Strategii de dezvoltare a zonei turistice Rucăr – Bran [304275]

[anonimizat], [anonimizat]:

Conf. univ. dr. Dobre-Baron Oana

Absolvent: [anonimizat]

2020

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]:

Conf. univ. dr. Dobre-Baron Oana

Absolvent: [anonimizat]

2020

Capitolul I. [anonimizat], [anonimizat], un spațiu montan original, o veritabilă ”membrană de osmoză” [anonimizat], unic în geografia de suflet a românilor. Acest spațiu carpatic are o lungime de circa 775 kmp, desfășurându-se pe o lungime de 45 km, cu o lățime maximă de 14 km în dreptul localității Moeciu.

1.1. Așezarea geografică. Așezarea matematică. Limite

a) [anonimizat], în cadrul județelor Argeș și Brașov (Fig. 1.1.). Distanțele din București până la localitățile aproximativ din extremitățile culoarului sunt: București-Bran (175 km), București- Dragoslavele (186 km), cu mențiunea că traseul obișnuit turistic spre Bran trece prin Valea Prahovei.

Fig. 1.1. Poziția geografică a [anonimizat].

Sursa: geografilia.ro, accesat în data de 18.06.2020.

b) Așezarea în cadrul Carpaților Meridionali

Situat la o altitudine cu valori cuprinse între 500-1 500 m, [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]-Leaota (fig. 1.2.).

Fig. 1.2. Poziția geografică a [anonimizat].

Sursa: profudegeogra.eu, accesat în data de 15.06.2020.

c) Așezarea matematică (coordonatele punctelor extreme)

Lungimea totală a culoarului este de 45 km, [anonimizat] ( fig. 1.3.).

Fig. 1.3. Localizarea punctelor extreme ale culoarului.

Sursa: https://traseeturistice.wgz.ro/, accesat în data de 15.06.2020.

[anonimizat], [anonimizat]:

Sohodol:45°31′41″N 25°24′08″E

Stoenești: 45°15′53″N 25°13′39″E/ Cetățeni: 45°11′03″N 25°12′37″E

Sohodol este un sat din cadrul comunei Bran (județul Brașov), iar Stoenești este comună din cadrul județului Argeș.

d) [anonimizat] ( și harta 1.4.):

Munții Leaota și Bucegi (la est);

[anonimizat] (la vest).

Fig. 1.4. [anonimizat].

Sursa: WordPress.com (15.06.2020).

Culoarul apare suspendat față de depresiunea Brașov (în Nord) și Subcarpații de Curbură (în Sud) cu aproximativ 350-400 m [anonimizat], asupra limitelor estice și vestice nu există nici o îndoială, deoarece sunt clar exprimate în cadrul peisajelorde către puternice abrupturi ce aparțin masivelor limitrofe, masive care, pe cele două laturi ale culoarului, domină cu 500-800 m zona joasă.

1.2. Elemente de relief. Resurse turistice

Element esențial în distribuția celorlalte componente ale învelișului geografic (climă, ape, vegetație, faună) și suportul general al întregii activități turistice, relieful prezintă el însuși atractivitate în domeniu grație complexității genetice, configurației morfologice, principalilor indicatori morfometrici, distribuției în spațiu, etc .

Relieful culoarului se desfășoară între 800 m (pe văi și depresiuni) și ajunge la 1 350 m (la nivelul platourilor și vârfurilor mai înalte) fapt care reflectă caracteristica de ansamblu a regiunii de mare culoar (uluc) între masivele carpatice ce depășesc 200 m și care îl domină prin versanți prăpăstioși cu diferențe de nivel mari .

În cazul Culoarului Rucăr-Bran, varietatea reliefului, în care relativa uniformitate a Platformei Branului contrastează cu bazinetele depresionare Peștera, Dâmbovicioara, Podu Dâmboviței, Rucăr și Dragoslavele, sau complexul de calcare și conglomerate mezozoice caracterizat printr-o deosebită evoluție în zona centrală sunt consecințele unei intense activități de modelare în roci cu durități diferite, în care rolul apei a fost decisiv. Apa a sfredelit masivele calcaroase rezultând un relief carstic pitoresc, de la amețitoarele chei până la mirifica lume a peșterilor, de la micile doline, până la poliile întinse, toate conturând un splendid crochiu geografic.

Arealul turistic Bran

Corespunde din punct de vedere geografic platformei brănene, acelor plaiuri ușor ondulate, situate între abruptul Bucegilor și creasta Pietrei Craiului. Formele carstice din complexul Măgura-Peștera- Șirnea (Peștera Liliecilor) se constituie în obiective turistice naturale remarcabile.

Fig. 1.5. Harta zonei turistice Bran (stânga) cu localizarea Peșterii cu Lilieci.

Sursa: www.wordpress.com, accesat în data de 15.06.2020.

Peștera Liliecilor ( fig. 1.6.) este situată la o altitudine de 950 m, fiind ușor de vizitat. Are o lungime de 370 m, din care 109 m de galerie activă. Grota este populată de colonii de lilieci care, de-a lungul timpului, au fost cercetate din punct de vedere biospeologic de către specialiștii Institutului de Speologie din București .

Fig. 1.6. Intrarea în Peștera Liliecilor (satul Peștera- stânga) și liliac dintr-o colonie a peșterii.

Sursa: http://tai-tai.net/vacante/Pestera-Liliecilor-din-Satul-Pestera-.html, accesta în data de 15.06.2020

Arealul turistic Podu Dâmboviței

Această zonă turistică este înzestrată cu una dintre cele mai spectaculoase forme carstice. Relieful carstic reprezintă opera conlucrării acestei roci solubile cu apa fiind definit printr-o mare varietate de forme și fenomene . Arealul Podu Dâmboviței se caracterizează printr-un relief carstic de mare spectaculozitate, format pe baza calcarelor mezozoice, unul dintre cele mai reprezentative din România, fiind denumit în literatura de specialitate sub denumirea de ”calcare din flancuri de cute”, creasta Pietrei Craiului (lamă calcaroasă de 18 km lungime, 2 223 m altitudinea maximă în vârful La Om, este de fapt un flanc de sinclinal redresat) ; din acest punct de vedere vorbim despre creste de calcar înălțate cu forme de tip exocarstice (chei) și endocarstice (peșteri și avenuri). Astfel, stau aici sculptate de natură numeroase chei de pe văile Dâmboviței (Plaiul Mare, Cheile Mari), Dâmbovicioarei (Brusturet și Dâmbovicioara), Crovului, Rudăriței și a altor afluenți.

Cheile se caracterizează prin pereți enormi din piatră, pereți care devin tot mai apropiați, îngustind foarte mult cheile la jumătatea distanței dintre Rucăr și Podu Dâmboviței, după 2 km, albia se lărgește din nou, mai ales la contactul cu afluentul Ghimbav (creatorul altor chei deosebit de pitorești). Un drum forestier însoțește cheile spre izvoare, oprindu-se după 40 km în Barajul de la Pecineagu. Turiștii vin aici pentru diferite forme de turism, pornind de la simpla drumeție și până la practicarea alpinismului.

Fig. 1.7.-1.8. Peisaje din Cheile Dâmboviței sunt adevărate elemente de atractivitate turistică.

Sursa: http://la-povestile-mele.blogspot.com/2017/08/balaceala-in-cheile-dambovitei-si.html, accesat în data de 15.06.2020

Cheile Brusturetului, reprezintă un sector de chei mai puțin frecventat de turiști, aceștia oprindu-se de regulă în zona Peșterii Dâmbovicioara sau a Cheilor Dâmbovicioarei. Cu toate acestea, cum se poate observa și din figura 2.9. ele nu sunt cu nimic mai prejos decât primele, Cheile Brusturetului fiind de-asemenea înguste cu versanți înalți de 150-200m aproape verticali, chei săpate de pârâul Brusturet în masa de calcare jurasice (Fig. 1.9).

Fig. 1.9. Peisaj din Cheile Brusturetului.

Sursa: arhiva personală.

Lumea fascinantă a peșterilor de la Dâmbovicioara, Urșilor, Uluce, ș.a., împreună cu restul formelor carstice au dus la înscrierea zonei printre cele mai vizitate din Carpații Meridionali.

Peștera Urșilor (Peștera Colțu Surpat) deși mult mai puțin cunoscută față de Peștera Urșilor din Munții Pădurea Craiului, cea din Masivul Piatra Craiului nu este cu nimic mai prejos decât cea din urmă, deși mai mică în dimensiuni. În rest și aici turiștii pot să admire formațiunile speoterme specifice calcitului și, ce este mai important, vestigii ale ursului de peșteră, Ursus Spaeleus, care a folosit aceste peșteri pentru adăpost. Peștera este situată pe peretele din stânga Cheilor Plaiul Mare, create de adâncirea râului Dâmbovița în masa de calcare jurasice.

