Strategii de Dezvoltare a Infrastructurii Turismului In Judetul Sibiu
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………. 2
CAPITOLUL I. Prezentarea județului Sibiu
1.1. Așezare …………………………………………………………… 4
1.2. Accesibilitate și infrastructură ……………………………. 6
1.3. Cadrul natural ………………………………………………….. 8
1.4. Cadrul socio-economic ……………………………………… 9
1.5. Resurse turistice ………………………………………………. 10
1.6. Analiza echipamentelor turistice …………………………. 11
CAPITOLUL II. Analiza circulației turistice
2.1. Număr sosiri turiști în județul Sibiu ……………………. 18
2.2. Număr înnoptări în județul Sibiu ………………………… 20
2.3. Durata medie a sejurului ……………………………………. 22
2.4 .Densitatea circulației turistice …………………………….. 23
CAPITOLUL III. Strategii de dezvoltare
3.1.Propuneri de dezvoltare……………………………………….. 25
3.2.Analiza SWOT…………………………………………………….. 32
CAPITOLUL IV. Promovarea la nivel internațional
4.1.Analiza promovarii imaginii………………………………… 37
4.2.Analiza marketingului turistic……………………………… 40
Concluzii……………………………………………………………………………….. 44
Bibliografie…………………………………………………………………………….. 46
Anexe…………………………………………………………………………………….. 47
=== Strategii de dezvoltare a infrastructurii turismului in judeţul Sibiu ===
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………. 2
CAPITOLUL I. Prezentarea județului Sibiu
1.1. Așezare …………………………………………………………… 4
1.2. Accesibilitate și infrastructură ……………………………. 6
1.3. Cadrul natural ………………………………………………….. 8
1.4. Cadrul socio-economic ……………………………………… 9
1.5. Resurse turistice ………………………………………………. 10
1.6. Analiza echipamentelor turistice …………………………. 11
CAPITOLUL II. Analiza circulației turistice
2.1. Număr sosiri turiști în județul Sibiu ……………………. 18
2.2. Număr înnoptări în județul Sibiu ………………………… 20
2.3. Durata medie a sejurului ……………………………………. 22
2.4 .Densitatea circulației turistice …………………………….. 23
CAPITOLUL III. Strategii de dezvoltare
3.1.Propuneri de dezvoltare……………………………………….. 25
3.2.Analiza SWOT…………………………………………………….. 32
CAPITOLUL IV. Promovarea la nivel internațional
4.1.Analiza promovarii imaginii………………………………… 37
4.2.Analiza marketingului turistic……………………………… 40
Concluzii……………………………………………………………………………….. 44
Bibliografie…………………………………………………………………………….. 46
Anexe…………………………………………………………………………………….. 47
Introducere
Aceasta lucrare consta intr-o analiza a judetului Sibiu,fiind printre cele mai dezvoltate judete ale Romaniei, cu bogate resurse ale solului, cu o infrastructura relativ bine dezvoltata si cu un potential turistic si istoric deosebit.
Județul Sibiu este situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munții Făgărașului, Cibinului și Lotrului, la o distanță de 273 km de București.Județele limitrofe sunt la nord – județul Mureș, la sud – județele Argeș și Vâlcea, la est – județele Brașov și Mureș și la vest – județul Alba. In Judetul Sibiu se gasesc 188 de localitati. Dintre acestea, doua sunt municipii, Sibiu si Medias, 9 sunt declarate orase iar 53 sunt comune. Resedinta de judet este municipiul Sibiu.
Al doilea municipiu al județului Sibiu, Mediaș, este așezat în inima Ardealului, la 55 km de Sibiu, pe valea Târnavei. Mediașul este un oraș fermecător, nu numai pentru locuitorii săi, ci și pentru turiști. Localitatea este așezată în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, având 65.000 locuitori, fiind unul dintre cele mai vechi din Valea Târnavelor.
Relieful județului Sibiu coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30 % din suprafața județului, reprezentată de Munții Făgărașului unde se întâlnesc înălțimi ce depășesc 2500 m, munții Cibinului și ai Lotrului cu suprafețe plane ușor vălurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului și Șteflești), cu ridicat potențial turistic și de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50 % din suprafața județului zona de podiș (podișurile Hârtibaciului, Secașelor și Târnavelor) cu relief deluros cu înălțimi între 490 m și 749 m. Între zona montană și cea de podiș trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgărașului sau Țara Oltului, Sibiului, Săliștei și Apoldului sau Secașului) care se desfășoară aproape continuu între cele două trepte de relief și ocupă cca 20 % din suprafața județului, propice culturilor agricole.
Județul Sibiu beneficiază de o poziție favorabilă, dispunând de o rețea de drumuri publice bine reprezentată, conferind o deschidere internă și internațională. .
Turismul evoluează sub incidența a numeroși factori, diferiți ca natură și rol, cu acțiune globală sau particularizată asupra unei forme ori componente a activității turistice, ceea ce înseamnă că ei afectează implicit numărul sosirilor de turiști într-o anumită perioadă, într-o anumită locație.
Județul Sibiu atrage cu fiecare an ce trece tot mai multi turiști, acest lucru fiind posibil datorită investițiilor făcute de către oamenii de afaceri români și străini, sau de investițiile făcute de către oamenii de afaceri care au solicitat fonduri de la Uniunea Europeana.
De exemplu, de 4 ani un obiectiv turistic face deliciul turiștilor din zona Bâlea, și anume Ice Hotel Bâlea Lac. Cabana Bâlea Lac, în colaborare cu Mountain Club Delta, au demarat un proiect unic în România. Inspirat de proiecte realizate în țările scandinave, Canada sau Japonia, proiectul “Ice Hotel Bâlea Lac” este primul hotel de gheață din Europa de est.
Numărul înnoptărilor în județul Sibiu a crescut constant începând cu anul 2002, pentru că și numărul sosirilor de turiști a crescut în aceeași perioadă datorită investițiilor, dar și datorită faptului că zona a fost promovată mai mult de către agențiile de turism, dar și de către mass-media.
În ceea ce privește numărul înnoptărilor turiștilor străini, se poate observa o creștere destul de mare, de la 95.5 % în 2002, până la 129.7 % în 2007, acest lucru fiind posibil și datorită faptului că județul Sibiu, în ultimul timp, atrage mulți turiști ce practică turismul de afaceri, dar și pe cel balnear sau cultural.
Având în vedere titlul de capitală europeană obținut recent, trebuie să ne gandim în primul rând la turiștii străini. Cea mai mare parte a potențialilor turiști o reprezintă europenii din vest, care, după cum știm, au o industrie hotelieră dezvoltată și la standarde înalte. Ca să îi atragem pe aceștia trebuie să oferim condiții de cazare și servicii care să le depășească pe cele existente pe piață. În afară de condițiile de cazare și servicii, prețurile practicate au o mare importanță acestea trebuie să fie decente. Prețurile din România au ajuns să fie considerate mari și de către cetățenii străini, al căror salariu pe o lună depășește PIB/locuitor al României.
Turismul de afaceri concentrează în prezent circa 20% din totalul călătoriilor internaționale și aproape 1/4 din totalul încasărilor din turism, înregistrând valori diferite de la o țară la alta, în funcție de echipamentele turistice și nivelul general de dezvoltare economică,construind astfel centre de conferinte care ar trebui să cuprindă două săli de plen, săli de reuniuni pe secțiuni, birouri pentru organizatori, spațiu de catering, spațiu de odihnă și coffee-break și spațiu pentru garderobă.
Foarte important, pentru promovarea turismului din județ este și participarea, în cadrul târgurilor internaționale de turism și a celor europene. Județul Sibiu ar trebui să își deschidă pe perioada târgurilor un stand în care să prezinte vizitatorilor, prin intermediul pliantelor, a broșurilor și a materialelor video, fascinanta noastră tara, și mai ales, atracțiile turistice principale ale județului.
CAPITOLUL I
Prezentarea județului Sibiu
Așezat în centrul țării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice românești, județul Sibiu a fost și rămâne o punte de legătură si de circulație a valorilor materiale și spirituale, leagăn de straveche cultură și civilizație, zonă de simbioză între cultura românească și cea a naționalităților conlocuitoare. Varietatea peisagistică a munților, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice și de arhitectură și muzeele încadrează județul între vetrele de cultură și civilizație românească și în zonele cu tradiție turistică, cu largi perspective de dezvoltare.
1.1. Așezare
Județul Sibiu este situat în centrul României, în Podișul Transilvaniei, la răscrucea drumurilor comerciale dintre est și vest, dintre Balcani și Europa Centrală. Suprafața de 5.422 km pătrați, reprezintă 2,3% din teritoriul țării, ocupând din acest punct de vedere locul 24 în țară; județul Sibiu se încadrează între urmatoarele coordonate geografice: 45°28' și 46°17' latitudine nordică și între 26°35' și 24°57' longitudine estică.
Din întreaga sa suprafață aproximativ 30% este ocupată de munții ce depășesc pe alocuri 2000 m; 50% corespunde ținutului de podiș, o regiune de dealuri și coline vălurite cu înălțimi între 490 m și 749 m, despărțite de văi adânci și largi. Între zona montană și cea de podiș, trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact care cuprinde aproximativ 20% din suprafața județului și care se desfășoară aproape continuu între cele două trepte de relief.
Relieful județului, cu înălțimi cuprinse între 2.535 m – Vf. Negoiu și 28 m – lunca râului Târnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafață este acoperită de Munții Făgăraș, Lotru și Cindrel, 50% este acoperit de platourile Târnave, Hârtibaci și Secașe străbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal distribuite pe toată suprafața județului și includ râurile cele mai importante: Olt, Târnava, Cibin și Hârtibaci, lacurile naturale – glaciare și sărate – și lacuri artificiale pentru irigații, hidroenergie și recreere. Râurile de pe versantul nord-estic al munților Cindrel (Sebeș, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvorăște de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primește ca afluent râul Hârtibaciu.
Râurile din partea nordică sunt adunate de Târnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Rețeaua hidrografică este întregită de numeroase lacuri de diverse origini. În zonele montane înalte se întâlnesc lacuri glaciare: Podragu, Podrăgelu, Bâlea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezerul Mare și Iezerul Mic. În județul Sibiu se găsesc și numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hârtibaciu sau pe Olt. Datorită locației și reliefului său, județul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin ierni moderate și veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 22° C.
Localitatea reședință de județ este municipiul Sibiu, aflat la altitudinea de 427 m, situat pe râul Cibin și atestat documentar în anul 1191 într-un document dat de Papa Celestin al III – lea, cu prilejul înființării prepositurii Sibiu. Sibiul este un puternic centru social, cultural și industrial al țării.
Din punct de vedere administrativ teritorial, județul Sibiu cuprinde: două municipii (Sibiu și Mediaș), nouă orașe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Săliște, Miercurea Sibiului și Tălmaciu), 53 comune și 173 sate.
Orașul Sibiu este situat în partea sudică a Transilvaniei, pe râul Cibin și se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) și 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al României. Este așezat în depresiunea Cibinului, în apropierea munților Făgărașului (circa 20 km), Cibinului (12 km) și Lotrului (circa 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord și est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podișul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Gusteriței. Municipiul se află în Depresiunea Cibinului, într-o zonă de câmpie piemontană colinară, cu terase ale râului Cibin, care o drenează.
Al doilea municipiu al județului Sibiu, Mediaș, este așezat în inima Ardealului, la 55 km de Sibiu, pe valea Târnavei. Mediașul este un oraș fermecător, nu numai pentru locuitorii săi, ci și pentru turiști. Localitatea este așezată în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, având 65.000 locuitori, fiind unul dintre cele mai vechi din Valea Târnavelor.
Orașul Avrig este situat la poalele Munților Făgăraș, pe malul drept al râului Olt, la 26 km de Sibiu. Localitatea este punct de pornire pentru trasee turistice în Munții Făgăraș, spre cabanele Poiana Neamțului (14 km sud de localitate), cabana Bârcaciu, lacul Avrig și Vârful Negoiu. Un alt oraș cunoscut de către turiștii din toată țara și nu numai, este Ocna Sibiului, stațiune, denumită și litoralul Ardealului. Ea este situată la o altitudine de 400 m față de nivelul mării, în partea nord-vestică a Depresiunii Sibiului, la 15 km de municipiul Sibiu.
