Strategii de dezvoltare și promovare a turismului costier în sectorul Mamaia-Costinești [303673]

Universitatea Ovidius din Constanța

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole

Specializarea Geografia Turismului

Strategii de dezvoltare și promovare a [anonimizat]: Lect.Univ.Dr. George-Marius Cracu

Student: [anonimizat]

2019

Cuprins

Introducere

Capitolul I

Date generale privind turismul costier în România

Capitolul II

1.1 Analiza și descrierea sectorului studiat

1.2 Potențialul turistic natural

1.3 Potențialul turistic antropic

1.4 Prezentarea generală a stațiunilor

1.5 Infrastructura turistică a zonelor

1.5.1 Bazele de cazare

1.5.2 Infrastructura de transport

1.6 Distribuția și promovarea produsului turistic

1.7 Formele de turism practicate

Capitolul III

Idei strategice de dezvoltare și perfecționare a [anonimizat]

1.8 Tipuri de strategii

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Lucrarea cu titlul ,, Strategii de dezvoltare și promovare a [anonimizat]’’, [anonimizat], dar și direcțiile strategice de dezvoltare ale zonei. Proiectele concepute în acest sens, s-[anonimizat], sociale, economice ce stau la baza funcționării activității turistice de litoral.

În vederea obținerii informațiilor necesare întocmirii acestei lucrări, a [anonimizat], aplicate de- a lungul sectorului studiat. [anonimizat], site-[anonimizat]-[anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-se în același timp printre principalele zone turistice ale României.

Lucrarea cuprinde 3 capitole, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], de o putere economică și de o [anonimizat].

Capitolul I – Date generale privind turismul costier în România

Litoralul reprezintă limita între teritoriul continental și teritoriul maritim al României. Acesta reprezintă o parte din țărmul occidental al Mării Negre și se întinde de la granița cu Ucraina (Nord, în golful Musura) până la cea cu Bulgaria (Sud, la câteva sute de metri de localitatea Vama Veche), aproximativ 300km. Linia de coastă are o orientare generală de la nord la sud ([anonimizat]), [anonimizat]. Totuși, de-a lungul litoralului românesc putem distinge câteva porțiuni mai mult sau mai puțin intrate în mare, cum ar fi Capul Midia, Capul Tuzla și Capul Aurora. De asemenea, este de precizat că în nordul litoralului, datorită aluviunilor aduse de Dunăre, are loc o permanentă modelare a liniei de țărm. Astfel, la sud de Sfântu Gheorghe s-a format insula Sacalin, iar golful Musura evoluează spre închidere și transformarea lui într-un liman.

De-a lungul litoralului, se regăsesc 15 stațiuni. Conform datelor de pe Tempo Online, în anul 2018 stațiunile pun la dispoziția turiștilor 80.263 de locuri de cazare. Cea mai importantă stațiune este Mamaia, situată în nordul orașului Constanța, pe o fâșie de pământ care separă Marea Neagră de lacul Siutghiol. Mamaia este o destinație populară în timpul verii atât pentru turiștii români, cât și pentru turiștii străini.

Fig.1. Harta localizării stațiunilor litorale din România

Sursa: http://forum.romeonet.ro/viewtopic.php?f=34&t=11598

Constanța, unul dintre cele mai vechi orașe din România, este situat pe litoralul Mării Negre în partea de sud-est a Dobrogei fiind un important centru economic, politic și cultural.

Orașul este situat la 44°10’ latitudine nordică și 28°38’ longitudine estică, într-o zonă lagunară deluroasă la nord și în partea centrală, iar la sud și vest ,de câmpie. Acesta s-a dezvoltat pe ruinele vechii colonii grecești, Tomis, întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea Î.Cr.

Orașul Constanța deține o plajă proprie cu o lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populară stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari. Se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud, orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Zona litorală concentrează circa 40% din capacitatea de cazare a României, cu peste 80.263 locuri de cazare și atrage circa 15% din numărul anual al turiștilor, reprezentând peste 25% din totalul înnoptărilor. Din punct de vedere al duratei medii de ședere, turismul litoral ocupă locul 2 după cel balnear (din alte stațiuni decât cele de pe litoral). Astfel, în ciuda caracterului sezonier (iunie-septembrie), zona litorală constituie un reper semnificativ al turismului românesc. În perioada sa de maximă atractivitate turistică, litoralul românesc al Mării Negre era vizitat anual de peste patru milioane de turiști din care circa un milion erau turiști străini. După 1990, cifra turiștilor interni și externi a scăzut constant în prima parte a intervalului cu circa 35-40%, după care a urmat o lentă redresare, în anul 2000, numărul vizitatorilor în zona litorală apropiindu-se de 700.000. Dezvoltarea turistică a zonei litorale a început la sfârșitul secolului XIX-lea și începutul secolului XX-lea când apar primele stațiuni balneo-climaterice, Eforie, Techirghiol, Mamaia, Mangalia. În secolul XX capacitatea de cazare și amenajările turistice de-a lungul celor 70 km ale zonei costiere dintre Capul Midia și Vama Veche, a sporit considerabil. Pe lângă oferta de cazare din rețeaua standardizată (hoteluri, moteluri, căsuțe, campinguri etc.), în localitățile litorale s-a dezvoltat o adevărată „industrie” a locuirii în sistem „pensiune” la localnici, cu precădere în așezările rurale (Schitu, Costinești, 2 Mai, Vama Veche), dar și în orașe. Aceast sistem a revenit și după anul 1990, fiind însoțit de o dezvoltare a construcțiilor de tip pensiune din sectorul privat.

În afara turismului estival și balnear, litoarlul oferă și alte forme specifice precum turismul pentru copii și tineret (în taberele de la 2 Mai și Costinești), turismul științific, de afaceri, cultural și sportiv. În ultimii ani, au avut loc schimbări în ceea ce piveste turiștii, aceștia reducând importanța turismului de masă organizat în favoarea altor forme precum turismul de tranzit, de sfârșit de săptămână sau profesional.

Clima teritoriului prezintă o serie de trăsături caracteristice, acestea putând fi observate din datele climatice de la stațiile meteorologice. Conform stației meteorologiece Constanța, media anuală a temperaturii este de 11,2°C, fiind mai ridicată decât temperatura medie anuală a țării cu 1-2°C. Radiația solară a litoralului prezintă cele mai mari valori din țară ˃125 kcl/cm²/an. Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927. Vânturile caracteristice litoralului sunt cele care bat din sectorului nordic( N-V, N și N-E). Un fenomen propriu acestei zone îl constituie brizele, care se formează în urma diferenței de încălzire dintre uscat și mare. Briza de zi începe între orele 9-10 A.M , aerul purtat de aceasta este încărcat cu săruri care exercită o puternică acțiune terapeutică asupra organismului uman. Precipitațiile din această zonă sunt cele mai reduse de pe întreg teritoriu țării. Aici s-au înregistrat în medie 370mm/an, acestea prezentând o valoare maximă la începutul verii și la începutul iernii.

În concluzie, clima Constanței se caracterizează prin veri calde, cu zile de tip tropical, cu amplitudini termice anuale mai scăzute, datorită influenței mării, dar și prin cantitățile mici de precipitații.

Hidrografia este constituită de Lacul Siutghiol (1900 ha) în nord, Lacul Tăbăcărie (99ha) în nord-est și Lacul Techirghiol (10,68 km²).Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța apa freatică se scurge cu o viteză foarte redusă din direcția sud-vest spre nord-est. Debitul său este comparabil cu al Dunării, fiind un important zăcământ de apă potabilă pentru populația Constanței precum și a turiștilor.

Conform datelor de pe site-ul Primăriei Constanței, populația municipiului Constanța depășește 310.471 persoane în anul 2017, iar în 2018 a crescut la 314.816 persoane.

Majoritatea locuitorilor sunt români (83,11%). Principalele minorități sunt cele de tătari (2,6%), turci (2,3%), greci(0,17%), bulgari, evrei, rromi(0,95%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,04%), cu o minoritate de musulmani (5,13%). Zona metropolitană Constanța a fost constituită la începutul anului 2007. Este compusă din 14 localități, municipiul Constanța, cinci alte orașe și opt comune. Concentrează marea parte a locuitorilor județului Constanța (387.593).

Fig.2. Populația la 1 ianuarie 2018, grafic realizat de Gaman Cătălina cu ajutorul datelor de pe Tempo Online

Capitolul II – Potențialul turistic în sectorul Mamaia-Costinești

Analiza și descrierea sectorului studiat

Sectorul sudic (82 km lungime), cuprins între Capul Midia și Vama Veche, este un țărm înalt (2-40 m), de abraziune, alcătuit din faleze formate din calcare sarmațiene, acoperite cu depozite leossoide groase, cu intercalații de argilă roșie. Linia înaltă și abruptă a falezelor din sud, supusă pe alocuri acțiunii directe a valurilor, este întreruptă în dreptul vechilor văi și lagune marine (porțiunea Mamaia, între cele două Eforii, Costinești) de cordoane nisipoase de 1-5 m înălțime care se prelungesc și în mare, formând „insule“ printre fundurile de piatră. În unele locuri, calcarele se pot continua în mare cu platforme calcaroase (de exemplu la Agigea, Costinești) până la adâncimi de 11-16 m.

1.2 Potențialul turistic natural

Obiectivele turistice naturale din acest segment litoral sunt:

a) Marea Neagră

Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa sud-estică și Asia Mică. Are o suprafață totală de 451.490 km², adâncimea medie fiind de 1.271 m. Salinitatea acestei mări este una scăzută, deoarece aici se varsă mai multe fluvii mari precum: Dunărea, Nistru, Nipru etc. Valorea aproximativă a salinității este de 15-22%, iar la gurile de vărsare ale Dunării, valorile scad la 3-10%. Temperatura medie anuală în sectorul românesc este de +12,5°C, depășind cu 2°C temperatura medie a aerului. Iarna, temperaturile scad destul de mult, deoarece bat vânturile nord-estice, ce provoacă valuri mari, acestea fiind periculoase pentru navigație.

Marea Neagră este cea mai importantă zonă turistică, luând în considerare numărul mare de turiști români și străini, acest lucru se poate observa în figura 3. Litoralul Mării Negre reprezintă o importantă zonă turistică și balneoclimaterică, de-a lungul acestuia existând o serie de stațiuni turistice: pe țărmul României – Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche, pe teritoriul Bulgariei – Balchik, Albena, Nisipurile de Aur, Varna, Burgas, iar pe litoralul Georgiei – Suhumi, Butumi.

