Strategii DE Dezvoltare Socio – Economica Locala
STRATEGII DE DEZVOLTARE SOCIO – ECONOMICĂ LOCALĂ
CUPRINS
CUPRINS
CAPITOLUL I Managementul dezvoltării regionale și locale
Conceptul de dezvoltare regională și locală
Dimensiunile dezvoltării regionale și locale
CAPITOLUL II : Cadrul general în aplicarea strategiei de dezvoltare socio – economică
Dezvoltarea socio – economică a Raionului Hîncești
Prezentarea Generală
Infrastructură
Rețeaua de furnizare a apei potabile și canalizare
Dezvoltarea Economică
Strategii de Dezvoltare Socio – Economică a raionului Hîncești și monitorizarea
Viziuni și Obiectve Strategice.
Monitorizarea și Evaluarea Planului Strategic.
CAPITOLUL III : Strategia de Tineret
Analiza situației tinerilor.
Direcții prioritare.
CAPITOLUL I: Managementul dezvoltării regionale și locale
Conceptul de dezvoltare regională și locală
Această maximă a constituit un punct de pornire în vederea înțelegerii conceptului de dezvoltare regională și locală, iar pentru acest lucru am debutat la studierea originii sale etimologice, identificarea celor șapte dimensiuni ale dezvoltării regionale și locale.
Analiza principalelor aspect privind regiunea, dezvoltarea regională și locală, precum și sistemul de management al dezvoltării regionale și locale doresc să constituie un reper în identificarea unor instrumente utile pentru eficientizarea activității factoriale decizionale, atât la nivel local și regional, cât și la nivel national.
Cuvântul regiune provine din latinescul ,,regionem” și se regăsește în majoritatea limbilor europene cu înțeles de ținut, întindere de pământ cu hotare sau caracteristici mai mult sau mai puțin precise.
Literatura de specialitate pe problematica definirii regiunii economice și a criteriilor de delimitare a acestora. Doctrina economică precizează diferențierea între arie, zonă și regiune. Astfel, aria constituie o parte a spațiului bidimensional, utilizat în analiza economico – social spațială; zona definește o suprafață cu characteristici deferite în raport cu spațiul înconjurător, regiunea se identifică cu o suprafață în cadrul spațiului economic national, cuprinzătoare structura pentru a funcționa independent. Din unghiul politicilor de dezvoltare comunitare, regiunea desemnează o diviziune teritorială a unei tări, care poate fi administrative sau nu.
Utilizarea termenului de regiune în contextual politicilor de coeziune ecomonică și social ale Uniunii Europene se lovește de două impedimente.
Prima dificultate privește, în mod general, absența unei demarcații clare a regiunii din punct de vedere economic. Cel de-al doilea bstacol este dat de eterogenitatea teriorială-administrativă a statelor member ale Comunității Europene.Din aceste motive, atât în Tratatul de la Roma, cât și în celelalte care i-au urmat, cuvîntul regiune semnifică o arie geografică în sens general.
Acest accept larg al vocabulei regiune a fost utilizat vreme de trei decenii. O primă schimbare majoră s-a înregistrat în anul 1988, când au fost revizuite atât reglementările Fondurilor structurale, cât și cele privitoare la ajutorul de stat. De la acest moment, regiunea, care fac subiectul politicilor de dezvoltare, sunt desemnate potrivit Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice și trebuie să satisfacă criterii economice unitare în ceea ce privește PIB pe locuitor și rata șomajului structural.
Potrivit acestui sistem standardizat pentru statistica regională, unităților teritoriale ecomonice le corespunde o singură repartizare uniformă. Sistemul împarte fiecare stat membru în zone administrative din ce în ce mai mici.
Criteriul pentru alcătuirea nivelurile NUTS este numărul populației completat de alte principii de natură pragmatică, dintre care amintim: diviziunile instituționale existente și ierarhia, stabilitatea regiunii de-a lungul timpului și disponibilitatea datelor la fiecare nivel.
Din anul 2000,în scopul realizarării unei mai bune coordonări între politicile naționale și cele ale Uniunii, obiectivele de dezvoltare regională comunitară se suprepun cu cele date de reglementarea ajutorului de stat cu caracter regional, iar aceasta din urmă va avea ca perioadă de derulare același interval de tim ca și sprijin acordat prin intermediul fondurilor structurale.
În mod curent, noțiunea de regiune se asociază cu caracteristicile geografice, politice, culturale sau economice ale acestei. În principiu, regiunea desemanează un ansamblu de ”poli,, geografici – consumatori, producători, instituții publice de decizie, echipamente etc. Localizarea într-un anumit perimetru – care se pot intercindiționa pe baza unui criteriu de omogenitate, cum ar fi un climat comun, o organizație guvernamentală comună, un limbaj comun,o monedă comună, relații de intrare-ieșire sau relații comerciale intensive. Alegera criteriului de omogenitate depinde fie de obiectivul urmărit, fie de probleme supusă cercetării.
În Declarația politică asupra regionalismului în Europa, adoptată în decembrie 1996 de către Adunarea Regiunilor Europei, se subliniază faptul că ,,regiunile sunt un element esențial al procesului de integrare europeană”.
Regiunea trebuie să fie recunoscută în noile constituții ale statelor care vor să facă parte din Uniunea Europeană. Structura de bază a regiunii europene este formată dintr-o adunare reprezentativă (un fel de miniparlament) și un organ executiv (un fel de miniguvern), între acestea existând relații de subordonare directă.
Guvernările regionale pot avea competențe privind politica economică și regională, politica în materie de construcții și locuințe, energie, mediu, agricultură, turism, educație, sport, ordine și securitate publică.
În funcție de aria de cuprindere și de criteriul de structurare, dezvoltarea regională este structurată pe:
Regiuni de dezvoltare – regiuni care cuprind județe caracterizate prin probleme severe de ordin global sau specific (exemplu: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, etc.
Arii prioritare – grupări de comune sau orașe învecinate, cu probleme similare specifice din cadrul aceluiași județ sau din județe învecinate ( exemplu: arii miniere, cu sol degradat, cu declin idustrial, cu grad ridicat de poluare, zone monoindustriale);
Regiuni statistice – regiuni de dezvoltare folosite pentru colectarea și analiza datelor publice.
Regiunile de dezvoltare reprezintă cadrul cel mai adecvat de implementare și evaluare a politicii de dezvoltare regională. Ele au rolul care reduce dezechilibrele majore de dezvoltare între ariile cele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Ariile prioritare permit structurarea unor programe specifice de dezvoltare în domenii ca industrie, agricultură, șomaj, mediu înconjurători și principalii actori fiind atât guvernul, cât și autoritățile județiene, comunale orășenești.
Regiunile de dezvoltare, alături de ariile prioritare, sunt elementele care stau la baza definirii conceptului de dezvoltare regională și locală, pornind de la principiile care stipulează că definirea regiunilor trebuie să fie:
Orientată în sensul identificării problemelor teritorile;
Astfel făcută încât să permită identificarea unor spații adecvate pentru anumite tipuri de acțiuni, precum alocarea de fonduri, aplicarea diferențelor taxelor, cooperarea sau parteneriat etc;
Realizarea prin interacțiune între specialiști în dezvoltare regională si decidenți și populații la nivelul regiunilor.
Dezvoltarea regională este un concept nou prin care se urmărește crearea unui cadru adecvat pentru a obține înbunătățirea semnificativă sustenabilă a nivelului de trai al cetățenilor și reducerea șomajului diversificarea și impulsionarea activității economice, stimularea investițiilor sectorului privat și în cel public, promovarea unui mediu economic regional atractiv, capabil să susțină dezvoltarea economico-socială durabilă.
Dezvoltarea regională presupune utilizarea resurselor a celor atrase din mediul național sau internațional -, pentru crearea competivității generale a teritoriului,pentru creșterea gradului de adabtabilitate a componentelor de producție și funcționale la necesitățile de ajustare structurală si, nu în ultimul rănd, pentru reducerea decalajelor în diferite componente ale structurii spațiului național.
În strânsa legatură cu dezvoltarea regională, dezvoltarea locală sprijinită de mecanisme societale și de structuri instituționale flexibile, cu grad ridicat de cooperare și interacțiune locală.
,,Dezvoltarea locală este expresia solidarității locale creatoare de noi relații sociale și manifestă voința locuitorilor unei microregiuni de a valoriza bogățiile locale,fapt ce conduce la dezvoltarea economică.”
Pentru Xavier Greffe, ,,dezvoltarea locală este un proces de diversificare și de îmbogățire a activitățiilor economice și sociale într-un teritoriu pornind de la mobilizarea și coordonarea resurselor și enegriilor proprii. Așadar, devoltarea locală este procesul eforturilor populației; prin întocmirea unui proiect de dezvoltare care integrează componentele economice, sociale și culturale ea va face dintr-un spațiu de proximitate, un spațiu de solidaritate activă”.
Într-un raport al Consiliului Economic și Social, dezvoltarea locală este văzută ,,ca un demers al dezvoltării teritoriale globale, care include aspecte economice, sociale, culturale, politice ce favorizează dezvoltarea endogenă prin mobilizarea tuturor mijloacelor umane și financiare care contribuie la asigurarea convergenței”.
Acestea au fost cele mai semnificative definiții ale dezvoltării locale formulate în perioada de la începutul anilor ’80 și până la sfârșitul anilor ’90.
Trebuie reținut faptul că toate aceste definiții consideră dezvoltarea locală ca ansamblu de strategii de dezvoltare.
Opinia noastră este că, în actualul context al schimbărilor, al restructurării economice, sociale și administrative, dezvoltarea locală antrenează un proces dependent de inovație și întreprenoriat, de creștere internă și de schimbări structurale, prin care se urmărește creșterea standartului de viață a comunității locale pe baza perfecționării capacității de transformare și adaptare, precum și a stimulării inovării.
Dezvoltarea locală este expresia solidarității locale, generatoare de noi relații sociale, și reflectarea voința locuitorilor unei regiuni de a valorifica resursele locale. Ea se află la intersecția unor domenii diferite de intervenție publică: politici urbane, politici industriale, politici de amenajare a teritoriului, descentralizare, politici sociale.
Conceptul de dezvoltare regională și locală se referă, în mod generic, la procesul de creștere a capacității de utilizare a factorilor de producție – capital, forță de muncă, pământ și tehnologie – de care dispune o regiune sau o economie locală.
În viziunea Uniunii Europene, politicile de dezvoltare regională desemnează un ansamblu de măsuri plnificate și promovate de autoritățile administrative publice – centrale și locale – în parteneriat cu actorii publici, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, în scopul asigurării creșterii economice, dinamice și durabile și al înbunătățiri condițiilor de viață.
Experiența țărilor membre ale UE privind politicile de dezvoltare regională și locală ne permite evidențierea a trei tipuri de politici.
Cele inițiate la nivel central;
Cele care susțin dezvoltarea întreprinderilor private;
Cele inițiate la nivel local/regional.
Practicată după cel de-al Doilea Război Mondial, într-un climat economic stabil, politica de dezvoltare regională și locală inițiată la nivel central constă în redistribuirea centrală a resurselor. Acest tip de politică s-a caracterizat însă și printr-o serie de limite, fapt ce a condus la înregistrarea la rezultate slabe.
Politica de dezvoltare regională și locală care susține dezvoltarea întreprinderilor private, practică cu succes la sfîrșitul anilor ’70, a apărut ca alternativă a primului tip de politică și se anexează pe funcționarea mecanismului pieței. Prin această categorie de politicărea întreprinderilor private;
Cele inițiate la nivel local/regional.
Practicată după cel de-al Doilea Război Mondial, într-un climat economic stabil, politica de dezvoltare regională și locală inițiată la nivel central constă în redistribuirea centrală a resurselor. Acest tip de politică s-a caracterizat însă și printr-o serie de limite, fapt ce a condus la înregistrarea la rezultate slabe.
Politica de dezvoltare regională și locală care susține dezvoltarea întreprinderilor private, practică cu succes la sfîrșitul anilor ’70, a apărut ca alternativă a primului tip de politică și se anexează pe funcționarea mecanismului pieței. Prin această categorie de politică s-a avut în vedere poziționarea întreprinzătorului în mediul economic, social, politic, regional și local, acum fiind să-și asume riscul, să se adapteze și să inoveze mult mai ușor.