Orașul Copșa Mica este situat în partea de nord-vest a județului Sibiu, la confluența râurilor Târnava Mare cu Visa. Localitatea se învecinează la nord cu comuna și stațiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava și municipiul Mediaș, la est cu comuna Valea-Viilor, la sud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna Micăsasa. Orașul este amplasat în culoarul depresionar al râului Târnava Mare, fiind înconjurat de dealuri.
Tâlmaciu este situat în Transilvania, la 18 km sud de Sibiu, pe valea râului Cibin, înainte de vărsarea lui în Olt, la confluența cu Valea Sadului, și are în componență satele Boita, Tâlmăcel, Lotrioara, Caprăreț si Râu Vadului.
Orașul Săliște este situat în Depresiunea Saliștei, în sud-vestul județului, la 21 km vest distanță de Sibiu și la 30 de km de orașul Sebeș, din județul Alba, în zona dealurilor submontane ale Munților Cibin. Așezată pe cumpăna apelor Olt și Mureș, pe granița dintre Munții Cibinului și Podișul Transilvaniei, Saliștea are ca vecini: (N) Ocna Sibiului, Luduș, Apoldul de Jos, (S) Munții din județul Alba și Vâlcea, (V) Apoldul de Sus și Tilișca, (E) Șura Mică, Cristianul și Orlatul. Este situată la o latitudine medie de 350-600 m, cu o diferență de peste 1800 m între lunca Amnășului și circurile glaciare de sub Vf. Cindrel și Vf. Piatra Albă.
Orașul Dumbrăveni se află pe malul râului Târnava Mare, la 20 km distanță de Mediaș, iar orașul Miercurea Sibiului se află în județul Sibiu, în Podișul Secașelor, pe cursul râului Secaș, la o altitudine de 230 de metri. Declarat oraș în 2004, localitatea are în prezent aproximativ 4300 de locuitori și 2 localitați în subordine administrativă (Apoldu de Sus, Dobârca).
1.2. Accesibilitate și infrastructură
Infrastructura de transport este reprezentată de urmatoarele rețele de transport : căi ferate– 235 km; drumuri publice- 1599 km, din care: – modernizate 374 km- cu îmbrăcăminte ușoară- 450 km.; drumuri naționale- 257 km; drumuri județene și comunale- 1342 km.
Facilitățile de transport în comun, în orașe, sunt prezente în județ astfel: număr orașe cu tramvaie- 1; număr orașe cu troleibuze- 2; număr orașe cu autobuze- 2, orașe cu maxi-taxi- 1.
O dezvoltare accentuată este cea a rețelelor de telefonie, județul Sibiu fiind, după municipiul București, pe locul imediat următor la numărul de abonamente telefonice în rețeaua fixă (beneficiază de 125.630 posturi telefonice).
Modernizarea informației publice este demonstrată de numărul mare de stații de televiziune: stații televiziune sector public- 5; stații televiziune sector privat- 5.
În ceea ce privește infrastructura tehnică, nivelul de dotare cu sisteme de alimentare cu apă, canalizare, rețele de gaze, este următorul : localități cu rețea de distribuție a apei- 21; lungimea totală a rețelei de distribuție a apei- 607 km; apă potabilă distribuită- 32.812 mii m³, din care pentru uz casnic- 22.555 mii m³; localități cu canalizare publică- 13, din care municipii și orașe- 9.
Principalele drumuri naționale care străbat județul Sibiu sunt: DN 1- limită, jud.Brașov – Arpașu de Jos – Avrig – Vestem – Sibiu – Miercurea Sibiului – limită, jud.Alba (88,870 km); DN 7- limită, jud.Vâlcea – Tâlmaciu – Vestem – Sibiu – limită, jud.Alba; DN 7C- limită, jud.Argeș – Cârtișoara – DN 1(Arpașu de Jos) (19,380 km); DN 14 – Sibiu (DN 1) – Slimnic – Șeica Mare – Copșa Mica – Mediaș – Dumbrăveni – limită, jud.Mureș (81,430 km); DN 14A-Mediaș (DN 14) – Blăjel – limită, jud.Mureș (15,250 km); DN 14B- limită, jud.Alba – Țapu – Copșa Mica (DN 14) (16,714 km).
Județul Sibiu este străbătut de asemenea și de drumurile europene E68 (Arad – Deva – Sebeș – Sibiu – Făgăraș – Brașov ) și E81 (Satu Mare – Zalău – Cluj Napoca – Sebeș – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Pitești), drumuri ce îi facilitează legătura cu reprezentanții cererii turistice internaționale, respectiv din Europa Centrala și de Vest.
Municipiul Sibiu este intersecția a două coridoare de căi de comunicație, de primă importanță în rețeaua rutieră și feroviară a țării. În primul rând este vorba de axa Brașov – Arad care face legătura între capitala țării și frontierele de vest, unind centrele din sudul Transilvaniei.
Programul prioritar privind construcția de autostrăzi și drumuri naționale cu patru benzi de circulație prevede construcția autostrăzii Pitești – Sibiu (150 km), și Sibiu – Lugoj (210 km), precum și construcția drumului național Brașov – Sibiu cu patru benzi de circulație (110 km ).
Dezvoltarea și modernizarea rețelei de căi de comunicație reprezintă un element de bază în relansarea economică a județului Sibiu, în creșterea calității vieții populației, în înscrierea județului în rețeaua europeană de transport.
În ceea ce privește rețelele de cale ferată, județul Sibiu este traversat în partea de nord de calea ferată București – Brașov – Sighișoara – Cluj Napoca, care face parte din Coridorul IV Trans-european Curtici – Brașov – București – Constanța, coridor stabilit la Conferința Pan-europeană a Transporturilor de la Creta din 1994, și reconfirmate la Conferința de la Helsinki, din iunie 1997.
Aeroportul Internațional Sibiu reprezintă unul din punctele cheie de intrare în Transilvania, fiind amplasat la 3 km față de centrul municipiului Sibiu. Companii aeriene care operează pe Aeroportul Sibiu, curse charter și regulate pentru pasageri și pentru marfă, leagă județul Sibiu de importante destinații europene. În prezent există curse regulate către următoarele destinații europene: Munchen, Stuttgard, Florența, Milano, Bergamo, Roma- Ciampino, Bologna, Treviso, Verona, Ancona.
Având în vedere relațiile româno – germane, nu de puține ori au aterizat aici aeronave jet sanitare ale ADAC, pentru transportul bolnavilor și răniților, la, și dinspre, țările europene.
1.3. Cadrul natural
Dintre resursele naturale ale județului gazele naturale sunt cele mai importante, fiind de mare calitate. Ele sunt alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă. Un depozit de marmură a fost descoperit și se află în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce județul mai are resurse de nisip, argilă, pietriș, etc, folosite ca materiale de construcții. Alte resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafața județului, pășunile, fânețele, terenurile agricole cu floră și faună bogate. Bogatul patrimoniu natural al județului Sibiu este reprezentat de șase rezervații naturale de mare valoare științifica și turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnădioara și Turnu Rosu, rezervația din Valea Sârba, și lacurile Bâlea și Iezerele Cindrelului.
Bogatul patrimoniul natural al județului Sibiu este reprezentat de șase rezervații naturale de mare valoare științifică și turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnădioara și Turnu Rosu, rezervația din Valea Sarba, și lacurile Bâlea și Iezerele Cindrelului.
Flora cuprinde peste 5500 de specii de plante, dintre care 2345 specii de cormofite (67% din speciile din flora României). Peste 40 de specii sunt endemice pentru Munții Carpați, dintre care menționăm: romanița de munte, căldărușa, cornutul, mixandrele, etc, in timp ce fauna este bogată și diversă, reunind aproape jumătate din fauna de mamifere a țării (ex: capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin, căpriorul, marmota, lupul, vulpea, liliacul mare, etc.) și 54% din avifaună: 168 de păsări identificate, cel puțin 5 specii prezintă importanță ornitofaunistică națională: pescărușul asiatic și pescărușul de ghețuri , specii rare, care până în prezent sunt întâlnite accidental în fauna României: piciorongul, inarita, pasărea omătului.
Județul Sibiu deține numeroase trofee cinegetice de excepție, printre care recorduri mondiale la capra neagră și la ursul carpatin. Un muzeu unicat în România, Muzeul Armelor și Trofeelor de Vânătoare, din municipiul Sibiu este rodul acestor tradiții cinegetice. Județul Sibiu dispune de 15 arii naturale protejate, din care 3 parcuri naturale, 7 rezervații naturale și 5 monumente ale naturii.
Cele mai importante parcuri naturale din județul Sibiu sunt: Parcul natural Cindrel, Parcul natural Golul Alpin Făgăraș, Rezervația naturală Golul Alpin, lacul Bâlea și Calcarele cretacice de la Cisnădioara.
Parcul natural Cindrel este o zonă protejată complexă de floră, faună, geomorfologică și hidrografică. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ bună, însa este afectată de pașunatul excesiv și de practicarea unui turism neecologic, precum și de braconaj. Parcul natural Golul alpin Făgăraș este o zonă protejată complexă geomorfologică, hidrografică, de floră și faună . Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul Alpin Făgăraș este relativ bună, însă este afectat de pașunatul excesiv și de practicarea unui turism neecologic, precum și de braconaj.
Rezervația naturală Golul Alpin și lacul Bâlea este o rezervație complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră și faună. Cuprinde relieful alpin, flora și fauna din circul glaciar Bâlea, precum și lacul cu același nume. Starea de conservare a Rezervației naturale Golul Alpin și lacul Bâlea a avut de suferit după construirea Transfăgărășanului și intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorită numarului mare de autovehicule și turiști care campează în zonă, iar o serie de specii de animale s-au refugiat în văile din împrejurimi.
Calcarele cretacice de la Cisnădioara este un monument al naturii cu valoare geologică, de tip paleontologic (aria protejată este afectată de pășunat, nu are pază și este degradată prin practicarea unui turism neecologic).
1.4. Cadrul socio-economic
Populația județului Sibiu, la recensământul din 2002, era de 421.724 locuitori, dintre care: 204.977 bărbați (48,6%) și 216.747 femei (51,4%), cu o densitate medie de 77,6 locuitori/ km².
Populația activă era de 164.739 persoane, din care 145.099 ocupată și 19.640 șomeri, în timp ce populația inactivă era reprezentată de 256.985 persoane, din care: 78.573 elevi/ studenți; 100.219 pensionari; 27.398 casnice; 39.127 întreținuti de alte persoane; 2.757 întreținuți de stat; alte situații 8911.
Populatia județului este concentrată în special în mediul urban, 65.8 % adică 277.574 persoane locuiesc în orașe, în timp ce doar 34.2 %, adică 144.150 persoane locuiesc în sate și comune.
Componența populatiei pe naționalități este reprezentată de români -382.061 (90,6 %),
maghiari -15.344 (3,6 %), germani -6.554 (1,6%), țigani (rromi) -17.125 (4,1%) alte naționalități -640 (0,1%). Componența pe religii este împarțită în: 88,9 % ortodocși, 1,5% romano – catolici, 2,3 % greco – catolici, 2,0 % reformați, 1,1 % penticostali, 0,9 % baptiști, 3,3 % alții.
Cele mai căutate sectoare ale economiei nationale, în care locuitorii județului Sibiu își desfășoară activitatea sunt: industria prelucratoare – 52541, agricultura 16595 și comerțul cu ridicată și amănuntul 15.874, administrație publică 9.546, învățământ 8.920, construcții 8170, etc.
Agricultura este a doua ramură de bază în economia județului. Datorită reliefului predominant de păduri și munte, preponderența în agricultura județului o deține creșterea bovinelor, ovinelor și porcinelor iar dintre produsele vegetale, cultura porumbului, cartofului, sfeclei de zahăr, orzului. În ultimii ani a crescut suprafața cultivată ca urmare a creșterii interesului producătorilor agricoli precum și a organizării superioare în exploatații comerciale și familiale viabile.
Industria deține primul loc în economia județului cu o pondere de 49,1 %.
Producția industrială se concentrează în municipiile Sibiu si Medias în proportie de 83,38 %, Cisnădie – 2,12 %, Copșa Mica – 5,18 %, Avrig – 3,0 %, Agnita 1,60 %, Tâlmaciu – 0,94 % și Dumbrăveni – 0,19 %.