Arealul turistic Muscel

Cuprinde Culoarul Dâmboviței și localitățile Rucăr, Dragoslavele și Stoenești, având drept centru polarizator Rucărul. Peisajul este dominat de masivele Leaota și Iezer dar de varietatea reliefului, remarcându-se mai ales Cheile de la Cetățuia. Zona este deosebită, se remarcă prezența stâncilor uriașe, cu forme bizare- privite din anumite unghiuri, înfățisează capete de animale, figuri umane privind spre cer și jilțuri pentru uriași. Blocurile imense din piatră au forme ciudate, din acest punct de vedere pot fi amintite, străjuind înălțimile, ”Ciobanul și oaia sa” sau ”Masa lui Mihai Viteazul”- o lespede de piatră care se află la picioarele celui mai impresionat monument megalit- un gigant ce pare că privește spre cer . Zona este una recunoscută pentru schituri săpate în peșteri, cel mai cunoscut este Schitul Negru-Vodă ( fig. 1.10).

Fig. 1.10. Peisaj din zona Cheilor Dâmboviței de la Cetățuia.

Sursa: www.youtube.com, accesat în 15.06.2020.

Arealul turistic Tămaș-Otic

Se caracterizează prin alternanța peisajului carstic cu cel dezvoltat pe conglomerate și roci cristaline ce demonstrează varietatea formelor de relief. Sunt multiple posibilități de practicare a turismului în zonă. Peisajul natural este întregit de traseele montane angajate în ascensiunea Munților Piatra Craiului, Țaga, Făgăraș și Iezer-Păpușa, existând și posibilitatea practicării sporturilor legate de vânat sau pescuit.

1.3. Elemente de climă și potențial climatic

Dintre parametrii climatici pot fi menționați:

Temperatura medie anuală: regimul temperaturii se caracterizează în primul rând prin valorile medii anuale cuprinse între 4-8 grade Celsius, temperatura scăzând, evident, odată cu creșterea altitudinii- 7,2 grade Celsius (Rucăr- 700 m altitudine), 4,4 grade Celsius (Fundata- 1 370 m altitudine); în unele depresiuni, mai ales în Rucăr și Podu Dâmboviței, se înregistrează frecvente inversiuni termice, care, pe lângă temperaturile minime coborâte, mai determină cețuri de vale, brume timpurii și târzii, îngheț la sol.

Fig. 1.11. Grafic reprezentând temperaturile medii lunare și anuale pentru Culoarul Rucăr-Bran

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Temperatura medie a lunii ianuarie este de -4 grade Celsius;

Temperatura medie a lunii iulie este de 18 grade Celsius;

Numărul zilelor cu îngheț (temperatura minimă zilnică este egală sau sub 0 grade Celsius) este de 140-180/an;

Numărul zilelor de iarnă (temperatura maximă zilnică este de peste sau egală cu 0 grade Celsius) este de 50/an;

Numărul zilelor de vară (temperatura maximă zilnică este egală sau depășește 25 grade Celsius) este de maxim 20/an ;

Numărul zilelor tropicale (temperatura maximă zilnică depășește sau este egală cu 30 grade Celsius) este de 0-5/an;

Numărul nopților tropicale lipsesc la altitudini de peste 800 m.

Umezeala aerului

Depinde de factorii generali (dinamica maselor de aer umede sau uscate și bilanțul radiativ) și reginali-locali (formațiuni vegetale, suprafețe acvatice care prin evapotranspirație și evaporație determină în timpul anului cantități variate de vapori de apă). Are un efect restrictiv asupra activităților turistice prin efectele asupra organismului uman, mai ales asupra aparatului respirator.

În cadrul Culoarului Rucăr-Bran media este de 80%, nu scade sub această valoare în sezonul rece, iar în sezonul cald este în jur de 80-85%.

Nebulozitatea și tipurile de zile specifice

Este un element important pentru definirea caracteristicilor climatului, pentru că, de evoluția diurnă-anuală a gradului de acoperire al cerului cu nori depind direct: mărimea fluxului radiativ primit de suprafața activă, evapotranspirația și evaporația, gradul de luminozitate, ritmul biotic dar și starea psihică a omului. Astfel, pentru turism, poate fi un factor de stres dar, în egală măsură poate să contribuie la întregirea unor peisaje geografice deosebit de atractive.

Tabel 1.1. Regimul mediu al nebulozității

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Precipitațiile

În tabelul 1.2 și graficul 1.2. este prezentată situația precipitațiilor medii anuale căzute dar și ponderea lor, cantitatea căzută pe sezoane.

Tabel 1.2. Regimul precipitațiilor în Culoarul Rucăr-Bran

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Precipitațiile atmosferice, dacă sunt lichide, reprezintă un element restrictiv pentru majoritatea activităților turistice (mai ales pentru cele în aer liber) dar dacă sunt solide (zăpadă) reprezintă un element favorizator, mai ales pentru practicare sporturilor de iarnă.

Analizând și graficul de mai jos se observă că cea mai mare pondere a precipitațiilor cade în sezonul de vară (maxim 40%), iar cea mai mică pondere în sezonul de iarnă (sub 12,5%). Primăvara se caracterizează prin 25% din totalul precipitațiilor căzute, fapt care conferă perioadei primăvară-vară aproapre două treimi din totalul precipitațiilor din timpul anului. Toamna cad numai 20% din totalul precipitațiilor din cursul anului, mai ales în luna noiembrie care face trecerea spre iarnă.

Fig. 1.12. Grafic reprezentând regimul precipitațiilor pe sezoane în Culoarul Rucăr-Bran (%)

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Numărul de zile cu ninsoare depășește 30/an, iar al celor cu strat de zăpadă este de aproximativ 100/an. În egală măsură, se înregistrează și 6-10 zile de viscol pe an. Grosimea medie a stratului de zăpadă depășește 50 cm, dar se poate ajunge și la situații extreme de 1-3 m.

Potențialul eolian

În cazul Culoarului Rucăr-Bran se observă o canalizare a circulației aerului de-a lungul culoarului, aproximativ pe direcția nord spre sud, cu toate acestea predomină circulația vestică a aerului. Viteza medie anuală este 5-7 m/s, accelerată de canalizarea circulației aerului, vitezele fiind mai mari iarna. Pentru turism și activitățile lui, vântul reprezintă un factor natural restrictiv, împiedicând în cele mai multe cazuri desfășurarea activităților în aer liber, provocând uneori pagube materiale și chiar victime; turiștii percep, în general, vântul ca fiind un factor de stress.

1.4. Elemente de hidrografie. Resurse turistice

În Culoarul Rucăr-Bran, râurile formează un veritabil păienjeniș, care, cu o tenacitate de invidiat, au fereastruit munții, generând bazinete depresionare cu lunci și terase, dar și chei impunătoare de o rară spectaculozitate.

Apele curgătoare sunt reprezentate de râul Dâmbovița, care drenează partea centrală și sudică a culoarului și de Râul Turcului care se scurge în direcție opusă, spre Depresiunea Brașov.

Fig. 1.13. Schița culoarului depresionar Rucăr-Bran unde poate fi observată și rețeaua hidrografică.

Sursa: http://www.cazare-rucar.ro/am.php?action=displayAtractii, accesat în data de 16.06.2020.

Dat fiind caracterul de culoar tectonic alungit, lacurile sunt puține și nesemnificative ca dimensiuni, unele având caracter temporar, în urma unor ploi bogate, datorită revărsărilor cursurilor de apă. Cel mai important lac, este unul cu origine antropică, Pecineagu, format prin bararea cursului superior al Dâmboviței printr-un baraj de anrocamente cu o mască amonte din beton armat de 107 m înălțime, finalizat în anul 1984. (fig. 1.14.-1.15.). Barajul este localizat într-o mică depresiune între Munții Piatra Craiului și Munții Iezer-Păpușa, iar din punct de vedere administrativ aparține de comuna Rucăr.

Alte elemente de atractivitate turistică de tip hidrologic sunt: Cascada ”La Chișătoare”, Fântâna Botorog, dar și numeroasele izvoare.

Fig. 1.14-1.15. Lacul și Barajul Pecineagu pe râul Dâmbovița, comuna Rucăr.