Fig.3. Turiști la Marea Neagră

Sursa: http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2011/04/Statiunea-Mamaia.jpp

Fig.4. Marea Neagră

Sursă: Arhivă personală, 2017

b) Insula Ovidiu

Insula Ovidiu din Lacul Siutghiol este unul dintre locurile care reprezintă o adevărată atracție asupra turiștilor care sosesc în stațiunea Mamaia. Aceasta este singurul obiectiv turistic de la noi din țară care se află pe o insulă naturală, după cum se poate observa în figura 5. Se află la 500 m distanță de malul orașului Ovidiu și la 5000 m distanță de Stațiunea Mamaia, având o suprafață de 26.000 mp. În trecut, insula era populată de pescari care își construiau aici adăposturi, dar și de grădinari care profitau de solul fertil al insulei. Odată cu identificarea potențialului său turistic, Insula Ovidiu a fost transformată într-un loc de relaxare pentru turiști, păstrându-și această întrebuințare și astăzi.

Pentru a ajunge pe insulița bogată în vegetație, aveți la dispoziție un vaporaș care pleacă din zona Cazino-ului din Mamaia. Pe Insula Ovidiu este amenajat un complex turistic, iar cei care doresc au posibilitatea să rămână aici câteva zile. Restaurantul rustic al complexului servește în principal preparate din pește, iar în fiecare seară o formație de muzică întreține atmosfera.

Fig.5. Insula Ovidiu

Sursa: https://www.parcmamaia.ro/

c) Lacul Tăbăcăriei

Lacul Tăbăcăriei este un lac natural situat în Parcul Tăbăcăriei din orașul Constanța, dupa cum putem observa în figura 6. Acesta are o suprafață de 99 ha și este cantonat într-o zonă depresionară alungită.

Fig.6. Lacul Tăbăcăriei

Sursa Arhivă personală, 2017

d) Lacul Belona din orașul Eforie Nord, județul Constanța

Lacul Belona se află între Marea Neagră, și Lacul Techirghiol, în sudul stațiunii Eforie Nord. Amenajat inițial cu scopul de a diversifica posibilitățile de agrement din Eforie Nord, lacul a îmbogățit semnificativ potențialul turistic al stațiunii odată cu trecerea timpului. Poziționarea lacului oferă un cadru natural de excepție și reprezintă o adevărată o oază de liniște. Aceste aspecte le putem observa și în figura 7.

Fig.7. Lacul Belona

Sursa: Arhivă proprie, 2019

Belona a devenit un simbol al stațiunii Eforie Nord și o destinație din ce în ce mai căutată.

e) Lacul Techirghiol

Este cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din România, compus din elemente organice amestecate cu substanțe minerale constituind principalul element în tratamentul multiplelor afecțiuni. Este cel mai întins lac salin din țara noastră având o suprafață de 11,7 km², dupa cum se poate observa în figura 8. Acest liman fluvio-maritim ce a fost cândva un golf de mare, formând în prezent o rezervație faunistică unde trăiesc printre altele, peste 124 de specii de păsări. Lacul reprezintă si o însemnată bază de agrement, fiind dotat cu numeroase bărci și șalupe.

Fig.8. Lacul Techirghiol

Sursa: Arhivă personală, 2019

f) Lacul Costinești

În interiorul stațiunii Costinești, regăsim un lac ce îi poartă numele. Acesta este întins pe o suprafață de 7 hectare, însa nu este foarte adânc. Datorită nivelului ridicat de sare, nămolul din acest lac este folosit pentru tratarea afecțiunilor reumatismale. Lacul Costinești este singurul lac din România care nu are o alimentare subterană. De asemenea, pe lac se pot face și plimbări cu vaporașul, după cum putem observa în figura 9.

Fig.9. Lacul Costinești

Sursa: Arhivă personală, 2017

Potențialul turistic antropic

Telegondola din Stațiunea Mamaia

Telegondola a fost inaugurată pe data de 16 iulie 2004, iar din acel moment a devenit un simbol al stațiunii Mamaia. Datorită acestei instalații, turiștii se pot bucura de priveliștile frumoase pe care le oferă o călătorie deasupra stațiunii Mamaia, acest aspect se poate remarca și în figura 10. O plimbare cu Telegondola durează 8 minute și se desfasoară pe o lungime de aproximativ 2 kilometri între Hotel Perla și Cazino, pe ambele sensuri. În timpul călătoriei, cabinele plutesc la o înălțime maximă de 50 de metri, trecând pe deasupra celor mai înalte hoteluri ale stațiunii.

Fig.10. Telegondola Mamaia

Sursa: http://www.parcmamaia.ro/

Pontonul din Stațiunea Mamaia

Pontonul din stațiunea Mamaia este o atracție turistică inaugurată în vara anului 2012. Pasarela pornește de pe plajă, din dreptul hotelului Victoria, se întinde pe o distanță de aproximativ 500 de metri și se finalizează cu un debarcader. Din acest punct turiștii se pot îmbarca la bordul vaporului care efectuează plimbări în largul mării. De-a lungul pontonului sunt instalate bănci pe care turiștii se pot relaxa. Aceste aspecte se pot observa în figura 11.

Fig.11. Pontonul din Stațiunea Mamaia

Sursa: Arhivă proprie, 2019

Parcul acvatic AQUA MAGIC

Este amenajat la intrarea sudică în stațiunea Mamaia, aproape de stația de Telegondolă. Accesul în parcul acvatic nu se face direct din bulevardul principal al stațiunii, ci din zona parcării aflate între hotelurile Perla și Aurora.

Construit pe o suprafața impresionantă și având o capacitate de 3000 de locuri, parcul Aqua Magic a fost inaugurat în anul 2003. Parcul este prevăzut cu mini-tobogane colorate, piscine și personaje din povești, este locul în care cei mici se vor distra cu siguranță. Zona destinată adulților oferă Relax Pool, Jacuzzi, iar pentru cei curajoși, Super Crater, Twister, Kamikaze etc. Zona de șezlonguri și umbrele acoperă întregul parc, mărginind pișcina principală, răul și zona dedicată copiilor.Aspectele cu privire la amenajarea parcului acvatic se pot remarca în figura 12. Parcul este prevăzut cu numeroase terase, baruri și restaurante în care vă puteți delecta cu băuturi variate, înghețată, dulciuri și preparate culinare diverse.

Fig.12. Parcul acvatic AQUA MAGIC

Sursa: http://static.panoramio.com

Satul de Vacanța Mamaia

Satul de Vacanță este un loc popular printre turiștii care își petrec concediul în stațiunea Mamaia. Este amenajat în sudul stațiunii, între lacurile Tăbăcărie și Siutghiol.

Aici, o mulțime de instalații captează atenția turiștilor pe care îi poartă într-o aventură plină de adrenalină. Sunt disponibile trenulețe și caruseluri pentru cei mici, dar și instalații pregătite să le ofere senzații tari celor mari (centrifugă, roller-coaster, ciocane, etc.), dupa cum putem observa în figura 13. Dacă vă place să admirați împrejurimile de la înălțime aveți la dispoziție o roată mare, care vă oferă o panoramă uimitoare asupra stațiunii Mamaia și a orașului Constanța.

Fig.13. Satul de vacanță Mamaia

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/

Parcul Tăbăcariei

Parcul Tăbăcărie a fost amenajat începând cu anul 1975. Acesta avea o suprafață de 59 hectare.

Astăzi, parcul a fost redus la o suprafață de 47 hectare, deoarece a fost construit City Park Mall, care ocupa 3 hectare, restul de 9 hectare fiind un semn de întrebare pentru toată lumea.

Locul de joacă pentru copii ce este reprezentat în figura 14, este încă prezent, aici organizându-se spectacole, concerte și concursuri pentru cei mici. În vecinătatea locului de joacă, încă regăsim restaurantul ,,La Cetate’’, unde turiștii se pot relaxa după o plimbare prin parc.

Fig.14. Locul de joacă pentru copii din Parcul Tăbăcariei

Sursa: Arhivă personală, 2019

Delfinariul din orașul Constanța

Situat în Constanța, foarte aproape de Marea Neagră, Delfinariul este unul dintre cele mai vizitate locuri turistice. An de an, Delfinariul încântă privirea a mii de turiști români sau străini, dar mai ales a copiilor ce participă la spectacolele organizate aici.

În ultima perioadă, Delfinariul a fost reamenajat după cum putem vedea în figura 15 și prevăzut cu două bazine: unul acoperit și unul în aer liber. Sala în care au loc spectacolele are o capacitate de 300 de locuri, iar apa în care stau delfinii este adusă direct din Marea Neagră.

Fig.15. Delfinariul din orașul Constanța

Sursa: Arhivă personală, 2019

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din orașul Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța este reprezentat în figura 16 și este a doua instituție de acest fel din România(dupa cea din București), având un patrimoniu impresionant și o bună reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic și până în prezent.

Dintre exponatele celebre enumeram: zeița Fortuna cu zeul Pontos, doi protectori ai orașului și portului, gânditorul de la Hamangia și femeia, Sala dedicată poetului Publius Ovidius Naso.

Fig.16. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din orașul Constanța

Sursa: Arhivă personală, 2019

Muzeul de Artă Populară din orașul Constanța

Muzeul de Artă Populară din Constanța poate fi observat în figura 17. Acesta are caracter național și cuprinde o expoziție cu toate genurile de artă populară din toate zonele etnografice. Expoziția are la bază „Arta Populară Românească”, astfel ca prezintă piese specifice genurilor creației artistice populare. De la obiecte de uz gospodăresc, până la țesături de interior, ștergare, fețe de masă, cearceafuri, toate constituie o mare bogătie ornamentală tradițională românească.

Fig.17 – Muzeul de Artă Populară din orașul Constanța

Sursa: Arhivă personală, 2019

Moscheea Regală Carol I din orașul Constanța

Moscheea regală Carol I se găsește în municipiul Constanța și este cea mai mare moschee din Dobrogea construită de Statul Român. Cupola moscheei este înaltă de 25 de metri, are un diametru de 8 metri, iar minaretul are 37,7 metri înălțime după cum putem observa în figura 18. Edificiul a fost construit din piatră și cărămidă, iar cupola și minaretul din fier-beton. Moscheea se află în vecinătatea Pieței Ovidiu.

Fig.18. Moscheea Regală Carol I din orașul Constanța

Sursa: Arhivă personală, 2019

Cazinoul din orașul Constanța

Cazinoul din Constanța a fost ridicat în anul 1909 după schițele arhitectului D. Renard, fiind inaugurat la un an distanță. Clădirea a fost amplasată pe fostele ruini ale unei construcții de lemn, menite să adăpostească an de an celebrele spectacole de teatru, film sau muzică oferite turiștilor constănțeni. Cu toate că este cea mai frumoasă construcție a litoralului după cum reiese din figura 19, cunoscută atât în țara, cât și în străinătate, Cazinoul din Constanța nu mai poate fi vizitat de către public începând cu luna martie a anului 2009, fiind în reconstrucție.

Fig.19. Cazinoul din Constanța

Sursa: Arhivă personală, 2019

Acvariul din orașul Constanța

Acvariul din figura 20 face parte din cadrul Complexului Muzeal de Știinte ale Naturii și a fost inaugurat în anul 1958. În interiorul său, turiștii pot vizita 57 de bazine, dar și câteva expoziții biologice și ecologice acvatice. Aici se pot admira bazine cu specii marine, cu specii dulcicole și bazine destinate faunei acvatice exotice (120 de specii de pești autohtoni sau străini).