1.5. Resurse turistice
Așezat în centrul țării, acolo unde s-au întlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice românesti, Sibiul a fost și rămâne o punte de legatură și de circulație a valorilor materiale și spirituale, leagan de străveche cultură și civilizație, zonă de simbioză între cultura româneascâ și cea a naționalităților conlocuitoare.
Varietatea peisagistică a munților, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice și de arhitectură și muzeele încadrează județul între vetrele de cultură și civilizație românească și în zonele cu tradiție turistică, cu largi perspective de dezvoltare.
Prin factorii de relief și de mediu, prin diversitatea și frumusețea peisajului, prin dezvoltarea industrială și culturală, județul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumeții sau alpinism, de vânătoare sau pescuit, practicanților de schi sau patinaj ori celor interesați de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale, sau de tradiții locale.
Stațiunile turistice sunt apreciate pe plan intern și internațional prin posibilitățile pe care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară. Rețeaua hoteliera de vile și cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine și alte utilități fac ca aceste stațiuni să fie căutate în toate anotimpurile.
Stațiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum și baza de tratament pentru afecțiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito- urinar, insuficiență glandulară, în stări de convalescență.
Multe localități din județ păstrează înca trăsături medievale: case cu ziduri groase și acoperișuri din olane, turnuri cu porți de intrare sau ziduri de cetate, cetăți medievale fortificate și monumente arhitectonice de o inestimabilă valoare istorică și culturală.
Tradițiile folclorice specifice, Mărginimea Sibiului, portul popular si arhitectura românească, ospitalitatea și bucătaria autentică fac din județul Sibiu o zonă aparte.
O bogată faună cinegetică și piscicolă, flora rezervațiilor naturale constituie obiective de mare interes științific sau pentru cei ce iubesc frumosul.
Datorită acestui imens potențial, turismul a fost ales ca un domeniu țintă prioritar, prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente și la îmbunătățirea performanțelor economice ale județului.
Pentru ca în viitor ponderea acestui sector economic, care în prezent nu este valorificat suficient, să crească, este necesar să propunem o serie de măsuri de revigorare și amplificare a activităților de turism, analiza impactului social economic, precum și consecințele lor prezente și de perspectivă, prin elaborarea unei strategii care vizează o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice, care, apreciem, că va avea efecte de mediu absolut benefice.
Județul Sibiu are un imens potențial , care cuprinde următoarele forme de turism: turismul montan bisezonal: datorat zonei muntoase care ocupă 30 % din suprafața județului și e reprezentată de munții Făgărașului cu o deasă rețea de trasee montane, cabane și o salbă de 23 de lacuri glaciare, de munții Cibinului unde se află stațiunea climaterică Păltiniș, situată la cea mai mare altitudine din țară (1.450 m), și munții Lotrului.
Turismul balnear este practicat datorită apelor cu proprietăți curative din stațiunile balneo – climaterice Ocna Sibiului și Bazna, care sunt recomandate pentru tratarea diferitelor afecțiuni.
Turismul rural și agroturismul sunt bine reprezentate, în special, în satele din Mărginimea Sibiului, dar cu perspective de dezvoltare și în alte localități rurale de pe teritoriul județului. În schimb, turismul cultural este favorizat de moștenirea istorică deosebită, reprezentată de monumente istorice, de arhitectură și artă, muzee, biserici fortificate, arhitectură și creație tehnică populară, tradiții culturale ale minorităților.
În prezent, pe tot cuprinsul județului sunt răspândite 119 unități de cazare turistică (hoteluri, moteluri, cabane, vile turistice, pensiuni și ferme agroturistice), însumând o capacitate de cazare de 5183 locuri.
1.6. Analiza echipamentelor turistice
Alături de serviciile de transport, cele de cazare turistică reprezintă două dintre serviciile turistice de bază, ce nu pot lipsi din componența oricărui produs turistic, așa cum rezultă, de fapt, din însăși definiția turismului.
Tabel nr.1.1. Locuri de cazare (număr unități) oferite turiștilor pe tipuri de structuri de primire turistică
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tabel nr.1.2. Indicele de dinamică și ritmul de creștere
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, numărul hotelurilor din județul Sibiu a avut o creștere constantă din anul 2004 până în anul 2007. Acest lucru se datorează, în special, promovării zonei turistice, atât în țară, cât și în străinătate, ceea ce a dus la atragerea investitorilor străini și români.
Grafic nr.1.1 Număr unități de cazare în județul Sibiu
Hanurile turistice nu sunt prezente în județul Sibiu deoarece în ultimul timp turiștii preferă un grad mai ridicat de confort atunci când își aleg locul în care își petrec vacanța. De asemenea, în acceași situație se regăsesc și popasurile și satele de vacanță, precum și pensiunile agroturistice, bungalourile și campingurile, care din anul 2005 nu au mai funcționat.
Pensiunile rurale au cunoscut o creștere spectaculoasă, datorită faptului că turiștii străini sunt dornici să cunoască minunatele obiceiuri și tradiții ale localnicilor, preferând aceste zone mai puțin aglomerate.
Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare sau clasificare al structurii de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Sunt luate în calcul numărul de locuri din structurile existente la 31 iulie, din anul respectiv.
Tabel nr.1.3. Capacitatea de cazare turistică (număr locuri cazare) în funcție de structurile de primire turistică cu funcții de cazare
Sursă: Institutul Național de Statistică
Tabel nr.1.4. Indicele de dinamică și ritmul de creștere
Capacitatea de cazare turistică, după cum se observă din tabelul de mai sus, este direct proporțională cu locurile de cazare din tabelul anterior. Atunci când numărul locurilor de cazare crește sau scade, este normal ca și capacitatea de cazare turistică să urmeze acest curs.
Neexistând popasuri, sate de vacanță și hanuri, implicit nu există nici capacitate de cazare în aceste locuri.
Grafic nr.1.3. Număr locuri cazare în funcțiune în județul Sibiu
Datorită traseelor periculoase, în județul Sibiu funcționează cel mai puternic centru Salvamont din România, aici putându-se găsi cel mai performant echipament de salvamont din țara noastră dar și cel mai mare număr de salvamontiști.
Ca echipament turistic de bază în județ, sunt și cele două telecabine de la Bâlea Lac, care pe timp de iarnă aduc turiștii la 2034 m altitudine, deoarece transportul cu mașina pe timp de iarnă de la Bâlea Cascadă până la Bâlea Lac, este imposibil. Transportul se face cu telecabina pe o distanță de 3800 de metri, aceasta fiind susținută de-a lungul drumului de 4 piloni. De la pilonul 2 se poate coborî, pentru pasionații de schi extrem, pe scoc până la baza cascadei pe o distanță de 14 km. Bâlea Lac deține și echipamentul de teleschi de la Șaua Doamnei la Cascada.
În ceea ce privește echipamentele de alimentație, în Sibiu se găsește cel mai vechi restaurant de pe actualul teritoriu al României, respectiv "Butoiul de aur", care, din sec.al XVI-lea, se află situat în aceiași clădire din Pasajul Scărilor. Se zice că însuși Mihai Viteazul a poposit aici după bătălia de la Selimbar.
Alt local celebru al Sibiului care a funcționat timp de sute de ani a fost "La Mielul Alb" de pe strada Ocnei nr. 11, închis în urmă cu un secol. A doua locație ca vechime din Sibiu unde funcționează un restaurant se află pe strada Al. Papiu Ilarian la numărul 3, restaurantul Crama Sibiul Vechi. La mijlocul sec. XIX se menționează aici existența unei crame. În 1936 se numea Crama lui Thomas și era un restaurant de lux. În prezent, Crama Sibiul Vechi este un restaurant cu specific românesc de 60 locuri, cu ospătari îmbrăcați în costume tradiționale din jurul Sibiului și cu muzică populară interpretată de doi lăutari.
În 1865 s-a deschis în noul parc amenajat la marginea orașului restaurantul Sub Arini sau Bolta Rece, probabil cea mai cunoscută gradină de vară din oraș. În 1895 s-a deschis în noua clădire a hotelului cu același nume, restaurantul Împăratul Romanilor,iar pentru multă vreme, acest local a fost unul dintre cele mai selecte restaurante din România. De menționat acoperișul glisant care se deschide în serile de vară. În 1914, un alt local devenit celebru își deschidea porțile, restaurantul Bulevard.
În ultimii cinci ani, în toate orașele mari din județ, dar mai ales în stațiunile montane sau balneare s-au deschis noi restaurante, cu specific românesc și nu numai, restaurante ce se aseamană foarte mult cu cele din București, sau cu cele din marile orașe țării. De asemenea, relația între prețuri și ofertă în unitățile gastronomice este adecvată. Calitatea serviciilor în orașele de importanță turistică ca Sibiu și Mediaș, precum și ospitalitatea, sunt definite ca
fiind bune și chiar foarte bune.
1.6.1. Agrement
Piața Mare sau "Ringul cel Mare" cum i se spunea odinioară, era locul de întâlnire și scena marilor festivități organizate cu prilejul instalării conducătorilor cetății, oamenii se întâlneau si se sfătuiau cum să apere cetatea în vreme de razboi mai fiind si locul unde aveau loc decapitarile,arderile pe rug petrecute la sfarsitul secolului al- XVIII- lea.
Turnul Sfatului, al cărui nume provine de la numele clădirii alăturate care a fost sediul Sfatului Orășenesc, așezat între Piața Mare și Piața Mică ea fiind terminatat terminată în 1588, dar prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul actual având diferite întrebuințări, mai întâi ca turn de apărare, apoi în perioada de pace, ca magazie de cereale și cam pe la jumătatea veacului ca muzeu de stiinte.
Piața Mică este amplasată pe teritoriul cuprins în interiorul celei de-a doua centuri de fortificații ale orașului fiind vechiul centru comercial al cetății fortificate. Biserica Evanghelică este un edificiu în stil gotic, deosebit de valoros este inventarul mobil al bisericii o perioadă biserica a fost folosită și ca loc de înmormântare a unor personalități sibiene,Mihnea Vodă cel Rău fiind ucis si inmormântat la Sibiu in anul 1510. Muzeul de istorie naturală , colecțiile acestuia însumează peste 1.000.000 de piese, colecția de botanică, zoologie, mineralogie, petrografie, paleontologie, ornitologie. Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat într-o clădire monument istoric și arhitectonic, cu elemente gotice și renascentiste datând din 1568 a funcționat în jurul anului 1600 farmacia "La ursul negru", una dintre cele mai vechi farmacii din țară. Muzeul de arme și trofee de vânătoare ce reflectă evoluția ustensilelor și armelor de vânătoare de-a lungul timpului și pune în evidență varietatea vânatului,colecția numărand peste 1.500 de piese.
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, organizat cu începere din anul 1963 în Dumbrava Sibiului pe o suprafață de 96 ha se distinge prin caracterul său tematic special, ilustrarea civilizației populare românești cu accent pe creația tehnică preindustrială cuprinde: arhitectură, interioare de locuit, ocupații tradiționale, instalații de industrii țărănești (acționate de energie umană, animală sau naturală calorică, hidraulică, eoliană). Patrimoniul său este reprezentat prin 127 de monumente de arhitectură și tehnică populară, însumând cca. 19.000 de obiecte integrate funcțional celor 340 de construcții originale transferate aici. Muzeul Brukenthal, în cadrul căruia se află Galeria de Artă cu cele două expoziții de bază, Pinacoteca Brukenthal și Galeria de Artă Națională. Pinacoteca ale cărei piese au fost achiziționate de baronul Samuel Brukenthal ,fost guvernator al Transilvanie,i cuprinde școlile de pictură flamandă-olandeză cu 450 piese, italiană 200 piese, germană-austriacă 480, franceză și spaniolă 20.
Piața Regele Ferdinand este în centrul orașului și grupează o serie de construcții din secolele XV – XVII lea , intâlnindu-se mai multe stiluri: gotic, al Renașterii, neoclasic, Empire,pot fi văzute multe case interesante prin arhitectura și vechimea lor de exemplu casa Schuller, casa Rosenauer, casa Schuster. Bâlea Lac are la dispoziție un complex de pârtii amenajate la peste 2.000 de metri altitudine, în Munții Făgăraș, la Bâlea Lac. ''Winter Park'”-ul include și singurele construcții de gheață din România parcul dispune de un baby lift, precum și de o instalație de iluminare, astfel parcul va fi deschis non stop, o noutate pentru pârtiile din Romania.