Sursa: a1.ro, accesat în data de 16.06.2020

1.5. Elemente de biogeografie și potențialul turistic al acestora

Componentele învelișului biogeografic- flora și fauna, joacă un rol deosebit de important în diversificarea potențialului turistic natural și contribuie la susținerea fenomenului turistic, generând chiar anumite forme de turism . Rolul turistic al vegetației este reprezentat de compoziția asociațiilor vegetale, prezența unor plante endemice și relicte, prezența unor plante cu modificări teratologice, dimensiunile și vârsta numitor plante, ritmurile evoluției anuale, efectul de margine și efectul de insulă, vegetația ca ecotop, elemente de ordin spiritual legate de existența vegetației . Potențialul natural al vegetației este deosebit de complex, de cele mai multe ori, ea se asociază altor elemente, generând peisaje geografice deosebit de atractive; alteori asociațiile vegetale, compoziția și structura floristică a acestora pot deveni elemente atractive, obiective turistice specifice.

Capitolul II. Forme de turism practicate si infrastructura turisticĂ

2.1. Infrastructura de cazare

Activitățile turistice prin componentele lor: baza tehnico- materială și circulația turistică, având la rândul ei diferiți indicatori reprezintă, alături de elementele de promovare turistică, imaginea întregii activități turistice dintr-o anumită regiune geografică, fiind în egală măsură elemente de infrastructură turistică ce contribuie la punere în valoare a resurselor turistice naturale sau antropice disponibile dintr-un anumit teritoriu.

Prin baza tehnico-materială turistică se înțelege totalitatea serviciilor de cazare, de alimentația publică, serviciile destinate transportului și totalitatea posibilităților de agrement disponibile în județul, regiunea, zona respectivă. Foarte des este întâlnit termenul de ,,infrastructură turistică” care reprezintă sistemul economic de servire a turiștilor, de asigurare a tuturor condițiilor pentru atingerea unui sejur cât mai reușit, implicând toate serviciile turistice angrenate în cadrul consumării produsului turistic. Serviciile de cazare, materializate prin baza de cazare existentă, servicii de servire a mesei concretizate prin prezența unităților de profil, servicii de transport, tratament- cu noile inovații din domeniul balneo-turismului, dar și cele auxiliare- complementare, dintre care cele mai importante sunt cele de informare turistică.

Un rol extrem de important este dat de starea de conservare a resurselor turistice, modul cum sunt puse în valoare prin diferite elemente de marketing, la care se adaugă unitățile de cazare și de servire a mesei, distribuția acestora în teritoriu, starea de funcționare, clasificarea lor turistică, posibilitățile de acces, promovarea turistică corespunzătoare a acestora și nu în ultimul rând posibilitățile pe care turistul le are la dispoziție pentru petrecerea cât mai plăcută și utilă a timpului liber (agrementul turistic).

În tabelul de mai jos este prezentată situația numerică și tipologică a unităților de cazare din cadrul principalelor localități cu valențe turistice din cadrul culoarului analizat.

Tabel 2.1. Situația numerică și tipologică a unităților de cazare din cadrul principalelor localități cu valențe turistice din cadrul Culoarului Rucăr-Bran, anul 2018

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 13.06.2020

Din tabelul 2.1. se observă foarte clar tendința de punere în valoare a imensului potențial agroturistic. Din acest punct de vedere, tot mai mulți investitori și chiar localnici au demarat procedurile de înființare și clasificare a pensiunilor agroturistice care reprezintă tipul de unitate de cazare cel mai frecvent întâlnit în cadrul Culoarului BranRucăr-Dragoslavele. Astfel, cele mai multe pensiuni agroturistice înregistrate oficial la finalul anului 2018 există în Moeciu (137), după care urmează Branul (121), restul localităților aflandu-se la distanță mare din acest punct de vedere față de Bran și Moeciu dar totuși, pensiunile agroturistice reprezintă și în aceste cazuri cel mai frecvent tip de unitate de cazare; Fundata deține 22 de pensiuni agroturistice, Rucăr- 19, iar Dâmbovicioara- 15, în rest valorile sunt sub 10 , pentru Stoenești.

Restul categoriilor de unități de cazare sunt destul de puțin reprezentate, numai vilele turistice sunt prezente într-un număr ceva mai mare, fiind 11 la Bran, 5 la Fundata și Rucăr și 6 la Moeciu.

Hotelurile, unități mari cu o altă structură de funcționare nu se pretează foarte bine pentru caracteristice agroturistice ale localităților din culoar, de aceea nu sunt într-un număr foarte mare, cu toate acestea, prezintă avantajul unei capacități mai mari de cazare, fiind pretabile mai ales pentru team-buildinguri sau alte activități corporate. Cele mai multe sunt în Moeciu (7), câte 3 în Bran și Fundata și numai un hotel în Rucăr.

Izolat apar alte tipuri de unități de cazare, după cum urmează: un motel în Bran, alături de un sat de vacanță și un camping; în Moeciu, un bungalou și o pensiune turistică. Interesant este că oficial există înregistrată numai o pensiune turistică clasică, unitățile de acest tip au ales transformarea sau preluarea componentei agroturistice.

Nu întotdeauna însă, numărul efectiv al unităților este cel mai important pentru preluarea unor fluxuri turistice, numărul efectiv de locuri de cazare este un indicator extrem de important și mai aproape de solicitările de cazare ale turiștilor. Din acest punct de vedere este interesant de văzut o statistică în tabelul 4.2. și graficul din figura 4.1. privind numărului de locuri de cazare existent în anul 2018 în cadrul principalelor localități cu valențe turistice din Culoarul Rucăr-Bran.

Tabel 2.2. Numărul de locuri de cazare, pentru anul 2018, pentru principalele unități de cazare din cadrul Culoarului Rucăr-Bran

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 13.06.2020

Fig. 2.1. Numărul de locuri de cazare, pentru anul 2018, pentru principalele unități de cazare din cadrul Culoarului Rucăr-Bran-Dragoslavele.

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 13.06.2020

Pe primele două poziții în privința capacității de cazare sunt plasate, detașat localitățile Moeciu și Bran cu peste 3 000 locuri de cazare, concentrate mai ales în pensiunile agroturistice care depășesc 100 de unități în ambele cazuri. Dacă în cazul Branului este clar că, prezența Castelului Bran și a altor elemente de atractivitate a determinat construirea de noi unități de cazare în cazul localității Moeciu este vorba mai ales despre elementele turistice specifice turismului rural. Pe locul trei se află Fundata, cu aproape 1 000 de locuri de cazare iar restul localităților, deși nu se poate spune că nu dispun de resurse turistice, cel puțin cele naturale, la fel de valoroase prezintă, spre comparație, un număr mic de locuri de cazare. Rucărul se apropie de 600 locuri de cazare, iar Dâmbovicioara aproape de 400.

În tabelul 2.3. sunt prezentate câteva unități de cazare reprezentative din Bran, Moeciu, Fundata, Rucăr și Dâmbovicioara. În cadrul tabelului sunt prezentate denumirea unității, tipul, clasificarea, o imagine reprezentativă și informații generale.

Tabel 2.3. Unități de cazare reprezentative pentru localitățile din cadrul culoarului Rucăr-Bran

Sursa: www.booking.com, accesat în data de 14.06.2020

2.2. Infrastructura de alimentație publică

În cadrul bazei de alimentație publică sunt incluse toate unitățile care asigură hrana turiștilor, fie că vorbim despre unități mari, restaurant, dar și unități mai mici, pizzeria, patiserii, cofetării s.a. În tabelul 2.4 sunt prezentate cele mai reprezentative și apreciate unități de servire a mesei din localitățile situate în cadrul Culoarului Rucăr-Bran.

Tabel 2.4. Unități de servire a mesei situate în localitățile din Culoarul Rucăr-BranDragoslavele

Surse: www.romania-turistica.ro, www.tripadvisor.com, www.carta.ro,www.booking.com, www.turistinfo.ro, accesate în data de 15.12.2018

2.3. Infrastructura de transport

Principala cale de transport în cadrul și de-a lungul Culoarului Rucăr-Bran este cea rutieră, iar cel mai important drum este DN73. DN73 are o lungime totală de 133 km asigurând legătura între orașele Pitești și Brașov, mai exact comuna Mărăcineni (lângă Pitești) și cartierul brașovean Bartolomeu.

În cadrul culoarului se caracterizează printr-un drum șerpuit din cauza reliefului accidentat, ajungând la Fundata de o altitudine de aproape 1 300 m în zona pasului Giuvala (Bran). Traseul de referință este: Brașov- Râșnov- Bran- Moeciu- Fundata- Dâmbovicioara- Rucăr- Dragoslavele- Valea-Mare Pravăț- Câmpulung și mai departe spre Pitești (fig. 2.1.).