Fig.20. Acvariul din orașul Constanța

Sursa: Arhivă personală, 2019

Fig.21. Harta turistică a orașului Constanța

Sursa: https://www.i-tour.ro/wp-content/uploads/2012/11/Harta-Constanta-centru-vechi-obiective-turistice.jpg

Eforie Aqua Park

Situat între Plaja Belona, Hotelul Europa și Lacul Belona, cel mai nou parc de distracții și unicul din sudul litoralului românesc, invită turiștii să incerce cele mai noi tobogane acvatice pe care le putem vedea în figura 22. Pe timpul zilei, buna dispoziție este întreținută de o echipă de specialiști, iar în fiecare zi sunt organizate spectacole și petreceri interactive pentru copii și adulți.

Fig.22. Eforie Aqua Park

Sursa: http://www.eforieonline.ro/

Epava Evanghelia, Costinești

Epava Evanghelia este localizată în largul stațiunii Costinești, după cum se poate observa în figura 23 și poate fi observată cu ușurință de pe plajă. Deși mulți turiști știu de existența epavei de la malul mării, foarte puțini dintre ei îi cunosc povestea. “Evanghelia” a fost o navă comercială grecescă care a eșuat în toamna anului 1968 din motive care au rămas necunoscute. Din cauza costurilor mari pe care le implică recuperarea navei, proprietarul a decis să lase vasul la locul incidentului. De-a lungul timpului epava navei Evanghelia s-a integrat în peisajul stațiunii și a devenit un simbol al acesteia. La epavă se poate ajutorul bărcilor puse la dispoziție de localnici.

Fig.23.Epava Evanghelia

Sursa: Arhivă personală, 2019

Obeliscul din Costinești

Obeliscul, simbolul stațiunii Costinești, a fost înălțat în anul 1970 pe plajă care i-a preluat mai târziu numele. De-a lungul timpului, Obeliscul a devenit punctul de întâlnire al tinerilor și locul în care sunt organizate majoritatea concertelor și evenimentelor estivale din stațiune.

În anul 2005, Obeliscul a fost distrus de inundațiile care au provocat pagube în stațiune. Deoarece vechiul monument nu mai pute fi recuperat de sub mormanul de pământ și nisip care l-a acoperit, autoritățile locale au hotărât să ridice un nou Obelisc pe plajă din Costinești, acesta putând fi observat în figura 24. Astfel că, un an mai târziu, a fost înălțat unul nou. Noul monument este mult mai solid, măsurând 18.5 metri și cântărind în jur de 200 de tone.

Fig.24. Obeliscul din Costinești

Sursa: Arhivă personală, 2019

1.4 Prezentarea generală a stațiunilor

Stațiunea Mamaia

Stațiunea Mamaia este cea mai mare si cea mai cunoscută stațiune a Litoralului Românesc. Povestea stațiunii Mamaia începe în anul 1905, când pe fâșia de pământ dintre mare și lacul Siutghiol începe construcția primelor clădiri turistice de pe litoral. Stațiunea a fost inaugurată un an mai tarziu, pe data de 22 august. Mica stațiune, denumită popular “băi de mare”, a devenit în scurt timp oaza de liniște și relaxare, fiind vizitată de un numar record de turiști. Pentru a facilita accesul în stațiune, autoritățile vremii construiesc o cale ferată care face legatura între Mamaia și gara din Constanța, pe traseul de astăzi al bulevardului Mamaia. Stațiunea cunoaște o dezvoltare bruscă în perioada interbelică, atunci cand renumele sau trece granițele țării. În anii '80, Mamaia continuă să se extindă și devine un paradis al turiștilor. Anii '90 aduc un declin stațiunii, dar cu trecerea anilor stațiunea își recapătă renumele de “Perla litoralului românesc”.

Situată în nordul litoralului, aceasta are o poziție avantajoasă. Este situată în nordul municipiului Constanța și desparte lacul Siutghiol de Marea Neagră. Această stațiune este reprezentată de anumite elemente: plaja, apa de mare, bioclimatul marin, vegetația. Destinația preferată a turiștilor pe timp de vara, Mamaia a fost supusă în ultimii ani unui amplu proces de modernizare, căpătând un frumos aer occidental. Palmieri, fântâni arteziene, evenimente mondene și spectacole, restaurante și cluburi, terase, zone de promenadă, ,telegondola și centre de agrement, toate aceste facilitați fac din Mamaia o stațiune a bunului-gust, distracției și relaxării. Pentru a ține pasul cu modernizarea, hotelurile vechi au fost și ele renovate : Hotel Vega, Hotel Rex, Hotel Iaki, Hotel Flora, Hotel Savoy, Hotel Palas, Complex Mercur-Minerva, etc . Deoarece gusturile și pretențiile turiștilor cresc de la un sezon la altul, din ce în ce mai multe hoteluri au amenajat spații pentru tratament și relaxare cu piscine, saune, săli de fitness, terenuri de sport, saloane de înfrumusețare și saloane de masaj, în care turiștii se pot relaxa.

Conform Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” în zonele marine de îmbăiere din Mamaia, utilizate în scop recreațional nu s-au înregistrat depășiri ale indicatorilor fizici, chimici și microbiologici de calitate în raport cu normele naționale.

Fig.25. Evoluția stațiunii Mamaia: A – anul 1970; B – anul 2017

Sursa: http://2.bp.blogspot.com/; http://1.bp.blogspot.com/

În ceea ce privește evoluția Stațiunii Mamaia, după cum putem observa și în figura.25, în anul 1970 stațiunea avea în jur de 60-70 de hoteluri, restaurante, un Teatru de Vara, unde se țineau spectacole și festivaluri de muzică ușoara și terenuri de sport. Între anii 1960-1990, stațiunea devine din ce în ce mai cunoscută și frecventată de turiști români și străini, astfel dezvoltându-se destul de rapid și primind titlul de ,,Perla litoralului românesc’’. În prezent, potrivit Asociației Litoral-Delta Dunării, în Mamaia există aproximativ 30.000 de locuri de cazare autorizate, care au în vârf de sezon un grad de ocupare de cel puțin 90%, iar în weekend-uri de aproape 100%.

Eforie Sud

Eforie Sud este o stațiune estivală de mici dimensiuni, poziționată în sudul litoralului, la aproximativ 18 kilometri de municipiul Constanța, între Eforie Nord și Tuzla. Încadrată de Marea Neagră și Lacul Techirghiol, Eforie Sud este o stațiune liniștită, cu mult spațiu verde, nămolul și apa sărată, fiind folosite în beneficiul sănătății.

Localitatea Eforie Sud este prima stațiune de pe litoralul românesc, înființată de Ioan Movilă, un boier din părțile Moldovei, la 1899, atunci când s-a început construirea hotelului Movilă. La început stațiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movila, mai apoi Băile Movila sau Techirghiol-Movila. Potrivit publicației turistice „Carmen Sylva”, Ioan Movilă poate fi considerat fondatorul stațiunii Eforie Sud. În perioada 1903-1906 se construiesc aproximativ 50 de vile și hoteluri ca: vila Colonel Negrea, vila Cleopatra (astăzi Cupidon), vilele Sachelarie, Călinescu, Smântânescu, Predescu, Flora, hotelul Popovici. În 1909, ,,Eforia Spitalelor Civile’’ din București, înființează pe malul mării, Sanatoriul pentru combaterea tuberculozei osoase la copii, construit provizoriu, cu instalații de băi calde, aplicații de cataplasme și helioterapie. Până în 1916, se amenajează un parc cu floră montată, cu scop recreativ. În septembrie 1916, populația din Movilă este evacuată din stațiunea. Hotelurile, vilele și băile rămân la dispoziția armatei germano-bulgare. Construcțiile au încetat activitatea, urmând să fie deschise după 1919. Dupa redeschiderea hotelurilor și a vilelor, stațiunea ajunge să găzduiască în anul 1938 până la 20.000 turiști pe sezon. În 1927 se termină linia de cale ferată și gara, iar spre sfârșitul perioadei 1920-1935, s-a construit biserica locală și școala. În 1928 stațiunea Movilă a devenit comună rurală, iar în 1929 comună urbană și i se schimbă numele în Carmen Sylva (,,numele artistic’’ al Reginei Elisabeta). Din 1948, stațiunea s-a numit Vasile Roaită, iar din 1962 numele i s-a schimbat în Eforie Sud.

Astăzi, plaja din stațiunea Eforie Sud nu este una generoasă, având o lungime de 2 kilometri. Din cauza eroziunii permanente, plaja stațiunii s-a restrâns considerabil în ultimele decenii, ajungând să fie foarte îngustă în multe dintre porțiunile sale. Faleza stațiunii este una înaltă, iar accesul către plajă se face pe scări. Stațiunea Eforie Sud oferă locuri de cazare în hoteluri, vile și pensiuni, majoritatea amplasate în apropiere sau chiar pe faleza din stațiune. Multe dintre locurile de cazare ale stațiunii sunt disponibile în hoteluri de 2 stele: Hotel Măgura, Hotel Suceava, Hotel Crișana, Hotel Ancora, etc. În stațiune există și hoteluri de 3 stele: Hotel Migador, Hotel Amurg. Având în vedere clasificarea hotelurilor, putem spune că Eforie Sud este una dintre cele mai accesibile stațiuni ale litoralului românesc. Vilele și pensiunile din stațiune sunt numeroase și oferă condiții de cazare bune. Acest tip de cazare este preferat de mulți turiști, deoarece multe dintre vile și pensiuni sunt împrejmuite de curte amenajată cu meșe, scaune și grătare. Cea mai mare parte dintre restaurantele și terasele din stațiunea Eforie Sud sunt poziționate pe faleză.

Ca oricare dintre stațiunile litoralului românesc, și Eforie Sud este ideală pentru aerohelioterapie și talasoterapie. Pe malul Lacului Techirghiol funcționează o bază de tratament în aer liber unde se pot face împachetări cu nămol rece și băi în lac. Aceste cure naturale sunt indicate în cazul unor afecțiuni, precum: dureri reumatismale, dermatoze, hipotiroidie, anemie, rahitism, oboseală cronică, slăbiciune fizică, etc.

Pentru a vă relaxa, puteți cumpăra un bilet la Teatrul de Vară, locul unde se desfășoară spectacole de muzică ușoară și populară. Parcul de distracții de mici dimensiuni este situat pe faleză și este un loc care nu trebuie ratat dacă veniți în vacanță cu copiii. Pentru nopți albe este deschis în stațiune Clubul The One, locul în care va puteți distra cu prietenii.

