Strategii DE Dezvoltare Si Eficientizare A Statiunii Predeal
C U P R I N S
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I Aspecte generale asupra stațiunii Predeal 6
I.1. Poziția în teritoriu 6
I.2. Cadrul natural și socio-economic 6
CAPITOLUL II Oferta turistică a stațiunii Predeal 9
II.1. Potențialul turistic natural, antropic în stațiune
și în împrejurimi 9
II.2. Structurile de primire 13
II.3. Structurile de alimentație 22
II.4. Structurile de agrement 25
II.5. Structurile pentru sporturile de iarnă 25
II.6. Circulația turistică din cadrul stațiunii Predeal 34
CAPITOLUL III Strategii și politici de dezvoltare și eficientizare
a stațiunii Predeal 41
III.1. Diversificarea funcțiunilor turistice ale stațiunii 42
III.2. Modernizarea ofertei turistice a stațiunii 44
III.3. Sporirea atractivității stațiunii prin organizarea
unor activități de animație 58
III.4. Extinderea stațiunii în circuitul internațional 62
CAPITOLUL IV Elaborarea unui program de dezvoltare și de eficientizare
a activității de turism din stațiunea Predeal 66
IV.1. Organizarea activității de turism în stațiune 66
IV.2. Reconsiderarea politicii resurselor umane 68
CAPITOLUL V Studiu de fezabilitate privind efortul de investiții pentru
eficientizarea activității de turism din stațiunea Predeal 71
CONCLUZII ȘI PROPUNERI 88
BIBLIOGRAFIE 91
ANEXA V.2
GRAFIC DE EȘALONARE A RAMBURSĂRII CREDITULUI
ANEXA V.3
ESTIMAREA VENITURILOR
Milioane lei
ANEXA V.4
ESTIMAREA CHELTUIELILOR
Milioane lei
ANEXA V.5
SITUAȚIA VENITURILOR, CHELTUIELILOR ȘI REYULTATELOR FINANCIARE
Milioane lei
ANEXA V.6
PROIECȚIA BILANȚURILOR
Milioane lei
ANEXA V.7
FLUX DE NUMERAR CU PROIECT
Milioane lei
ANEXA V.8
CASH – FLOW
Milioane lei
ANEXA V.9
RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE FINANCIARĂ
Milioane lei
ANEXA V.10
DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE
Milioane lei
=== ll ===
C U P R I N S
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I Aspecte generale asupra stațiunii Predeal 6
I.1. Poziția în teritoriu 6
I.2. Cadrul natural și socio-economic 6
CAPITOLUL II Oferta turistică a stațiunii Predeal 9
II.1. Potențialul turistic natural, antropic în stațiune
și în împrejurimi 9
II.2. Structurile de primire 13
II.3. Structurile de alimentație 22
II.4. Structurile de agrement 25
II.5. Structurile pentru sporturile de iarnă 25
II.6. Circulația turistică din cadrul stațiunii Predeal 34
CAPITOLUL III Strategii și politici de dezvoltare și eficientizare
a stațiunii Predeal 41
III.1. Diversificarea funcțiunilor turistice ale stațiunii 42
III.2. Modernizarea ofertei turistice a stațiunii 44
III.3. Sporirea atractivității stațiunii prin organizarea
unor activități de animație 58
III.4. Extinderea stațiunii în circuitul internațional 62
CAPITOLUL IV Elaborarea unui program de dezvoltare și de eficientizare
a activității de turism din stațiunea Predeal 66
IV.1. Organizarea activității de turism în stațiune 66
IV.2. Reconsiderarea politicii resurselor umane 68
CAPITOLUL V Studiu de fezabilitate privind efortul de investiții pentru
eficientizarea activității de turism din stațiunea Predeal 71
CONCLUZII ȘI PROPUNERI 88
BIBLIOGRAFIE 91
INTRODUCERE
Afirmarea turismului ca ramură distinctă în cadrul economiei naționale, cu implicații deosebite asupra vieții și activității membrilor societății, asupra dezvoltării generale a economiei, impune preocuparea de a găsi și aplica toate măsurile care pot conduce la promovarea și integrarea lui în viața societății contemporane.
Turismul montan reprezintă o verigă importantă a turismului național, iar practicarea lui înseamnă pluriactivitate, conservare, perpetuare și valorificarea tradițiilor culturale: amenajarea, protejarea și înfrumusețarea mediului natural, sporirea gradului de civilizație, o nouă calitate a vieții.
În cadrul acțiunii de dezvoltare a industriei turismului în țara noastră, un loc important îl deține problema exploatării cât mai eficiente a stațiunilor montane.
Predealul este una din stațiunile care oferă posibilități optime de petrecere a timpului liber la sfârșit de săptămână, a concediilor și vacanțelor pentru populația urbană a cărei tendință de evadare din cadrul cidatin este în continuă accentuare.
Existența unui interes permanent pentru activitățile specifice zonelor de munte presupune realizarea unei oferte competitive atât pe plan național cât și internațional.
În cadrul acestei oferte se înscrie și stațiunea Predeal a cărei tradiție și caracteristică o situează printre cele mai cunoscute stațiuni montane din țara noastră, importanța ei fiind determinată în primul rând de calitățile ambientului sau climatului și bioclimatului, particularitățile domeniului schiabil, care fac posibilă practicarea activităților turistice tot timpul anului de către segmente largi ale populației.
Ansamblul acestor factori a condus la constituirea unui produs turistic prețios, valorificat în prezent la un nivel inferior față de atractivitatea și importanța potențialului său.
Depășirea acestei stări de fapt, precum și necesitatea realitării unui produs turistic competitiv pe plan intern și internațional impun eficientizarea activității turistice a Predealului, stabilirea coordonatelor și obiectivelor strategice ale acestui proces constituind tema prezentei lucrări.
Elaborarea acesteia s-a făcut pe baza consultării unor studii de specialitate, efectuate pentru stațiunea Predeal în anii anteriori, a factorilor implicați în dezvoltarea turismului în stațiune, precum și pe baza unor date statistice furnizate de o serie de instituții printre care amintim:
Direcția Județeană de Statistică Brașov
Ministerul turismului – Institutul de Cercetări în Turism București
S.C. “Telefericul” S.A. Brașov
S.C. “Predeal” S.A. Brașov
Institutul “Proiect” Brașov
Istoric
Localitatea Predeal este atestată documentar din anul 1805.
Numele Predel avea prin secolele XVIII – XIX înțelesul de hotar dar și de culme ce constituie cumpănă a apelor.
Prima așezare permanentă a fost mănăstirea Predeal ridicată în anul 1774 la vărsarea Râșnoavei în râul Prahova. Pe Râșnoava și Prahova erau poteci ciobănești circulate de mocanii și negustorii care își transportau mărfurile cu caii. Pentru găzduire și ospăț la Predeal ființau hanuri, unul la Gura Poliștoacăi și altul la Gura Râșnoavei.
Transformarea potecii în drum și șoseluirea lui, mutarea vămii de la Breaza la Predeal în 1858 și darea lui în exploatare a căii ferate în 1879 au contribuit la dezvoltarea localității.
În 1912 Predealul avea deja 1218 locuitori. După primul război mondial, așezarea s-a extins în special în jurul gării și pe muntele Cioplea unde au început să se construiască vile, Predealul devenint un loc din ce în ce mai căutat de vilegiaturiști. În 1922 sunt semnalați 400 de turiști, în 1927 – 1585 de turiști, iar în 1958 – 5348 de turiști.
Dezvoltarea turismului în Valea Prahovei a cuprins și Predealul, s-au construit cabane în împrejurimi. În anul 1935 Predealul a fost declarat oraș. După cel de-al doilea război mondial noile dotări turistice, modernizarea drumurilor, reamenajarea pârtiilor de schi și transportul pe cablu transformă Predealul într-o renumită stațiune climaterică.
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE ASUPRA
STAȚIUNII PREDEAL
I.1 Poziția în teritoriu
Stațiunea Predeal se află situată la o altitudine de 1070 m, la limita sudică a județului Brașov, de-a lungul unei magistrale rutiere internaționale E60-DN1A ce traversează România, venind din Europa de vest cu destinația Balcani. Pe șosea, aceasta se află la 147 Km de București, respectiv 27 Km de Brașov. Tot aici se mai poate ajunge pe DN 73A venind din Râșnov, prin cheile Râșnoavei. Stațiunea este totodată pe magistrala feroviară 300 ce leagă capitala tării de localitățile importante din Transilvania, de porțile de ieșire din România.
Stațiunea se află la distanțe mai mici de 100 Km față de alte importante emitente de turims: Brașov (27 Km), Ploiești (100 Km), Câmpina (70 Km), Sf. Gheorghe (60 Km). Datorită acestui fapt stațiunea Predeal este inclusă în aria de manifestare a cererii pentru activitățile turistice de odihnă și recreere la sfârșit de săptămână pentru aceste orașe, inclusiv pentru populația capitalei.
I.2 Cadrul natural și socio – economic
Cadrul natural constituie principalul element de atracție a stațiunii ca urmare a valențelor ale peisajului montan ce îi este specific și posibilităților multiple de desfășurare a activităților turistice în cadrul celor două mari tipuri de turism cunoscute ca atare: turismul de vară și turismul de iarnă.
Componentele cele mai importante ale cadrului natural le constituie: relieful, care imprimă în mare măsură aspectele exterioare deosebit de pitorești ale peisajului, funcționalitatea stațiunii, precum și clima înscrisă integral climatului de munte, contribuind împreuna la definirea statutului de stațiune climatică. În ceea ce privește relieful stațiunii, aceasta fiind amplasată într-o depresiune bine adăpostită de M-ții Bucegi, Gârbova, Piatra Mare și Postăvar, este dominată de culmi cu aspect general domol, aparținând Clăbucetelor Predealului, a căror altitudine este cuprinsă între 1060 – 1100 m. Ele sunt acoperite cu păduri de conifere și fag, ceea ce sporesc activitatea stațiunii, contribuind la crearea unor peisaje remarcabile, încadrate în categoria celor de mare interes turistic.
Climatul stațiunii și împrejurimilor sale este caracteristic zonelor subalpine, ceea ce îi va conferi valențe reconfortante, la adăpost de vânturi puternice, în special de viscole, cu zile de vară răcoroase și ierni nu prea geroase dar cu multa zăpadă, cu o grosime medie de 30 cm, uneori atingând chiar 3 m și cu o durată medie de peste 120 de zile, cu elemente favorabile practicării sporturilor de iarnă, extinzând sezonul specific până în aprilie – mai.
În același timp Predealul dispune de condiții climaterice excepționale în perioadele de primăvară și mai ales de toamnă, ceea ce permite desfășurarea activităților turistice tot timpul anului.
Interesul stațiunii este întregit de atmosfera sa puternic ozonată și de bioclimatul său.
Stațiunea dispune de multiple posibilități pentru turismul montan incluzând aici sporturile de iarnă, drumețiile montane, excursiile de documentare. Existența aici în tot cursul anului a unor condiții favorabile pentru odihnă și turism, determină extinderea capacităților de cazare prin noi construcții, precum și a mijloacelor mecanizate de transport pe cablu, care să favorizeze accesul la zona montană din jur.
Sub aspectul edilitar stațiunea poartă amprenta localităților cu specific turistic, dispunând de structuri pentru agrement și sporturi de iarnă, economia orașului fiind profilată pe “industria turistică”.
Predealul turistic face primii pași la sfârșitul sec. al XIX-lea când se construiesc primele vile ce amintesc de Alpii Elveției. În prezent stațiunea dispune de o rețea hotelieră, completată cu numeroase vile și cabane așezate în locuri pitorești. La dispoziția vizitatorilor se află restaurante și pensiuni, club, sală de jocuri mecanice, săli de spectacole, discoteci.
Examinând în mod comparativ stațiunile de munte din țara noastră prin prisma criteriilor de valoare turistică, de ordin social, economic, durată a sezonului, surse de turiști, nivel de încasări se poate constata poziția prioritară a stațiunii în cadrul acestora. Astfel ea concentrează aproximativ 17% din capacitatea de cazare existentă în zona montană din țara noastră, 9% din totalul pârtiilor amenajate și a instalațiilor de transport pe cablu și aproximativ 25% din circulația turistică din zona montană.
Toate aceste elemente plasează Predealul printre primele 3 stațiuni turistice montane (climaterice) românești, alături de Poiana Brașov și Sinaia, împreună însumând aproximativ 65% din capacitatea de cazare existenta în stațiunile montane din țara noastră, 70% din totalul pârtiilor amenajate și a intalațiilor de transport pe cablu și 40% din circulația turistică din zona montană, respectiv 50% din sosirile de turiști străini.
CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICĂ A STAȚIUNII PREDEAL
II.1 Potențialul turistic natural, antropic în stațiune și împrejurimi
În afara resurselor turistice naturale și antropice date în tabelul nr.1, proprii stațiunii Predeal, se remarcă împrejurimile acesteia, înscrise în arealul mai larg al munților Bucegi, Postăvar, Piatra Mare, a Văii Prahovei și Țării Bârsei, caracterizat și el printr-un cadru natural deosebit de atractiv, încadrat în categoria peisajelor de foarte mare interes turistic, un întins domeniu schiabil și însemnate resurse antropice de importanță turistică majoră pe plan național. În limitele acestui areal se pot realiza foarte interesante și atractive acțiuni turistice care au ca punct de plecare stațiunea Predeal. Astfel există posibilitatea practicării unor forme complexe de turism cu adresabilitate unor largi segmente ale populației, astfel:
Sejur în stațiune pentru odihnă și recreere, pe perioade mai lungi (concedii, vacanțe) favorizat de pitorescul și caracteristicile cadrului natural, dar și de condițiile climatice de tip montan cu puternice efecte reconfortante asupra organismului uman, precum și de existența unor premise nelimitate de practicare a activităților de odihnă activă. Astfel, în sezonul de vară, datorită numeroaselor posibilități pe care le oferă zona înconjurătoare, se pot efectua excursii diversificate de câteva ore, de o zi sau chiar mai multe zile, sau se pot desfășura alte activități specifice sezonului (plaja, patinaj cu rotile, tenis, volei…). De asemenea, pentru sezonul de iarnă, zona beneficiază de pârtii de schi ce pot fi utilizate de categorii largi de schiori.