Cel de-al treilea tip este practicat de economiile regionale și locale stabilită din punct de vedere structural și care nu au obținut rezultate încurajatoare în urma utilizării celor două categorii de politici prezentate anterior.Politicile de dezvoltare la nivel regional și local se bazează pe rolul pe care îl îndeplinește comunitatea locală în stimularea inițiativelor de dezvoltare regională și locală precum și în atragerea resurselor exogene acestora.
În urma trecerii în revistă a tipologiei politicilor de dezvoltare regională și locală, putem concluziona că alegerea politicilor adecvate situației existente în fiecare țară membră a UE, precum și punerea lor în practică asigură, în mare măsură, dezvoltarea armonioasă la nivel regional, cât și local, prin aplicarea principiului avantajului local, al complementarității dintre zonele urbane și rurale.
Procesul de dezvoltare regională, desfășurat în statele membre ale UE și experiența acestora în domeniu constituie argumente în favoarea constituirii și aplicării unui management eficient al dezvoltării regionale și locale.
Teoria clasică a dezvoltării regionale a apărut într-o epocă și într-o lume în care problema esențială la nivel regional era reprezentată de creșterea economică insuficientă. Prin urmare, dacă creșterea economică ar putea fi asigurată, atunci ar putea fi deblocat procesul de dinamizare și de întărire a dezvoltării economice.
În general, este admisă ideea că nu toate regiunile se dezvoltă în același mod și în același ritm. Această constatare, datată din perioada anilor ’20, a fost făcută în Statele Unite ale Americii, atundi când responsabilii federali și statele uniunii au observat că sărăcia extremă persistă chiar și acolo unde resursele naturale erau abundente, unde infrastructura era pusă la punct, clima era temperată, iar pământul fertil.
Teoria dezvoltării regionale s-a născut din eforturile depuse atât de economiști, cât și de cei însărcinați cu planificare. Obiectivul propus a fost acela de a înțelegeși de a caracteriza procesele de creștere la nivelul regiunilor Teoreticienii au căutat să pună în aplicare conceptele existente pentru a descrie fenomenul de divergență a căilor de creștere de la un teritoriu la altul. Inițial, au fost reținute trei abordări – neoclasică, cea concentrată pe exporturi și cea bazată pe introducerea noțiunii de cauzalitate cumulativă, în scopul de a analiza decalajelede creștere economică înregistrate de la o regiune la alta. Fiecare dintre aceste abordări presupune, uneori, întrăpătrunderea mecanismelor specifice fiecăreia, în scopul de a asigura dezvoltarea economică echilibrată.
Singura abordare care stabilește o legătură între evoluția unei regiuni și atributele sale calitative este cea care promovează introducerea noțiunii de cuzalitate cumulativă. Celelalte două abordări consideră că factorii de creștere trebuie sa permită inducerea schimbărilor de ordin cantitati într-o economie.
La început, politicile puse în practică nu au ținut seama de această deferențiere, cel puțin pe plan formal. Problema diferențierii între regiuni a fost atribuită ratei insuficiente a creșterii economice și nu slăbiciunilor calitative ale unei regiuni date.
Astăzi se consideră că procesele endogene ale evoluției constituite determinanții creșterii regionale pe trmen lung. Aceste procese endogene sunt o reflectare a atributelor calitative ale unei regiuni.
După cum afirmă G. Borts, „teoria neoclasică a fost utilizată în frecvent pentru a analiza schemele de creștere observate la nivelul regional. Teoria neoclasică a creșterii regionale lărgește domeniile de analiză a economiilor naționale, domenii în care Slow a fost pioner, prin intergarea unei perspective economice regionale.
Teoria neoclasică pornește de la ideea unei lumi în care concurența este perfectă, factorii de producție sunt extrem de mobili, iar profiturile și utilizarea sunt maximizate pentru a explica de ce creșterea regională este rezultanta de forțe diferite care se echilibrează pe piețile regionale concurențiale de bunul factori de producție.
Chiar dacă în teoria neoclasică se insistă asupra importanței, convergența rezultat ca urmare a mobilității factorilor de producția aceste premise împiedică oferirea unei explicații complete privind creșterea regională.
Nu sunt luate în considerare relații importante sau acestea nu sunt decât să întărească teoria de bază: spre exemplu, este cazul economiilor de aglomerare și al randamentelor de scară crescânde, al cererii de exporturi și costurile de transport și al utilizărilor concurente ale spațiului, al diferențieri geografice a resurselor, al concentrării/dispersării activităților economice și progresului tehnologic.
Incapacitatea acestei teorii de formula remediile necesare perspectivelor de dezvoltare a regiunilor și de da naștere unui proces autonom de dezvoltare regională rezultă, mai degrabă, din inadecvarea sa la problemele regionale fundamentale, decât din propriile sale lacune.
Această teorie presupune un mecanism care să permită atingerea egalității dintre regiuni, pornind de la mai multe ipoteze. Dar aceste ipoteze reprezintă însăși carențele regiunilor subdezvoltate, iar aici ne referim îndeosebi, la stocul redus al capitalului uman și la deficiențele acestuia și absențainstituțiilor adecvate sau la cvasiabsențăunei culturi de antreprenoriat care împiedicăderularea procesului de repartizare echitabilă a prețului factorilor și îi limitează efectele.
Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, s-au confruntat cu o problemă majoră: propunerea unui alt model de dezvoltare regională bazată pe economia de piață. În timp ce se urmărea găsirea unui cadru teoretic inspirat dintr-un model de dezvoltare bazat pe economia de piață, și-a făcut apariția un al doilea curent de gândire, al cărui obiectiv a fost acela de a orienta creșterea economică spre activitățile exportatoare. În economiile devastate de război ale Europei Occiedentale, anumite regiuni au înregistrat rezultate bune. Creștera economică pare a fi rezultatul înregistrat de regiunile în care sistemul de dezvoltare industrială era bazat pe exporturi. Teoria venit să întărească acest sentiment. Defapt, teoreticienii neoclasici au recunoscut atunci că orientarea către export a unei regiuni poate explica, în mare măsură, de ce, în perioada postbelică, procesul de dezvoltare regională nu mai era bazat pe egalitatea prețurilor factorilor. După cum observă și Borts, în 1960, într-o aplicare originală a teoriei neoclasice.
„Se pare că cererea influențează puternic mișcările de capital și salariile, în sensul creșteri acestora în regiunii diferite. Probabil că trebuie găsit principalul motiv pentru care nu s-au observat convergențe ale salariilor ăn decursul a două sau trei perioade examinate; această constatare pledează în favoarea unui model de creștere regională bazat pe cererea de exporturi.”
Incapacitatea teoriei neoclasice de a explica dezvoltarea regională a determinat începerea unei examinări îndeaproape a atributelor industriale menite să favorizeze o mai mare convergență între regiuni. Modelele statice au cedat locul căutării unor explicații mai dinamice pentru dezvoltarea regională.
Modelul dezvoltării bazate pe export accentuează rolul activităților exportatoare în creșterea regională. Formulată pentru prima oară în anii ’50, această teorie a deschis noi perspective prin propunerea unui alt mijloc de dinamizare a dezvoltării regionale. Ea pornește de la principiul că schema de dezvoltare a unei regiuni depinde de industriile sale exportatoare. Așa cum sugerează Amos : „Această teorie se bazează pe ipoteza conform căreia economiile regionale se dezvoltă în jurul activităților de bază care exportă mărfuri. Relația de dependență față de celelalte activitățile regionale este datorită producției rezidente sau locale necesară pentru susținerea nevoilor de forță de muncă din sectorul exportator sau pentru susținerea unei activități anexă necesare pentru asigurarea producției principalelor întreprinderi exportatoare. În general, această telație se traduce printr-un efect de multiplicator al sectoarelor respective asupra activității locale.
Totuși, modelul dezvoltării bazate pe export se dovedește mult mai mare măsură ca să explice procesele pe termen scurt care au activat mecanismul necesar pentru demarcarea unui proces de dezvoltare regional pe termen lung.Studiile efectuate pentru determinarea rolului activității principale pe sectoare exportatoare au relevat indispensabilitatea acestor sectoare. A fost admis faptul că ipotezele pe care se bazează această teorie au numeroase limite, ceea ce conduce la imposibilitatea de a derula procese mai ample de dezvoltare.”
Cauzalitatea cumulativă a fost formulată pentru prima dată de Gunnar Myrdal, laureat al premiului Nobel pentru economie. El consideră că procesul de creștere prin esență și în permanență inegală, ceea ce contrazice total teoria neoclasică. Prin efectul său de amplificare, creșterea endogenă a veniturilor crește diferențe între regiuni, ceea ce conduce l apariția unui proces de cauzabilitate cumulativă și circulară. Astfel spus, regiunile subdezvoltate continuă să exporte în măsură în care mecanismele procesului de nu fac decât să amplifice schemele de dezvoltare deja existente. Myrdal rezumă această teză astfel : „Acest model simplu de cauzalitate circulară însoțită de efectele cumulative, induse de o primă evoluție, caracterizează mai degrabă procesele sociale observate efectiv, decât intersecția curbelor cererii și ofertei corespunzător echilibrului…”.
Conform lui Amos, efectul cumultiv al creșterii este atragerea economiilor de aglomerare și randamentelor de scară crescânde. El afirmă că :„(1) rata de creștere a productivității este direct proportională cu rata de creștere a producției, (2) salariul de eficiență (salariul nominal împărtășeste un indice al productivității) este invers proporțional cu rata de creștere a productivității, iar (3) rata de creștere a producției este invers proporțională cu salariul de eficiență”. Astfel, conform teoriei formulate de Myrdal, odată cu un stimul declanșează o schimbare, efectul este cumulativ: „Suplimentarea producției sporește productivitatea, ceea ce determină reducerea salariului cu eficiență, de unde rezultă creșterea producției care, la rândul ei, determină creșterea productivității într-un proces care se înnoiește în permanență”.
Cam în aceeași perioadă, cum arfii Francois Perroux, s-a enunțat o teorie a creșterii regionale bazată pe dinamismul dezvoltării industriale impulsionată de întreprinderi. Această doctrinp recunoaște importanța randamentelor de scară crescânde la nivel întreprinderii și al economiilor de aglomerare. În completarea concepțiilor lui Myrdal și Hirshman privinddezvoltarea regională, Perreoux formulează o teorie bazată pe un postulat simplu: creștera economică nu este aceeași peste tot, iar din punct de vedere geografic ea se concentrează în jurul întreprinderilor cheie. Perroux consideră că agentul de polarizare este „întreprinderea pilot”.
Bazându-se pe observarea marilor complexe industriale integrate în Europa Centrală, aceasto teorie consideră că dezvoltarea dinamică ar fii posibilă atunci când o activitate economică dominantă stimulează transformările în cadrul activităților industriale în amonte și în aval. Cunoscând faptul că polii de creștere influentează comportamentul furnizorilor și al pieților, se consideră că economia unei regiuni ar fi capabilă să se dezvolte în modautonom.
Mecanismele care vin în sprijinul acestui argument sunt de două feluri: în amonte, efectul de antrenare al cererii exercitat de polul de creștere este capabil să incite furnizorii ăn a se arăta productivi și inovatori. În aval, producția la un cost scăzut, însoțită de o productivitate mai ridicată, ar avantaja pițile pe care se vând produsele întreprinderilor pilot. Această caracterizare aparent completă a industrializării a fost prezentată drept capabilă să asigure o dezvoltare regională autonomă.
Ca și modelul dezvoltării bazte pe export, strategiile axate pe polii de creștere au eșuat deoarece, în majoritatea cazurilor, legăturile în amonte și în aval ale acestor poli nu se găseau acoolo unde erau așteptate. Teoria nu s-a dovedit suficient de realistă în ceea ce privește condițiile necesare pentru a explica dezvoltarea economiilor de aglomerare. De fiecare dată când teoria polilor de creștere a fost adoptată pentru a susține ideea unei politici a dezvoltării, rezultatele pozitive așteptate nu s-au concretizat. Efectul de aceasta nu s-a făcut simțit decât în zone geografice respectivă.
