Strategii DE Creditare LA B.r.d. Groupe Societe Generale
CUPRINS
Bibliografie
=== ANEXA 1 ===
82
INSTRUMENTAREA DOSARUL DE CREDITE LA S.C. MIRAJ S.R.L. TG-JIU
Inregistrata la BRD-GSG S.A.
Nr. 1267 din 27.04. 2006
CERERE DE CREDIT Catre,
BRD-GSG S.A. Sucursala GOlj
Agentul economic S.C. MIRAJ S.RL. inregistrat in Registrul Comertului nr. J18/36111991 cod fiscal nr. R2162190 cod SIRUES nr. 185678086 cu sediul in Tg-Jiu, str. Victoriei, b1.5, sc.l, et. 2, ap. 12, jud Gorj, cod postal 1400, telefon 257048, reprezentat prin director (presedinte) Popescu Vasile si director economic (contabil sef) Popescu Ion, va rugam sa aprobati un credit in suma de 200.000.000 lei, pentru 365 zile.
Creditul va fi utilizat pentru procurarea de marfuri catre populatie Creditul solicitat il garantam cu apactament proprietate personala. Creditul se va rambursa conform graficului.
Data la care se angajeaza credituI 20.04.2006
Unitatea noastra are conturi deschise la urmatoarele unitati Bancare : BRD-GSG~ BCR
Semnatura Director
Director Economic
=== ANEXA 2 ===
Valoare. 320.000.000 lei
Anexa nr.2.
PLANUL AFACERII
1. DATE GENERALE
SOCIETATEA COMERCIALA MIRAJ S.R.L.
2. Reprezentata prin Popescu Vasile in calitate de Director si Popescu Ion in calitate de Director economic.
Sediul societatii Tg- Jiu, Str. Victoriei, bI. 5, sc.1, et.2,ap.12, judo Gorj. 4. cod postal 1400, cod fiscal R2162190, cod Sirues 185678068.
5. Telefon/Fax 257048
Numar actionari: 1.
Inregistrata la Registrul Comertului la nr. Jl8/361/1991. 8. Obiectul de activitate potrivit prevederilor din statut :
– comercializarea produselor alimentare, bauturilor racoritoare, bauturilor alcoolice Sl bauturilor spirtoase in sistem en-detaille si en – gross.
9. Capital social:
– subscris 2.000.000 lei;
– varsat 2.000.000 lei.
Forta de munca: nr. total 26 angajati permanent.
11. Consiliul de administratie: Popescu Vasile, director, data nasterii 16.09.1960, profesie : contabil, domeniul comert, functia administrator, stare material a buna.
Managerii( reprezentantii legali ai societatii) :
Ctb. Popescu Vasile, data nasterii 16.09.1960, vechime 22 ani, din care 16 ani in specialitate, activitatea desfasurata in ultimii 5 ani S.C. MIRAJ S.R.L. – director.
II. Scopul planului: obtinerea de credit.
III. Datele generale ale afacerii :
Descrierea generala a afacerii : Procurarea de marfuri pentru desfaceri catre populatie.
2. Produsele sau serviciile oferite:
descrierea produsului ( serviciului ): diverse marfuri; b. piata de desfacere: judo Gorj;
C. cantitate;
pret estimativ
e. volumul vanzarilor: 150.000.000 lei/luna.
Modul de comercializare al produselor ( serviciilor): en – detaille Sl en – gross.
4. Asigurarea necesarului de marfa:
Furnizor Diversi furnizori
5. Asigurarea afacerii :
Valoare 160.000.000 lei
Beneficiar Diversi beneficiari IV. Analiza financiara a afacerii
A Determinarea necesarului de credite ale afacerii:
Cheltuieli materiale : 320.000.000 lei;
Cheltuieli salarii : 121.000.000 lei; 3. Cheltuieli diverse: 59.000.000 lei;
– Total cheltuieli : 500.000.000 lei;
_ Disponibilitati proprii : 300.000.000 lei; – Necesar credite : 200.000.000 lei.
B. Calculul economic al afacerii:
Total venituri (rezultate aferente afacerii – QV): 650.000.000 lei; 2. Total cheltuieli: 500.000.000 lei din care:
_ cheltuieli si disponibilitati proprii : 300.000.000 lei; – cheltuieli diferite : 200.000.000 lei ;
Profit brut: 150.000.000 lei;
Cheltuieli suportate din profit: 27.500.000 lei;
Dobanda aferenta credite : 75.000.000 lei;
Impozit pe profit: 9.375.000 lei;
Profit net: 38.125.000 lei.
Data
Semnatura
BRU … GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N ume client: MlRAJ S.R. L.
Balanta de verificare incheiata la data de: 31/12/2005
– pag. 2-
T. DEBIT: 7191769294 T. CREDIT: 7191769294 DIF. SOLD: 0
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj – pag. 1 –
N ume client: MIRAJ S.R.L.
1012 108
118 121 129
Balanta de verificare incheiata la data de: 31/01/2005
Capital social subscris varsat 0,00
Contul intreprinzatorului 0,00
individual
Alte fonduri
Profit si pierdere Repartizarea profitului
2000000,00 520490260,00
1578690333,00 104531233,00 0,00
2811 321 322 371 378 381 401 411 421 4311
4371
Amortizarea cladirilor Obiecte de inventar
Uzura obiectelor de invent a Marfuri
Diferente de pret la marfuri Ambalaje
Fumizori
Clienti
Personal-remuneratii datorate C.A S.( contributia unitatii) Contributie unitate ( fond somaj)
0,00 105816568,00 0,00 3245793856,00 0,00 277770517,00 0,00
497873391,00 0,00 0,00 0,00
141843246,00 0,00 105816568,00 0,00 149015137,00 0,00 1688714148,00 0,00 32131903,00 18711796,00 2299459,00
T. DEBIT: 6724446671 T. CREDIT: 6724446671 DIF. SOLD: 0
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N urne client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 01-
Analiza economico – financiara la data de : 31.12.2005
I. Bilant contabil
– mii lei-
Activ( Utilizari)
1. Active imobilizate 1.1. Imobiliz necorp. 1.2. Imobiliz corp. 1.3. Imobiliz.fin.
2. Active circulante 2.1. Stocuri, productie 2.2. Creante
2.3. Plasam.,disponibil
Active regularizare
Prime
6101197 242781 o 242781 o 5858416 3361821 338214 2158381 o o
Pasiv(Resurse)
1. Capitaluri proprii 1.1. Capital social 1.2.Rezerve
1. 3 . Rezultate 1.4.A1te capitaluri
Proviz risc,chelt 3. Datorii
3.1. Termen lung 3.2. Termen scurt
4. Pasive regularizate
6101197 2068181 2000 o 700900 1365281 o 4033016 o 4033016 o
Contul de profit si pierdere
– mii lei-
1.Chelt exploatare
1. I.Materii prime, mat. 1.2.Costul marfurilor 1.3.Lucr.,serv.
1. 4.Impozite, taxe 1.5. Ch. personal 1.6.A1te cheltuieli
1. 7. Chelt amortiz,proviz 2.Chelt financiare 2.1.Dobanzi
2.2.A1te chelt
3. Chelt exceptionale
Impozit pe profit
Rezultat net
56650183 1675166 53459788 679611 1202073 544588 119646 51110 140 o 140 37535 246145 700900
1.Venituri exploatare 1.1. Vanzari produse 1.2. Vanzari marfuri 1.3.Variatie stocuri 1.4.Prod imobiliz 1.5. Subv exploat. 1.6.A1te venituri
1.7. Venit amortiz proviz 2.venituri financiare 2.1.Dobanzi
2.2.A1te venituri 3.venituri exceptionale
57576880 97313
57479568 o o o o o
58023 58023 o o
Coeficienti si punctaj Z
1. coeficient xl 0,30
BRD-GSG S.A. – Sucursala J ud. Gorj N ume client: MIRAJ S.R.L.
– page 02-
Analiza economico – financiara la data de: 31.12.2005
2. coeficient x2 0,3 7
3~ coeficient-x3 0,11
coeficient x4 0,51
coeficient x5 9,44
Punctaj Z 10,59
IV. Indicatori generali
1. Indicator solvabilitate 1.1. Solvabilitatea
2. Indicatorii profitabilitatii-performantei 2.1. Cresterea vanzarilor
2.2. Marja profitului brut
2.3. Rezultate din exploatare
2.4. Rentabilitatea capitalului
2.5. Marja profitului net
3. Indicatorii eficientei
3.1. Rotatia activelor nete 3.2. Rotatia stocurilor
3.3. Rotatia debitorilor-clientilor 3.4. Rotatia furnizorilor
3.5. Indice de utilizare active circulante 3.6. Indice de elasticitate, struct bilantului
4. Indicatorii structurii capitalului
4.1. Gearing1 ( dat. termen lung! fd. proprii) 4.2. Gearing2 (fd. imprumutate/fd. proprii) 4.3. Gearing3 (total datorii/fd. proprii)
4.4. Gradul de acoperire a dobanzii din profit 4.5. Raport total active/datorii
4.6. Rentabilitatea activelor(ROA) 4.7. Costul fondurilor
4.8. Rentabilitatea fondurilor proprii 4.9. Rentabilitatea fondurilor atrase
5. Indicatorii lichiditatii 5.1. Lichiditate
5.2. Lichidiate imediata
0,34
1,08 1,64 1,61
45,79 1,22
27,84 21,36 2,11 17,13 982,81 24,13
0,00 0,00 1,95
1,51 0,16 0,00 0,46 0,23
1,45 0,62
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 01 –
Analiza economico – financiara la data de : 31.01.2005
I. Bilant contabil
– mii lei-
Activ( Utilizari)
1. Active imobilizate 1.1. Imobiliz necorp. 1.2. Imobiliz corp. 1.3. Imobiliz.fin.
2. Active circulante 2.1. Stocuri, productie 2.2. Creante
2.3. Plasam.,disponibil
Active regularizare
Prime
5264161 242781 o 242781 o 5021380 3374549 499426 1147405 o o
Pasiv(Resurse)
1. Capitaluri proprii 1.1. Capital social I.2.Rezerve 1.3.Rezultate IA.AIte capitaluri
Proviz risc,chelt 3. Datorii
3.1. Termenlung 3.2. Termen scurt
4. Pasive regularizate
5264161 2205712 2000 o 104531 2099181 o 3058449 o 3058449 o
n. Contul de profit si pierdere
– mii lei-
1. Chelt exploatare I.I.Materii prime, mat. 1.2.Costul marfurilor I.3.Lucr.,serv. IA.Impozite, taxe
1.5. Ch. personal 1.6.AIte cheltuieli
1.7. Chelt amortiz, proviz 2.Chelt financiare 2.1.Dobanzi
2.2.AIte chelt
3.Chelt exceptionale 4.Impozit pe profit 5.Rezultat net
4527704 75762 4333211 36512 1650 54132 26437 o o o o o o
104531
Venituri exploatare 1.1. Vanzari produse 1.2. Vanzari marfuri 1.3. Variatie stocuri 1.4.Prod imobiliz 1.5.Subvexploat. 1.6.AIte venituri
1.7. Venit amortiz proviz
2.Venituri financiare 2.I.Dobanzi
2.2.AIte venituri 3.Venituri exceptionale
4632231 55
4632177 o o o o o 4 4 o o
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 02-
Analiza economico – financiara la data de : 31. 0 1.2005
Ill. Coeficienti si punctaj Z
coeficient xl 0,37
coeficient x2 0,32
coeficient x3 0,02
coeficient x4 0,72
coeficient x5 0,88
Punctaj Z 2,27
IV. Indicatori generali
1. Indicator solvabilitate 1.1. Solvabilitatea
2. Indicatorii profitabilitatii-performantei 2.1. Cresterea vanzarilor
2.2. Marja profitului brut
2.3. Rezultate din exploatare
2.4. Rentabilitatea capitalului
2.5. Marja profitului net
3. Indicatorii eficientei
3.1. Rotatia activelor nete 3.2. Rotatia stocurilor
3.3. Rotatia debitorilor-clientilor 3.4. Rotatia furnizorilor
3.5. Indice de utilizare active circulante 3.6. Indice de elasticitate, struct bilantului
4. Indicatorii structurii capitalului
4.1. Gearingl (dat. termen lung! fd. proprii) 4.2. Gearing2 ( fd. imprumutate/fd. proprii) 4.3. Gearing3 (total datorii/fd. proprii)
4.4. Gradul de acoperire a dobanzii din profit 4.5. Raport total active/datorii
0,42
0,08 2,26 2,26 4,74 2,26
2,10 22,36
3,22 11,19 92,25 20,68
0,00 0,00 1,39
1,72
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N ume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 03-
Analiza economico – financiara la data de : 31.01.2005
––––––––––––––––––––––-
Indicatori generali:
4:6. Rentabilitatea activelor(ROA) 4.7. Costul fondurilor
4.8. Rentabilitatea fondurilor proprii 4.9. Rentabilitatea fondurilor atrase
5. Indicatorii lichiditatii 5.1. Lichiditate
5.2. Lichidiate imediata
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
0,02 0,00 0,05 0,03
1,64 0,54
– pag. 01-
Analiza economico – financiara la data de: 28.02.2005
––––––––––––––––––––––-
I. Bilant contabil
– mii lei-
Activ( Utilizari)
1. Active imobilizate 1.1. Imobiliz necorp. 1.2. Imobiliz corp. 1.3.lmobiliz.fin.
2. Active circulante 2.1. Stocuri, productie
5315754 242781
° 242781
o 5072973 3441319
Pasiv(Resurse)
1. Capitaluri proprii 1. 1. Capital social 1.2.Rezerve 1.3.Rezultate 1.4.Alte capitaluri
2. Proviz risc,chelt
531574 2333137 2000
° 231956
2099181
°
2.2. Creante
2.3. Plasam.,disponibil
Active regularizare
Prime
500706 1130948 o o
3. Datorii
3.1. Termen lung 3.2. Termen scurt
4. Pasive regularizate
2982617 o 2982617 o
II. Contul de profit si pierdere
– mii lei-
1. Chelt exploatare 1.I.Materii prime,mat. 1.2. Costul marfurilor 1.3.Lucr.,serv. 1.4.Impozite, taxe
1.5. Ch. personal 1.6.Alte cheltuieli
1. 7.Chelt amortiz,proviz 2.Chelt financiare 2.1.Dobanzi
2.2.Alte chelt
3. Chelt exceptionale 4.Impozit pe profit 5.Rezultat net
8789251 164914 8417792 60150 2723 106914
36759 o o o o o o
231956
Venituri exploatare 1.1. Vanzari produse 1.2. Vanzari marfuri 1.3. Variatie stocuri 1.4.Prod imobiliz I.5.Subvexploat. 1.6.Alte venituri
1.7. Venit amortiz proviz
Venituri financiare 2.1.Dobanzi 2.2.Alte venituri
3. Venituri exceptionale
9013476 92
9013384 o o o o o
7732 7732 o o
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N ume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 02-
Analiza economico – financiara la data de: 28.02.2005
III. Coeficienti si punctaj Z
coeficient xl 0,39
coeficient x2 0,34
coeficient x3 0,04
c~efi~ient x4 0,78
coeficient x5 1,70
Punctaj Z 3,25
IV. Indicatori generali
1. Indicator solvabilitate 1.1. Solvabilitatea
',. I nrl_1/""Qtnriinr0f1t2hi 1 it9.:fii … nprf0rm9'nfpl
~ • ..I….1~u..I."'u.1..'-'.I. .•. .1. Y"'" …, ..•….•.•• __ .l..I. .•.••.. _ •….•. .&. t'- – – – – .