Fig.26. Stațiunea Eforie Sud în anul 1962 (A) și în anul 2017 (B)

Sursa: ,,Constanța Litoral’’ Editura Științifică București; http://3.bp.blogspot.com

După cum se poate observa în figura 26, în anul 1962, existau aproximativ 50 de unități de cazare, dintre care cele mai cunoscute fiind: vila Cleopatra (astăzi Cupidon), vilele Sachelarie, Călinescu, Smântânescu, Predescu, Flora, hotelul Popovici. Tot in aceasta perioada, se construiesc si anexele comerciale ale centrului, cladiri care astazi fiind locuințe. În prezent, numărul unităților de cazare a crescut, atât unitățile hoteliere cât și cele private.

Eforie Nord

Eforie Nord este a doua mare stațiune a litoralului românesc. Poziționată la aproximativ 12 kilometri de municipiul Constanța, pe drumul de legătură cu orașul Mangalia, Eforie Nord este o stațiune balneară renumită atât în țară, cât și în străinătate. Îmbinarea turismului recreativ cu cel de tratament face ca stațiunea să fie deschisă turiștilor pe durata întregului an. Bazele de tratament din stațiune atrag anual un număr mare de turiști români și străini, oferindu-le tratamente moderne și cure folosind factorii naturali din zonă.

Istoria stațiunii Eforie Nord se leagă de cea a localității vecine, stațiunea Eforie Sud, cu care formează o unitate administrativă. Piatra de temelie a stațiunii a fost pusă în anul 1894, atunci când organizația Eforia Spitalelor Civile din București a construit în zonă un sanatoriu balneoclimateric. Cinci ani mai târziu, alături de sanatoriu se ridică, pe malul mării, prima unitate de cazare din zonă, denumită Hotel Movila (actual Hotel Parc, Eforie Sud), iar pe malul lacului Techirghiol se amenajează Băile Movila. În acest fel a luat naștere stațiunea Movila-Techirghiol. Începând cu anul 1920 în zonă sunt construite numeroase vile, reședințe și case de vacanță ale elitelor vremii. De-a lungul timpului, stațiunea s-a mai numit Carmen Sylva și Vasile Roaita. Până în anul 1933 stațiunea Eforie a aparținut de localitatea Techirghiol.

Stațiunea Eforie Nord se bucură de o deschidere largă către mare și o faleză a cărei înălțime atinge și 30 de metri. Plaja stațiunii are o lungime de aproximativ 4 kilometri, iar lățimea să variază între 20 și 100 de metri. În ceea ce privește locurile de cazare, Eforie Nord nu include multe hoteluri, de aceea o mare parte dintre locurile de cazare disponibile în stațiune sunt oferite de vile și pensiuni turistice. În ultimii ani, stațiunea s-a extins constant, astfel că totalul locurilor de cazare este în jur de 19.000. În afara orelor petrecute pe plajă, stațiunea oferă și alte posibilități de distracție și relaxare. În stațiune puteți găsi terenuri de sport și de minigolf, locuri de joacă pentru copii, baze de agrement, săli de biliard, Teatru de Vară, piscine, etc. Iubitorii sporturilor nautice pot închiria bărcuțe și alte ambarcațiuni sau pot lua lecții de scufundări în cadrul Europa Yacht Club, primul port privat de agrement din România. Acesta se află la câteva minute de centrul stațiunii, pe plaja din dreptul Hotelului Europa.

Fig.27. Stațiunea Eforie Nord în anul 1962 (A) și în anul 2017 (B)

Sursa: ,,Constanța Litoral’’ Editura Științifică București; http://www.i-tour.ro/

Încă din anul 1962 stațiunea a început sa fie populată cu vile, sanatorii și baze de tratament, iar mai târziu cu hoteluri, după cum putem observa în figura 27. Cel mai cunoscut hotel al stațiunii este Hotel Belona. În prezent, Eforie Nord este a doua stațiune ca mărime de pe litoralul românesc având în partea de est Marea Neagră, iar în partea de sud-vest Lacul Techirghiol cunoscut pentru proprietățile curative ale nămolului sapropelic, astfel că turismul recreativ se îmbină cu cel balnear. În Eforie Nord, turiștii se pot caza atât la hoteluri, cât și la vile și pensiuni turistice, o parte din ele aflate chiar pe faleza de la malul mării.

Techirghiol

Stațiunea Techirghiol este situată la 16 kilometri sud de municipiul Constanța, în vecinătatea stațiunii Eforie Nord, pe malul lacului cu același nume. Aceasta se număra printre stațiunile balneoclimaterice cu renume național și internațional, datorită proprietăților curative ale Lacului Techirghiol. Apa sărată și bogată în minerale și nămolul sapropelic extras din adâncurile sale sunt utilizate cu succes în tratarea reumatismului, anemiei, rahitismului, spondilozei, hipotiroidiei și a altor afecțiuni cutanate sau endocrine.

Prima mențiune documentară a localității Techirghiol datează de la jumătatea secolului al 16-lea, atunci când Dobrogea se afla sub dominația Imperiului Otoman. După 1 decembrie 1878, data la care Dobrogea redevine pământ românesc, Techirghiol își câștiga renumele în rândul românilor. Beneficiile nămolul sapropelic atrag personalități ale vremii, precum: Mihail Kogălniceanu, Mircea Eliade, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu și Tudor Arghezi, care își construiesc reședințe de vară pe malul lacului.

La 1 ianuarie 1928, Techirghiol primește statutul de stațiune balneară. În anul 1930, stațiunea Techirghiolul avea o plajă amenajată cu suprafața de 6000 mp, 23 de hoteluri, 318 vile și un sanatoriu. Lacul Techirghiol este declarat monumet al naturii în 1972. Ca măsură de protecție și conservare, circulația cu ambarcațiuni pe lac a fost interzisă, măsura păstrându-se până în prezent.

Astăzi, plaja statiunii Techirghiol se desfasoară pe malul nordic al lacului, acolo unde este amplasată întreaga așezare. Cunoscută sub denumirea de “Băi reci”, plaja localității are dimensiuni reduse și este acoperită cu nisip. Pe timpul sezonului estival, plaja este populată de turiștii care se bucură de efectele terapeutice ale nămolului extras din lac, dar și de relaxare.

Stațiunea oferă cazare în hoteluri de mici dimensiuni, vile și pensiuni turistice. De remarcat, este Hotelul Anina de 3 stele, amplasat în centrul stațiunii, dar și Sanatoriului Balnear și de Recuperare sau în cadrul Centrului Social-Pastoral din incinta Mânăstirii Sfanta Maria, unde pot beneficia și de tratament balnear.

Fig.28. Stațiunea Techirghiol în anul 1962 (A) și în anul 2017 (B).

Sursa: ,,Constanța Litoral’’ Editura Științifică București; http://www.bnsind.ro/

În anul 1970, se discută public despre planul de sistematizare a orașului Techirghiol. În 1972 lacul Techirghiol este declarat monument. Încă din acele timpuri, oamenii veneau aici pentru tratamente cu nămol. Acest lucru se regăseste și în zilele noastre, turiștii putând să se cazeze la hoteluri, vile și pensiuni turistice, dupa cum se observă și în figura 28. Cele mai cunoscute spații de cazare sunt Hotel Anina din centrul stațiunii, dar și Sanatoriul Balnear și de Recuperare pentru turiștii ce vin la tratament.

Costinești

Stațiunea Costinești, cunoscută și ca stațiunea tineretului, este amenajată în prelungirea satului cu același nume, la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Constanța, între localitatea Tuzla (nord) și Stațiunea Olimp (sud).. Plaja stațiunii este alături de cele două simboluri ale Costineștiului, Obeliscul și epava navei Evanghelia, eșuată în anul 1960. Stațiunea s-a extins foarte mult în ultimii ani, mărindu-și considerabil capacitatea de cazare.

Zona pe care este amplasată stațiunea Costinești este un loc încărcat de istorie, primele dovezi de locuire datând din epoca fierului. Istoria propriu-zisă a așezării începe la sfârșitul secolului al XIX-lea, atunci când generalul Emil Costinescu colonizează cu populație germană moșia pe care o deține în zonă, aproape de malul mării. Noii locuitori ridică pe pământul de la malul mării 48 de gospodarii, acest lucru marcând începutul satului Costinești. O mare parte dintre coloniștii germani părăsesc regiunea în anul 1940, atunci când pleacă în Germania. Satul este ocupat de locuitor români care continuă dezvoltarea așezării. În anul 1949, odată cu amenajarea unei tabere pentru elevi în zona lacului Costinești, se pun și bazele stațiunii.

Astăzi, plaja stațiunii Costinești are o lungime de 1 kilometru, iar lățimea sa diferă pe anumite sectoare. În zona Obeliscului, plaja este mai lată, însă foarte aglomerată pe timpul verii. În zona de nord, spre Epavă, plaja este mai îngustă, acoperită cu nisip și mărginită de o faleză joasă. În ceea ce privește cazarea, stațiunea este plină de hoteluri, pensiuni și vile turistice. Stațiunea nu are hoteluri de 5 stele, cele mai luxoase locații fiind Complexul Vox Maris, aflat într-o zonă liniștită a stațiunii, și Hotelul Ștefania, aflat în apropiere de gară, ambele clasificate la 4 stele. Restul hotelurilor din stațiune sunt clasificate la 2 și 3 stele.

Stațiunea este cunoscută pentru cluburile și concertele ce au loc aici. Acestea sunt organizate în fiecare seară în discotecile și cluburile Ring, Tineretului, White Horse etc. Pentru cei care preferă distracțiile mai liniștite este disponibil Teatrul de Vară din stațiune, locație în care sunt organizate spectacole de muzică ușoara și populară. Mai multe terenuri de sport sunt disponibile în stațiune, iar iubitorii sporturilor naturice pot închiria ambarcațiuni din bazele de agrement prezente pe plajă.

Fig.29. Stațiunea Costinești în anul 2017

Sursa: http://bestofromania.eu/

,,Stațiunea Costinești a debutat odată cu apariția primei tabere destinate elevilor. Dezvoltarea rapidă a stațiunii s-a datorat unui număr din ce în ce mai mare de turiști, în special tineri care își alegeau ca destinație de vacanță taberele de la mare. Datorită fluxului mare de tineri, stațiunea Costinești devine în scurt timp "Capitala vacanțelor estivale ale tineretului."

( Sursa: https://www.primariacostinesti.ro/despre-costinesti)

Infrastructura turistică a zonei studiate

Valorificarea patrimoniului turistic implică asigurarea unor condiții pentru deplasare, sejur și petrecerea timpului liber.

Prin infrastructura turismului înțelegem totalitatea mijloacelor materiale, care participă la crearea și oferirea produsului turistic, la prestarea serviciilor turistice. Dacă în anul 1970 numărul locurilor de cazare era de 770.490, în prezent se află 64.987 de locuri în hoteluri, iar restul de 56.293 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. Cele 64.987 locuri de cazare în hoteluri sunt amplasate în toate stațiunile turistice ale zonei studiate, majoritatea dintre ele în imediata apropiere a plajei. Din totalul camerelor, circa 95% sunt cu 2 paturi, diferența de 5% fiind reprezentată de camere cu 3 paturi, un pat și apartamente.