Dimensiunile dezvoltării regionale și locale
Așa cum am arătat anterior, dezvoltarea regională și locală se bazează pe identificarea metodelor eficiente de utilizare a resurselor existente la nivel local și regional, în vederea sporirii capacității de utilizare a factorilor de producție și asigurării unor standard de viață cât mai ridicat al locuitorilor din arealul respectiv.
Pornind de la această definiție, ne-am format propria concepție în ce privește dimensiunile dezvoltării regionale și locale, pe care le apreciem ca fiind următoarele șanse care vor constitui liniile de forță pe care se va desfășura în continuare.Acestea sunt:
Dimensiunea economică, care grupează ctivitățile economice productive, serviciile productive și elementele de infrastructură (drumuri – naționale, județene, rețele de energie electrică,telecomunicații);
Dimensiunea socială, care include activitățile care privesc ocuparea forței de muncă, acordarea ajutorului de șomaj,precum și destinate pentru protecția copilului și asistență maternală;
Urbanismul și amenajarea teritoriului, care cuprinde activitățile planificare și sistematizare urbană, precum și de înbunătățiri fundamentale (irigații, combaterea eroziunii solului, drenaj, lucrări silvo-pastorale și lucrări stuficole etc.);
Serviciile publice, care includ activitățile de învățământ, sănătate,asistență socială, transport public, comunicații publice;
Dimensiunea turistică, care cuprinde zonele și complexele turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă, stațiunile balneoclimatice turismul litoral, turismul ecologic.
Dimensiunea ecologică, care cuprinde activitățile de gestiune a problemelor de mediu ce pot afecta volumul resurselor naturale condițiile de refacere naturală, de viață în regiune sau localitatea respectivă.
Dimensiunea culturală, artistică și sportivă, care cuprinde profilurile etno-folclorice, manifestările artistice, sărbătorile populare tradiționale, activitățile sportive.
CAPITOLUL II : Cadrul general în aplicarea strategiei de dezvoltare socio – economică
2.1. Dezvoltarea socio – economică a Raionului Hîncești
2.1.1. Prezentarea generală
În evul mediu Moldova era considerată o poartă a Europei, pe teritoriul căreia trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene numită „drumul moldovenesc”. Astfel a apărut localitatea Hîncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea râulețului Cogâlnic-Bucium. Documentele atestă despre aceasta localitate pentru prima dată în anul 1522 la 17 august. Pe atunci târgușorul Hîncești constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini.
Raionul Hîncești este situat în partea centrală a Republicii Moldova, în zona Codrilor, fiind parte componentă a Regiunii de Dezvoltare Centru. Centrul rezidențial este or. Hîncești, situat la o distanță de 35 km de capitală și 120 km de Iași (România). Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimișlia, Leova, Nisporeni, Strășeni și România. Poziția geografică favorabilă a raionului creează numeroase oportunități care merită a fi valorificate atît de cetățenii raionului Hîncești cît și de vecinii acestei regiuni.
Raionul Hîncești are în total 63 localități, inclusiv 1 oraș – Hîncești și 62 sate. În structura teritorial-administrativă sînt 39 primării.
Suprafața raionului este de 1483,4 km2, ceea ce constituie 4,6% din teritoriul Republicii Moldova, dintre care teritoriul intravilan al orașului în limitele existente ocupă o arie de 998 ha.
Relieful este predominant colinar cu înălțimi cuprinse între 100 și 350m. Relieful raionului este diferențiat pe trei zone: zona codru – păduri deluroase; zona păduri stepă deluroase; stepa Prutului.
Zona codru – păduri, se caracterizează prin relief acoperit cu suprafețe de mlaștine. De la nord la sud, teritoriul zonei este intersectat de rîul Cogîlnic cu rîulețul Galbena.
Zona păduri – stepă, se caracterizează prin relief mai liniștit. De la nord la sud teritoriul zonei este intersectat de rîul Lăpușnița și rîul Sărata – afluent al Prutului.
Zona de stepă a Prutului este caracterizată prin relief mai liniștit și puțin împădurit. Această zonă este intersectată de rîul Călmățui.
Clima este continental-moderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a aerului este egala cu +90C. Temperatura minimă absolută se înregistrează în luna ianuarie (–30, – 320 C), iar cea maximă – în luna iulie (+39, + 400C).
Zona păduri – stepă, se caracterizează prin relief mai liniștit. De la nord la sud teritoriul zonei este intersectat de rîul Lăpușnița și rîul Sărata – afluent al Prutului.
Zona de stepă a Prutului este caracterizată prin relief mai liniștit și puțin împădurit. Această zonă este intersectată de rîul Călmățui.
Teritoriului raionului îi corespunde o suprafață neomogenă de cernoziom, parțial degradată; unele părți conțin soluri argiloase, altele sînt întretăiate de văi și eroziuni. Teritoriul raionului Hîncești este înzestrat cu mai multe zăcăminte naturale, inclusiv: nisip, lut, amestecuri de nisip și prundiș, piatră brută pentru construcții capitale, apă minerală ș.a. În prezent, aceste resurse nu sunt utilizate suficient de către agenții economici.
Reieșind din condițiile climaterice existente și bogăția naturală a solurilor, raionul Hîncești dispune de un potențial agricol care necesită valorificat prin atragerea investițiilor pentru modernizarea și retehnologizarea acestei ramuri, care poate să asigure venituri considerabile și un nivel de trai decent al populației.
Principalele rîuri care trec pe teritoriul raionului sunt Prut, Lăpușnița și Cogîlnic.
Numărul de locuitori al raionului Hîncești constituie 119,4 mii persoane, clasîndu-se pe locul al treilea în Republică. Din componența acesteia, populația urbană constituie 11%, ceea ce presupune aproximativ 15260 persoane. Un indicator pozitiv privind structura populației reprezintă numărul ridicat de persoane în vîrstă aptă de muncă – 80577, ocupînd locul doi pentru regiunea centru.
În prezent, cea mai mare parte a unităților industriale este în proprietate privată. În raionul Hîncești, cea mai importantă ramură industrială este industria alimentară: prelucrarea fructelor și legumelor, producerea mezelurilor și a produselor din carne, produselor de panificație și patiserie, pastelor făinoase, uleiurilor.
În afară de ramurile industriei legate de prelucrarea materiei prime agricole, o pondere semnificativă în economia raionului o are doar ramura de confecții. Astfel, în anul 2010, volumul producției industriale fabricate de către întreprinderile din raion a constituit 126,1 mil. lei sau 0,4% din structura industriei pe țară.
Teritoriul raionului Hîncești, cu cca 34 mii ha de păduri seculare, este unul dintre cele mai împădurite din țară, cca18,3% din suprafața împădurită este conservată sub diverse forme de arii naturale protejate. Cele mai mari ca suprafață sunt:
Rezervația peisagistică „Pădurea din Hîncești”;
Rezervațiile naturale de plante medicinale (Cioara, Sărata Galbenă, Logănești).
Pe teritoriul raionului sunt 2 izvoare cu apă minerală (Nemțeni, mănăstirea Hîncu) care în diferite perioade au fost captate și îmbuteliate sub mărci cunoscute.
Pînă în prezent, în majoritatea localităților rurale s-au păstrat vetre medievale. La Stolniceni se găsește una dintre cele mai mari cetăți geto-dacice din pămînt (sec. IV-III i.e.n.). Cercetările arheologice au descoperit mai multe elemente ale culturilor popoarelor autohtone, precum și ale celor migratoare. La Lăpușna s-a conservat partea subterană a unei vechi reședințe domnești de la „vama de pe Marele drum tătăresc”. Astfel, în centrul satului s-au păstrat hrubele subterane ale fostei vămi din sec. al XV-lea. Pe teritoriul comunităților rurale din Hîncești sunt înălțate 39 de edificii de cult creștin, ortodox, inclusiv cea mai sudică biserică din lemn din Moldova (s. Cotul Morii).
Perla Hînceștilor e Hanul lui Manuc-Bei. Hanul conține mai multe construcții, printre care palatul, castelul vînătoresc, biblioteca și locuința slugilor. Chiar dacă în prezent palatul e în ruine, Castelul vînătoresc arată aproape ca și pe timpurile lui Manuc-Bei.
Infrastructură
Pământurile agricole, suprafețele acvatice și pădurile constituie principalele resurse naturale ale raionului Hîncești. Fiind plasat în zona geografică de Centru a Republicii Moldova, raionul Hîncești ocupă o suprafață de 147,2 mii ha sau 4,4, la sută din suprafața totală a republicii.
Сa consecință directă a plasării geografice în partea de Sud-Est a continentului European condițiile climaterice ale raionului Hîncești pot fi apreciate ca temperat- continentale, cu temperaturi medie anuale a aerului la nivel de 8,9–11,20 C și cu precipitațiile medii anuale 699-960 mm. Alături de cele sus-menționate constatăm că viteza medie anuală a vântului pe teritoriul raionului Hâncești, conform datelor statistice multianuale, constituie 1,9-3,2 m/s, iar durata medie anuală a luminii solare 2200-2300 ore.
Reieșind din condițiile climaterice favorabile și bogăția naturală destul de înaltă a solurilor, majoritatea covârșitoare care constă din ciornoziomuri, raionul Hîncești dispune de un potențial agricol bine dezvoltat, utilizarea raională și eficientă a căruia poate să asigure venituri considerabile și nivelul decent de trai al populației. Suprafața totală a terenurilor agricole ale raionului Hîncești constituie 70,9 mii ha, din care pământul arabil ocupă 54,0 mii ha sau 76,2 la sută. Structura mai detaliată a pământului agricol este prezentată în tabelul 1.
În sectorul privat al agriculturii 31,1 mii ha de terenuri agricole sunt prelucrate în cadrul gospodăriilor țărănești (de fermieri). Analiza arată că din suprafața totală a terenurilor agricole, prelucrate în cadrul acestor gospodării, 24,5 mii ha sau 78,8 la sută sunt terenurile prelucrate în cadrul gospodăriilor țărănești mici, cu suprafața de la 1,0 ha până la 5,0 ha. Totodată, aproape 3,8 mii ha sunt utilizate în cadrul gospodăriilor țărănești care dispun de suprafețele agricole mai mici decât 1,0 ha. Restul suprafețelor agricole – 2,8 mii ha sunt utilizate în cadrul gospodăriilor țărănești de dimensiuni 5,0 – 50,0 ha (2,33 mii ha) și mai mult de 50,0 ha (0,50 mii ha). Segmentul corporativ de producție agricolă în raionul Hâncești este prezentat de către: cooperativele agricole de producție (5,8 mii ha); societățile pe acțiuni agricole (0,6 mii ha); societățile cu răspundere limitată (15,7 mii ha). Suprafața intravilană a satelor și orașelor raionului Hâncești constituie 12,1 mii ha. Suprafața plasării obiectelor industriale este egală cu 1236,4 ha. Alături de pământuri agricole raionul Hîncești dispune de suprafețe forestiere considerabile, prezentate atât sub formă de fâșii forestiere (0,92 mii ha), cât și plantații forestiere ca atare (39,2 mii ha). În total ponderea suprafețelor forestiere constituie 26,6 la sută din suprafața totală a raionului. De menționat că, în proprietatea privată astăzi se află numai 5,7 ha de terenurile silvice. Suprafețele acvatice în raionul Hîncești ocupă 2,4 mii ha din care suprafața iazurilor constituie 1,1 mii ha, inclusiv 179,4 ha – proprietate privată.
De menționat, că o mare parte a suprafețelor agricole și forestiere se află în rezerva unităților de administrare publică locală. La începutul a.2012 în fondul de rezervă a UAT au fost acumulate 20,7 mii ha dintre care 183,18 ha – terenurile de dezvoltare socială a satelor și comunelor (5%), terenurile de uz comun – 16,9 mii ha și restul 3,7 mii ha – terenuri de rezervă cu alte destinații.