2.1. Cresterea vanzarilor
2.2. Marja profitului brut
2.3. Rezultate din exploatare 2.4. Rentabilitatea capitalului 2.5. Marja profitului net
3. lndicatorii eficientei
3.1. Rotatia activelor nete 3.2. Rotatia stocurilor
3.3. Rotatia debitorilor -clientilor 3.4. Rotatia furnizorilor
3.5. lndice de utilizare active circulante 3.6. lndice de elasticitate, struct bilantului
4. Indicatorii structurii capitalului
4.1. GearingI ( dat. termen lung! fd. proprii) 4.2. Gearing2 (fd. imprumutate/fd. proprii) 4.3. Gearing3 (total datorii/fd. proprii)
4.4. Gradul de acoperire a dobanzii din profit 4.5. Raport total active/datorii
4.6. Rentabilitatea activelor(ROA) 4.7. Costul fondurilor
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N urne client: MIRAJ S.R.L.
0,44
0,95 2,57 2,49 9,94 2,57
3,86 23,49 3,32 10,78 177,68 20,90
0,00 0,00 1,28
1,78 0,04 0,00
– pag. 03-
Analiza economico – financiara la data de : 28.02.2005
Indicatori generali:
4.8. Rentabilitatea fondurilor proprii 4.9. Rentabilitatea fondurilor atrase 5. Indicatorii lichiditatii
5.1. Lichiditate
5.2. Lichidiate imediata
0,10 0,08
1,70 0,55
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N ume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 01 –
Analiza economico – financiara la data de : 31.03.2005
1. Bilant contabil
– mii lei-
Activ( Utilizari)
1. Active imobilizate 1.1. Imobiliz necorp. 1.2. Imobiliz corp. 1.3. Imobiliz.fin.
2. Active circulante 2.1. Stocuri, productie 2.2. Creante
2.3. Plasam.,disponibil
Active regularizare
Prime
6296098 319954 o 319954 o 5976144 3900034 1022041 1054069 o o
Pasiv(Resurse)
1. Capitaluri proprii 1. 1. Capital social I.2.Rezerve 1.3.Rezultate 1.4.Alte capitaluri
Proviz risc,chelt 3. Datorii
3.1. T ermen lung 3.2. Termen scurt
4. Pasive regularizate
6296098 2339072 2000 o 237891 2099181 o 3957027 o 3957027 o
II. Contul de profit si pierdere
– mii lei-
l.Chelt exploatare 1.I.Materii prime, mat. 1.2.Costul marfurilor
1. 3.Lucr.,serv. 1.4.Impozite, taxe
1.5. Ch. personal I.6.Alte cheltuieli 1.7.Chelt amortiz,proviz
2.Chelt financiare 2.I.Dobanzi 2.2.Alte chelt
3. Chelt exceptionale 4.Impozit pe profit 5.Rezultat net
14249192 259420 13663724 100026 11886 165849 40460
7827 o o o o
79297 237891
1.Venituri exploatare
1.1. Vanzari produse 1.2. Vanzari marfuri 1.3. Variatie stocuri 1.4.Prod imobiliz 1.5.Subvexploat.
1.6.Alte venituri
1.7. Venit amortiz proviz
Venituri financiare 2.I.Dobanzi 2.2.Alte venituri
3. Venituri exceptionale
14555199 389
14554810 o o o o o
11181 11181 o o
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 02-
Analiza economico – financiara Ia data de : 31.03.2005
Ill. Coeficienti si punctaj Z
1. coeficient xl
2. coencient y?
coeficient x3
coeficient x4
coeficient x5
Punctaj Z
0,32 o ?Q
,–,~_.
0,04 0,59 2,31 3,58
IV. Indicatori generali
1. Indicator solvabilitate 1.1. Solvabilitatea
2. Indicatorii profitabilitatii-performantei 2.1. Cresterea vanzarilor
2.2. Marja profitului brut
2.3. Rezultate din exploatare
2.4. Rentabilitatea capitalului
2.5. Marja profitului net
3. Indicatorii eficientei
3.1. Rotatia activelor nete 3.2. Rotatia stocurilor
3.3. Rotatia debitorilor -c1ientilor 3.4. Rotatia furnizorilor
3.5. Indice de utilizare active circulante 3.6. Indice de elasticitate, struct bilantului
4. Indicatorii structurii capitalului
4.1. Gearingi ( dat. termen lung! fd. proprii) 4.2. Gearing2 (fd. imprumutate/fd. proprii) 4.3. Gearing3 ( total datorii/fd. proprii )
4.4. Gradul de acoperire a dobanzii din profit 4.5. Raport total active/datorii
4.6. Rentabilitatea activelor(ROA) 4.7. Costul fondurilor
0,37
1,61 2,18 2,10 13,56
1,63
6,22 24,63 6,23 15,45 243,56 18,68
0,00 0,00 1,69
1,59 0,05 0,00
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.RL.
– pag. 03-
Analiza economico – financiara la data de: 31.03.2005
Indi('~tori 9f'nf'rHli'
–––– 0–– –.–.
4.8. Rentabilitatea fondurilor proprii 4.9. Rentabilitatea fondurilor atrase 5. lndicatorii lichiditatii
5.1. Lichiditate
5.2. Lichidiate imediata
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
0,14 0,08
1,51 0,52
– pag. 01 –
Contul de profit si pierdere la data de: 31.03.2005
Vanzari de marfuri
Productia vanduta
Cifra de afaceri(ct.70)(rd. 01+02)
Productia stocata- sold creditor
Productia stocata- sold debitor
Productia imobilizata
Productia exercitiului (rd.02+04-05+06)
Subventii de exploatare
AIte venituri din exploatare
10. Venituri din provizioane privind exploatarea 11.I.Venituri din exploatare – TOTAL( 3+4-5+6+8Ia 10)
Costul marfurilor vandute
Materii prime si materiale consumabile
Combustibil, energie si apa
AIte cheltuieli materiale
Cheltuieli materiale – TOTAL( rd. 13 la 15)
Lucrari si servicii executate de terti
lmpozite, taxe si varsaminte asimilate
Salarii personal
14.554.810.457,00 389.022,00
14.555.199.479,00 0,00 0,00 0,00
389.022,00 0,00 0,00 0,00
14.555.199.479,00 13.663.724.434,00 259.420.320,00 3.786.058,00 36.674.174,00 299.880.552,00 100.025.714,00 11.886.092,00
122.659.958,00
20 .• Asigurari si protectie social a
Cheltuieli cu personalul- TOTAL(rd. 19+20)
Alte cheltuieli de exploatare
23. Amortizari si provizioane 24.II.Cheltuieli pentru exploatare – TOTAL
Rezultatul din exploatare – Profit( rd.11-24)
Rezultatul din exploatare – Pierdere( rd. 24-11)
Titluri si creante imobilizate
28. Tit!uri ·de plasament
Diferente de curs valutar
Alte venituri financiare 31. Provizioane
32.III. Venituri financiare – TOTAL (rd.27Ia 31)
Creante imobilizate
Titluri de plasament
Diferente de curs valutar
Alte cheltuieli financiare
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
43.188.552,00 165.848.510,00 0,00 7.827.070,00 14.249.192.372,00
306.007.107,00 0,00 0,00 0,00 0,00
11.180.973,00 0,00
11.180.973,00 0,00 0,00 0,00 0,00
– pag. 02-
Contul de profit si pierdere la data de: 31.03.2005
37. Amortizari si provizioane
38.IY.Cheltuieli financiare – TOTAL(rd.33 la 37)
Rezultatul financiar – Profit(rd. 32-38)
Rezultatul financiar – Pierdre(rd. 38-32)
Rezultatul curent – Profit (rd.11+32-24-38)
Rezultatul curent – Pierdere(rd. 24+38-11-32)
Operatii de gestiune
Operatii de capital 45. Provizioane
46.V. Venituri exceptionale – TOTAL(rd.43 la 45)
Operatii de gestiune
Operatii de capital
49. Amortizari si provizioane
VI. Cheltuieli exceptionale – TOTAL (rd.47Ia 49)
Rezultatul exceptional – Profit(rd.46-50)
Rezultatul exceptional- Pierdere(rd.50-46)
Impozit pe profit
Rezultatul exercitiului – Profit
Rezultatul exercitiului – Pierdere
0,00 0,00 11.180.973,00 0,00
317.188.080,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
79.297.020,00 237.891.060,00 0,00
BRD-GSG S.A. – Sucursaia Jud.Gorj N ume client: MlRAJ S.R.L.
Indicatori speciali calculati la data de : 31.12.2004
1.Il-Datorii pe termen scurt 2J2-Alte datorii pe termen scurt 3.I3-Taxe si impozite datorate 4.I4-Datorii pe termen lung 5.15-lnfluente de pasiv in active fixe 6.I6-Provizioane pentru depreciere
7.17 – Provizioane reglementate,riscuri, cheltuieli 8.I8-lnfluente de pasiv in creante
9.I9-Alte creante
10.1 1 O-Creante
I1.Ill-Profit reinvestit
12.Il2-Profit net
13.Il3-Cifra de afaceri
14.Il4-0bligatii pe termen scurt 15.115-Cheltuieli privind dobanzile 16.116-Cifra de afaceri pe perioada de baza 17.Il7-Capitaluri proprii
18.1 18- Venituri din vanzari
19.I19-TOTAL DATORII
20.120- Profit/Pierdere bruta
21.121- Active circulante
22.I22-Active fixe(imobilizate) 23.123-Active circulante si imobilizate 24.I24-Cheltuieli pentru exploatare-total 25.I25-Coeficient Xl
26.I26-Coeficient X2
27.127-Coeficient X3
28.128-Coeficient X4
29.I29-Coeficient X5
30.I30-Punctaj Z
31. Venituri privind dobanzile 32.TOTAL PAS IV
0,00 53.685.486,00
1.102.157.818,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1.437.630,00 2.279.590.363,00 700.900.030,00 57.576.880.335,00 4.033.016.386,00 0,00 53.352.489.914,00 2.068.180.593,00 57.240.104.041,00 4.033.016.386,00 947.045.162,00 5.858.416.030,00 242.780.949,00 6.101.196.979,00
56.650.183.011,00 0,30 0,37 0,11 0,51 9,44
10,99 58.023.207,00 6.101.196.979,00
BRD"GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MlRAJ S.R.L.
Indicatori speciali calculati la data de : 31.01.2005
1.I1-Datorii pe termen scurt 2.I2-Alte datorii pe termen scurt 3.I3-Taxe si impozite datorate 4J4,..Datorii pe termen lung 5.I5-Influente de pasiv in active fixe 6.16-Provizioane pentru depreciere
7.17 – Provizioane reglementate,riscuri, cheltuieli 8.18-Influente de pasiv in creante
9.I9-Alte creante
10.1lO-Creante
11.Il1-Profit reinvestit 12.112-Profit net
13.Il3-Cifra de afaceri 14.Il4-0bligatii pe termen scurt
15 .Il5-Cheltuieli privind dobanzile 16.Il6-Cifra de afaceri pe perioada de baza 17.Il7-Capitaluri proprii
18.Il8-Venituri din vanzari
19.Il9-TOTAL DATORII 20.l20-Profit/Pierdere bruta
21.121- Active circulante
22.122-Active fixe(imobilizate) 23.I23-Active circulante si imobilizate 24.124-Cheltuieli pentru exploatare-total 25.125-Coeficient Xl
26.126-Coeficient X2
27.I27-Coeficient X3
28.128-Coeficient X4
29.I29-Coeficient X5
30.I30-Punctaj Z
31. Venituri privind dobanzile 32.TOTAL PASIV
-pag.01-
0,00 53.143.158,00
1.135.416.160,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1.552.201,00 1.683.221.566,00 104.531.233,00 4.632.231.439,00 3.058.449.075,00 0,00
57.576.880.335,00 2.205.711.826,00 4.134.358.048,00 3.058.449.075,00
104.531.233,00 5.021.379.952,00 242.780.949,00 5.264.160.901,00 4.527.703.963,00 0,37 0,32 0,02 0,72 0,88 2,27
3.757,00 5.264.160.901,00
BRD-GSG S.A. -Sucursaia Juo.Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
– pag.G1 ..
