Strategii DE Dezvoltare A Turismului In Municipiul Oradea

STRATEGII DE DEZVOLTARE

A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL ORADEA

CUPRINS

INTRODUCERE

Cap.1. POTENȚIALUL TURISTIC

1.1.Patrimoniul turistic – noțiuni generale

1.1.1.Potențialul turistic – definiție

1.1.2.Componentele potențialului turistic

1.1.3.Elementele potențialului turistic natural

1.1.4.Elementele potențialului turistic antropic

1.2.Potențialul turistic al României

1.2.2. Potențialul turistic natural

1.2.2. Potențialul turistic antropic

1.3.Baza materială a turismului

1.4.Infrastructura turistică de transport

Cap. 2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

2.1. Planificarea strategică în turism

2.2. Planul strategic de marketing

2.3. Tipuri de strategii

2.4. Produsul turistic

2.4.1. Caracteristicile produsului turistic

2.4.2. Tipuri de produse turistice

2.4.3.Distribuția produsului turistic

2.4.4. Promovarea produsului turistic

2.5.Marketing urban

2.6.Dezvoltarea durabilă

Cap. 3 PREZENTAREA MUNICIPIULUI ORADEA

3.1. Prezentare generală

3.1.1.Scurt istoric

3.1.2.Așezarea geografică

3.1.3.Accesibilitate

3.2.Potențialul turistic al municipiului Oradea

3.2.1.Pontențialul turistic natural

3.2.2.Resurse antropice.

3.2.2.1.Cultură

2.2.2.2.Transport public TRANSREGIO

3.2.2.3.Turism

3.2.2.4.Resurse turistice

3.2.3.Forme de turism practicabile

3.3.Analiza SWOT

Cap.4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

IN MUNICIPIUL ORADEA

4.1. Politici și programe sectoriale pentru dezvoltarea turismului

4.1.1.Infrastructură

4.1.1.1. Porțile orașului

4.1.1.2.Noduri de transport multimodale

4.1.1.3. Rețele de comunicare

4.1.2.Servicii publice

4.1.2.1. Rețele edilitare

4.1.2.2. Transport motorizat public și personal

4.1.2.3. Trafic nemotorizat – bicicliști și pietoni

4.1.2.4. Domeniul public

4.1.2.5. Orașul spațiilor verzi

4.1.3.Turism

4.1.3.1.Patrimoniu arhitectural și cultural

4.1.3..2.Cetatea Oradea – Meridian 0

4.1.3.3.Îmbunătățirea serviciilor de informare,

promovare și marketing turistic

4.1.3.4 Crearea de noi atracții turistice

Cap. 5 PROIECTUL ORADEA MARE ORADEA – SÎNMARTIN

5.1.Necesitatea proiectului Oradea-Sînmartin

5.2.Interesul comun în domeniul turistic

5.3.Avantaje și dezavantaje ale unirii

CONCLUZII

Bibliografie

INTRODUCERE

Oradea este un oraș dinamic, cu cea mai mare populație și suprafață dintre orașele din partea de nord – vest a României, fiind încadrată teritorial și economic de polii de creștere Cluj-Napoca, Timișoara și Debrețin. Oradea următorilor 15 ani iși clădește viitorul pe valori și caracteristici incontestabile: o structură urbană bogată și variată, un centru dinamic ce include clădiri si zone urbane de mare valoare arhitecturală și istorică, susținut de resurse semnificative de factori balneoclimaterici pentru dezvoltarea turismului;

Prin potențialul său, atât natural cât și antropic, Oradea se impune atât pe plan național cât și internațional, aflându-se printre principalele zone turistice ale României.

Prezenta lucrare, cu titlul „Strategii de dezvoltare ale turismului în municipiul Oradea”, urmărește să prezinte potențialul turistic natural și antropic, valorificarea lui la ora actuală, cât și premisele și direcțiile strategice de dezvoltare în următorii 5 ani conform „Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Oradea”, aprobata prin HCL 135/2015. Sunt prezentate, deasemenea și principalele direcții de dezvoltare urbană cuprinse in “Conceptul general de dezvoltare urbana Masterplan Oradea 2030”, aprobat prin HCL 334/25.04.2013, concept care reprezintă viziunea privind dezvoltarea municipiului Oradea pentru următorii 15 ani.

Proiectele concepute în acest sens, s-au realizat și au fost gândite în funcție de elementele naturale, antropice, sociale, economice ce stau la baza funcționării activității turistice în Municipiul Oradea.

Informațiile necesare întocmirii acestei lucrări, au fost obținute în urma unor intâlniri cu reprezentanți ai Direcției de Dezvoltare, Direcției de Management Proiecte cu Finanțare Internaționala, Zonei Metropolitane Oradea din cadrul primăriei municipiului Oradea, reprezentanți ai Fundației pentru Protejarea Monumentelor Istorice din municipiul Oradea, Direcției Judetețene pentru Cultura Bihor.

Au fost efectuate deplasări în comuna Sînmartin, avand in vedere intenția celor doua localitați (Oradea si Sanmartin) de a se unifica.

O altă sursă de informare a fost Centrul de Informare Turistică Bihor.

Informații necesare au fost obținute și în urma unor discuții avute cu cetățeni din Oradea și Sînmartin, dar și de la unitățile de cazare din Oradea, Băile 1Mai și Băile Felix.

Prezenta lucrare, structurată în cinci capitole, încearcă să scoată în evidență faptul că potențialul natural și antropic nu sunt suficiente în dezvoltarea unei zone turistice, aceasta trebuind să fie susținută de un management adecvat zonei, de o strategie bine pusă la punct și de o putere economică care să asigure amenajarea și reamenajarea cadrului turistic existent.

Capitolul I

POTENȚIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

1.1. Patrimoniul turistic – noțiuni generale

Patrimoniul turistic reprezintă oferta turistică a unui teritoriu geografic, fiind compus din: – potențialul turistic (natural și antropic);

– infrastructură (generală și turistică);

– structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului);

1.1.1.Potențialul turistic – definiție

Organizația Mondială a Turismului definește potențialul turistic ca fiind ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice care oferă posibilități de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism. Se poate afirma că un anumit spațiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic dacă acesta dispune de resurse turistice (naturale sau antropice), adică beneficiază de atracții turistice. Resursele turistice, în urma unor amenajări specifice, pot fi puse în valoare, intrând în circuitul turistic intern sau international.

1.1.2.Componentele potențialului turistic

Fig.nr.1.1. Componentele potentialului turistic

In literatura de specialitate se delimitează două categorii de potențial turistic: potențial turistic natural și potențial turistic antropic (Fig.1.1). Elementele naturale sau antropice constituie materia primă pentru activitațile turistice.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale (relief, condiții climatice, ape, vegetație, faună), inclusiv cele modificate.

Potențialul turistic antropic cuprinde creațiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură, istorie, artă și civilizație, care atrag grupurile de turiști.

1.1.3.Elementele potențialului turistic natural

Relieful reprezintă un element de atracție turistică de sine stătător, prin tipul de relief (vulcanic, carstic, glaciar), trepte ale reliefului și altitudini, elemente ce crează cadrul propice practicării unor activitați turistice specifice (drumeții, alpinism, ski, recreere..).

Clima este reprezentată de tipul și volumul precipitațiilor, valoarea temperaturilor înregistrate, perioadele cu soare, zăpadă. Factorii climaterici creează condiții propice desfașurării unor activitați turistice specifice (schi, cure heliomarine ș.a.)

Rețeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare și cele stătătoare, ape minerale și termale, creează cadrul adecvat pentru activitați turistice de tip pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.

Vegetația prin bogăția și diversitatea speciilor, ofera posibilitatea practicării unor forme particulare ale turismului: cercetare științifică, vizitarea rezervațiilor naturale.

Fauna, sub aspect turistic, prezintă importanță prin valoarea sa cinegetică și estetică

1.1.4.Elementele potențialului turistic antropic: sunt reprezentate prin

vestigii arheologice și monumente de artă (cetăți, castele, statui, biserici);

etnografie și folclor (obiceiuri și tradiții, port popular, muzică și dansuri populare ș.a.);

instituții și evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, târguri și expoziții);

realizări tehnico-economice și științifice contemporane (porturi, poduri și viaducte, baraje și lacuri de acumulare);

așezări umane (orașe, sate turistice).

1.2.Potențialul turistic natural al României

Cadrul natural al Romaniei este bogat, variat și complex, cu o structură peisagistică

armonioasă. Gradul de atractivitate al potențialului turistic românesc, este in stransă legatură cu treaptele de relief, acestea crescând progresiv, de la câmpie la munte. Fac exceptie de la aceasta regulă Delta Dunării și Litoralul Mării Negre.

Potențialul montan reprezintă o treime din suprafața țării (237.500 km2), fiind caracterizat printr-o diversitate peisagistică cu potențial turistic deosebit, conferit de particularitățile tipurilor de relief (glaciar, vulcanic, carstic), alternarea unităților montane, submontane și depresionare, a văilor, varietatea învelișului vegetal, a rețelei de ape curgatoare și lacuri, bogăția de ape minerale și termominerale, fondul cinegetic și piscicol etc.

Potențialul speologic al României (peste 10.900 de peșteri ) este deosebit de valoros din punct de vedere științific și estetic, situându-se pe locul al treilea în Europa. Unele peșteri sunt de dimensiuni mari, cu râuri și cascade (Topolnița, Cetățile Ponorului), altele cu mineralizații rare sau cu picturi murale (Peștera Cuciulat, Peștera lui Adam) . O mare parte dintre acestea sunt considerate unicate pe plan național și internațional, fiind declarate monumente ale naturii sau rezervații speologice (peșterile: Topolnița, Cetățile Ponorului, Șura Mare, Ghețarul de la Scărișoara, Pestera Urșilor).

Oglinzile de apă, naturale sau artificiale, constituie un potențial turistic natural deosebit. În munți sunt prezente diferite tipuri de lacuri: glaciare (Bucura, Zănoaga, Capra, Bâlea-Lac, Gâlcescu, Lala, Buhăiescu, etc.), vulcanice (Lacul Sf. Ana) sau baraje naturale (Lacul Roșu).

În zona dealurilor și podișurilor predomină lacurile cu apă sărată, exploatate în scop balnear, în apropierea lor fiind construite stațiuni (Sovata, Ocna Sibiului, Slănic Prahova etc.).

O importanță deosebită o au acumulările de apă de tipul iazurilor din Câmpia Transilvaniei sau a Moldovei, acestea fiind exploatate pentru pescuitul sportiv.

Lacurile de câmpie sunt balneare (Amara, Balta Albă, Lacul Sărat), de agrement și pescuit sportiv (Snagov, Căldărușani, Mostiștea, Gălățui), sau pentru recreere și odihnă .

Potențialul turistic balnear reprezintă una din principalele resurse turistice, balneoturismul fiind cea mai veche formă de turism practicată în România. România dispune de o mare bogăție de factori naturali de cură, răspândiți pe aproape întreaga suprafață a țării (ape minerale și termale, nămoluri și gazele terapeutice, lacuri și sare terapeutică).

Apele minerale și termale reprezintă principalul factor de cură din România, fiind foarte bine valorificat.

Nămolurile terapeutice sunt substanțe care se formează în condiții naturale, fiind folosite în scopuri terapeutice. Utilizarea lor a inceput încă din a doua jumatate a sec al XIX la Techirghiol (nămol sapropelic) și Vatra Dornei (nămol de turbă)

Gazele terapeutice naturale (emanații de origine mofetică), sunt utilizate în tratamentul balnear (în Covasna se gasește cea mai mare și cea mai pură emanație mofetică din Europa). Mofeta naturală (numai emanația de CO2 gaz uscat), utilizată în scop terapeutic în România, este un fenomen unic în lume (aplicarea tratamentului se realizează colectiv).

Salinele terapeutice reprezintă elemente importante ale potențialului balnear. Utilizarea microclimatului de salină în balneoterapie s-a realizat înca din a doua jumătate a sec. XXe pe plan național și internațional, fiind declarate monumente ale naturii sau rezervații speologice (peșterile: Topolnița, Cetățile Ponorului, Șura Mare, Ghețarul de la Scărișoara, Pestera Urșilor).

Oglinzile de apă, naturale sau artificiale, constituie un potențial turistic natural deosebit. În munți sunt prezente diferite tipuri de lacuri: glaciare (Bucura, Zănoaga, Capra, Bâlea-Lac, Gâlcescu, Lala, Buhăiescu, etc.), vulcanice (Lacul Sf. Ana) sau baraje naturale (Lacul Roșu).

În zona dealurilor și podișurilor predomină lacurile cu apă sărată, exploatate în scop balnear, în apropierea lor fiind construite stațiuni (Sovata, Ocna Sibiului, Slănic Prahova etc.).

O importanță deosebită o au acumulările de apă de tipul iazurilor din Câmpia Transilvaniei sau a Moldovei, acestea fiind exploatate pentru pescuitul sportiv.

Lacurile de câmpie sunt balneare (Amara, Balta Albă, Lacul Sărat), de agrement și pescuit sportiv (Snagov, Căldărușani, Mostiștea, Gălățui), sau pentru recreere și odihnă .

Potențialul turistic balnear reprezintă una din principalele resurse turistice, balneoturismul fiind cea mai veche formă de turism practicată în România. România dispune de o mare bogăție de factori naturali de cură, răspândiți pe aproape întreaga suprafață a țării (ape minerale și termale, nămoluri și gazele terapeutice, lacuri și sare terapeutică).

Apele minerale și termale reprezintă principalul factor de cură din România, fiind foarte bine valorificat.

Nămolurile terapeutice sunt substanțe care se formează în condiții naturale, fiind folosite în scopuri terapeutice. Utilizarea lor a inceput încă din a doua jumatate a sec al XIX la Techirghiol (nămol sapropelic) și Vatra Dornei (nămol de turbă)

Gazele terapeutice naturale (emanații de origine mofetică), sunt utilizate în tratamentul balnear (în Covasna se gasește cea mai mare și cea mai pură emanație mofetică din Europa). Mofeta naturală (numai emanația de CO2 gaz uscat), utilizată în scop terapeutic în România, este un fenomen unic în lume (aplicarea tratamentului se realizează colectiv).

Salinele terapeutice reprezintă elemente importante ale potențialului balnear. Utilizarea microclimatului de salină în balneoterapie s-a realizat înca din a doua jumătate a sec. XX și când au fost introduse în circuitul terapeutic salinele de la Slănic Prahova, Praid, Târgu Ocna.

Litoralul românesc al Mării Negre constituie un potențial turistic natural deosebit și complex, unde se impun resursele balneoclimaterice.

Factorii naturali de cură formează un complex terapeutic și de odihnă, cura balneară pe litoralul românesc incluzand toți factorii naturali existenți: apa de mare și plaja, bioclimatul marin, apele termominerale, apa lacurilor terapeutice și nămolul sapropelic (Lacul Techirghiol).

Delta Dunării, cel mai tânăr pământ românesc, este un ținut care se remarcă prin originalitatea sa peisagistică, morfohidrologică si faunistică, impunandu-se ca una dintre cele mai reprezentative și valoroase zone din țară, fiind un unicat european sub aspect ecologic și al modului de habitat în mediul deltaic.

Potențialul turistic este dat de elementele cadrului natural, în care se evidențiază rețeaua de canale, gârle, bălți și lacuri care se împletesc cu porțiuni de uscat – grinduri fluviale și fluvio-maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile).

Printre elementele de atracție se numara plajele întinse, dunele de nisip (Caraorman); vegetația de codrii de stejar, de liane, zăvoaiele de plută și salcii uriașe, fauna piscicolă de o mare diversitate și bogăție (sturioni, crap, somn, știucă, plătică etc.), dar mai ales cea ornitologică, autohtonă (peste 280 de specii, dintre care multe ocrotite de lege).