Conexiunile cu alte căi de comunicații sunt următoarele:

Cu DN1 la Brașov, implicit cu DN11 și DN13;

Cu DN73A și DN1E la Râșnov;

Cu DN73C la Câmpulung Muscel;

Fig. 2.2. Harta căilor rutiere care traversează Culoarul Rucăr-Branși ramificațiile.

Sursa: www.itinerari.ro, accesat în data de 15.06.2020

De-a lungul DN73 turiștii pot admira peisaje deosebite (fig. 2.2.) și pot face opriri pentru vizitarea obiectivelor turistice de o mare valoare istorică sau arhitecturală: Câmpulung (Muzeul Orășenesc, Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Mănăstirea Negru-Vodă, etc.); Valea Mare-Pravăț (Mausoleul de la Mateiaș, Mănăstirea Nămăiești, Casa memorială George Topârceanu); Fundata (Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial), Bran (Castelul Bran, Capela Inima Reginei Maria- fig. 2.4.); Râșnov (Cetatea Râșnov, Dino Parc). Zona se pretează foarte bine pentru turismul auto.

Fig. 2.3.- 2.4. DN73 între Rucăr și Bran (stânga) și harta cu ramificațiile spre diferite localități turistice dar și poziția față de aeroporturi (dreapta).

Sursa:http://www.cazare-pensiune-bran.ro/localizare.php, accesat în data de 15.06.2020.

Din DN73 se desprind drumuri secundare spre localitățile din stânga și dreapta axei principale de transport, cum sunt cele de-a lungul Râușorului, spre Sătic (de-a lungul Dâmboviței), spre Cabana Brusturet (prin Cheile Dâmbovicioarei), spre Fundățica sau Șirnea. Calitatea acestor drumuri secundare este în unele cazuri destul de inferioară calitativ ceea ce face greoaie accesibilitatea către anumite puncte de interes turistic ( fig. 2.5.).

Fig. 2.5. DN73 prin Cheile Orății.

Sursa: https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/carpatii-meridionali/culoarul-rucar–bran/canionul-si-cetatea-oratii-culoarul-rucar–bran, accesat în data de 15.06.2020

Turiștii pot apela la serviciilor firmelor de transport rutier pentru a ajunge, de exemplu, la Bran, plecând de la Autogara Bartolomeu din Brașov. Principalul operator de transport este Transbus Codreanu cu plecări la intervale de 15-30 minute din Brașov spre Bran . Tot din Brașov autocarele asigură legătura cu Simon, Sohodol, Moeciu de Jos, Fundata, Șirnea, existând conexiuni și între localitățile din cadrul culoarului, de exemplu: Sohodol- Bran, Simon-Bran, Moeciu de Jos-Bran, Fundata-Bran, Podu Dâmboviței-Bran, etc.

2.4. Forme de turism practicate

Pe teritoriu culoarului Rucăr-Branse practică diferite tipuri și forme de turism, specifice caracteristicilor mediului natural și elementelor de factură cultural-istorică.

Alături de cadrul natural, spațiul rural brănean și rucărean beneficiază și de un potențial etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate. Această zestre spirituală reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalații și tehnici populare, meșteșuguri tradiționale, folclor și obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc. se completează cu numeroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, care amplifică inestimabilul tezaur cultural-istoric al satelor din cadrul culoarului.

Agroturismul este un concept de dată mai recentă în UE, cu referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activitățile agricole și/sau cu construcțiile care au avut alte destinații, decât agricole . Această formă specifică de turism rural este susținută de micii proprietari de la țară – de obicei ca activitate secundară – activitatea desfășurată în gospodăria proprie rămânând deci principala ocupație și sursă de venit. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiunile turistice și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice, de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural.

În cadrul culoarului Rucăr-Bran-Dragoslavele, cele mai multe unități de cazare sunt pensiunile agroturistice, fapt care reliefează potențialul deosebit din acest punct de vedere avut mai ales de zonele Bran (fig. 2.6.), Moeciu sau Rucăr (fig. 2.7.), pensiuni care au clasificări de peste 2 margarete.

Fig. 4.6.-4.7. Două exemple de pensiuni agroturistice din cadrul culoarului Rucăr-Bran: Ianis- Bran (stânga) și Larisa- Moeciu (dreapta).

Surse: laPensiuni.ro și www.Romania-Turistica.ro, accesate în data de 16.06.2020.

Agroturismul are o serie de particularități, dar dintre aceste două ies în evidență: implicarea turistului în gospodăria la care este cazat prin diferite activități specifice (hrănirea animalelor, culesul unor fructe sau legume, activități artistice- sculptura în lemn sau realizarea unor unelte din lemn, etc.) la care se adaugă faptul că cea mai mare parte din materia primă utilizată pentru prepararea hranei provine din sursele proprii, fapt foarte apreciat de turiști.

Fig. 2.8.-2.9. Prepararea hranei (stânga), plimbare cu căruța la Bran (dreapta).

Sursa: hergheliahaiducilor.ro, accesat în data de 16.06.2020.

Turismul montan

Se bazează pe existența Munților Bucegi, Leaota și Piatra Craiului, unde varietatea peisajului și posibilitățile de practicare a unor variate activități turistice au constituit puncte de atracție. Localitățile Bran, Rucăr, Moeciu sau Dâmbovicioara sunt așezări turistice de interes regional dar și național și de ce nu, de nivel internațional, cel puțin pentru această regiune a Europei.

Turismul montan se bazează pe resursele turistice oferite de spațiul montan: peisaje, păduri, climat, pârtii de schi, trasee turistice, monumente ale naturii, arii naturale protejate, stațiuni turistice. Poate fi valorificat prin activități specifice: drumeție (fig. 2.10.), sporturi de iarnă, vizitarea atracțiilor turistice naturale, cicloturism (fig. 2.11.), etc.

Fig. 2.10.-2.11. Drumețiile (stânga- Moeciu) și cicloturismul (dreapta, pe traseul Zărnești- Peștera- Măgura- Moeciu) sunt două variante avute de turiști pentru valorificarea potențialului turistic montan.

Sursa: http://mtb-tours.kerucov.ro/articol_traseu_mtb.php?artcod=535, accesat în data de 16.06.2020.

Turismul pentru sporturi de iarnă

Acest tip de turism se bazează pe existența unui domeniu schiabil. Acest tip de turism este favorizat de altitudinile de peste 1 000- 1 500 m, durata mare a stratului de zăpadă, grosimea acestuia, orientarea sper nord a pârtiilor de schi.

La noi în țară pârtiile sunt amenajate pentru schi alpin, și nu există amenajări pentru schi nordic. Doar un număr mic de pârtii corespund parametrilor ceruți de organizarea unor concursuri internaționale. Există peste 15 stațiuni de interes regional și local cu un real potențial turistic care pot să devină atracții pentru statele vecine: Ucraina, Serbia sau Ungaria. Ele au condiții de practicare a sporturilor de iarnă și a drumețiilor. Agrementul pentru sporturile de iarnă se sprijină doar pe un procent de 25% de pârtii ușoare și foarte ușoare, predominând cele de mare dificultate cu toate că în ultima perioadă se pune accentul pe amenajarea pârtiilor pentru începători .

Spre deosebire de Valea Prahovei, turismul pentru sporturi de iarnă în Rucăr-Bran este mult mai puțin reprezentat. La o distanță de aproximativ 4 kilometri de Castelul Bran au fost inaugurate, în urma unui proiect finalizat după câtiva ani, în Valea Porții- Bran, un număr de trei pârtii de schi, prezentând dificultăti diferite, dintre acestea două fiind omologate ( fig. 2.12.).

Fig. 2.12. Harta pârtiilor de schi din Valea Porții-Bran.

Sursa: www.trecator.ro, accesat în data de 16.06.2020.

Pârtiile prezintă următoarele caracteristici generale:

Pârtia de schi Zănoaga Sub-Teleferic este o pârtie de schi de dificultate medie, având o lungime de 650 de metri; pârtia este dotată cu teleschi și nocturnă;

Pârtia de schi Zanoaga-Varianta este o pârtie dificilă, de 700 de metri;

Pârtia Zanoaga Baby-Ski este dedicată începătorilor, fiind o pârtie ușoară, dotată cu teleschi și nocturnă.