Punctaj Z si indicatori calculati la data de : 31.12.2004
G 0 Scor Z = 1,2 * xl + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x4 + x5 G 1 –
G 2 Solvabilitate G2 = 117 / 132
G 3 Cresterea vanzarilor G3 = 113 / II6
G 4 Matja profitului brut G4 = (120 / II3) * 100%
G 5 Rezultate din exploatare G5 = (rd.25 CPP / II3) * 100%
G 6 Rentabilitatea capitalului-ROCE G6 = (120/ II 7) * 1 00%
G 7 Matja profitului net G7 = (rd.54 CPP / II3) *100%
G 8 Rotatia activelor nete G8 = II3-/ II7
G 9 Rotatia stocurilor G9 = (rd.22 Bilant / 124) * 30 * n
GI0 Rotatia debitorilor GlO = (411D / II3) * 30 * n
Gll Rotatia fumizorilor G11 = (401C 1I24) * 30 * n
G12 Indice utilizare active circulante G12 = (II3/ 121) * 100%
G 13 Indice elasticitate structura bilant G 13 = 121/ 122
G 14 Gearing 1 Datorii pe termen lung/fonduri proprii G 14 = 14 / 117
G15 Gearing 2 Fonduri imprumutate/fd proprii G15 = (II+I4) / II7
G16 Gearing 3 Total datorii/fd.proprii G16 = II9/ II7
G 17 Grad acoperire dobanda din profit G 17 = ( 120+115) / 115
G18 Raprt total active/Total datorii G18 = 123/ II9
G19 Rentabilitatea activelor(ROA) G19 = (II 5+120) 1 123
G20 Costul fondurilor G20 = (I151I19) * 100%
G21 Rentabilitatea fondurilor proprii G21 = 120 1 117
G22 Rentabilitatea fondurilor atrase G22 = 120 1 119
G23 Lichiditate G23 = 121/ II4
G24 Lichiditate imediata G24 = (rd.23+24+25+28 Bit.) 1 II4
10,99 0,00 0,34 1,08 1,64 1,61
45,79 1,22 27,84 21,36 2,11 17,13 982,81
24,13 0,00 0,00 1,95
1,51 0,16 0,00 0,46 0,23 1,45 0,62
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N urne client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 01-
G2=II7/132 G3=II3/II6
Punctaj Z si indicatori calculati la data de : 31.01.2005
G 0 Scor Z = 1,2 * xl + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x4 + x5 G 1 –
G 2 Solvabilitate
G 3 Cresterea vanzarilor
2,27 0,00 0,42 0,08
BRD-GSG S.A. -Sucursaia Jud.Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
;.. page 01;..
Punctaj Z si indicatori calculati la data de : 31.12.2004
G 0 Scor Z = 1,2 * xl + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x4 + x5 G 1 –~
G 2 Solvabilitate G2 = II7 1132
G 3 Cresterea vanzarilor G3 = II3 1116
G 4 Marya profitului brut G4 = (120 1 II3) * 100%
G 5 Rezultate din exploatare G5 = (rd.25 CPP 1 II3) * 100%
G 6 Rentabilitatea capitalului-ROCE G6 = (120 1 II 7) * 1 00%
G 7 Marya profitului net G7 = (rd.54 CPP 1 113) * 100%
G 8 Rotatia activelor nete· G8 = II3/ 117
G 9 Rotatia stocurilor G9 = (rd.22 Bilant 1 124) * 30 * n
GI0 Rotatia debitorilor GI0 = (411D 1 II3) * 30 * n
Gll Rotatia furnizorilor G11 = (401C 1124) * 30 * n
G12 Indice utilizare active circulante G12 = (113 1121) * 100%
G 13 Indice elasticitate structura bilant G 13 = 121 1 122
G 14 Gearing 1 Datorii pe termen lung/fonduri proprii G 14 = 14 1 117
G 15 Gearing 2 Fonduri irnprurnutate/fd proprii G 15 = (II +14) 1 117
G16 Gearing 3 Total datorii/fd.proprii G16 = II91 II7
G17 Grad acoperire dobanda din profit G17 = (120+II5) 1 II5
G 18 Raprt total active/T otal datorii G 18 = 123 1 119
G19 Rentabilitatea activelor(ROA) G19 = (115+120) 1123
G20 Costul fondurilor G20 = (II51I19) * 100%
G21 Rentabilitatea fondurilor proprii G21 = 120 1 117
G22 Rentabilitatea fondurilor atrase G22 = 120 1 II9
G23 Lichiditate G23 = 1211 II4
G24 Lichiditate irnediata G24 = (rd.23+24+25+28 Bit.) 1 II4
10,99 0,00 0,34 1,08 1,64 1,61
45,79 1,22 27,84 21,36 2,11 17,13 982,81
24,13 0,00 0,00 1,95
1,51 0,16 0,00 0,46 0,23 1,45 0,62
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N ume client: MIRAJ S.R.L.
– page 01-
G2 = II7 1132 G3=II3/II6
Punctaj Z si indicatori calculati la data de: 31.01.2005
G 0 Scor Z = 1,2 * xl + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x4 + x5 G 1 –
G 2 Solvabilitate
G 3 Cresterea vanzarilor
2,27 0,00 0,42 0,8
=== ANEXA3 ===
G 4 Marja profituiui brut G4 = (120 / i 13) *' 100%
G 5 Rezultate din exploatare G5 = (rd.25 Cpp / II3) * 100%
G 6 Rentabilitatea capitalului-ROCE G6 = (120 / 117) * 100%
G 7 Marja profitului net G7 = (rd.54 CPP / II3) *100%
G 8 Rotatia activelor nete G8 = II3 / II7
G 9 Rotatia stocurilor G9 = (rd.22 Bilant /124) * 30 * n
GlO Rotatia debitorilor GlO = (411D / II 3) * 30 * n
Gll Rotatia furnizorilor Gll = (401C /124) * 30 * n
G12 Indice utilizare active c.irculante G12 = (II3 /121) * 100%
… ~ .. – …. – ..
G 13 Indice elasticitate structura bilant G 13 = 121 / 122
G14 Gearing 1 Datorii pe termen lung/fonduri proprii G14 = 14 / II7
G 15 Gearing 2 F onduri imprumutate/fd proprii GIS = (II +14) / 117
G 16 Gearing 3 Total datorii/fd. proprii G 16 = 119 / 117
G17 Grad acoperire dobanda din profit G17 = (I20+II5) / II5
G18 Raprt total active/Total datorii G18 = 123/ II9
G19 Rentabilitatea activelor(ROA) G19= (I15+I20) /123
G20 Costul fondurilor G20 = (II5/I19) * 100%
G21 Rentabilitatea fondurilor proprii G21 = 120 / II7
G22 Rentabilitatea fondurilor atrase G22 = 120 / I19
G23 Lichiditate G23 = 121/114
G24 Lichiditate imediata G24 = (rd.23+24+25+28 Bit.) / II4
2,26 4,74 2,26 2,10 22,36
3,22 11,19 92,25 24,13
0,00 0,00 1,39
1,72 0,02 0,00 0,05 0,03 1,64 0,54
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj N ume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 01 –
Punctaj Z si indicatori calculati la data de: 28.02.2006
G 0 Scor Z = 1,2 * xl + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x4 + x5 G 1–
G 2 Solvabilitate G2 = II7 / 132
G 3 Cresterea vanzarilor G3 = II3 / II6
G 4 MaIja profitului brut G4 = (120 / II3) * 100%
G 5 Rezultate din exploatare G5 = (rd.25 CPP / II3) * 100%
G 6 Rentabilitatea capitalului-ROCE G6 = (I20 / II 7) * 100%
G 7 MaIja profitului net G7 = (rd.54 CPP / II3) *100%
G 8 Rotatia activelor nete G8 = 113 / II7
G 9 Rotatia stocurilor G9 = (rd.22 Bilant / 124) * 30 * n
GlO Rotatia debitorilor GlO = (411D / II3) * 30 * n
Gl1 Rotatia furnizorilor Gll = (401C /124) * 30 * n
G 12 Indice utilizare active circulante G 12 = (113 / 121) * 100%
G 13 Indice elasticitate structura bilant G 13 = 121 / 122
G 14 Gearing 1 Datorii pe termen lung/fonduri proprii G 14 = 14 / II 7
3,25 0,00 0,44 1,95 2,57 2,49 9,94 2,57 3,86
23,49 3,22 10,78 177,68 20,90 n,DO,
GI5 Gearing 2 Fonduriimprumutateifd proprii G15 == (n +14) / 117
GI6 Gearing 3 Total datorii/fd.proprii GI6 = 119/ 117
G 17 Grad acoperire dobanda din profit G 17 = ( 120+115) / 115
GI8 Raprt total active/Total datorii G 18 = 123 /119
GI9 Rentabilitatea activelor(ROA) GI9 = (I15+120) / 123
G20 Costul fondurilor G20 = (I151I19) * 100%
G21 Rentabilitatea fondurilor proprii G21 = 120 / 117
G22 Rentabilitatea fondurilor atrase G22 = 120 / 119
G23 Lichiditate G23 = 121 / I14
G24 Lichiditate imediata G24 = (rd.23+24+25+28 Bit.) / 114
0,00
1,28
1,78 0,04 0,00 0,10 0,08 1,70 0,55
BRD-GSG S.A. – Sucursala Jud. Gorj Nume client: MIRAJ S.R.L.
– pag. 01 –
Punctaj Z si indicatori calculati la data de: 31.03.2006
G 0 Scor Z = 1,2 * xl + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x4 + x5 G 1 –
G 2 Solvabilitate G2 = 117 / 132
G 3 Cresterea vanzarilor G3 = 113/116
G 4 Marja profitului brut G4 = (120 /113) * 100%
G 5 Rezultate din exploatare G5 = (rd.25 CPP / 113) * 100%
G 6 Rentabilitatea capitalului-ROCE G6 = (120/117) *100%
G 7 Marja profitului net G7 = (rd.54 CPP / 113) *100%
G 8 Rotatia active10r nete G8 = 113/117
G 9 Rotatia stocurilor G9 = (rd.22 Bilant / 124) * 30 * n
G 10 Rotatia debitorilor G 10 = (4IID / 113) * 30 * n
GII Rotatia furnizorilor GII = (401C /124) * 30 * n
G12 Indice utilizare active circulante G12 = (113/ 121) * 100%
G13 Indice elasticitate structura bilant G13 = 121/122
G 14 Gearing 1 Datorii pe termen lung/fonduri proprii G 14 = 14 / 117
G 15 Gearing 2 Fonduri imprumutate/fd proprii G 15 = (11 +14) /117
G16 Gearing 3 Total datorii/fd.proprii G16 = 119/ 117
G 17 Grad acoperire dobanda din profit G 17 = ( 120+115) / 115
G 18 Raprt total active/T otal datorii G 18 = 123 / 119
GI9 Rentabilitatea activelor(ROA) G19 = (115+120) / 123
G20 Costul fondurilor G20 = (1151I19) * 100%
G21 Rentabilitatea fondurilor proprii G21 = 120 / 117
G22 Rentabilitatea fondurilor atrase G22 = 120/119
G23 Lichiditate G23 = 121 / 114
G24 Lichiditate imediata G24 = (rd.23+24+25+28 Bit.) /114
3,58 0,00 0,37 1,61 2,18 2,10
13,56 1,63 6,22 24,63 6,23 15,45 243,56
18,68 0,00 0,00 1,69
1,59 0,05 0,00 0,14 0,08 1,51 0,52
BRD-GSG S.A. – Sucursaia Juo. Gorj N ume client: MIRAJ S.R.L.
Cash – valori absolute. Referinta : 31.03.2005
– pag. 02-
Rand
31/12/04
31/01/2005
28/02/2005
31/03/2005
Datorii privind impozite, taxe, varsaminte asimilate
15. 1102157818 1135416160 1170178808
Plata impozitului pe profit
16. 64969523 – 181175609 – 181175609-
Dividente
1213737583
160000000
17. 0
Titluri de plasament
18. 0
o
o
o
o
o
o
Prime privind rambursarea obligatiunilor
19. 0 0
Conturi de regularizare si asimilate – activ
20. 0 0
Vanzari de active
21.
o
o
o
o
o
o
o
o
Achizitionarea de active imobilizate
22. 293891023 242780949
Modificari de capital propriu
23 . 1367280563 2101180593
242780949
2101180593
327780949
201180593
Datorii pe termen mijlociu si lung
24. 0 0 0 0
FLUX NUMERAR (rd. 13-14+15-16+17-18-19-20+21-22+23+24)
25. 2158381200 1147405124 1130947595 1054069441
3.Indicatori economico – financiari :
Indicatorii profitatiisi performantei : – cresterea vanzarilor
– marja profitului
– marja profitului net
– rentabilitate capital
01.03 0.08 2.26 2.26 4.74
12.02 1.08 1.64 1.22
– 45.79
02.03 1.95 2.57 2.57 9.94
03.03 1.61 2.18 1.63
13.56
I
Concluzii: Indicatorii de lichiditate si solvabilitate fiind in crestere indica 0 rnajorare calitativa a activitatii societatii.
4. Flux de nurnerar pe ultirnele 4 luni :
12.02 01.03 02.03 03.03
1.010.976 16.458 76.878 368.104
5. Analiza planului de afaceri – se face referiri in specialla : – scopul planului – obtinerea de credit;
– date generale ale afacerii – cornert ;
_ asigurarea necesarului de marfa – diversi furnizori ; Concluzii rezultate din analiza afacerii rezulta un profit net de : 2.650.000 lei.
IV. Date generale asupra creditului solicitat:
Surna solicitata – 200.000.000 lei Perioada creditului – 365 zile Obiectul creditului – cornert
V. Propunerile inspectorului de credite
Propune acordarea creditului in surna de 200.000.000 lei pe 0 perioada de un an pentru procurarea de rnarfuri. Sernnatura.