Delta Dunării a fost declarată Rezervație a Biosferei (peste 580 mii ha), 50 mii ha din teritoriul acesteia reprezentand zone strict protejate, cu interdicția desfășurării oricărei activități economice.

Potențialul turistic al învelișului biogeografic, reprezentat prin flora si fauna, contribuie la gradul de diversificare a potențialului turistic natural .

Un rol important îl reprezinta pădurea (aurul verde al pământului), care ocupă suprafețe întinse din zona de câmpie până în zona montană fiind dispusă în etaje:

etajul gorunetelelui cea mai întinsă zonă în repartiția pe verticală a vegetației de pădure, pornind de la 200 m pană la 700 m altitudine.

etajul pădurilor de fag se desfășoară de la partea inferioară a regiunii montane (500-600 m) și până la 1200 – 1400 m. Predominant este fagul comun, alături de care se întâlnesc numeroase alte specii: gorunul, ulmul, mesteacănul, frasinul, paltinul, arțarul

etajul pădurilor de conifere – se desfășoară între 1200 și 1600-1800 m altitudine, fiind prezent în toate masivele montane românești (predomină molidul, alaturi de care se intalnesc bradul, pinul, fagul, paltinul de munte, mesteacănul, tisa).

etajul subalpin – se caracterizează prin alternanța dintre jnepenișuri și pajiștile alpine, desfășurâdu-se între 1600-1900 m. .

etajul alpin situat la altitudini între 1900-2500 m, unde se întâlnesc sălcii pitice, tufărișuri de afin, azaleea, jnepenișuri, mușchi și licheni.

Pădurea prezintă și o funcție recreativă, identificandu-se, din acest puct de vedere mai multe tipuri de păduri:

paduri cinegetice – caracterizate printr-un fond cinegetic valoros, care oferă posibilități de recreere prin vânătoare;

paduri piscicole – în care există lacuri sau ape curgătoare populate cu pești, și în care sunt create condițiile practicării pescuitului sportiv.

păduri turistice – care oferă turiștilor o ambianță deosebită si crează conditii pentru recreere prin deplasări pe trasee turistice, drumeții;

păduri pentru camping – dotate cu constructii și instalații care creaza conditii optime pentru campare (căsuțe, sate de vacanță)

păduri de agrement – situate în apropierea centrelor urbane și oferă un mediu ambiant propice pentru odihnă, plimbări și recreere de scurtă durată (o zi) pentru populația urbană din orașele limitrofe.

Din punct de vedere turistic, fauna prezintă o importanță deosebită prin valoarea sa estetică, recreativ-cinegetică și științifică, impunandu-se prin varietate și densitate.

La fel ca si flora, fauna este dispusa pe etaje întalnindu-se astfel: fauna de stepă și silvostepă (popândău, hârciog, iepurele de câmp, dihorul de stepă, bizamul, lupul, vulpea, potârnichi, fazani, grauri, ciocănitori, mierle, dropia, șerpi, șopârle, broasca țestoasă de uscat, somnul, crapul, bibanul, linul, știuca); fauna pădurilor de stejar (veverița, iepurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică, mistrețul, gaița, pițigoiul, sturzul de vâsc, șarpele orb, șopârla de câmp, gușterul); fauna padurilor de fag (lup, vulpe, viezure, veveriță, iepure, clean, mreană, zlăvoacă); fauna pădurilor de conifere (urs, cerb, râs, jder, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, ierunca, găinușa de alun, păstrăvi, lipan, lostriță); etajul faunistic al zonelor alpine și subalpine (capra neagră, marmota, vulturul bărbos, vulturul pleșuv brun, acvila de munte, vipera comună, șopârla de munte, broasca de munte).

Potențialul turistic al ariilor protejate

Primele arii protejate, pe teritoriul României, au apărut de la începutul secolului nostru (1925-1935). În prezent, suprafața ariilor protejate însumează 11.000 km2 ( 4,8% din teritoriul național), din care parcurile naționale reprezintă 100.300 ha.

1.2.2. Potențialul turistic antropic

În decursul timpului, omul a creat o serie de edificii, a căror valoare istorică și estetică a crescut. Aceste edificii constituie potențial turistic antropic, a cărui atractivitate este data de o serie de insușiri: unicitatea, dimensiunea, ineditul, vechimea.

Fondul turistic antropic din România reunește o gamă largă și variată de componente, care pot fi grupate în: – obiective cultural-istorice

– obiective etno-culturale și etno-folclorice.

A.Obiective cultural – istorice

Patrimoniul cultural-istoric național cuprinde monumente, ansambluri și situri cu valoare istorică, artistică, estetică, științifică și antropologică, excepțională, precum și peisaje culturale reprezentative pentru țară.

Prin Ordonanței de Guvern nr. 68/26 aug. 1994, cât și a Legii nr. 41/1995 au fost stabilite principalele categorii de monumente:

monumente și situri arheologice;

monumente și ansambluri de arhitectură;

rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale;

monumente de artă plastică și comemorativă;

monumente tehnice;

locuri istorice;

parcuri și grădini.

Monumente și situri arheologice

Pe teritoriul românesc se găsesc vestigii ce aparțin unor cetăți grecești de pe litoral, cetăți dacice, castre, fortificații, orașe daco-romane. La nivelul teritoriului național există un număr de 130 de localități care au păstrat monumente și situri arheologice, ce prezintă interes pentru istorici și cercetători, între care se evidențiaza vestigiile și siturile arheologice grecești, dacice și romane (Constanța, Mangalia, Alba Iulia, Câmpulung Muscel, Cernavodă, Hârșova, Drobeta-Turnu Severin, Oradea, Adamclisi, Geoagiu, Sarmisegetuza, Mahmudia).

Monumente și ansambluri de arhitectură

În această categorie intră un număr mare de obiective culturale, din diferite perioade istorice, incluzând bunuri de factură religioasă (mari ansambluri monahale, temple, biserici, catedrale și mănăstiri) sau civilă (locuințe, structuri de cazare și alimentație publică, sedii de instituții, bănci, tribunale, școli, muzee, palate de cultură, castele, conace), mărturii ale modului de evoluție a culturii și civilizației românești.

Dintre cele mai cunoscute sunt bisericile de piatră specifice Depresiunii Hațeg, bisericile cu zid, fortificate în stil gotic din sudul și estul Transilvaniei, bisericile din lemn, fiind specifice Maramureșului, Sălajului și Munților Apuseni.

În marile orașe întalnim mari catedrale (Sf. Mihail din Cluj, Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia), sinagogi (Templul Coral din București, Sinagoga Sion de la Oradea), sau moschei (Constanța).

Impresionante sunt mănăstirile răspândite în tot spațiul etnic românesc, dar cu o concentrare mai mare în Bucovina (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor, Putna, Dragomirna), în Subcarpații Getici (Mănăstirea Curtea de Argeș, Cozia, Hurez), cât și mănăstirile din București și zona periurbană (Cernica, Snagov, Antim).

Castelele și palatele, atrag un număr mare de turiști. Cele mai cunoscute și vizitate sunt: Castelul Bran (ridicat în sec. XIV), Castelul Peleș (construit la Sinaia, în stilul renașterii germane de influență gotică, cu importante colecții de picturi și sculpturi), Castelul Corvineștilor de la Hunedoara, etc.

Cele mai reprezentative dintre palate se impun: Palatul Cotroceni, Palatul Mitropoliei, Palatul Parlamentului (a doua construcție din lume, ca și grandoare, după Pentagon).

Clădiri, monumente și ansambluri memoriale

Muzeele sunt intens vizitate, fiind cunoscute mai multe tipuri de muzee: muzee istorice, muzee de artă, muzee de științele naturii, muzee mixte, muzee de profil specializate în prezentarea unor ocupații sau domenii de activități.

Clădiri și case memoriale ( C. Brâncuși – Hobița, G. Enescu – Sinaia, I. Creangă – Humulesti, Mihai Eminescu – Ipotești, G. Coșbuc – Hordou).

Monumente de artă plastică și comemorative

Acestea ilustrează momente din istoria națională, sau sunt dedicate eroilor, unor oameni de marcă ai culturii și istoriei naționale, fiind reprezentate prin ansambluri monumentale, monumente, obeliscuri, plăci comemorative, grupuri statuare, etc..

Monumente tehnice

În această categorie se înscriu toate realizările de tip industrial și tehnic (podurile de lemn și metalice, vechi instalații de morărit, textile, prelucrări metalurgice, turbine energetice, amenajări hidrotehnice)

Locuri istorice

Reprezintă locurile, spațiile unde au avut loc importante bătălii, evenimente istorice și cimitirele militare (Podul Înalt, Călugăreni, Izlaz, Milcov, Câmpia libertății de la Blaj etc.).

Parcuri și grădini

Aceste parcuri au fost construite în scopul recreerii, pentru agrement, multe se găsesc în orașele vechi, istorice ale României (Parcul Herăstru, Cișmigiu, Tineretului, Ioanid din București, Parcul Palatului Baroc din Oradea, Grădina Copou din Iași, Parcul Trivale din Pitești)

B. Arta populară și manifestările etno-folclorice.

Tinand cont de evoluția poporului român, a artei și culturii sale tradiționale, cercetărilor de specialitate au determinat mai multe zone etnografice.

Zona etnografică reprezintă un teritoriu mai mult sau mai puțin riguros delimitat, care prezintă caractere etnografice unitare, determinate de tradiția și evoluția istorico – culturală, cristalizate în tipul așezărilor, ocupațiilor, locuinței, portului, artei populare, la care se adaugă toate manifestările culturii spirituale, ca și modul de viață.

Unele zone sunt foarte vechi: Țara Oltului, Țara Vrancei, Țara Loviștei, Țara Zarandului, Țara Oașului, Țara Hațegului etc.

Resursele turistice etno-culturale sunt reprezentate de așezările rurale tradiționale, arhitectura tradiționala, arta tradițională de prelucrare a lemnului, instalații tehnice tradiționale, portul popular, sculptura populară, arta populară a prelucrării pieilor, arta olăritului, instrumente populare tradiționale, arta împletiturilor, arta țesăturilor și cusăturilor populare, arta picturii pe sticlă.

Exista meșteșuguri tradiționale practicate numai în anumite zone etnografice, (meșteșugul incondeierii ouălor, practicat în satele Bucovinei sau în satul Oboga de Sus în județul Olt, confecționarea măștilor care sunt folosite în dansurile rituale și la anumite sărbători laice legate de Crăciun, Anul Nou, Rusalii).

Manifestările etnofolclorice conform calendarului popular românesc sunt reprezentate prin: sărbători de iarnă (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza); sărbători agricole ale primăverii, legate de începutul anului agrar (Dochia); sărbători pastorale ale primăverii, legate de adunatul oilor și începutul pășunatului la munte sau coborâtul lor toamna; sărbătorile verii, legate de bogăția recoltelor, coptul grâului (Sânzienele);

Muzeele etnografice au fost create pentru cercetarea și conservarea unor valori tradiționale de excepție (Muzeul Satului din București, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj, muzeul etnografic de la Sibiu, muzeul etnografic de la Sighetu Marmației).

1.3.Baza materială a turismului

Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat de interes turistic, potențialul său turistic trebuie să răspundă la două cerințe esențiale:

să dispună de resurse naturale și antropice;

să dispună de baza materială și de infrastructura necesară pentru a facilita activitățile turistice.

Alături de oferta turistică, turistul beneficiază de o serie de facilități, acestea fiind considerate elemente materiale ce completează oferta.

Există câteva categorii principale de facilități turistice:

facilitățile de transport și comunicații (transport aerian, naval, terestru, transporturi pe cablu etc);

facilități de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile, etc.);

facilități de alimentație (restaurante, berării, cafenele, baruri, cofetării, etc.);

facilități sportive, de agrement (terenuri de sport, patinoare, pârtii de schi, parcuri de distracție, cluburi etc).;

facilități cultural– artistice (săli de teatru, cinematografe, galerii de artă, muzee, expoziții);

facilități de telecomunicații (fax, telefax, oficii poștale, internet);

facilități de gospodărire comunală (instalații sanitare publice, canalizare, gaze, electricitate, salubritate).

1.4.Infrastructura turistică de transport

Transporturile reprezintă o componenta esențială a infrastructurii pentru turism, deoarece realizează legătura între reședința turiștilor și locul de destinație.

Transporturile au funcție dublă: transportul de pasageri (turiști) și transportul de bunuri, care să satisfacă nevoile turiștilor.

Căile și mijloacele de comunicație sunt cele clasice (feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeronautice), dar există și transporturi speciale, pe cablu, destinate în exclusivitate turiștilor.

Transporturile feroviare se situează pe primul loc în privința siguranței de circulație, având totodată și unele dezavantaje (neacoperirea unor regiuni cu linii ferate, accesibilitatea în teritoriu limitată, cheltuieli suplimentare necesare în vederea ajungerii turistului ăn stații și apoi la destinația finală, orarul fix).

Transporturile rutiere au revoluționat mobilitatea geografică a omului. Pentru turism sunt semnificative mijloacele de transport individuale, autobuze și microbuze (14-20 locuri). Acest tip de transport este cel mai răspândit.

Transporturile navale (fluviale și maritime) se caracterizează prin capacitatea mare a mijloacelor de transport, costul relativ redus în raport cu alte mijloace, comoditatea dar prezinta, in același timp și unele dezavantaje (rigiditate de factură naturală – fluctuația în funcție de anotimp din cauza înghețurilor, a scăderii nivelului apelor, a furtunilor puternice).

Transporturile aeriene au apărut mai târziu, dar s-au impus rapid, având viteza ridicată de zbor care asigură acoperirea în timp scurt a unor distanțe foarte mari, confortul ridicat, folosirea celor mai scurte rute, numărul redus de accidente ș.a.

Transporturile aeriene sunt tot mai mult solicitate de turiști, dar au și o serie de dezavantaje, cum ar fi dependența de condițiile meteorologice, costul ridicat al călătoriilor, posibilități reduse de cunoaștere a peisajelor survolate, capacitățile de transport relativ limitate.

Transporturile speciale sunt folosite în regiunile accidentate. (teleferic, teleschi), aceste forme de transport devenind o componentă a infrastructurii stațiunilor turistice de altitudine.

Capitolul II

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

2.1. Planificarea strategică în turism

„Planificarea strategică poate fi definită ca un proces de management orientat spre dezvoltarea și menținerea unei relații efective între obiectivele și resursele organizației și oportunitățile oferite de mediul în care aceasta acționează”

Procesul de management strategic prezintă trei mari etape:

1. Formularea strategiei:

– definirea activitații organizației și a viziunii (misiunii) acesteia;

– identificarea oportunitaților și a amenințarilor externe organizației;

– determinarea punctelor forte și a celor slabe din interiorul organizației

– stabilirea obiectivelor pe termen lung ale organizației (obiectivele strategice)

– elaborarea unor strategii alternative și alegerea strategiei de urmat

2. Implementarea strategiei

Implementarea strategiei presupune:

stabilirea obiectivelor anuale ale organizației

motivarea personalului

alocarea resurselor in vederea executarii strategiilor formulate

Etapa de implementare este deseori numită etapa de acțiune în managementul strategic, fiind cea mai dificil de realizat, pentru că implică disciplina membrilor organizației, a personalului, sacrificiu si loialitate din partea acestora. Succesul acestei etape depinde în mare masură de abilitatea managerilor în motivarea salariaților.

3. Evaluarea strategiei

Constituie etapa finală în managementul strategic. Managerii trebuie să cunoască modul în care strategiile sunt implementate. Acest lucru se realizează prin evaluări periodice ale strategiei și prin utilizarea feed-back-ului. Evaluarea strategiei constituie mijlocul prin care se obține feed-back-ul.

În cazul firmelor de turism, nucleul strategiilor, în cadrul planificării strategice, îl reprezintă etapa de elaborare a strategiilor de marketing.