Complexul de Natatie Olimpia construit lânga Parcul Sub Arini intre anii 1975-1979, a fost inaugurat la 26 aprilie 1979, dispune de un bazin de 25 m, cu 6 culoare de natatie, bazin pentru sarituri de 15×15 m si tribuna de 600 de locuri. Primăria veche a fost ridicată în 1470 de către comitele Thomas Altemberger și este unul din cele mai frumoase monumente laice din Transilvania, aparținând stilului gotic,in prezent aflându-se Muzeul de Istorie.
Judetul Sibiu are un impact semnificativ in turismul din Romania si nu numai fiind capitala europeana in anul 2007,acest lucru atragand foarte multi turisti in Sibiu . In opinia mea Sibiul va deveni din ce in ce mai important si va atrage dupa sine si mai multi investitori, pentru ca orasul isi spune cuvantul prin cultura,arhitectura si istoria sa.
CAPITOLUL II
Analiza circulației turistice
Evoluția turismului din țara noastră reflectă atât dezvoltarea extensivă, baza tehnico-materială înregistrând, mai ales după 1970, o evoluție permanent ascendentă, ce s-a racordat prin dimensiuni și structură la dinamica cerințelor consumatorilor, cât și descreșterea ce a urmat schimbărilor economice și sociale care au avut loc în România după 1989.
Realizarea stabilității macroeconomice, începută în anul 2000 și concretizată în anul 2001, printr-un bun ritm mediu anual de creștere economică reprezintă o premisă favorabilă pentru revigorarea cererii de produse turistice și a investițiilor în acest sector, iar o dinamică bună a sosirilor și încasărilor turistice va avea ca efect creșterea aportului turismului la produsul național brut, crearea de noi locuri de muncă și accentuarea efectului său multiplicator prin antrenarea ramurilor economice a căror activitate depinde de fenomenul turistic.
2.1. Număr sosiri turiști în județul Sibiu
Turismul evoluează sub incidența a numeroși factori, diferiți ca natură și rol, cu acțiune globală sau particularizată asupra unei forme ori componente a activității turistice, ceea ce înseamnă că ei afectează implicit numărul sosirilor de turiști într-o anumită perioadă, într-o anumită locație.
Veniturile populației, spre exemplu, sunt în opinia majorității specialiștilor principala
condiție pentru manifestarea cererii turistice și deci suportul material obiectiv al dezvoltării
turismului. Creșterea veniturilor determină chiar deplasări absolute de la o grupă la alta de
produse, sau de la un sort la altul. Veniturile populației sunt în opinia majorității specialiștilor principala condiție pentru manifestarea cererii turistice și deci suportul material obiectiv al dezvoltării turismului.
Prețurile și tarifele reprezintă un alt factor important în decizia consumatorului de a
practica un anumit tip de turism.
Tabel nr.2.1.1 Număr sosiri turiști în județul – turiști –
Sursa: Institutul National de Statistica
Tabel nr.2.1.2 Indicele de dinamică (Total) și ritmul de creștere
Tabel nr.2.1.3 Indicele de dinamică (Străini) și ritmul de creștere
După cum se poate observa din datele prezentate mai sus, județul Sibiu atrage, cu fiecare an ce trece, tot mai multi turiști, acest lucru fiind posibil datorită investițiilor făcute de către oamenii de afaceri români și străini, sau de investițiile făcute de către oamenii de afaceri care au solicitat fonduri de la Uniunea Europeana.
Grafic nr.2.1.1 Evoluția sosirilor de turiști în județul Sibiu
De exemplu, de 4 ani un obiectiv turistic face deliciul turiștilor din zona Bâlea, și anume Ice Hotel Bâlea Lac. Cabana Bâlea Lac, în colaborare cu Mountain Club Delta, au demarat un proiect unic în România. Inspirat de proiecte realizate în țările scandinave, Canada sau Japonia, proiectul “Ice Hotel Bâlea Lac” este primul hotel de gheață din Europa de est. “Ice Hotel Bâlea Lac” are o capacitate de 8 camere în primul an și o capacitate de 12 camere în cel de-al doilea an, camere duble dotate cu pat matrimonial din gheață masivă acoperite cu blănuri de miel, o masă cu scaunele din gheață și sunt iluminate cu lămpi fluorescente.
Hotelul de gheață dispune de recepție și bar de zi unde vor fi servite băuturi în pahare de gheață. Capacitatea maximă pe sezon este de 1440 de locuri în primul an și de 2160 în cel de-al doilea an. Se va servi un meniu exclusiv pregătit și servit după cerințele stelelor culinare Michelin din Franța. În acest an s-a mai putut vizita și Biserica de gheață ce a fost inaugurată pe data de 1 Februarie 2008.
2.2 Număr înnoptări în județul Sibiu
Numarul înnoptărilor se determină ca sumă a produselor dintre numărul turiștilor și durata activității turistice exprimate în zile. Se poate determina pentru total activitate turistică, cât și pe zone turistice, motive de călatorie, mijloace de transport, perioade de timp.
Tabel 2.2.1 Număr înnoptări în județul Sibiu – turiști –
Sursa: Institutul National de Statistica
Tabel 2.2.2 Indicele de dinamică (Total) și ritmul de creștere
Tabel 2.2.3 Indicele de dinamică (Străini) și ritmul de creștere
Numărul înnoptărilor în județul Sibiu a crescut constant începând cu anul 2002, pentru că și numărul sosirilor de turiști a crescut în aceeași perioadă datorită investițiilor, dar și datorită faptului că zona a fost promovată mai mult de către agențiile de turism, dar și de către mass-media.
În ceea ce privește numărul înnoptărilor turiștilor străini, se poate observa o creștere destul de mare, de la 95.5 % în 2002, până la 129.7 % în 2007, acest lucru fiind posibil și datorită faptului că județul Sibiu, în ultimul timp, atrage mulți turiști ce practică turismul de afaceri, dar și pe cel balnear sau cultural. Trebuie specificat faptul că, în 2007, datorită faptului că Sibiu a fost desemnată Capitală Culturală Europeană, numărul turiștilor care au vizitat județul a fost mult mai mare, astfel încat, în zonă s-au înregistrat cele mai multe sosiri de turiști străini din România.
Grafic nr.2.2.1. Evoluția înnoptărilor în unitățile de cazare turistică din județul Sibiu
După cum se știe, județul Sibiu, și în special orașul Sibiu, este cunoscut pentru multitudinea de muzee ( Muzeul Brukenthal), galerii de artă (Galeria de Artă Natională), biserici, dar și pentru unele piețe ce sunt reprezentative pentru orașul Sibiu (Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet). Dacă înainte aceste locuri nu erau promovate, în ultimul timp, tot mai multe agenții de turism creează pachete turistice prin care invită turiștii să practice turismul cultural, și nu numai.
2.3 Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă și se determinaă ca raport între număr zile turist (Nzt) și număr turiști (Nt).
Poate fi un indicator atât calitativ, cât și cantitativ; arată în același timp amploarea activității turistice; cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât calitatea serviciilor prestate poate fi considerată a fi mai ridicată și implicit crește gradul de multumire, de satisfacție al turiștilor.
Tabel 2.3.1 Durata medie a sejurului – zile/turiști –
Sursa: Institutul National de Statistica
Tabel 2.3.2 Indicele de dinamică și ritmul de creștere
Durata medie a sejurului a scăzut în anul 2002, respectiv 2003 deoarece în această perioadă instabilitatea pe plan politic a dus la creșterea prețurilor alimentelor și a obiectelor necesare zi de zi unui cetățean, astfel încat ei au avut tendința de a-și petrece vacanța pe perioade mai scurte de timp, mulți dintre ei ajungând chiar să nu mai meargă în obișnuita vacanță de vara sau iarnă în destinații turistice îndepărtate de reședința lor.
Grafic nr.2.3.1 Evoluția duratei medii a sejurului în județul Sibiu
În 2004 se poate observa o mică creștere a duratei medii a sejurului, dar în 2005 aceasta a scăzut din nou, până la 1.61 zile/turist. O cauză a acestei scăderi poate fi faptul că marea majoritate a oamenilor preferă, din cauza lipsei timpului liber, să meargă în weekend pentru a se recreea în diferite locații, cum ar fi în județul Sibiu, stațiunea montană Păltiniș. Mai ales pe durata sezonului de iarnă, foarte mulți turiști preferă să meargă pentru 2-3 zile în stațiune, pentru a practica diferite sporturi de iarna. Datorită acestui fapt, ei pot merge de mai multe ori pe sezon în diferite stațiuni, deoarece practicând turismul de weekend ei nu sunt nevoiți să-și „consume” concediul sau să-și ia zile libere de la locul de muncă.
2.4 Densitatea circulației turistice
Densitatea circulației turistice se calculează atât în raport cu populația rezidentă a zonei vizitate, cât și în raport de suprafața acesteia. Acest indicator aduce informații cu privire la frecventarea zonelor și ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiștilor fără a fi întalnită suprasolicitarea zonei. De regula, valoarea indicatorului trebuie să fie subunitară; sunt cazuri în care în anumite perioade ale anului valorile depășesc limita normală.
Tabel 2.4.1 Densitatea circulației turistice – turiști/km² –
Sursa: Institutul Național de Statistică (prelucrare date)
Tabel 2.4.2 Indicele de dinamică și ritmul de creștere
Densitatea circulației turistice înregistrează niște valori destul de ridicate, ele oscilând între 30 și 50 turiști/km², ceea ce înseamnă că zona județului Sibiu este vizitată de către turiști pe toată perioada anului, efectul de sezonalitatea neexistând în județ.
Grafic nr.2.4.1. Evoluția circulației turistice în județul Sibiu
Județul Sibiu are un potențial turistic uriaș, printre obiectivele turistice căutate cel mai mult de către turiștii străini și români numărându-se Reședința de vară a baronului von Brukenthal din Avrig – unicul parc baroc din România care s-a păstrat, bisericile fortificate din zona Transilvaniei, Casa Schuller din Mediaș sau Complexul Arhitectural din Mediaș. Aceste obiective atrag în special turiștii pasionați de cultură, dar sunt și mulți alți turiști care vin și vizitează diferite zone sau obiective turistice din județ, deoarece se poate practica foarte multe forme de turism (turism hipic, turism de aventură, turism religios, ecoturism, turism sportiv, etc).
Judetul Sibiu detine un rol important in turismul Romaniei, statistica de mai sus demonstrand acest fapt. In concluzie judetul Sibiu este una din prioritatile importante a turistilor care aleg ca destinatie Romania prin prisma faptului ca acesta ofera multe posibilitati de agrement iar frumusetea locurilor isi pun amprenta pe cartea de vizita a judetului.
CAPITOLUL III
Strategii de dezvoltare a județului Sibiu
Așezat in centrul țării acolo unde s-au intâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice românești, Sibiul a fost și rămâne o punte de legatură și de circulație a valorilor materiale și spirituale, leagăn de străveche cultură și civilizație, zonă de simbioză între cultură română și cea a nationalităților conlocuitoare.
Varietatea peisagistică a munților, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de arhitectură și muzeele incadrează județul intre vetrele de cultură și civilizație românească și în zonele cu tradiție turistică cu largi perspective de dezvoltare.
3.1.Propuneri de dezvoltare durabilă în județului Sibiu
Pe baza condițiilor geografice, climatice și istorice existente, în regiune există posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte considerabile asupra veniturilor încasate și a pieței forței de muncă.
Având în vedere titlul de capitală europeană obținut recent, trebuie să ne gandim în primul rând la turiștii străini. Cea mai mare parte a potențialilor turiști o reprezintă europenii din vest, care, după cum știm, au o industrie hotelieră dezvoltată și la standarde înalte. Ca să îi atragem pe aceștia trebuie să oferim condiții de cazare și servicii care să le depășească pe cele existente pe piață. În afară de condițiile de cazare și servicii, prețurile practicate au o mare importanță acestea trebuie să fie decente. Prețurile din România au ajuns să fie considerate mari și de către cetățenii străini, al căror salariu pe o lună depășește PIB/locuitor al României.