VI. Observatii ale sef serviciu (birou) credite
Propune acordarea creditului in surna de 200.000.000 lei pe 0 perioada de un an pentru procurarea de rnarfuri. Sernnatura.
VII. Observatii ale cornitetului de credit
De acord cu acordarea creditului in surna de 200.000.000 lei pe 0 perioada de un an. Sernnatura.
VII. Aprobarea creditului in cornpetenta sucursalei
Sernnatura Director.
S.c. BRD-GSG S.A.
Aprobat creditul in surna de 200.000.000 lei, Potrivit hotararii Uf. 2546 din 18.04.2006 a Comitetului de Credite
s.c. BRD-GSG S.A.
Contract de credit prin cant separat de imprumut Nr. 127 din 20.04.2006
Intre: societatea comerciala BRD-GSG S.A. GOlj cu sediul in Tg. – Jiu, str. Tudor Vladimirescu, nr.l?, legal constituita prin H.G. Nr. 448/1991 si inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. 40/91 reprezentata prin Ioanitescu Maria in calitate de director si Vilau Victor in calitate de Director Economic, denumita in prezent Banca, SI :
s.c. X S.RL. , persoanajuridica romana cu sediul in Tg-Jiu, str.
Victoriei, inmatriculata la Registrul comertului sub nr. JI8/36I/1991 Cod fiscal 2162190 reprezentata prin Popescu Vasile in calitate de Director, denumita in continuare IMPRUMUT AT.
Se incheie prezentul contract de credit in cint separat de imprumut, in conditiile stipulate in contract si asupra carora partile au convenit de comun acord :
1. Obiectul contractului
.1.1. Banca acorda imprumutatului un credit in suma de 200.000.000 lei, adica doua sute milioane lei;
1.2. Creditul se utilizeaza numai pentru pro curare de mariuri;
1.3. Creditul se acorda pe 0 perioada de 1 an, incepand cu data de 20.04.2005
II. Eliberarea creditului
2.1. Creditul se pune la dispozitia imprumutatului prin cont separat de imprumut.
2.2. Creditul aprobat se elibereaza astfel : – integralla data de 20.04.2006;
– esalonat.
2.3. In cazul platii esalonate , angajarea eredituli se efectueaza in eel mult 15 zile ealendaristice de la data stabilita la puneuI2.2.
2.4. Creditul se pune la dispozitia imprumutatului numai dupa perfeetarea eontraetului de garantie imobiliara si/sau mobilara , inregistrarea si inseriptionarea aeestora de judeeatoria teritoriala si asigurarea bunurilor luate in garantie.
III. Rambursarea ereditului
3.1. Imprumutatul se obliga sa restiuie Bancii, creditul primit impreuna eu dobanzile si eomisioanele aferente in sumele si termenele de mai jos :
Rate de credit Suma: 200.000.000 Dobanda: 200.000.000
Dobazile se calculeaza si se platesc obligatoriu lunar.
3.2. Rambursarea creditului se poate efectua si inaintea scadentei, pe baza cererii imprumutatului, numai cu acceptul bancii, in conditiile stabilite in prezentul contract.
3.3. In cazul neachitarii la termenul stabilit in contract banca isi rezerva dreptul recuperarii lui imediate din contul imprumutatului, din primele incasari, fara acordul acestuia, in aceste cazuri, daca imprumutatul nu are incasari, creditul se trece in aceeasi zi la credite nerambursate la scadenta cu dobanda penalizatoare conform punctului 4.2. din contract, urmand procedura de recuperare pe cale amiabila si / sau contencioasa.
IV. Pretul contractului
4. 1. Creditul se acorda cu 0 dobanda de 100% pe an.
4.2. Nerambursarea la termenul stabilit in contract a creditului si a dobnazilor datorate, atrage dupa sine plata de catre imprumutat la dobanzii penalizatoare, majorate cu 6% pe an fata de dobanda prevazuta la punctul 4.1.
4.3. Pe parcursul derularii contractului, banca isi rezerva dreptul de a modifica dobanzile prevazute la punctul 4.1. si 4.2 .. In acest caz banca are obligatia de a anunta in scris imprumutatul despre noile nivele ale dobanzilor. Acesta poate accepta sau refuza modificarile. Neprecizarea punctului de vedere in termen de 5 zile calendaristice se considera accept area Tacita. In cazul neacceptarii, banca are dreptul sa treaca la recuperarea
creditului si dobanzii aferente, contractul fiind drept realizat.
4.4. Banca isi rezerva dreptul de a recalcula dobanzile pana la data recuperarii integrale a creantelor.
V. Garantarea creditelor
5. 1. Creditul in suma de 200.000.000 lei si dobanzile aferente in
suma de 200.000.000 lei, sunt garantate de imprumutat prin :
Depozit;
Scrisoare de garantie bancara ;
Ipoteca de gradul I constiuita de catre Popescu Vasile si Popescu Ion in calitate de giranti asupra casei de locuit prin contractul de garantie imobiliara nr. 1902/20.04.2005 inregistrata la Judecatoria Tg-Jiu sub nr. 2518/20.04.2004 pentru suma de 480.000.000 lei.
Gajul fara deposedare E. Alte garantii
Termen de rambursare
conform graficului
conform graficului
Termen de rarnbursare
Rate de credit Suma: 200.000.000 Dobanda: 200.000.000
Dobazile se calculeaza si se platesc obligatoriu lunar.
3.2. Rambursarea creditului se poate efectua si inaintea scadentei, pe baza cererii imprumutatului, numai cu acceptul bancii, in conditiile stabilite in prezentul contract.
3.3. In cazul neachitarii la terrnenul stabilit in contract banca isi rezerva drept\jl recuperarii lui imediate din contul imprumutatului, din primele incasari, fara acordul acestuia, in aceste cazuri, daca imprumutatul nu are inca sari, creditul se trece in aceeasi zi la credite nerambursate la scadenta cu dobanda penalizatoare conform punctului 4.2. din contract, urrnand procedura de recuperare pe cale amiabila si / sau contencioasa.
IV. Pretul contractului
4. 1. Creditul se acorda cu 0 dobanda de 100% pe an.
4.2. Nerambursarea la terrnenul stabilit in contract a creditului si a dobnazilor datorate, atrage dupa sine plata de catre imprumutat la dobanzii penalizatoare, majorate cu 6% pe an fata de dobanda prevazuta la punctul 4.1.
4.3. Pe parcursul derularii contractului, banca isi rezerva dreptul de a modifica dobanzile prevazute la punctul4.1. si 4.2 .. In acest caz banca are obligatia de a anunta in scris imprumutatul despre noile nivele ale dobanzilor. Acesta poate accepta sau refuza modificarile. Neprecizarea punctului de vedere in terrnen de 5 zile calendaristice se considera acceptarea tacita. In cazul neacceptarii, banca are dreptul sa treaca la recuperarea
creditului si dobanzii aferente, contractul fiind drept realizat.
4.4. Banca isi rezerva dreptul de a recalcula dobanzile pana la data recuperarii integrale a creantelor.
V. Garantarea creditelor
5.1. Creditul in suma de 200.000.000 lei si dobanzile aferente in
suma de 200.000.000 lei, sunt garantate de imprumutat prin :
Depozit;
Scrisoare de garantie bancara ;
Ipoteca de gradul I constiuita de catre Popescu Vasile si Popescu Ion in calitate de giranti asupra casei de locuit prin contractul de garantie imobiliara nT. 1902/20.04.2005 inregistrata la Judecatoria Tg-Jiu sub nT. 2518/20.04.2004 pentru suma de 480.000.000 lei.
Gajul fara deposedare E. Alte garantii
5.2. Bunuri mobile si imobile constituite in garantie sun asigurate astfel:
Denumire contract asigurare nr. data vaL asig
Cont asigurare Garanta Gorj H75284 20.04.2005 285.000
Total 285.000
5.3. Cesionarea in favoarea bancii a drepturilor banesti de incasat din despagubirile acordate de societate de asigurare Garanta Gorj asa cum rezulta din contractele de asigurari specificate in tabelul de mal sus.
5.4. Imprumutatul se obliga ca pe perioadele de creditare, creditul acordat inclusiv dobanda aferenta, sa fie acoperite cu garantii asiguratorii conform prevederilor prezentului contract.
5.5. In cazul in care, in urma verificarilor, se constat a diminuarea garantiilor asiguratorii sub nivelul plafonului aprobat, banca solicita imprumutatului ca intr-o perioada de 10 zile calendaristice de la constatarea, sa completeze garantiile in a 11a zi , creditele angajate si negarantate devin exigibile si se trec la credite nerambursate la scadenta urmand procedura de recuperare judiciara.
5.6. Garantiile sunt indivizibile si nu se pot instraina pana la rambursarea integrala a datoriilor. Imprumutatul se obliga sa utilizezesi sa pastreze in mod corespunzator garantiile oferite bancii.
5.7. Contractele de garantie imobiliara si mobiliara sunt anexate la prezentul contract si fac parte integrala din acesta.
5.8. Bunurile cumparate din credit se cuprind in garantiile creditului.
VI. Platile
6.1. Platile din contractul de imprumut se efectueaza prin virament pe baza instrumentelor de decontare in vigoare sau in numerar , cu respectarea ordonantei nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar – valutare.
6.2. Prin prezentul decret banca este autorizata de imprumutat sa-I opereze in cont sumele scadente aferente creditului acordat. VII. Obligatiile imprumutatului
7.1. Imprumutatul se obliga sa respecte prevederile din prezentul contract si anexele acestuia.
7.2. Imprumutatul se obliga sa utilizeze creditul numai in scopul pentru care a fost aprobat.
7.3. Imprumutatul se obliga sa respecte Normele Metodologice de credit are a agentilor economici ale bancii.
7.4. Imprumutatul se obliga sa reflecte in evidentele sale contabile toate operatiunile legate de utilizarea si rambursarea liniei de credit.
7.5. Imprumutatul se obliga sa puna la dispozitia bancii toate documentele necesare pe toata perioada de credit are, precum si orice alte documente referitoare la activitatea desfasurata si sa
1
permita accesul personalului bancii in incinta firmei pentru efectuarea verificarilor.
7.6. Imprumutatul se obliga sa restituie bancii creditul potrivit graticului stabilit si sa plateasca dobanzile si comisioanele bancare la termenele si sumele cuvenite.
7.7. Imprumutatul se obliga sa depuna lunar la banca balanta de verificare si trimestrial/semestrial situatia indicatorilor economico – financiari si a obligatiilor fiscale.
7 .8. Imprumutatul se obliga sa returneze integral
··-·-~–r·" -.-.–. '-' .• -. – –fo,,;J-.– ..•…•.. –-·.,..0··–
conservarea corespunzatoare a bunurilor materiale ce constituie garantia creditului.
7.9. Imprumutatul se obliga sa rejnoiasca contractele de asigurare,
(.
dupa caz. Originalele contractelor raman la banca.
7.10. Imprumutatul se obliga!sa cesioneze bancii drepturile din despagubirile acordate pentru bunurile constituite drept garantie si asigurate de acestea, pana la rambursarea totala.
VIII. Drepturile bancii
8.1. Banca are dreptul de a incasa de la imprumutat dobanzile, comisioanele aferente creditului acordat, in conditiile, termenele si la cuantumurile prevazute in prezentul contract.
8.2. Banca are dreptul sa verifice periodic respectarea conditiilor de acordare a creditului, existenta faptica si scriptica permanenta, pana la rambursarea integrala a imprumutului.
8.3. Banca nu preia riscul de forta majora si nu raspunde de autenticitatea documentelor prezentate de imprumutat.
8.4. Banca isi rezerva dretul de gaj general asupra tuturor bunurilor mobiliare si imobiliare prezente si viitoare, aflate in patrimoniul imprumutatului.
IX. Clauze speciale
9.1. Bunurile ce constituie garantia mobiliara sau imobiliara se asigura la 0 societate de asigurari agreata de banca, drepturile de despagubire ce decurg din politele de asigurare, se concesioneaza in favoarea bancii pana la rambursarea integral a a
creditului si dobanzilor. Prin efectul acestei cesiuni, banca se substituie in dreptul imprumutatului si poate incasa in numeIe acestuia despagubirile.
9.2. In cazul neindeplinirii obligatiilor stipulate in prezentul contract, banca procedeaza la declansarea procedurilor judiciare, in vederea recuperarii integrale a debitelor.
X.Litigii
10.1. Orice neintelegere rezultata din prezentul contract se solutioneaza pe cale amiabila.
10.2. In cazul in care nu se ajunge la un acord, litigiul este solutionat de instanta judecatoreasca competenta.
-., .
XL Alte clause
11.1. In cazul in care se inregistreaza una sau mai multe rate restante acestea se mentin in contul " credite nerambursate la scadenta" ~O de zile calendaristice de la data primei rate restante, urmand ca in cazul neachitarii acestora integral in termenul mentionat mai sus, in urmatoarea zi lucratoare expirarii termenului de 60 zile se va trece la restanta valoarea intregului credit existent.Daca in termen de 30 zile de la data trer.erii inteQrale a creditului la restanta acesta nlla fost achitat
_. '-"'~– . – – -.- – . -.' '.- "-.' – – – -." -'
in urmatoarea zi lucratoare debitorul va fi actionat in judecata.
XII. Dispzitii finale
12.1. Prezentul contract de creditare in cont curent intra in vigoare la data semnarii lui de reprezentantii legali ai partilor contractuale dar nu inainte de primirea de la banca a contractelor de garantie inregistrate si inscriptionate la judecatoriile teritoriale.
12.2. Termenul devalabilitate al contractului subzista pana la data restituirii integrale a creditului, dobanzilor, comisioanelor datorate bancii, in temeiul obligatiilor asumate prin prezentul contract.
12.3. Prezentul contract are valoare de inscris autentic si constituie titlu executoriu fara indeplinirea altor formalitati.
12.4. In mod analog, extrasele de cont si titlurile de creante pe care banca este indreptatita sa Ie recupereze inainte de termen constituie titluri executorii, cu toate consecintele legale ce decurg din acestea.