Dat fiind faptul că majoritatea suprafețelor agricole și, îndeosebi, a celor forestiere se află pe pante (pante terasate) o mare parte a cărora este supusă proceselor erozionale, aprecierile topografice și cele cadastrale constată nivelul accelerat de degradare a solurilor. În total pe teritoriul raionului Hîncești 453,0 ha sunt ocupate cu mlaștini; 1082 ha sunt supuse proceselor de alunecare și 312 ha sunt ocupate cu râpi. După aprecieri cadastrale actualizate ponderea terenurilor agricole erodate în raionul Hîncești constituie 44,1 la suta (41,0 mii ha), dintre care aproape 50,0 la sută (20,1 mii ha) sunt slab degradate, 32,3 la sută (13,2 mii ha) sunt moderat degradate și restul 17,7 la sută (7,6 mii ha) sunt puternic degradate.
În consecință, nota medie ponderată de bonitate a terenurilor agricole din raionul Hâncești constituie numai 58 de baluri sau cu 5 baluri mai puțin decât media de bonitate a solurilor pentru Republica Moldova . Alături de valoare naturală a pământului ca factorul principal de producție agricola, piscicolă și forestieră teritoriul raionului Hîncești este înzestrat cu mai multe zăcăminte naturale, inclusiv: nisip; lut; amestecuri de nisip și prundiș, piatră brută pentru construcții capitale, apă minerală etc. De menționat că, în prezent aceste resurse naturale sunt insuficient utilizate de către agenții economici, iar o mare parte practic nu se utilizează deloc. Se are în vedere în primul rând zăcămintele naturale din preajma or. Hîncești, constituite din argilă și argilă nisipoasă cu volumul total mai mult de un milion de metri cubi, care în prezent nu este exploatat deși calitatea argilei este de ordin „bună” și „foarte bună” pentru producția diferitelor genuri de marfă, inclusiv – cărămidă, gresie, alte feluri de marfă din ceramică.
Totodată, în stare de funcționare se află zăcămintele de piatră brută din Cărpineni cu volumul total de piatră la nivel de 78,3 mii m3, calitatea mărfii extrase fiind la nivel de M 35-50. Se extrage, de asemenea, amestecul de nisip și prundiș din s. Voinescu cu volumul investigat total de aproape 100 mii m3. In aprecierea specialiștilor Agenției Geologie și Resurse Minerale pe teritoriul raionului Hâncești pot fi descoperite și alte resurse naturale, însă pentru investigațiile respective necesită alocate sume considerabile de bani.
Infrastructura de Transport a raionului Hîncești este reprezentată de 352,2 km de drumuri publice, dintre care 138,7 km, sunt de importanță națională, și 213,5 km de importanță locală. Atare situație a rămas neschimbată pe parcursul ultimilor ani. Lungimea drumurilor auto este de 1664,5 km, dintre care doar 355,4 km dispun de acoperire rigidă. Alte 13 localități din raion nu au drumuri de acces cu acoperire rigidă a drumurilor publice. Raionul Hâncești, dispune de 6 rute locale, având la dispoziție 10 unități de transport. Populația beneficiază în același timp și de serviciul de taxi, oferite de 100 automobile. Per total, numărul de autobuze și microbuze în anul 2011 constituie 81 unități, comparativ cu anul precedent – majorare cu 2,5%.
Poziția geografică oferă un avantaj comparativ prin amplasarea pe traseul coridorului rutier E581 și E577 cu legături către spațiul Uniunii Europene și către Marea Neagră. Orașul Hîncești este situat la o depărtare de 36 km de Chișinău, spre sud-vest, în lunca râului Cogâlnic, fiind traversat de importante căi de acces spre Romania și Ucraina (E581: Mărășești – Tecuci – Albița – Leușeni – Chișinău – Odessa; E 577: Poltava – Kirovograd – Chișinău – Giurgiulești – Galați), precum și de nivel național (R3 – Chișinău – Hâncești – Basarabeasca și R34 Hâncești – Leova – Cantemir), ceea ce îi asigură o bună accesibilitate rutieră și mobilitate către piețele internaționale.
Totodată, orașul este amplasat la distanța de 44 km de vama Leușeni, aflată la frontieră cu România, 35 km de stația de cale ferată Chișinău, 50 km de Aeroportul Internațional Chișinău, 160 km până la Aeroportul Mărculești și 172 km până la Portul Liber Internațional „Giurgiulești”. Apropierea de cel mai dezvoltat centru economic al țării (Chișinău) este una destul de avantajoasă, subliniind în același timp necesitatea și importanța creării unui climat investițional competitiv.
Starea drumurilor în raion merita o atenție deosebită, în special drumurile ce fac legătura cu APL de rangul 2 și 3, necesită reparații capitale și construcții noi. Asociația primarilor atenționează că din cauza stării nesatisfăcătoare a drumurilor din raion, atractivitatea și frecvența vizitelor și tranzitării raionului este destul de joasă, în afară de traseul Leușeni – Hîncești – Chișinău până se va repara drumul internațional Leușeni – Poltava. În prezent, avem circa 10 localități care pe timpul nefavorabil nu au legătură cu centrul raional din motivul drumurilor impracticabile. Bugetele reduse ale primăriilor nu permit reparația capitală a drumurilor ce traversează satul. Raionul nu dispune de alte tipuri de rețele de transport în afară de transportul auto. În anul 2011 cu autobuze și microbuze, care efectuează transporturi regulate de călători pe traseele de folosință generală, au fost transportați 760,6 mii călători, comparativ cu anul 2010 s-a majorat numărul de pasageri transportați cu 7,6%. Parcursul pasagerilor cu autobuze și microbuze în anul 2011 a totalizat 44272,8 mii pasageri-km sau cu 6,6% mai mult față de anul 2010. În contextul acțiunilor întreprinse de către autorități de a optimiza procesul educațional în raion, problema infrastructurii terestre devine din ce în ce mai acută. Nu există drumuri și căi de acces potrivite pentru liceele ce în urma optimizării primesc elevi din localitățile alăturate, de exemplu liceul din Sărata Galbenă.
Astfel, problema infrastructurii terestre reprezintă o constrângere în calea mobilității persoanelor, bunurilor și a serviciilor, astfel poate fi catalogată ca o constrângere și în calea dezvoltării raionului. Esențial este de a înțelege că mijloacele financiare disponibile la nivelul raionului nu vor permite modernizarea drumurilor în timp util.
Reteaua de furnizare a apei potabile si canalizare
În raionul Hîncești doar 12,5% din totalul locuitorilor au acces la apeduct. Infrastructura de furnizare a apei este constituită din 73 km de rețele de distribuție. Doar orașul Hâncești dispune de un sistem de canalizare. Astfel, în raion se simte lipsa apei potabile de calitate și în cantități suficiente, precum și lipsa sistemelor de apeduct și canalizare în mai multe localități ale raionului. Astfel, totalul rețelelor de apeduct constituie 102,5 km, din care funcționează 58,3 km (56,8%). Rețeaua de canalizare este de 24 km. Populația raionului folosește apă potabilă din 4189 fântâni, majoritatea cazurilor calitatea apei din fântâni nu corespunde indicilor chimici și biologici. În majoritatea satelor lipsește pașaportizarea fântânilor, în care să fie indicate componentele chimice și biologice ale apei. Din cele 162 de sonde arteziene funcționează doar 54 (33 %). Mai mult de atât, aceste surse de apă scad și seacă de la an la an. De exemplu, în ultimii ani s-a constat o scădere a numărului de fântâni cu peste 100 de unități. Asigurarea cu apă și canalizare – cea mai mare problemă depistată la acest capitol este lipsa apei potabile și lipsa sistemului de canalizare. În raionul Hâncești există apeducte în jur de 45 % din localitățile raionului, iar sisteme de canalizare există doar în orașul Hâncești si acoperă aprx. 40 % din teritoriul orașului.
Reteau de distribuire a gazelor naturale si alimentare cu energie termica
Din totalul de 63 de localități doar 21 sunt conectate la rețeaua de gaz, ceea ce reprezintă 33%. Numărul gospodăriilor ce beneficiază de accesul la rețeaua de distribuție a gazelor este și mai scăzut înregistrând 17% din totalul gospodăriilor din raionul Hâncești. Restul localităților utilizează gazul lichefiat, accesul la care este destul de liber.
Dezvoltarea sectorului este în mare parte dependentă de Programul Național de gazificare al Republicii Moldova și de Programul Național „Satul Moldovenesc”. Orașul Hâncești este gazificat în proporție de 99%, inclusiv toate instituțiile publice. Asigurarea acestui serviciu este realizat de către Î.M. "Rotalin Gaz Traiding" S.R.L filiala Nr.1 din Hâncești – companie elvețiană.
Implementarea proiectelor de gazificare în raion este incompletă, deoarece din 63 de localități, în ultimii ani, doar 5 au fost gazificate (Buțeni, Bozieni, Pârlădeni, Mereșeni și Hâncești). În perioada următoare este preconizată finalizarea gazificării a încă 3 localități (Stolniceni, Bobeica, Ciuciuleni). Conform estimărilor pentru gazificarea integrală a raionului sânt necesare mijloace financiare suplimentare în sumă de 314782 mii lei.
La nivelul raionului nu există centrale termice centralizate de încălzire. Instituțiile publice și cele de învățământ se alimentează cu energie termică din cazangeriile proprii. Alimentația populației cu gaze naturale se face prin butelii, iar încălzirea în perioadele reci se face în special cu cărbune și lemne.
Raionul Hâncești este asigurat cu energie electrică de la Rețelele Electrice de Distribuție Centru, proprietate a companiei spaniole „Union Fenosa” și, în prezent nu are probleme ce ar conduce la întreruperea alimentației cu energie electrică a instituțiilor publice și private, agențiilor economice și gospodăriilor casnice. Din 2003 până în prezent au fost construite circa 70 km de linii de tensiune înaltă și joasă și 8 puncte de transformare.
Oricum, rețeaua de furnizare a energiei electrice este învechită și necesită modernizări pentru a spori calitatea serviciilor acordate, dar și a reduce pierderile din rețea. Actualmente necesită reparate 130 km de linii de tensiune joasă, 40 km de linii de tensiune înaltă și 80 puncte de transformare. Furnizorul de energie electrică este Societatea pe Acțiuni Î.C.S. “RED Union Fenosa”, ce livrează energia electrică la tariful de 133 bani/kWh fără TVA.
Deși, întreg teritoriul raionului este conectat la rețelele electrice, calitatea serviciilor energetice prestate nu este la nivel, iar în condiții climaterice nefavorabile sînt foarte frecvente deconectările. De asemenea sunt frecvente căderile de tensiune în rețea, ceea ce duce la deteriorarea tehnicii electro-casnice și industriale. Străzile din satele raionului nu sînt iluminate. Cauza este bugetul redus al primăriilor.
Sînt iluminate doar stațiile de alimentare și întreprinderile private.
O altă problemă constituie modul de soluționare a contestațiilor și litigiilor cu furnizorul de energie electrică. La moment, toate sunt disputate în cadrul sediului raional, ceea ce prezintă incomodități pentru consumatorii finali.
Principalele probleme si recomandari
Infrastructura de transport:
Starea drumurilor în raion este dezastruoasă, 59% din drumurile publice au acoperire rigidă, starea căreia degradează continuu;
Raionul nu dispune de alte tipuri de rețele de transport în afară de transportul auto;
Nu există drumuri și căi de acces adecvate spre centrele educaționale ale raionului;
Bugetele reduse ale primăriilor nu permit reparația capitală a drumurilor ce traversează localitatea.
Rețeaua de furnizare a apei potabile și canalizare
Insuficiența aprovizionării cu apă și canalizare;
Rețele de canalizare și aprovizionare cu apă vechi și uzate, ce sporesc pierderile din rețea;
Inexistența unui catalog al fîntînilor, în care să fie indicată compoziția și calitatea apei;
Populația raionului nu folosește metode de filtrare a apei (filtre de apă);
Canalizare insuficientă chiar și în centrul raional;
Gaze naturale și energie termică
Accesul limitat la rețeaua de gazificare. Costuri exegerate ale lucrărilor de gazificare.
Majoritatea gospodăriilor folosesc gazul lichefiat, iar pentru încălzirea locuințelor sunt folosite lemnele și cărbunii. Toate acestea prezintă costuri adiționale pentru consumatorii finali.
Rețeaua de energie electrică existentă necesită modernizări. Există pierderi Mari în rețea, deconectări frecvente și căderea tensiunii în rețea. Nu există o modalitate funcțională și operativă de a rezolva problemele existente (inclusiv plângerile) cu furnizorul de energie electrică.