De exemplu, prețul unei camere duble în cadrul hotelului Palace Dumbrava de 4 stele din Sibiu ajunge la 143 € pe noapte, în timp ce prețurile practicate în Austria pentru o cameră la un hotel de 4 stele, ajunge și la 75 € (Achat Plaza Zum Hirschen – Viena). Astfel de prețuri descurajează potențialii turiști care decid să aleagă destinții mai ieftine.
Ca în orice județ cu un potențial turistic însemnat, primul lucru care ar trebui făcut pentru îmbunătățirea zonei este infrastructura, pentru că turiștilor, înainte de toate, trebuie să li se ofere un drum corespunzător pentru a se putea deplasa spre acel loc.
Infrastructura feroviară a României a fost, în mod tradițional, de bună calitate, cu toate că nivelul scăzut al investițiilor din ultimul timp a dus la scăderea dramatică a calității căilor ferate române. Cu toate acestea, o revigorare ar devia presiunea crescândă asupra drumurilor, ea însăși un impediment în dezvoltarea turismului.
Există mișcări recente în această direcție, cum ar fi 76 milioane de euro de la UE pentru upgradarea căii ferate pe ruta București – Constanța. Cum alte investiții vor fi făcute, este necesară luarea în considerare a nevoilor industriei turistice, ca și folosorea facilităților de către turiștii străini care ar face nu numai ca veniturile să crească, dar ar transforma căile ferate într-un produs turistic în sine și ar atrage investiții suplimentare.
După cum se știe, Aeroportul Internațional din Sibiu se află în renovare pentru a fi adus la standarde optime pentru un aeroport internațional. După renovare, acesta va putea primi mai multe aeronave, deoarece se va mări pista de aterizare, astfel încât, și numărul turiștilor ce vor ateriza aici va crește. Noi propunem, de asemenea, și construirea unui nou aeroport pe raza județului Sibiu, mai exact în Mediaș, pentru că astfel turiștii vor avea acces mai ușor la anumite sate sau orașe din județ.
Orașul Sibiu ar putea reprezenta un centru important de plecare către București. Sperăm ca odată cu realizarea autostrazii, timpul necesar pentru a parcurge distanța de la Sibiu la București să nu depășească 3 ore, altfel drumul va ramâne la fel ca acum: lung și obositor pe un drum total neadecvat unei țări membră a Uniunii Europeane.
Desigur, atracția principală nu o constituie șoseaua,drumul național,autostrada, ci obiectivele turistice. Cum la mare căutare sunt monumentele, muzeele, construcțiile, care mai de care mai extravagante, mai luxoase sau mai ciudate, o variantă pentru transformarea județului Sibiu în unul dintre cele mai vizitate locuri din Europa și din lume ar fi ridicarea unei astfel de construcții, care ar putea concura oricând pentru ocuparea unui loc între cele 7 minuni ale lumii.
Cum în SUA există Statuia Libertății, în Franța Turnul Eiffel, în Italia Colosseum, așa și în România ar trebui să existe și altceva în afară de Casa Poporului, care deși este o clădire ce atrage an de an turiști din toată lumea, nu se poate compara cu cele prezentate mai sus. Luând în calcul și faptul că Sibiul nu este un oraș foarte mare iar o astfel de construcție necesită spațiu,se poate lua în calcul varianta construirii unui hotel în genul lui Burj Al Arab din Dubai, sau ceva mai extravagant și mai captivant pentru amatorii de turism cultural, cum ar fi o expoziție unică în lume, unde cunoscătorii să poată admira opere unicat ale marilor artiști, de la sculpturi și tablouri până la uneltele acestora de lucru.
O altă variantă ar fi cea a unui parc de distracții, mergând pe ideea Disney Land, parc care să aibă o tematică care să se identifice cu țara noastră, de exemplu, Dracula Parc. Acesta ar trebui să cuprindă: tradiționalele caruseluri și montagne-russe, săli de jocuri video care mai de care mai sofisticate și mai captivante, cinema în aer liber, săli de bowling, spații și terenuri de paint-ball, cafenele, restaurante și, de ce nu, piscine și topogane pentru o zi calduroasă de vară.
Foarte important pentru desfășurarea activității de turism într-un cadru cât mai adecvat este montarea unor indicatoare rutiere care să faciliteze accesul către principalele obiective turistice locale.
Foarte important, de asemenea, pentru dezvoltarea unui turism de calitate, este să se construiască cel puțin încă 10 hoteluri, 3 dintre ele de 3 stele, unul de 2 stele, 3 de patru stele, 3 de cinci stele, deoarece în ziua de azi cele existente pe piață nu pot acoperi cererea din ce în ce mai mare. Ar fi necesară construirea unui hotel de 5 stele în Mediaș, deoarece în momentul de față nu se regăsește nici un astfel de hotel în oraș. Acest hotel ar fi căutat în general de către cei care practica turismul de afaceri, dar și de străinii care sosesc în oraș pentru vizitarea nenumăratelor obiective turistice. Acest nou hotel s-ar putea numi “Vision Hotel”.
O formă de turism care nu este înca foarte dezvoltată în județul Sibiu, este turismul balnear. Acest tip de turism se poate practica în stațiunile Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Băi și Păltiniș.
De-a lungul timpului s-a constatat că solicitările cele mai mari există și vor exista în stațiunile care tratează boli al căror indice de prevalență este mai mare, afecțiuni cum ar fi: afecțiunile aparatului circulator, hipertensiuna arterială; afecțiunile ginecologice; afecțiunile metabolice și de nutriție sau afecțiunile reumatismale.
În consecință, o bună parte a cererii balneo-turistice de la noi din țară, și nu numai, este constituită în principal din grupa de vârsta a treia și are o structură corespunzătoare ierarhiei afecțiunilor prezentate.
Tocmai din această cauză, în județul Sibiu sunt necesare noi baze de tratament, cazare și alimentație, deoarece cele existente în prezent se prezintă într-o stare foarte proastă (nu s-au mai făcut investiții majore dinainte de 1989). Tocmai de aceea propunem construirea unui hotel de cinci stele, cu toate facilitățile necesare unui asemenea hotel.
Hotelul propus spre construire în Păltiniș, de către noi, se va numi “Four Sesons”, și va fi clasificat la 5 stele. Acesta ar trebui să cuprindă pe lângă locurile de cazare și alimentație, atât obișnuitele săli de fitness, sauna, piscina, cât și spații speciale în care turiștii să facă diverse tratamente cu apă din lacurile din apropiere sau cu nămolurile sapropelice bogate în hidrosulfură de fier coloidală. Un bun exemplu de hotel ce cuprinde și pachetele SPA, este Hotelul Helios, de 4 stele din Ocna Sibiului. Astfel de hoteluri sunt căutate pe tot parcursul anului atât de către străini, cât și de către românii care doresc, și își permit, să achiziționeze un pachet de servicii de o calitate superioară.
În Păltiniș ar trebui, de asemenea, să se construiască cât mai repede pensiuni de 3 stele și hoteluri de 3 și 4 stele, deoarece este o stațiune atât montană, cât și balneo-climaterică, ceea ce înseamnă că turiștii vin în număr mult mai mare decât într-o simplă stațiune balneo-climaterică.
Sporturile de iarnă sunt practicate, în general, de tineret și acest lucru impune proiectarea și realizarea de produse, dotări și servicii adecvate preferințelor acestora. S-a constatat că pe piața europeană 58-60 % din turiștii care frecventează sporturile de iarnă au sub 35 de ani (segmentul 15-25 de ani are ponderi de 34-35 %), iar pe piața nord – americană, în jur de 65 % din clienți au 30 de ani sau mai puțin.
De asemenea, covârșitor este că turiștii amatori de sporturi de iarnă provin din orașe și aglomerări urbane mari, astfel că ofertanții trebuie să aibă în vedere exigențele și pretențiile acestora față de diversitatea și calitatea serviciilor, îndeosebi de agrement.
Tocmai din aceste cauze, investitorii care doresc să construiască noi hoteluri și pensiuni sau să amenajeze noi pârtii de ski, trebuie să țină seama și de aceste studii realizate de către diverși cercetători, deoarece doar astfel turiștii vor căuta stațiunea Păltiniș pentru a-și petrece vacanțele de iarna, și nu numai.
Stațiunea este foarte căutată în timpul anului, dar mai ales în sezonul rece, de către locuitorii Sibiului, deoarece se află la 32 km sud-vest de oraș. Pârtia de schi de pe Muntele Oncești dispune de telescaun, teleschi și baby-lift. Stațiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club și biblioteca. Un alt punct forte în ceea ce privește turismul din zonă, este faptul că Păltinișul este punct de pornire pentru multe trasee turistice în Munții Cindrel și Munții Lotrului, dar și faptul că tot aici se poate practica turismul de aventură (alpinism).
Dotarea cu mijloace de transport pe cablu este al doilea principiu de bază al construirii și funcționării eficiente a unei oferte pentru sporturile de iarnă. Pârtiile de schi pot fi apreciate și separat, dar succesul propriu-zis al unei stațiuni este indisolubil legat de numărul, calitatea și eficacitatea mijloacelor mecanice care asigură, deopotrivă, accesul și deservirea domeniului schiabil.
Deși în stațiune există deja un telescaun (pe o distanță de 1025 m și o diferență de nivel de 241 m), un teleschi (pe o distanță de 410 și o diferență de nivel de 138 m) și o instalație pentru nocturnă, este necesară construirea unor noi echipamente de transport pe cablu, sau măcar modernizarea celor prezente în momentul de față.
Primordială este și lansarea ofertei “skipass”, care dă posibilitatea posesorului de a practica schiul pe o anumită perioadă (o zi, o săptămână etc.), prețul acesteia putând include cazarea, transportul pe cablu, lecții de schi și alte servicii.
De asemenea, ar fi necesară și construirea unei telegondole, care să îi plimbe pe turiștii sosiți în stațiune pentru a putea admira panorama extraordinară a acestei stațiuni, dar și deschiderea unui patinoar (natural sau artificial – de regulă acoperit), deoarece este știut faptul că 25-30 % din clientela unei stațiuni montane nu schiază (în unele stațiuni ponderea acesteia ajunge și la 40-50 %), iar unii turiști solicită stațiunile de iarnă pentru alte sporturi și nu pentru schi.
Pe acest patinoar s-ar putea practica patinajul, hocheiul, dar și curling-ul, un sport mai puțin dezvoltat la noi în țară, dar un sport care cu siguranță este practicat de către marea majoritate a turiștilor străini.
Deschiderea unor pârtii de schi-bob și săniuțe este o altă propunere, deoarece în țările mai dezvoltate din punct de vedere economic, cum ar fi Franța, Elveția, Austria sau Italia, acestea au un succes foarte mare la turiștii amatori de sporturi de iarnă.
Cu siguranță astfel de pârtii ar fi foarte căutate de către turiștii români și de către cei străini, pentru că orice turist își dorește să găsească în stațiunea în care își petrece vacanța cât mai multe posibilități de agrement.
În ultimii 2-3 ani, și în România a crescut foarte mult numărul turiștilor ce practică snow-board-ul, un sport apreciat în special de către tineri. Pentru ei, ar fi bine să se amenajeze o pârtie specială pentru acest tip de sport, astfel încât să se evite accidentele ce apar în ultimul timp pe pârtiile din țara noastră, tocmai pentru că turiștii nu dispun de pârtii amenajate pentru un anumit tip de sport.
De asemenea, foarte importante pentru o stațiune montană sunt școlile de ski. Schiul este sportul a cărui tehnică nu poate fi însușită și perfecționată decât într-un cadru organizat și sub îndrumarea monitorilor (profesori de schi). Tocmai de aceea, școlile de schi și dotarea lor, monitorii și calificarea acestora, precum și programele oferite au devenit de multă vreme elemente esențiale pentru caracterizarea calității ofertelor pentru sporturi de iarnă a unor țări sau stațiuni. În țările cu turism de iarnă dezvoltat numărul școlilor și al monitorilor este impresionant: practic nu există stațiune pentru sporturi de iarnă care să nu aibă minimum – 2-3 școli (pentru adulți – începători și avansați; pentru copii; pentru schi acrobatic etc.)