Desfășurarea în bune condiții a acestei forme de turism impune realizarea tuturor dotărilor de cazare, alimentație, agrement de vară și de iarnă, specifice stațiunilor turistice de munte.
Turismul de sejur în stațiunea Predeal se adresează tuturor categoriilor de turiști, mai puțin persoanelor în vârstă, care sunt defavorizate de altitudinea ridicată (1070m) la care este situată aceasta.
Turism la sfârșit de săptămână, activitate practicată de un număr mare de turiști în permanență creștere și cu durată de timp mai mare, ca urmare a generalizării săptămânii de lucru de 40 de ore.
Elementul de cadru natural, poziția stațiunii în teritoriu, precum și posibilitățile de practicare a unor activități de odihnă activă, atât vara cât și iarna, explică amploarea acestor forme de turism în cadrul stațiunii Predeal.
În aceste condiții se impune echiparea corespunzătoare a stațiunii, mai ales în sezonul de iarnă, echipare ce se referă cu precădere la asigurarea condițiilor de circulație, condiții pentru servirea mesei (la unitățile de alimentație sau locuri de picnic), lărgirea domeniului schiabil și a mijloacelor de agrement ș.a.
Drumeția în zona montană este foarte căutată, Predealul fiind punct de dispersie a turiștilor în Munții Piatra Mare, Postăvar, Bucegi, Baiului și Gârbova.
În ceea ce privește drumeția în Munții Bucegi, crearea posibilităților de urcat cu telecabina pe platoul acestora și presiunea poluantă exercitată de “vizitatorii” muntelui au restrâns desfășurarea acestei activități specific montană, determinând o deplasare a ei cptre masivele Moraru, Bucșoiu și spre versantul vestic al culmii Omul – Strunga, mai greu accesibile pentru drumeții amatori, dar care pot fi atacate din stațiunea Predeal. În aceste condiții se presupune că Predealul va prezenta o atracție mai mare pentru amatorii de drumeție în munții Bucegi.
Aceasta implică amenajarea și marcarea corespunzătoare a potecilor turistice spre aceste masive, realizarea de refugii și chiar cabane în jurul cotelor 1400 – 1600 m, acțiune ce trebuie extinsă și în cadrul tuturor munților limitrofi ai stațiunii Predeal.
Turismul pentru sporturi de iarnă – prezent în pofida faptului că Predealul apare în momentul de față ca o stațiune slab dotată pentru practicarea sporturilor de iarnă în general, deși are mari posibilități naturale printre care și aceea de a avea o perioadă de zăpadă mai lungă decât celelalte stațiuni. De remarcat, este faptul că factorii naturali sunt favorabili practicării principalelor forme de schi (coborâre, slalom, schi fond), de către toate categoriile de schiori, practicării săniușului și bobului.
Desfășurarea aceste forme de turism presupune realizarea de dotări adecvate, în special a celor ce vizează realizarea pârtiilor de schi, bob și săniuș și a mijloaceelor mecanice specifice.
Turismul balnear – datorită acțiunii terapeutice a factorilor naturali Predealului i s-a conferit calitatea de stațiune balneoclimaterică. Stațiunea este indicată, datorită factorilor cu importante efecte terapeutice, în cazul unor afecțiuni specifice timpurilor actuale, respectiv a celor cu caracter de uzură, sau determinate de tulburări psiho – vegetative generale.
În acest context putem preciza că stațiunea Predeal este indicată în tratamentul nevrozei astenice în forme ușoare, fără depresie și anxietate pronunțată, stări de astenie psihică și fizică, convalescentă cu stare generală bună și în stări de suprasolicitare psihosomatică.
Datorită incidenței destul de mari a morbidității afecțiunilor tratabile în stațiunea Predeal, în plan național și internațional este posibilă extinderea funcțiunii balneare și concentrarea ei mai ales în perioadele de extrasezon, când cererea pentru celelalte forme de turism, principale de altfel, este mai mică.
Amplificarea acestei funcțiuni presupune aplicarea de măsuri organizatorice privind asistența medicală și asigurarea de dotări corespunzătoare.
Turismul de tranzit, de vizitare a obiectivelor turistice și cel automobilistic este favorizat de situarea stațiunii pe o circulată arteră rutieră DN1A – E60. condițiile naturale fac ca stațiunea să contituie adeseori o etapă în programele turistice proprii acestor forme de turism, situație ce necesită asigurarea de condiții de alimentație și cazare în care se realizează legătura între turiști și mijloacele lor de transport, precum și condiții de alimentare cu carburanți și service auto.
Așadar, aria largă a formelor de turism posibil a fi practicate indică complexitatea funcțiunilor turistice ale stațiunii Predeal, ceea ce constituie o premisă esențială în determinarea atractivității acesteia.
Desfășurarea formelor de turism menționate impune amenajarea complexă a stațiunii, dar și a împrejurimilor sale, aceasta neputând fi limitată numai la stațiunea propriu-zisă ori la unul sau mai multe trasee montane, ci la întreaga zonă circumscrisă Predealului.
Tabel nr. 1
CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR RESURSE TURISTICE
NATURALE ȘI ANTROPICE DIN STAȚIUNEA PREDEAL
II.2. Structurile de primire din stațiunea Predeal
Structurile de primire reprezintă dotările de bază materială care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul lor de confort, sezonul în care sunt solicitate serviciile de cazare etc.
Structurile de primire cuprind totalitatea formelor de cazare – hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri – care au în vedere asigurarea unui sejur cât mai atractiv, oferă turiștilor condiții optime de adăpostire, îndeplinind după caz și alte funcții, caracteristice la domiciliul temporar, aici referindu-ne la alimentație, agrement, igienă etc.
În practica turistică se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare:
După structura rețelei de cazare, pot fi distinse: forme de cazare de bază – hoteluri, moteluri, vile și forme de cazare complementare – campingul, satul de vacanță, care se amenajează în zonele în care rețeaua de bază nu dispune de capacități suficiente, respectiv activitatea turistică are un caracter sezonier.
După categoria de confort, capacitățile de cazare se clasifică în funcție de caracteristicile constructive, calitatea și complexitatea dotărilor, instalațiilor și a serviciilor pe care le oferă.
Din totalul locurilor de cazare din județul Brașov, 9513 locuri repartizate conform tabelului nr. 2și graficului figura nr. 1, stațiunea Predeal concentrează 37%, respectiv 3520 locuri.
Tabel nr. 2
REPARTIZAREA PE STRUCTURI DE CAZARE
ÎN JUDEȚUL BRAȘOV – AN 2002
Sursa datelor: Comisia Națională pentru Statistică, Serii de date statistice – Turism 2001
Figura 1: Ponderea structurilor de cazare din totalul locurilor de cazare
ale județului Brașov an 2002
Cât privește baza de cazare, unitățile sunt concentrate de-a lungul arterei rutiere ce străbate stațiunea (E60 – DN 1 A) și versantul vestic al Clăbucetelor Predealului.
Tabelul nr. 3
SITUAȚIA LOCURILOR DE CAZARE
DIN STAȚIUNEA PREDEAL AN 2002
Sursa datelor: Direcția județeană de statistică Brașov, Serii de date statistice, Turism 2002
Datele privind baza de cazare sunt prezentate detaliat în tabelul nr. 3.
Din studierea datelor cuprinse în acest tabel, se poate vedea ponderea pe care o deține stațiunea Predeal din punct de vedere al numărului de locuri de cazare, din numărul de 21.485 locuri de cazare din zonele montane ale țării și din numărul de 120.967 locuri de cazare din întreaga țară.
Din cele 3.520 locuri de cazare deținute de stațiunea Predeal la nivelul anului 2001, 20,21% erau hoteluri și vile de categorie superioară (3, 4 și 5 stele), 40,3 în hoteluri, vile și cabane de categorie medie (2 stele) și 39,56% în unități de categorie inferioară (1 stea și neclasificate), conform tabelului nr. 4 și figurii 1. Acestora li se mai adaugă cazarea la particulari care sporește cu aproximativ 500 de locuri capacitatea de cazare a stațiunii.
Tabel nr. 4
CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE DUPĂ CATEGORIA
DE CONFORT, STAȚIUNEA PREDEAL 2002
Sursa datelor: Comisia Națională pentru Statistică, Serii de date statistice – Turism 2002
În categoria neclasificate sunt incluse locurile de cazare din taberele școlare și din pensiuni.
Sursa datelor: Comisia Națională pentru Statistică, Serii de date statistice, Turism 2002
Figura 2: Ponderea structurilor de primire după categoria de confort
– stațiunea Predeal 2002
Unitățile cu grad de confort scăzut sunt reprezentate prin construcții vechi, realizate înainte de 1940, ca de exemplu hotelurile Bulevard, Roozmarin, Cirus, Robinson și Turist.
Un confort mai bun îl oferă unitățile construite după 1975, respectiv hotelurile Orizont și Cioplea, care însumează aproximativ 580 de locuri și 16 vile cu circa 132 de locuri aparținând S.C. Robinson S.A., ele fiind încadrate în categorii de 3, 4 și 5 stele.
De asemenea, la hotelurile Orizont și Cioplea sunt amenajate saune, primul fiind dotat cu o piscină acoperită.
La nivelul stațiunii, circa 30% din capacitatea de cazare prezintă un confort capabil să satisfacă și cerințele turismului internațional.
Pe ansamblul ultimilor 4 ani, utilizarea locurilor de cazare a fost în medie de 60%, în anul 1996 înregistrându-se cererea cea mai mare (peste 74%).
Relativa scădere din anul 1997 a gradului de ocupare a unităților de cazare s-a datorat unei situații conjuncturale generate de condițiile economico-sociale, specifice perioadei de tranziție.
În tabelul nr. 5 este redată structura capacității de cazare din stațiunea Predeal.
Tabelul nr. 5
REPARTIZAREA PE STRUCTURI DE CAZARE
ÎN STAȚIUNEA PREDEAL ÎN ANUL 2002
Sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică, Serii de date statistice, Turism 2002
Din totalul locurilor de cazare din stațiunea Predeal 49,70% sunt în hoteluri, 11,70% în vile, 17,30% în cabane, 20,505 în tabere și 0,80% în pensiuni, conform Figurii 3.
Sursa datelor: Comisia Națională pentru Statistică, Serii de date statistice, Turism 2002
Figura 3: Ponderea structurilor de cazare după tipul unităților de cazare
din stațiunea Predeal anul 2002
Din totalul locurilor de cazare ale județului Brașov, stațiunea Predeal deține 32,2% din locurile în hoteluri, 78,8% din locurile în vile și 47,7% din locurile în cabane, 13,8% din locurile în pensiuni și 57,1% din locurile în tabere școlare.
Unitățile de cazare aparțin unor societăți comerciale cu capital de stat S.C. Predeal S.A., S.C. Robinson S.A., unor societăți cu răspundere limitată provenite din S.C. Predeal S.A. și DECOTS – Direcției Economice pentru Odihnă și Turism a Sindicatelor, conform Tabelului nr. 6 și Figurii nr. 4.
Tabelul nr. 6
REPARTIZAREA LOCURILOR DE CAZARE DIN
STAȚIUNEA PREDEAL DUPĂ APARTENENȚA LOR – AN 2002
Sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Brașov, Ministerul Turismului –
Institutul de Cercetări în Turism București
Figura 4: Ponderea locurilor de cazare după apartenența lor – an 2002
Sejurul mediu zile/turist pe tipuri de unități (hoetl – vilă) în anul 2002 este prezentat în tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
SEJURUL MEDIU ZILE / TURIST ÎN STAȚIUNEA PREDEAL
ÎN ANUL 2002
Sursa datelor: Comisia Națională pentru Statistică, Serii de date statistice – Turism 2002
Se observă că la hoteluri, românii au avut cel mai lung sejur mediu 3,8 zile/turist. La vile sejurul mediu pentru turiștii români a fost de 5,6 zile, în timp ce pentru turiștii străini sejurul mediu a fost doar de 1,3 zile. La vile, sejurul se explică prin faptul că unele vile au fost închiriate în sistemul „charter”, deci plătindu-se la un anumit grad de utilizare a capacității.
II. 3 Structurile de alimentație din stațiunea Predeal
Structurile de alimentație sunt cele care asigură îmbinarea într-un ansamblu armonios a acțiunilor necesare pregătirii și prezentării preparatelor culinare și a băuturilor determinate de desfășurarea și consumul acestora, precum și crearea unei ambianțe plăcute de destindere și bună dispoziție în unitățile destinate acestui scop.
Unitățile de alimentație pentru turism se clasifică, de asemenea, după caracteristicile constructive, calitatea dotărilor, instalațiilor și a serviciilor pe care le oferă.