2.2. Planul strategic de marketing – este elaborat de un responsabil de marketing și cuprinde următoarele elemente:

– misiunea firmei;

– unitătea de planificare strategică;

– strategia de marketing;

– piețele țintă;

– poziționarea, pe piata, a firmei și produselor sale;

– procedurile de control strategic;

– bugetul alocat fiecărui element strategic;

– calendarul fiecărei strategii.

Planul strategic de marketing urmărește lansarea pe piață a noi produse și servicii turistice, stabilirea acțiunilor promoționale și comunicaționale (relațiile publice concretizate prin evenimente speciale, emisiuni radio și TV, articole redacționale în publicați, campaniile de publicitate în direct și de telemarketing; participarea la saloane, târguri, expoziții), întocmirea bugetelor necesare fiecărei acțiuni etc.

2.3. Tipuri de strategii

În funcție de poziția întreprinderii pe piața, marketingul trebuie să aibă în vedere o serie de opțiuni strategice:

strategia creșterii activității de piață – pe una sau mai multe piețe dinamice;

strategia menținerii activității de piață – caracteristică întreprinderilor cu potențial limitat pe piețe saturate;

strategia restrângerii activității de piață – caracteristică întreprinderilor care sunt nevoite să-și reorienteze profilul activității pe o piața în regres.

După poziția întreprinderii față de structurile pieței sunt cunoscute următoarele tipuri de strategii:.

Strategia nediferențiată – adoptată de întreprinderile care se adresează pieței în mod global și care dețin monopolul pe piață, sau în cazul în care oferta este mult mai mică decât cererea. .

Strategia diferențiată – adoptată de întreprinderile care vizează mai multe segmente de piață, oferind produse sau servicii specifice..

Strategia concentrată – adoptată de întreprinderile care își concentrează atenția asupra unui segment de piață și căruia îi cunosc foarte bine necesitățile..

In funcție de poziția întreprinderii față de schimbările pieței, sunt cunoscute urmatoarele tipuri de strategie:

Strategia activă – adoptată de întreprinderile moderne preocupate de perfecționare, care anticipează schimbările pieței și care acționează în sensul acestor schimbări în scopul folosirii lor pentru creșterea profitului.

Strategia adaptivă – adoptată de întreprinderile care urmăresc menținerea acestora pe o anumită piață aducând schimbări în activitatea sa.

Strategia pasivă – adoptată de întreprinderile cu posibilități reduse care își modifică activitățile în urma schimbărilor intervenite pe piață.

După poziția întreprinderii față de exigențele pieței se diferentiaza:

Strategia existenței ridicate – preferată de marile companii care acorda o atenție mare calității produselor și serviciilor.

Strategia existenței medii – caracteristică întreprinderilor cu un potențial mai modest care oferiră produse diferite consumatorilor.

Strategia existenței reduse – adoptată în cazul unei piețe mai sărace, cu un nivel al concurenței este foarte scăzut.

Exista mai multe opțiuni in ceeea ce privește adoptarea strategiei, și anume:

Strategia ofensivă – adoptată de întreprinderile cu potențial puternic și o marcă de renume, în dorința de a deveni lider pe piață;

Strategia defensivă- adoptată de întreprinderile cu potențial mediu și mic care doresc să-și mențină sau să – și restrângă cota de piață

Tipologia strategiilor de piață este ilustrata in tabelul nr.2.1

Tabel nr.2.1: Tipologia strategiilor de piață

Sursa: Florescu C. (coordonator) – „Marketing”, Editura Marketer, București, 1992

După stabilirea unei strategii și implementarea acesteia, întreprinderea trebuie să urmeze etapa de control și evaluarea rezultatelor, în urma căreia se poate decide dacă rezultatele sunt corespunzătoare (întreprinderea poate folosi în continuare aceeași strategie), sau necorespunzătoare (întreprinderea trebuie să modifice strategia și să continue alegerea sau modificarea ei până la atingerea rezultatului dorit)

2.4. Produsul turistic

2.4.1. Caracteristicile produsului turistic:

Produsul turistic este o formă de comercializare a ofertei turistice, cuprinzand totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turiștilor de către întreprinderea turistica

. Principalele caracteristici ale produselor turistice:

sunt eterogene ;

sunt complexe;

sunt nestocabile

se produc pe măsură ce se manifestă consumul;

au caracter sezonier (în cea mai mare parte).

2.4.2. Tipuri de produse turistice

După complexitatea si cantitatea serviciilor pe care le integrează, produsele turistice pot fi:

servicii simple – presupun prestarea unui singur serviciu turistic;

servicii compuse – presupun prestarea unui pachet de servicii.

sevicii integrale (megaproduse) – produse complexe, constituite din toate genurile de servicii turistice de bază și auxiliare;

După durata ofertei si a timpului cât poate fi menținută motivația turistică, produsele turistice pot fi:

durabile, acestea legându-se de obiective turistice, durabile ;

nondurabile, în cazul cărora durata ofertei este foarte redusă

După natura lor, produsele turistice pot fi de ordin: cultural; sportiv; istoric; medical; comercial, familial;

Produsele turistice mai pot fi clasificate în funcție de durata sejurului ( de sejur sau de o zi), în funcție de distanța parcursa de turiști (pe distanță mică , pe distanță medie sau pe distantă mare), în raport de perioada din an în care au loc (de sezon, în afara sezonului sau ocazionale), în funcție de numărul persoanelor cărora le sunt adresate (individuale, de familie sau de grup).

2.4.3.Distribuția produsului turistic

Distribușia produsului turistic reprezintă mijlocul prin care se asigură transferul serviciilor de la prestatori la beneficiar , precum ți adaptarea ofertei turistice la cerere. Prin distribuție se realizează vânzarea produselor turistice respectiv rezervarea acestora.

Trecerea produsului de la producător la consumator se realizează prin canale de distribuție, în prezența unor intermediari.

Un canal de distribuție este caracterizat prin dimensiunile acestuia, respectiv: lungimea (definită de numărul unităților comerciale prin care se realizează vânzarea – cumpărarea), lățimea (dată de numărul unităților comerciale care participă la distribuirea serviciilor) si adâncimea (definită de gradul de apropiere al ultimului distribuitor de beneficiarul serviciilor).

Canalele de distribuție pot fi clasificate astfel:

În funcție de lungimea lor (directe – când serviciile sunt vândute ca urmare a unei întâlniri directe dintre prestator și consumator sau indirecte – atunci când între cei doi există un intermediar;

In funcție de mărimea ofertei și de intensitatea cererii distribuția poate fi (exclusivă – caracterizată prin prezența unui singur canal, fiind vizat doar un sector geografic, intensivă – caracterizată prin existența unui număr mare de canale de distribuție, sau selectivă – ca o soluție intermediară).

Cei mai importanți intermediari care asiguară distribuția sunt:

tur – operatorii, care organizează călătoriile, îmbinând părți ale produselor turistice (servicii de transport, cazare, masă etc.) și care au sarcina de a identifica clientela, de a crea programele și a oferi produsele turistice, de a distribui cataloage, pliante, etc.);

agențiile de turism distribuitoare – care au rolul de a revinde produsele oferite de tur-operatori.

Rețelele de distribuție, la rândul lor, pot fi clasificate dupa numărul intermediarilor (scurte sau lungi); după aria geografică (regionale, naționale și internaționale) ; după structură (deschise, restrictive, integrate, mixte) .

2.4.4 Promovarea produsului turistic

Promovarea produsului turistic reprezintă transmiterea unor mesaje către operatorii de turism și potențialii turiști, menite să-i informeze despre caracteristicile produsului turistic și ale serviciilor turistice oferite spre comercializare .

Politicile de promovare prezintă următoarele componente:

promovarea vânzărilor – care se adresează in special vânzătorilor și folosește ca mijloace participarea la târguri și expoziții, distribuirea de cadouri, pliante, cataloage; mijloace audio – video, reduceri de tarife, etc.

relațiile politice – acționează asupra opiniei publice prin lideri de opinie (reporteri radio, ziariști, redactori tv, personalități, etc) și se adresează unor anumite segmente ale publicului consumatoare pentru anumite produse.

publicitatea. – este un instrument promoțional de marketing care determină direcționarea produselor și serviciilor spre piețele de desfacere și care implică existența unui destinatar care recepțioează mesajul și a unui mijloc de comunicare.

Prin publicitate se poate realiza lansarea unui nou produs sau serviciu, introducerea unui preț sau tarif nou, pătrunderea pe o nouă piață sau atragerea de noi segmente de consumatori;

2.5.Marketing urban

„Marketingul urban poate fi descris ca un set de activităti direcționate spre optimizarea relației dintre oferta de funcții urbane si cererea din partea locuitorilor, companiilor, turiștilor sau altor vizitatori”.

Expresia marketing urban poate avea trei întelesuri diferite:

Marketingul este urban în sensul că „are loc în oraș”, adică orașul este o piață;

Marketingul este urban pentru că reprezintă ”comertul orașului” adică orasul este o marfă care poate fi comercializată;

Marketingul este urban în sensul că este ”realizat de către orșs” adică orașul este o întreprindere.

Aceste expresii constituie posibile metafore pentru oraș.

Instrumentele marketingului urban

Produsul – O caracteristică a produsului urban este lipsa sa de flexibilitate. Caracteristicile unui oraș sau ale unei regiuni se schimbă foarte încet. Modificările în mediul construit și în infrastructura necesită consum mare de timp, de cele mai multe ori, trebuind să aibă o natură durabilă. “Cumpărătorii achiziționează produse sau servicii care le pot satisface o necesítate. Spre exemplu, o primărie, prin proiectele de dezvoltare urbanístică a localitaților și de amenajare a teritoriului satisface necesitatea cetațenilor de a trăi mai confortabil intr-un mediu ambiental propriu dezvoltării lor”

Distribuția este instrumentul care servește pentru a transporta produsul la client. În cazul marketingului urban, distribuția servește pentru a transporta cumpărătorul la produs, în modul cel mai potrivit, accesibilitatea jucând un rol foarte important, în acest sens. Aceasta este concretizată prin toate sistemele si rețelele de trafic care sunt disponibile: legături cu drumuri internaționale, căi ferate, rute navale și rețele de navigație, telecomunicații moderne.

Prețul produselor urbane se formează diferit de prețul produselor comerciale, municipalitățile fiind în dificultate cu ideea de compunere a prețului. În general, municipalitățle tind să își stabilească prețurile serviciilor bazate pe cost, interes politic sau nevoia de fonduri generale. Foarte rar valoarea serviciilor joacă vreun rol în formarea prețului, acesta aplicându-se unor bunuri cum sunt terenurile, clădirile (birouri, magazine, locuinte). Autoritățile locale tind să răspundă preferințelor divergente, ale consumatorilor potențiali, cu privire la o anumitâ situație, calitate sau preț, printr-o furnizare orientată pe grupuri țintă și printr-o politică de prețuri funcțională, Aceasta se datorează faptului că autoritățile dispun de o vedere din interior asupra preferințelor și evaluărilor predominante printre clienții potențiali.

Promovarea – Deseori, promovrea în marketing este identificată, în mod eronat, cu marketingul urban. Marketingul nu se reduce doar la publicitatea sau încercarea de a construi o imagine pozitivă, astfel încât activitățile promoționale s-au extins și îmbunătățit mult în decursul timpului, devenind foarte apreciate. Scopul lor principal este acela de a oferi o imagine atrăgătoare, utilizatorilor potențiali, asupra localității. Faima și buna reputație a orașului sau regiunii se reflectă și asupra antreprenorilor local, respectiv a a populației. Dacă imaginea promovată nu va fi conformă cu realitatea, succesul va fi de scurtă durată.

În concluzie, complexitatea, lipsa de flexibilitate și relativa longevitate ale produsului urban, îl fac diferit de produsele obișnuite ale marketingului. Producătorul produselor urbane nu poate fi întotdeauna identificat cu mare precizie, iar municipalitatea, în măsura în care aceasta poate fi privită ca manager, este împiedicată să adopte o direcție de acțiune orientată exclusiv către piață. Obiectivele „palpabile” sunt aproape în totalitate absente, în timp ce birocrația a arătat, aproape invariabil, o atitudine opusă unei orientări spre piață a organizației.

2.6.Dezvoltarea durabila

Dezvoltarea durabila este un tip de dezvoltare ce asigură satisfacerea nevoilor generației prezente și generației viitoare permițându-le dreptul la opțiune privind modelul de dezvoltare.

Summit Johannesburg enunța principiul de baza al dezvoltării: ” gandiți la scara mare aplicaîi local” (“think globaly act localy”).

Principiile dezvoltării durabile:

limitarea utilizării resurselor epuizabile și identificarea de resurse alternative

studierea consecințelor pe termen mediu sau lung a tehnologiilor noi inventate

repararea deteriorărilor produse din punct de vedere al mediului natural

implicare comunitară – potrivit acestui principiu se generează comunitați proactive (care să se mobilizeze pentru prevenirea și rezolvarea problemelor) nu reactive (ce reacționează).

“Dezvoltarea durabila presupune utilizarea resurselor din prezent astfel incât și generțiile următoare să beneficieze de aceste resurse”.

Toate activitațile oamenilor depind de mediu și de resursele naturale. Unele din aceste resurse sunt regenerabile (in general resursele vii) iar altele sunt neregenerabile (combustibili fosili). Consevarea resurselor naturale este o componenta importanta a dezvoltarii durabile dar nu suficienta. Pentru o dezvoltare cu adevarat durabila trebuie sa existe un echilibru intre aspectele economice, sociale și de mediu.

Capitolul III

PREZENTAREA MUNICIPIULUI ORADEA

3.1. Prezentare generală

3.1.1.Scurt istoric

Oradea este unul dintre cele mai vechi orașe de la frontiera de vest a României (prima atestare datează din anul 1113), un oraș a carui existență a fost marcată de evenimente politice și militare excepționale și de o mulțime de locuri deosebit de interesante din punct de vedere al istoriei, spiritualității, arhitecturii civile, militare și religioase.

Nașterea urbei de pe malul Crișului Repede și a cetății sale se leagă de un teritoriu legendar, ales de regele Ladislau I pentru ridicarea unei mănăstiri dedicate Sfintei Fecioare care va deveni apoi nucleul viitoarei fortificații. Cronica lui Marcu din Kalt (cunoscută sub numele de Cronica pictată de la Viena) ne povestește că regele Ladislau I, aflat la vânătoare, „a găsit în parohia fortăreței Bihor, între fluviile Criș (…) un loc unde, la îndemnul îngerilor, a hotărât să ridice în cinstea Fecioarei Maria o mănăstire”.

De-a lungul timpului Oradea a fost marcată de numeroase evenimente importante. In timpul marii invazii mongole (1241-1242), cetatea de la Oradea a fost supusa unui lung asediu, iar apoi cucerita și arsă. Detalii despre acest eveniment sunt cunoscute din scrierile călugărului italian Rogerius, prezent atunci la Oradea.

Un alt eveniment carea a marcat istoria cetații oradene a fost atacul oștilor otomane a lui Ali Oglu Malcovici (februarie 1474), când orașul a fost distrus într-o proporție destul de mare. Pentru a repopula orașul și a-l readuce la starea de normalitate cât mai repede, Regele Matei Corvin a hotărât să acorde cetățenilor din Olosig, Vadkert (Sfântul Laurențiu) și Velența scutirea de plata taxei vamale pe mărfurile introduse în târg (tricesima).

Dezvoltarea economică a orașului a fost însoțită, de o înflorire a vieții culturale, resimțită mai ales odată cu pătrunderea primilor germeni ai Umanismului și Renașterii aduși din Italia încă din timpul lui Carol Robert de Anjou și Ludovic cel Mare.