Recomandări privind infrastructura de transport
Identificarea altor surse financiare pentru reparația drumurilor poate fi efectuată doar printr-un dialog direct și corect cu instituțiile abilitate ale statului. În paralel este necesar de a face o listă ce vizează reabilitarea drumurilor. Propunem două abordări posibile pentru atare priorități:
Prioritatea privind derivarea din potențialul economic al localităților. Astfel, o serie de indicatori – cifra de afaceri a entităților înregistrate, numărul de contribuabili (persoane fizice și/sau juridice), numărul plătitorilor de TVA/accize, intensitatea schimburilor între diferite localități, existența traseurilor turistice, economiile asociate cu existența căilor adecvate de acces și alte criterii relevante, ar permite selectarea porțiunilor de drum cele mai importante pentru raionul Hîncești.
Cea de a doua posibilitate de prioritizat poate fi făcută după criterii și indicatori sociali, de exemplu numărul de locuitori, accesul spre instituțiile cu caracter educațional clasificate după numărul de elevi/copii, accesul spre instituții medicale și curative și alți indicatori relevanți.
Pentru o transparență și o corectitudine propunem ca aceste liste cu obiecte prioritare pentru infrastructură să fie avizate și de alte instituții abilitate. Oricum, în final, găsirea de argumente și fundamentarea necesităților ar trebui să fie responsabilitatea primarilor. Astfel, abilitate conducătorilor de a argumenta și de a apăra necesitățile locale ar trebui să fie esențială în dezvoltarea infrastructurii raionului.
Recomandări rețeaua de furnizare a apei potabile și canalizare
Considerăm că îmbunătățirea sistemului de apă și canalizare poate fi efectuat și cu resurse proprii, dar cu ajutorul organismelor internaționale – BERD, Banca Mondială, etc. Cel mai important pentru a readuce sistemele menționate la autosuficiență deplină este ajustarea tarifelor către consumatorii finali. Altă soluție decât un tarif ce ar permite companiilor din sector pentru a se dezvolta singure nu există.
În același timp, companiile de apă vor trebui să întreprindă un set de măsuri în vederea restructurării și diminuării costurilor (pentru durabilitatea tehnică, operațională și financiară) și în paralel se va efectua reabilitarea facilităților existente de aprovizionare cu apă și canalizare.
Reparația și modernizarea rețelei de apeduct, astfel încât să fie posibilă conectarea de noi consumatori și din localitățile învecinate. În acest sens, propunem selectarea unor localități, unde ar fi posibilă regionalizarea/extinderea ariei de deservire către localitățile învecinate astfel încât să cuprindă un număr cât mai mare al populației. Beneficiul unei atare abordări este că raionul ar putea contribui/ajuta companiile să investească în localitățile mai mici, care altfel nu ar fi incluse în alte programe de canalizare.
În localitățile unde nu este fiabilă o atare abordare necesită evaluată posibilitatea de a crea/reabilita fântânile arteziene. În același context este necesar de a crea un catalog al resurselor de apă potabilă calitativă pentru a înțelege și raționaliza posibilitățile raionului.
Obiectele de infrastructură socială (școli, grădinițe, spitale, etc.) trebuie conectate la rețelele de apă potabilă și la cele de canalizare. În afară de cele menționate, există posibilitatea de canalizare cu ajutorul gropilor de canalizare, special amenajate. Costurile pentru astfel de soluții ar putea fi mai mici pentru unele localități, dar implică cheltuieli de transport a deșeurilor către stațiile de epurare.
O altă recomandare ar fi introducerea acordurilor de deservire, care definesc drepturile și obligațiunile (și indicatorii de performanță) localităților si companiilor sale de apă și canalizare. Astfel, monitorizarea și evoluția acestui sector ar fi mai ușor de administrat.
Recomandări gaze naturale și energie termică
În satele amplasate de-a lungul rețelei Mereșeni – Cărpineni – Leușeni – Cotu-Morii, urmează a fi încurajată crearea de asociații a consumatorilor de gaze, astfel să fie efectuată în paralel construcția traseelor principale și conectarea consumatorilor din comune. Considerăm oportună preocuparea ATP Hâncești de a elabora o strategie de lungă durată a dezvoltării sectorului energetic în raion. Credem că atare inițiativă necesită aliniată cu tendințele și eforturile politicii energetice la nivelul Republicii Moldova. Și anume, este necesară eficientizarea consumului de energie, în primul rând prin termoizolarea edificiilor instituțiilor publice. În paralel, surse alternative de energie electrică ar trebui căutate. O soluție viabilă în cest sens este producția de brichete, ce ar permite sporirea atât a capacităților de producție, cît și diversificarea surselor de energie consumate. O abordare vizionară a strategiei energetice la nivel de raion, axată pe surse de energie regenerabile (de exemplu morile eoliene) și protecția mediului, ar putea contribui la dezvoltarea unui centru industrial modern cu industrii și servicii conexe, și, în același timp, ar stimula eforturile conducerii raionului de a crea o zonă eco-turistică atractivă și cunoscută în regiune. Aceste eforturi trebuie ulterior susținute prin elaborarea unor studii de fezabilitate corespunzătoare.
Dezvoltarea economică
Dezvoltarea raionului Hîncești este caracterizată printr-un intens proces de dezindustrializare. De menționat regresul continuu al acestui sector la nivel de raion. În anul 2011 volumul producției industriale fabricate în raionul Hâncești constituia doar 45,6% din valoarea aceluiași indicator înregistrat în 2005. În linii generale, factori ce au determinat involuția sectorului la nivel național au cauzat și contractarea industriei în raion:
măsurile prohibitive pentru importul produselor vinicole pe piața Rusiei din 2006;
condițiile climaterice nefavorabile din 2007;
criza economică mondială 2008-2009;
mediu de afaceri nefavorabil.
Analiza evoluției sectorului industrial în prețuri constante denotă o tendință și mai pesimistă. Pe de o parte, în 2010 volumul producției industriale constituia doar 35,8% din valoarea anului 2005, pe de altă parte regresul înregistrat în raionul Hâncești a fost mult mai acut decât contractarea industriei la nivel de țară.
În același timp trebuie de menționat că sectorul este orientat spre exterior – în 2011 80,4% din producția industrială livrată a fost comercializată pe piețele externe. Principalele state în care se exportă producție fabricată în raionul Hâncești sunt Romania și Ucraina. Atare orientare geografică a exporturilor se datorează proximității geografice, precum și în virtutea relațiilor comerciale cu România și Ucraina. Se mai exportă și în Turcia (încălțăminte de fabrică produsă de S.A. "Romanița"), iar în anumite perioade s-a exportat și în Germania, aceasta datorându-se faptului că S.A. "Romanița" activează în bază de schemă lohn în colaborare cu o companie din Germania. În mare parte industria raionului este bazată pe prelucrarea materiei prime agricole. Drept rezultat sectorul industrial, la nivel de raion, este specializat în industria alimentară: producerea vinului, fabricarea produselor de panificație și producerea pastelor făinoase producerea conservelor, fabricarea lactatelor. Totodată sunt reprezentate și alte ramuri ale industriei ușoare: fabricarea încălțămintei, prelucrarea lemnului, producerea uleiurilor etero-oleaginoase, producerea materialelor de construcție. În prezent se preconizează lansarea unei fabrici de producere a alcoolului din cereale și a biogazului din dejecții animaliere și din rămășițele cerealelor prelucrate). Industria extractivă este reprezentată de 2 cariere, de nisip și de argilă, producția cărora este utilizată doar la nivel local.
La capitolul investiții străine avem o situație precară. În pofida faptului că în raionul Hâncești numărul companiilor, cu contribuirea capitalului străin este mai mare comparativ cu numărul mediu de companii cu participare străină pe un raion al republicii – 30 la 12 ( conform datelor BNS pentru 01.10.2011), soldul investițiilor străine e relativ mic. La 01.10.2011 stocul investițiilor străine în Hâncești constituia aproximativ 20,2 mil. MDL mult mai puțin decât stocul mediu al investițiilor străine pe un raion al republicii – 60,4 mil. MDL sau soldul mediu al investițiilor străine pe raion din regiunea Centru – 101,5 mil. MDL. În linii generale, companiile străine joacă un rol secundar în dezvoltarea economică a raionului.
Principalele probleme investițiile în raionul Hîncești
Nivelul scăzut al climatului investițional din raionul Hâncești nu diferă de cel din republică. Agenții economici din raionul Hâncești întâmpină dificultăți caracteristice activității investiționale la nivel de țară. Dintre acestea cea mai acută problemă este accesul la finanțare și se referă atât la costurile înalte ale împrumuturilor cât și la gajarea creditelor.
De asemenea, o altă problemă caracteristică agenților economici este identificarea surselor investiționale și capacitățile manageriale ale acestora în scrierea proiectelor investiționale și demonstrarea fezabilității acestora. Mai mult ca atît, nu există un organ specializat care să facă conexiunea între agenții privați și potențialii investitori.
O altă problemă care creează un obstacol serios pentru procesul investițional ține de procedura anevoioasă de schimbare a destinației terenurilor.
Principalele probleme ale industriei
În linii generale constrângerile aduse firmelor din raion sunt caracteristice pentru sectorul industrial la nivel național:
birocrația;
probleme cu oferta și calitatea forței de muncă;
costurile înalte de întreținere;energia termică, gazul, combustibilii.
O problemă aparte pentru raion o reprezintă faptul că prin anumite reglementări a fost interzis procesul de vămuire a unor produse importate la punctul vamal de la Leușeni. Atare situație generează sporirea costurilor de transport pentru firmele-importatoare, iar ca rezultat agenții economici sunt descurajați să-și continue afacerile.
Recomandări industrie
Printre principalele recomandări oferite de echipa de experți referitor la dezvoltarea industrială a raionului, pot fi menționate:
Susținerea agenților economici din sector prin oferirea suportului logistic și informațional. Crearea unor baze de date privind ofertele sau solicitările agenților economici din raion, din țară și de peste hotarele republicii și oferirea accesului liber la aceste date a tuturor persoanelor interesate. Atare inițiativă poate fi extinsă creîndu-se un centru de marketing.
Orientarea eforturilor spre crearea brandurilor locale pentru anumite produse, de exemplu: vinuri, produse de patiserie, articole din lemn (susținere financiară cu resursele bugetului raional, atragerea unor proiecte pentru consultare, suport în difuzarea informației).
Pentru soluționarea parțială a deficitului forței de muncă în sectorul industrial, ar trebui de sporit mobilitatea forței de muncă în interiorul raionului. În aceste condiții devin importante 2 aspecte: reabilitarea drumurilor raionale și revitalizarea curselor de autobuze/maxi-taxi între localitățile raionului.
Într-un termen cît mai scurt posibil urmează solicitată anularea reglementării ce a interzis procesul de vămuire a unor produse importate la punctul vamal de la Leușeni.
În mod istoric, agricultura este una din forțele motrice care formează imaginea raionului Hîncești. În acest mediu s-au format unele practici agricole adaptate specific la condițiile climaterice, geografice și economice. Totodată, agricultura fiind o activitate preponderent comercială a trecut prin perioade dure de intensificare în cadrul căruia progresul tehnologic în infrastructură, producție și chimizare au avut un impact esențial. Cu toate că agricultura intensivă a fost totdeauna o parte a dezvoltării istorice a acestui sector, în ultimele decenii ale sec. XX, atare proces a generat degradarea solului, apelor și aerului, precum și a landșaftului și bio-diversității. În perioada de tranziție, agricultura a trecut printr-o perioadă dificilă, care se caracterizează prin destrămarea relațiilor economice, simplificarea tehnologiilor și trecerea la sistemul agricol de subzistență.
Sistemul agricol reprezintă un ansamblu de sectoare, tehnologii, mașini și agregate tehnologice, în care solul este folosit ca principală resursă de producție pentru culturile agricole, pomicole, viticole, legumicole, floricole ca și pentru creșterea animalelor. La moment, sectorul agricol din raionul Hîncești dispune de circa 71 mii ha de terenuri agricole, care în proporție de 99% sunt în proprietate privată. Principalele culturi agricole sunt: grâul, porumbul pentru boabe, floarea soarelui, strugurii. Sectorul zootehnic este prezentat de bovine, porcine și păsări, nefiind însă ramura de bază a agriculturii raionului. Repartizarea terenurilor agricole între diferite forme organizatorico-juridice este prezentată în figura de mai jos.