Pârtiile din Bran beneficiază de tunuri mobile de zăpadă, iar la baza lor există centre de închiriere a echipamentelor de schi și un centru de prim ajutor.

Turismul cultural-itinerant.

Are mai multe subtipuri: religios, pelerinaj, etnografie, istorie- arheologie, etc. Se axează pe un număr ridicat de monumente, dar care nu au fost valorificate la același nivel. Se remarcă dispersia lor mare în teritoriu fapt ce necesită o rețea de căi de comunicație bine pusă la punct.

Implică vizitarea diferitelor monumente istorice, fie ele de factură religioasă, monumente istorice de mai multe categorii (castele, cetăți, situri arheologice, locuri ale unor bătălii), valorificarea potențialului etnografic (port popular, cântece și dansuri populare, obiceiuri tradiționale, etc.). Culoarul Rucăr-Bran, extins până la Cetățeni beneficiază din plin de numeroase resurse de acest tip.

Este evident că elementul forte este reprezentat de Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic din România ultimilor ani (fig. 2.13.), cu numai câteva excepții, prezența unor interesante biserici ortodoxe construite din lemn și piatra, materiale care sunt utilizate și pentru construirea caselor tradiționale, care atrag numeroși turiști prin forma, arhitectura și decorațiunile lor.

Fig. 2.13.-2.14. Turiști la Castelul Bran (stânga) și ansamblul folcloric Zestrea Branului (stânga).

Sursa: brasovultau.ro, accesat în data de 16.06.2020.

Turismul de afaceri și congrese

Formă de turism mult neglijată înainte de anul 1989, a devenit una dintre cele mai practicate forme de turism în prezent odată cu racordarea României la diversitatea problemelor internaționale, creșterea interesului oamenilor de afaceri străini pentru România dar și datorită expansiunii acestui tip de turism pe piața turistică internațională. Aceste întruniri se axează pe servicii turistice de lux (4-5*), introducerea unor trenuri de mare viteză, modernizarea aeroporturilor, realizarea electronică a rezervărilor, conectarea la marile sisteme de transport .

Comparativ cu alte zone turistice din România, cum ar fi Valea Prahovei sau cu centrele urbane, în cadrul Culoarul Rucăr-Bran există mai puține unități prestatoare de servicii turistice care ar putea să găzduiască congrese de mare amploare. Cu toate acestea, organizarea unor team-building-uri, cursurilor, seminariilor, schimburilor de experiență nu mai este de mult o noutate pentru Rucăr-Bran. Tot mai multe firme, corporații, multinaționale, instituții ale statului vin în localitățile din cadrul culoarului pentru astfel de activități, cea mai solicitată fiind evident, Bran dar în ultimul timp și unitățile din Moeciu au început să fie tot mai solicitate pentru astfel de activități (fig. 2.15.-2.16.).

Fig. 2.15.-2.16. Sala de conferințe a Hotelului Hillden din Bran (stânga) și conferință la Complexul Bran-Belvedere.Sursa:http://www.teambuilding.branbelvedere.ro/, accesat în data de 16.06.2020.

Turismul de vânătoare și pescuit sportiv Are o veche tradiție în România, datorat, în principal, bogatului fond cinegetic.Este o formă de turism care se poate practica cu succes în pădurilor din perimetrul Culoarului Rucăr-Bran respectând normele legale în vigoare, fiind avute în vedere specii care nu sunt în situația de a fi periclitate.

Turismul durabil (ecologic)

Turismul durabil a devenit în zilele noastre, în egală măsură, o alternativă la turismului clasic și o necesitate în acest sens. Degradarea resurselor turistice naturale și antropice generate de presiunea turistică, neglijența sau indiferența autorităților locale sau centrale, a determinat apariția unei forme de turism, generată din nevoia de a proteja peisajele, elementele de floră și faună, rezervațiile naturale sau monumentele cultural-istorice, în ideea de a fi valorificate cât mai mult timp și de a crește valoarea turistică a acestora.

Noțiunea de turism durabil implică înțelesuri diferite (turism în natură, turism verde, turism ecologic). În anul 1983 Hector Ceballas Lascurain spunea: Ecoturismul este un turism care implică călătorii în areale relativ neperturbate cu scopul de a dmira, studia, bucura de peisaje, faună, plante ca și de unele resurse cultural .

Uniunea Mondială a Conservării Naturii afirmă că ecoturismul, este o călătorie ecologică responsabilă, în areale naturale neperturbate cu scopul de relaxare și apreciere a naturii și a oricărei trăsături culturale, trecută sau prezentă din zonă, care promovează conservarea, având un impact negativ redus și oferă beneficii comunităților implicate. (1996) . Este o definiție destul de cuprinzătoare a aspectelor turismului durabil- ecoturism.

Turismul de sfârșit de săptămână

Este o formă de turism cu o anumită tradiție, fiind legată de nivelul mai redus al turiștilor care își pot permite vacanțe scurte de numai 2-3 zile. Cele mai solicitate rămân zonele de recreere și odihnă, stațiunile turistice din apropierea principalelor centre urbane. Sunt necesare noi investiții, modernizări prin care zonele periurbane să ofere servicii turistice de calitate, ecologizarea zonelor respective și protecția spațiilor verzi. În cazul Culoarului Rucăr-Bran, turiștii sosesc din marile centre urbane: București și Brașov, alături de un număr important de turiști străini, fluxul turiștilor străini fiind în creștere.

Turismul de agrement

Agrementul implică petrecerea cât mai utilă și plăcută a sejurului turistic. O experiență în cadrul turismului de agrement trebuie să se desfășoare într-un context stimulativ care să inducă o gamă diferită de emoții, opuse celor din viața cotidiană, să implice riscuri și provocări atât la nivel intelectual cât și fizic și emotional, să genereze recompense intriseci, oferind oportunități pentru bucurie, învatare și dezvoltare personală. În categoria turismului de agrement pot fi incluse activități ca sporturile de iarnă sau cele specifice verii, cicloturism, activitățile desfășurate în cadrul parcurilor de aventură, echitație, etc.Centrul de agrement La Vâltoare, Club Vila Bran, Parcul de Aventură de la Cheile Grădiștei prezintă dotări bune pentru practicarea agrementului turistic.

Fig. 2.17.-2.18. Tiroliană la Aventura Parc Cheile Grădiștei (stânga) și echitație la Bran.

Sursa: turistinfo.ro.

2.5. Fluxuri de turiști

Fluxurile turistice reprezintă un indicator extrem de important reliefând gradul de atracție exercitat de resursele turistice existente dar și modul cum acestea sunt puse în valoare, eficacitatea strategiilor de promovare și calitatea serviciilor turistice prestate. Analiza fluxurilor turistice implică: capacitatea de cazare turistică în funcțiune, sosiri ale turiștilor în structurile de primire, sosiri ale turiștilor pe tipuri de structuri de primire, sosiri ale turiștilor în structurile de primire pe luni, număr de înnoptări, număr de înnoptări pe luni.

a) Capacitatea de cazare turistică în funcțiune

Reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitățile închise temporar din lipsa de turiști, pentru reparații sau din alte motive.

Este un element turistic extrem de important în privința capacității de primire a fluxurilor de turiști, aceasta trebuie să fie foarte flexibilă, să dispună de capacitatea de a prelua creșterile de sosiri turistice din vârf de sezon.

Tabel 2.5. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pentru localitățile din cadrul Culoarului Rucăr-Bran pentru anul 2019 (locuri-zile)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020

b) Sosiri ale turiștilor în structurile de primire

În numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică se cuprind toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din tara; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Tabel 2.6. Număr sosiri în cadrul unităților de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Rucăr-Branpentru anul 2019 (număr turiști)

Sursa:http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020

Ca și în cazul capacității de cazare în funcțiune, și la indicatorul numărului de sosiri turistice, Moeciu a depășit Branul în anul 2019, fapt destul de surprinzător, deși diferența nu este mare, 86 000 sosiri (Moeciu) și 83 000 (Bran); prezența unui obiectiv- ”tractor”, de renume, cum este Castelul Bran, nu este suficient ca Bran să ocupe prima poziție în privința sosirilor turistice în cadrul culoarului. Posibile explicații ar putea fi: întinderea mai mare a Moeciului (format din Moeciu de Sus și Moeciu de Jos), un număr mare de pensiuni agroturistice, o atmosferă mai liniștită decât la Bran, etc. Fundata depășește 54 000 sosiri turistice pentru anul 2019, ocupând astfel locul al treilea.