In cetatea de la Oradea a activat un timp vestitul astronom Georg von Peuerbach (1423-1461), care a ridicat aici un observator astronomic, unul dintre cele mai vechi din Europa, punand meridianul zero în urbea de pe malurile Crișului Repede. De numele acestuia se leagă calculele cu privire la momentul aparițiilor eclipselor solare și lunare (înscrise în așa numitele „tabele orădene” (tabulas varadienses).

Un alt eveniment care a marcat existența urbei de pe malul Crițului Repede, a fost bătălia de la Mohacs din 1526, când trupele turcești au reușit să obțină o victorie zdrobitoare asupra oștilor aparținând regatului.

Un moment esențial în evoluția orașului este constituirea voievodatului Transilvaniei în principat independent (1544), când Oradea decide alipirea la Transilvania.

Epoca modernă:

Viața locuitorilor din Oradea a fost grav afectată de mișcrea antihabsburgică (1703-1711) condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, în timpul căreia localitățile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din cetate și trupele de răsculați, iar cetatea a fost supusă unui lung asediu. Prin semnarea păcii de la Satu Mare (1711) au fost recunoacute meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale, iar la 27 noiembrie 1712 , prin decretul imperial semnat de Carol al VI-lea, orădenilor le-au fost recunoscute privilegiile acordate anterior precum și dreptul de a folosi sigiliul și stema orașului.

In Secolul Luminilor, datorita numărului mare de intelectuali care au activat în oras, Oradea a devenit un focar al Iluminismului românesc. Înființarea Episcopiei greco-catolice de Oradea a contribuit la consolidarea acestui statut. De remarcat sunt rezultate notabile din timpul episcopului Ignatie Darabant, de numele căruia este legată elaborarea unui important memoriu politic al românilor transilvăneni intitulat Supplex Libellus Valachorum.

Personalitatea care a marcat viața spirituală orădeană la începutul secolului al XIX-lea a fost episcopul greco-catolic Samuil Vulcan.

La jumătatea secolului al XIX-lea, cele 4 orășele din jurul cetății (Oradea-Olosig, Oradea-Subcetate, Oradea-Orașul Nou și Oradea-Velența) se unesc sub o singură administrație.

Epoca contemporană:

Dezvoltarea curentului de stânga din timpul și după terminarea războiului a condus la înrăutățirea vieții social-politice a orașului. Confruntările dintre comuniști și anticomuniști, au determinat noua conducere a orașului, în frunte cu primarul Rimler Károly, ca la 19 spre 20 aprilie 1919, să apeleze la comandamentul român al Diviziei 6 de la Tileagd, solicitându-i sprijin in vederea instaurării păcii. Pe 20 aprilie 1919 (în prima zi de Paști), locuitorii români ai Oradiei, prezenți în cele două biserici din centrul orașului, Biserica cu Lună și Catedrala Greco-Catolică, în frunte cu vicarul Roman Ciorogariu (viitor episcop), au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe Generalul Moșoiu.

Un rol important l-a jucat Oradea în procesul de unire a Transilvaniei cu România. La data de 12 octombrie 1918, în casa avocatului (viitor primar) Aurel Lazăr, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri politici români, prilej cu care a fost elaborată „Declarația de la Oradea”, document pe care Alexandru Vaida-Voievod l-a citit în parlamentul de la Budapesta.

Oradea a fost declarat municipiu la 25 septembrie 1925, prin decretul regal nr 2465. În 1930 „Comisia Consultativă de Heraldică a stabilit stema municipiului Oradea, cu următoarea înfățișare: pe un scut albastru cu o cruce latină argintie ținută în stânga de un arhanghel înaripat, nimbat cu aur, iar în dreapta de un leu auriu, încoronat, ridicat în două labe, cu coada bifurcată și limba roșie.Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri”.

Oradea este grav afectată de declanșarea celui de-al doilea război mondial. În vara anului 1940, Oradea, impreună cu toată partea de nord-vest a Transilvaniei, este cedată Ungariei. Eliberarea nord-vestului Transilvaniei s-a produs după patru ani, mai precis la 11 martie 1944, când în întreaga Transilvanie de nord-vest s-a instaurat administrația militară sovietică. Administrația română a fost restabilită la 9 martie 1945, după instaurarea guvernului Groza, odată cu instalarea epocii comunismului stalinist.

3.1.2.Așezarea Geografică

Municipiul Oradea este amplasat in partea de vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, în zona central – vestică a județului Bihor. Oradea este municipiul reședință de județ al Bihorului învecindu-se la nord cu Biharia, la sud cu Sînmartin și Nojorid, la est cu Paleu și Oșorhei iar la vest cu Sîntandrei și Borș. Oradea este situată la o distanță de circa 13 km față de punctul de frontieră Borș, cel mai tranzitat punct vamal dintre România și Ungaria.

Din punct de vedere a poziționarii pe glob, orașul se află la intersecția paralelei de 47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55` longitudine estică .

Municipiul Oradea are o suprafață de 115,56 km2, deținând o pondere de 1,6% din teritoriul județului Bihor

3.1.3.Accesibilitate.

Accesul în municipiul Oradea se realizează prin mijloace rutiere, căile feroviare și căi aeriene.

Principalele trasee rutiere prin care se poate ajunge în Oradea sunt: E 60 (DN1) – București – Brașov – Sibiu – Cluj-Napoca – Oradea – Borș; E 79 (DN 76) – Deva – Brad – Beiuș – Oradea – Borș; E 671 (DN 79) – Arad – Chișineu-Criș – Salonta – Oradea.(Harta nr.3.1)

Harta nr.3.1.Municipiul Oradea

Sursa: Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea, pag.6

În ceea ce privește accesul prin căile feroviare, în municipiul Oradea există patru stații CFR: Stația Oradea, Stația Oradea Est, Stația Oradea Vest și Stația Episcopia Bihor, care asigura conectarea la magistrale feroviare importante: Magistrala feroviară 300: București – Brașov – Mediaș – Cluj-Napoca – Oradea; Calea ferată 314: Vașcău – Beiuș – Holod – Oradea; Calea ferată 310: Arad – Sântana – Chișineu-Criș – Salonta – Oradea; Calea ferată 402: Satu Mare – Carei – Valea lui Mihai – Săcuieni – Oradea.

Aeroportul Internațional Oradea facilitează, de asemenea, accesul în municipiul Oradea, existând curse regulate spre municipiul București si localitati din afara țării.

3.2.Potențialul turistic al municipiului Oradea

3.2.1.Pontențialul turistic natural este un factor de atractivitate esențial. De prezența acestuia este legată nemijlocit existența sau absența activităților turistice.

Relief. Municipiul Oradea este situat pe malurile râului Crișul Repede, la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crișului Repede, între dealurile care despart Câmpia Crișurilor de terminațiile Munților Apuseni.

Hidrografia. Prin municipiul Oradea trece râul Crișul Repede, care desparte orașul în aproape două jumătăți egale, pârâul termal Pețea, pârâul Paris, pârâul Adona, pârâul Sălbatic pârâul Crișul Mic (afluenți ai Crișului Repede). In centrul istoric, Crisul Repede creaza o luncă.

Flora și fauna. Flora și fauna din municipiul Oradea sunt specifice zonei temperat continentale cu influențe oceanice.

În locurile în care râul Crișul Repede a creat zone de luncă, vegetația și fauna este tipică acestui relief (șarpe de apă, șopârlă, popândău, iepure de câmp, fazani). Fauna acviferă din apele Crișului Repede este reprezentată de diferite specii de pești: bibanul, carasul, crapul, roșioara, linul, somnul, știuca). Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate. Se întâlnesc totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici (căprioare, în pădurea Felix de lângă oraș).

Climă. Municipiul Oradea este caracterizat de o climă temperat-continentală cu influențe oceanice, tpoclimatul fund determinat de acțiuniunea vânturilor de Vest.. Temperatura medie multianuală este de 10,4°C, în luna iulie inregistrandu-se o medie de aproximativ 21°C, iar în luna ianuarie, o medie de -1,4°C. Influenta vânturilor de Vest determină precipitații relativ bogate, reapartizate în mod variabil pe întreg parcursul anului, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 585,4 mm.

Resurse naturale. Municipiul Oradea dispune de numeroase resurse naturale (regenerabile și neregenerabile). Municipiul Oradea se numără printre cele mai importante localitati cu ape geotermale, zăcământ ce oferă localitații o atracție deosebită. Pe terasa Crișului Repede se extrage nisip și pietriș (în apropierea cartierului Episcopia Bihor). Aproximativ 46% din fondul funciar este destinat utilizării agricole.

În municipiul Oradea există mai multe situri comunitare Natura 2000:

Pe Crișul Repede in amonte de Oradea (ROSCI0104), format în proporție de aproape 80% din râuri și lacuri, unde se intâlnește habitatul de Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba . Aria prezintă importanța pentru conservarea speciilor de Scoică de râu (Unio crassus), Zglăvoacă (Cottus gobio) și Boartă (Rhodeus sericeus amarus);

Lacul Pețea (ROSCI0098), care se impune la nivel național prin apele termale din Transilvania acoperite de lotus (drețe). Nufarul termal (Nymphaea lotus L. Var. Thermalis) reprezintă un relict terțiar unic în Europa;

Situl comunitar Lunca Inferioară a Crișului Repede (ROSCI0104) este format din râuri și lacuri (36%), culturi – teren arabil (26%), pășuni (21%), mlaștini și turbării (15%) și alte terenuri arabile(2%). Cele mai importante specii din acest sit sunt Buhaiul de baltă, Boarca, Porcușorul de șes..etc;

Valea Roșie (ROSCI0267) este reprezentativă pentru Pădurile de fag de tip Asperulo-Fagetum, parte din zonă fiind cuprinsă și în Rezervația Naturală Fâneața Valea Roșie

3.2.2.Resurse antropice.

Din punct de vedere economic municipiul Oradea se remarcă printr-o economie diversificată, în care iți desfașoară activitatea unități economice din domenii variate (construcții, mase plastic, industrie prelucrătoare, transport și depozitare, activități profesionale, științifice și tehnice, hoteluri și restaurante, activități de servicii ).

Conform Institutului Național de Statistică, municipiul Oradea dispune de 87 unități educaționale din care 4 unități de învățământ superior (una publică și 3 private). Universitatea Oradea integrează un număr de 18 facultăți.

Municipiul Oradea este destul de bine dezvoltat și în ceea ce privește infrastructura sanitară, deținând 3 spitale ( 2 unități publice și o unitate privată), numeroase policlinici, cabinete medicale de specialitate, cabinete stomatologice, farmacii, etc.

În ceea ce privește sectorul turistic, Oradea se remarcă atât prin infrastructura turistică de cazare și alimentație publică, cât și prin obiectivele turistice cultural-istorice.

83 monumente din Oradea sunt incluse în Lista monumentelor elaborată de Ministerul Culturii și Institutul Național al Monumentelor Istorice.

3.2.2.1.Cultură

Patrimoniul cultural al municipiului Oradea este renumit la nivel național pentru moștenirea culturală bogată, reprezintând unul dintre elementele cele mai puternice ale identității.

În municipiul Oradea funcționează 56 de biblioteci. Dintre acestea doar una este publică (Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai), aceasta avand o vechime de 100 de ani, fiind înființată la 23 septembrie 1911.

Din punct de vedere cultural, Oradea este considerată una dintre cele mai „vii” localități din regiune, lăudându-se cu un număr impresionat de instituții de spectacole (teatre, filarmonici, orchestre și ansambluri artistice). Principalele instituții de spectacole din Oradea sunt Teatrul „Regina Maria”, Teatrul „Szigligeti Színház”, Filarmonica din Oradea și Casa de Cultură a Municipiului Oradea ,,Florica Ungur”.

Pe lângă instituțiile de spectacole se remarcă și muzeele din municipiul Oradea. Complexul Muzeul „Țării Crișurilor” este unul dintre marile complexe muzeale ale României, deținând un patrimoniu cultural și intercultural care cuprinde peste 900.000 unități de evidență. Complexul cuprinde Muzeul Țării Crișurilor (momentan închis publicului, fiind în curs de relocare într-un nou sediu), Muzeul memorial „Iosif Vulcan” ( publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, fondatorul revistei culturale "Familia"), Muzeul memorial „Ady Endre” (gazetar și poet), Casa memorială „Aurel Lazăr” (important om politic român, militant pentru drepturile românilor din Transilvania).

Municipiul Oradea este locul de desfășurare a unor importante evenimente culturale cu tradiție. Începând cu anul 1991 se organizează festivalul de divertisment și cultură "Toamna Orădeană" (ce se desfasoară anual de la jumătatea lunii septembrie incheindu-se pe 12 octombrie – ziua orașului.)

Incepând cu anul 2000, are loc o altă manifestare cultural-artistică importantă reprezentată prin "Serbările Cetății", manifestare organizată anual în primul sfârșit de săptămână din luna iulie. Toate evenimentele legate de aceasta manifestare culturală (concerte de muzică clasică, populară, religioasă și medievală, spectacole de teatru medieval, expoziții de artă plastică, concursuri sportive medievale și concerte de muzică ușoară) au loc în incinta și în curtea Cetății Medievale a Oradiei.

3.2.2.2.Transport public: TRANSREGIO

Transportul public prin curse regulate este organizat pe raza a trei unități administrativ teritoriale: Oradea, Borș și Sînmartin, constituite in Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transregio cu scopul organizarii, reglementarii și gestionării în comun a serviciului de transport public local.

.

Harta nr.3.2. Transportul public in munucipiul Oradea

Sursa – Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea, pag.32

Rețeaua de transport public local se compune din 5 trasee de tramvai cu lungimea de 72 km, 17 trasee urbane de autobuz cu lungimea de 211 km și 6 trasee metropolitane de autobuz cu lungimea de 114 km (Harta nr.3.2). Potrivit datelor furnizate de OTL, în anul 2014, în municipiul Oradea erau puse în funcțiune 70 de autobuze și microbuze, din totalul de 1.437 existene la nivel de județ Bihor. În anul 2014 erau puse în funcțiune 68 tramvaie , adică 46% din numărul existent la nivel regional. În Regiunea Nord – Vest doar municipiul Cluj-Napoca mai asigură transportul populației cu tramvaie, deținând 37 astfel de vehicule.

3.2.2.3.Turism

Structuri de primire turistică

În județul Bihor, în anul 2014, erau înregistrate 149 structuri de primire turistică, reprezentând 22,0% din totalul din Regiunea Nord Vest. Din acest punct de vedere, județul Bihor ocupă locul al treilea, după județul Cluj (27,2%) și Maramureș (24,8%), la nivel regional.

Lista publicată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului privind unitățile clasificate cu funcțiuni de cazare (ianuarie 2014) cuprinde 42 de unități din municipiul Oradea, din care 5 hosteluri, 20 de hoteluri, 12 pensiuni, 2 vile, 1 apartament și 2 camere cu regim hotelier. Capacitatea totală de cazare a acestor unități este de 2.442 locuri, din care 73,5% în hoteluri.

Capacitatea de cazare existentă

În județul Bihor, structurile de primire turistică au o capacitate de cazare existentă de 10.421 locuri. Din totalul capacității de cazare turistică existente de la nivelul județului, 80% se află în structurile de primire turistică din Zona Metropolitană Oradea.

În municipiul Oradea, în anul 2014, capacitatea de primire turistică existentă reprezinta 2.687 (adica 32% din totalul de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, fiind a doua localitate din ZMO, dupa Sinmartin).

La nivelul municipiului Oradea, 85,1% din locurile existente sunt în hoteluri, 9% în hosteluri, 3,4% în pensiuni turistice, 1,6% în hoteluri apartament și 0,7% în vile turistice (grafic 3.1)

Grafic nr. 3.1

Capacitatea de cazare în funcțiune

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile, cât sunt deschise unitățile în perioada considerată. Se exprimă în locuri/zile. Se exclud locurile din camerele sau unitățile închise temporar din lipsă de turiști, pentru reparații sau alte motive. În judetul Bihor, în anul 2014, au fost în funcțiune 2.596.329 locuri de cazare, din care 87% reprezintă capacitatea de cazare în funcțiune din Zona Metropolitană Oradea.