Din totalul structurilor de alimentație a județului Brașov, stațiunea Predeal deține circa 30%, respectiv 4177 locuri repartizate astfel: 65,71% în restaurante, 2,01% în bufete, 15, 28% în bufete-bar, 12,92% în baruri de zi, 4,06% în baruri discoteci, așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8
SITUAȚIA LOCURILOR DE ALIMENTAȚIE
DIN STAȚIUNEA PREDEAL AN 2002
Sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Brașov, Serii de date Statistice – Turism 2002
Dintre acestea 77,59% sunt o categorie superioară (cat. I), ele corespunzând în mare măsură, ca ambianță și dotare, și cerințelor turismuluii internațional. Unitățile de categorie lux lipsesc, ceea ce ne obligă să afirmăm că se impune o îmbunătățire în acest sens.
Clasificarea structurilor de alimentație pe categorii de confort este prezentată în tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9
CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE ALIMENTAȚIE DIN STAȚIUNEA
PREDEAL ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIA DE CONFORT AN 2002
Sursa datelor: Minisetrul Turismului – Institutul de cercetări în Turism, București, 2002
Raportul cazare–masă este de 11,19 locuri la masă pentru un loc de cazare, superior situației altor stațiuni climaterice, ceea ce indică existența unor condiții mai bune în ceea ce privește servirea mesei.
Principalii deținători de unități de alimentație sunt SC Predeal SA și SC Robinson SA, celelalte unități deținând ponderi reduse.
II.4. Structurile de agrement din stațiunea Predeal
Sunt acele structuri care asigură turiștilor posibilități de destindere pentru petrecerea timpului liber de vacanță, atât în calitate de spectatori, cât și în calitate de participanți activi la diferite acțiuni – incluzând și șansa de a deprinde practicarea sporturilor sub îndrumarea unor instructori specializăți.
Structurile de agrement pot fi clasificate în:
Structuri de agrement sub acoperiș
Structuri de agrement în cadrul stațiunii
În stațiunea Predeal, structurile de agrement sub acoperiș sunt slab reprezentate atât sub aspect cantitativ cât și calitativ, amenajările de acest gen întâlnindu-se doar la: Hotelul Orizont – discotecă, piscină, saună; Hotelul Cioplea – discotecă, saună; discoteca Meteor, sălile de biliard și bingo din centrul stațiunii.
Structurile de agrement în cadrul stațiunii sunt compuse dintr-o serie de terenuri de tenis, volei, la care se adaugă posibilitățile existente pentru practicarea schiului.
II.5. Structurile pentru sporturi de iarnă din stațiunea Predeal
Prezența unor pante denivelate, pretutindeni: în zona Diham, zona Brazi – Pârâul Rece și mai ales Clăbucetul Taurului, a favorizat existența unui domeniu schiabil natural valoros, alcătuit din pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (7 pârtii ușoare, 5 medii și 2 dificile) și pârtii de săniuș. Din aceste 14 pârtii doar 8 sunt omologate, în lungime totală de aproximativ 7500 m dintre care 2 au instalații de iluminat nocturn, aceste pârtii au o capacitate de circa 2430 persoane/zi.
Lungimea redusă a pârtiilor de schi situează stațiunea Predeal pe locul 3 în ierarhia stațiunilor similare din țară destinate turismului internațional și pe un loc inferior pe plan european. Acest lucru se poate vedea din figura 5.
Sursa datelor: SC „Telefericul” SA Brașov
Figura 5: Poziția stațiunii Predeal pe plan național din punct de vedere
al lungimii pârtiilor de schi omologate
Principalele caracteristici ale pârtiilor de schi omologate din stațiunea Predeal sunt prezentate în tabelul nr. 10.
Tabel nr. 10
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PÂRTIILOR DE SCHI
OMOLOGATE DIN STAȚIUNEA PREDEAL
Sursa datelor: SC „Telefericul” SA Brașov
Instalațiile de transport pe cablu existente în stațiunea Predeal sunt proprietatea SC Telefericul SA Brașov, de altfel singura societate din românia care are ca obiect de activitate proiectarea, construcția și exploatarea unor astfel de instalații.
Cu toate că firma constructoare se află la doar 30 km, iar stațiunea este importantă și dispune de zone de care pot fi cu succes dotate, instalațiile de transport pe cablu sunt simbolice – 2 telescaune cu 2 locuri și 3 teleschiuri duble amplasate pe principalele pârtii, având o lungime totală de 5204 m.
În tabelul nr.11 (respectiv figura nr.6) și tabelul nr.12 (respectiv figura nr.7) este prezentată situația numărului de turiști transportați de instalațiile pe cablu din stațiunea Predeal.
Tabel nr.11
NUMĂRUL DE TURIȘTI TRANSPORTAȚI DE INSTALAȚIILE PE CABLU
DIN STAȚIUNEA PREDEAL ÎN PERIOADA 1997 – 2002
Figura nr.6: Evoluția numărului de turiști transportați de instalațiile pe cablu – telescaunul 1 și 2 Predeal în perioada 1997 – 2002
Din datele prezentate, se observă că numărul de turiști transportați pe instalațiile de cablu a scăzut în fiecare an, în anul 2001 reprezentînd doar 38 % din numărul turiștilor transportați în anul 1997. Totuși, se observă o creștere a numărului de turiști transportați pe instalațiile de cablu în anul 2002.
Tabel nr.12
NUMĂRUL DE TURIȘTI TRANSPORTAȚI DE INSTALAȚIILE PE CABLU
DIN STAȚIUNEA PREDEAL ÎN PERIOADA 1997 – 2002
Cifrele expuse în tabelul anterior arată, de asemenea, o scădere a numărului de turiști transportați cu teleschiul în perioada 1997 – 2002, în anul 2001 reprezentând numai 27,13 % din numărul turiștilor transportați în anul 1997.
Figura nr.7: Evoluția numărului de turiști transportați de instalațiile pe cablu – teleschi 1, 2, 3 Predeal în perioada 1997 – 2002
Pentru a analiza performanțele stațiunii Predeal, redăm în tabelul nr.13 principalele caracteristici tehnice ale mijloacelor de transport pe cablu, din stațiune.
Tabel nr.13
PRINCIPALELE CARACTERISTICI TEHNICE ALE MIJLOACELOR DE TRANSPORT PE CABLU DIN STAȚIUNEA PREDEAL
Analizâd variația anuală a numărului de turiști transportați cu telescaunele 1 și 2 Predeal în anii 1997 – 2002, conform reprezentării din figura nr.8 constatăm următoarele:
Figura nr.8: Variația numărului de călători transportați de telescaunul 1 și 2 din stațiunea Predeal în perioada 1997 – 2002.
În decursul unui an calendaristic există o variație a numărului de turiști ce recurg la mijloacele de transport pe cablu – la serviciile prestate în turism în general, cu perioade de vârf, atenuare și scădere fapt ce relevă de altfel sezonalitatea turistică. Aceste variații sunt strict legate de o serie de factori printre care se numără și sezonul. Astfel în perioada de sezon 16.06. – 30.08; 21.12 – 28.02, perioada de programare a concediilor și a vacanțelor școlare asistăm la o creștere a numărului de turiști cu un vârf în lunile august și februarie. În sezonul intermediar respectiv în intervalele (aproximative) 01.03 – 15.04, 01.09 – 31.10 remarcăm o scădere a numărului de turiști până la o limită a extrasezonului, în perioada 16.04 – 15.06; 01.11 – 20.12 când se observă o stagnare la nivel minim a numărului de turiști dornici de a se bucura de facilitățile oferite de mijloacele de transport pe cablu.
Analizând variația anuală în perioada 1997 – 2002 asistăm la o scădere progresivă a turiștilor, scădere datorită unor factori conjuncturali generați de condițiile specifice perioadei de tranziție.
În reprezentarea din figura nr.9 se poate vedea scăderea progresivă față de anul 1997, ales ca an de bază.
Figura nr.9: Dinamica numărului de turiști transportați de telescaunul 1 și 2 Predeal în perioada 1997 – 2002
O analiză similară se poate face și pentru Teleschiul 1, 2, 3 Predeal, cu mențiunea că acest mijloc de transport pe cablu are un pronunțat caracter de sezonalitate, perioada sa de funcționare fiind impusă de existența stratului de zăpadă depus (perioada de funcționare teoretică fiind 15.02 – 01.04.
În figura nr.10 se poate observa evoluția anuală pe perioada 1997 – 2002.
Figura nr.10: Dinamica numărului de turiști transportați de teleschiul 1, 2, 3 Predeal în perioada 1997 – 2002
Stațiunea Predeal deține 9% din totalul pe țară a pârtiilor amenajate și instalațiilor de transport pe cablu, fapt care o face să se situeze peste media pe țară, însă din păcate mult sub cea din străinătate.
Performanțele stațiunii Predeal, în raport cu cele ale unor stațiuni similare din străinătate pot fi comparate cu ajutorul unor indicatori sintetici pentru sporturile de iarnă. În continuare prezentăm acești indicatori:
1. INDICATORUL (m pârtie / loc cazare) indică nr. metrilor de pârtie corespunzători unui loc de cazare, oferind imaginea mobilității, respectiv dispersia schiorilor în cadrul domeniului schiabil.
În stațiunea Predeal LP / NL = 7590 / 3520 = 2,16 m/loc de cazare, ceea ce în raport cu valoarea indicatorilor pe plan mondial și a normelor internaționale care se situează între 9 – 11 m/loc de cazare, reprezintă abia 25%.
Valoarea raportului pentru stațiunea Poiana Brașov este de 6,5 m/loc de cazare.
2. INDICATORUL (m instalații/loc cazare) indică raportul între metrii de instalații de transport pe cablu și numărul locurilor de cazare, exprimând posibilitîțile de acces ale turiștilor la instalațiile mecanice de transport.
În stațiunea Predeal este egal cu 5204 / 3520 = 1,48 m/loc de cazare. Normele internaționale prevăd 6 – 7 m/loc, ceea ce înseamnă că Predealul satisface doar ¼ din cerințele pe plan mondial. Valoarea raportului pentru stațiunea Poiana Brașov este de 3,7 m/loc.
3. INDICATORUL (capacitatea orară a instalațiilor de transport pe cablu / loc cazare) reprezintă capacitatea orară a instalațiilor de transport pe cablu raportată la numărul locurilor de cazare și exprimă gradul de satisfacere a cererii turistice, respectiv ușurința de utilizare a instalațiilor de transport pe cablu.
În stațiunea Predeal indicatorul este egal cu 3000 / 3520 = 0,85. Pe plan mondial valorile acestui indicator se situează între 1,8 – 3 ceea ce face ca stațiunea Predeal să se afle abia la jumătate, impunându-se o sporire a instalațiilor de transport pe cablu. Valoarea raportului pentru stațiunea Poiana Brașov este
de 2,4.
4. INDICATORUL LT (m) reprezintă lungimea instalațiilor de transport pe cablu din stațiune.
În stațiunea Predeal LT = 5204 m, față de 10200 în Poiana Brașov.
5. INDICATORUL DN (m) reprezintă diferența de nivel totală a mijlocului de transport pe cablu din stațiune.
În stațiunea Predeal DN = 2563 m față de 3298 în Poiana Brașov.
6. INDICATORUL QT (nr. persoane) reprezintă capacitatea medie orară a instalațiilor de transport pe cablu din stațiune.
În stațiunea Predeal QT = 300 persoane, față de 6650 persoane în stațiunea Poiana Brașov.
7. INDICATORUL LP (m) reprezintă lungimea totală a pârtiilor de schi din stațiune.
În stațiunea Predeal LP = 7590 m, față de 18000 m în Poiana Brașov
8. INDICATORUL DN (m) reprezintă diferența de nivel totală a pârtiilor din stațiune.
În stațiunea Predeal DN = 1437 m, față de 2937 m în Poiana Brașov.
9. INDICATORUL Qp (persoane / h) reprezintă capacitatea medie orară a pârtiilor studiate.
În stațiunea Predeal Qp = 2430 persoane / h, față de 8000 în Poiana Brașov.
Acești indicatori sunt prezentați sintetic în tabelul nr.14.
Tabel nr.14
CARACTERISTICILE DOMENIULUI SCHIABIL ȘI INDICATORII
SINTETICI DIN STAȚIUNEA PREDEAL AN 2001
Sursa datelor: S.C. "Telefericul" S.A. Brașov
II.6. Circulația turistică în cadrul stațiunii Predeal
Clientela obișnuită a stațiunii Predeal este formată în proporție de 90% din turiști români. Principalul segment de turiști îl constituie tinerii, amatorii de drumeții și schi, precum și familiile cu copii. O pondere mai mică o au persoanele de vârsta a treia pentru care altitudinea ridicată la care se află stațiunea este contraindicată.
În ceea ce privește dinamica circulației turistice în stațiune în perioada 1997 – 2002, aceasta a fluctuat în medie cu circa 20%, atât ca număr de turiști cât și ca număr de înnoptări.
În tabelul nr. 15 și 16, respectiv în figura 11 este prezentată situația numărului de turiști și a înnoptărilor pe perioada 1998 – 2002 în stațiunea Predeal.
Tabel nr.15
SITUAȚIA NUMĂRULUI DE TURIȘTI ȘI DINAMICA ACESTUIA ÎN
STAȚIUNEA PREDEAL, ANII 1998 – 2002
Date statistice societăți comerciale Capacități de cazare 1998 – 2002
Tabel nr.16
SITUAȚIA NUMĂRULUI DE ÎNNOPTĂRI ȘI DINAMICA ACESTUIA ÎN
STAȚIUNEA PREDEAL, ANII 1998 – 2002
Sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Date statistice societății comerciale Capacități de cazare 1998 – 2002
Date statistice societății comerciale Capacități de cazare 1998 – 2002
Figura nr.11: Dinamica circulației turistice din stațiunea Predeal în perioada 1998 – 2002
Din reprezentarea grafică se poate observa o scădere a numărului total de turiști în anul 1999 față de 1998, cu 18,6 %, ca apoi în perioada 200 – 2001 să asistăm la o menținere relativ constantă a numărului total al acestora.