Circa 31% din totalitatea terenurilor agricole sunt lucrate în cadrul exploatațiilor agricole mari. Restul de 69%, este reprezentat de gospodăriile țărănești și particulari. În cadrul gospodăriilor țărănești circa 91% de terenuri sunt lucrate de gospodăriile cu mărimea mai mică de 5 ha, fapt Ce nu oferă prea multe oportunități pentru dezvoltarea unei agriculturi cu caracter comercial.
Actualmente, în raionul Hîncești există trei sistem agricole: de subsistent, conventional și ecologic. Totuși, sistemului predominant este cel de subsistent, care se caracterizează prin:
Producția se utilizează preponderent pentru consumul familiei;
Utilizarea tehnologiilor simplificate, bazate pe munca manuală;
Mărimea mică a loturilor agricole.
Sistemul convențional este prezentat de societăți cu răspundere limitată, cooperative agricole și societăți pe acțiuni. Trăsăturile specifice ale sistemului convențional sunt:
Concentrarea terenurilor agricole in gospodăriile mari;
Aprofundarea specializării întreprinderii agricole;
Nivelul înalt de dependență de resursele importate;
Mecanizarea și utilizarea intensivă a chimicalelor în procesul de producție;
Creșterea productivității muncii și reducerea populației rurale.
Ponderea sistemului agricol ecologic, ce se caracterizează prin organizarea producției la gospodăriile agricole certificate cu menținerea și restabilirea fertilității solului este nesemnificativă.
Luînd în considerație creșterea complexității și incertitudinii sistemelor agricole de mărimi diferite care concurează între ele, este necesar de a forma o viziune modernă privind dezvoltarea agriculturii în raionul Hîncești.
Toate sistemele agricole existente în raion nu asigură dezvoltarea durabilă a sectorului. Acestea sunt caracterizate prin productivitatea scăzută și calitatea insuficientă a producției.
În special, trebuie de menționat lipsa de conexiune între agricultură și turism. Raionul Hîncești are oportunități pentru dezvoltarea turismului rural, agro-turismului și turismul în cadrul exploatațiilor agricole. Acest lucru necesită implementarea sistemelor agricole respective.
Sistemul de protecție antigrindină la nivel național, actualmente Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (Serviciul Special), a fost creat în 1964, unitatea specială Hîncești începîndu-și activitatea de protecție antigrindină în 1976.
Actualmente, raionul Hîncești este protejat de 3 puncte rachetare (Primăriile Boghiceni, Bobeica și Ciuciuleni), fapt care pune sub protecție doar 22,4 mii ha din suprafața totală a raionului de 147,2 mii hectare. Pentru includerea suprafeței maximale a raionului în zona de protecție antigrindină va fi necesară relansarea activității a 10 puncte rachetare amplasate pe teritoriul primăriiilor.
E de menționat că, începînd cu anul 2000 și pînă în prezent, suprafața raionului Hîncești, în mare majoritate, nu a fost supusă protecției antigrindină, fapt care a provocat anual pierderi considerabile atît în sectorul agrar, cît și în cel social. Doar în perioada de vară 2012, în raionul Hîncești au fost înregistrate pierderi de pe urma grindinei în mărime de peste 5,7 mil. Lei.
Principalele probleme cu care se confruntă agricultorii
Printre principalele probleme cu care se confruntă agricultorii din raionul Hîncești, pot fi menționate următoarele:
Importanța sectorului agricol în economia raionului Hîncești este foarte mare. În agricultură este angajată o parte importantă din populația aptă de muncă. În sector predomină munca agricolă neproductivă și prost plătită.
Sectorului agricol este cel mai expus și vulnerabil față de riscurile naturale și schimbările climatice. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole sunt condițiile agro-climaterice ale teritoriului, în special lipsa sau surplusul de umezeală, condiționate în mare măsură de schimbările actuale ale climei.
Metodele de cultivare în rândul gospodăriilor țărănești de subzistență și în cadrul gospodăriilor casnice rămân tradiționale, cu un nivel scăzut de mecanizare și cu o productivitate redusă.
Sistemele agricole ineficiente, structurile de piață subdezvoltate, parcelarea extensivă a terenurilor agricole sunt doar unii dintre factorii care determină potențialul insuficient pentru livrarea durabilă de produse agricole primare în cadrul lanțului valoric.
Absența tehnologiilor agricole de o productivitate înaltă a condus la de gradarea terenurilor ca urmare a nerespectării asolamentelor, eroziunii solului, defrișărilor, dar și a adaptării limitate a tehnologiei la schimbările climei.
Cantitatea de îngrășăminte minerale și organice utilizate în agricultura raionului este insuficientă pentru menținerea fertilității solului.
În cadrul sectorului zootehnic predomină producția de scară mică în gospodăriile particulare, unde se practică, de obicei, tehnologii extensive de producere, fapt ce a cauzat reducerea productivității acestui sector și intensificarea poluării localităților rurale.
Strategii de Dezvoltare Socio – Economică a raionului Hîncești și monitorizare
Strategică de dezvoltare socio-economică a raionului Hîncești reprezintă un proces participativ, prin implicarea și aducerea mai aproape a practicii europene, în special a abordării ”bottom-up approach”, utilizată în special de Grupurile de Acțiune Locală. Planificarea strategică participativă presupune un set de acțiuni fără de care nu va fi posibilă generarea unor obiective strategice bazate pe necesități și oportunități de dezvoltare locală. Totodată, necesită de menționat că planificarea participativă în care au fost implicate o bună parte din cetățenii raionului Hîncești presupune, în primul rînd, identificarea și motivarea diferitor factori interesați, din diverse categorii sociale, pentru a participa în comun cu echipa de experți și cea constituită de autoritățile locale, la elaborarea planului strategic de dezvoltare socio- economică. Institutul de Economie, Finanțe și Statistică e prezent în calitate de facilitator al procesului de planificare strategică.
Auditul dezvoltării socio-economice a raionului Hîncești reprezintă prima etapă a procesului strategic participativ, analizând situația existentă în raion, identificând principalele probleme, principalele direcții de dezvoltare economică și resursele pe care se poate baza și pe care le poate valorifica aceastanul.Datele analizate sunt de două tipuri: secundare și primare.
Datele secundare au fost preluate de la instituțiile abilitate.. De asemenea, au fost analizate și documentele programatice și analizele socio-economice existente în raionul Hînceti și la nivel regional și național.
Datele primare utilizate au fost obținute în baza interviurilor personale, a sondajelor de opinie, a dezbaterilor. Grupurile țintă abordate de aceste studii au fost formate din administrațiile publice locale, mediul de afaceri, instituțiile publice și organizațiile nonguvernamentale din raionul Hîncești.
Principalele obiective ale acestor studii au fost identificarea principalelor probleme cu care se confruntă comunitatea județeană, identificarea principalelor resurse pe care se poate baza dezvoltarea județului și principalele direcții de dezvoltare pentru perioada la care face referire strategianul
În procesul de colectare și analiză a datelor un foarte mare accent a fost pus pe opinia cetățeanului de rînd (din diverse pături sociale). După cum s-a menționat, documentul în cauză se bazează pe realitatea existentă în raion și pe perspective de dezvoltare a acestuia, inclusiv prin intermediul societății.
Viziuni și Obiectve Strategice
Raionul Hincesti – regiune activă și dinamică de dezvoltare, prin valorificarea resurselor endogene, utilizînd tehnologii moderne și adaptate necesităților sectorului agricol și altor sectoare cu potențial. Raionul Hîncești va fi atractiv prin dezvoltarea industriei ușoare și de procesare, concentrînd investițiile în atare domenii. În același timp va fi valorificat patrimoniul cultural – istoric pentru a pune la dispoziție populației locale și turiștilor, condiții atractive și relaxante pentru ei și familiile acestora.
Infrastructura modernă și serviciile sociale integrate de calitate vor fi dezvoltate pentru susținerea capitalului social al raionului, păstrînd echilibrul rural – urban, cu valori morale și angajament civic, implicat de comun acord cu autoritatea locală în dezvoltarea durabilă a raionului.
După cum a fost menționat în capitolele precedente, obiectivele strategice pentru dezvoltarea raionului Hîncești sunt reieșite din problemele identificate ca proces al analizei experților, precum și ca rezultat al problemelor expuse de cetățenii raionului Hîncești în cadrul atelierelor de lucru. Pe de altă parte, obiectivele strategice sunt generate din perspectiva viziunii expuse (acestea sunt dezvoltate reieșind din propunerea cetățenilor și reprezentaților Consiliului Raional Hîncești.
Mai jos sunt prezentate obiectivele generate din cele două perspective: probleme existente și viziune. De menționat că obiectivele strategice sunt transpuse din problemele principale existente, iar programele la rîndul lor sunt generate reieșind din cauzele acestor probleme.
Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Hîncești are drept scop aprecierea gradului de realizare a programelor și proiectelor propuse de document, per ansamblu, cât și fundamentarea eventualelor revizuiri și modificări ale obiectivelor, programelor, țintelor și proiectelor.
Monitorizarea și Evaluarea Planului Strategic
Monitorizarea este procesul continuu de colectare a informațiilor despre modul de implementare a Strategiei propuse pentru dezvoltarea durabilă a raionului Hîncești.
Evaluarea este un proces care folosește informațiile obținute pe parcursul monitorizării cu scopul de a analiza modul în care strategia și-a atins ținta și a avut eficiența scontată.
Monitorizarea va fi efectuată de către instituția Consiliului Raional Hîncești, care va consta în verificarea și controlul implementării proiectelor recomandate, de către instituțiile sau/și direcțiile responsabile, propuse în această strategie, de către echipa de lucru în comun acord cu reprezentații Consiliului Raional Hîncești.
Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a țintelor propuse inițial cu situația dezvoltării raionului la diferite momente de timp.
Evaluarea implementării strategiei presupune analiza evoluției indicatorilor de monitorizare și a stadiului la care aceștia se află în funcție de țintele aferente stabilite (valoarea planificată / preconizată) în cadrul obiectivelor strategice.
Este notoriu și recomandat, în cazul unor modificări de anvergură a mediului socio- economic, politic sau/și tehnologic să fie documentul Strategiei revizuit.
Capitolul III: Strategii de Tineret
Astăzi Republica Moldova se află probabil la cea mai inportantă fază a dezvoltării sale, elaborarea politicilor sociale strategice.Istoria a demonstrat că nu există o națiune puternică fără o societate puternică, unde cetățenii au acces la servicii și bunuri necesare unui mod decent de viață. Elaborarea politicilor sociale este un element indispensabil al dezvoltării unui stat și din motiv că acest proces mobilizează diverse grupuri și categorii sociale pentru o viață mai activă în procesul producerii proprieii bunăstări.
Strategiia Raională de Tineret vine să demonstreze preocuparea tuturor actorilor locali – administrației publice locale, sectorul asociativ, agenții economici, instituțiile de educație, grupurilor de inițiativă, că tinerii reprezintă grupul țintă al dezvoltării în regiunea dată. Tineretul este categoria în care trebuie să investești timp, resurese și refort de parteneriat, astfel încât tot tinerii vor deveni o inportantă forță al schimbărilor și progresului.
În același timp, caracterul profund participativ al progresului de elaborare al Strategiilor Locale pentru Tineret evidențiază că mai întâi de toate reprezintă o viziune fundamentală a tinerilor față de viitorul regiunii în care locuiesc și referitor la dezvoltarea durabilă a acestei regiuni. Orice program și strategie trebuie să pornescă de la dorințele viziunile celor pentru care strategia a fost creată.
În ultimii ani Guvernul, Parlamentul și Președenția RM, societatea civilă au inițiat un proces unic de dezvoltare strategică a tuturor domeniilor statului. Este important de menționat că un loc aparte în aceste activități fundamntale ale dezvoltării Republicii Moldova este acordat politicilor de tineret. Astfel, tinerii devin un obiectiv central, țintă al politicilor sociale naționale. Acum, cînd suntem în proces de elaborre și implementare a politicilor de tineret a apărut necesitatea identificării unui set de activități complementare obiectivelor expuse în strategiile și programele naționale. Planul de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, de asemenea propune un șir de activități cu referință la tineret care au scopul de a înbunătăți nivelul de trai al tinerilor prin accesul la servicii sociale și educaționale calitative. În acest complex de strategii și programe naționale, care prevăd activități pentru tineret lipsește o verigă importantă: viziuni și activități locale pentru tineri.