În municipiul Oradea se concentrează 28% din capacitatea de cazare în funcțiune din structurile de primire turistică din Zona Metropolitană. Oradea este a doua localitate din ZMO în funcție de acest indicator, fiind precedată de comuna Sînmartin.

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică

În anul 2013, județul Bihor a fost vizitat de 2518236 turisti,. Din totalitatea numărului de turiști din județul Bihor, 83% au fost turiști români și 17% turiști străini, conform datelor pentru anul 2013. În ZMO, au fost înregistrați 232.231 turiști, ceea ce însemnă 92,1% din totalul turiștilor din județul Bihor, iar în municipiul Oradea s-au înregistrat 106.187 sosiri turistice (45.7% din totalul turiștilor în ZMO), în timp ce în comuna Sînmartin au ajuns 116.761 turiști (50,3% din total turiștilor în ZMO).

La nivelul municipiului Oradea numărul turiștilor care au preferat hotelul este reprezentă 81,5% din totalul turiștilor sosiți. În hosteluri s-au cazat 9,7% dintre turiști, în pensiunile turistice s-au cazat 7,4% dintre turiști, în vilele turistice 0,3%, iar în hotelurile apartament s-au cazat 1,1% dintre turiști.

Sezonalitate

În lunile iulie – august se înregistrează în județul Bihor cel mai ridicat număr de turiști, reprezintând 26,4% din totalul turiștilor din întregul an. Astfel, se conturează sezonul turistic al județului, în perioada iulie-august, când sosesc în medie 78.792 turiști (conform datelor INS din 2014). În schimb, în lunile ianuarie-februarie se înregistrează cele mai scăzute valori ale numărului de turiști în județul Bihor, sosind un număr mediu de 28.466 turiști.

Înnoptări ale turiștilor

În anul 2013, turiștii sosiți în Regiunea Nord Vest au realizat 899.370 înnoptări, din care 28% (252003) în structurile de cazare din județul Bihor. În ZMO s-au inregistrat 126001 înnoptări reprezentând 50% din totalul de la nivel de județ, iar in Oradea s-au inregistrat 22302 inoptari, reprezentand 17,7% din totalul inoptarilor inregistrate in ZMO.

Durata medie de ședere

La nivelul județului Bihor durata medie de ședere a fost de 3,8 zile, cu aproximativ 1,4 zile peste valoarea medie de la nivel regional.

În anul 2013, valoarea duratei medii de ședere a turiștilor în structurile de primire turistică din zona Metropolitană Oradea este la nivel județean, adică 3,8 zile. Față de anii anteriori se remarcă o continuă scădere a duratei medii de ședere, de la 5,4 zile în anul 2005 până la 4,7 zile în anul 2010, și 3,8 în anul 2013.( Grafic nr.3.2)

Grafic nr.3.2

În Oradea, durata medie de ședere este de 1,5 zile, ( sub durata medie de ședere de la nivelul ZMO). În perioada 2005-2010, durata medie de ședere din municipiu nu a fluctuat semnificativ, ea încadrându-se în intervalul 1,6 – 1,7 zile, iar în perioada 2011-2013 durata a fluctuat între 1,4 – 1,6 zile.

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune arată procentul în care capacitatea de cazare în funcțiune a fost utilizată într-o perioadă turistică. In anul 2013, în județul Bihor indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune a fost de 36,7%. La nivelul Zonei Metropolitane Oradea, indicele de utilizare netă a capacității de cazare este de 39%, depășind nivelul județean, iar în municipiul Oradea, indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune a fost de doar 24,8%, sub nivelul mediu din ZMO

Din punct de vedere economic municipiul Oradea se remarcă printr-o economie diversificată.(există unități economice din domenii variate: construcții, mase plastice, activități profesionale, științifice și tehnice, industria prelucrătoare, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, etc).

Conform Institutului Național de Statistică, municipiul Oradea dispune de 87 unități educaționale din care 4 unități de învățământ superior (1 instituție de învățământ superior public și 3 unități de învățământ superior privat). Universitatea Oradea integrează un număr de 18 facultăți.

Municipiul Oradea este destul de bine dezvoltat și în ceea ce privește infrastructura sanitară, deținând 3 spitale din care 2 unități publice și o unitate privată. Totodată, există numeroase cabinete stomatologice, farmacii, cabinete medicale de specialitate, policlinici, etc.

3.2.2.4.Resurse turistice

Monumente istorice

Considerată o adevărată „rezervație de arhitectură”, Oradea dispune de un imresionant număr de clădiri, multe dintre ele adevărate „bijuterii” arhitecturale. Acestea sunt concentrate în Ansamblul Urban Centrul Istoric Oradea, care se afla în întregime pe lista munumentelor istorice clasate .

Cetatea Oradea (edificată in Sec. XII-Sec XVIII) este un monument arhitectonic din România, numarandu-se printre puținele cetăți utilizate și în prezent. Construitș în stil renascentist, baroc de către arhitecîii Giacomo Resti, Giulio C. Baldigara, Domenico Ridolfini, Emeric Sardi, Cetatea Oradea a cunoscut trei mari etape de dezvoltare. O etapă romanică, una gotică și una renascentisto-barocă, cea din urmă punându-și amprenta asupra monumentului vizibil și astăzi. Cetatea Oradea, prezintă fizionomia tipică a unei fortificații de tip bastionar italian, cu bastioane de tip pană, fiind, de altfel, singura de acest tip din întreg estul european. Cu o istorie de aproape 1000 de ani, Cetatea Oradea se constituie într-un obiectiv turistic de prim rang pentru regiunea de vest a României și pentru spațiul central-est european. Nota de atractivitate și de originalitate al cetății este dată de trecutul istoric al acesteia, arhitectura, poveștile și legendele legate de anumite evenimente care i-au marcat existența. Cetatea Oradea a fost cunoscută în istorie sub numele de Oradea Mare (Nagyvárad ori Groswardein), constituindu-se într-un punct reper atât pentru evoluția urbană a acestei zone, cât și pentru istoria sa.

În prezent, Cetatea se află în proces de restaurare pentru ca obiectivul să fie reintrodus în circuitul turistic național, regional și internațional.

Complexul baroc, format din Palatul Episcopal Romano-Catolic, Șirul Canonicilor, și Basilica Romano-Catolică, este considerat cel mai important complex baroc din România, precum și unul din cele mai reprezentative ale Europei sud-estice

Palatul Baroc din Oradea (Palatul Episcopiei Romano-Catolice), ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este unul din cele mai valoroase edificii construite în stil baroc pe teritoriul României. Planul inițial al clădirii prevedea palatul ca sediu al Episcopiei romano-catolice de Oradea, dar în timpul perioadei 1945-1989, clădirea a fost folosită mai întâi ca azil pentru revoluționarii comuniști greci refugiați în România, iar din ianuarie 1971 a adapostit Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. În prezent, Palatul aparține Episcopiei romano-catolice.

Foto nr.3.1 Platul Baroc

Sursa: http://www.oradeainimagini.ro/centrul-istoric-galerie-foto

Bazilica Romano-Catolică din Oradea (construită între 1752-1780), este cel mai mare edificiu baroc de pe teritoriul României și una dintre cele mai frumoase bazilici din Europa. Orga datează din anul 1780, fiind dăruită catedralei de împărăteasa Maria Terezia a Austriei. Bazilica moaștele Sfântului Ladislau.

Șirul Canonicilor (construit în perioada 1750-1875) este un monument de arhitectură barocă, compus din 57 de arcade care constituie un coridor lung de peste 250 de metri unind 10 clădiri. Primele 7 din cele 10 au fost ridicate până în 1780, , alte două clădiri au fost terminate în 1863, iar cea de-a zecea a fost finalizată abia în 1875, la mai mult de 100 de ani de la inițierea construcției primei clădiri.

Monumente de cultura

Teatrul de Stat din Oradea se numara printre cele mai importante clădiri de cultură din Oradea, fiind una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui a durat doar 15 luni (iulie 1899 – octombrie 1900), derulandu-se sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos. În 9 și 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească la teatrul denumit atunci Regina Maria, cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj (director Victor Eftimiu).

Filarmonica de Stat. Viață muzicală orădeană a devenit intensă începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762.

Teatrul pentru Copii și Tineret Arcadia a luat ființă în anul 1950 la inițiativa unui grup format din entuziaști iubitori ai genului. Clădirea în care funcționează teatrul datează din anul 1760 sub numele de hanul „Arborele verde” în proprietatea Capitului Romano-catolic. În anul 1877 era o clădire cu două etaje acoperită cu țiglă având 87 camere de oaspeți, cafenea, berărie, cârciumă, o sală mare și una mai mică. După 20 de ani hanul a fost modernizat și transformat într-un hotel de categoria I-a cu 40 de camere, o sală de bal luxoasă, restaurant, cafenea. La un momenta data cladirea a trecut în proprietatea municipiului, iar în 1908 Adorjan Emil și Kurländer Ede, arhitecții care au construit complexul Vulturul Negru au cumpărat clădirea hotelului Arborele Verde, transformând-o în forma actuală. Datorita vechimii si istoriei arhitecturale care imbina trei stiluri: baroc târziu, eclectic și secession, este o clădire de patrimoniu.

Palate

Palatul Vulturul Negru (construit între 1907-1908) este un monument arhitectonic reprezentativ al municipiului Oradea, construit de arhitecții orădeni Marcell Komor și Dezső Jakob, în stil secession.

Foto nr.3.2. Palatul Vulturul Negru

Sursa: http://oradea.travel/?p=1913

La vremea inaugurarii, clădirea era multifuncțională, cuprinzând, cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate în trei corpuri asimetrice. În prezent, în clădire funcționează sediul RCS&RDS, 2 banci și mai multe cluburi, cafenele și restaurante, fiind un loc important de intalnire pentru scena sociala a Oradiei. Vitraliul cu vulturul negru, devenit o emblemă a ansamblului, a fost executat în 1909, în atelierul orădean Neumann K.

Palatul Primăriei Oradea este o clădire amplasată în partea de nord-vest a Pieței Centrale (Unirii), construita între anii 1902-1903 după planurile arhitectului Kálmán Rimanóczy.

Foto nr.3.3. Palatul Primariei

Sursa: http://oradea.travel/en/?p=1911

Palatul se află pe fostul amplasament al episcopiei catolice din secolul XVIII. Un element deosebit îl constituie asimetria în plan al construcției, clădirea îmbinând stilul eclectic și renascentist.

Clădirea este prevăzută în partea dinspre Crișul Repede cu un Turn cu ceas înalt de 50 m, care, în prezent reprezintă un obiectiv turistic. În anul 1944 acoperișul original a ars în luptele pentru cucerirea orașului de către trupele romano-sovietice.

Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea (1903-1905) este un monument de arhitectură, ridicat pe locul vechiului palat al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea Clădirea a fost edificată în stil eclectic, după proiectul arhitectului Kálmán Rimanóczy.

Foto nr.3.4. Palatul Episcopiei Greco-Catolice

Sursa: http://oradea.travel/?p=1979

Palatul Finanțelor (Palatul Finanțelor Publice) a fost construit în 1898, în stil eclectic de catre Rimanoczy Kalman junior. După cel de-al doilea război mondial, a devenit Policlinică;

Palatul Apollo din Oradea. În 1910 Consiliul Orășenesc, dorind să valorifice terenul pe care era amplasat hanul Apollo, a hotărât să fie ridicat un nou imobil, pe care municipalitatea să-l închirieze;

Reședința Episcopiei Ortodoxe Române (fostul Palat Rimanóczy K. junior), este o clădire de patrimoniu din Oradea, construita în anul 1905, în stil eclectic, după proiectul lui Kálmán Rimanóczy jr.;

Hotelul Astoria din Oradea (fostul Palat Sztarill) datează din 1902, construcția desfășurandu-se pe două străzi. Pe peretele Cafenelei Literare Emke o placă comemorativă înștiințează că era locul preferat al marelui poet maghiar Ady Endre

Palatul Justiției (inaugurat la 13 august 1898), construit, în stil eclectic, fiind proiectata de ing. Kiss Istvàn, a adăpostit tribunalul, pana în 1951. Pe parcursul timpului, imobilul a avut diferite destinații: Tribunalul Comitatului, Sediul Regionalei Partidului Comunist „Crișana”, Sediului Comitetului Județean de Partid Bihor, Prefectura Județului Bihor, iar din anul 1998 imobilul a trecut din administrarea Prefecturii Județului Bihor în administrarea Ministerului Justiției.

Palatul Moskovits Miksa proiectat din 1905 de arhitectului Rimanoczy Kalman jr. este unul dintre cele mai frumoase exemple ale stilului secession.

Palatul Ullmann din Oradea construit în stilul secession-ului vienez, se presupune a fi fost proiectată de arh. Löbl Ferenc și terminată în anul 1913;

Cladiri de cult

Ansamblul Mănăstirii Capucinilor (datat din perioada 1734 – 1742) este format din Biserica romano-catolică "Vizita Sf. Fecioare Maria la Sf. Elisabeta" (fosta biserica a mănăstirii capucinilor) și claustrul.

Sinagoga Neologă Sion (construită în perioada 1877-1878) din Oradea este un lăcaș de cult evreiesc, în stil neomaur, fiind inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Bihor din anul 2004.

Biserica Romano-Catolică Olosig. Pe acest amplasament călugării franciscani au construit o biserică și o mănăstire (1732-1743), care a fost transformată în anul 1876 de Knapp Ferenc, adăugandu-i-se turnul. Apoi a fost reconstruită nava bisericii și două turnuri secundare, în stil eclectic după proiectul arhitectului Rimanóczy Kálmán junior Din vechea biserică a rămas doar cripta și șase altare laterale iar clădirea mănăstirii vechi face parte din spitalul militar.

Biserica Sf. Ladislau din Oradea este unul din cele mai vechi edificii ecleziastice ale orașului. În biserică se găsește cel mai vechi altar din Oradea care se află în uz din 1730 până în prezent. Lucrările de construcție a bisericii, au început în jurul anului 1720 și au fost finalizate în 1741. Tabloul de deasupra altarului principal îl reprezintă pe Sf. Ladislau întinzând cheile orașului episcopului de Oradea.

Biserica cu Lună cunoscută și sub denumirea Catedrala Adormirea Maicii Domnului, este o biserică creștin-ortodoxă, construită între anii 1784-1790. A fost denumită astfel datorită unui mecanism unic în Europa, aflat pe turla bisericii, care pune în mișcare o sferă cu diametrul de 3 m, de forma lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu. Această sferă se deplasează după mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului și arată, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.

Grădina Zoologică Oradea, situata în partea de sud-vest a municipiului Oradea, în vecinătatea parcului Bălcescu, datează din anul 1960, an în care au fost aduse aici primele animale, dar pentru publicul larg a fost deschisă abia în 1962. La inceput grădina zoologică se întindea pe o suprafață de 37.000 mp. În anul 2010, Consiliul Local al Municipiului Oradea a alocat încă 37.000 mp de teren pentru extinderea Grădinii zoologice, care a trecut printr-un proces de modernizare și reamenajare. În prezent, grădina deține un efectiv de peste 700 de exemplare de animale și păsări din specii reprezentative, de pe toate continentele.

Evenimente turistice

Municipiul Oradea găzduiește evenimente de importanță locală, regională, națională, dar și internațională. Dintre manifestările cu caracter național sau internațional, majoritatea sunt cu tematică cultural-artistică, fiind organizate în principal în municipiul Oradea: Festum Varadinum (mai), Zilele Cetății (iulie), Târgul Internațional al bunurilor de consum (septembrie), Festivalul Internațional de Dans Sportiv (noiembrie).