Important de remarcat este și reducerea numărului de turiști români care a înregistrat o scădere semnificativă în anul 1999 față de 1998, cu 16,8% pentru ca apoi să se situeze în limite relativ neschimbate.
Această evoluție își găsește explicația în liberalizarea prețurilor, în scăderea continuă a puterii de cumpărare a potențialilor turiști și nu în ultimul rând în renunțarea la unele servicii și înlocuirea acestora cu alternative mai accesibile.
Sejurul mediu și coeficientul de utilizare a capacității de cazare (C.U.C.) sunt alți indicatori importanți în evaluarea stațiunii.
Sejurul mediu se calculează ca fiind raportul dintre numărul înnoptărilor și numărul turiștilor, iar pentru stațiunea Predeal, în perioada 1998 – 2002 acesta a avut următoarele valori, conform tabelului nr.17.
Tabel nr.17
SEJURUL MEDIU ÎN STAȚIUNEA PREDEAL ÎN PERIOADA 1998 – 2002
Zile / turist
Date statistice societății comerciale Capacități de cazare 1998 – 2002
În anul 2001, comparativ cu anul 1998, din tabelul nr.17 se poate observa că sejurul mediu al turiștilor români în stațiunea Predeal a crescut cu 4,6%, în timp ce sejurul mediu al turiștilor străini a scăzut cu circa 25%.
Pe ansamblul anilor 1998 – 2001 sejurul mediu (total) putem considera că s-a menținut relativ constant, având valori cuprinse între 3,19 și 3,41.
Coeficientul de utilizare a capacităților de cazare este dat de raportul dintre numărul de înnoptări și capacitatea maximă a stațiunii.
Pentru stațiunea Predeal în perioada 1998 – 2002 coeficientul de utilizare a capacităților este dat în tabelul nr.18.
Tabel nr.18
COEFICIENTUL DE UTILIZARE A CAPACITĂȚILOR DE CAZARE ȘI
DINAMICA ACESTUIA ÎN STAȚIUNEA PREDEAL ÎN PERIOADA 1998 – 2002
Date statistice societății comerciale Capacități de cazare 1998 – 2002
Dacă anul 1998 îl considerăm an de bază (C.U.C. 100%), se observă scăderea din anii următori, astfel: în anul 1999 C.U.C. = 83,10 %, în anul 2000 C.U.C. = 82,12 % iar în ultimul an 2001 C.U.C. = 81,56 %.
În figura 12 se prezintă dinamica coeficientului de utilizare al capacității, pentru stațiunea Predeal, în perioada 1998 – 2002.
Date statistice societății comerciale Capacități de cazare 1998 – 2002
Figura nr.12: Dinamica coeficientului de utilizare a capacității de cazare din stațiunea Predeal în perioada 1998 – 2002
În perioada studiată, respectiv anii 1998 – 2002, se constată o scădere progresivă a coeficientului de utilizare al capacității, fapt ce indică o diminuare a cererii pentru serviciile turistice.
Concluzii privind oferta turistică a stațiunii Predeal
Din prezentarea caracteristicilor potențialului turistic, a structurilor de cazare, alimentație, agrement și a celor pentru sporturi de iarnă se desprind câteva aspecte ale ofertei stațiunii Predeal:
poziția geografică favorabilă a stațiunii în teritoriu;
existența unui cadrul natural remarcabil cu mari valențe recreative și curative;
existența unor condiții climaterice și de relief care permit desfășurarea activităților turistice tot timpul anului;
situarea într-un cadru favorabil practicării sporturilor de iarnă, având posibilitatea extinderii sezonului specific până în aprilie – mai;
existența unei baze materiale corespunzătoare turismului internațional, cu suficiente unități de cazare și alimentație de categorie superioară;
posibilitatea desfășurării unor forme de turism multiple și complexe, ceea ce îi atribuie stațiunii polifuncționalitate.
Acestor factori obiectivi li se alătură calitatea serviciilor turistice semnalându-se eforturile gazdelor de a se situa din acest punct de vedere la un nivel competitiv.
Toate elementele mai sus menționate concură la realizarea unei valoroase oferte turistice, gradul de atractivitate al acesteia putând fi exprimat pe baza sintetizării caracteristicilor lor.
Aceste elemente structurate într-un mod logic, construit pe baza unor informații cuprinse în studii de specialitate, au condus la estimarea gradului de atractivitate al stațiunii Predeal, atribuindu-se un număr de 221 puncte, ceea ce o situează în urma stațiunilor Poiana Brașov (391 puncte) și Sinaia (305 puncte).
Caracterizarea completă a factorilor atractivității a avut în vedere atât caracteristicile fizice atât cât și nivelul calitativ al acestora, apreciate pe o scală de 10 valori, atribuindu-se 4 nivele pentru fiecare factor: foarte bine (10), bine (8), satisfăcător (5), slab (2), ceea ce a permis stabilirea contribuției fiecărui factor în parte și a tuturor variabilelor ce determină atractivitatea unei stațiuni montane.
Modul de estimare a gradului de atractivitate al stațiunii Predeal este prezentat în tabelul nr. 19.
Tabel nr.19
ESTIMAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE A
STAȚIUNII PREDEAL
Sursa datelor: “Institutul de cercetări în Turism – București” – “Cercetare prospectivă pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunii Predeal” București 2002
CAPITOLUL III
STRATEGII ȘI POLITICI DE DEZVOLTARE ȘI
EFICIENTIZARE A STAȚIUNII PREDEAL
Obiectivul general al eficientizării turismului în stațiunea Predeal îl constituie realizarea unei oferte turistice moderne, competitive pe plan intern și internațional, în condițiile unei exploatări rentabile.
Realizarea acestui obiectiv este asigurată de adoptarea unei strategii turistice privind:
valorificarea superioară a resurselor turistice ale stațiunii în scopul creării condițiilor de practicare de noi forme de turism cu incidențe economico-sociale importante, deci extinderea funcțiunilor turistice ale acesteia;
relansarea stațiunii în circuitul turistic internațional prin promovarea programelor care vizează acțiuni de odihnă în tot timpul anului, cât și a unor programe de profilaxie, tratamente de recuperare balneară practicabile îndeosebi în extrasezon.
Strategia eficientizării turismului în stațiunea Predeal va avea ca direcții fundamentale de acțiune:
extinderea funcțiunilor turistice ale stațiunii;
consolidarea ofertei turistice a stațiunii;
creșterea activității stațiunii prin organizarea unor activități de animație;
lansarea stațiunii pe piața internațională.
III.1. Diversificarea funcțiunilor turistice ale stațiunii Predeal
Această funcțiune este impusă de necesitatea valorificării în totalitate a resurselor turistice complexe ale stațiunii, ale căror valențe fac posibiliă practicarea de noi forme turistice cu noi incidențe sociale importante.
Cercetările clinico – experimentale au stabilit valoarea factorilor naturali ai stațiunii în tratamentul tuturor formelor de nevroză și stres, fapt ce face posibilă organizarea stațiunii și pentru tratamentul balnear. Dezvoltarea acestei funcțiuni este susținută de experiența ei în cadrul microstațiunii Pârâul Rece – satelit al Predealului care beneficiază de condiții naturale similare.
Acțiunea terapeutică a factorilor de cură este prezentată în Tabelul nr.1 din cadrul capitolului II.
În ceea ce privește funcționarea balneară a stațiunii, ea trebuie organizată ca atare și promovată în special în extrasezon. Organizarea ei presupune în mod special: amenajarea de cabinete medicale în unitățile de cazare nominalizate în prealabil pentru funcționarea balneară; realizarea unui laborator de analize, a pregătirii unui corp medical corespunzător și realizării de dotări de agrement terapeutic.
Funcțiunea de stațiune balneoclimaterică atrage după sine existența unor elemente calitative care țin seama de faptul că Predealul nu este numai un loc de tratament, ci și zonă de refugiu într-un ecosistem în care omul își reia energia de echilibrare și însănătoșire prin intermediul apei, soarelui, pământului, aerului și “locului” în ansamblu.
În general, aspectele calitative ale cererii pentru turismul balneoclimateric sunt determinate de: ambianța generală, cadrul natural de interes turistic, infrastructura, poluarea atmosferei, poluarea fonică accentuată de circulația auto și indiferența localnicilor.
Senzația de aglomerație și răceală nu răspunde motivației pentru turismul balnear și nu favorizează o atmosferă caldă care să completeze terapeutic tratamentul balneo – medical.
Din cercetările efectuate de specialiști a rezultat că într-o stațiune balneară, o mare parte din subiecți doresc să cunoască oameni noi, să lege prietenii, să-și destăinuie suferințele personale, dar mai ales să uite că sunt bolnavi, deci să se situeze într-o măsură și mai mare în postura de turist.
Aceste doleanțe pot fi realizabile prin existența (de preferință în unitățile hoteliere) a unor spații comune unde curanții se pot regăsi mai ușor, precum și a unor programe la nivel de stațiune conduse cu competență de un animator.
În ceea ce privește tratamentul balneo – medical este foarte importante ca modalitățile de desfășurare a curei balneare să satisfacă cerințele specifice, marcate de nevoia alinării suferinței sub raport psihic și fiziologic, să existe o colaborare pacient – cadru medical, precum și existența unei aparaturi medicale moderne cu stare tehnică corespunzătoare.
În ceea ce privește cazarea, aceasta poate contribui la atingerea scopurilor unui sejur prin:
confort corespunzător;
mobilier adecvat;
funcționarea instalațiilor sanitare;
existența spațiilor comune;
amabilitatea personalului, cunoașterea de către aceștia a unor limbi străine;
păstrarea liniștii.
În privința alimentației publice, aceasta poate contribui prin:
ambianță corespunzătoare în unitățile respective (de preferință în restaurant);
posibilitatea servirii unui meniu adecvat;
calitatea preparatelor culinare;
respectarea prescripțiilor dietetice;
promptitudinea servirii;
comportamentul personalului.
În legătură cu agrementul, acest domeniu atât de complex și de eficient în acoperirea cerințelor care să satisfacă atât postura de curand, prin completarea terapiei, cât și pe cea de turist, prin ștergerea diferenței dintre un bolnav și un turist aflat în concediu, se realizează prin diferite metode:
practicarea de activități sportive sau de divertisment cu caracter terapeutic la indicația medicilor pentru care este necesară realizarea de dotări de agrement terapeutic specific afecțiunilor tratate în diferitele stațiuni balneare;
crearea condițiilor pentru practicarea anumitor sporturi;
existența unor biblioteci unde să poată fi consultată presa cotidiană și publicațiile de specialitate;
sală de audiții muzicale sau pentru conferințe pe teme medicale și turistice;
organizarea de excursii.
Trebuie reținut și faptul că preferințele în legătură cu modalitățile de agrement și distracție se circumscriu atât sferei care nu necesită efort și inițiativă, cât și sferei care implică mai mult individul decât grupul.
În același timp este important ca într-o stațiune balneo-climatică, dotările de agrement să satisfacă și preferințele persoanelor care însoțesc curanții, de regulă persoane sănătoase.
III.2 Modernizarea ofertei turistice a stațiunii.
Cadrul natural al stațiunii, particularitățile și valențele recreative ale acesteia, poziția în teritoriu precum și recunoașterea acestora pe plan intern încă de la sfârșitul secolului trecut, au făcut ca stațiunea să-și contureze câteva funcțiuni turistice majore și anume:
turismul de odihnă și recreere cu sejur de mai multe zile;
turismul la sfârșit de săptămână;
drumeția montană.
Considerentele privind calitatea potențialului turistic, precum și cele de ordin calitativ, legate de cererea turistică și tendințele manifestate de aceasta mai ales pe plan intern, fac ca și pe viitor, turismul de odihnă și recreere la sfârșit de săptămână să rămână forma prioritară de turism.
Sporturile de iarnă vor lua o amploare mai mare ca urmare a aspirației turiștilor spre mișcare și odihnă activă, iar drumeția se va dezvolta prin preluarea de către stațiunea Predeal a funcției de dispersie a turiștilor în munții Bucegi.
În acest context, demersurile legate de modernizarea, dezvoltarea și organizarea stațiunii vor fi subordonate cu precădere practicării în condiții superioare a acestor forme de turism, principalele aspecte ce trebuie avute în vedere fiind:
Odihnă și recreere cu sejur:
cazare
extinderea capacității de cazare;
confort sporit (apă caldă, baie, duș, ș.a.);
ambianță agreabilă;
modernizări de spații;
salubrizare corespunzătoare;
sistem de rezervare a locurilor de cazare;
servicii suplimentare diversificate.
alimentație
mărirea numărului de unități;
diversificarea unităților (ca specifici);
ambianță plăcută;
dotări superioare;
personal corespunzător;
diversificarea meniurilor.
personal
servicii de calitate;
profesionalism, promptitudine;
exigență;
operativitate;
amabilitate, solicitudine;
spirit de inițiativă.
infrastructură
automatizarea comunicațiilor;
refacerea arterelor de circulație;
extinderea parcajelor;
extinderea mijloacelor de transport pe cablu;
interzicerea transportului greu în stațiune;
alimentarea corespunzătoare cu apă, gaz;
extinderea asistenței medicale.
aspect general
amenajarea și întreținerea spațiilor verzi din stațiune și din jurul unităților de cazare;
eliminarea surselor de poluare;
evitarea improvizațiilor în construcții;
sporirea rețelei comerciale;
amenajarea potecilor de promenadă;
iluminarea adecvată a stațiunii;
dezvoltarea comerțului specific turistic.
agrement
modernizarea bazei existente;
extinderea domeniului schiabil;
amenajarea de spații pentru copii, terenuri de minigolf, patinoare, terenuri de sport, bowling;
introducerea de animatori în stațiune și unități;
grădiniță pentru copii.