O caracteristică proprie infrastructurii litoralului, o reprezintă satele de vacanță și hotelurile de tip club, precum și mini-hotelurile și vilele particulare. Aceste forme de cazare au fost create ca urmare a cererii unor agenții de voiaj, în special de pe piața franceză, care nu se limitează numai la trimiterea de turiști, ci se ocupă în continuare de aceștia și în perioada petrecerii sejurului, organizând diferite programe proprii.

Capacităților de cazare existente le sunt afiliate unități de alimentație publică. Pe lângă unitățile de alimentație publică principale (restaurante), rețeaua este completată și de alte unități, cum sunt: restaurante cu specific, baruri, cofetarii, bufete etc. Se poate observa din statistici, că infrastructura turismului a litoralului reprezintă mai mult de jumătate din întreaga infrastructură a turismului românesc, ceea ce face ca veniturile realizate să fie preponderente de activitatea turistică internațională.

Infrastructura turismului litoralului românesc deține un număr redus de unități de cazare încălzite. Majoritatea acestor unități de cazare încălzite sunt folosite pentru cazarea turiștilor veniți la tratament, ele fiind amplasate în incintele complexelor sanatoriale sau în apropierea lor.

1.5.1 Bazele de cazare

În cadrul stațiunilor de pe litoralul Mării Negre, cea mai mare pondere în rețeaua de cazare, o dețin hotelurile, corespunzator dotate, cu un numar de 600-650 de camere cu două sau trei paturi, fie cu o clădire, fie cu un ansamblu de clădiri ce sunt gata sa își primească turiștii. Aceste unități de cazare le pot oferii turiștilor și posibilitatea servirii meselor în cadrul restaurantului hotelului, sau alte activitați de distracție și relaxare precum: mersul la pișcină, la SPA, diverse petreceri organizate de personalul hotelului, locuri de joacă pentru copii etc.

Pe lângă hoteluri, turiștii aleg să se cazeze și la campinguri, sate de vacanță, vile sau pensiuni turistice. Campingurile și satele de vacanță sunt alese în special de grupuri, ce sosesc pe litoral cu autovechiculele personale, și își doresc un program lejer, de relxare și distracție. În ciuda numărului mic de locuri de cazare a vilelor și pensiunilor, găsim și aici un număr destul de mare de turiști ce aleg aceste opțiuni în ceea ce privește cazarea. Acestea sunt alese în special de familii cu copii, deoarece majoritatea pun la dispoziție o bucătărie și o curte unde copii se pot juca, dar și de tineri, deoarece prețul este mai mic față de alte spații de cazare, însă au posibilitatea de a și închiria toată unitatea de cazare.

Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este utilizarea capacității. Unitățile hoteliere de pe litoral se caracterizează prin faptul că ele funcționează, sau pot funcționa întreaga perioadă a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt, ele suferă degradări, ceea ce conduc la cheltuieli suplimentare pentru întreținere, la menținerea personalului, la degradarea construcției și instalațiilor aferente.

Cu toate acestea, hotelul rămâne singura unitate capabilă să preia un număr masiv de turiști, mai ales în vârful sezonului, când afluența turistică este maximă. Pensiunile și vilele turistice sunt folosite aproximativ în aceeași perioadă ca și hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai mic. Față de forma principală de cazare, ele se deosebesc și prin tarife mai mici.

Fig.30. Evoluția spațiilor de cazare pe litoralul Mării Negre

Sursa: Grafic realizat de Gaman Cătălina cu ajutorul datelor de pe Tempo Online

Un alt aspect întâlnit pe litoral, este numărul mare de unități de alimentație publică, concentrate într-un teritoriu relativ mic. Astfel litoralul concentrează peste 630 unități de alimentație publică, dintre care 142 restaurante, 19 unități cu specific, 17 restaurante cu autoservire, 22 de berării, 39 cofetarii și plăcintării, 140 baruri de zi, 4 baruri de noapte, 13 discoteci.

Un fapt negativ în activitatea turistică a litoralului îl reprezintă caracterul sezonier al acestuia, întreruperea temporară a activității fiind de 7-8 luni pe an. Cu toate aceste probleme cu care se confruntă litoralul, acesta încă deține un loc important în activitatea turistică a țării, fapt care face să i se acorde în continuare o deosebită atenție.

Litoralul, așa cum se prezintă astăzi, cu stațiuni bine dotate, plajele întinse, peisajele și monumentele arheologice, trebuie să fie valorificat, deoarece reprezintă o importantă bogăție naturală. Pentru perfecționarea condițiilor în stațiuni a fost și este necesară realizarea unor importante lucrări de completare și modernizare a rețelei de drumuri, a căilor ferate, consolidarea și amenajarea falezelor, amenajarea unor lacuri, a noi rețele de alimentare cu apă și canalizare, plantații etc.

Toate acestea dovedesc faptul că infrastructura litoralului românesc ocupă un loc deosebit de important în turismul românesc

Fig.31. Numărul înnoptărilor turiștilor români și străini sosiți pe litoral între anii 1993-2017

Sursa: Grafic realizat de Gaman Cătălina cu ajutorul datelor de pe Tempo Online

Fig.32. Călătorii interne ale rezidenților pe zone turistice în anul 2007

Sursa: INSSE

Din totalul turiștilor interni, 25% au preferat zona montană, 16% zona litorală și mai puțin stațiunile balneoclimaterice (2%), circuitele (1%) sau Delta Dunării (1%).

1.5.2 Infrastructura de transport

În ceea ce privește transportul, litoralul dispune de transport rutier, care este și cel mai popular printre turiști, transport feroviar, aerian, dar și maritim în cazuri mai speciale, precum croazierele pe Marea Neagră. De asemenea, întâlnim și transportul intern local dintre stațiuni.

Transportul rutier dispune de mai multe rute, cele mai frecventate fiind:

a) Autostrada Soarelui A2 este principala arteră rutieră ce leagă litoralul de restul țării. Începând cu anul 2012, autostrada face legătura directă între Constanța și București pe o distanță totală de 202 kilometri și reprezintă cea mai bună opțiunea pentru turiștii care vin pe litoral din Muntenia, Ardeal, Maramureș și Banat.

b) Pentru a ajunge mai ușor în stațiunile din sudul litoralului, turiștii au la dispoziție din vara anului 2012 o nouă arteră rutieră și anume Autostrada A4. Aceasta a fost gândită ca o centură ocolitoare a Constanței, A4 făcând legătura între orașul Ovidiu și localitatea Agigea. Autostrada are o lungime de aproximativ 20 de kilometri și se unește cu Autostrada Soarelui în dreptul ieșirii din oraș.

c) Șoseaua E60 face legătura între București și Constanța pe ruta: Urziceni-Slobozia-Țăndărei-Giurgeni-Hârșova-Mihail Kogălniceanu-Ovidiu-Constanța (Mamaia). Această rută are o lungime totală de 268 de kilometri și poate fi parcursă în aproximativ 3 ore, în funcție de condițiile de trafic. Această rută reprezintă o opțiune bună pentru turiștii din sudul Moldovei și din partea de nord și nord-est a Munteniei.

d) Șoseaua E87 este artera rutiera care face legătura între Brăila, Tulcea și pe ruta Măcin-Tulcea-Babadag-Baia-Mihail Kogălniceanu-Ovidiu-Constanța( Mamaia).

Din Constanța, șoseaua E87 asigură accesul pentru toate stațiunile din sudul litoralului. Pentru a evita aglomerația din interiorul Constanței, la intrarea în localitatea Ovidiu, turiștii au posibilitatea să intre pe autostrada A4 pentru a ajunge mai ușor în sudul litoralului.

Fig.33. Harta rutieră a județului Constanța

Sursa: https://www.stiefel.ro/shop_seopic/99377/SER-1180103D3_altpic_1/SER-1180103D3_altpic_1.jpg?time=1522220812

Transportul feroviar spre litoral se realizează pe magistrala 800, ce are în total 268 km. Transportul de călători este asigurat în principal de compania națională CFR Călători, dar și de companiile private Softrans, Astra Trans Carpatic și Regiotrans (acestea 3 fiind doar vara).

Fig.34. Harta feroviară a României

Sursa: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Romania-cfr.svg

Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu aflat la aproximativ 25 km de Constanța, asigură curse interne către București, Timișoara și Cluj Napoca și internaționale în sezonul estival, către aeroporturi din Italia, Germania, Spania, Anglia, Turcia și Grecia.

Transportul maritim este unul mai putin întâlnit, acesta fiind mai putin utilizat de turiștii români, dar mai mult de turiștii străini, ce aleg să facă croaziere pe Marea Neagră și să acosteze și în portul Constanța pentru a putea vizita orașul, litoralul sau alte obiective turistice.

Între Constanța și celelalte localități ale litoralului, în timpul sezonului estival, există posibilități multiple de transport în comun. Ruta CFR dintre Constanța și Mangalia poate fi parcursă și cu ajutorul transportului rutier( microbuze), cu plecare din 10 în 10 minute, care parcurg distanța Constanța – Mangalia în circa 45 minute și de autobuze și autocare private, cu plecare la fiecare 20 minute. Îmbarcarea în aceste mijloace de transport în comun se face în apropierea Gării CFR Constanța, dar și în centrul tuturor stațiunilor prin care acestea au traseul.

În orașul Constanța, turiștii se pot bucura de o plimbare cu autobuzul etajat ,City Tour’’, ce trece pe lângă cele mai importante obiective turistice ale orașului, și anume: Silozurile Anghel Saligny, Vechea Bursă Maritimă, Gara maritimă, Muzeul de Istorie și Arheologie, Edificiul roman cu mozaic, Moscheea Carol I, Cazinoul, Acvariul, Farul Genovez, Portul turistic "Tomis", Delfinariu, Satul de Vacanță, Cazinoul din Mamaia, dar și altele. Costul acestei plimbări este de numai 5 ron/persoană.

Fig.35. Traseul autobuzelor City Tour Constanța

Sursa: https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2018/04/26/Daniela/aseu-city-tour.jpg

1.6 Distribuția și promovarea produsului turistic

În desfășurarea activității de promovare turistică, între factorii implicați (beneficiarul-unitatea în favoarea căreia se realizează promovarea și consumatorul de produse turistice), se realizează o serie de relații în care scopurilor urmărite sunt: dezvoltarea activității de producție și comercializare a produselor turistice pentru beneficiar, informarea corectă a consumatorilor cu privire la serviciile turistice. Promovarea turistică este implicată direct în organizarea plăcută și eficientă a timpului liber al oamenilor, asupra posibilităților concrete de petrecere a acestuia. Ținând seama de caracteristicile menționate, activitățile de distribuție și promovare în turism capătă un caracter complex și necesită un important efort investițional, organizatoric și creativ.