Festivalul “Toamna Orădeană”, organizat în preajma aniversarii Municipiului Oradea, este un festival cu caracter cultural-sportiv și social și se întinde pe durata a aproximativ 3 săptămâni, cuprinzand spectacole de teatru, expoziții, manifestări culturale și concerte în aer liber.

Târguri tematice: Târgul Palincarilor, Târgul imobiliar, Târgul de antichități, Târgul auto, Târg de animale și păsări, Târgul de Cariere, Târgul Tradițional de Paști, Târgul regional de frumusețe, fitness, wellness, spa, ingrijire corporală, sănătate; Expomariage Oradea.

3.2.3.Forme de turism practicabile

Patrimoniul turistic foarte bogat de care dispune municipiul Oradea face posibilă practicarea mai multor forme de turism:

A.Turism cultural.

Cetatea Oradea, Ansamblul Urban Centrul Istoric Oradea, precum și numeroasele clădiri cu valoarea istorică și arhitecturală, de interes național și international, reprezintă marturii ale culturii și istoriei locului, fiind obiective oferă posibilitatea practicării turismului cultural. Teatrul Regina Maria din Oradea, Teatrul de Păpuși Arcadia, Filarmonica de Stat Oradea, Muzeul Țării Crișurilor și alte instituții culturale, în colaborare cu organizații neguvernamentale și administrația locală organizează evenimente culturale la nivel local, județean și național (spectacole, concerte de muzică simfonică, expoziții de artă). Sunt organizate, deasemenea, evenimente specifice acestei zone, destinate păstrarii și promovarii obiceiurilor și tradițiilor caracteristice: Festivalul vinului și al pălincii (Muzeul Țării Crișurilor Oradea), Festivalul cântecului, dansului și portului popular bihorean (Muzeul Țării Crișurilor Oradea), Festivalul de muzică sacră și al obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou Târgul meșterilor populari din România (Muzeul Țării Crișurilor sau Cetatea Oradea).

B.Turism religios.

Municipiul Oradea este onsiderat “oraș al bisericilor”, fiind un important centru religios și totodată un important obiectiv pentru turismul de această natură. Este recunoscut faptul ca Oradea a fost intotdeauna un loc în care religiile și confesiunile s-au dezvoltat armonios, fără conflicte. De remarcat este faptul ca în Oradea există cea mai mare comunitate de budhiști din România, iar religiile tradiționale, protestante și neoprotestante au un rol important, atât ca și reprezentativitate cât și ca lăcașuri de cult. În Oradea există biserici catolice din secolul XVII, precum și o Bazilica în stil baroc. Lăcașurile de cult dedicate religiei ortodoxe, greco-catolice, iudaice, neoprotestante, reprezintă dovada etapelor prin care au trecut locuitorii urbei din punct de vedere al credinței, al dezvoltării economice și al stilurilor arhitecturale

C. Turism de afaceri și evenimente.

Dezvoltarea mediului de afaceri local din municipiului Oradea, construirea parcului industial Eurobusiness I (Soseaua Borsului) si Eurobusiness II (str.Ogorului), precum și faptul că în Oradea sunt concentrate 61% dintre unitățile locale ce activează la nivelul județului, creează un potențial ridicat pentru practicarea turismului de afaceri și de evenimente. O mare parte din structurile de primire turistică oferă facilități pentru desfășurarea de conferințe, seminarii, evenimente, congrese, simpozioane, etc. De asemenea, în zonă se desfășoară, pe perioada întregului an, evenimente de natură economică, științifică, sportivă și culturală.

D.Turism de tranzit.

Intrucât vama Borș este un important punct de trecere care face legătura cu Ungaria pe direcția drumurilor europene E60 (Borș – Oradea – Oșorhei) și E79 (Oradea – Sînmartin), se practică turismul de tranzit.

Aflat in proces de modernizare, Aeroportul Internațional Oradea este deschis oficial traficului internațional de persoane și mărfuri dispunând de punct de frontieră, vamă, poliție sanitar-veterinară. Acest tip de turism este unul dinamic ce necesită servicii specifice rapide: service-uri, servicii rent-a-car, puncte de informare turistice, structuri de cazare și alimentație publică.

3.3.Analiza SWOT

Capitolul IV

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

ÂN MUNICIPIUL ORADEA

Oradea următorilor 15 ani iși clădește viitorul pe valori și caracteristici incontestabile: o structură urbană bogată și variată; un centru dinamic ce include clădiri și zone urbane de mare valoare arhitecturală și istorică, susținut de resurse semnificative de factori balneoclimaterici pentru dezvoltarea turismului.

In Conceptul general de dezvoltare urbana – Masterplan Oradea 2030, sunt formulate următoarele viziuni de dezvoltare:

1.Oradea – Oraș cosmopolit și multiconfesional cu identitate culturală în revigorare și o dinamică sustenabilă bazată pe competitivitate și creștere economică.

2.Oradea – Un centru regional competitiv cu o calitate a vieții superioară obtinută prin dezvoltare economică sustenabilă și prin revitalizarea identității culturale locale specifice.

3.Oradea – O destinație ce oferă o experiență turistică de calitate, bazată pe un potențial unic de multiculturalism și multiconfesionalism – Arhitectură și legenda.

In următorii 5 ani, se va acționa in sensul consolidșrii statutului de destinație turistică a orațului de pe malul Crișului Repede, în vederea includerii acestuia în circuitul turistic European.

Obiectivele strategice cuprinse in “Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Oradea”, aprobata prin HCL 135/2015, sunt următoareale;

– Creșterea masei economice și competitivității municipiului;

– Crearea unei infrastructuri de calitate și mărirea conectivității municipiului;

– Imbunătățirea calității vieții în municipiu;

– Protejarea și valoarificarea patrimoniului cultural și arhitectural al orașuluiă; promovarea turistică a orașului;

– Creșterea calității serviciilor publice;

4.1. Politici și programe sectoriale pentru dezvoltarea turismului

4.1.1.Infrastructură

Obiectiv strategic – Oradea, oraș accesibil.

Obiectivul se referă la rețeaua de conectare și comunicare atingând elemente de infrastructură de transport, aerian , cale ferată si rutieră, nodurile multimodale și infrastructura de internet .

Politici de conectivitate

– Creșterea accesibilității orașului

– Imbunătățirea mobilității urbane și metropolitane

– Dezvoltarea infrastructurii internet

Politicile privind accesibilitatea vizează organizarea integrată a formelor de acces către municipiul Oradea. Conectarea acestuia la sistemul de autostrăzi nationale, respectiv autostrada Transilvania si către Arad-Timisoara la coridorul IV, si coordonarea initiativelor transfrontaliere pentru conectarea la coridorul TEN–T 6 Debretin – Ucraina, vor favoriza cresterea fluxului de turiști si de mărfuri.

Programe de susținere a conectivității

4.1.1.1. Porțile orașului

Susținerea investițiilor și dezvoltarea turismului depind de modul în care se asigură conectarea municipiului Oradea la rețeaua de transport rutieră națională și europeană, creșterea capacității aeroportului Oradea coroborată cu personalizarea funcțională și arhitecturală a zonelor prin care se intră în municipiu . De asemenea, este vizată conectarea orașului la retelele cicloturistice europene.

Proiecte prioritare:

– Dezvoltarea/modernizarea aeroportului Oradea.

– Prelungirea inelului ocolitor în afara străzilor urbane si racordarea la autostrada A3 (Bors – Tîrgu Mures – Brasov)

– Conectarea rețelei intraurbane de piste pentru bicicliști la rețeaua metropolitană de piste, aflată în planificare, în corelare cu Strategia de dezvoltare a zonei Metropolitane Oradea

4.1.1.2.Noduri de transport multimodale

Se urmărește creșterea mobilității persoanelor și mărfurilor prin asigurarea de spații pentru conectarea legăturilor diverselor moduri de transport de trafic către și dinspre centrele de locuire, muncă și recreere.

Proiecte prioritare:

Realizarea unui nod intermodal de transport public feroviar/rutier/tramvai în vecinătatea Gării Oradea, prin construirea unei autogări;

Dezvoltarea unui hub logistic

Dezvoltarea unui terminal de cargo

4.1.1.3. Rețele de comunicare

Asigurarea capacitătii retelei de transfer de date pentru toate zonele orașului și asigurarea traseelor subterane pentru pozarea cablajelor diferitilor operatori.

Proiecte prioritare:

City Net – canalizaîie pentru rețele de transfer de date

Hot spot-uri gratuite în spații publice

4.1.2.Servicii publice

Obiectiv Strategic- Oradea, oraș eficient funcțional și sustenabil

Obiectivul acoperă domeniile ce asigură o viață comunitară de calitate, considerând domeniul public, serviciile și utilitățile publice, patrimoniul construit și natural, evenimente culturale și sportive.

Orașul funcțional reprezintă pachetul substanțial prin care municipiul Oradea devine atractiv pentru locuitori, vizitatori si investitori.

Programe de sustinere a functionalității orașului

4.1.2.1. Rețele edilitare

Programul coordonează activități și proiecte prin care se urmărește asigurarea de utilități pe întreg teritoriul orașului, la capacitatea necesară, precum și noi investiții care să asigurare utilitătile necesare în zonele propuse spre dezvoltare. In mod specific sunt urmărite acele investiții prin care sunt definite zonele de protecție, previzionarea eventualelor schimbări ale nivelului apelor de subsol (în urma influenței unor factori externi), modernizarea și extinderea rețelelor, dotarea spațiilor publice cu fântâni publice, creșterea calității apei potabile și reducerea necesarului de tratare chimică. Pentru rețeaua de canalizare se urmăresște dezafectarea foselor septice și racordarea la canalizare, a utilizatorilor.

Proiecte prioritare:

– Extinderea rețelelor de apă și canalizare în zona Metropolitană Oradea

– Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea în scopul conformării la legislatia de mediu și creșterii eficienței energetice

– Realizarea unei noi centrale de producere a energiei termice

4.1.2.2. Transport motorizat public și personal

Programul urmărește asigurarea condițiilor mobilității sistemului și încurajarea mobilității alternative, asigurarea legăturilor de trafic și a locurilor de parcare, respectiv garare.

Proiecte prioritare:

– Extinderea rețelei de linii de tramvai pe traseul Avram Iancu – Universitate – cart. Europa – Obi/Real – Calea Aradului;

– Realizarea inelului central prin măsuri de lărgire a profilului stradal pe segmentul str.Sucevei – str.Avram Iancu;

– Realizarea de parcaje publice multietajate în vederea decongestionării străzilor în zona centrală (Piata Independentei, stadionul Voința);

– Realizarea de parcaje colective rezervate locatarilor în cartierele de locuințe colective, în vederea decongestionării spațiilor publice și a creerii de zone verzi ;

– Construirea drumului expres str.Calea Clujului – str.Ecaterina Teodoroiu- str.Theodor Neș, într-o primă etapa și prelungirea acestuia până la str. Matei Corvin, într-o etapa ulterioară

– Reducerea efectelor transportului public asupra mediului (achiziționarea de mijloace de transport ecologice, scoaterea din uz a mijloacelor de transport puternic poluante).

Proiecte în derulare

Descongestionarea traficului rutier și îmbunătățirea mobilității populației pe coridorul transfrontalier de legătură Oradea-Biharkeresztes

Proiectul prevede realizarea unei artere care va traversa municipiul pe traseul cuprins între podul rutier Dragos Voda – str.Facliei – str.Ecaterina Teodoroiu – str Teodor Nes și care urmează să devină magistrală municipală contribuind la îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru a facilita un acces mai bun în zona de frontieră.

Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Autoguvernarea Locală Biharkeresztes.

Parcarea subterană de pe Independenței

Proiectul presupune amenajarea unei parcari publice pe trei nivele cu o capacitate de 455 de locuri de parcare.

Proiectul se derulează în parteneriat public – privat: Primaria municipiului Oradea (70%) și firma RCS-RDS (30%)

Fig. nr.4.1

Sursa: Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea, pag.105

4.1.2.3. Trafic nemotorizat – bicicliști și pietoni

Programul vizează reducerea factorilor de poluare mobilizând comunitatea orădeană în folosirea, la nivelul cartierelor sau a întregului municipiu, a sistemelor alternative, precum biciclete sau mersul pe jos către locurile de muncă, agrement sau spațiile comerciale.

Proiecte prioritare:

– Dezvoltarea unei rețele de piste pentru biciclete la nivelul întregului oraș, conectată la reteaua metropolitană de trasee cicloturistice.

– Introducerea de facilități publice pentru parcarea bicicletelelor (rasteluri, spații acoperite) securizate cu camere video, în principal în zona centrală a orașului si în zona de acces a obiectivelor turistice și insitutiilor publice .

– Dezvoltarea unei retele de piste pentru alergare acoperite cu zgură sau materiale usoare, în locul celor cu imbrăcăminte asfaltică sau beton;

– Reabilitarea pasarelelor pietonale peste calea ferată și realizarea unor pasarele sau pasaje noi peste calea ferată, Criș sau marile artere rutiere, în vederea îmbunătățirii mobilității lente șa diminuării efectelor de barieră urbană

Proiecte în derulare

Construcția unei piste de biciclete între Oradea și Berettyoujfalu

Proiectul vizează construirea unei piste de biciclete în Municipiul Oradea în lungime totală de 14,7 km, pe trei tonsoane: de la intrarea în Oradea (Calea Borsului) până în Piața Ferdinand (tronson 1); Pod Sovata – Str. Onestilor – Calea Aradului – Str. Padisului pe malul drept al Petei – Str.Fagarasului pe malul drept al Peței de la intersectia cu Calea Armatei Romane la intersecția cu Str. Feldioarei (tronson 2); Str. Erkel Ferenc pe malul drept al Peței – Str. Prieteniei – Str. Petei – Str. Depozitului – Str. Ogorului (tronson 3) .

Proiectul e dezvoltat în parteneriat cu Primăria Comunei Borș, Autoguvernarea Locală Berettyóújfalu, Autoguvernarea Locală Biharkeresztes, Autoguvernarea Locală Mezőpeterd, Autoguvernarea Locală Ártánd

4.1.2.4. Domeniul public

Programul prevede creșterea calității spațiului public din punct de vedere al accesibilității și al designului.

Din punct de vedere al accesului, programul urmărește asigurarea accesibilității pentru toate grupele de vârstă, pentru persoane cu dizabilităti, prin remodelarea spațiilor publice în favoarea pietonului.

Din punct de vedere al calității designului sunt vizate acțiunile de reabilitare a spțtiilor libere în favoarea locuitorilor și a turiștilor.

Proiecte prioritare:

– Reabilitarea rețelei de spații publice din cartierele de locuinte colective pe baza unor planuri urbanistice zonale de regenenare urbană

– Reconfigurarea si reamenajarea scuarurilor urbane în vederea creării unei rețele de spații publice cu rol de centru sau subcentru de cartier și cu caracter predominant pietonal

– Reabilitarea și modernizarea Piaței Ferdinand în vederea îmbunătățirii rețelei de utilități publice, creșterea mobilității populației și valorificarea potențialului turistic al ansamblului urban Piața Ferdinand.