Turism la sfârșit de săptămână
cazare
modernizarea cabanelor;
igienizarea spațiilor din jurul cabanelor;
dezvoltarea cazării la particulari;
alimentație
diversificarea unităților de alimentație
amenajarea de unități cu servire rapide
infrastructură
îmbunătățirea rețelei stradale;
extinderea parcajelor;
extinderea mijloacelor de transport pe cablu;
amenajarea de locuri speciale pentru instalarea corturilor;
extinderea rețelei de asistență medicală;
marcarea și întreținerea potecilor turistice;
agrement
mărirea domeniului schiabil;
sporirea ofertelor centrelor de închiriere material sportiv;
amenajarea de patinoare, piscine, locuri de joacă pentru copii;
instruirea unui corp de ghizi și salvamontiști bine pregătit și dotat.
Sporturi de iarnă
amenajări speciale
sporirea numărului de pârtii de schiși săniuș;
diversificarea pârtiilor de schi ca grad de dificultate;
amenajarea de pationare naturale și artificiale;
sporirea ofertei centrelor de închiriat și reparat material sportiv;
mijloace de transport pe cablu
sporirea și diversificarea mijloacelor de transport pe cablu;
funcționare optimă;
abonamente cu prioritate la utilizarea mijloacelor de transport pe cablu;
agrement
diversificarea dotărilor din stațiune și unități de cazare și alimentație;
cursuri de schi organizate de monitori cu înaltă calificare.
În cadrul acțiunii de consolidare a ofertei actuale a stațiunii un rol important îl are modernizarea acesteia, cerința impusă pe de o parte de necesitatea sporirii competitivității sale și pe de altă parte din rațiuni economice. Astfel, într-o viziune dinamică, concepția de modernizare a stațiunii include:
creșterea funcționalității;
satisfacerea la un înalt nivel a unui larg evantai de motivații turistice;
sporirea prestigiului stațiunii pe plan intern și internațional;
Elementele componente ale strategiei de modernizare, în concepția preconizată au în vedere:
valorificarea superioară, intensivă a resurselor turistice naturale;
adaptarea permanentă a serviciilor turistice la cerințele și preferințele turiștilor;
reconsiderarea calității bazei tehnico-materiale și infrastructurii stațiunii;
preocuparea permanentă pentru calitatea serviciilor;
reanalizarea pachetului de programe și acțiuni turistice oferite;
dotarea stațiunii cu mijloace de agrement cât mai diverse;
lărgirea rețelei comerciale.
În același timp, modernizarea presupune receptivitate la nou, în domeniul cazării, alimentației, agremetului și în special în domeniul practicării sporturilor de iarnă. Astfel menționăm:
automatizarea prestațiilor turistice;
utilizarea de noi surse de energie;
iluminarea pârtiilor de schi sau săniuș;
dotarea centrelor de închirieri echipamente sportive cu noutăți în domeniu;
instalarea de mijloace moderne de transport pe cablu, etc.
Trebuie să subliniem faptul că, modernizarea nu se va realiza ca un proces rupt de acțiunea de dezvoltare a stațiunii, cele două procese desfășurându-se simultan, corelat și colaborat, scopul final fiind unic: optimizare și eficiență maximă.
Modernizarea bazei militare din stațiune pune o serie de probleme:
a) Acestea se referă, în primul rând la modernizarea unităților de cazare atât în cazul construcțiilor vechi (vile, hoteluri), dar și a celor noi (hotel Orizont, hotel Cioplea).
Modernizarea vilelor și hotelurilor vechi constituie o problemă avantajoasă din punct de vedere economic, întrucât prin îmbunătățirea condițiilor de confort se asigură o mai bună utilizare a lor, dar și din punct de vedere estetic, prin reconsiderarea unor construcții cu valoare arhitecturală ce dau personalitate stațiunii sau ocupă amplasamentele bune în cadrul acesteia.
În cazul acestor construcții se cuprind 23 de vile, 14 hoteluri și 13 cabane de categoria 1 și 2 stele, lucrările de modernizare vor urmări ridicarea gradului de confort prin îmbunătățirea dotărilor care să le ridice nivelul cu cel puțin o stea.
Modernizarea construcțiilor vechi va urmări estetizarea fațadelor, amenajarea spațiilor înconjurătoare, mărirea numărului de camere cu grupuri sanitare și duș, înlocuirea mobilierului uzat și nefuncțional cu unul nou, reproiectat după cerințele moderne de confort.
Realizarea parțială a acestui obiectiv, cel puțin în cazul de față, suntem de părere că ar trebui sponsorizată de către stat prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale, de sindicate sau diferite societăți comerciale în ideea destinării lui turismului social.
Un alt aspect al modernizării vizează “intimizarea” spațiilor comune ale hotelurilor și vilelor, urmărindu-se sporirea atractivității lor cu mai multă vegetație, luminozitate, reclame luminoase, ș.a., precum și lărgirea și sporirea spațiilor comune.
Concomitent se va încerca și modernizarea spațiilor contractate cu particularități.
b) Unei ample acțiuni de modernizare trebuie supuse și unitățile de alimentație din stațiune, care trebuie să prevadă pe lângă îmbunătățirea confortului și reprofilarea unora dintre ele în unități cu specific.
Aceasta, întrucât în cadrul ofertei turistice a unei stațiuni componenta de alimentație apare ca foarte dinamică și ofensivă, impunându-se prin forme noi, originale, atractive, prin spiritul întreprinzător, curajor al ofertanților.
O atenție specială considerăm că trebuie acordată turismului dee masă (la sfârșit de săptămână) ce se va reflecta în realizarea unei game mai largi de produse culinare, la prețuri moderate, în unitățile cu servire rapidă. Aici trebuie avută în vedere realizarea unei rețele de unități de tipul “FAST FOOD”.
Asemenea unități pot fi realizate în cadrul restaurantului Orizont, Robinson sau Predeal.
De asemenea, trebuie să existe preocupări pentru “legarea” alimentației de o serie de manifestări culturale: “Ziua stațiunii”, “Salonul concurs de fotografie montană”; științifice: “Sesiunea științifică a economiștilor din turism”, “Întâlnirea anuală a medicilor”; sportive: “Serbările zăpezii”; specifice: “Ziua gastronomiei” etc.
c) Modernizarea și extinderea dotărilor de agrement existente, atât a celor din stațiune, cât și din unități, în special a celor legate de practicarea sporturilor de iarnă și de divertisment.
Dezvoltarea bazei materiale pentru turism este condiționată de o serie de factori obiectivi dintre care amintim: cantitatea și calitatea potențialului turistic al stațiunii, nivelul prognozat al cererii turistice, spațiul construibil, gradul de satisfacere a cererii turistice, nivelul actual de dezvoltare a bazei materiale, etc. În cadrul stațiunii Predeal analiza interacțiunii dintre factorii menționați indică:
limitarea spațiilor de cazare, în perspectiva anului 2002, la nivelul actual principalul factor de frânare al dezvoltării acestuia constituindu-l utilizarea actuală a locurilor de cazare sub nivelul optim de exploatare al acestuia – circa 65% precum și nivelul prognozat al cererii turistice, care nu indică creșteri însemnate ale acesteia pentru activitățile ce solicită un sejur mai îndelungat în stațiune.
Pentru satisfacerea unei cereri turistice mai importante, în special la sfârșit de săptămână, o soluție în acest sens credem că este amplificarea cazării la particulari și revitalizarea pensiunilor, prin organizarea corespunzătoare a acestora în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.62/1994. Această ordonanță prevede o serie de facilități pentru acei investitori particulari (și nu numai) care organizează pensiuni, facilități constând în:
scutirea de impozit pe venit în primii 3 ani de funcționare;
prioritate în instalarea rețelei de telecomunicații;
sprijin logistic din partea specialiștilor Ministerului Turismului;
acordarea de spații publicitare în materialele de promovare elaborate de Ministerul Turismului ș.a.
dezvoltarea unităților de alimentație, în corelare cu numărul locurilor de cazare (optim raportul ar trebui să fie 1) și a necesității de diversificare a acestora. În acest sens se poate avea în vedere crearea unei unități cu specific vânătoresc, amplasată în centrul orașului sau a uneia cu specific ciobănesc amplasată într-un cadru adecvat în apropierea stațiunii.
Construirea unor unități de alimentație cu servire rapidă, sau în care turiștii să-și poată petrece timpul liber, va completa unitățile realizate prin modernizări și reprofilare de activitate, contribuind efectiv la realizarea unei imagini plăcute despre stațiune.
Un exemplu în acest sens îl poate constitui amenajarea unei cafenele vieneze unde turiștii să poată petrece câteva clipe liniștiți, citind presa, conversând, consumând produse specifice (cafea, alune, produse de patiserie – cofetărie) pe fondul sonor discret al unei muzici plăcute, într-un cadru adecvat.
De asemenea, pe pârtiile de schi, la stațiile telefericelor este necesară înființarea unor chioșcuri pentru servirea de ceaiuri calde, minuturi, produse de patiserie, fără ca turiștii să fie nevoiți să-și scoată schiurile din picioare.
Amenajarea unor astfel de unități va constitui obiect de licitație între diverși investitori particulari, care fără îndoială vor fi interesați în realizarea lor.
dezvoltarea dotărilor de agrement trebuie să fie concepută ca o parte integrantă a produsului turistic “Predeal” și să satisfacă cerințele tuturor acelor practicanți ai diferitelor forme de turism specifice acestei acțiuni.
În concepția de eficientizare a activității turistice din stațiunea Predeal, va trebui ca agrementul să ocupe un loc esențial în oferta acesteia pentru sporirea forței sale de atracție, pentru lansarea ei în turismul internațional. Ținând seama de aceste considerende se va urmări ca dotările de agrement să fie:
multifuncționale, cuprinzătoare prin luarea în considerare a tuturor formelor existente și posibile de agrement;
să aibă un grad ridicat de inventivitate și diversificare în vederea reținerii turiștilor pentru un timp cât mai îndelungat în stațiune, în tot timpul anului;
să aibă un grad ridicat de integrare într-o bună corelare a serviciilor de agrement cu specificul stațiunii și cerințelor clienților.
Obiectivele strategiei de dezvoltare a agrementului vor trebui să aibă în vedere:
integrarea activității de agrement cu modernizarea celorlalte componente ale stațiunii, respectiv baza de cazare, alimentație, tratament;
sporirea competivității stațiunii în turismul intern și internațional.
Amenajările pentru agrement trebuie să fie organizate atât la nivelul unităților de cazare cât și la nivelul stațiunii.
În ceea ce privește agrementul în unitățile de cazare, acesta trebuie să fie corespunzător întrucât în stațiunile de munte el este deosebit de solicitat, mai ales iarna, când datorită condițiilor climaterice și a înnoptării timpurii, timpul petrecut în spații închise este mai îndelungat, sau preferat după o zi obositoare pe pârtie. La acestea se mai adaugă și dorința turiștilor de a avea posibilitatea unei comunicări mai intime cu noile cunoștințe făcute în stațiune.
În acest scop în unitățile de cazare pot fi amenajate:
standuri de cărți și reviste;
cluburi – săli de jocuri (șah, table, bridge, biliard, bingo), lectură;
locuri de joacă pentru copii;
expoziții.
Cât privește agrementul în stațiune, acesta trebuie să aibă în vedere satisfacerea exigențelor tuturor categoriilor de turiști, inclusiv a celor care din diverse motive nu practică sporturile de iarnă.
Ca dotări se remarcă:
centrul multifuncțional cu sală de conferințe, discotecă, sală de dans, videotecă, popicărie mecanică, jocuri mecanice sau electronice, biliard, sală de gimnastică și de masaj, bazin de înot, saună, salon multifuncțional, care va contribui la diversificarea gamei serviciilor suplimentare oferite;
terenuri pentru practicarea jocurilor în aer liber (tenis, minigolf, tenis de masă, maxi șah), piste pentru patine cu rotile și biciclete într-un complex sportiv de vară ce ar putea fi amplasat pe esplanada din fața punctului Clăbucet sosire;
locuri de joacă pentru copii, dotate cu jocuri și aparatură modernă mereu înnoită;
crearea unui centru de echitație și a unei școli de călărie existând condiții optime atât în stațiune cât și în împrejurimi.
Întrucât turiștii din stațiunea Predeal manifestă un puternic interes pentru plimbările în împrejurimi sau pentru scurte excursii se vor îmbunătății marcajele existente și se vor amenaja corespunzător potecile, ele dotându-se cu bănci, refugii de ploaie, puncte de promenadă.
Aceste amenajări reprezintă fondum minimal de dotări de agrement necesar a exista într-o stațiune montană, ele fiind cuprinse de altfel, în normativele interne și internaționale de amenajare cu mijloace de agrement a acestora.
Dimensionararea și amplasarea lor în stațiune trebuie să fie stabilită în cadrul unui studiu de sistematizare turistică care va ține seama de capacitatea și cadrul natural al acesteia.