Deși în momentul de față există în stațiune câteva școli de schi, ar fi foarte bine dacă s-ar deschide noi școli de ski, în care instructorii să îi învețe atât pe cei mici, cât și pe cei mari tainele acestui sport minunat. Ar fi extraordinar dacă instructorii de ski ar cunoaște cât mai multe limbi straine, pentru că, cu siguranță, vor sosi în stațiune și turiști străini care vor dori să ia lecții de ski.
Încadrarea pârtiilor de schi alpin (coborâre), indiferent de gradul de dificultate, în normele tehnice interne și internaționale (FIS) și verificarea permanentă a elementelor de semnalizare și marcare, a modului în care se asigură întreținerea și controlul pârtiilor, precum și securitatea schiorilor, inclusiv eficiența măsurilor de acordare a asistenței medicale în caz de accidente sunt strict necesare într-o stațiune ce dorește să atragă și turiști din străinătate, deoarece aceștia sunt obișnuiți cu un anumit standard (în ceea ce privește pârtiile, mijloacele de transport pe cablu sau locurile în care se acordă primul ajutor pe pârtie).
Pe timpul sezonului cald, este recomandat să se investească în construirea unor terenuri de tenis, a unor piscine acoperite (în hoteluri și în complexe de agrement), dar și în construirea unei săli de bowling sau a unui cazino.
O activitate mult solicitată în turismul montan internațional este echitația, pentru care, în unele stațiuni din străinătate funcționează școli de călărie; aceste manejuri pun totodată la dispoziție cai pentru plimbări în împrejurimi și organizează plimbări cu sănii trase de cai. Și în stațiunea Păltiniș, sau în apropierea ei ar trebui înființată o astfel de școală, care, s-ar putea numi Școala de călarie „Prietenii cailor”.
Unul dintre cele mai frumoase trasee ale României este DN 7C, cunoscut și sub numele de Transfăgărășan. Trecînd de Curtea de Argeș, ultima comună înainte de intrarea în munte este Cârtișoara. De-a lungul șoselei puteți face popasuri pentru a vizita Castelul lui Vlad Țepeș de la Poienari, dar și la capătul ei, unde veți descoperi Lacul Bâlea și, pe timp de iarna, Ice Hotel Bâlea.
Transfăgărășanul poate atrage mii, dacă nu zeci de mii de turiști în fiecare an, deoarece frumusețea locurilor ce o înconjoară este uimitoare și copleșitoare, mai ales pentru turiștii din țările cu o climă tropicală, unde munții lipsesc cu desăvârșire. Pentru ca acești turiști să vină să ne viziteze țara, și mai ales această regiune, Transfăgărășanul, autoritățile trebuie în primul rând să asfalteze șoseaua ce duce până la Bâlea, deoarece în ultimul timp aceasta s-a deteriorat, fiind necesare cât mai repede investiții pentru reabilitarea acestei șoseli. Este adevarat că, partea de șosea din Transfăgărășan ce trece prin județul Argeș, se prezintă într-o stare mai proastă, dar din păcate și partea din județul Sibiu începe să se deterioreze în ultima perioadă.
O altă zonă cu un potențial turistic imens din județul Sibiu este Mărginimea Sibiului, o zonă etnografică unică în România, situată la vest de Sibiu, limitată la sud de valea Sadului și la nord de valea râului Săliște. Satele din Mărginime stau mărturie identității culturale a românilor pe aceste meleaguri. Din negura timpurilor, aceste populații de oieri au construit case de brad cu acoperișuri înalte de șindrilă, au fost și sunt maeștrii în prelucrarea lânii și a pieilor.
Deși progresiv construcțiile moderne le înlocuiesc pe cele vechi, tradiționale, atmosfera rămâne neschimbată. Localnicii continuă să poarte zi de zi straiele tradiționale, costumele de sărbatoare de o eleganța rară, brodate în negru și alb și păstrate la loc de cinste, sunt purtate cu mândrie de sărbători, mesteșugurile moștenite din moși strămoși sunt practicate cu succes și azi.
Există nenumărați turiști care își doresc să vină și să cunoască tradițiile acestor oameni, folclorul, modul lor de viață, și tocmai din această cauză primaria și consiliul local al județului Sibiu ar trebui să îi încurajeze pe locuitorii acestor sate minunate să își deschidă pensiuni, sau să amenajeze în propriile case camere în care să îi găzduiască pe turiștii nerăbdători să descopere un mod de viață simplu. Aici se poate practica atat agroturismul, turismul rural, cât și ecoturismul.
Localnicii ar trebui să primească subvenții de la stat pentru a-și consolida locuințele, deoarece în timp acestea se deteriorează, și astfel ele nu vor mai prezenta nici un interes pentru turiștii dornici să viziteze locuințe autohtone, nu construcții moderne care se întâlnesc la tot pasul.
Pentru dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice și agroturistice recomandăm promovarea și stimularea, prin reintroducerea sau extinderea următoarelor facilități:
– scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificării pensiunii turistice sau agroturistice;
– punerea la dispoziție de către autoritățile locale, din terenurile disponibile, în condițiile prevăzute de lege, a unor suprafețe necesare construirii, dezvoltării și exploatării de pensiuni turistice și agroturistice și de terenuri pe care să fie amenajate spații pentru agrement;
– prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice și agroturistice;
O altă propunere este construirea unui stadion de fotbal de 50.000-60.000 de locuri, stadion ce ar urma să găzduiască meciuri ale echipei naționale de fotbal a României, dar și ale echipei locale din Sibiu, FC Sibiu. Acest lucru se poate întampla însă numai dacă se vor găsi oameni de afaceri dispuși să investească sume foarte mari în construirea acestuia.
Dacă acesta va fi omologat la anumite standarde de către UEFA, pe el se vor putea disputa în viitor finale ale Cupei Uefa, sau, de ce nu, ale Cupei Champions League. Este cunoscut faptul că astfel de manifestări fotbalistice atrag, în prezent, un număr foarte mare de turiști din toată Europa, astfel încât se poate afirma că o astfel de investiție nu este chiar un eșec încă dinainte de a fi construit.
Turismul de afaceri concentrează în prezent circa 20% din totalul călătoriilor internaționale și aproape 1/4 din totalul încasărilor din turism, înregistrând valori diferite de la o țară la alta, în funcție de echipamentele turistice și nivelul general de dezvoltare economică.
Tocmai din această cauză propunem pentru dezvoltarea turismului de afaceri în județul Sibiu, construirea unui centru de conferințe în municipiul Sibiu. Acesta ar trebui să cuprindă două săli de plen ( 500 locuri fiecare), săli de reuniuni pe secțiuni, birouri pentru organizatori, spațiu de catering, spațiu de odihnă și coffee-break și spațiu pentru garderobă.
Această construcție este de preferat să fie construită cât mai aproape de aeroport, la marginea orașului, sau într-un cartier în care se află mai multe birouri ale corporațiilor importante.
De asemenea, județul Sibiu este cunoscut drept unul în care se organizează frecvent diferite festivaluri, printre care amintim: Festivalul Internațional de Jazz, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Astra Film Fest Sibiu, Festivalul Salinelor- Agnita, Târgul creatorilor de artă populară.
Acest gen de festivități atrag anual foarte mulți turiști de pretutindeni, și tocmai din această cauză, este de preferat să se deschidă în fiecare localitate unde se desfașoară aceste festivaluri, căsuțe de lemn pe durata desfășurării lor, de unde turiștii să își poată achiziționa diverse suveniruri.
3.2. Analiza SWOT a județului Sibiu
Analiza SWOT este o tehnică prin care se pot identifica punctele tari și slabe și se pot examina oportunitățile și amenințările unui proiect, ale unei acțiuni sau ale unei persoane și poate fi utilizată ca element de realizare a bilanțului.
3.2.1.Cadrul natural
Puncte forte
Relieful muntos din sudul județului creează un important potențial hidrotehnic, silvic și turistic.
Funcții diversificate ale localităților, o bună dezvoltare a activităților neagricole, în special în sectorul secundar, cu tradiție în județ.
Rețeaua de dotări publice pentru ocrotirea sanatatii, pentru cultura si pentru învățământ este relativ dezvoltată.
La nivelul județului Sibiu există o rețea bine dezvoltată de axe de transport rutier (culoarul IV european, E68, E81), feroviar și aerian.
Rețeaua de distribuție a gazelor naturale este destul de bine dezvoltată datorită existenței resurselor de gaz în județ.
Existența suprafețelor cu vii,livezi, pășuni și fânețe,în suprafața agricolă cu posibilități de dezvoltare a sectorului zootehnic
Suprafața forestieră constituie un important potențial economic și de mediu.
Număr relativ mare de întreprinderi mici și mijlocii înregistrate
Stațiuni turistice și balneo-climaterice (Păltiniș, Bazna, Ocna Sibiului) cu rol important în tratarea diferitelor afecțiuni.
Largi posibilități de dezvoltare a agroturismului datorită peisajului, datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale arhitecturale, existența cetăților țărănești și zona Mărginimii cu specific aparte.
Spiritualitatea rurală plină de originalitate și interferența dintre cultura populară națională cu cea a minorităților naționale.
Puncte slabe
Datorită reliefului parțial muntos, există zone întinse unde infrastructura fizică este slab dezvoltată.
Migrația în străinătate a tinerilor cu un grad înalt de pregătire profesională în căutarea unui loc de muncă.
Scăderea natalității, îmbătrânirea populației,depopularea zonei rurale.
Lipsa unor grădinițe și a școlilor în unele localități rurale izolate.
Exploatarea vânatului existent în fondul forestier peste efectivele optime și practicarea braconajului.
Insuficienta popularizare în mediul rural a programelor europene de finanțare (SAPARD) pentru înființarea de pensiuni turistice.
Lipsa de personal capabil să elaboreze proiecte pentru finanțări externe, la nivelul primăriilor.
Nivelul de poluare din zona Copșa Mică – Mediaș, din aer și apă poate conduce la
scăderea numărului de turiști din nordul județului.
Oportunități
Atragerea de actori locali în parteneriat public – privat privind accesarea de fonduri externe și guvernamentale pentru investiții în infrastructura de transport și în domeniul edilitar-gospodăresc.
Programe comunitare de susținere a protecției mediului privind gestionarea deșeurilor și epurarea apelor uzate.
Existența unor instituții guvernamentale sau organizații neguvernamentale care se ocupă de pregătirea profesională și reconversia forței de muncă.
Promovarea și susținerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze mediul.
Zona defavorizată Copșa Mica oferă facilități fiscale investitorilor și acces gratuit la utilități în scopul reducerii șomajului.
Posibilități de dezvoltare a turismului prin existența unor facilități de scutire de impozite și creditarea avantajoasă a celor care investesc în amenajări agroturistice.
Riscuri
Orientarea investitorilor spre alte zone în funcție de facilitățile oferite.
Posibilitatea apariției unor fenomene imprevizibile: inundații, cutremure, care pun în pericol structuri antropice.
Restructurarea centrelor monoindustriale fără a oferi o alternativă clară celor disponibilizați, poate să conducă la amplificarea conflictelor sociale și a gradului de infracționalitate.
Există riscul ca unii întreprinzători să nu-și manifeste interesul pentru investiții datorită instabilității legislative.
Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei și faunei din zonele declararate monumente ale naturii.
3.2.2.Situația cererii si ofertei.
Puncte forte
Alegerea orașului Sibiu ca și capitală culturală europeană în anul 2007, crescând notorietatea Transilvaniei și cererea turistică.
Obiectivele incluse în patrimoniul mondial UNESCO atrag deja numeroși turiști în regiune.
Interes internațional crescând pentru potențialul natural și cultural al zonelor rurale se reflectă în numeroase producții TV și publicații.
Există deja oferte atractive pentru turism neconvențional de aventură, oferind experiența autenticității în zonele rurale,mai biner spus o călătorie în timp.
Puncte slabe
Oferta turistică în zonele rurale este redusă deocamdată, în special în regiunile situate departe de șoselele principale.
Pretențiile diferite ale turiștilor vest europeni respectiv români ar putea constitui o problemă.
Poluarea mediului (deșeuri, calitatea apei etc.) afectează în multe locuri atractivitatea turistică.
Mentalitatea invechită poate împiedica îmbunătățirea calității ofertei turistice
Oportunități
Sibiul, în calitate de fosta capitală culturală europeană 2007, va atrage un numar considerabil de turisti în Transilvania, constituind astfel o șansă însemnată pentru această regiune.