12.5. Contractul se incheie in 3 exemplare originale din care 2 pentru banca si 1 pentru imprumutat. Anexele nr. 4 faca parte integrala din prezentul contract
S. C. BRD-GSG – semnaturi Director, Director Economic, Imprumutat, Titular, Girant – semnaturi.
S.C. BRD-GSG S.A. Sucursala jud. Gj
Anexa
la contractul de credite nr. 127.20.04.2006 privind esalonarea ratelor de rambursare a creditului si dobanzilor aferente.
Denumirea titularului de credit: S.c. X S.R.L.
Valoarea creditului acordat: 200.000.000 lei
Procentul de dobanda 100
Numar rate de rambursare 12
Numar zile de la prima rata 30
Data primei rate(ziua) 20.05.2006 Data ultimei rate(ziua) 20.04.2007.
=== PROIECT ===
CUPRINS
Introducere
Activitatea bancară se întrepătrunde cu activitatea economică, penetrând în mecanismul complex al acesteia, având totodată rolul de a servi procesul decizional și luarea măsurilor în legătură cu politica monetar-financiară a statului.
Băncile joacă și rol de consilier financiar al agenților economici în căutarea de resurse de finanțare și de mijloace de investire a resurselor. Acordarea creditelor reprezintă esența activității băncii. Principalele elemente care diferentiază creditul de restul produselor bancare sunt acelea care prezintă o sursă principală de venit prin dobânzile percepute, dar implică și un grad ridicat de risc.
Prezenta lucrare este am structurat-o pe cinci capitole.
Astfel, în capitolul 1 am urmărit clasificarea noțiunii de credit, clasificarea creditului, condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească clientela bancară pentru a i se acorda creditul. Deci acest capitol conturează iî linii mari importanța creditării nu numai pentru profitabilitatea băncii ci și pentru comunitatea în care operează.
Calitatea serviciilor bancare oferite de BRD-GSG precum și activitatea de creditare din cadrul acesteia sunt abordate în capitolul 2. Acest capitol mai cuprinde cât de importante sunt evaluarea atentă a riscului și acceptarea garanției în vederea reducerii riscului.
Am examinat necesitatea solicitării unei garanții, care sunt principalele tipuri de garanții solicitate și acceptate de BRD-GSG, importanța fiecărui tip de garanție și modul în care acestea pot fi executate. Am evidențiat totodată cele mai uzualele tipuri de garanții: depozitul bancar, gajul și ipoteca de rang 1.
Capitolul 3 am arătat care sunt principalele categorii de împrumutați BRD-GSG le acordă credite. Banca acordă credite în lei și în valută atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice pentru acoperirea cheltuielilor, pentru realizarea investițiilor în completarea fondurilor proprii pentru activitatea curentă de producție, prestări servicii.
În Capitolul 4 am menționat cum trebuie să procedeze un client ca să i se acorde un credit și ce trebuie să facă până la rambursarea acestuia.
Am prezentat de asemenea analiza economico-financiară care se realizează pornind de la analiza ultimului bilanț contabil și balanțele de verificare contabilă pe ultimile luni de activitate, despre evaluarea împrumuturilor și despre creditele neperformante-consecință inevitabilă a activității de creditare când unii din factorii interni sau externi ai societății determină această stare.
Capitolul 5 cuprinde instrumentarea dosarului de creditare al unei societăți comerciale.
CAP. 1. CREDITAREA – ACTIVITATE DE BAZA
A SOCIETATILOR BANCARE
Procesul de creditare joacă un rol esențial in economie si reprezintă o însușire de operațiuni bancare care cu ajutorul tehnologiei informaționale actuale contribuie la realizarea de creditare.
Creditul reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare, deci o operațiune prin care se ia în stăpânire imediată resurse în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare însoțită de plata unei dobânzi ce remunerează banca. Elementele creditului sunt:
1.schimbul în timp;
2. subiecții raportului de credit:
creditorul;
debitorul;
3. promisiunea de rambursare;
4. scadența – momentul rambursării creditului;
5. dobânda – prețul creditului.
Obiectul creditului îl constituie acordarea unei sume de bani pentru o destinație precisă.
Subiecții raportului de credit:
creditorul(banca);
debitorul:-persoana fizica sau juridica
Promisiunea de rambursare constituie un element esential al raportului de credit și necesar, în consecința angajarea unei datorii. O parte importanța a relației de credit privește mobilizarea capitalurilor disponibile și a economiilor.
Prin credit, o valoare actuală se transmite de către un creditor (bancă) unui debitor (imprumutat), care se angajează sâ-l ramburseze după un timp în condițiile specificate în contractul de credit în cadrul căruia promite a plăti dobânda pentru a remunera pe creditor.
Acordarea creditelor se bazează pe următoarele principii dinamice care asigură minimizarea riscurilor si maximizarea beneficiilor și anume:
1) Credibilitatea bancară a clienților
Conform prevederilor Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, la acordarea creditelor, societățile bancare urmăresc ca solicitanții să prezinte credibilitate. Creditele acordate de bancă au o destinație precisă, obligatorie pentru împrumutați.
În situația în care împrumutatul încalcă condițiile contractuale stabilite, inclusiv acelea referitoare la destinația creditului, bancă poate “ întrerupe imediat fără preaviz utilizarea creditului aprobat ” .
2) Acordarea creditelor
Creditele se acordă pe baza de garanții-bunuri materiale, hârtii de valoare, efecte de comerț etc. Banca are dreptul să verifice modul cum sunt garantate creditele primite, iar în cazul în care se constată nerespectarea prevederilor contractuale, se retrag creditele înainte de scadența stabilită. În lipsa de disponibilități se trec la credite restante urmărindu-se rambursarea acestora în limita prevăzută de lege.
3) Solvabilitatea și rambursabilitatea la termen
Acest principiu conferă echilibru întregului proces de creditare și asigură condițiile pentru reluarea continuă a acestui proces de acordare a creditelor, utilizarea și rambursarea acestora. Determinarea reală a capacitatii împrumutatului de a realiza venituri, alegerea și convenirea garanțiilor asiguratorii, precum și supravegherea permanentă a modului de utilizare a creditului cât și a derulării activității clientului sunt principalele măsuri de a asigura înfăptuirea acestui principiu.
4) Prudența bancară –Operațiunile de creditare efectuate de către bancă au la baza prudența bancară prin limitarea riscului insolvabilității.
5) Confidențialitatea bancară- în acordarea creditelor de către bancă asigură secretul profesional. Personalul băncii nu are dreptul de a folosi sau a dezvălui fapte sau date care ar dăuna intereselor sau prestigiului băncii.
6) Remunerarea creditului- Pentru creditul acordat banca percepe dobânda. Nivelul dobânzilor percepute se stabilește în funcție de politica bancară. Pentru nerespectarea clauzelor contractuale privind creditarea se pot percepe și dobânzi penalizatoare.
1.1.Contractul de credit instrument de bază în procesul de creditare
Contractul de credit este un act încheiat între două părți din care una este debitor, iar una e creditor și care cuprinde un capitol în care sunt stipulate drepturile și obligațiile părților. Contractul de credit după negociere și după definitivare trebuie transcris la notariatul public când devine obligatoriu și respectat de părți..
Contractul de credit constituie un titlu executoriu și nu mai trebuie investit cu altă formă judecătorească pentru punerea pe rol. Elementele contractului de credit sunt :
– titlul creditului;
– numele și data încheierii contractului;
– capitole:
– date informative ale contractului;
– obiectul contractului;
– termene de utilizare și acordare de credit;
– drepturile băncii;
– obligațiile debitorului;
– alte clauze.
Un contract de credit poate să expună acțiunea la risc a băncii încă de la început, a drepturilor și obligațiilor clientului și a drepturilor băncii și garantiile constituite de această. Inspectorul de credite se va consulta la întocmirea contractului de credit cu consilierul juridic al băncii. Elaborarea începe cu înțelegerea punctelor slabe și tari ale clientului.
Contractele de credit sunt cuprinzătoare și necesită anumite precizări, clauze în plus când este vorba de un credit foarte mare și cu un termen de rambursare mic. Contractul de credit trebuie să cuprindă:
– numele și adresa băncii;
– numele și adresa celui ce dorește credit;
– forma creditului acordat;
– garanții din partea clientului;
– alte condiții de creditare.
Pentru ca un client să primească un credit se încheie între agentul de bancă și client unele convenții care sunt utilizate pentru a stabili anumite cerințe pentru client.
Se stabilesc de către bancă ce trebuie să facă clientul până la rambursarea totală a creditului:
– să respecte cerințele indicatorilor de bonitate;
– să furnizeze băncii rapoarte operaționale;
– să raporteze băncii operațiuni adverse;
– să mențina asigurări specifice activității sale;
– să plătească toate obligațiile de stat;
– să permită personalului băăncii să verifice realizarea societății și înregistrarea în contabilitate a acesteia;
– să permite băncii creditări;
– să informeze bancă de unele conflicte cu terți și de schimbările din
contractele principale ale băncii.
Clientul nu trebuie să facă:
– să se angajeze în alte afaceri fără a anunța banca;
– să faca alte schimburi când creditul este foarte mare.
Banca prin credite speciale are dreptul să ceară plata îndatorată când clientul și-a încălcat obligațiile.
1.2. Categorii de credite ce se acordă împrumutaților de bancă
Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi, angajând modalități diferite, pe termen scurt, mediu și lung, privind operațiile bazate pe înscrisuri sau fără, garantate sau negarantate, în fiecare caz în parte sau în cazul unui acord general.
Sistemul de acordare general este linia de credit în condițiile în care se stabilește limita maximă a creditului acordat în acest cadru. Aceasta reprezintă un credit provizoriu, întrucât, banca poate cere oricând agentului economic să-și acopere debitul.
Categorisirea raporturilor de credit poate fi discutabilă prin criteriile utilizate sau prin gradul de cuprindere. Banca poate acorda clienților săi în completarea fondurilor proprii, diverse credite
clasificate dupa mai multe criterii:
1) În funcție de perioada de acordare:
1.1. credite pe termen scurt;
1.2. credite pe termen mediu;
1.3. credite pe termen lung .
1.1.Creditele pe termen scurt- reprezintă orice operațiune de împrumut de sume de bani, pe o perioada de 12 luni. Pentru aceste credite este caracteristică rambursarea la scadență.
Dobânda creditelor pe termen scurt variază și în funcție de destinația creditului și se plătește de către beneficiarul creditului, conform contractelor de credite, fie trimestrial fie la scadență. Băncile acordă tuturor agenților economici, indiferent de forma lor de proprietate, credite pe termen scurt în completarea fondurilor proprii pentru activitatea curentă de producție, prestări servicii, comerț, turism și alte activități, cuprinse în obiectul de activitate și menționate în statutul societății.
Agenții economici pot beneficia de credite pe termen scurt astfel:
1. prin cont de încasări și plăți-linie de credit – cu condiția ca împrumutatul să aibe cont curent deschis la o bancă de cel puțin 6 luni și să desfășoare activitate rentabilă. Linia de credit se acordă pe termen de 3 luni.
Înaintea expirării termenului de valabilitate la cererea scrisă și în urma analizei economico-financiare, plafonul liniei de credit poate fi reânnoita din 3 în 3 luni. Nivelul solicitat nu trebuie să depășească media încasărilor lunare prognozate în activitatea de bază –încasări clienți prin virament. Soldul va trebui să se situeze zilnic la un nivel minim de 80% din plafonul aprobat.
2. prin cont separat de împrumut, pe afacere.
1.2. Creditele pe termen mediu- sunt împrumuturi a căror dată de ramubursare este de 1 an la 5 ani. Se acordă pentru activitatea de investiții (achiziționarea și montarea de utilaje, independente, echipamente sau linii tehnologice, achiziționarea de alte utilaje prevăzute în Legea nr. 15/96 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale).
Agenții economici pot beneficia de credite de până la 80% din valoarea investiției determinate pe baza prețurilor din ofertele prezentate, iar diferența de 20% se acordă din sume proprii în momentul asigurării creditului.
1.3.Creditele pe termen lung- sunt împrumuturi a căror durată de rambursare depășește 5 ani. Se acordă pentru investiții pe termen lung ,cu durata de folosință îndelungată cum ar fi credite pentru cumpărare de locuințe, pentru construcție de locuințe, pentru cumpărarea terenurilor intravilane etc. Aceste credite implică rambursarea eșalonată, fapt ce înseamnă că pe parcurs la termenele stabilite (lunare trimestriale etc) o dată cu plățile cuvenite pentru dobânzi se rambursează și rata de credit.
2. In funcție de clientela bancară:
2.1.credite acordate persoanelor fizice;
2.2.credite acordate persoanelor juridice;
2.3.credite acordate altor bănci;
2.4.credite acordate statului.
2.1. Credite acordate persoanelor fizice:
Pe termen scurt:
– credite pentru cumpărarea de obiecte de uz casnic și gospodăresc;
– credite pentru vacanță.
Pe termen mediu:
– credite pentru cumpărarea de bunuri pentru folosință îndelungată;
– credite pentru autoturisme;
– credite pentru aranjarea și repararea locuințelor;
– credite pentru repararea autoturismelor.
Pe termen lung:
– credite pentru cumpărarea de locuințe sau ipotecar;
– credite pentru construirea de locuințe;
– credite pentru cumpărarea de terenuri intravilane.
2.2.Credite acordate persoanelor juridice
În raport cu agenții economici banca are un rol activ în sprijinirea clienților săi, pentru desfășurarea unei activități rentabile prin păstrarea și fructificarea economiilor bănești în cont cât și creditarea activitățiților de producție, prestări servicii, comerț ,exterior realizarea unor investiții productive sau gospodărești.