În cazul stațiunii Predeal, oferta de agrement poate fi completata cu dotări pentru deltaplanorism, vânătoare, tir cu arcul și un atractiv program de manifestări cultural artistice și sportive.
Programele cultural artistice și sportive pot fi structurate după categoriile de turiști, vârstă și naționalitate.
dezvoltarea domeniului schiabil în stațiunile montane se identifică cu existența ofertei de agrement. Astfel, domeniul schiabil este prezent prin:
pârtii de schi diversificate ca grad de dificultate și forme de schi practicate, corespunzătoare ca dimensiune și dotare conform F.L.S. (Federația Internaționala de Schi).
amenajări destinate și altor sporturi de iarnă (bob, sanie, patinaj);
instalații de transport pe cablu care să asigure o corelare optimă cu capacitățile de primire în stațiune;
personal de specialitate, de întreținere a domeniului schiabil și de pregătire și supraveghere a turiștilor, amatori de sporturi de iarnă.
Obiectivele strategiei de promovare a sporturilor de iarnă și de dezvoltare a domeniului schiabil din stațiunea Predeal se pot realiza astfel:
1. Extinderea domeniului schiabil prin amenajarea și omologarea de noi pârtii, necesarul lungimii acestora fiind stabilit într-un studiu de amenajare al domeniului montan din județele Prahova – Dâmbovița și Brașov, pe baza calculelor efectuate de Institutul Proiect Brașov astfel:
Necesar pârtii total lungime 63,2 Km
Existent 10,2 Km
Necesar absolut 53,1 Km
Cele 14 pârtii existente, din care 7 “ușoare”, 5 “medii” și 2 “dificile” sunt amenajate în general pe pantele nordice și nord – estice ale Clăbucetului și Cioplei.
Domeniul schiabil al Predealului poate fi extins prin amenajarea a 9 pârtii noi, astfel:
Pârtii “foarte ușoare” 2 în zona Gârbova
Pârtii “ușoare” 2 în zona Cioplea (spre Timiș)
Pârtii “medii” 1 în zona Gârbova – Clăbucet
2 în zona Trei Brazi
2 în zona Fitifoiu
Prin amenajările pârtiilor propuse se va consolida zona Clăbucet – Gârbova care va ființa ca cel mai important domeniu schiabil din Predeal (cu 19 pârtii) și se va contura un nou nucleu Trei Brazi – Fitifoiu (cu 4 pârtii) de care vor beneficia și turiștii cazați la Pârâul Rece și mai ales cei din Timiș, lipsiți în prezent de posibilități de schiat apropiate.
Pârtiile din categoriile “foarte ușoare” și “ușoare” includ o bună parte din necesarul de pârtii pentru “schi fond” și “schi plimbare”, a căror prezență este obligatorie într-o stațiune care se vrea competitivă, fiind foarte apreciate de schiori.
Pe de altă parte aceste pârtii sunt necesare pentru sustragerea unui număr cât mai mare de turiști de pe pârtii și de la instalațiile de transport pe cablu, insuficiente în prezent.
În mod normal, capacitatea de primire a pârtiilor într-o stațiune se corelează cu numărul său de locuri. Pentru stațiunea Predeal, capacitatea de primire a pârtiilor trebuie să fie mai mare decât capacitatea de cazare, datorită fluxului mare de schiori din week-end. Acesta a determinat luarea în calcul a 8 – 8,5 m pârtie/loc cazare.
În legătură cu pârtiile de schi este necesara balizarea și întreținerea lor permanentă cu cele mai moderne și adecvate mijloace mecanizate.
2. Diversificarea sporturilor de iarnă practicabile în Predeal, prin crearea condițiilor pentru practicarea săniușului, mai ales de către familiile cu copii, a căror prezență este numeroasă; a schi – bobului și patinajului, activitate foarte apreciată de copii și tineret, prin amenajarea de:
Pârtii de săniuș cu precădere în zona Clăbucet – Gârbova – Cioplea (5 pârtii); Trei Brazi (2 pârtii); Diham (1 pârtie);
Pârtii pentru bob amenajabile în spațiul cuprins între Trei Brazi și Pârâul Rece unde există condiții deosebit de bune pentru astfel de pârtii și pe Clăbucet;
Patinoare naturale și artificiale, din care cel din urmă acoperit.
3. Dotarea cu instalații de transport pe cablu, reprezintă al doilea element esențial în constituirea ofertei unei stațiuni cu domeniul schiabil, la stabilirea necesarului trebuind să se aibă în vedere următoarele aspecte:
Funcțiunile lor multiple: transportul schiorilor și punctele de unde vor începe coborârea pe pârtiile de schi și transportul turiștilor spre culmile cele mai înalte;
Numărul și capacitatea instalațiilor existente;
Corelarea cu dimensiunile domeniului schiabil și cu capacitatea de cazare a stațiunii;
Sporirea competivității pe plan național și internațional.
Opiniile specialiștilor din țara noastră cu privire la echiparea finală a stațiunii Predeal cu instalații de transport pe cablu indică necesitatea existenței a 14 mijloace de transport pe cablu, cu o lungime de circa 11000 m, un debit orar de aproximativ 9500 persoane/oră și o capacitate caracteristică de circa 1800 persoane. Detaliile în legătură cu necesarul de astfel de instalații sunt prezentate în tabelul nr.20.
Tabel nr. 20
PROPUNERE DE DOTARE CU INSTALAȚII DE TRANSPORT
PE CABLU A STAȚIUNII PREDEAL
Legenda:
NR = Numărul instalațiilor
L = lungimea instalațiilor
QH = capacitatea orară
Pentru atingerea capacității finale, este necesară realizarea a încă 9 instalații, astfel:
1 telecabină (Predeal – Gârbova)
1 telegondolă (Predeal – Cioplea)
7 teleschiuri 1 Cioplea
1 Gârbova
3 Trei Brazi
2 Fitifoiu
De asemenea, se va insista asupra funcționării regulate a instalațiilor, respectarea programului de funcționare a lor, constituirea unei echipe de specialiști care să se ocupe permanent de toate problemele domeniului schiabil.
Pentru organizarea corespunzătoare a punctelor de închiriere a materialelor sportive, trebuie să se aibă în vedere:
asigurarea cantitativă a materialelor sportive necesare, acestea reprezentând 60 – 70% din media numărului de înnoptări realizate în stațiune;
asigurarea întregului sortiment de materiale necesare practicării tuturor sporturilor de iarnă;
asigurarea de materiale corespunzătoare diferitelor categorii de vârstă, sex și gabarit;
plasarea punctelor de închiriere, ca și a garderobelor în incintele unităților de cazare.
III.3 Sporirea atractivității stațiunii prin organizarea unor activități de animație
Atractivitatea și succesul unei stațiuni se datorează din ce în ce mai mult activității de animație, singura în măsură să mențină clientela turistică și să polarizeze noi fluxuri de turiști, prin crearea unei atmosfere destine, vesele, specifice vacanței.
Principalele obiective ale unei politici de animație a stațiunilor turistice constau în satisfacerea numeroaselor și complexelor dorințe și nevoi ale turiștilor: desprinderea din mediul cotidian; odihnă și recreere; căutarea unui cadru agreabil; contacte umane, dezvoltarea creativității prin participare efectivă la anumite activități; amuzament.
Activitatea de animație constă în însuflețirea, înviorarea unei colectivități, provocând antrenul, buna dispoziție.
Strâns legat de conceptul de animație pe de o parte și animat pe de altă parte, cel care animă este întregul grup. În cadrul animației, turiștii nu sunt simpli “spectatori”, ci participă activ la desfășurarea programelor de divertisment.
Derularea activităților de animație în stațiunile turistice implică existența următorilor factori: echipamente de animație; organizarea activității de animație; programe de animație; animația în unități hoteliere; coordonarea activității de animație.
Echipamente de animație
Dotarea cu echipamente de agrement a stațiunii Predeal constituie o condiție necesară pentru desfășurarea activității de animație. Existența acestor dotări poate crea o anumită stare de confort, cu condiția ca ele să fie frecvente, deci să corespundă gusturilor și nevoilor turiștilor. Natura anumitor echipamente de agrement tradiționale a fost determinată de particularitățile fizice ale stațiunii (în cazul nostru instalațiile de transport pe cablu). Alte tipuri de echipamente se pot adapta tuturor tipurilor de stațiuni: piscine, terenuri de tenis, centre de echitație, săli de sport. În ceea ce privește animația culturală, acesteia i se atribuie un sens mai larg, care nu se limitează la domeniul artistic, extinzându-se asupra mijloacelor de cunoaștere, a creativității și relațiilor umane.
Alte echipamente ce pot contribui, de asemenea la animația stațiunii Predeal sunt:
centrul de primire și informare a turiștilor, care trebuie să fie situat într-unul din locurile cele mai frecvente din stațiune; trebuie amenajat într-o manieră agreabilă, putând să constituie o adevărată „emblemă a stațiunii”;
realizarea tuturor obiectivelor propuse într-un stil arhitectural original și modernizarea celor existente în același spirit;
amenajarea spațiilor verzi din stațiune într-o manieră originală.
Organizarea activităților de animație
Dezvoltarea activităților de animație este favorizată de crearea de servicii, facilități și în general de o organizare corespunzătoare a acestora. În domeniul sporturilor, de exemplu activitățile practicate sunt condiționate de existența unor servicii și facilități ca: închirieri de echipamente, intructori monitori, etc. În activități de genul vânătoarei animația este organizarea unei partide de vânătoare.
O organizare adecvată permite transformarea unor bogății naturale, economice sau culturale în elemente de animație, putând contribui de asemenea la crearea elementului de „marcă” al stațiunii, contribuind la prelungirea duratei de sejur și a sezonului turistic.
Programele de animație
Trebuie să fie foarte variate pentru a cuprinde preferințe cât mai diversificate proprii tuturor categoriilor de turiști aflate în stațiune (pentru odihnă, tratament, recreere, tineri, copii, vârstnici, ș.a.)
Problema de bază care se pune în organizarea acestora este orientarea lor de așa manieră, încât să ofere în mod corespunzător servicii normale sau minimale care să se încadreze în costul „pachetului” de servicii turistice, achitate anticipat, în special pentru turismul organizat, pe de o parte și activități de agrement suplimentare pe de altă parte, pentru a spori în general, încasările unităților.
Elaborarea și punerea în practică a acestor programe necesită o organizare suplă și eficace a acestora și un personal competent, în vederea adaptării lor la gusturile și nevoile turiștilor.
În legătură cu aceste programe este foarte important ca turiștii să fie bine informați asupra lor, oferindu-li-se în acest sens:
liste cu detalii privind serviciile și facilitățile specifice diferitelor tipuri de activități (partide de vânătoare, drumeții și excursii, întreceri sportive, s.a.);
perioadele de desfășurare a acestora, locul de desfășurare, organizatorul;
programe de animație care se adresează unor grupuri specializate și care cuprind programe variate de divertisment: dineuri, spectacole, serate, etc.
Personalul de animație
Asigurarea animației în stațiunea Predeal este condiționată de recrutarea și formarea unui personal calificat cu competențe variate.
Fiind în măsură să cunoască motivațiile de vacanță ale diverselor grupuri de turiști, acest personal trebuie să participe în mod activ la:
stabilirea necesarului de echipamente de animație;
organizarea și coordonarea activităților și facilităților oferite turiștilor;
elaborarea programelor de animație și urmărirea organizării lor;
asigurarea publicității privind posibilitățile de distracție în stațiune.
Animația în hotel
Având în vedere tendința majorității turiștilor de a petrece o mare parte in timpul de vacanță în hotel sau în unitățile anexe (bar, braserie, restaurant ș.a.) este necesar să se atragă și să se rețină clientela prin organizarea unor activități variate de animație în cadrul unităților de cazare
Importanța realizării unei activități de animație în unitatea hotelieră rezidă și din următoarele aspecte:
adresându-se unei clientele mai omogene decât cea din stațiune, animația hotelieră poate satisface cu ușurință gusturile și cerințele turiștilor în acest domeniu;
desfășurându-se în prezența unui grup mai restrâns, facilitează posibilităție de comunicare între turiști;
agrementul în hotel poate fi mai ușor inclus în costurile pachetului de servicii, realizându-se și o eficiență sporită;
animația creează în hotel o atmosferă de destindere, dând turistului impresia că este un oaspete și nu un simplu client;
în condiții meteorologice nefavorabile reprezintă cadrul ideal de petrecere agreabilă a timpului de vacanță;
pe plan internațional, permite realizarea unor hoteluri în sistem „club de vacanță” și închirierea acestora în sistem „charter” unei firme partenere.
Animația în hotel presupune organizarea unor programe complexe de activități, precum: dineuri – spectacole, serate animate de artiști sau animatori, jocuri de societate, parada modei, conferințe, ș.a. Unele programe de animație, mai costisitoare, pot fi realizate în comun cu alte hoteluri din apropiere (în special în cazul hotelurilor de capacitate mică și mijlocie) cu o structură a clientelei asemănătoare.
În asigurarea succesului activităților de animație o deosebită importanță are prestarea, în paralel, a unor servicii de calitate în domeniul cazării și al alimentației, considerându-se că distracțiile nu pot satisface o clientelă nemulțumită de serviciile de bază.
III.4 Extinderea stațiunii în circuitul internațional
Complexitatatea funcțiunilor turistice ale stațiunii Predeal și îndeosebi a celor de odihnă activă și tratament a unor afecțiuni larg răspândite în epoca actuală fac posibilă o mai amplă lansare a acesteia pe plan internațional. Această acțiune se va putea realiza pe o scară mai largă numai în condițiile modernizării, dezvoltării și diversificării ofertei turistice a stațiunii.