În baza specificității peisajului cultural și a bisericilor-cetate ca puncte de atracție pot fi atrase noi grupuri țintă în regiune ( ex.turiști interesați de drumeții, hipism, cultură).
Riscuri
Sibiul in calitate de fosta capitala europeana poate insa sa si dăuneze imaginii Transilvaniei, dacă cererea turistică nu poate fi satisfăcută corespunzător de exemplu lipsa legăturilor aeriene, posibilități de cazare sau capacitate gastronomică insuficiente, oferte culturale modeste și o interconectare deficitară a ofertelor cu regiunea în ansamblu.
Dacă șansele anului 2007 nu se valorifică cum trebuie,in timp vom vedea ca imaginea de capitală culturala va fi una una uitată de turisti si imediat vom vedea si rezultatele acestei actiuni.
3.2.3.Cazare si gastronomie.
Puncte forte
Relația între prețuri și ofertă în unitățile gastronomice este adecvată.
Calitatea serviciilor precum și ospitalitatea trebuie definite ca bune.
Există deja oferte interesante inclusiv în zonele rurale.
Puncte slabe
În foarte multe zone rurale nu există posibilități de cazare foarte multe.
În zonele rurale oamenii nu au nivel un de cunostinta foarte mare despre ceea ce se numeste turism.
Oportunități
Bisericile fortificate, cu construcțiile lor anexă, se pot amenaja ca și puncte de popas pe traseele de drumeție,existente deja în zona Mediaș.
Cladirile in stil vechi care au fost renovate reprezinta un succes,deoarece turistii vor dori sa stea intr-un loc in care istoria isi face simtita prezenta
Riscuri
Neimplicarea in valorificarea si protejarea cladirilor vechi va duce la o scadere a prezentei turistilor.
Daca nu se vor lua masuri impotriva si nu se va investi masiv intr-o infrastructura demna de o capitala europeana in care prestanta isi spune cuvantul turismul va avea de suferit implicit si oamenii care locuiesc acolo si care din asta traiesc.
Neimplicarea autoritatilor si a locuitorilor in procesul de modernizare si ingrijire va avea un impact negativ asupra turismului zonal.
Județul Sibiu prin prisma aspectului său de oraș european de mare valoare va deține intotdeauna un loc aparte in inimile turiștilor,iar dacă se va investi din ce in ce mai mult se va ridica la un standard mult mai inalt,care desigur va imbunătăți calitatea și asteptările turistilor.
CAPITOLUL IV
Promovarea județului Sibiu la nivel internațional
În timp ce este foarte important să se promoveze România la nivel național, un argument puternic îl aduce și promovarea regională pentru obținerea de rezultate semnificative. Spre deosebire de Budapesta sau Praga, Bucureștiul nu este un centru arhitectural, savoarea României constând în regiunile sale. Nu este surprinzator că Sibiu, mai degrabă decat București, a fost capitala europeană culturală în 2007.
Mai mult, regiuni ca Transilvania, evocă o imagine pozitivă turiștilor străini decât ar face-o România. Autoritățile locale ar trebui sprijinite în dezvoltarea propriei imagini, sub umbrela imaginii naționale, pentru a fi siguri că percepția a ceea ce România are de oferit, este maximă.
4.1 Analiza promovării imaginii
În vederea creării unei imagini pozitive a turismului autohton în țară și străinătate considerăm că ar fi utilă organizarea unor programe de informare și prezentare gratuite pentru ziariștii străini și români, subvenționate parțial pentru reprezentanții agențiilor de turism interesate în vânzarea programelor turistice specifice județului Sibiu.
De remarcat este și difuzarea (prezentarea) unor casete cu filme turistice, diferite acțiuni promoționale organizate sub egida Ministerului Turismului, sau colaborare cu alte instituții cu reprezentanțe în străinătate. Aceste acțiuni vor lua în considerare atât preferințele turiștilor străini care le trec pragul, cât și de cerințele exprimate de reprezentanții agențiilor de turism interesate de oferta turistică a județului Sibiu.
De asemenea, foarte importantă pentru promovarea cât mai eficienta a județului pe piața turistică internațională, este și creșterea fondurilor financiare pentru publicitate și promovare, dar și cheltuirea lor într-un mod eficient, eliminându-se cheltuielile neoportune.
Un impact deosebit îl poate avea și diversificarea excursiilor „de ospitalitate”, la care să participe ziariști ce activează la publicații și emisiuni legate de promovarea turismului din străinatate. Preferabil ar fi ca cei care conduc din punct de vedere administrativ județul (Consiliul Local al județului Sibiu sau chiar Primăria orașului Sibiu), sau Ministerul
pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale să sponsorizeze aceste deplasări și cazarea jurnaliștilor în județul Sibiu.
Aceste excursii de ospitalitate ar trebui să se organizeze de către oameni specializați în domeniu, deoarece este strict necesar ca oaspeții să dispună de niște servicii cât mai aproape de perfecțiune, să fie tratați cu ospitalitate de către localnicii din satele din Marginimea Sibiului, de exemplu.
În timpul acestor excursii, jurnaliștii și reporterii trebuie să meargă să cunoască obiectivele turistice cele mai interesante ale județului Sibiu, cele mai atractive locuri din punct de vedere turistic, locurile unice, ce se pot găsi numai în județul promovat de noi.
Nu ar trebui omise din circuitul prezentat acestora, orașele Sibiu și Mediaș, satele din Marginimea Sibiului, Complexul Național Muzeal Astra, stațiunea Păltiniș, Transfăgărășanul, Ocna Sibiului, dar și parcul Dracula Parc.
Pentru regiunile în care jurnaliștii nu vor mai avea timp să ajungă, trebuiesc editate pliante cu poze și cu informații, în limba engleză și franceză, asupra potențialului turistic și a facilităților de cazare, alimentație și agrement. Ei trebuie să afle, de asemenea, și de oferta de iarnă de la Bâlea Lac, atunci când turiștii din toată lumea se pot caza în Hotelul de Gheața „Ice Hotel”. Acest proiect atrage în fiecare sezon de iarnă turiști străini, iar în special, pe cei ce nu dispun de asemenea construcții în țara lor de reședință.
Jurnaliștii pot filma și fotografia locuri și peisaje unice, surprinzătoare, pe care să le redea apoi, prin intermediul posturilor de televiziune, a ziarelor și revistelor sau a internetului, celor ce pot deveni potențiali turiști ai regiunii noastre.
Foarte important, pentru promovarea turismului din județ este și participarea, în cadrul târgurilor internaționale de turism și a celor europene. Județul Sibiu ar trebui să își deschidă pe perioada târgurilor un stand în care să prezinte vizitatorilor, prin intermediul pliantelor, a broșurilor și a materialelor video, fascinanta noastră tara, și mai ales, atracțiile turistice principale ale județului.
Pentru a atrage vizitatorii într-un mod cât mai original, propunem ca standul să fie decorat cu diverse obiecte artizanale unice, confecționate de către meșteșugarii sibieni, dar și cu poze și proiecții video ale locurilor de interes turistic din județul Sibiu. De asemenea, atractive ar fi și dansurile noastre populare, specifice zonei, împreună cu o formație de muzică românească care să întrețină atmosfera.
Ideal ar fi ca reprezentanții noștrii să reușească să organizeze o seară special dedicată județului Sibiu, în care vizitatorii și tour-operatorii sau agenții de turism să poată descoperi o mică parte din tradițiile sibienilor sau din gastronomia lor. Se poate organiza o cină cu mâncare tradițională românească, muzică și dansuri tradiționale, toate organizate într-un cadru cât mai autentic. Participanților li se vor oferi cd-uri de prezentare, pliante, broșuri, rețete tradiționale culinare și produse autentice.
Pentru promovarea turismului de afaceri în străinatate, este de recomandat să se facă publicitate, atât prin intermediul ziarelor cu tiraj mare, cât și pe paginile de internet ce se adresează sectorului business, dar și prin intermediul touroperatorilor specializați ce se ocupă cu turismul de afaceri.
Astfel, piețele prioritare pentru România, și implicit pentru județul Sibiu sunt Germania, Austria, Italia, Franța, SUA, Germania, Rusia, Ungaria, Marea Britanie și Irlanda, în timp ce țările scandinave, cele din Benelux și Peninsula Iberică sunt ținte secundare.
Obiectivul nostru principal însă, ar trebui să fie, semnarea de contracte cu marii tour-operatori din Europa și nu numai, dar și cu agențiile de turism ce își desfășoară activitatea în țări precum Franța, Germania, Italia, Spania, Croația, etc.
Reprezentanții județului Sibiu trebuie să le prezinte marilor touroperatori din Germania, de exemplu, în special obiectivele culturale ce se regăsesc în județ, deoarece este bine știut faptul că turiștii germani sunt adepții practicării turismului cultural și al celui de litoral. Putem oferi acestora turism cultural, județul Sibiu fiind recunoscut drept una dintre cele mai căutate regiuni în care se poate practica acest tip de turism.
Cu siguranță turiștii germani, care sunt în general persoane tinere sau de vârsta medie (până în 54 ani), vor fi fascinați de frumusețea orașului Sibiu, de muzeele nenumărate ce se regăsesc în județ, de bisericile fortificate, de festivalurile ce se desfășoara pe toată perioada anului, de târguri sau de obiceiurile și tradițiile sașilor din Mărginimea Sibiului.
Dintre operatorii care prezintă oferte pentru România în momentul de față, cei mai mari sunt: TUI (cel mai mare și mai important operator de turism din Germania), Thomas Cook (incluzând Neckermann) și Rewe Touristik, însă numărul ofertelor este inferior comparativ cu ofertele Bulgariei, mai ales în ceea ce privește turismul de litoral. România are un deficit de imagine și cunoașterea pe piața germană a turismului, și tocmai din aceasta cauză este necesar să îi convingem cât mai mulți tour-operatori și agenți de turism din Germania să conceapă pachete turistice bazate pe turismul cultural în județul Sibiu.
Din păcate, numărul turiștilor germani care aleg să-și petreacă vacanța la noi în țară nu este foarte mare, asta deoarece ei își doresc în primul rând servicii de calitate, obiective turistice ce nu se găsesc la ei țară, dar și sentimentul de siguranță. Prin urmare, România ar trebui să-și creeze o imagine pe piața germană ca fiind o nouă destinație atractiva în care se poate practica un turism cultural de calitate. În acest sens se impune dezvoltarea și promovarea următoarelor elemente: hoteluri cu servicii de calitate, servicii de alimentație superioare, un sejur pentru toată familia și la un preț favorabil.
De preferat ar fi ca reprezentanții noștri să îi convingă pe aceștia că județul Sibiu are de oferit turiștilor nenumărate locuri unice de vizitat, multe posibilități de cazare, alimentație și agrement de o calitate cel puțin asemănătoare cu cea prezentă în țara turiștilor.
Ecoturismul poate atrage cu siguranță foarte mulți turiști, și, în special, pe cei de vârsta a treia din țări ca Germania, Franța, Statele Unite ale Americii sau Anglia. Aceștia sunt foarte atrași de acest gen de turism, și tocmai din această cauză, trebuie ca reprezentanții județului nostru să știe ce să le ofere agențiilor de turism și tour-operatorilor. Ei își doresc liniște, servicii de calitate, locuri cu peisaje deosebite, în care natura să fie cât mai intactă.
Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, în general, îl constituie publicitatea realizată de turiștii care ne-au vizitat zona, și care, au fost satisfăcuți atât de obiectivele turistice, cât și de calitatea serviciilor de care au beneficiat. Ideal este ca turiștii satisfăcuți să recomande și cunoștințelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenție de turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la înălțimea exigențelor acelor clienți.
Această metodă este utlizată și de către turiștii străini, astfel încât, dacă atunci cand ne vizitează țara (sau o anumită regiune), sunt mulțumiți de modul în care au fost serviți și frumusețea locurilor i-a fascinat, cu siguranță le vor povesti și rudelor sau prietenilor despre acestea, și le va recomanda să vină să ne viziteze țara.
Birourile de informații turistice ale României în străinătate au un rol foarte important în promovarea turismului, pentru că lor le revine sarcina de a le prezenta țara noastră străinilor care își doresc să afle mai multe informații, în vederea organizării unei vacanțe ulterioare. Este de recomandat ca aceste birouri să se regasească într-un număr cât mai mare, în cât mai multe țări și orașe.