Agenților economici se acordă următoarele tipuri de credite:
– avansuri în cont curent sau credite de casă, care reprezintă raporturile de credite întemeiate pe o deplină cunoaștere activității societății comerciale, fără a fi consemnate prin înscrisuri relative la fiecare angajament, în fapt acest tip de credite nu sunt garantate formal. Ele sunt menite să satisfacă necesitățile privind acoperirea cheltuielilor de producție cu caracter imprevizibil și greu de localizat, în obiecte care să reprezinte o garanție veridică.
Acordarea acestor credite este întemeiată pe depozite compensatorii. Funcția acestor depozite decurge din faptul că societățile comerciale își păstrează toate disponibilitățile în conturile de la bancă, ceea ce permite băncii să acopere necesitățile unor societăți comerciale prin însăși redistribuirea depozitelor în cont curent constituite de alte societăți comerciale. Aceste credite nu au termene de rambursare.
Existența permanentă a depozitelor compensatorii înseamnă pentru o bancă o reducere a resurselor utilizate, iar pentru agenții economici un mijloc de păstrare a solvabilității. Creditul acordat în cont curent se face în urma unei cereri aprobate de bancă în limitele unui plafon stabilit de aceasta.
Mărimea acestui plafon depinde de următorii factori:
– poziția societății de plată;
– natura activității desfășurată de aceasta;
– rezultatele analizelor efectuate de inspectorii băncii.
2. Dupa destinația lor :
Credite productive- dețin ponderea cea mai mare în perioada actuală;
Credite pentru activitatea curentă-sunt în general credite pe termen scurt (până la 12 luni) și se acorda agenților economici pentru desfășurarea activităății curente;
Credite pentru investiții- se acordă pe termen mediu și lung sunt destinate construcțiilor de locuințe, construirea obiectivelor industriale etc. Acest tip de credite au un coeficient mai mare de risc și presupune calcule de actualizare, precum și de eficiență a investițiilor.
Credite consumative- sunt credite pe termen scurt, sau cel mult mijlociu, acordate persoanelor individuale și sunt destinate să acopere costul bunurilor și serviciilor de care beneficiază prin rețeaua de comercializare și servicii care pentru recreditarea creanțelor în acest scop.
2.In funcție de calitatea lor:
Credite performante- reprezintă creditele în curs de execuție, a căror durată de acordare nu este expirată, iar debitorii și-au plătit în momentul respectiv datoriile față de bancă. Pentru creditele pe termen mijlociu și lung, condiția necesară pe care trebuie să o îndeplinească creditul este că toate transele de rambursare a creditului inclusiv dobânda să fie achitate la zi.
Credite nerambursabile la scadență-reprezintă credite neachitate la termenele stabilite prin contractul de credit în cazul în care debitorul nu-și achită la timp obligațiile, creditul rămas se trece într-un cont separat, de credite restante, dobânda corespunzătoare acestora fiind majorată.
5. In funcție de moneda care se acordă:
5.1. Credite în lei;
5.2. Credite în valută.
6.Din punct de vedere al plasamentului bancar:
6.1. Credite standard;
6.2. Credite în observație;
6.3. Credite sub standard;
6.4. Credite incerte;
6.5. Credite cu risc major.
7. După modul de utilizare:
7.1. Credite care sunt avansate imediat agenților economici;
7.2. Credite care sunt plasate când agenții economici au nevoie.
8. Din punct de vedere al garantării rambursării:
8.1. Credite garantate personal și asigurate prin bunuri personale;
8.2. Credite a căror garanție este reală.
1.3. Obligațiile clientelei bancare
Imprumutatul se obligă să restituie băncii creditul primit împreună cu dobânzile și comisioanele aferente în sumele și termenele stabilite (garanție de rambursare).
Dobânzile se calculează și se plătesc obligatoriu lunar.
Împrumutatul se obligă, pe perioada de creditare, să acopere cu garanții asiguratorii creditul aprobat inclusiv dobânda aferentă, sa utilizeze și să păstreze în mod corespunzător garanțiile oferite băncii, să respecte toate prevederile menționate în contractul de credit și anexă.
O altă obligație se referă la reflectarea în evidența contabilă, corectă și la zi, a tuturor operațiunilor legate de utilizări și rambursarea creditului.
Împrumutatul trebuie să puna la dispoziția băncii toate documentele necesare pe toată perioada de creditare ( bilant contabil, cont de profit și pierdere, buget de venituri și cheltuieli și alte evidențe) și alte documente referitoare la activitatea desfășurată, permițând accesul personalului băncii în încinta firmei pentru efectuarea verificărilor.
Alte obligații ale clientelei bancare sunt:
– să prezinte lunar la bancă balanța de verificare și trimestrial/semestrial, situația indicatorilor economico-financiari și obligațiilor fiscale;
– să reînoiască contractele de asigurare, prezentând băncii contractul de asigurare în original;
– să concesioneze băncii drepturile din despăgubirile acordate de societățile de asigurare pentru bunurile constituite drept garanție și asigurate la acestea, până la rambursarea integrală a creditului, dobânzilor și comisioanelor;
– să înștiințeze imediat banca asupra modificărilor survenite în structura sa organizatorică care pot afecta creditul acordat și garanțiile;
– să comunice băncii orice schimbare de dimiciliu sau sediu în termen de 24 de ore de la efectuare;
– să informeze banca de eventualele credite angajate la alte bănci și garanțiile constituite în valoarea acestei.
În cazul lichidării societății, înainte de rambursarea creditului, împrumutatul acordă băncii dreptul de preențiune asupra altor debitori în sumă egală cu ratele nerambursate, dobânzi și comisioane.
Prin semnarea contractului de credit, clientul recunoaște că i-au fost aduse la cunoștință prevederile normelor de creditare și de recuperare a creanțelor.
1.4.Prudența bancară în activitatea de creditare
În cazul în care o bancă acordă credit unui client- persoană fizică sau juridică, iar aceasta, din anumite motive nu va putea să-și achite obligațiile față de bancă( restituirea creditului în plus dobânda aferentă), banca va înregistra pierderi pe care trebuie să le suporte din profit. Pentru a reduce la minim pierderile rezultate din credite neperformante, lucrătorii bancari implicați în activitatea de creditare trebuie să procedeze la evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea împrumuturilor.
Băncile trebuie să gestioneze eficient fondurile ce i-au fost încredințate, să-și întărească poziția de creditor prin garanții personale și reale, înlăturând riscul de imobilizare.
Pentru prevederea întârzierii plății sau a incapacității de plată datorită conjuncturii, dificultăților sectoriale sau a deficiențelor împrumutatului, trebuie să se analizeze temeinic imprumutatul prin prisma cerințelor respectării raportului de credit sub diverse aspecte:
– umane( competență, moralitate);
– economice( situația internațională, națională);
– financiare( situația financiară, indatorarea existentă, capacitatea de rambursare);
– juridice( forma juridică, legăturile juridice cu alte intreprinderi).
Garanțiile solicitate la acordarea creditului sunt destinate să asigure recuperarea banilor și a dobânzilor, astfel încât să poată restitui deponenților banii si dobânzile convenite, inclusiv propriul profit bancar.
Forma predominantă acceptata de bănci este garanția reală de tipul ipotecii sau gajului.Se apelează fie la ipotecarea imobilelor care fac obiectul creditării sau a altora, fie la gajarea altor bunuri în aceleași condiții.
Problemele principale cu care se confruntă băncile rezultă din accentuarea riscurilor, deoarece viitoarea evoluție a activelor și a costurilor pasivelor nu poate fi prevăzute cu siguranță.
Evoluțiile viitoare depind de evenimentele viitoare cum ar fi: inflația, politica monetară și schimbările în produsul național brut.
Riscul insolvabilității poate fi redus fie prin majorarea capitalului, fie prin micșorarea riscului de portofoliu. Alte riscuri cu care se confruntă băncile sunt riscuri de sistem cauzate de o scădere acceptabilă de bani precum și anumite restricții impuse băncilor.
Posibilitatea ca o bancă să devină insolvabilă depinde de modul în care portofoliul reacționează la schimbările neprevăzute din economie.
Pentru a preîntâmpina efectele fenomenelor neprevăzute și a reduce riscul, se poate acționa în următoarele direcții:
– clasificarea activelor și a pasivelor în funcție de reacția lor la evenimentele neprevăzute;
– schimbarea politicii de portofoliu, fie prin orientarea către activele cu scadență scurtă fie prin creșterea ponderii pasivelor cu scadență îndelungată;
– creșterea capitalului.
Băncile cu riscuri mari sunt forțate să aibă un capital mare. Pentru cunoașterea acestor riscuri se procedează la calcularea indicatorului de risc:
capital primar ajustat
Indicator de risc =
valoarea activ riscante
Capitalul primar ajustat = Capital primar de baza +Capital primar limitat–Deduceri
Valoarea activelor riscante= Suma( ponderii de risc x Active)+Suma( ponderii de
risc x factorii de conversie x posturi din afara bilanțului)
Valoarea minima a acestui indicator pentru toate băncile este de 5,5% .
Valoarea minima a indicatorului capital total la toate activele este de 6%.
Oricare ar fi calitatea aprecierii riscului, băncile au știut întotdeauna că le este necesar să-și împartă riscurile, în funcție de fiecare client.
Principalele categorii de riscuri bancare sunt:
1) riscul lichidității(RL) rezultă din compararea activelor cu posibilități de lichidare imediată cu depozitele care pot reprezenta o dimensiune posibila a solicitărilor creditorilor :
numerar + depozite la vedere la alte bănci
Rl= x 100
Depozite la vedere
2) riscul ratei dobânzii(Rrd) decurge din utilizarea raporturilor de credit cu dobânzi flotante caracterizate în activitatea bancară drept creanțe si dobânzi sensibile:
Active sensibile
Rrd= x 100
Pasive sensibile
3) riscul creditării(Rc) care se manifestă prin aceea că dobânzile sau sumele împrumutate nu pot fi plătite, rambursate. Este un risc de angajare:
Credite de calitate medie
Rc = x 100
Total credite
4) riscul capitalului(Rk) exprimă măsura în care activele sunt acoperite de capital. Dacă banca alege un risc al capitalului mai mic și efectul de pârghie va fi mai mic, deci cu cât profiturile sunt mai mici profitul este mai mic:
Capital
Rk= x 100
Credite totale
CAP 2. PROCESUL DE CREDITARE PRIVIT PRIN PRISMA STRUCTURII ORGANIZATORICE A BĂNCII BRD-GSG S.A.
2.1. S.C. BRD-GSG S.A. Date de referință
BRD-Groupe Societe Generale este (cronologic) a doua societate apartinand sectorului bancar listata la Bursa de Valori Bucuresti, (in 15/01/2001), dar de departe cea mai reprezentativa banca tranzactionata pe piata de capital romaneasca.
Banca a fost infiintata (ca institutie publica) in anul 1923, sub denumirea de Societatea Nationala pentru Credit Industrial si a avut drept scop finantarea sectorului industrial in Romania (aflat la acea vreme in stadiu initial de dezvoltare). Trecerea timpului a conferit bancii un plus de autenticitate, transformand-o (atat sub aspectul majorarilor de capital social, al extinderii si adaptabilitatii obiectului de activitate etapelor de dezvoltare a sectorului industrial romanesc, al rezultatelor financiare obtinute) dintr-o “banca din secolului trecut” intr-o banca moderna, reprezentativa in peisajul bancar romanesc, care a stiut sa castige continuu la capitolele notorietate, siguranta, profitabilitate.
Bancile tranzactionate la momentul actual prin intermediul pietei de capital romanesti (TLV, BCC, EURB) fiind infiintate dupa 1990, au in general o serie de caracteristici comune: dezvoltarea accelerata, cresterea continua a activitatii si obtinerea de rezultate financiare tot mai bune de la an la an, asa cum este firesc pentru societatile aflate in fazele initiale de dezvoltare sau de consolidare si maturizare a afacerii.
Aceeasi evolutie (specifica societatilor mai recent infiintate) a fost inregistrata si de BRD-GSG , care sub aspectul anului de infiintare 1923 ar fi putut fi considerata o “banca veche”, dar care s-a dovedit o banca moderna prin modul de organizare si operare pe piata finaciar-bancara actuala, fiind bine ancorata in realitatile mediului de afaceri romaneasc.
Banca beneficiaza de doua atuuri esentiale: unul dintre ele fiind traditia si vizibilitatea bancii (imbunatatita continuu prin infiintarea de noi unitati teritoriale, ajungand in prezent la 206 sucursale) si altul prezenta in structura actionariatului a Societe Generale, ca detinatoare a pachetului majoritar (care faciliteaza bancii accesul la metode moderne si eficiente de gestiune si implementarea de servicii si produse inovatoare).
In decursul celor 13 ani de la reorganizarea ca banca comerciala (dupa 1990), banca a operat majorari succesive ale capitalului social (de la 5 miliarde in 1991, la 4.181,4 miliarde in prezent), a actionat in sensul dezvoltarii retelei teritoriale (de la 46 unitati in 1990 opereaza in present prin interemdiul a 206 sucursale, din care 33 deschise intr-o singura zi, 8 octmbrie 2004, in cadrul programului BRD Express), prin adaptarea continua a produselor si serviciilor oferite la necesitatile pietei si ale clientilor (persoane fizice si juridice). Activitatea bancii se axeaza pe urmatoarele coordonate: activitate de retail (dezvoltata in principal dupa 1990), activitate de corporate (beneficiind de monopolul detinut inainte de 1990 in finantarea sectorului industrial si devenind in prezent banca de referinta pentru intreprinderile private din Romania), activitatea specifica de banca de investitii (oferind servicii integrate clientilor romani si straini prin intermediul BRD/SG Corporate Finance si BRD Securities) In componenta actionariatului societatii se regaseste ca actionar majoritar Societe Generale, care detine 51% din capitalul societatii fiind un partener financiar puternic (cu experienta de peste 100 de ani pe piata bancara de retail si una dintre cele mai importante banci de retail din Europa) pe care si l-ar dori alaturi oricare dintre societatile bancare romanesti. Societe Generale a beneficiat de avantajul familiarizarii cu piata bancara autohtona, operand in Romania inca din 1980. Sub acest aspect aceasta a fost singura banca importanta din Europa de Vest care a pastrat o sucursala in Romania in perioada comunista.