Strategia pentru Tineret a Raionului Hîncești reprezintă un complex de activități orientate spre crearea condițiilor și oportunităților de dezvoltare a tineriloe. În același timp ea reprezintă un set de activități strategice, realizarea cărora este posibilă numai în baza colaborării tinerilor cu administrația publică locală, sectorul asociativ și cel privat. Este evident că în procesul elaborării strategiei, tinerii Raionului Hîncești se identifică nu numai ca beneficiari ci și actori activi în implementarea acestea.
Elaborarea strategiei locale penru tineret a pornit de la un șir de premise care vizează tinerii și actorii importanți ai dezvoltării acestora. Implicarea tinerilor în identificarea direcțiilor strategice a fost identificată ca o prioritate. Numai implicarea tinerilor în procesul de identificare a problemelor și formularea direcțiilor prioritare poate asigura participarea lor la implementarea ulterioară a strategiei. O altă premisă a strategiei este responsabilitatea publică a părților vizate în strategie. Strategia se impuneca un document complex al activităților de parteneriat la nivel local, unde fiecare actor are misiunea imperativă de ași realiza responsabilitățile.
Scopul strategiei este de a crea condiții pozitive pentru soluționarea / reducerea problemelor sociale cu care se confruntă tinerii și de a crea premise reale pentru îmbunătățirea situației lor și promovarea participării tinerilor în toate domeniile vieții sociale, culturale, economice și politice.
De asemenea,Strategia Locală de Tineret a fost orientată spre realizarea următoarelor obiective:
fascilitarea participării tinerilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local;
promovarea parteneriatului social dintre Administrația Publică Locală, ONG-uri, sectorul privat în domeniul implementării activităților pentru tineret;
identificarea și analiza problemelor strategice ale tinerilor la nivel de raion;
efectuarea expertizei serviciilor sociale pentru tineret existente la nivel de raion;
În același timp, procesul de elaborare Strategiei Locale Tineret din raionul Hîncești a fost orientată spre promovarea discuțiilor publice dintre și actori locali referitor la problemele specifice tinerilor.
În conformitate cu legea tineretului nr. 279 – XVI din 11 februarie 1999, Strategia Raională este adresată tuturor tinerilor cu vîrsta dintre 15-30 ani, care locuiesc pe teritoriul raionului. În același timp strategia a luat în considerație diverse sub – categorii de tineri care se află în situație dezavantazată sau de risc precum: tinerii din familii social vulnerabile; tinerii din localitățile deprivate: tineri din familii disfuncționale (monoparentale, orfani etc.); tineri delincvenți; tineri dependenți de substanțe; familii tinere. Pe parcursul elaborării strategiei sa luat în calcul nevoile tinerilor aflați la o etapă de dezvoltare importantă, precum tinerii în căutarea unui loc de muncă, tinerii în procesul de alegere a viitoare profesiuni etc.
Strategia Raională Hîncești pentru Tineret a fost elaborată cu participarea directă a tinerilor, respectiv fiecare din părțile vizae în strategie au fost implicate direct la elaborarea acestea. Principiul general a acestei strategii a fost relevanța activităților strategiei cu situația reală a tinerilor din raion. Astfel în procesul elaborării direcțiilor strategice și a planului de activități sa ținut cont de problemele specifice ale tinerilor din raionul Hîncești. Principiile specifice ale strategiei sunt:
Principiul parteneriatului intersectorial: Strategia Raională pentru Tineret a fost elaboratăîn baza efortului comun al sectoriului asociativ, a administrației publice locale a sectorului privat. Principiului parteneriatului rezidă în faptul că tinerii – grupul țintă al strategiei sunt și actori care vor prelua o parte din responsabilitățile de implementare a strategiilor raionale.
Principiul mobilizării și participării: procesul de elaborare a fost unul participativ care a pus accentul pe opiniile beneficiarilor, a tinerilor referitor la activitățile necesare de preluat pentru înbunătățirea situației tinerilor. Astfel este asigurată mobilizarea tinerilor și încadrarea acestora în activități de auto ajutorare.
Principiul liberului acces: strategia raională a planificat crearea de servicii accesibile pentru toate categoriile de tineri indiferent de apartenența etnică, de sex, religie și indiferent de tipul problemelor cu care se confruntă.
Principiul eforturilor complimentare: în conformitate cu prevederile strategiei finanșarea activităților, serviciilor pentru tineret se va realiza din diverse surse inclusiv bugetul public raional, proiectele organizațiilor neguvernamentale, surse externe de finanțare (donații, granturi). Fiecare din surse va avea un scop complimentar eforturilor Administrației Publice Locale de a crea servicii adecvate tinerilor.
3.1. Analiza situației tinerilor
Analiza situației tinerilor din raionul Hîncești permite identificarea celor mai actuale probleme cu care se confruntă tinerii și evidențierea potențialului de soluționare a lor. Au fost identificate necesități nesoluționate ale tinerilor în domeniul social – econimic, educație, accesului la informare, sănătății și protecției sociale. Analiza a fost realizată în colaborare cu Spitalul Raional Hîncești, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Secția Cultură, Secția Asistenței Sociale și Protecția Familiei, Comisariatul de Poliție și Direcția Generală Raională Învățământ, Tineret și Sport.
Între acțiunile proiectului a fost prevăzut un sondaj de opinie în rîndul tinerilor, ca modalitate de identificare a principalelor repere și caracteristici privind problematica tineretului. Sondajul a fost realizat sub coordonarea Centrului Pro – Comunitate pe eșantion de 255 de tineri, reprezentativ național pentru populația între 15 și 30 de ani. În baza acestor rezultate a fost elaborat un proiect de strategie de tineret a raionul Hîncești, care cuprinde acțiuni structurate pe obiective, care cuprind, în linii generale, categoriilor mari de soluții identificate în urma cercetării de teren.
Domenii de analiză
Situația socio – ecomonică a tinerilor
Educația tinerilor
Asigurarea accesului la informarea tinerilor
Sănătatea și comportamentele deviante în rândul tinerilor
Participarea tinerilor
Organizarea și petrecerea timpului liber
Situația socio – economică a tinerilor analizând datele care reflectă participarea tinerilor la viața economică a Republicii Moldova concluzionăm că majoritatea tinerilor nu văd implicarea lor posibilă dincolo de rolul lor de contribuabili la bugetul de stat sau local prin impozite achitate în calitate de angajat în cîmpul muncii. În același context, trebuie să menționăm că la angajarea tinerii nu sunt încurajați de către angajator, fiind discriminați inclusif pe criterii de vîrstă.
Situația socio – economică a tinerilor din raionul Hîncești se caracterizează rpin faptul că sunt slab dezvoltate serviciile de orientare și consiliere pentru angajarea în cîmpul muncii, locurile de muncă oferite tinerilor sunt insuficiente și slab remunerabile, agnajarea la serviciul în mediul rural nu este atractivă și oferă puține posibilități de dezvoltare, nu sunt acordate facilități tinerilor familii pentru obținerea spațiului locativ, majoritatea tinerilor nu au posibilitatea de a profesa domeniul de specialitate. Angajarea tinerilor în diferite sectoare ale economiei nu este echilibrată. Cauza rezidă în lipsa mecanismelor de monitorizare a situației socio-economice a tinerilor și nedezvoltarea deprinderilor tinerilor de a solicita ajutorul instituțiilor abilitate să acorde anumite tipuri de servicii.
Cauzele problemelor enumerate rezidă în faptul că orientarea profesională se realizează la nivel redus. Tinerii nu sunt motivați să valorifice resursele pieții de muncă disponibile. Mediul rural nu prezintă suficiente oportunități de dezvoltare a tinerilor.
În consecință sunt generate probleme ca șomajul, migrația, traficul de ființe umane, comportamente deviante. Una din soluțiile pentru care optează tinerii este migrația.
În cadrul chestionarul pe 255 de respondenți tinerii – subiect al sondajului identifică șomajul, lipsa locurilor de muncă și lipsa perspectivelor profesionale cele mai importante probleme cu care se confruntă.
Opiniile tinerilor privind posibilitățile de angajare în cîmpul muncii în majoritatea sa, sau realizat în principiu în jurul a două opțiuni: „în Chișinău” și „peste hotare”. Astfel la întrebarea: Cum apreciați șansele Dvs. de angajare în cîmpul muncii în localitatea Dvs?, 41% din tineri intervievați au afirmat că sunt foarte mici și doar 4% susțin că ar fi mari.
Din cifrele analizate mai sus putem face concluzia că tinerii nu sunt orientați spre exercitarea activității de muncă în raionul său natal, orientându-se, în principal, spre angajarea în capitală sau peste hotare. Acest fapt poate fi dedus și din întrebarea: Unde ați prefera să fiți angajat? O asemenea tendință migraționistă este destul de alarmantă în contextul crizei localităților rurale din Republica Moldova. Respectiv, considerăm absolut necesar stoparea acestor tendințe atît prin informarea tinerilor privind oportunitățile și posibilitățile de muncă în localitatea rurală cît și prin creșterea și diversificarea acestor oportunități. Trebuie de menționat și faptul că 33% respondenți ai afirmat că șansele sale de a se angaja peste hotarele Republici Moldova au fost apreciate ca fiind mari iar 13% foarte mari. Deci migrația peste hotare reprezintă o consecință pentru dezvoltarea tinerilor în raion.
Pentru a combate apariția acestor probleme, un rol important în angajarea tinerilor il are Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, care prestează servicii de orientare profesională și facilitează procesul de angajare a tinerilor în câmpul muncii.
Educația tinerilor, accesibilitatea și calitatea educației reprezintă componente esențiale în edificarea unei societăți moderne și prospecte. Educația ar trebui să fie considerată factorul obligatoriu în avăntul pentru combaterea sărăciei, adoptarea atitudinii non-discriminatorii a populației, asigură egaltatea gender, protejarea tinerilor împotriva exploatării, promovarea drepturilor omului, înparticular, și a valorilor democratice, în general. Educația de calitate contribuie incontestabil la dezvoltarea capitalului uman, dar aceasta presupune, disponibilitatea investișiilor din partea participanților în procesul de instruire precum și a guvernanților pentru asigurarea condițiilor necesare privind furnizarea unor servicii de calitate în sistemul educției publice. Putem spune că actualmente educația nu este percepută de tineri ca fiind cea mai bună formă de investiție posibilă. Deși putem observa o creștere a cheltuielilor pentru educația publică, totuși acet domeniu continuă să primească mai puțină susținere financiară decât ar avea nevoie, aceasta în comparație cu indicatorii de monitorizare, care analizează calitatea educației publice în țările vecine.
În raionul Hîncești activează 56 instituții de învățământ, printre care 30 gimnazii, 10 școli medii, 14 licee și 1 școală profesională și 1 colegiu. Numărul tinerilor de la 16 ani care-și fac studiile la liceu constituie 480 de persoane și numărul tinerilor de la 16 ani care-și fac studiile la școli profesionale este de 230 de persoane. Din eleviii care încheie învățământul gimnazial obligtoriu o parte își continuă studiile liceale, unii merg la școli profesionale, iar o altă parte completează rândurile persoanelor neangajate în câmpul muncii. Gradul de dotare tehnică a instituțiilor de învățământ este evaluat la un nivel mediu corespunzător. Problema lipsei cadrelor didactice este dificil soluționată prin completarea cu cadre tinere. Tinerii se confruntă cu dificultăți financiare la integrarea în învățământul superior. Instituțiile de învățământ superior de stat asigură parțial necesitatea de cazare ale studenților, ceea ce pentru o parte bună din studenții rămâne a fi o problemă dificilă de rezolvat, iar numărul și mărimea burselor de stat nu le permite nici acoperirea unor costuri elementare. Este de menționat faptul că tinerii nu reclamă lipsa universităților sau educația la modul general, ci se referă, explicit, la modul în care școala pregătește tinerii pentru a-și asuma decizii sau pentru a-și alege o carieră, pentru o formație profesională și mai ales corespunderea la schimbările socio-economice care au survenit în societatea noastră. Programele de activitate extracuriculare ce oferă astfel de activități de tip educativ: mese rotunde, TVC, concursuri sportive, festivaluri de cântece populare, patriotice, pascale. Tinerii nu beneficiază în măsură corespunzătoare de servicii de educație informală.