Proiecte in derulare

Reabilitare, modernizare și refacere scuaruri P-ța Unirii

Proiectul constă în reabilitarea Pieței Unirii din Centrului Istoric al Municipiului Oradea, prin reabilitarea suprafețelor carosabile și pietonale prin pavare cu piatră cubică, creșterea suprafețelor destinate traficului pietonal cu aproximativ 10.000 mp, conservarea și restaurarea ansamblului decorativ arhitectural-sculptural Duiliu Marcu (proiectat în 1926) și iluminat arhitectural

Foto nr.4.1.Proiect reabilitare Piața Unirii

Sursa: Primăria Oradea, Compartimentul Urbanism

4.1.2.5. Orașul spațiilor verzi

Programul are în vedere creșterea suprafețelor spațiilor verzi, echilibrate pe cartiere, si pe baza unor indicatori ce corelează densitatea populatiei și procentajul de spașii verzi publice si private (26 mp/locuitor). Din punct de vedere spașial, sunt consolidate acele coridoare naturale (precum Crișul Repede, Peța, Adona) și dezvoltarea în retea a piețelor și străzilor, din punct de vedere al plantațiilor de aliniament sau grădini. Un aspect specific este legat de plantarea în continuare a spațiilor neconstruite si realizarea în parteneriat cu unitățile administrativ teritoriale din ZMO a unor perdele sau centuri verzi.

Proiecte prioritare:

– Realizarea de spații verzi publice (Parcul Salca, Parcul Adona..);

– Amenajarea de trasee pietonale și ciclistice sau de spații publice cu caracter verde în lungul cursurilor de apă (Criș, Peța, Adona);

– Amenajarea turistică a râului Crișul Repede;

Proiecte în derulare

Parcul Arena

Parcul Arena va fi amenajat în șanțul de sud al Cetății Oradea și va avea o suprafață de 1,4 ha . Lucrările vor consta în amenajarea unor suprafețe cu gazon, gard viu, arbuști, alei pietonale cu pietriș și piatră cubică, bănci de odihnă, spațiu multifuncțional de formă circulară, destinat spectacolelor, panouri de informare, coșuri de gunoi, fântâni de apă potabilă, toalete ecologice, stâlpi de iluminat, rețea de irigat. Un țarc circular pentru manej va oferi posibilitatea organizării de activități interactiv-educative și sportive cu cai, ponei, expoziții cu animale de companie, expoziții demonstrative, etc.

Vizitatorii parcului se vor putea bucura și de un labirint medieval

Fig.nr.4.2.Proiect amenajare Parc Arena

Sursa: Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea, pag.16

Astfel, Parcul Arena va fi un spațiu cu dublă funcție (un parc urban destinat satisfacerii nevoii de recreere a locuitorilor și loc destinat organizării unor evenimente cum sunt Serbările Cetății sau altele de acest gen). Parcul va dispune de un pod-belvedere din lemn

Parcul Salca

Fig.nr.4.3. Proiect amenajare Parc Salca II

Sursa: Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea, pag.17

Proiectul vizează realizarea unui parc cu un pârâu ce se va deversa în lacul existent în Parcul realizat intr-o etapa anterioară și care, cu ajutorul unei pompe, va fi recirculat

In Parcul Salca II se vor amenaja alei pietonale asfaltate, locuri de joacă pentru copii, o cascadă, un amfiteatru în aer liber cu o scenă circulară, panouri de informare, fântâni cu apă potabilă, o fântână cu apă pentru câini, toalete ecologice, bănci de odihnă, coșuri de gunoi, corpuri de iluminat, două poduri pentru traversarea pârâului existent (fig.nr.4.3.)

4.1.3.Turism

Obiectiv strategic – Oradea Capitala Art Nouveau și Capitala turismului balnear a României

Obiectivul presupune sustinerea, de către administrația locală, a dezvoltarii sectorului turistic prin valorificarea superioară a potentialului dat de patrimonial natural și antropic care justifică investirea continuă în reabilitarea acestuia, extinderea si modernizarea infrastructurii culturale

Programe de susținere a dezvoltării turismului oradean

4.1.3.1.Patrimoniu arhitectural și cultural

Patrimoniul construit este partea cea mai vizibilă în zona centrală a municipiului si contribuie la stabilirea identitătii sale. Programul privind regenerarea urbană este directionat către o utilizare durabilă a patrimoniului urban ca ansamblu de zone si clădiri. Pe lângă patrimoniul tangibil, programul vizează patrimoniu intangibil, al activitătilor artistice, culturale si de dezvoltare a artelor, a industriei creative, legată de patrimoniul construit si de produsele traditionale specifice industriei turismului.

Proiecte prioritare:

Reabilitarea fațadelor clădirilor monunemente istorice și a celor cu valoare arhitecturală deosebită aflate în Ansamblul urban Centrul Istoric Oradea;

Înlăturarea elementelor parazitare de pe fațade (instalații electrice, de telefonie, televiziune, aparate de aer condiționat, reclame neautorizate, etc);

Punerea în valoare a clădirilor prin iluminat arhitectural;

Reabilitarea și reconversia funcțiunilor clădirilor cu potențial turistic care sunt degradate

Realizarea unui pasaj subteran pentru traficul motorizat în zona Piata Independentei, în vederea îmbunătătirii accesibilitătii pietonale a Cetătii Oradea din directia Piata Unirii si reamenajarea suprafetei cuprinse între casa de cultură si cetate

Pietonalizarea, reabilitarea șă modernizarea străzii Vasile Alecsandri care are drept scop sporirea atractivității străzii Vasile Alecsandri și a zonei ultracentrale a orașului, și crearea condițiilor pentru punerea în valoare a clădirilor monumente istorice de pe Strada Vasile Alecsandri

Refacerea podului pietonal de acces în Cetatea Oradea si a piatetei din jurul Catedralei Ortodoxe în constructie, precum si asigurarea accesibilitătii în Cetate prin realizarea de consolidări dinspre Calea Clujului

Reabilitarea podului peste râul Crișul Repede între P-ța Unirii și Piața Ferdinand , prin reabilitarea și consolidarea podului existent, având ca scop îmbunătățirea condițiilor privind transportul auto și mobilitatea populației, sporirea atractivității Pieței Unirii și Ferdinand

Refuncționalizarea și includerea în circuitul turistic ca spațiu multifuncțional și muzeu Art Nouveau a clădirii monumen istoric Casa Darvas La-Roche

Refuncționalizarea și punerea în valoare a clădirilor monument istoric: Sinagoga Ortodoxă – strada Primăriei; Palatul Administrativ al Primăriei Municipiului Oradea; Sală Multifuncțională Palatul Vulturul Negru

Proiecte in derulare

Reabilitarea pasajului Vulturul Negru în vederea unei exploatări turistice optime și a înscrierii monumentului în circuitul european a secessionului

Proiectul vizează reabilitarea monumentului istoric Pasaj Vulturul Negru, prin reabilitarea pavajului din mozaic cu elemente decorative specifice stilului arhitectural al monumentului, reabilitarea sistemului de canalizare, realizarea iluminatului arhitectural.

4.1.3.2.Revitalizarea Cetății Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic – Cetatea Oradea – Meridian 0.

Cetatea Oradea este una dintre cele mai reprezentative cetăți din România, pe care municipalitatea intenționează să o introducă în circuitul turistic național și european sub emblema de complex cultural turistic european și centru multicultural si multiconfesional european

Proiecte prioritare

– consolidarea, conservarea, restaurarea și refuncționalizarea corpurilor de clădire A, G, H, I, K, L, M, P, refacerea și reamenajarea căilor de acces, iluminarea exterioară și decorativă, amenajări peisagistice, în vederea introducerii în circuitul turistic al Cetãții Oradea sub brandul Cetatea Oradea – complex cultural turistic european (etapa I)

– Reabilitarea, consolidarea, conservarea, restaurarea și refuncționalizarea corpurilor B, C, D ȘI E, refacerea și reamenajarea căilor de acces, iluminarea exterioară și decorativă, amenajări peisagistice, în vederea introducerii în circuitul turistic al Cetãții Oradea sub brandul Cetatea Oradea, Centru Multicultural Si Multiconfesional European (etapa II)

.

Fig.nr.4.4.Plan reabilitare Cetatea Oradea

Sursa: Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea, pag.154

introducerea unor funcțiuni compatibile cu monumentul: Muzeul Cetății, Muzeul Pâinii, Biblioteca Cetății, Lapidarium , Multiplex cultural, Bibliotecă Virtuală, Galerie de Artă, Centru de Excelenta in Domeniul Culturii Și Artelor „ Asylum Artorum”, Casa Căsătoriilor, Centru de Formare și Perfecționare în Management Cultural, Centru Cultural, spații expoziționale, centre de promovare a meșteșugurilor și artei tradiționale, centre de degustare a produselor tradiționale

Reabilitarea, restaurarea și refuncționalizarea zidurilor cetății Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic „Cetatea Oradea – centru multicultural și multiconfesional european ” (etapa III).

Transformarea ansamblului monument istoric Cetatea Oradea într-o zonă de interes turistic și cultural major (Cetatea Oradea – Meridian 0).

4.1.3.3.Îmbunătățirea serviciilor de informare, promovare și marketing turistic

Programul vizează stimularea și sprijinirea dezvoltării locale în sensul identificării acelor acțiuni și măsuri care să crească numărul de turiști, să dezvolte și să promoveze turismul în Oradea, ținând cont de principiile turismului durabil.

Promovarea turistică a Municipiului Oradea se va realiza sub branduri care vor folosi resursele bogatiei naturale, culturale, religioase care definesc patrimoniul turistic de care dispune orașul: – Capitala Art Nouveau a României, Capitala turismului balnear și Cetatea Oradea – Meridian 0

Proiecte prioritare

Inființarea centrului pentru informații turistice Oradea și a unor puncte de informare turistică in zonele cu aflux mare de vizitatori (aeroport, gară, autogară, zone centrale, zone comerciale cu trafic intens)

Campanii de promovare turistică;

Participarea la târguri turistice naționale și internaționale;

Dezvoltarea parteneriatelor cu membrii din Rețeaua orașelor Art Nouveau și din Rețeaua Rutei Europene Art Nouveau;

– Dezvoltarea turismului de evenimente ( festivaluri, târguri, simpozioane, etc).;

– Includerea Municipiului Oradea în circuite turistice naționale și internaționae

– Participarea la competitii europene pentru obtinerea titlului de capitala europeana a culturii, a tineretului

– Dezvoltarea unor programe de formare profesională în turism (in parteneriat cu mediul academic și firme de instruire

– Îmbunătățirea infrastructurii de semnalizare turistică (indicatoare turistice, hărți, panouri informative

Promovarea turismului religios prin valorificarea patrimoniului comunităților ortodoxe, catolice, reformate, evreiești, etc

Proiecte in derulare

Promovarea turismului religios prin valorificarea patrimoniului comunităților evreiești din Oradea – Debrecen”

Proiectul vizează valorificarea, din punct de vedere turistic, cultural și religios, a două sinagogi din Oradea (Sinagoga SION) și Debrecen, aparținând patrimoniului comunităților evreiești din cele două orașe și introducerea acestora în circuitul turistic național și internațional.

Proiectul este finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria 2007 – 2013 și constă în lucrări de restaurare, consolidare, conservare și reconversie funcțională a celor doua obiective.

Sinagoga Neologă este o replică a celei din Nurnberg, fiind a treia cșădire din Oradea ca vechime (construită între 1877 și 1878) și figurează pe Lista Monumentelor Istorice publicată în anul 2004. După finalizarea lucrărilor, va deveni o sală multifuncțională care va găzdui evenimente, expoziții, lansări de carte, etc. și va intra în circuitul turistic național și internațional

Foto nr.4.1. Sinagoga Neologa Sion

Sursa: http://oradea.travel

Punți crișene – Promovarea ecumenismului religios în Bihor și Hajdu – Bihar

Proiectul vizează reabilitarea, restaurarea și introducerea în circuitul turistic a trei biserici (Bisericii cu Lună, a Bisericii Romano-Catolice din Cetatea Oradea și a Bisericii Reformate de pe strada Primăriei – Orasul Nou), fiind dezvoltat în parteneriat cu Parohia ortodoxă din Korosszegapati – Apateu, Biserica Reformată – Calvină din Hajdúböszörmény și Biserica romano-catolică din Oroshaza.

4.1.4 Crearea de noi atracții turistice

Programul are in vedere dezvoltarea infrastructurii de agrement prin valorificarea potențialului balnear al municipiului, insuficient valorificat în prezent.

Proiecte prioritare

Amenajarea unor baze turistice sportive de gen Aventura (sporturi extreme, vânătoare, pescuit, hipism);

– Dezvoltarea unui centru recreere și divertisment cu baze sportive, amenajare spații publice (în Băile Felix)

– Înființarea unui centru de recuperare a capacității de muncă și recupere sportivă;

– Dezvoltarea turismului de agrement prin înființarea unui centru termal wellness

Proiecte in derulare

Complexul Wellness Termal "Nymphaea" Oradea

Proiectul prevede crearea unui aquapark modern, la standarde europene, urmărindu-se diversificarea și îmbunătățirea serviciilor turistice de agreement.

Complexul Wellness-Termal ”Nymphaea” Oradea presupune amenajarea unei suprafate de 63100 mp, ce va cuprinde 3 noi clădiri (complex multifuncțional. clădirea bazinelor acoperite, complexul comercial), 14 bazine și 12 aquatobogane cu utilizare a apei geotermale

Fig.nr.4.5. Proiect amenajare Complex Nymphaea

Sursa: Sursa: Primâria Oradea, Compartimentul Urbanism

Construirea complexului va conduce la dublarea capacității infrastructurii turistice a actualului Ștrand Municipal de la 500 de locuri la 1.000 de locuri și la diversificarea serviciilor turistice și de agrement.

Dezvoltarea unor habitate naturale din specii de arbori protejați și flora spontană pe dealul Ciuperca din municipiul Oradea și în zona Korosszegapati din județul Hajdu Bihar

Fig.nr.4.6. Plan amenajare Dealul Ciuperca

Sursa: Primăria Oradea, Compartimentul Urbanism

Proiectul are ca scop punerea în valoare a Dealului Ciuperca prin amenajarea sa ca zonă tradițională de agremene și presupune amenajarea peisageră a unei suprafețe de 38.750 mp prin dezvoltarea unui habitat natural pentru specii protejate de plante și crearea unei zone de agrement (puncte panormanice acoperite, fântânii arteziene, amfiteatru in aer liber, alei dotate cu mobilier urban, "grădină botanică" în aer liber, sistem automatizat de irigare, iluminat ambiental ).

Accesul înspre zona de agrement se va realiza prin intermediul unei noi pasarele peste calea ferată și viitorul drum rapid.

Proiectul este finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România, fiind dezvoltat în parteneriat cu Autoguvernarea Minoritară a românilor din Korosszegapati..

In vederea promovării municipiului Oradea ca destinație turistica de rang national și international s-a inființat Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și regiune, a cărei membrifondatori sunt SC Eurobusiness Parc SA, SC Lotus Center SA, SC Calipso SA, Double Tree by Hilton Oradea, SC Aba Turism SA, Hotel Ramada Oradea, SC Continental Forum Oradea SA, SCAqua President SRL și SC Turism Felix SA.

Principalele obiective ale asociației sunt

stimulărea și sprijinirea dezvoltării locale, regionale în sensul crețterii numărului de turiști

dezvoltarea și să promovarea turismului din Oradea și din regiune, în țară și în străinătate,

realizarea sau să acordarea suportului necesar elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare a turismului local, regional și național ținând cont de principiile turismului durabil.

Capitolul V

PROIECTUL ORADEA MARE OARDEA – SÎNMARTIN

In ultimii 25 de ani, politica de divizare teritorială a condus la diminuarea capacității instituționale a autorităților locale situate în mediul rural, fapt ce implică necesitatea regândirii politicii de dezvoltare teritorială a României prin care sa poata fi susținute concentrările teritoriale și economice in vederea creerii unor poli de dezvoltare in jurul marilor orașe.

Având în vedere contextul concurențial in care se situaeaza Municipiul Oradea în raport cu celelalte orașe din regiune (Timișoara, Cluj-Napoca, Debrecen), in ceea ce privește atragerea de capital și forta de munca, creșterea masei demografice și economice în jurul Municipiului Oradea devine o necesitate care va contribui la îmbunătățirea capacității de atragere de noi investiții în regiune.