Societe Generale este un nume de referinta printre societatile bancare din Europa, fiind infiintata in anul 1864, avand sediul social la Paris, in Franta. Actiunile sale sunt cotate la Bursa de Valori din Paris, la sfarsitul anului 2003, Grupul Societe Generale fiind a cincea banca din zona euro dupa capitalizarea bursiera, cu 30,7 miliarde euro.
In paralel cu dezvoltarea societatii, prin cresterea continua a activitatii, prin perfectionarea sistemului informatic, prin dezvoltarea unei retele teritoriale la nivel national (206 unitati in prezent, urmand ca inca 25 sa fie inaugurate pina la sfarsitul anului), prin diversificarea ofertei de produse si servicii (prin infiintarea “ghiseului unic” simplificandu-se accesului la aceste servicii), managementul BRD-GSG s-a implicat continuu intr-o serie de activitatii de sponsorizare a diferitelor evenimente din sfera sociala, cultura si sport.
Printre actiunile de sponsorizare se includ: renovarea manastiriilor Horezu si Neamt si Biserica Stavropoleus din Bucuresti, sponsorizarea ceremoniilor de acordare a premiilor Uniunii Artistilor Plastici, Uniunii Scriitorilor, Asociatiei Romane a Oamenilor de Televiziune. Un alt eveniment cultural important care s-a bucurat de susutinerea BRD, a fost Festivalul International de Muzica “George Enescu”.
BRD-Groupe Societe Generale are in continuare prespective bune de dezvoltare, beneficiind de sustinerea financiara, de know-how-ul si experinta pe pietele financiare externe a Societe Generale (detinator a 51% din actiunile bancii). In plus notorietatea de care se bucura banca, experienta acumulta de-a lungul timpului in cadrul celor doua tipuri de economii de piata in care a actionat: cea centralizata si cea de piata, complexitatea serviciilor oferite care acopera segmentul de retail (putin exploatat in tara noastra si cu perspective mari de crestere, banca detinand o cota de 25% din piata creditelor de consum), segmentul creditarii persoanelor juridice (fiind banca de referinta pentru sectorul de stat inainte de 1990 si pentru sectorul privat de dupa 1990) si cel de corporate si investment banking (oferind servicii de brokeraj si consultanta finanaciara), reteaua teritoriala bine reprezentata, un management experimentat care a stiut sa utilizeze activ mecanismele piata de capital pentru finantarea bancii (prin emisiunea de actiuni si recent de obligatiuni) sunt elemente care constituie atuuri in dezvoltarea viitoare a bancii.
Cu toate ca perspectivele de dezvoltarea ale bancii sunt evidente, trebuie mentionata insa si existenta unor factori de incertitudine: accentuarea concurentei in domeniul bancar prin aparitia si consolidarea pozitiei pe piata a bancilor straine (situatie care se va accentua dupa aderarea la Uniunea Europeana), de iminenta privatizare a CEC si BCR, de evolutia nefavorabila pe piata valutara, de posibilele schimbari din mediul politic romanesc.
Banca Romana pentru Dezvoltare (http://www.brd.ro), a fost infiintata ca banca comerciala in anul 1990, in baza Hotararii Guvernului nr. 1178/2.11.1990, prin preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii, banca ce detinea la acea vreme monopolul in domeniul finantarii pe termen mediu si lung in sectorul industrial. Capitalul social la momentul inmatricularii bancii in februarie 1991, era de 5 miliarde lei, constituit din 500.000 actiuni cu valoarea nominala de 10.000 ei/actiune, detinut integral de statul roman.
La momentul constituirii bancii, capitalul social varsat efectiv a fost de 2,6 miliarde lei, diferenta de 2,4 miliarde urmand a fi varsata pana la data de 31.05.1991. BRD a primit autorizatia generala de desfasurare a activitatilor bancare, supunandu-se reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei (Legea 58/1998 privind activitatea bancara si a legii 31/1991 privind societatile comerciale).
Inceputurile bancii sunt legate de aparitia mediului concurential pe piata bancara romaneasca, in conditiile desfiintarii monopolului detinut pana atunci de bancile specializate ale statului. Dimensiunea relativ mica (la acea data) a BRD a permis modernizarea mai rapida a structurii organizatorice, a conferit flexibilitate in adoptarea de politici si regulamnete de implementare a procedurilor operationale care sa se adreseze tuturor domeniilor de activitate.
Banca s-a implicat in continuare in activitatea de finantare pe termen mediu si lung in domeniul de stat (beneficiind de experienta si legaturile create anterior) si in paralel cu aceasta s-a preocupat de dezvoltarea clientelei din sectorul privat, adresandu-se in principal intreprinderilor mici si mijlocii (care constituie si in prezent un segment tinta pentru banca).
Banca s-a concentrat pe crearea unei retele nationale de agentii si reprezentante si pe asigurarea independentei fata de CEC si BNR, in ceea ce priveste finantarea , actionand in sensul atragerii de depozite. In decursul celor 15 ani de functionare ca banca comerciala, au avut loc mai multe majorari ale capitalului social, acesta fiind in prezent de 4.181,4 miliarde lei, constituit din 1.393.802.680 actiuni, cu valoarea nominala de 3.000 lei/actiune, in majoritate privat.
Denumirea bancii s-a schimbat din BRD in BRD-Groupe Societe Generale , odata cu privatizarea bancii si preluarea de catre Societe Generale a 51% din capitalul social al bancii.
In momentul preluarii pachetului majoritar, Societe Generale s-a angajat sa transfere catre BRD sucursala Societe Generale Bucuresti si toate celelate activitati ale Societe Generale din Romania si anume: Societe Generale Corporate Finanace Advisors Romania SRL, Societe Generale Advisory Romania SRL si Societe Generale Securities Romania SA.
In prezent banca este organizata pe patru sectiuni principale: “Mari Clienti Corporativi”, “Reteaua de Sucursale”, “Administratia Centrala” si “Mijloace si Resurse”, fiecare dintre aceste sectiuni avand sarcini specifice. Aceste sectiuni cuprind o serie de departamente precum Departamentul Credite si credite Neperformante, Departamentul Comercial, directia Mari cleinti Corporativi, directia Trezorerie, Directia Piete de Capital si Directia Internationala.
Obiectul de activitate al bancii a fost extins continuu, adaptat pentru a raspunde exigentelor mediului concurential din domeniul bancar. In prezent in obiectul de activitate al BRD-GSG se regasesc urmatoarele servicii: acceptarea de depozite, contractarea de credite, operatiuni de factoring si decontarea efectelor de comert, emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit, plati si decontari, transferuri de fonduri, emiterea de garantii si asumarea de angajamente, tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu instrumenete monetare negociabile (cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit), tranzactii in nume propriu sau in numele clientilor cu titluri de stat, operatiuni cu instrumente derivate in cont propriu sau in contul clientilor, tranzactii cu valuta, servicii de custodie pentru valori mbiliare, activitati de depozitare oentru fonduri deschide si societati de investitii, inchirierea de casete de siguranta, consultanta financiar-bancara, operatiuni de mandat, etc.
Odata cu preluarea bancii de catre Societe Generale a avut loc o reorganizarea a activitatii, aceasta concentrandu-se pe trei axe majore: banca de retail (cu o cota de 25% din piata creditelor de consum), banca pentru societatile comerciale (65% din plasamentele in credite fiind acordate sectorului privat, prin cele 11.000 facilitati de credit fiind prezenta in toate ramurile economiei, si avand un rol important in relatia cu companiile multinationale, clienti ai Societe Generale), banca de investitii (oferind servicii de consultanta financiara si servicii de brokeraj, fiind implicata in serviciile de consultanta pentru privatizarea unor companii romanesti).
Pentru a putea veni in intampinarea cerintelor clientilor persoane fizice si juridice, BRD-GSG si-a extins continuu reteaua teritoriala, aceasta totalizand in prezent 206 unitati. Proiectul de extindere teritoriala a bancii nu se opreste insa aici, pina la sfarsitul anului urmand sa fie infiintate inca 25 de unitati. Procesul de extindere al retelei teritoriale va include la sfasitul anului 2006, 300 de unitati bancare. Proiectul de dezvoltare a retelei BRD defineste un nou tip de agentie bancara, ce beneficiaza de “ghiseul universal”, care opereaza toata gama operatiuni curente, simplificand procedurile de lucru, avand un program de lucru flexibil si prelungit.
Designul noilor agentii este inovator, modern purtand amprenta Societe Generale. Alaturi de Banca Comerciala Romana si de Casa de Economii si Consemnatiuni (societati detinute inca de statul roman), BRD-GSG detine peste 50% din totalul activelor bancare. Sub acest aspect, cu o cota de piata de 13,2% la sarsitul anului 2004 BRD-GSG este la momentul actual cea mai puternica banca privata din Romania. Pe termen scurt doar privatizarea BCR si CEC (pentru achizitia acesteia din urma si–a exprimat interesul si Raiffeisen Bank, detinatoare a unei cote de piata de 6,9%, la aceeasi data) ar putea aduce modificari in actuala conjunctura de piata.
BRD-GSG are in prezent un capital social de 4.181.408.040 mii lei, constituit din 1.393.802.680 actiuni, cu o valoare nominala de 9.000 lei/ actiune.
In perioada 1991-2001 (momentul listarii la bursa), capitalul social al bancii a crescut de 348 ori, de la 5 miliarde lei la 1.742 miliarde lei. Capitalul social in momentul listarii la BVB era de 1.742 miliarde lei, divizat in 348.450.670 actiuni ordinare, cu valoarea nominala de 5.000 lei, detinut de 15.956 actionari. Structura actionariatului in momentul listarii la bursa este urmatoarea:
Din momentul listarii la BVB, sub aspectul majorarilor de capital, BRD-GSG a avut o evolutie partial comparabila cu cea a Bancii Transilvania. Banca a operat doua majorari de capital social prin distribuirea de actiuni gratuite.
Prima majorare a fost efectuata in anul 2002, capitalul social majorandu-se de la 1.742 miliarde lei, la 3.485 miliarde lei, prin alocarea unei actiuni gratuite la una detinuta.
In anul 2003 a fost operata a doua majorare de capital, de la 3.485 miliarde lei la 4.181 miliarde lei. Operatiunea a fost mai complexa, constind in prima faza in splitarea valorii nominale de la 5.000 lei la 1.000 lei, acordarea unei actiuni gratuite (avand valoare de 1.000 lei) pentru 5 actiuni detinute, urmata de consolidarea valorii nominale la 3.000 lei/actiune.
Sursele din care a efectuata ultima majorare de capital, cu 696,9 miliarde lei au fost: rezervele din diferente de curs valutar, aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta reprezentand capitalul social (in proportie de10%), diferente favorabile din reevaluarea disponibilitatilor in valuta (14,1%), diferente favorabile din reevaluarea patrimoniului (75,9%).
Structura actionariatului BRD-GSG , la data de 27.02.2004 este prezentata in urmatorul tabel:
Prezenta in actionariat a Societe Generale (ca actionar majoritar al bancii), aceea a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a celor cinci Societati de Investitii Financiare (fiecare detinand in jur de 5%), poate fi un argument in plus in luarea deciziei de investire in actiunile bancii, conferind un plus de siguranta acestui plasament si sporindu-i prin aceasta atractivitatea.
Free-float-ul societatii este teoretic de 49%, insa tinand de cont de structura actionariatului si de practica ultimilor ani (cand Societatile de Investitii Financiare au ales varianta pastrarii acestor titluri in portofoliu), o valoare mai apropiata de realitate este 10,89%.
Situatia se poate modifica insa, un precedent fiind creat de SIF Banat- Crisana, care in data de 14.10.2004 a vandut un pachet de 1.980.500 actiuni (pretul de vanzare 27.200 lei/actiune). Valoarea tranzactiei a fost de 53,8 miliarde, in urma acestei vanzari SIF Banat-Crisana diminuindu-si detinerea cu 0,1421%.
Actiunile Bancii BRD – Groupe Societe Generale se tranzactioneaza in cadrul Bursei de Valori Bucuresti din 15/01/2001, la categoria I, sub simbolul BRD Capitalizarea celei de-a doua reprezentante a sistemului bancar prezenta la bursa este de 39.026,4 mld lei (944,9 mil EUR) si reprezinta 17,13% din capitalizarea bursiera totala.
Evolutia actiunilor BRD pe ultimul an (13/10/2003-13/10/2004) este prezentata in continuare:
Pe graficul evolutiei actiunilor BRD de la momentul listarii se pot identifica doua perioade in care cursul actiunilor a avut o evolutie asemanatoare. Explicatia consta in majorarile de capital social efectuate in decursul anilor 2002 si 2003. Prima majorare de capital a adus actionarilor actiuni gratuite in procent de 100% fata de cele detinute.
A doua majorare a iscat unele controverse in piata, facandu-se pentru prima data diferenta intre data de inregistrare si data de referinta. Astfel comunicatul hotarilor luate de catre AGEA BRD preciza data de 20/11/02 ca data de referinta pentru acordarea unei actiuni gratuite (pentru fiecare 5 actiuni detinute cu valoarea nominala de 1.000 lei) si data de 30/01/03 ca data de inregistrare pentru identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele divizarii, respectiv consolidarii valorii nominale a actiunilor. Dupa trecerea datei de referinta, investitorii nefamiliarizati cu noua terminologie (impusa prin OG28/2002) au interpretat ca valoarea nominala a actiunilor tranzactionate dupa aceasta data era splitata (adica de 1.000 lei/actiunie) si au actionat in consecinta, alegand sa profite de “conjunctura favorabila” de piata si sa-si marcheze profitul. Lamuririle venite din partea BRD au demonstrat insa ca solutia marcarii profitului a fost una neinspirata; cei care au ales pastrarea actiunilor in portofoliu pana la data de inregistrare dovedindu-se castigatori.