Canalele de distribuție (drumul dintre producător și destinatarul final) sunt reprezentate de organizații specializate în procesul de punere la dispoziție a produsului turistic în vederea utilizării acestuia.

Agențiile de turism sunt implicate în comercializarea produselor turistice. Sunt considerate agenții de turism, toate întreprinderile care se obligă, să asigure călătorilor tipuri de transport și servicii hoteliere pentru efectuarea voiajului sau sejurului. Operațiunile lor tehnice se referă în principal la vânzarea de bilete pentru orice mijloc de transport și vânzarea de servicii turistice. Anumite agenții sunt specializate în anumite sectoare (turism de afaceri, receptor de congrese).

Tour-organizatorul, care după confecționarea produsului turistic îl vând direct publicului.

Tour-operatorii sunt considerați en-gross-iștii industriei turistice. Produsul lor este pachetul de servicii. Tour-operatorii oferă servicii de transport, cazare în hotel și transfer la/și de la mijlocul de transport folosit de turiști. Turistul plătește un preț mai mic pentru acest pachet decât dacă ar face toate aranjamentele necesare pe cont propriu. În plus, pachetul de servicii cuprinde și servicii de divertisment, plimbări, închirieri de mașini și alte servicii.

Există două tipuri de tour-uri:

1) Pachetul de vacanță care are ca destinație un hotel de stațiune și include peisajul sau divertismentul local.

2) Tour-ul cu ghid care include peisajul sau alte atracții speciale care necesită un specialist, cunoscător al obiectivelor și acțiunilor călătoriei.

Fiecare canal de distribuție se caracterizează printr-o continuă evoluție. Ca urmare, canalul de distribuție trebuie adaptat continuu la noile cerințe ale pieții, modificarea acestuia atunci când apar schimbări în ansamblul criteriilor de cumpărare, când are loc extinderea pieței, apariția unor noi concurenți și a unor noi canale de distribuție etc.

În concluzie, nu se poate vorbi de un marketing promoțional și eficient în activitatea turistică, fără o estetică a creației publicitare, capabilă să evoce, prin imagini artistice elocvente, calitățile produsului turistic.

1.7 Formele de turism practicate

În sectorul studiat se pot practica mai multe forme de turism, si anume:

Turismul organizat

Aceasta formă de turism se caracterizează organizarea anticipată a sejurului sau a serviciilor acesteia. Turismul organizat se realizează prin intermediul contractelor (voucher-ul de vacanță, biletul de odihnă sau tratament), sau a altor tipuri de înțelegeri între turist și agenția de voiaj sau alți organizatori de vacanțe (hoteluri, companii aeriene).

Turismul pe cont propriu

Turismul neoganizat, nu presupune organizarea prealabilă a unor prestații turistice. Turistul se hotărăște singur asupra destinației, duratei deplasării, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităților de agrement.

Turismul semiorganizat (mixt)

Se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor specifice celor două forme deja prezentate.

Turism itinerant sau de circulație

Acest tip de turism este caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte (1-2 zile) în același perimetru.

Turism de sejur

Are un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanței în aceeași localitate, indiferent de durată acesteia. Turismul de sejur poate fi de diferite durate și anume:

• turism de sejur scurt redenumit și turism de weekend, constă în una sau două înnoptări

• turism de sejur mediu are durata standard a călătoriilor (12 – 15 zile)

• turism de sejur lung atunci când timpul de ședere într-o localitate depășește, de regulă, 30 zile. Această formă de turism este practicată în general de turiștii de vârstă a treia care efectuează cure și tratamente medicale sau de către turiștii cu venituri ridicate.

Turism continuu (permanent)

Este organizat pe întreaga durată a anului calendaristic (de exemplu turismul de afaceri)

Turism sezonier

Este legat de existența anumitor condiții naturale sau evenimente culturale, artistice, sportive. El se grupează în: turismul de iarnă, turismul de vară, turismul de circumstanță (ocazional).

Turismul de circumstanță

Are o durată de la cateva ore la câteva zile și se poate desfășura pe toată perioada anului. Motivațiile acestei forme de turism sunt variate: festivaluri artistice, expoziții, competiții sportive etc.

Turismul de recreere și agrement

Este cea mai frecvent întâlnită formă de turism, oferind un bun prilej de a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile locurilor. Din acest punct de vedere, el se îmbină cu turismul cultural. Scopul fundamental al practicării sale este satisfacerea nevoilor recreative ale populației.

Turismul de tratament și cură balneară

Este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o amploare mare, nu atât ca urmare a dorinței de a preveni anumite boli, cât de tratare a anumitor afecțiuni. Din această cauză, acest tip de turism este legat mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru proprietățile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, situate într-un climat prielnic pacienților.

Turismul sportiv și științific

Acestă formă de turism constituie o altă ramură foarte agreată de anumite categorii ale populației. Practic acesta poate acoperi toate categoriile de sporturi, în acestă zonă, sporturi nautice și pescuit, dar și vizitarea unor rezervații naturale, monumente ale naturii etc.

Turismul pentru tineri

Constituie o formă particulară a turismului social, adresându-se, categoriilor tinere ale populației. Această formă de turism se realizează la tabere de creație, cantonamente, vacanțe la prețuri medii și submedii, fiind utilizate mijloacele de transport mai ieftine, forme suplimentare de cazare, pensiuni.

Turismul de afaceri

Este acea formă de turism practicată de angajați sau de alte categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de reședință, incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri și expoziții, conferințe și reuniuni.

Turismul de sejur pe litoral

Este practicat pentru cură heliomarina, sporturi nautice, odihnă și recreere, tratament balnear.

Capitolul III – Idei strategice de dezvoltare și perfecționare a activității turistice în sectorul Mamaia-Costinești

Tipurile de strategii

Mai buna utilizare a infrastructurilor turistice actuale și a personalului în afara sezonului de vârf ar putea permite întreprinderilor să își îmbunătățească utilizarea infrastructurilor și productivitatea prin recurgerea la o mână de lucru mai stabilă și mai motivată.

Competitivitatea turismului este strâns legată de caracterul lui durabil, întrucât calitatea destinațiilor turistice depinde în mare parte de mediul lor natural și cultural și de integrarea lor într-o comunitate locală. Caracterul durabil al turismului deține mai multe aspecte, și anume: utilizarea responsabilă a resurselor naturale, luarea în considerare a impactului activităților asupra mediului (generarea de deșeuri, presiunea asupra apei, solului și biodiversității etc.), protecția patrimoniului și păstrarea integrității naturale și culturale a destinațiilor, calitatea și permanența locurilor de muncă generate, impactul pozitiv asupra economiei locale sau calitatea primirii. Aceste principii sunt regăsite în strategiile turistice implementate la nivel național și regional, chiar dacă ele nu s-au concretizat suficient în acțiuni efective.

Investițiile de importanță națională au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement: portul turistic Constanța, amenajarea portului de agrement, iar investițiile de importanță locală: extinderea Delfinariului din Municipiul Constanța, amenajarea portului de agrement Marina Nord a Municipiului Constanța.

,,Constanța va fi o metropolă europeană, un pol de creștere și o zonă turistică în expansiune, cu o economie solidă și competitivă și un standard de viață ridicat pentru toți locuitorii săi, aceasta este viziunea specialiștilor pentru anul 2023, cu privire la dezvoltarea orașului Constanța. Obiectivul pe termen mediu și lung este acela de a asigura un spațiu metropolitan funcțional, un cadru urban adecvat care să ofere condiții optime de viață locuitorilor săi și să genereze oportunități pentru aceștia, precum și pentru alte persoane care vor să se stabilească aici. Proiectele de infrastructură transporturi vor fi în avantajul turiștilor și a locuitorilor orașului, aceștia putând să se deplaseze mai ușor datorită reabilitării drumurilor, benzilor dedicate pentru transport public local și sistemului de piste pentru biciclete. Cel mai important proiect de infrastructură este prelungirea autostrăzii între Medgidia și Costinești.’’

(Sursa:http://www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-pwpmc/librarie-proiecte/strategia-de-dezvoltare-si-promovare-a-turismului-in-municipiul-constanta.pdf?sfvrsn=2)

O altă stategie benefică turismului este reabilitarea și restaurarea patrimoniu și echipamentelor culturale construite, dar și proiecte noi precum: restaurarea lăcașelor de cult și a centrelor religioase (Geamie, Sinagogă, Biserici creștine), restaurarea Cazinoului din Constanța, restaurarea Edificiul Roman cu Mozaic, restaurarea muzeelor publice (Complex Muzeal Științe ale Naturii, Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Portului, Acvariu etc.), reabilitarea Grădinilor de Vară și cinematografelor în aer liber, transformarea Teatrului de Vară din Mamaia în Imaginarius- spațiu public pentru copii.

Proiectele majore pentru infrastructura de agrement: Telegondola II (extindere către Mamaia Nord), extinderea digului din zona Cazino-Mamaia, pasarelă de acces, dar și portul Constanța.

În ceea ce privește strategiile de dezvoltare a stațiunilor Eforie Nord și Eforie Sud, acestea se axează pe : creșterea competitivității și a performanței sectorului serviciilor mai ales în domeniul turistic, în vederea întăririi capacității de adaptare la cerințele pieței interne și internaționale, pe fondul unei dezvoltări durabile și echilibrate, îmbunătățirea nivelului de trai și a stării de sănătate a populației, utilizarea optimă a teritoriului orașului și îmbunătățirea continuă a infrastructurii de transport, dar și îmbunătățirea infrastructurii pentru cultură, sport și agreement. Acestea vor putea fi realizate cu ajutorul bugetului local și fondurilor europene până în anul 2020, an estimat pentru finalizarea lucrărilor.

Stațiunile Techirghiol și Costinești, urmăresc aceleași strategii pentru a se dezvolta în următorii ani, atât pe plan turistic, cât și pe plan local.

Strategia de dezvoltare la nivelul litoralului Românesc are în vedere încurajarea practicării turismului de sejur și promovarea destinațiilor la nivel internațional, numărul turiștilor străini care vizitează zona fiind în creștere. De asemenea, diversificarea ofertei turistice și îmbinarea diverselor atracții, naturale, antropice și culturale reprezintă o opotunitate în dezvoltarea turistică a zonei. Principalele obiective ce vor fi atinse prin această dezvoltare sunt: crearea unei noi imagini atât la nivel intern, cât și extern, privind avantajele zonei de litoral ca spațiu turistic, dezvoltare durabilă, în care atât obiectivele naturale, cât și cele antropice sa fie apreciate în egală masură, încurajarea participării autorităților locale la dezvoltarea turistică, dar și a infrastructurii de transport, dezvoltarea educației și pregătirea permanentă pentru sectorul turistic și hotelier, astfel încât personalul sa fie calificat, să asigure necesarul foței de muncă, dar și să satisfacă toate nevoile turiștilor. Un alt obiectiv, ar fi dezvoltarea turismului pe diferite categorii, și anume: dezvoltarea turismului cultural, dezvoltarea turismului nautic și de croazieră, dar și dezvoltarea ecoturismului.