Îmbogățirea ofertei turistice a stațiunii este imperios necesară, deoarece sub influența diferiților factori conjuncturali numai produsele cu înalt grad de competivitate se pot impune sau menține pe piața externă.
Competivitatea stațiunii este dată de concordanța dintre conținutul, calitatea și prețul serviciilor oferite, condiție hotărâtoare în activitatea de comercializare, promovare și menținere pe piață, mai ales în prezent, când oferta organizatoare de călătorii în străinătate selecționează cu multă rigurozitate ofertele turistice, ele incluzând în cataloagele lor pentru vânzare numai destinații și produse care dau garanția că pot fi vândute consumatorilor, că satisfac cererea, gusturile și preferințele lor.
Stațiunea Predeal, destinație mai puțin competitivă pe plan internațional, trebuie să facă, în mod constant eforturi mai mari de promovare.
Obiectivele acțiunii de relansare a stațiunii Predeal pe piața internațională sunt:
dobândirea unei poziții ferme a stațiunii pe piața europeană;
consolidarea unei imagini favorabile în conștiința turiștilor străini.
În ceea ce privește stațiunea Predeal, relansarea ei pe piața internațională presupune desfășurarea de acțiuni și măsuri susținute pentru creșterea calității ofertei sale turistice. Ele vor trebui să se refere cu precădere la: confortul și ambianța din unitățile de cazare; confortul și buna funcționare a mijloacelor de transport; dotarea și curățenia în restaurante și bazele de agrement (propuse pentru amenajare), aspectul general al stațiunii și cel din jurul unităților de cazare, agrement și alimentație; gama serviciilor suplimentare, baza materială de agrement; închirierea de autoturisme; realizarea de acțiuni inedite cu caracter de agrement – divertisment, etc.
Întrucât competivitatea unei destinații turistice este dată și de posibilitatea de a face cumpărături relativ ieftine și variate ca: amintiri, cosmetice, obiecte de uz personal, articole de menaj, este necesar ca factorii implicați din stațiune să depună eforturi serioase pentru asigurarea unui comerț specific turistic, bogat și variat.
Programul de relansare a stațiunii în turismul internațional trebuie să
fie susținut de o acțiune de promovare dinamică. Iată astfel câteva modalități în acest sens:
adoptarea unei politici de produs prin care să se scoată în evidență particularitățile care deosebesc stațiunea Predeal de celelalte stațiuni similare, punându-se accent pe posibilitatea practicării odihnei active, pe factorii balneoclimaterici utilizabili în profilaxia și tratamentul nevrozelor sau altor afecțiuni psihosomatice care au morbiditate ridicată în plan internațional, precum și pe posibilitatea valorificării unitare a factorilor naturali și antropiei din stațiune, prin variate acțiuni în funcție de necesitățile turiștilor.
contractarea stațiunii la prețuri atractive pentru publicul larg, acțiune ce se poate realiza prin includerea în pachetele de servicii prezentate în cataloagele firmelor, de sejururi bazate pe transport și cazare, cu mic dejun și demipensiune. Experiența internațională arată faptul că la produsele „vacanțe munte” are loc extinderea vânzării de călătorii ce includ numai transportul și cazarea, celelalte servicii urmând a fi cumpărate la fața locului. Aceasta presupune ca stațiunea Predeal să ofere posibilități multiple de satisfacere a cerințelor de consum ale turiștilor, care nemaifiind legați de un anumit restaurant și meniu, serversc masa „a la carte”, fiind astfel dispuși să cheltuie mai mult.
utilizarea în distribuția clasică a produsului (ofertanți – agenții de turism românești; agenții de turism partenere de pe piața europeană – client) și a unor verigi suplimentare din țările europene cu morbiditate ridicată în tratamentul nevrozelor, ca sindicate, asigurări sociale, asociații medicale, institute de balneologie profilactică și recuperatorie, etc.
informarea permanentă a agenților (economici) de turism românești asupra noutăție în oferta turistică a stațiunii;
cunoașterea mai aprofundată a obiceiurilor și preferințelor turiștilor străini și alinierea unor servicii turistice la specificul acestora, informând în același timp agențiile de turism asupra acțiunilor întreprinse în acest sens;
utilizarea dinamcă a mijloacelor promoționale clasice publicitatea – care va fi axată pe informații generale, dar și pe cele specifice stațiunii, în special a celor legate de tratamente balneo – climatice și a odihnei active; relațiile publice – prin care se vor valorifica științifice privind acțiunea terapeutică a factorilor naturali ai stațiunii, se vor contacta medici specialiști în nevroze, ziariști și lideri de opinie din cadrul unor asociații profesionale, etc.
prezentarea corectă a ofertei turistice a stațiunii, aceasta întrucât a fost abandonată tendința ca firmele străine să descrie în cataloagele lor o destinație sau un produs turistic în termeni superlativi pentru a atrage atenția turiștilor li a impune vânzarea produsului respectiv, datorită impactului pe care îl au legislațiile care îi protejează pe consumatori. Aceasta determină firmele să prezinte exact calitățile produselor turistice, exagerările generând reclamații și implicit restituiri de sume și chiar deschiderea de procese.
Dintre programele prezentate cel mai important este adoptarea unei politici de produs, la realizarea căreia să participe factori responsabili din mai multe domenii ale economiei: silvicultură, gospodărirea apelor, protecția mediului, industrie, etc. Obiectivele principale ale strategiei produsului montan sunt:
valorificarea superioară, științifică a potențialului turistic al întregii stațiuni;
dezvoltarea stațiunii și echiparea corespunzătoare a acesteia;
atragerea unui număr sporit de turiști străini pentru practicarea sporturilor de iarnă;
recucerirea pozițiilor pe unele piețe europene a sporturilor de iarnă. În acest sens se impune construirea unui hotel olimpic destinat servirii unor concursuri internaționale de schi în contextul integrării stațiunii în circuitul Cupei Europene sau Cupe Mondiale la schi;
extinderea colaborării și cooperării cu alte țări pentru realizarea în comun a unor dotări pe bază materială, în speciale în realizarea unor noi instalații de transport pe cablu;
atragerea de noi segmente ale cererii turistice;
fortificarea ofertei de programe turistice în scopul creșterii încasărilor pe zi/turist prin completarea actualelor dotări cu pârtii de schi – bob, bob, schi fond, școli de schi și centre de închiriere – reparare a materialului sportiv;
amenajarea sau construirea unor unități de cazare de capacitate medie și mică (40 – 60 locuri) în concordanță cu preferințele clientelei externe;
reamenajarea și dotarea corespunzătoare a unor cabane pentru a ajunge la standardele necesare integrării lor în circuitul internațional al sporturilor de iarnă;
diversificarea unităților de alimentație publică în spațiile de plecare și sosire a instalațiilor pe cablu;
pregătirea unor pachete de programe turistice bine organizate.
CAPITOLUL IV
ELABORAREA UNUI PROGRAM DE DEZVOLTARE
ȘI DE DIVERSIFICARE A ACTIVITĂȚII DE TURISM
DIN STAȚIUNEA PREDEAL
IV.1 Organizarea activității de turism din stațiune
Organizarea activității turistice din stațiunea Predeal trebuie îmbunătățită în sensul noilor condiții impuse de economie de piață. Astfel trebuie să se acorde o atenție sporită următoarelor elemente:
coordonarea unitară a acțiunilor menite să contribuie la bunul mers al activității tehnico – turistice din stațiune;
carențelor manageriale existente în administrarea și gestionarea societăților comerciale din turism, precum și a unităților turistice;
sporirea capacităților de cazare oferite de particulari.
Neglijarea acestor elemente a fost încurajată de absența unui „statut al stațiunilor” care să stabilească cu exactitate competențele și responsabilitățile organismelor și instituțiilor locale în valorificarea, administrarea și gestionarea fondului balneaoclimatic al stațiunii, a unui cadru concurențial imperfect de promovare a activității balneo – turistice, precum și al neacomodării personalului din stațiune cu mecanismele noului sistem economic.
Complexitatea și importanța problemelor menționate fac necesară organizarea activității Predeal într-o manieră nouă, capabilă să asigure o valorificare optimă și profitabilă a potențialului balneo – turistic al stațiunii la un nivel competitiv pe plan intern și extern, precum și armonizarea tuturor factorilor implicați în turism.
Realizarea obiectivelor de restructurare a turismului din stațiunea Predeal este condiționată în primul rând de rezolvarea unor probleme cu caracter general, proprii stațiunilor turistice din țara noastră, printre care:
elaborarea statutului stațiunilor turistice și stabilirea prin lege a competențelor și responsabilităților acestora;
elaborarea metodologiei de clasificare a stațiunilor turistice necesară precizării nivelului calitativ de dezvoltare;
stabilirea limitelor maximale de primire a stațiunilor turistice în funcție de indicele lor de atractivitate și dimensiuni;
stabilirea prin acte normative a competențelor și responsabilităților conducătorilor de unități turistice;
construirea unui fond special destinat promovării (și reclamei) stațiunilor turistice.
În afara acestor aspecte generale, organizarea turismului în stațiunea Predeal necesită și rezolvarea unor probleme cum ar fi:
creșterea competențelor și atribuțiilor agenților economici locali în bunul mers al activității turistice;
constituirea la nivelul unităților economice a unui corp de manageri competent și responsabil;
dezvoltarea sectorului particular într-o proporție mai mare;
creșterea performanței ofertei stațiunii turistice;
lansarea pe piața externă a stațiunii.
În vederea coordonării unitare a activității turistice și a sporirii competivității ei este important să se aibă în vedere posibilitatea organizării turistice astfel:
instituirea la nivelul stațiunii a unui Birou local de turism a cărui funcționare și organizare trebuie să se facă pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Turismului. În atribuțiile acestui birou trebuie să se prevadă sprijinirea și controlul respectării de către agenții economici din stațiune a prevederilor legale și reglementărilor specifice privind turismul, controlul și răspunderea punerii în valoarea a factorilor de cură specifici zonei, elaborarea de propunei privind îmbunătățirea sau dezvoltarea infrastructurii generale de interes turistic, organizarea și sprijinirea activităților de propagandă și publicitate turistică;
constituirea la nivel de stațiune a unui Comitet locat de turism, cu caracter consultativ, care să asigure coordonarea și unitatea activității turistice. Acest comitet va fi compus din factori de decizie din silvicultură, amenajări drumuri, cultură, reprezentanți ai agenților economici și ai asociațiilor turistice, etc.
includerea personalului medical în schemele de funcționare a unităților de care aparțin bazele de tratament propuse, în care acesta își desfășoară activitatea, în scopul asigurării unei colaborări între toate compartimentele acestora.
IV.2 Reconsiderarea politicii resurselor umane
Noile condiții impuse de economia de piață impun reconsiderarea resurselor umane specifice activităților de turism, atât la nivel macroteritorial, cât și la cel al localităților și stațiunilor balneoclimaterice, precum și al unităților turistice luate ca obiective de sine stătătoare.
În sfera acestei preocupări se înscriu:
îmbunătățirea permanentă a prestărilor de servicii turistice în concordanță cu exigențelor cererii turistice actuale și a creșterii competivității produselor turistice pe plan intern și extern;
realizarea unei activități turistice eficiente;
stabilirea și respectarea unor criterii științifice de recrutare, selecționare, formare și perfecționare a lucrărilor din turism.
Considerentele enunțate au în vedere necesitatea funcționării impecabile a prestărilor de servicii, la toate compartimentele și verigile, de la personalul de conducere și până la cel cu calificarea mai scăzută.
Indiferent de sectorul de activitate, personalul angajat trebuie să se distingă prin competență, profesionalism, conștiinciozitate, corectitudine, responsabilitate și să aibă un comportament politicos, să contribuie cu toate forțele sale la bunul renume al locului său de muncă.
În stațiunea Predeal, concomitent cu reconsiderarea forței de muncă este necesară lărgirea nomenclatorului stațiunii și al unităților de cazare și alimentație cu funcția de animator, specializat în activitățile recreativ distractive ale turiștilor. Existența animatorilor este obligatorie într-o stațiune turistică, ei fiind aceia care asigură turiștilor o ambianță plăcută, atrăgătoare, care fac ca aceștia să se simtă bine, „ca acasă” și să dorească să se reîntoarcă în stațiune și în anii următori.
Un alt element important îl reprezintă constituirea la nivel de agent economic al unui compartiment de organizare a activității turistice care trebuie să reprezinte locul în care se fundamentează deciziile economice strategice ce trebuie luate de conducătorii acestuia el urmând să devină „compartimentul de management și pregătire al deciziilor”.
Pentru a-și îndeplini acest rol compartimentul trebuie să-și exercite efectiv numeroasele atribuții printre care: elaborarea documentelor necesare organizării și funcționării stațiunii, elaborarea normativelor de personal urmărindu-se dimensionarea judicioasă a personalului, stabilirea structurii optime și a organigramei stațiunii, întocmirea fișei de descriere a postului, stabilind atribuțiile, lucrările și sarcinile fiecărui angajat în vederea creșterii gradului de disciplină, stabilirea relațiilor între compartimente, etc.
În afara acestor atribuții, acestui compartiment îi revine și sarcina de a urmări aplicarea metodelor moderne de conducere (pe bază de obiective, de buget, ș.a.), la diferitele niveluri ierarhice în funcție de obiective și situații concrete, aplicarea metodelor moderne de organizare a producției, modernizarea proceselor de producție, aplicarea metodelor moderne și eficiente de organizare a activității de întreținere și reparații a dotărilor și bazei materiale turistice, transportului turistic, organizarea diferitelor compartimente ale stațiune pe principii manageriale (cazare, alimentație, agrement), introducerea metodelor și tehnicilor moderne de organizare și conducere, inclusiv folosirea informaticii și a tehnicii de calcul.