Asigurarea accesului la Informarea tinerilor din raion se confruntă astăzi și cu probleme accesului limitat, iar uneori lipsa accesului la informație. În raionul Hîncești funcționează 64 de biblioteci. Conform datelor oferite de către DGRÎTS gradul de dotare a acestora cu literatura în rusă este de 100%, iar în limba română este de 60%. Gradul de dotare a instituțiilor de învățământ din raion cu literatură didactică constituie 60%.
Numărul de cititori tineri în anul 2010 a fost 7000, menținînd același nivel și în 2011. Fondul de carte este învechit, iar dotarea cu computer și accesul la Internet rămâne o necesitate.
Sursele de informare în masă sunt accesibile pentru un număr limitat. În raion funcționează un post de radio raional. Informația oferită de aceste surse, însă nu este complexă pentru dezvoltarea integrată a tinerilor.
Cauzele accesului limitat la informarea sunt insuficiente resursele finaciare pentru a completa fondurile de carte și a asigura accesul la Internet tinerilor, precum și pasivitatea, indiferența tinerilor față de informația scrisă, monitorizarea ineficientă a informației difuzate rpin canalele TV, utilizarea inadecvată a serviciilor oferite de către sălile de computere.
În consecință nivelul de informare și participare al tinerilor este redus. Tinerii nu dispun de informații adecvate pentru adoptarea unui mod sănătosși a unui comportament pro-social. Tinerii reușesc în mică măsură să își promoveze drepturile și să își realizeze responsabilitățile.
Sănătate și comportamentele deviante în rândul tinerilor,în conformitate prevederile Strategiei Naționale de Tineret unul din cele mai importante obiective pentru promovarea progresului socio-economic și politic este de a asigura oportunitatea de dezvoltare sănătoasă a tinerilor. Ultimii ani a adus cu sine riscuri noi la care sunt expuși tinerii. Consumul de alcool, droguri, fumatul, substanțele toxice des utilizate, sexul neprotejat, sunt câteva din factorii care afecteză sănătatea populației tinere.
Deoarece populția din zonele rurale și din comunitățile sărace are acces redus la serviciile de sănătate și accesarea acestor servicii este mai mică, se simte o scădere continuă a interesului tinerilor față de propria sănătate. Motivele pentru care tinerii nu se adresează la servicii de sănătate sunt diverse: fie că aceste servicii nu există în comunitatea, fie că tinerii sunt nepăsători față de sănătatea lor și accesează serviciile de sănătate ori de câte ori au nevoie.
Sănătatea nu se numără printre prioritățile principale ale tinerilor, deoarece numai 4.8% dintre respondenții participanți la sondaj realizat de Fundația Est Europeană în anul 2010-2011 au menționat că în cazul în care ar câștiga o sumă de bani ar investi în sănătate.
Cauzele problemelor de sănătate ale tinerilor rezidă în informarea pentru un mod sănătos de viață insuficientă. Tinerii au încredere redusă în informarea pentru un mod sănătos de viață insuficientă. Tinerii au încredere redusă în instituțiile medicale. Faptul că în raion funcționează o singură clinică prietenoasă tinerilor, nu satisface în întregime necesitîțile tinerilor. Serviciile medicale nu sunt apreciate la un nivel înalt de către tineri.
Participarea tinerilor în Republica Moldova și implicarea tinerilor în viața politică și civică a comunității se plasează încă la un nivel mediu cu tendințe spre ambele extreme. Cea mai întâlnită formă de participare a tinerilor la viața politică este participarea la vot, iar modalitatea de participare la viața civică este voluntariatul. În acest sens, putem concluziona ca tinerii nu precep alte forme de participare politică și civică, deoarece nu sunt direct implicați. Formele de participare a tinerilor din Republica Moldova la luarea deciziilor sunt diverse. Tinerii participă asociindu-se în consilii locale de tineret, asociații/organizații neguvernamentale, grupuri de inițiativă.
Organizarea și petrecerea timpului liber, insuficiența implicării tinrilor în viața culturală și lipsa posibilităților de petrecere a timpului liber nu este percepută ca o problemă majoră și este trecută cu vederea adesea atât de către tineri, cât și de către guvernanți. De aceea sunt necesare acțiuni de sensibilitate privind necesitatea creării posibilităților de implicare în viața culturală a tinerilor, în special pentru tinerii din zonele rurale.
Toate orașele mici și localitățile rurale au nevoie de revigorarea culturală și de activizarea tinerilor. Nu există o infrastructură culturală și sportivă dezvoltată în acest sens, Majoritatea stadioanelor necesită amenajare. Căminele culturale sînt și ele în stadiu de reabilitare, iar în unele localități-au fost distruse complet.
Activitățile sportive au rol diminuat și au tendința să iasă din prioritățile tinerilor, în acest sens trebuie de efectuat o educație corectă privind necesitatea întremării sănătății prin intermediul activităților sportive și de creat posibilitatea pentru a participa la diferite genuri de sport.
Pentru o participare mai largă a tinerilorla viața culturală sunt necesare următoarele măsuri:
Crearea unor posibilități reale și sensibilizarea tinerilor privind importanța frecventării teatrelor, muzeelor, expozițiilor și cinematografelor pentru îmbogățirea potențialului individual și ridicarea nivelului cultural;
Reabilitarea infrastructurii culturale și sportive la nivel de comunitate;
Încurajarea organizării activităților culturale și sportive pentru tineri
Pentru îmbunătățireasituației, direcția de învățământ organizează anual concursuri sportive din cadrul spartachiadei raionale ale elevilor de opt probe sportive. La aceste competiții participă practic toate instituțiile de învățământ. Este necesar de a dezvolta parteneriate comunitare pentru oferirea tinerilor a oportunităților de organizare a odihnei active.
Direcții prioritare.
În scopul facilitării procesului de elaborare a strategiei de tineret, a fost creat Grupul Raional de Lucru, care întrunește reprezentanții ai diferitor direcții și secții raionale, specialiști în domeniul tinere, reprezentanții ai autorităților locale și ai tinerilor.
La etapa inițială a avut loc procesul de colectare datelor și analiza situației tinerilor prin realizarea unui chestionar pe 225 de subiecți din 10 raioane;
A doua etapă reprezintă sesiunea de elaborare a direcțiilor prioritare, analiza SWOT, obiectivlor și rezultatelor așteptate, indicatoriilor de monitorizare și evaluare a strategiei;
A treia etapă constituie sesiunea de elaborare a Planului Local de Acțiuni, a indicatorilor și mecanismului de monitorizare și evaluare a strategiei;
A patra etapă constituie informarea și consultarea tinerilor cu privire la conținutul Strategie de Tineret și Planul Local de Acțiuni;
La etapa inițială a avut loc culegerea datelor cu privire la situația tinerilor de la direcțiile Consiliului Raional, primăriile și tinrii din raion. În cadrul direcțiilor a fost copletat formularul de evaluare a situațiilor tinerilor, primăriile raionale au completat pașaportul tinerilor, prin intermediul chestionarului au fost culese informații cu privire la situația socio-economică, oportunitățile de instruire și educație la nivel de raion, modalități de petrecere a timpului liber, precum și accesul la informație. În baza datelor culese am realizat analiza situației tinerilor.
Etapa a doua și a treia s-a desfășurat în cadrul a trei ședințe ale Grupului Raional de Lucru. Ședințele au fost facilitate conform elementelor metodologiei de planificare strategică promovate de Insitutul Afacerilor Culturale în Olanda. În cadrul acestor ședințe au fost elaborate direcțiile strategice, obiectivele, rezultatele așteptate, indicatorii și metodologia de monitorizare și evaluare a Strategiei de Tineret, a fost realizată o analiza a situației tinerilor la etapa atuală.
Etapa a patra presupune organizarea discuțiilor în grupuri de tineret și a direcțiilor raionale a proiectului Strategic de Tineret, consultarea acestui în cadrul Forumului Raional de Tineret. În cadrul ședinței Consiliului Raional Strategiei de Tineret discutată și apropată.
Procesul de elaborare a Strategiei de Tineret a fost facilitată de către echipa Centrului Pro Comunitate, cu experiență anterioară în planificarea strategică.
Promovarea tinerilor în societate reprezintă una din direcțiile strategoce ale raionului Hîncești. Pentru dezvoltarea și promovarea tinerilor este necesară asigurarea circuitului informațional în rândul acestora cu privire la drepturile și responsabilitățile lor, de astfel de activități de informare în aceste domenii este necesar să beneficiezi de asemenea părinți tinerilor și factorilor de decizie din comunitate. Implicarea Instituțională socială dinlocalitate în promovarea serviciilor este menită să asigure continuitatea și complexitatea procesului de prevenire a riscurilor, a lipsei de protecție a acestora. Este necesar monitorizarea informașiei difuzate de către mass-media pentru o informare corectă a tinerilor în diferite domenii. Pentru îmbunătățirea procesului de informare a tinerilor se recomandă crearea paginilor în ziar, a emisiunilor radio, TV în domeniul solicitate de tineri.
Un efort considerabil este necesar să se realizeze în vederea angajării și perfecționării specialiștilor din domeniul: asistenței psihologice, socială, medicală, tineret și sport și asigurarea securității comunității. Asigurarea cu echipament a instituțiilor și oficiilor speciliștilor din repsctivele domenii reprezintă un imperativ al dezvoltării domeniului tineret.
Tinerii reprezintă o resursă durabilă a comunității. Pentru valorificarea acestei resurse este necesară orientarea, informarea și implicarea tinerilor. Pentru îmbunătățirea procesului de informare a tinerilor, este necesară crearea unui Fond Raional pentru Tineret, care ar presta servicii gratis de informare și mobilizare pentru dezvoltarea inițiativelor lor. Tinerii vor beneficia de oportunitățile de a publica și distribui buletinele informative. În localități vor fi amenajate panouri de informare, în care va fi permanent actualizată informația destinată tinerilor. Pentru diversificarea surselor de informare, va fii creat un portal raional al tineretului. Aceasta va oferi undă liberă pentru difuzarea emisiunilor de tineret.
Concluzii.
În conformitate cu studiul ”Socio-economic al Raionului Hîncești„, se pot desprinde o serie de concluzii care se referă la elementele de potențial, precum și la slăbiciunile structurale.
Puncte Tari/Oportunități
Resursele Naturale cu potențial de valorificare economică și energetică
Poziția geografică favorabilă a raionului (zonă de contact cu hotarele României)
Terenuri agricole
Păduri, pășune și fânețe, livezi
Resurse de apă cu potențial energetic și ape minerale
Ponderea înaltă a populației apte de muncă
Existența instituțiilor infrastructurii sociale
Infrastructură tehnico-edilitară relativ dezvoltată
Acces la serviciile sociale din oraș
Grad înalt de construcție a spațiului locative
Oportunități
Renovarea edificiilor infrastructurii sociale
Crearea centrelor de creație pentru copii
Utilizarea eficientă a spațiilor libere
Extinderea gazoductului și reparația drumurilor
Implicarea sectorului privat în reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare
Dezvoltarea sistemului de canalizare
Extinderea rețelei de telefon
Conectarea sectoarelor noi la energia electrică.
Probleme/ Puncte slabe
Productivitate scăzută și tehnologii învechite
Dinamism antreprenorial scăzut
Cheltuieli scăzute în domeniul cercetării-dezvoltării
Tendințe de descreștere și îmbătrânire a populației
Număr mare a persoanelor invalide
Lipsa instituțiilor de creație pentru copii
Dotarea materială joasă a instituțiilor educaționale
Starea nesatisfăcătoare a obiectelor infrastructurii sociale
Infrastructură tehnico-edilitară subdezvoltată
Lipsa zonelor de agrement
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategii DE Dezvoltare Socio – Economica Locala (ID: 124091)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.