4.2.Analiza marketingului turistic
Realizarea unei politici de marketing și de promovare capabile să asigure crearea unei imagini favorabile României și județului Sibiu va stimula cererea turistică internațională cu siguranță.
După cum bine se știe, în 2007, orașul Sibiu a fost Capitala Culturală Europeană. De-a lungul anului trecut au avut loc nenumărate spectacole, festivaluri, concerte, expoziții de pictură, sclupturi sau instrumente muzicale.
Printre cele mai importante programe ce s-au derulat de-a lungul anului 2007 se regasesc „EuROpa”, „Provocări pentru ochi și minte” și „Dincolo de frontiere”. „EuROpa“ este programul care promovează integrarea culturală a României în Uniunea Europeană, simbolul acestui parteneriat fiind dat chiar de legătura dintre Sibiu și Luxemburg, cele două capitale din 2007, aceste două orașe având un trecut comun (populația germană care a colonizat Transilvania provenea chiar din zona Luxemburgului). În cadrul manifestărilor din Sibiu, relația cu Europa a fost subliniată și de Sala Multifuncțională Europa, unde au fost expuse imagini din toate colțurile continentului.
Programul „Provocări pentru ochi și minte” a cuprins manifestări din domeniul audio-vizual, fotografie și film, în timp ce un alt program „Dincolo de frontiere” a fost dedicat sibienilor care au depășit granițele orașului, activitatea lor schimbând într-o măsura mai mare sau mai mică lumea.
Acestea sunt doar unele din numeroasele programe care au adus, cu siguranță, mai mulți turiști decât a făcut vreodată țara noastră în decursul unui singur an. Reușita acestor manifestări a schimbat în bine imaginea prăfuită a turismului românesc și asta dintr-un motiv simplu: satisfacția străinilor care au vizitat Sibiul deja generează un flux crescut și pentru anii ce vor urma.
Pentru ca touroperatorii străini să poată accesa cât mai ușor informații referitoare la județul nostru, este necesară crearea unui centru de informare regională pe internet în limba engleză, germană și franceză, care să cuprindă coordonatele tuturor hotelurilor, motelurilor, pensiunilor, restaurantelor, zonelor de agrement, ale domeniilor de vânătoare și pescuit, traseelor turistice, serviciilor de închiriere mașini/ambarcațiuni/echipamente sportive, etc.
Acest site trebuie construit cât mai bine posibil, deoarece în cazul în care site-ul nu va fi unul de calitate, care să cuprindă toate informațiile necesare, interesul tour-operatorilor va scădea, cu siguranță.
Ar trebui să se realizeze o pagină de internet pentru promovarea echilibrată a turismului din județul Sibiu, cu accent pe specificul regiunii, prezentarea festivalurilor folclorice, a zonelor de mare atractivitate, a capacităților de care dispune în acest domeniu, la care să poată avea acces toți cei care își doresc să afle mai multe date despre județul nostru. Informațiile din site trebuiesc traduse în cât mai multe limbi de circulație internațională.
În opinia mea, turismul de afaceri, de sănătate, cultural, montan, cât și cel de aventură sunt principalele branduri ce trebuiesc dezvoltate în viitor pentru a reprezenta România ca destinație turistică pe plan international. România poate deveni un jucător competitiv pe piața europeană a turismului de afaceri, care înregistrează creșteri importante și în acest moment, dar trebuie să se treacă de la promovarea turistică la implementarea unei politici de marketing adecvate, prin crearea de evenimente și participarea la târguri internaționale de turism.
Oamenii de afaceri din Franța, Germania, Italia sau chiar din Statele Unite ale Americii sunt așteptați în județul Sibiu pentru a participa la conferințe și târguri, deoarece infrastructura, utilitățile de cazare și alimentație, dar și centrele de conferința sunt de o calitate excelentă. Față de alte orașe care oferă, de asemenea posibilități de desfășurare a unor conferințe sau a târgurilor, orașul Sibiu oferă toate facilitățile necesare acestei forme de turism la un preț mult mai convenabil.
Stațiunea Păltiniș, unde se poate practica turismul montan și balnear, trebuie promovată pe piața turistică din Germania, Ungaria, Anglia, Serbia și Moldova. Din păcate, turiștii din țări precum Norvegia sau Spania, nu sunt atrași de turismul montan din țara noastră, din cauza calității serviciilor oferite, astfel încât ei preferă să-și petreacă vacanțele în stațiunile montane din Italia, Austria sau Franța.
În schimb, aceștia pot fi atrași de baza de tratament existentă în stațiunea Păltinis, în care se poate practica un turism balnear la standarde internaționale. Pe lângă turiștii din Germania și Spania, și turiștii din Israel, Belgia, Olanda, Danemarca preferă să practice turismul balnear. În aceste zone este recomandat să se promoveze această formă de turism prin intermediul internetului, dar și prin agențiile de turism și tour-operatori.
Promovarea se mai poate face prin pliante sau poze care sa reflecte diversitatea si frumusetea peisajului, prin dezvoltarea industriala si culturala, judetul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de vanatoare sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati de monumente ale naturii, istorice sau arhitecturale sau de traditii locale.
Statiunile turistice sunt apreciate pe plan intern si international prin posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna sau vara.
Reteaua hoteliera de vile,cabane ,restaurante , discoteci , cafenele , baruri, piscine si alte utilitati fac ca aceste statiuni sa fie cautate in toate anotimpurile. Statiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale , precum si baza de tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic , ale aparatului respirator , genito urinar , insuficienta glandulara , in stari de convalescenta,etc..
Multe localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale, case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala,la care succesul e vizibil.
Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si arhitectura romaneasca , ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiu o zona aparte . O bogata fauna cinegetica si piscicola , flora rezervatiilor naturale constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc frumosul . Datorita acestui imens potential , turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale judetului.
Prin prisma turismului vom face ca din promovarea județului Sibiu sa atragem cat mai multi investitori dispuși sa investeasca in această „oază a timpului stravechi” la care avem datoria de a indeplini asteptările si de a le face să crească mereu.
Județul Sibiu are cu ce se mândri și asta este foarte evident ,mai ales când ai atâtea locuri frumoase de vizitat pe care turiștii le vor adora când le vor vedea și iși vor aminti mereu că Sibiul este un loc cu totul si cu totul deosebit,dar pentru a atrage cât mai multi turiști trebuie sa pornim si o campanie care să dea un randament mai mare decat da acum,pentru că nu incape in discuție că acest loc medieval isi merita locul de capitală europeană.
Concluzii
Județul Sibiu are un potențial turistic deosebit,fiind printre obiectivele turistice căutate cel mai mult de către turiști, oferind de asemenea multe posibilitati de agrement, frumusetea locurilor isi pun amprenta pe cartea de vizita a judetului,datorita faptului ca se afla si intr-o zona foarte deosebita din punct de vedere geografic si demografic,ceea ce ridica atractivitatea zonei si imediat valoarea acesteia situandu-I standardele la cel mai inalt nivel din industria turistica europeana,Sibiul devenind in anul 2007 capitala europeana.
Totodata in judetul Sibiu se dezvolta infrastuctura turistica de la an la an,care este in continua ascensiune, acest fapt observandu-se prin prisma faptului ca numarul unitatilor este in crestere de la 3002 in anul 2004 la aproximativ 5000 in anul 2007, rezultand un ritm de crestere de 60%.
Turismul evoluează sub incidența a numeroși factori, diferiți ca natură și rol, cu acțiune globală sau particularizată asupra unei forme ori componente a activității turistice, ceea ce înseamnă că ei afectează implicit numărul sosirilor de turiști într-o anumită perioadă, într-o anumită locație.
Veniturile populației, spre exemplu, sunt în opinia majorității specialiștilor principala condiție pentru manifestarea cererii turistice și deci suportul material obiectiv al dezvoltării turismului. Creșterea veniturilor determină chiar deplasări absolute de la o grupă la alta de produse, sau de la un sort la altul. Veniturile populației sunt în opinia majorității specialiștilor principala condiție pentru manifestarea cererii turistice și deci suportul material obiectiv al dezvoltării turismului.
Prețurile și tarifele reprezintă un alt factor important în decizia consumatorului de a practica un anumit tip de turism.
Factorii enumerati mai sus au o veridicitate mare , aceasta concluzionandu-se in numarul sosirilor turistilor care au evoluat in fiecare an.Daca in anul 2001 acesta se situa la aproxinativ 166000 in numai 6 ani aceasta cifra dublandu-se la aproximativ 328000 de turisti,in anul 2007.Datorita frumusetii, prestantei si inegalitatii acestui loc,cred ca aceasta crestere este prea mica pentru acest judet de o valoare inestimabila pentru Romania si care nu este pus in valoare atat cat ar trebui,unde arhitectura isi spune cuvantul si unde timpul parca nu a trecut.
Numărul înnoptărilor în județul Sibiu a crescut constant începând cu anul 2002, pentru că și numărul sosirilor de turiști a crescut în aceeași perioadă datorită investițiilor, dar și datorită faptului că zona a fost promovată mai mult de către agențiile de turism, dar și de către mass-media.
În ceea ce privește numărul înnoptărilor turiștilor străini, se poate observa o creștere destul de mare, de la 95.5 % în 2002, până la 129.7 % în 2007, acest lucru fiind posibil și datorită faptului că județul Sibiu, în ultimul timp, atrage mulți turiști ce practică turismul de afaceri, dar și pe cel balnear sau cultural.
In continuare afirm ca putem face mult mai mult pentru judetul Sibiu si cred ca numarul innoptarilor poate depasi asteptarile noastre cu mult mai mult in urmatorii anii daca vom da dovada de mai multa stabilitate politica si economica,iar investitiile se vor realiza la un nivel in care turistii, atat romani cat si cei straini vor include in planificarea viitoarelor vacante si judetul Sibiu,binenteles aceasta avand o infrastructura si un sistem de management foarte bine pus la punct.
Prin originalitatea de care da dovada Sibiul este imposibil ca in urmatorii ani sa nu devina un centru turistic si cultural,pe piete precum Germania,Austria,Rusia,Marea Britanie si Irlanda,promovarea fiind un lucru extrem de important.
In incheierea acestei lucrari pot spune ca mi-am atins obiectivele pentru o mai buna dezvoltare si promovare a judetului Sibiu,iar daca se vor atinge punctele indicate mai sus,in urmatorii ani prin prisma investitiilor vom vedea un Sibiu mai prosper fata de cel vechi si care va avea o influenta mult mai mare in turismul din Europa si nu numai,pentru ca autenticitatea zonei isi va spune cuvantul,cele sase rezervatii de mare valoare stiintifica si turistica Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului,depozitele de calcar de la Cisanadie si Turnu Rosu,rezervatia din Valea Sarba,lacul Balea si Iezerele Cindrelului,rezevatia Golul Alpin si Golul Alpin Fagaras,prin muzeele sale si statiunile unicate si pe care sigur ca o sa sa ii cucereasca pe turisti.
BIBLIOGRAFIE
1. D. Firoiu, C.Dridea, P. Dodu, C. Gheorghe, Industria Turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, 2006
2.D.Firoiu,I.Petan,C.Gheorghe,Turismul in perspectiva globalizării,Editura Pro Universitaria, 2006
3. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 – 2026 (www.mturism.ro)
4. Studiu de piață privind dezvoltarea turismului german în România, IPK International, München, 2006 (Studii internaționale: http://www.mturism.ro)
5. www.INSSE.ro
6. www.sibiu.ro
7. www.sibiu2007.ro
8. www.sibiuvirtual.ro
9. www.sibiulmeu.ro
10. www.b-and-b.ro
11. www.sibiu7.com
12. www.muzeulastra.ro
13. www.cjsibiu.ro
14. www.clubafaceri.ro
15. www.ici.ro
16. www.welcometoromania.ro
17. www.tourismguide.ro
18. www.wikipedia.org
19.www.sibianul.ro
20.www.palacedumbrava.ro
ANEXE
Anexa nr. 1. Bâlea Lac
Anexa nr. 2. Bâlea Lac
Anexa nr. 3. Orașul Sibiu
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategii de Dezvoltare a Infrastructurii Turismului In Judetul Sibiu (ID: 168168)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.