În afara activităților legate de organizarea stațiunii „Compartimentul management și pregătirea deciziilor” trebuie să preia și activități de marketing întreprinzând o serie de studii în cooperare cu alte compartimente, referitoare la tendințele cererii turistice pe piața internă pentru activități turistice specifice stațiunii Predeal; tendințe pe piața externă privind cererea pentru odihnă activă și tratamente balneare specifice stațiunii Predeal, politica de prețuri ale serviciilor practicate în stațiune, politica promoțională, de distribuire și promovare a produsului turistic Predeal, respectiv a unităților de bază materială, etc.
CAPITOLUL V
STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND EFORTUL DE INVESTIȚII
PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII TURISTICE
DIN STAȚIUNEA PREDEAL
Conform celor prezentate în lucrare la capitolele anterioare, pentru creșterea eficienței activității turistice în stațiunea Predeal, este necesară o infuzie de capital, atât capital străin cu dobândă de maxim 12%, cât și capital autohton cu dobândă tot de maxim 12%, subvenționată de stat.
Efortul de investițiii trebuie îndreptat spre realizarea următoarelor obiective:
igienizarea și modernizarea bazei turistice existente;
dezvoltarea și diversificarea bazei materiale turistice pentru punerea în valoare a potențialului natural existent;
promovarea pe plan intern și extern a produsului turistic.
Prezentul studiu de fezabilitate are în vedere analiza economico-financiară a efortului de investiții pentru realizarea obiectivelor de mai sus.
Elementele de identificare și prezentare a situației bazei turistice din stațiune, s-a făcut în capitolele anterioare ale lucrării, în cadrul studiului de fezabilitate nemaifiind necesară prezentarea acestora.
Studiul de fezabilitate s-a elaborat în următoarele ipoteze:
1. Având în vedere că în prezent baza materială a stațiunii este deținută de diverși proprietari și există diferite forme de organizare și funcționare, studiul de fezabilitate a pornit de la premiza coordonării unitare a efortului de investiții, pe baza unui studiu de piață bine fundamentat.
2. Efortul de investiții s-a calculat numai pentru investițiile directe necesare bazei turistice și nu ia în calcul investițiile conexe necesare lucrărilor de infrastructură ale orașului Predeal (căi de comunicații, utilități etc.).
3. Creditele bancare, pentru a fi operante în domeniul turismului, trebuie să fie acordate pe un termen de 7 ani, cu un termen de grație de 2 ani și o dobândă de maxim 12% (deci credite în valută de la bănci și organisme financiare externe).
4. Evaluarea lucrărilor de investiții s-a făcut în lei, la nivel de prețuri 1998. Prețurile pentru principalele obiective (cazare, alimentație publică și teleferice) au în vedere și dotările corespunzătoare acestora sau legate de acestea.
5. Estimarea capacităților și a efortului de investiții s-a făcut avându-se în vedere diferitele propuneri ale utilizatorilor de dotări.
6. Indicatorii s-au calculat și analizat pe o perioadă de 10 ani, considerând o perioadă de tragere și utilizare a creditului de 3 ani și o perioadă de restituire de 7 ani.
Pentru întocmirea studiului, se redau principalele dotări ale stațiunii, care caracterizează baza turistică existentă (din aceste structuri sunt excluse taberele școlare și pensiunile care nu fac obiectul acestui studiu), după cum urmează:
1. Cazare, număr locuri:
2. Alimentație publică
3. Teleferice:
4. Pârtii de schi:
Programul de investiții prevede:
1. Modernizarea bazei existente:
a. Ridicarea gradului de confort la cazare:
b. Ridicarea gradului de confort la alimentație publică:
2. Dezvoltarea și diversificarea bazei existente:
a. Locuri noi cazare
b. Locuri noi la alimentație publică:
3. Teleferice
COSTURI SPECIFICE PENTRU STABILIREA INVESTIȚIEI
1. Cazare:
– Modernizare, preț mediu mii lei7 loc cazare: 3500
– Capacități noi, preț mediu mii lei7loc: 10200
2. Alimentație publică:
– Modernizare, preț mediu mii lei/loc cazare: 1050
– Capacități noi, preț mediu mii lei/loc: 3500
3. Teleferice, capacități noi:
– teleschiuri, preț mediu mii lei/km 96000
– Telegondolă, preț mediu mii lei/km 280000
– Telecabină, preț mediu mii lei/km 1500000
ESTIMAREA VALORII INVESTIȚIEI ÎN PREȚURILE 31.12.1998
1. Cazare:
2. Alimentație publică:
3. Teleferice noi:
Evaluarea completă se redă în Anexa V atașată.
În anexele V.1 – V.10 atașate prezentului studiu, sunt calculați și analizați principalii indicatori economico-financiari care stabilesc fezabilitatea investiției.
ANALIZA INVESTIȚIEI PE BAZĂ DE INDICATORI FINANCIARI
Indicatorii financiari cu ajutorul cărora se analizează investiția, sunt:
– Indicatori de lichiditate;
– Indicatori de solvabilitate;
– Indicatori de gestiune;
– Indicatori de rentabilitate.
I. – Indicatori de lichiditate:
1. – Rata lichidității generale ( Current Ratio)
Formula de calcul RL = Active curente / Pasive curente
Interpretare RL minim = 2/1
În anexa numărul V.6 nivelul calculat este între 6,6 și 8,8/1
II. – Indicatori de solvabilitate:
1. – Rata datoriilor (Debt ratio)
RD = Total datorii / Total active
Interpretare RD < 1
Din anexa numărul V.6 raportul este între 0,1 și 0,02
2. – Rata de solvabilitate (Long Term Debt to Equity)
RS = Împrumutul pe termen lung / Capital social
Interpretare RS < 1
Indicator realizat între 0,7 și 0,12
3. – Rata de acoperire a activelor fixe (Fixed Charge Coverage)
RAA = Active fixe nete / Împrumutul pe etrmen lung
Interpretare RAA > 1
Din datele de analiză rezultă raportul 1,5 – 1,1
4. – Rata de acoperire a serviciului datoriei (Debt Service Coverage)
RAD = Venituri din exploatare / Rata credit + Dobândă
Inetrpretare RAD minim 1,3 / 1
Din anexa V.7 rezultă indicele de 1,36 la 9,71
III. – Indicatori de gestiune: nu au semnificație în studiu.
– Indicatori de rentabilitate:
1. – Marja profitului din exploatare
MJP = Cash-flow din exploatare / Total încasări
Nivelul indicatorului se redă în anexa V.5.
2. – Rata profitului net:
RPN = Profit net / Total încasări
Nivelul indicatorului se redă în anexa V.5.
În anexele V.7 și V.9 este calculată rata internă de rentabilitate, respectiv Rata Internă de rentabilitate economică (RIR), (cu proiect) situată la nivelul de 53,95 (Anexa V.7) și Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF) calculată în anexa V.9 fiind de 92,8%.
În anexa V.10 s-a calculat pragul de rentabilitaet al proiectului situat la nivelul 54,3%.
Indicatorii economici calculați se încadrează în limitele favorabile de acordare a creditelor de către băncile interne și de către BIRD și BERD.
ANEXA V.1
ESTIMAREA COSTULUI INVESTIȚIEI
De inserat Anexele V.2 – V.10 Landscape
Anexa V.2
Anexa V.3
Anexa V.4
Anexa V.5
Anexa V.6
Anexa V.7
Anexa v.8
Anexa V.9
Aneexa v.10
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Stațiunea Predeal dispune de un valoros potențial turistic, o importantă bază materială și o veche tradiție care face posibilă dezvoltarea amplă a activității turistice. Aceasta se poate realiza în mod deosebit prin dezvoltarea funcției de odihnă activă, recreere și activități turistice la sfârșit de săptămână, vara și iarna, precum și prin dezvoltarea funcției balneare a stațiunii.
Ofertei turistice generoase a stațiunii îi corespunde o cerere turistică importantă realizată mai ales pe seama turiștilor interni, care efectuează sejururi în medie de 12 zile sau vin în acțiuni de 1- 2 zile la sfârșit de săptămână, aceștia din urmă reprezentând în mod obișnuit circa 3000 turiști pe zi.
Caracteristica dominantă a cererii turistice o constituie sezonalitatea ei evidentă, semnalându-se o utilizare foarte redusă a bazei materiale în cursul lunilor martie – mai și octombrie – noiembrie de numai 45%, spre deosebire de lunile de vară sau de iarnă, când ocuparea este de peste 90%.
În perspectivă se preconizează existența unor premise favorabile dezvoltării turismului în stațiune, determinată de: tendința de creștere pe plan mondial a cererii turistice pentru stațiunile montane, creșterea efectivă a cererii turistice pentru stațiunea Predeal, estimându-se la nivelul anului 2000 realizarea unui număr de 168000 turiști, respectiv 729000 înnoptări, ceea ce va asigura o ocupare de peste 85% a capacității de cazare, exclusiv cererea pentru activități de weekend, valorificarea la un nivel superior a potențialului turistic al stațiunii, considerente de ordin economic etc.
Deși oferta turistică a stațiunii Predeal a urmărit, în general, o adaptare dinamică la cererea turistică, se manifestă în prezent o serie de deficiențe generatoare de tensiuni, care influențează negativ competitivitatea stațiunii pe plan intern, și mai ales extern, printre care: calitatea infrastructurii generale și turistice (alimentarea cu apă potabilă și gaz metan, rețea rutieră etc.), străbaterea stațiunii de E 60, uzura morală și fizică a unor unități de cazare și alimentație și a dotărilor acestora, carențe în funcționalitatea unităților de cazare, gradul redus de dezvoltare a dotărilor de agrement, insuficienta dezvoltare a domeniului schiabil etc.
În acest context, obiectivul general al eficientizării turismului în stațiune îl constituie realizarea unei oferte turistice moderne, competitive pe plan intern și internațional, în condițiile unei exploatări rentabile.
Elementele componente ale strategiei de eficientizare a turismului în stațiune vizează valorificarea superioară, intensivă, a resurselor turistice; adaptarea permanentă a ofertei turistice la cerințele și preferințele turiștilor, dar și reorganizarea ei în condiții de maximă profitabilitate; lansarea stațiunii în turismul internațional.
Direcțiile principale de acțiune ale strategiei de eficientizare a turismului vizează consolidarea funcțiunilor turistice majore ale stațiunii, extinderea funcțiunilor turistice, promovarea stațiunii pe piața internațională; reorganizarea activității balneo-turistice.
Principalele măsuri ce se impun penrtu consolidarea ofertei turistice a stațiunii trebuie să aibă în vedere:
modernizarea, dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice a stațiunii;
dezvoltarea bazei materiale pentru turism;
stimularea dezvoltării pensiunilor turistice;
dezvoltarea domeniului schiabil;
consolidarea funcțiunilor turistice majore ale stațiunii.
Extinderea funcțiunilor turistice ale stațiunii prin promovarea funcției balneare este determinată de valoarea curativăă a factorilor naturali ai acesteia în tratamentul tuturor formelor de nevroză și stres, ea presupunând organizarea activității balneare (cabinete medicale, laborator de analize, corp medical, dotări de agrement terapeutic) și promovarea ei în special în extrasezon.eficientizarea ofertei de primăvară și toamnă a stațiunii impune îmbogățirea și diversificarea conținutului ofertei de programe, acțiuni și servicii specifice extrasezonului și adoptarea unei politici agresive de lansare a lor.
Programul de lansare a stațiunii în turismul internațional trebuie să fie susținut pe lângă acțiunile și măsurile necesare îmbogățirii ofertei stațiunii și de măsuri și acțiuni promoționale dinamice, printre care: adaptarea unei politici de produs, de diferențiere și evidențiere a calității potențialului său turistic, utilizarea pe lângă distribuția clasică a produsului și a unor verigi suplimentare (sindicate, asigurări sociale, asociații medicale), intensa publicitate și relații publice extinse.
Condițiile specifice economiei de piață impun eficientizarea activităților turistice din stațiune, care vor trebui să aibă în vedere: înlăturarea carențelor manageriale existente în administrarea și gestionarea societăților comerciale și a unităților turistice, precum și extinderea sectorului privat în stațiune.
Eficientizarea activităților turistice este condiționată de rezolvarea unor probleme cu caracter general (elaborarea statutului stațiunilor turistice, elaborarea metodologiei de clasificare a stațiunilor turistice ș.a.), cât și rezolvarea unor probleme specifice stațiunii Predeal care vizează în mod expres creșterea competențelor și atribuțiilor agenților economici locali, organizarea unui birou local de turism, constituirea la nivelul stațiunii a unui corp de manageri competenți și responsabili, constituirea unui compartiment de management și a unuia de marketing la nivelul unităților economice.
B I B L I O G R A F I E
De asemenea, în alcătuirea prezentei lucrări s-au folosit date oferite de către:
S.C. "TELEFERICUL" S.A. BRAȘOV
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ BRAȘOV
BAZA DE DATE A MINISTERULUI TURISMULUI – INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN TURISM, BUCUREȘTI
S.C. "PREDEAL" S.A. PREDEAL
INSTITUTUL "PROIECT" BRAȘOV
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategii DE Dezvoltare Si Eficientizare A Statiunii Predeal (ID: 168116)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.