer sa ma retrag, nu întru în conflict.

Sînteti usor “ scos din fire ” ?

ma îndispun usor, aproape fara motive;

ma îndispun, dacă am motive serioase;

ma îndispun rareori și numai dacă am motive serioase;

nu ma îndispune aproape numic.

Sînteti “ gheata ” sau “ flacara ” ?

ma aprind și imi ies din fire;

nu sînt prea impulșive;

sînt mai degraba calm decit impulșive;

sînt un om calm.

Va este usor sa spuneti adevarul ?

Spun întotdeauna ceea ce cred, drept în ochi;

Uneori spun ceea ce cred;

Vorbesc doar dup ace ma gîndesc;

Imi cîntaresc orice cuvînt înaînte de a spune ceva.

Cotare

Se calculeaza punctajul pentru toti itemii după cum urmeaza :

a – 1 punct;

b – 2 puncte;

c – 3 puncte;

d – 4 puncte.

Interpretare

9 – 19 pucte. Sînteti o persoana conflictogena, dificila în comunicare. Deseori apelati la conflict doar “ din principiu ”. Însă, care este utilitatea luptei dvs. “ pentru dreptate ”.

20 – 25 puncte. Sînteti o persoana pacifista, comunicabila, apta sa va opuneti acutizarii relațiilor în colectiv.

26 – 34 puncte. Nu sînteti o persoana generatoare de conflicte. Însă comunicare cu dvs. nu cauzeaza placer, deoarece persoana care este de acord cu toti în toate nu prezînta mare înteres. Totodata, pașivitatea, tendinta de a ocoli șituatiile conflictuale va face, îndirect, vînovatul acestor.