Proiecte prioritare în domeniul turismului propuse în vederea realizării între anii 2016 – 2022: reabilitarea zonelor pietonale și a pistelor de biciclete din zona central și centrul istoric, accesibilizarea zonei de coastă între centrul orașului și stațiunea Mamaia prin realizarea unei căi rutiere, pistă de biciclete și trotuare pietonale, locuri de parcare în stațiunea Mamaia, monitorizarea traficului spre aeroport, reabilitarea mai multor obiective turistice cum ar fi: Moscheia Carol I, Biserica Greacă, Biserica Armenească, Biserica Bulgărească etc., realizarea unei instalații de agrement nautic pe lacul Siutghiol, o nouă rută a telegondolei din Mamaia, diversificarea activităților de agrement în Parcul Tăbăcărie, extinderea spațiilor verzi din zona Tomis, reabilitarea și punerea în valoare a Termelor Romane, pasarelă pietonală în zona Cazinoului, acces rutier la plaja Belona și portul turistic Eforie, muzeu în aer liber în parcul și pe faleza orașului Techirghiol, Ponton de promenadă și acostare în Techirghiol, construirea Casri de Cultură pentru Tineret Costinești

Fig.36. Provocările specialiștilor în ceea ce privește dezvoltarea zonei de litoral

Sursa: http://www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-pwpmc/librarie-proiecte/strategia-de-dezvoltare-si-promovare-a-turismului-in-municipiul-constanta.pdf?sfvrsn=2

,, În anul 2023, Constanța-Mamaia reprezintă o destinație turistică predilectă a României, cu un profil internațional emergent, atractivă la nivelul a cel puțin 2-3 anotimpuri, urbană și naturală deopotrivă, oraș de business, gazdă bună pentru orice categorie de călător, tineri, familii, exploratori, cu o ofertă diversificată de experiențe și produse turistice, poartă de intrare în Dobrogea multiculturală.’’ ( sursa: http://www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-pwpmc/librarie-proiecte/strategia-de-dezvoltare-si-promovare-a-turismului-in-municipiul-constanta.pdf?sfvrsn=2)

Teritoriul bulgăresc are o suprfață mult mai mare în care se pot dezvolta anumite lucrări turistice, datorită infrastructurii mult mai bine formate, față de județul Constanța. Lungimea de coastă a Bulgariei este de aproximativ 370 km, din care 130 km sunt plaje cu nisip, pe când cea a României este de 244 km, dintre care doar 70 km sunt utilizați pentru turismul de litoral, iar avantajele nu se opresc aici. Climatul este mai favorabil în unele zone, precum zona sudică din Burgas, până la granița cu Turcia, unde litoralul bulgăresc prezintă deja un clima mediteraneean.

Țărmule mai fragmentate ale Bulgariei oferă încă un alt mare avantaj pentru sporturile de apă: golfurile Mării Negre, sunt inexistente în România dar destul de răspândite și “adăpostite de furtuni” pe litoralul bulgăresc (Balcik, Varna, Burgas, Nessebar etc., permit și bărcilor sau yacht-urilor niște trasee mai plăcute, cu priveliști deosebite.

Dacă în România și Bulgaria, nu ar exista absolut niciun hotel, nici o stațiune pe litoral, ar fi oricum mai indicat pentru un turist să meargă pe litoralul bulgăresc și nu pe cel românesc ținând cont doar de avantajele naturale.

În ceea ce privește infrastructura turistică, litoralul bulgăresc este vizitat anual de aproximativ două milioane de turiști, dintre care 70%, sunt străini, în comparație cu litoralul românesc unde sosesc mai puțin de 1,2 milioane de turiști, dintre care străini aproximativ 30.000. Numărul spațiilor de cazare în Bulgaria sunt de aproximativ 350.000 de locuri de cazare, majoritatea hotelurilor deținând patru și cinci stele, pe când în România regăsim aproximativ 250 de hoteluri, aproximativ 120.000 de locuri de cazare. Totodată bulgarii au două aeroporturi care deservesc litoralul, în Burgas și Varna, în comparație cu noi care nu avem decât foarte puține curse charter care sosesc cu străini, pe un singur aeroport, și anume, Mihail Kogălniceanu.

Pachetele turistice de pe litoralul bulgăresc vin cu prețurile mai bune pentru sejururi de patru stele. Pentru o săptămână de cazare la un hotel de patru stele, cu toate mesele incluse, în Bulgaria, o familie plătește până la 800 de euro. În România, tariful variază între 600 și 700 de euro, doar cazare și micul dejun. Animația din hoteluri, reprezintă un alt avantaj. Spre deosebire de hotelierii români, cei bulgari sunt pregătiți să îi distreze pe turiști și dacă timpul este urât, cu diverse programe și spectacole, atât pe cei mari, cât și pe cei mici.

Avantajele litoralului românesc sunt puține, însă ele atrag totuși turiști an de an. Aici turiștii au parte de mai multă distracție decât în Bulgaria, ținând cont că pe litoralul nostru au loc mai multe evenimente, festivaluri și competiții, Mamaia și Vama Veche fiind cunoscute pentru viață de noapte intensă. Apropierea de Delta Dunării reprezintă un mare avantaj, în special pentru turiștii străini care vor să viziteze această rezervație. Drumul până în Deltă durează în jur de două ore, dacă este parcurs cu mașina.

Potențialul balnear și de SPA , mai ales pentru seniorii care caută baze de tratament. Infrastructura, deși criticată, poate fi văzută ca un avantaj, mai ales că bulgarii nu au străzi mai bune,ba chiar unele nu au indicatoare clare, acestea fiind scrise în limba bulgară.

În concluzie, ,,succesul înregistrat de bulgari ar putea fi explicat și prin faptul că au știut cum să gestioneze mai bine afacerile de pe litoral și au aplicat o strategie care a dat roade. Mai exact, au preferat să nu împartă pe bucățele vechile stațiuni comuniste și au ales să le privatizeze, spre deosebire de români, care au fost mai degrabă dezordonați, au concesionat și au privatizat ineficient o serie de hoteluri, adjudecate de oameni de afaceri prin licitații controversate.’’

( Sursa:http://epochtimes-romania.com/news/litoralul-romanesc-vs-litoralul-bulgaresc–235292)

Între anii 2012-2015 din obiectivul strategic numarul 2 ,,Constanța turiștilor’’, fac parte mai multe proiecte de reabilitare, îmbunătățire și amenajare:

Restaurarea ṣi reamenajarea promenadei ṣi a spaṭiilor verzi din zona Vraja Mării – Cazino – Port Tomis

Acest proiect a avut ca scop promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și arhitectural al Municipiului Constanța, dar și restaurarea și reamenajarea promenadei și a spațiilor verzi din zona Vraja Mării – Cazino – Port Tomis, după cum se poate observa în figura 33. Astfel, s-au efectuat reparații la zidurile de sprijin, balustrade, amenajarea aleei de promenadă faleză, modernizare alrei pietonale în parc și zid de sprijin, mobilarea cu mobilier urban și amenajarea spațiilor verzi. Rezultatele acestui proiect, facilitează accesul în zonă, dar contribuie și la dezvoltarea și promovarea orașului. Proiectul s-a adresat atât locuitorilor orașului, turiștilor, cât și a agenților economici ce își desfășoară activitatea în zonă.

Fig.37. Limita suprafeței studiate

Sursa: http://www.zmc.ro/proiecte_pid/F09.1.pdf

Fig.38. Rezultatele proiectului

Sursa: Arhivă proprie 2019

Restaurarea și reamenajarea integrată a zonei istorice Piața Ovidiu

Acest proiect a urmărit restaurarea și reamenajarea următoarelor obiective(figura 34): Piața Ovidiu, Strada Vasile Canarache, Strada Marcus Aurelius, scările de acces din Piața Ovidiu către Portul Tomis, scările de acces din Piața Ovidiu către strada Termele Romane, mobilier urban: bănci, coșuri de gunoi, scrumiere, stâlpi de iluminat, panouri informative, canalizări, instalații electrice, dar și spații verzi. Rezultatele proiectului au fost pozitive, astfel ca zona și-a recăpătat farmecul anilor 20’, devenind o atracție principală, atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. Numărul turiștilor care au vizitat zona a crescut simțitor în comparație cu anii trecuți (aproximativ 80.000 pe an), printre aceștia regăsindu-se și pasagerii veniți cu navele de croazieră acostate la Terminalul de pasageri din Portul Constanța. Aria pietonală este o zonă de relaxare pentru toate grupele de vârstă, copii putând să se joace, să se dea cu rolele, bicleta sau skateboard, iar cei mai învârstă să se plimbe și să admire peisajul. De asemenea, aici, în Piața Ovidiu se organizează diferite evenimente, concerte sau activități în aer liber.

Fig.39. Zona de reabilitare a centrului istoric

Sursa: http://www.zmc.ro/proiecte_pid/F09.2.pdf

Fig.40. Piața Ovidiu restaurată

Sursa: Arhivă proprie, 2019

Reamenajarea integrata a zonei pietonale din centrul istoric al Municipiului Constanța

Obiectivul proiectului a fost reprezentat de dezvoltarea și promovarea turismului în orașul Constanța, prin reabilitarea infrastructurii publice urbane din zona istorică. Proiectul „Reamenajarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al orașului’’ a avut ca scop următoarele obiective: realizarea unei structuri rutiere adaptate cu precădere la circulația pietonală, mobilarea zonei cu mobilier urban în stilul arhitectonic Art Nouveau, crearea rețelei de canalizare și iluminat public. Rezultatele proiectului atestă faptul ca aceesul în zonă este mult mai bun pentru toate categoriile de vârstă, acest lucru ducând la o dezvoltare mai rapidă a zonei.

Fig.41. Zona reabilitată din centrul istoric al orașului

Sursa: http://www.zmc.ro/proiecte_pid/F09.3.pdf

Fig.42. Mobilierul Art Nouveau, mic centru de informare, închiere de biciclete, dar și parcare

Sursa: Arhivă proprie, 2019

HIPERB – Muzeu al secolului XXI pentru turiștii din Constanța

Principalele obiective ale acestui proiect au sunt: consolidarea clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arhitectură Constanța, readucerea acestei clădiri în poziția de emblemă a orașului Constanța și punerea în valoare a statuii lui Ovidiu, reabilitarea interioară și modernizarea sălilor de expoziție, prin punerea în valoare a unor noi exponate, repunerea în valoare a zonei peninsulare a municipiului Constanța. Rezultatele proiectului au readus noi locuri de muncă pentru personalul administrative, dar și pentru cel de cercetare, muzeul a fost readus ca emblemă a Municipiului Constanța, dar și punerea în valoare a Pieței Ovidiu.