Ierarhia se păstrează în continuare identică cu cea a capacității de cazare în funcție, astfel, pe locul patru se află Rucăr cu un număr de aproape 9 000 sosiri (se observă diferența mare nu numai față de primele două locuri, dar și față de locul al treilea), Dâmbovicioara cu 5 900 sosiri turistice ocupă locul al cincilea, mult sub valoarea potențialului turistic natural și chiar antropic, dar lipsa unor unități de cazare corespunzătoare determină turiștii să sosească aici numai în tranzit cazându-se în Bran, Moeciu sau Fundata sau chiar în Brașov.

.Fig. 2.19. Număr sosiri în unitățile de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Rucăr-Branpentru anul 2020 (număr turiști).

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020.

Se observă din datele de mai sus faptul că potențialul turistic nu este valorificat corespunzător, localități ca Dâmbovicioara cu reale atracții turistice, din anumite motive nu sunt puse în valoare. Lipsa unităților de cazare care să răspundă unor fluxuri importante de turiști, a unei infrastructuri turistice care lasă de dorit, lipsa unor programe ferme de promovare turistică, sunt numai câteva cauze care determină un număr mic de sosiri turistice. În afară de Bran, bine promovat turistic, mai ales pentru turismul extern, și Moeciu care se bucură de un număr important de unități de cazare și destul de bine cotate, parțial Fundata, restul unităților suferă la capitolul circulație turistică.

c) Număr de sosiri ale turiștilor pe structuri de primire turistice

Analiza numărului de sosiri turistice se poate face și pe unități de cazare primitoare. În tabelul 2.7. și graficul din fig 2.20. este prezentată situația sosirilor pe tipuri de unități de cazare.

Tabel 2.7. Numărul de sosiri turistice pe tipuri de unități de cazare, localități din Culoarul Rucăr-Bran (anul 2019)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020

. Fig. 2.20. Număr de tipuri de sosiri turistice pe tipuri de structuri turistice, localitățile din Culoarul Rucăr-Bran(anul 2019).

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020.

La nivel general, turiștii preferă pensiunile agroturistice (aproximativ 50% din totalul sosirilor la nivelul culoarului). Pe locul secund se află cazările la hoteluri (aproximativ 30% din totalul sosirilor). Pe locul al treilea sunt cazările în vilele turistice (cu peste 10% din total), restul categoriilor având valori mici și foarte mici.

Pensiunile agroturistice sunt preferate de turiștii care se gazează în Moeciu și Bran iar turiștii care au preferat Fundata ca destinație turistică alegând mai ales hotelul ca tip de unitate de cazare. Pensiunile agroturistice sunt preferate și de turiștii care vizitează Rucărul și Dâmbovicioara dar în număr mai mic față de Moeciu sau Bran, dar, aici practic 100% dintre vizitatori se cazează în pensiunile agroturistice, unități de cazare care, prin caracteristicile lor se pretează foarte bine pentru turismul din Culoarul Rucăr-Bran.

d) Sosiri ale turiștilor pe luni, în localitatea Bran, anul 2019

Numărul sosirilor turistice poate fi analizat și pe luni, pentru a se observa sezonalitatea turistică, care sunt lunile cu circulație turistică mare dar și perioadele de extrasezon turistic. În graficul 2.5. este prezentată situația numărului de sosiri turistice pe luni, pentru Bran, anul 2019, din care rezultă o scădere a numărului de sosiri de la aproape 6 400 sosiri în ianuarie la peste 4 200 pentru luna martie, fapt determinat de ieșirea din sezonul turistic de iarnă, după care numărul de sosiri crește constant, cu o excepție (luna mai) de la 4 300 sosiri la 11 500 pentru luna august când s-a atins vârful de sezon. Imediat se observă o scădere accelerată până la aproximativ 5 000 sosiri în luna noiembrie, după care se observă o creștere la 6 800 sosiri pentru luna decembrie specifică turismului de sezon hibernal, perioadă specifică sărbătorilor de iarnă când turiștii achiziționează pachete turistice de Crăciun și Revelion.

Fig. 2.21. Grafic reprezentând numărul sosirilor turistice pe luni, pentru localitatea Bran, anul 2019.

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020.

e) Număr de înnoptări turistice

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți). În tabelul 2.8. și graficul 2.6. este prezentată situația numărului de înnoptări turistice în cadrul unităților de cazare din localitățile de cazare din cadrul culoarului Rucăr-Bran.

Tabel 2.8. Număr de înnoptări în cadrul unităților de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Rucăr-Branpentru anul 2019 (număr turiști)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020

Fig. 4.26. Număr de înnoptări în cadrul unităților de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Rucăr-Branpentru anul 2019 (număr turiști).

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.06.2020.

Capitolul III. STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A RESURSELOR TURISTICE

3.1 Strategii de dezvoltare și promovare

În privința strategiilor de dezvoltare și a formelor de promovare ale turismului în cadrul Culoarului Rucăr-Bran,pentru creșterea numărului de sosiri turistice și extinderea sejurului mediu există un număr de patru modalități de îmbunătățire a activității turistice: publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzări directe și relații publice.

Promovarea implică orice formă de comunicare utilizată pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre produsele, serviciile, imaginea, ideile sau implicarea în comunitate a unei organizații. Țintele promovării ar putea fi: consumatorii finali, organizațiile non-guvernamentale, angajații, etc.

a) Publicitatea

Cea mai bună metodă de publicitate în privința promovării turistice a resurselor turistice și unităților de cazare este promovarea prin intermediul internetului. Acest lucru se datorează în mod deosebit accesibilității de care se bucură internetul, în prezent aproape fiecare are un dispozitiv care poate fi conectat la internet iar acesta este găsit oriunde, nu neapărat prin cablu ci prin intermediul rețelelor Wi-Fi. În consecință, un potențial turist preferă modul mai practic de a găsi o locație cât mai favorabilă din toate punctele de vedere. De aceea este foarte important ca site-urile de prezentare ale centrelor de promovare, obiectivelor turistice și a unităților de cazare să fie cât mai atractive, și în egală măsură ușor de utilizat și de găsit informațiile necesare (fig. 3.1.).

.

Fig. 3.1. Site oficial de promovare turistică a Centrului de promovare si infomare turistica din Bran.

Sursa. www.visitbran.com, accesat în data de 20.06.2020.

Un rol extrem de important în alegerea unei pensiuni sunt review-urile, extrem de importante pentru că acestea reprezintă un element care este destul de bine analizat de către cei care doresc să viziteze o pensiune turistică. Astfel anumite comentarii negative legate de calitatea serviciilor, fie că este vorba despre starea spațiilor de cazare în general sau de calitatea servirii mesei, pot să determine pe alți turiști să nu mai viziteze locația respectivă, iar în cazul unor aprecieri pozitive, efectul va fi unul pozitiv (fig. 3.2.).

Fig. 3.2. Review-uri pozitive pentru Conacul Torzburg- Bran.

Sursa: www.booking.com, accesat în data de 20.06.2020.

Pe lângă importanța strategică a acestor review-uri, cărțile de vizită sunt cu adevărat o modalitate de a face publicitate. Modul în care sunt realizate cu efecte de culori, simboluri, informații, imagini și chiar materialul din care sunt alcătuite pot face diferența (fig. 3.3.-3.4.). Este foarte important ca acestea să fie poziționate la recepție, într-un loc foarte vizibil astfel ca turistul să poată lua cărți de vizită.

Fig. 3.3.-3.4. Tipuri de cărți de vizită ale unităților de cazare din Bran și Șimon.

Sursa: docuprint.com.ro.

Flyerele sunt mijloace utile de promovare turistică pentru că asigură prezentarea serviciilor pe un suport letric cu dimensiuni mai mari. Pot fi tipărite sub o combinație de culori sau pot fi realizate simple, dar este foarte important ca toate informațiile importante să fie incluse, adresa, locurile de cazare, datele de contact, atracții turistice în zonă, servicii turistice (fig. 3.5.-3.6.).

Fig. 3.5.-3.6. Flyere cu pensiuni turistice.

Sursa:www.coala.ro, accesat în data de 20.06.2020.

b) Promovarea vânzărilor

Promovarea vânzărilor trebuie să fie adaptată turismului rural, agroturismului. Pentru atragerea turiștilor este nevoie de acordarea unor facilități cum ar fi: reducere pentru grupuri, sau reducere pentru perioadele mai lungi de sejur, acordarea unei nopți gratuite de cazare pentru un sejur de 6-7 nopți, promovarea trebuie extinsă pe toate planurile: mass-media, agenții de turism, târguri de turism, editarea de pliante, etc., acordarea unor discount-uri pentru anumite servicii. Toate acestea au ca principal rol, fidelizarea clienților, atragerea lor pentru a se întoarce din nou și a solicita din nou serviciile unității respective.