5.1.Necesitatea proiectului Oradea-Sînmartin

Proiectul unirii adminsitrativ teritoriale dintre Oradea și Sînmartin are la bază o lunga experiență în ceea ce privește dezvoltarea în comun a serviciilor publice, respectiv accesarea infrastructurii de agrement din stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai .

Comuna Sînmartin este alipita natural de municipiu, oferind astfel un acces facil la oportunitățile urbane. In ultimii ani, prin experiența comună din cadrul Zonei Metropolitane Oradea și a asociațiilor intercomunitare Aparegio, Termoregio și Transregio, legaturille intre cele doua unitati administrativ-teritoriale au fost intensificate.

Intensificarea zilnica a traficul rutier dintre cele doua localitati, a determinat Municipalitatea Orădeană să ia masuri care sa conduca la fluidizarea traficului între Oradea și Sînmartin. In acest sens, in prezent, sunt in derulare două proiecte majore (pasajele rutiere centură – DN76 și centură – Ciheiului.) care vor asigura conectarea comunei Sînmartin la Oradea prin două căi rutiere de acces.

Din punct de vedere turistic, realizarea unui brand turistic comun bazat pe complementaritatea obiectivelor turistice din stațiunea balneara Băile Felix (cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România) cu cele specific urbane (istorie, arhitectură, economie) ale municipiului Oradea, va conduce la cresterea numarului de turisti si satisfacerea unei palete largi de actuali turiști.

Din punct de vedere demografic, Oradea a înregistrat o scădere constantă a populației, in timp ce toate comunele limitrofe orașului au înregistrat o creștere a numărului de locuitori..

Acest deficit de populație al municipiului se datoreaza mișcarii naturale a populației către zone limitrofe centrului urban. Comuna Sînmartin a fost destinația preferată a persoanelor care s-au relocat, fiind acum localitatea cea mai populată din Zona Metropolitană Oradea.

Harta nr.5.1. Zona Metropolitana Oradea

Sursa: http://www.referendumoradea.ro/de-ce-este-necesara-alipirea-oradea-sinmartin

Prin creșterea numărului populației și a suprafaței orașului, prestigiul Municipiului Oradea și capacitatea de atragere a activităților economice și a fondurilor nerambursabile vor creste considerabil

5.2.Interesul comun in domeniul turistic

Conform ultimelor date statistice, cele doua localități sunt principalii actori turistici la nivelul zonei Metropolitane ( 98.5% din totalul înnoptărilor din Zona Metropolitană Oradea). În acest moment, cele două localități atrag două categorii diferite de turiști. Durata medie de ședere a unui turist in Oradea este de 1.7 zile, în timp ce în comuna Sînmartin este de 7.4 zile.

Datele INS cu privire la acest aspect ( durata medie de ședere) evidenteaza două categorii de turiști:

– Turiști cu destinație directă Băile Felix – sejur concediu;

– Turiști de tranzit cu preponderență în Oradea

Elaborarea unei strategii comune de promovare turistică care in directia dezoltarii turismului va avea ca bază:

– Oferta complementara a celor două localități;

– O cooperare stransa intre agenții economici și structura din cadrul autorității locale care realizează strategia;

– Creșterea gradului de utilizare a capacităților de cazare existente;

– Investiții directe și indirecte în turism.

– Promovarea comună a Oradiei cu Sînmartin .

Complementaritatea ofertei celor două localități.

In timp ce Sînmartinul (prin stațiunile Băile Felix și 1 Mai) oferă un pachet turistic care conține doar componenta balneară de turism, Oradea dispune de o ofertă orientata in special pe turismul cultural, arhitectural, de afaceri sau de distracție (cluburi, cinematografe, centre comerciale).

O strategie comună materializata prin introducerea unor pachete turistice care să conțină servicii complementare date de ofertele turistice de care dispun cele doua localitati, ar conduce la creșterea numarului de turiști, a gradului de satisfacție a paletei de turisti actuali si potentiali, precum și la creșterea gradului de ocupare în perioadele din extrasezon in statiuni, respectiv cresterea duratei medii de ședere a unui turist în Oradea.

Astfel, in timp ce turiștilor din Sinmartin (Baile Felix si 1Mai) li se poate oferi posibilitatea de a beneficia de alte tipuri de turism (vizite la obiective istorice si culturale din Oradea – cetate, mozeu, biserici, monumente istorice, cluburi, programe culturale și evenimente de tip concerte.), turistilor din Oradea li se pot oferi pachete care sa contina cel puțin 1 zi în Băile Felix

Cooperarea dintre agenții economici și elaboratorul strategiei din cadrul autorității locale .

Pentru stabilirea directiilor strategiei se impune realizarea unui grup de lucru mixt: autoritate publică si agenți economici.

Se vor crea materiale de promovare comune sub identitatea orașului, orientate catre diferite axe de comunicare (turism balnear, turism de recreere, turism cultural, turism de afaceri)

O importanta deosebita se va acorda realizarii unor pachete mixte (tourist card Oradea – acces muzeu, teatru, reduceri la restaurante si magazine, transport public, excursii tematice și activități de recreere – echitație, plimbări cu bicicleta).

Creșterea gradului de utilizare a capacităților de cazare existente

Un prim scop este creșterea gradul de ocupare al unităților de cazare existente.

Conform datelor INS, 63,75% din numărul total al structurilor de primire turistică din județul Bihor se situează în Municipiul Oradea și comuna Sînmartin.

Potrivit acelorasi date, 91,4% din numărul total de înnoptări în structurile de cazare din județul Bihor este generat de unitățile de primire turistică din Municipiul Oradea și comuna Sînmartin, iar 77,6% din numărul total de locuri disponibile în structurile de primire turisitică din județul Bihor, se concentrează în Municipiul Oradea și comuna Sînmartin.

Investiții directe și indirecte în turism

În perioada 2008-2014, Municipiul Oradea a dovedit o capacitate ridicată de atragere a fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea turismului.

Pe de alta parte, datorită unor neregulii descoperite în implementarea de proiecte finanțate din fonduri de pre-aderare, comuna Sînmartin a avut interdicție la accesarea de fonduri europene până în anul 2012.

Alaturi de investițiile directe în infrastructura de turism, Municipiul Oradea are cuprinse în bugetul pe anul 2015, investiții pentru îmbunătățirea căilor de acces și a drumurilor, amenajarea de parcuri și spații verzi.

In vederea creșterii gradului de atractivitate la nivelul comunei Sânmartin în sensul creării unui spațiu complementar Municipiului Oradea, ar trebui urmărite următoarele direcții de dezvoltare:

Înființarea unui centru de informare turistică;

Crearea unei rețele de piste de biciclete între Municipiul Oradea și Sînmartin;

Amenajarea unor parcuri în stațiunile Băile Felxi și Băile 1 Mai;

Amenajarea unei rețele de zone pietonale la nivelul fiecărei stațiuni precum și conectarea acestora;

Modernizarea pistei de atletism din pădurea Băile Felix;

Stimularea dezvoltării unor baze sportive în stațiunile Băile Felx și Băile 1 Mai.

Promovarea comună a Oradiei cu Sînmartin sub umbrela unei identități care cuprinde mai multe axe de comunicare

Se va realiza prin initierea unor actiuni concrete:

Participarea Municipiului Oradea împreună cu furnizori de servicii de turism la târguri de promovare a turismului;

Identificarea mai multor pachete corelate cu axele de comunicare – balnear, timp liber, arhitectură și istorie.

Primii pași, in acest sens, au fost făcuți în 2014 prin crearea Asociației de promovare a turismului din Oradea și regiune, ai cărei membri sunt reprezentant ai unor structuri private din Sînmartin și Oradea precum si ai autoritatii publice din Municipiul Oradea (Aqua President, complexul Turism Felix S.A., Lotus Center Oradea, Hotel Ramada, Double Tree by Hilton, Zona Metropolitană Oradea si Eurobusiness Parc Oradea).

Aceasta asociatie a fost creata cu scopul de a concentra expertiza din turism într-un singur loc in vedeea promovarii unei oferte turistice care să concureze la nivel regional și să se completeze la nivel local.

In acest sens Primăria Municipiului Oradea a lansat oferta turistică a orașului Oradea-Băile Felix sub sloganul: „ Capitala ArtNouveau și a Băilor termale din România”, slogan sub care Oradea a participat la . Târgul Internațional de Turism din Viena „Ferien Messe Wien” dedicat pieței Austriece, 15-18 ianuarie 2015.

Sub acelasi mesaj Oradea va participa la cele mai importante târguri de turism din regiune (Budapesta, Viena, Cluj-Napoca, Timișoara, București, Brașov,).

Astfel “se contureaza o ofertă turistică complementară, a „perlei termalismului românesc” și a orașului cu cele mai multe clădiri Art-Nouveau din România”

In activitatea sa, Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune colaboreaza cu Fundația pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Județul Bihor, Consiliul Județean prin Centrul National de Informare si Promovare Turistica Bihor, Universitatea din Oradea, Centrul pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor.

Atragerea de fonduri nerambursabile

Capacitatea și expertiza municipiului în atragerea de fonduri nerambursabile oferă garantia realizării proiectelor existente la nivelul comunei Sînmartin și generarii de noi proiecte. Municipiul Oradea și Zona Metropolitana Oradea dispun de personal propriu calificat cu experiența in elaborărea documentațiilor pentru obținerea de finanțări nerambursabile și in implementea acestor proiecte.

Alipirea administrativ-teritorială ar asigura un punctaj suplimentar în evaluarea proiectelor depuse.

În perioada 2014-2020 se estimeaza ca vor fi disponibile numeroase fonduri prin programele viitoare de finanțare. Alipirea administrativ-teritorială nu îngrădește accesul Comunei Sînmartin la finanțarea prin PNDR, pentru proiectele depuse și câștigate înainte de acea data”.

Pana la data de ianuanuarie 2016 poate fi exploatata experiența Oradiei în accesarea unor astfel de finanțări.

Consiliile locale ale celor doua unitați administrativ teritoriale (Oradea și Sînmartin) au aprobat proiectul privind procesul de unificare.

Urmatorul pas este consultarea pupulației prin referendum local.

La referendumul organizat în data de mai 10 mai 2015, cetățenii comunei Sînmartin s-au prezentat în proporție de 47,9%, din care și-au exprimat obțiunea în favoarea unirii un procent de 54,5% , referendumul fiind vald

Cetățenii municipilui Oradea s-au prezentat la vot în proporție de 19,69%, din care și-au exprimat obțiunea în favoarea unirii un procent de 96,5%, referendumul nefiind valid, acesta urmând a se repeta.

Proiectul privind alipirea celor doua localități are o importanță strategică, întrucât astfel se vor putea asigura condițiile necesare ca Oradea Mare să deviă pol de dezvoltare regională.

5.3.Avantaje și dezavantaje ale unirii

CONCLUZII

Principalul factor de atractivitate al orașului este dat de calitatea patrimoniului urbanistic și arhitectural. Structura urbană este rezultatul unei îndelungate conclucrări între topografia și hidrografia variată și o veche traditie culturală marcată de multitudine etnică și religioasă.

Configurașia urbanistică variată a cartierelor, cu identitate puternică, alături de colecția de stiluri arhitecturale, printre care se remarcă în primul rând Secession, aduc un important aport la calitatea vieții și la potențialul turistic al orașului.

Proximitatea și diversitatea elementelor de peisaj natural și antropic din oraș și din vecinătatea sa imediată reprezintă astăzi avantaje nevalorificate pe deplin. Rețeaua hidrografică, habitate valoroase, zone rurale pitorești, tradiția viticolă, resursele geotermale, centrele și dotările turistice și de agrement pot și trebuie interconectate la nivel metropolitan, având ca punct de plecare centrul urban.

Oradea urmatorilor 15 ani isi clădeste viitorul pe valori și caracteristici incontestabile: o structură urbană bogată si variată, un centru dinamic ce include clădiri și zone urbane de mare valoare arhitecturală și istorică, susținut de resurse semnificative de factori balneoclimaterici pentru dezvoltarea turismului;

Atragerea de capital, stimularea investițiilor in sensul valorificarea poziționării geografice avantajoase și a resurselor locale specifice, sunt principalele direcții pe care municipalitatea se va axa pentru ca Oradea să cunoască, în perioada următoare o dezvoltare semnificativă a economiei locale.

In următorii 5 ani, se va acționa in sensul consolidării statutului de destinație turistică a orașului de pe malul Crișului Repede, in vederea includerii acestuia în circuitul turistic European.

Oradea trebuie să devină un oraș atractiv turistic prin crearea unui brand puternic centrat pe următoarele dimensiuni: "Oradea capitala turismului balnear din România", "Cetatea Oradea – meridian 0", "Oradea capitala Art Nouveau a României"

Bibliografie

 1.Oscar Snak, dr.Petre Baron și conf. univ. dr.Neacșu Nicolae – ”Economia Turismului “– Editura Expert din Bucuresti- 2001.

2.Erdeli G.,Istrate I – Potențialul Turistic al României” -.Editura Universitatii,1996

3.Melina Candea,Florina Bran – "Spațiul Geografic Românesc – organizare, amenajare, dezvoltare" , Editura Economica – 2001,

4.Toader Gherasim, Daniel Gherasim  – ”Marketing Turistic” – Editura Economica 1999

5.Florescu C – “Marketing” ,Editura Marketer, Bucuresti, 1992.

6. Snak Oscar – “Economia Industriei Turistice”-.Editura Eden,Bucuresti,1993

7. Prof,drd. Dragos Jaliu – Note de curs – Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – Facultatea de Studii Politice si Administrative

8. Cristian Silviu – “Marketing Turistic” – Note de curs

10. Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea – Zona Metropolitană Oradea

11. Concept general de dezvoltare urbana – Maserplan Oradea 2030 (Nicolae Taralunga, Sorin Racoviceanu, Tiberiu Ciolacu, Eugen Panescu

12. http://www.referendumoradea.ro/sa-ne-promovam-sub-acelasi-brand-turistic

13.http://oradea.travel

14.http://www.oradea.ro/pagina/istoria-orasului-oradea

15.http://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea

16.http://www.referendumoradea.ro/concept-turistic-integrat

17. http://docslide.net/documents/marketing-urban-suport-de-curs.html

Bibliografie

 1.Oscar Snak, dr.Petre Baron și conf. univ. dr.Neacșu Nicolae – ”Economia Turismului “– Editura Expert din Bucuresti- 2001.

2.Erdeli G.,Istrate I – Potențialul Turistic al României” -.Editura Universitatii,1996

3.Melina Candea,Florina Bran – "Spațiul Geografic Românesc – organizare, amenajare, dezvoltare" , Editura Economica – 2001,

4.Toader Gherasim, Daniel Gherasim  – ”Marketing Turistic” – Editura Economica 1999

5.Florescu C – “Marketing” ,Editura Marketer, Bucuresti, 1992.

6. Snak Oscar – “Economia Industriei Turistice”-.Editura Eden,Bucuresti,1993

7. Prof,drd. Dragos Jaliu – Note de curs – Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – Facultatea de Studii Politice si Administrative

8. Cristian Silviu – “Marketing Turistic” – Note de curs

10. Strategia de dezvoltare locala a municipiului Oradea – Zona Metropolitană Oradea

11. Concept general de dezvoltare urbana – Maserplan Oradea 2030 (Nicolae Taralunga, Sorin Racoviceanu, Tiberiu Ciolacu, Eugen Panescu

12. http://www.referendumoradea.ro/sa-ne-promovam-sub-acelasi-brand-turistic

13.http://oradea.travel

14.http://www.oradea.ro/pagina/istoria-orasului-oradea

15.http://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea

16.http://www.referendumoradea.ro/concept-turistic-integrat

17. http://docslide.net/documents/marketing-urban-suport-de-curs.html