Reabilitarea tramei stradale – Strada Termelor Romane

Obiectivul proiectului a fost creșterea atractivității turistice și creșterea calității vieții prin reabilitarea infrastructurii de transport degradate din centrul istoric al municipiului Constanța. Prin acest proiect s-a reabilitat trama stradală, s- a deconcesionat traficul, asfaltarea străzii, dar și amenajarea stațiilor de autobuz. Lucrările de reabilitare a tramei stradale fac parte din programul de asfaltare demarat de Primăria Constanța. Primăria Constanța a decis să reabiliteze suprafața de aproximativ 10 mii de metri pătrați acoperită cu piatră cubică, deoarece terasamentul începuse să cedeze și nu mai făcea față traficului.

Fig.43. Restaurarea străzii Termelor Romane

Sursa: Arhivă proprie, 2019

Promenada turistică Mamaia

Obiectivul proiectului a fost acela de a moderniza și reamenaja promenada turistică din municipiul Constanța – zona Sat Vacanță (cuprinsă între Bd. A. Lăpușneanu și Bd. Mamaia) și Stațiunea Mamaia – zona cuprinsă între Piațeta Perla/Hotel Malibu și complex hotelier Bicaz. Lucrările de reabilitare a promenadei turistice din stațiunea Mamaia au inclus amenajarea trotuarelor și a pistelor pentru bicicliști, dar și a unei parcări pentru autovehicule. De asemenea, a fost creat un sistem de colectare și evacuare a apelor pluviale, s-a înlocuit mobilierul urban (băncuțe, coșuri de gunoi), stâlpii de iluminat, au fost amplasate indicatoare rutiere, panouri informative și indicatoare de orientare turistică.

Fig.44. Promenada Mamaia cu pistă de biciclete și locuri de parcare

Sursa: Arhivă proprie, 2019

Îmbunătățirea accesului în stațiunea Mamaia prin construirea unor pasarele pietonale

Proiectul și-a propus dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice, turistice și a serviciilor publice, prin construirea a trei pasarele pietonale( figurile 36, 37, 38) în stațiunea Mamaia. Rezultatele acestui proiect au dus la fluidizarea traficului rutier și facilitarea accesului în arealului urban cu potențial turistic, la zonele atractive ale stațiunii, în vederea îmbunătățirii circulației pietonale, promovarea și valorificarea potențialului turistic, dar și sprijinirea dezvoltării sectorului turistic prin îmbunătățirea accesibilității turiștilor la obiectivele turistice.

Fig.45. Pasarela Iaht

Sursa: http://www.zmc.ro/proiecte_pid/F10.2.pdf

Fig.46. Pasarela Năvod și Pescăruș

Sursa: https://polaris.ro/images/pasarele/img/navod_2.jpg

Fig.47. Pasarela Val Retro

Sursa: https://polaris.ro/images/pasarele/img/val_1.jpg

Pasarelă și pontoane acostare ambarcațiuni de agrement în stațiunea Mamaia

Obiectivul acestui proiect a fost de a realiza pasarele și un ponton de acostament, pentru preluarea turiștilor, în vederea efectuării unor croaziere, între stațiunea Mamaia și portul Tomis, cu vaporașe. Pasarela este amplasată în Marea Neagră, pornind de pe plajă, cu o podină din lemn, din dreptul hotelului Victoria, prelungindu-se în apă pe o distanță de cca 411 m în larg și finalizându-se printr-un debarcader pentru acostarea ambarcațiunilor de agrement pentru turiști. Navigația de agrement poate duce la prelungirea sezonului turistic si, pe măsura ce condițiile meteo permit, poate deveni o activitate permanentă. Pe pasarela se pot face atât plimbări in lungul pasarelei, cat si staționari pe băncile amplasate din loc in loc pe pasarela si pe debarcader.

Fig.48. Pontonul din Mamaia

Sursa: Arhivă proprie, 2019

Formare europeană pentru servicii turistice de calitate

Obiectivul acestui proiect a fost reprezentat de creșterea nivelului de calificare a persoanelor angajate pe piața muncii in domeniul turismului, alimentației publice și comerțului. Prin acest proiect s-au realizat: dezvoltarea capacității locale de furnizare a programelor de formare profesională continuă flexibile și relevante pentru piața muncii, creșterea gradului de informare și cunoaștere a beneficiilor participării la programe și servicii de consiliere si orientare profesională, creșterea nivelului de informare și motivare vocațională a angajaților din domeniul turismului, alimentației publice și comerțului prin participarea la programe de consiliere și orientare profesională a 320 de persoane ocupate în acest sector de activitate, creșterea nivelului de calificare a unui număr de 176 de angajați din domeniul turismului, alimentației publice și comerțului prin dobândirea, actualizarea sau schimbarea calificărilor în urma desfășurării programelor de formare profesională continuă.

TRANS-TOUR-NET – Crearea și marketingul produselor turistice transfrontaliere pilot în Dobrogea

,,Proiectul reprezintă o inițiativă a organizațiilor românești si bulgare și s-a desfășurat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013. Activitățile proiectului au implicat regiunile Dobrich (Bulgaria), Constanța (Romania) și Silistra (Bulgaria). Beneficiarul a fost International University College (Dobrich, Bulgaria), care a lucrat in strânsă colaborare cu ceilalți parteneri de proiect: Muzeul Regional de Istorie (Bulgaria), Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (România), Universitatea „Ovidius” (Constanța, România) și Liceul „Ovidius” (Constanța, România). Proiectul nu a încercat doar să mărească volumul de turiști în regiune, ci mai degrabă să încurajeze dezvoltarea unui turism durabil care să protejeze mediul înconjurător și stilul de viață al comunităților locale, și în același timp să stimuleze creșterea economică locală. Proiectul a dorit sa dezvolte turismul transfrontalier în Dobrogea identificând, prin studiu si atragerea atenției asupra a 50 cele mai atractive locuri turistice. Rezultatele proiectului au inclus dezvoltarea a 5 rute turistice transfrontaliere bazate pe aceste 50 de locuri: ruta culturală/istorică, ruta tradițională, ruta eco, ruta culinară, ruta festivală.’’

(Sursa: http://www.zmc.ro/proiecte_pid/F12.pdf)

Concluzii și perspective proprii

În această lucrare, am avut ca scop evidențierea strategiilor de dezvoltare, cât și promovarea zonelor cu un potențial turistic ridicat. Potențialul acestor zone, din punct de vedere turistic, se bazează atât pe obiectivele turistice naturale, cât și pe cele antropice.

Zonele prezentate, cât și împrejurimile lor atrag anual un număr semnificativ de turiști, atât români, cât și străini, astfel zona de coastă fiind pricipala atracție turistică a regiunii de sud-est.

În dezvoltarea zonei de litoral, este esențială implicarea comunităților locale, cât și a dezvoltatorilor privați, care pot accesa fonduri europene în vederea reabilitării obiectivelor turistice dezafectate, modernizării spațiilor publice, a unităților de cazare și a celor de alimentație publică, accentul punându-se totuși pe dezvoltarea de proiecte noi, moderne și eficiente, pentru a putea atinge și chiar depășii așteptările pe care le au turiștii, concurând cu turismul occidental.

Din sectorul studiat, cel mai mult se remarcă, stațiunea Mamaia prin numărul impresionant de turiști care aleg această destinație datorită renumelui ei, în privința unităților de cazare, cât și a oportunităților de distracție( sporturi nautice ce se pot realiza numai în această zonă) și relaxare. La polul opus este situată stațiunea Costinești, o stațiune a tineretului, cu prețuri mult mai accesibile privind cazarea, aici punându-se accentul pe distracția în aer liber.

În concluzie, zona de litoral trebuie promovată atât pe plan intern, cât și pe cel extern, prin intermediul imaginilor concrete care să sugereze calitatea și originalitatea obiectivelor turistice, a serviciilor oferite, dar și a explorării diversității multiculturale. Toate stațiunile alese pentru acest studiu, au în comun următoarele: ieșirea către Marea Neagră, prezența falezelor și a plăjilor, dar și posibilitatea practicării sporturilor naturice sau a tratamentelor balneare specifice zonei de litoral. Promovarea existentă în acest moment, instumentele de promovare, integrarea acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea și accesibilitatea informației, fac ca zona să fie percepută de către turiști și de către tour-operatori ca o desținatie turistică, cu o imagine proprie, clar diferențiată de alte destinații.

Bibliografie

Constanța Litoral, Editura științifică, 1962

Județul Constanța 1968

Constanța: Ghid turistic al municipiului Constanța și al zonei litorale, 2004, Marius Lungu, Veronica Mitescu, Virgil Dumitru

https://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/litoralul-marii-negre-254354.html

Mamaia – 100 de ani de istorie

Cum a pierdut parcul Tăbăcărie 12 hectare

Litoralul românesc

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Marea_Neagr%C4%83

http://epochtimes-romania.com/news/litoralul-romanesc-vs-litoralul-bulgaresc–235292

http://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/14884/Studiul%20privind%20dezvoltarea%20turismului.pdf

http://www.insse.ro/cms/

https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_costinesti.htm

https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_eforie_nord.htm

https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_eforie_sud.htm

https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_techirghiol.htm

https://www.litoralulromanesc.ro/obiective_turistice_litoral.htm

https://www.litoralulromanesc.ro/obelisc.htm

https://locuridinromania.ro/judetul-constanta/orasul-constanta

Insula Ovidiu, Constanta

http://www.primaria-constanta.ro/

https://www.primariacostinesti.ro/despre-costinesti

https://www.primariaeforie.ro/wp-content/uploads/2016/07/Strategie-eforie_2016.pdf

http://www.primariatechirghiol.ro/wp-content/uploads/2016/11/HCL-129-134-DIN-28-NOV-2016.pdf

http://www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-pwpmc/librarie-proiecte/strategia-de-dezvoltare-si-promovare-a-turismului-in-municipiul-constanta.pdf?sfvrsn=2

http://www.ratc.ro/CiTyTour/

http://www.rasfoiesc/business/afaceri/turism/Infrastructura-turistica-a-lit65.php

http://www.roturism-info.ro/orase/judetul-constanta/statiuni-litoral/eforie-nord.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eforie_Sud,_Constan%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Litoralul_rom%C3%A2nesc

https://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrala_CFR_800

Litoralul Marii Negre

http://www.scritub.com/geografie/turism/DISTRIBUTIA-Sl-PROMOVAREA-PROD34541.php

http://www.scritub.com/geografie/turism/Oferta-turistica-a-statiunilor61759.php

http://www.scritub.com/geografie/turism/Tipurile-de-turism-practicate72911.php

https://www.slideshare.net/corry05/proiect-amenajarea-turistica-a-teritoriului

https://www.statiuneatechirghiol.ro/

http://www.stpse.ro/atasamente/250_Programul%20Integrat%20de%20Ddezvoltare-Zona%20Metropolitata%20Constanta.pdf

https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2018/02/14/strategie_turismului.pdf

PID – Proiecte finalizate