Administratorii unei pensiuni turistice trebuie să știe să fie flexibili pe piața turistică pentru a avea succes și mai ales pentru a acoperi o paletă cât mai largă de turiști: de la servicii destinate seniorilor, la programe pentru copii, tabere și excursii școlare.

Este necesară o strategie foarte bine pusă la punct de valorificare a unor sărbători legale sau a diferitelor ocazii cum ar fi Ziua Îndrăgostiților, Ziua Internațională a Femeii, Ziua Națională a României sau sărbătorile religioase de peste an, realizarea unor programe turistice care să includă activități specifice.

c) Vânzarea personală

Vânzarea personală implică comercializarea unor produse care prin calitatea lor superioară pot asigura fidelizarea turiștilor. Este vorba despre produse de patiserie, gemuri, brânzeturi, etc, din acest punct de vedere se poate organiza o cameră de bunătăți așa cum este cazul la Târgul de produse tradiționale de la Bran (fig. 3.7.-3.8.).

Fig. 3.7-3.8. Târgul tradițional de la Bran (stânga) și utilizarea brandului pentru palinca de prune (dreapta).

Sursa: www.visitbran.ro, accesat în data de 20.06.2020.

Construirea unor ateliere de prelucrare a lemnului, a lânii, sau a ceramicii, olăritul,toate se constituie în elemente de atractivitate turistică deosebit de puternice dacă sunt valorificate organizat. Aceste programe pot fi incluse în ofertele agențiilor de turism sau prezentate publicului în cadrul târgurilor de turism care au loc periodic. Este foarte important ca aceste resurse sa fie incluse în programe corect concepute care să valorifice atât resursele turistice forte dar și obiective care fac parte din potențialul latent. Punerea accentului pe tot ce înseamnă turism rural este o particularitate a zonei, care o diferențiază de alte regiuni, chiar la nivel continental, de aceea folosirea gastronomiei locale, a tradițiilor, legendelor, portului popular și a cântecelor este un atuu incontestabil.

Fig. 3.9.-3.10. Atelierele de olărit și prelucrare a lemnului pot atrage un număr important de turiști mai ales în cazul elevilor.

Sursa: www.satulmestesugurilor.ro, accesat în data de 20.06.2020.

La toate acestea se adaugă diferitele evenimente din gospodăriile țărănești, hrănirea animalelor, mulsul laptelui, preparea bucatelor tradiționale, se adaugă descoperirea de noi produse turistice, inclusiv pachetul turistic pentru cuplu, care poate fi aplicat oricând de-a lungul anului.

e) Alte modalități de a face publicitate

În acest caz este vorba despre publicitatea now-media (axată și distribuită prin intermediul rețelelor media, fie că este vorba despre televiziune, radio sau jurnale), publicitatea de pe site-uri (destul de eficientă, vizează mai ales site-urile foarte vizitate, anumite videoclipuri de pe Youtube sau paginile de yahoo, se adaugă site-urile unor agenții de știri- Agerpress, sau televiziuni- România TV, Realitatea TV, ziare online- Libertatea, Gândul; bloguri- este vorba mai ales despre blogurile unor personalități din domeniul musical, sportive sau politic; paginile de facebook- implică reclame personale la diferite afaceri de familie, sau pentru anumite societăți economice, prestatoare de diferite servicii).

f) Amenajarea traseelor turistice

Amenajarea traseelor turistice este mai mult decât o necesitate, este o premiză pentru dezvoltarea turismului la nivel local. Din acest punct de vedere, următoarele trasee trebuie amenajate corespunzător atât în privința agrementului turistic dar și în privința siguranței turistului, este vorba despre:

Trasee pentru drumeție: Bran-Cabana Omu (fig. 3.11); Sat Fundata- Vârful La Om; Bran-Șimon- Cabana Padina (fig. 3.12.); Bran, Poarta- Șaua Țigănești- Cabana Mălăiești; Moieciu de Sus- Cabana Padina, etc.;

Fig. 3.11.-3.12. Harta traseului Bran-Cabana Omu (stânga) și bifurcația traseelor din Bran spre Vârful Omu și spre Cabana Padina.

Sursa: www. http://trasee-marcate.ro, accesat în data de 26.06.2020

Trasee de bicicletă: Moieciu de Jos- Cheile Grădiștei- Fundata; Drumul Lii; Moieciu- Peștera- Șirnea- Măgura; Drumul Cozonacilor; Bran-Schitul Balaban;

Trasee educaționale: Drumul Transhumanței; La Moara Dracului; Drumul Florilor de Munte; Ocolul satelor de culme;

Trasee de bicicletă montană:La Stâna din Guțanu, Drumul Haiducilor;

Trasee de schi: Zănoaga și Cheile Grădiștei;

Trasee cu mașina: Drumul Castelelor și Drumul Cozonacilor.

g) Amenajarea unor trasee pentru alpinism

În anumite zone naturale cu pereți abrupți, cum sunt Cheile Mari ale Dâmboviței sau ale Dâmbovicioarei, se pot instala ateliere pentru alpinism, cu echipament specific și instructori certificați, elemente care pot atrage turiștii ce preferă acest gen de aventură turistică.

Munții Piatra Craiului reprezintă un domeniu favorabil practicării alpinismului, existând deja un număr de 28 de trasee dar, unele dintre ele nu sunt bine amenajate cu echipament tehnic și informativ, unele trasee nefiind cunoscute prea multor turiști dornici de adrenalină. În figura 3.13. sunt marcate traseele de alpinism din Munții Piatra Craiului pentru care turiștii trebuie să prezinte un echipament corespunzător și o pregătire fizică adecvată.

Fig. 3.13. Trasee de alpinism marcate în Munții Piatra Craiului.

Sursa: www.ClimbRomania.ro, accesat în data de 26.06.2020.

h) Amenajarea punctelor de belvedere

Este un element essential al drumeției turistice, punctele de belvedere fiind localizate de regulă la capătul unor trasee turistice sau de-a lungul lor. Este vorba de montarea unor dispozitive de siguranță, de acces dar și de informare turistică în privința zonei în care se află turistul sau cea spre care se îndreaptă observația lui.

În cadrul Culoarului Rucăr-Bran există mai multe puncte de belvedere cu un grad de amenajare bun sau care necesită intervenții: refugiul Funduri (spre Dâmbovicioara), Șaua Hornurilor (spre Bran- Șimon), Vârful Padinii Închise (spre Moieciu- Peștera), Vârful La Arsuri (spre Dâmbovicioara), Vârful Padina Popii (spre Moieciu- Peștera), Vârful Scara (spre Bran- Poarta), Vârful Țimbalul Mare (spre Fundata- Șirnea), Vârful Turnul (spre Moieciu-Peștera) Vârful Zbirii (spre Fundata- Șirnea), Vârful Bucșa (spre Moieciu de Sus); punctele de belvedere prezintă în acest moment un minim de amenajare turistică, iar unele nu au absolut nici un fel de amenajare.

i) Amenajarea punctelor de informare turistică (echipate cu pliante și hărți turistice ale zonei)

În zona studiată există două puncte de informare turistică: la Bran și la Dâmbovicioara, bine plasate, în zone cu potential turistic de nivel maxim în cadrul culoarului. Acest lucru nu poate fi suficient dacă nu există o bună dotare a acestora cu personal calificat, vorbitor a cel puțin doua limbi de circulație internatională, buni cunoscători ai locurilor dar și cu echipament tehnic și evident materiale promoționale cât mai diverse din care să nu lipsească hărți turistice ale zonei, recomandări privind unitățile de cazare, pliante cu posibilitățile de agrement turistic, informare utilă (telefoane taxi, salvamont, etc.), unități de servire a mesei, etc.

j) Alte propuneri:

Stabilirea unor trasee turistice unde turiștii pot merge cu sania trasă de cai: Bran- Schitul Balaban și Drumul Cozonacilor se pretează foarte bine pentru acest tip de agrement turistic.

Traseu pentru practicarea echitației; Moieciu- Peștera- Șirnea

3.2 Propunere circuit turistic de două zile pe traseul București- Brașov- Culoarul Rucăr Bran- București

EXCURSIE DE DOUA ZILE BRAȘOV ȘI CULOARUL RUCĂR BRAN

15-16.07.2020

Vino să petreci un weekend minunat alături de noi!

Un week-end de relaxare nu prinde rău nimănui, așa că vă invităm la plimbare.

Programul propus presupune întâlnirea cu grupul la ora 06:00 la baza Dealului Patriarhiei, de unde vom pleca pe traseul București- Ploiești- Brașov- Bran- Podu Dâmboviței și vom fi cazați la pensiunea Green House. După ce ne vom caza suntem așteptați la o plimbare cu sania trasă de cai, urmând apoi cina.

În cea de a doua zi vom servi micul dejun la ora 08:00, iar apoi vom participa la ritualul de tăiere a porcului. Vom porni la ora 09:30 spre Cheile și Peștera Dâmbovicioarei- Pestera Liliecilor- Cascada la Chișătoare- Cheile Grădiștei (concurs de săniuțe și servirea masei de prânz)- Rucăr- Dragoslavele ( cu vizitarea Schitului)- Pitești- București, unde vom ajunge în jurul orei 21:00.

Tariful include:

Transport cu autocarul

Ghid însoțitor din partea agenției

Cazare pentru o noapte la Pensiunea Green House, loc în camera dublă

Masa de seară și micul dejun la pensiunea Green House

Plimbare cu sania trasă de cai

Participarea la ritulul de tăiere a porcului

Tariful nu include:

Taxele de intrare la obiectivele turistice propuse

Alte mese

Tarif: 700 lei/persoană( se poate achita și în două rate egale până la data de 09.06.2020)

40 locuri disponibile

Traseul propus pentru prima zi:

Piața Sfatului și Piața Unirii din Brașov;

Târgul de Crăciun amenajat și participarea la spectacolul oferit de ,,Junii Brașovului”;

Prima Școală din Brașov;

Castelul Bran;

Vama medievală Bran;

Schitul Bran;

Plimbare Bran, Târgul de Crăciun și concert cu colinde;

Cazare Pensiunea Green House, Podu Dâmboviței.

Plimbare cu sania trasă de cai

Fig. 3.14. Harta traseului turistic pentru prima zi

Sursa: www.google.com/maps, accesat în data de 20.06.2020.

Traseul propus pentru cea de-a doua zi:

Cheile Dâmbovicioarei

Peștera Dâmbovicioarei

Peștera Liliecilor

Cascada La Chișătoare

Cheile Grădiștei

Concurs de săniuțe pe pârtie

Schitul Dragoslavele

Fig. 3.15. Harta traseului turistic pentru cea de-a doua zi

Sursa: www.google.com/maps, accesat în data de 20.06.2020.

Pensiunea Green House *** dispune de 22 spații de cazare, cu o capacitate de 52 locuri. Camerele sunt dotate cu baie proprie, TV și acces internet gratuit. Restaurantul pensiunii vă pune la dispoziție un meniu traditional românesc, cu accente pe specificul local.

Fig. 3.16. Pensiunea Green House***

Sursa: www.turistinfo.ro accesat în data de 20.06.2020

NOTĂ: Acestea sunt obiectivele propuse spre vizitare. În funcție de durata fiecărei vizite și de intârzierile turiștilor peste timpul alocat de către ghid pentru fiecare obiectiv în parte, aceste obiective pot fi atinse sau nu. Obiectivele menționate în program pot fi înlocuite cu altele, acest lucru nefiind dependent de agenție sau de turisti, ci doar de starea drumurilor, condiții meteo, sau alte motive obiective.

CONCLUZII

Turismul reprezintă așadar o variantă câștigătoare pentru Culoarul Rucăr-Bran, cu condiția ca proiectele începute sau cele planificate fie ele ecologice, turistice sau economice să fie continuate și dezvoltate. Impactul turismului trebuie să fie minimalizat astfel încât potențialul natural să fie menținut intact, iar cel antropic să-și păstreze capacitatea de atracție. Se impune însă, chiar dacă este costisitor, ca infrastructura din cadrul culoarului să fie îmbunătățită, drumurile să fie într-o proporție mai mare asfaltate, să existe alimentare cu apă, iar mediul natural să fie ocrotit.

Agroturismul poate găsi aici cele mai bune condiții pentru desfășurare, există pensiuni agroturistice unde turiștii se pot caza, pot să savureze preparate locale, tradiționale, se pot implica în treburile gospodăriei.

Comunitățle locale trebuie să profite de beneficiile cadrului natural și de bogăția și valoarea elementelor antropice de factură istorică, religioasă, culturală. Din păcate, timpul și indolența umană și-a pus amprenta asupra obiectivelor istorice, uitate și degradate de oameni și de agenții externi- ploi, vânturi, gheață, zăpadă care au mușcat din ziduri și dacă nu se intervine urgent situația va deveni critică în scurt timp. Este păcat ca cetăți care au cunoscut evenimente istorice, lupte, intrigi, au rezistat cu stoicism curgerii timpului să fie lăsate de izbeliște.

Deși au fost adoptate unele măsuri salutare privind dezvoltarea economică a zonei, cu accent pe partea de turism rural, este îngrijorător că impactul asupra mediului devine treptat o problemă de impact, în clipa când au fost adoptate decizii de exploatare lemnoasă în perimetrul localităților, având drept consecință angajări pentru munca la pădure. Nu ne rămâne decât să sperăm că aceste exploatări necesare, și ca resursă dar și ca locuri de muncă să se facă cât mai durabil cu putință.

Bran, Moieciu, Fundata sau Dâmbovicioara sunt cu siguranță localități în care activitățile turistice se pretează foarte bine, atât datorită condițiilor naturale și antropice dar și modului de a fi al oamenilor de aici, calzi și primitori. Dacă strategiile de promovare vor reuși, localitățile vor trebui să facă față unor fluxuri turistice care vor pune la încercare capacitățile de primire turistică ale acestora. Impactul turistic poate fi de ordin economic, pozitiv sau de ordin ecologic, cultural care poate fi pozitiv sau negativ. În alte situații impactul turismului asupra unor astfel de zone nu a fost favorabil decât din punct de vedere financiar, neglijând celelalte aspecte ale cadrului geografic. În prezent managementul zonelor este unul destul de profesionist și implicat, măsurile luate deja sunt un argument în acest sens.

BIBLIOGRAFIE

1. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism, Editura Universității din București;

2. Cocea Cristian (2005), Ghidul României misterioase, Editura Paralela 45, București;

3. Cocean Pompei, Vlăsceanu Gheorghe, Negoescu Bebe (2005), Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București;

4. Cucu Vasile, Ștefan Marian (1979), România. Ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura Sport-Turism, București;

5. Dinu Mihaela (2006), Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București

Gâștescu Petre (2010), Fluviile Terrei, Editura CD Press, București;

6. Glăvan V.- Agroturism;

7. Hașdeu Titus (1979), Bran- o poartă în Carpați, Editura Albatros, București;

8. Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005), România- geografia fizică (vol. I), Editura Universitară, București;

9. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006), România- potențial turistic, Editura Universitară, București;

10. Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II), Editura Universitară, București;

11. Lascu Cristian (2006), Ghidul peșterilor din România, Editura House of Ghide, București;

12. Manta Ion (1992), România- o enciclopedie a naturii, Editura Abeona, București;

13. Matei Elena (2006), Ecoturism, Editura Top Form, București;

14. Mohan Gheorghe, Ielenicz Mihai, Pătroescu Maria (1986), Rezervații și monumente ale naturii din Muntenia, Editura Sport-Turism, București;

15. Muja Sorin (1984), Spațiile verzi în sistematizarea teritoriului și localităților, Editura Ceres, București;

16. Neguț Silviu (2004), Geografia turismului, Editura Meteor Press, București;

17. Pascu Mihai Ion (2003), România, ghid auto-turistic, Editura Coresi, București;

18. Pătru Ileana (2011),Peisaj și gestiune durabilă a teritoriului- Aplicații la Culoarul transcarpatic Bran- Rucăr- Dragoslavele, Editura Universității din București

19. Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea Răzvan (2006), Geografia fizică a României, Editura Universitară, București;

20. Simion Teodor (1990), Culoarul Rucăr-Bran, o poartă în Carpați, Editura Sport-Turism, București;

21. Stoian Emil (2002), Portrete din Bran, Editura Dealul Melcilor, Brașov, p. 84

22.Tucă Florian, Siteanu Eugen, Popescu Marius (2016), Mausoleele Eroilor Români din

Primul Război Mondial, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București;

23. Teodoreanu Elena (1984), Bioclima stațiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, București

24. Valentine P.S. (1992), Nature- Based Tourism, B. Weiller, C.M. Hall;

25. Vuia R. (1964), Tipuri de păstorit la români, Editura Academiei R.P. România, București;