In perioadele care au urmat, cursul actiunilor BRD a variat in interiorul a doua tunele de pret 16.000-20.000 lei/ actiune, respectiv 22.000-27.000 lei/actiune.
Chiar daca unele zvonuri precum o noua majorare de capital sau o eventuala splitare a valorii nominale nu au fost confirmate, investitorii la bursa care au optat pentru investitiile pe termen lung si pentru un portofoliu format din blue-chips-uri, si care au achizitionat actiunile BRD-GSG au ales solutia unui un castig mai mic dar sigur. Actiunile BRD au o pondere de 20% in indicele BET (care reflecta evolutia preturilor celor mai lichide si active 10 societati tranzactionate la BVB); evolutia BRD nu urmareste indeaproape evolutia indicelui datorita operatiunii de splitare si a majorarilor de capital social.
In ultimul timp a revenit interesul pentru actiunile BRD, manifestat a t â t pri n t r – o crestere de pret de 5,9% fata de 15/09/2004, cât si printr-un volum ridicat de actiuni tranzactionate.
Evolutia variatiei anuale a pretului actiunilor este prezentata in continuare
Interesul pentru actiunile BRD ramane in continuare ridicat tinand cont de tendinta ascendenta din ultima saptamana.
In perioada 2000 – 2003, BRD – Groupe Societe Generale a repartizat in medie 41% din profitul net obtinut sub forma de dividende acordate actionarilor (rata dividende nete). Rata de distribuire a profitului sub forma de dividende este destul de buna tinand cont de nevoia continua de finantare a
bancii datorata in primul rand continuarii procesului investitional, concretizat in extinderea teritoriala prin deschiderea de noi unitati BRD– GSG. Dindeclaratiile oficialilor BRD –Groupe Societe Generale se intentioneaza extinderea retelei teritoriale, dar numai cu conditia mentinerii profitabilitatii bancii la nivele cerute de actionarii bancii.
Multi dintre jucatorii la bursa nu au ales insa, investitia in actiunile BRD prin prisma dividendul acordat (acesta asigurand o rentabilitate redusa comparative cu pretul din piata) ci mai mult prin cea a potentialului viitor oferit de o astfel de investitie.
Capitalul social al bancii BRD-Groupe Societe Generale a crescut in termini nominali de peste 800 de ori de la infiintarea sa in anul 1993, si de 2,4 ori de la listarea in 15 ianuarie 2001.
In cadrul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din decembrie 2002, s-a hotarat majorarea capitalului social cu 20% de la 3.484,5 mld lei la 4.181,4 mld lei prin acordarea de actiuni gratuite. Operatiunea a fost mai complexa incluzand si divizarea valorii nominale de la 5.000 lei/actiune al 1.000 lei/actiune urmata de consolidarea acesteia la valoarea de 3.000 lei/
actiune. Actionarii care detineau actiunile la cele doua date hotarate in Adunarea Generala (data de referinta de 20/11/2002 pentru acordarea unei actiuni gratuite la fiecare 5 actiuni detinute, cu valoarea nominala de 1.000 lei/actiune si data de inregistrare de 30/01/2003 pentru identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararii AGA respectiv divizarea si gruparea valorii nominale) au ajuns la finalul acestei operatiuni sa aiba un numar dublu de actiuni.
BRD-ROUPE SOCIET E GENERALE
S-au introdus servicii noi și produse noi :
– sunt lansate în premieră națională pachetul de servicii Contul Total și serviciul de mobile banking SmartTel TM SMS;
– se lansează creditul pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată și pentru amenajarea locuinței, garantat cu polița de risc financiar.
Calitatea serviciilor oferite clienților crește: se implementează în toate unitățile băncii un sistem informatic de deservire rapidă a clienților și se adoptă pentru prima oară într-o instituție bancară românească codul de ținută și comportament al personalului.
BRD-GSG depășește pragul de 250.000 carduri emise, fiind premiată pentru a patra oară consecutiv de către VISA Internațional.
Banca își menține poziția de lider VISA în România și ocupă locul 11 în topul emitenților de carduri VISA dintr-un număr de 77 de bănci emitente din Europa Centrală și de Est. Banca deține în continuare cea mai extinsă rețea din România – 231 ATM-uri și 242 POS-uri.
Western Union a premiat BRD-GSG de două ori consecutiv pentru performanțele obținute în primul an de derulare a transferurilor rapide de bani:
Premiile pentru “cea mai reușita lansare la nivel național a serviciilor de plăți rapide” și pentru “cea mai susținută implicare în comercializarea serviciului din Europa”.
Este optimizată structura organizatorică a sectorului de creditare. Pentru o mai bună administrare a riscului, procedurile aferente fiecărei etape a procesului de creditare sunt standardizate și simplificate. BRD-GSG își consolidează forța de vânzare, adoptând o strategie comercială proactiva si orientata catre client. Reteaua de automate bancare este extinsă la 241 ATM-uri și 281 pos-uri. Numărul clienților băncii se apropie la 1 milion.
În decursul activității sale, BRD-GSG a depus toate eforturile pentru a-și câștiga o poziție solidă pe piață financiar-bancară românească, pentru a-și defini propria identitate, și anume de bancă modernă, credibilă și dinamică, o bancă a tuturor. Acum ea se numără prin societățile bancare cu cele mai extinse rețele teritoriale din România.
Astăzi banca a reușit să se afirme pe piață datorită profesionalismului angajaților și prin calitatea produselor și serviciilor pe care le oferă. A cunoscut o rapidă extindere a gamei de produse și servicii și aliniindu-se la cerințele și tendințele pieței.
BRD-GSG a început să se implice și în diverse proiecte sociale, în care și-a propus să ofere totul fără a cere nimic în schimb. Astfel, BRD-GSG mai vine în sprijinul pensionarilor, oferindu-le un pachet de servicii gratuite de încasare a pensiei.
BRD-GSG – Sucursala județeană Gorj
BRD-GSG sucursala Gorj și-a început activitatea cu 15 salariați ( din care 5 personal auxiliar ). Ca urmare a efortului depus, a profesionalismului, perseveraței și seriozității, numărul de clienți și segmentul de piață deservit a crescut, ceea ce a determinat înființarea agențiilor Tg-Carbunești și Motru. Totodată, pentru activitatea sediului sucursalei s-au mai închiriat 2 spații.
În paralel, în martie 1993 s-a demarat acțiunea de a se construi un nou sediu propriu al sucursalei Gorj. Una din activitățile care au adus profit băncii a fost deservirea clienților ce au solicitat operațiuni valutare:
– schimb valutar;
– activitatea mandatelor poștale internaționale;
– certificate de depozitîn valută;
– cec-uri de economii;
– plăți internaționale;
– credite în valută;
– cec-uri de călătorie.
În prezent banca a realizat peste 5.500 de carduri și are încheiate aproximativ 40 de convenții pentru plata salariilor pe carduri. Venind în întâmpinarea solicitărilor, activitatea de creditare s-a diversificat.
S-a adoptat o nouă strategie față de creditare din dorința de a nu se mai lupta cu credite dificile, cu probleme de recuperare a ratelor și dobânzilor.
În decursul activității sale, BRD-GSG Gorj a depus toate eforturile pentru a-și câțtiga o poziție solidă pe piața financiar – bancară gorjeană, pentru a-și obține propria identiate și anume de aceea de bancă modernă, credibilă și dinamică, o ”banca a tuturor“.
Organigarama băncii BRD-GSG sucursala Gorj:
– Director ;
– Contabil șef ;
– Serviciul contabilitate ;
– Serviciul Credite ;
– Serviciul Operațiuni Bancare ;
– Compartiment Contencios ;
– Compartiment Marketing – Vânzări ;
– Birou Tezaur – Casierie ;
– Resurse umane ;
– Administrativ ;
– Informatică.
2.2.Servicii bancare oferite de S.C. BRD-GSG S.A.
2.2.1. Oferta băncii
Lista produselor și serviciilor bancare oferite clienților de către BRD-GSG S.A.
Nota: s-a făcut această clasificare, plecând de la însăși definițiile serviciilor și produselor bancare prezentate în cursul “Elemente de Marketing Bancar”-ediția 2002, editat de I.B.R. Autorii acestui curs de specializare bancară ( Barry Hoye, Angela Mason, Victoria Preoteasa, Maria Magdalena, Oana Gaburici, Dan Nicolae si John Smullen) au dat următoarele definiții pentru serviciile și produsele bancare.
Serviciul bancar reprezintă o activitate prestată sau un beneficiu intangibil oferit consumatorilor și prin urmare, nu rezultă din procesul cumpărării unui obiect fizic.
Produsul bancar este un obiect palpabil care poate fi oferit consumatorilor pentru satisfacerea unor dorințe sau necesități. Un produs bancar asigură mai multe perspective de marketing datorită tangibilității sale.
Produsul bancar e definit ca fiind un grup de servicii, cu reguli și condiții stabilite pe care un client le poate obține și folosi în orice moment.
În industria financiar-bancară, noțiunile de produse și servicii bancare au devenit independente și interschimbabile, fiind folosite pentru a descrie ceea ce este oferit clientului. În termeni clasici de marketing, se consideră că băncile nu au produse ci numai servicii bancare.
Caracteristicile particulare care diferențiază serviciile de produsele bancare sunt:
– intangibilitatea;
– perisabilitatea;
– varietatea.
Intangibilitatea se referă la faptul că un serviciu nu poate fi văzut, auzit, pipăit sau mirosit. Din acest motiv, este foarte dificil pentru un client să înțeleagă sau să evalueze corect un serviciu bancar înainte de al cumpăra.
Perisabilitatea serviciilor bancare se referă la faptul că serviciile pot fi retrase din portofoliul unei bănci dacă nu sunt cereri din partea clienților. Principala problema pe care o poate ridica perisabilitatea unei bănci, este livrarea la cerere. Dacă cererea este constantă, banca își planifică și asigură personalul pentru ca acesta să fie disponibil pentru prestarea serviciului. Când cererea pentru servicii este disproporționată, pot apărea probleme.
Varietatea se referă la faptul că poate exista o mare gama de servicii bancare. Calitatea serviciilor bancare depinde de cine le asigură, când, unde și de timpul necesar pentru asigurarea serviciului. Serviciile bancare pot fi diferite de la o banca la alta și de la o sucursala la alta a aceleiași bănci. Sunt posibile și alte clasificări ale serviciilor produselor bancare.
2.2.2. Servicii bancare oferite de S.C. BRD-GSG S.A. prin sucursala Gorj
Funcțiile îndeplinite de sistemul bancar sunt în principal următoarele:
1. Atragerea de disponibilități monetare temporar disponibile de la agenți economici și persoane fizice.
2. Acordarea de credite clienților la solicitarea acestora, în vederea completării capitalurilor proprii. In acest mod băncile selectează riscurile creditării, doar agenții economici solvabili și doar proiecte solvabile.
3. Să permită clientilor să-și retragă banii sau să-i transfere în alte conturi.
4. Vânzări- cumpărări de valută și alte operațiuni valutare. S.C. BRD-GSG S.A. oferă o gamă largă de servicii și produse bancare.
A. Pentru persoane fizice:
– deschiderea de conturi curente în lei și valută;
– încasări și remiteri de ordine de plată în lei și valută;
– operațiuni de schimb valutar și intravalutar;
– plata facturilor de telefonie mobilă: TELEMOBIL, ORANGE, CONNEX;
– vânzarea și răscumpărarea certificatelor de depozit în lei și valută;
– carnete de economii și împrumuturi;
– contul curent de pensii;
– acceptarea de plată a cecurilor in valuta;
– plata alocațiilor de stat pentru copii școlari;
– cont curent de alocare a alocației de stat pentru copii;
– acordarea de credite în lei și în valută;
– transfer în 24 ore;
– emiterea/acceptarea cardurilor în sistem VISA International și EUROPAY/MASTERCARD în lei sau în valută;
– plata salariilor sau a burselor prin conturi curente personale sau prin carduri.
B. Pentru persoane juridice:
– deschiderea de conturi curente în lei sau valută;
– decontări intră și interbancare;
– decontarea tranzacțiilor de comerț exterior prin ordin de plată sau
acreditive;
– emiterea și acceptarea scrisorilor de garanție bancară;
– operațiuni de schimb valutar și intervalutar;
– depozite la termen în lei și valută;
– scrisori de bonită;
– acordarea de credite în lei:
– linie de credit pentru activitatea curenta;
– credite pe afacere;
– credite pentru investiții;
– credite pe documente în circuit bancar.
– acordarea de credit în valută:
– pentru acoperirea decalajului de încasări și plăți prin cont curent
– pentru descoperirea de cont pentru plați curente;
– pentru importuri de materii prime materiale și mărfuri;
– consultarea bazei de date a centralei incidentelor de plăți a B.N.R.;
– terminale electronice de acceptare a cardurilor în lei și valută (EFTPOS).
BRD-GSG încheie pentru persoane fizice și juridice, asigurări de viață și bunuri prin societatea de asigurare-reasigurare româno-elenă Garanta S.A.
2.3. Garantarea creditelor
Pentru evitarea unor riscuri în încasarea creditelor acordate, banca se asigură ca solicitanții să dispună de disponibilități de restituire a creditelor în condițiile desfășurării unei activități normale, precum și pentru recuperarea acestora în situațiile în care împrumutații nu-și execută obligațiile asumate din diverse cauze.
Identificarea garanțiilor, verificarea actelor care atestă proprietatea bunurilor, evaluarea bunurilor, stabilirea valorii pentru care se admit în garanție, autentificarea și inscripționarea acestora la judecătorie în registrul de ipoteci și/sau gaj sunt etape ce trebuie parcurse în analizarea garanțiilor ca suport de credit.
Se acceptă garanția creditelor bunuri mobile sau imobile nu numai societăților creditate, a patronilor și asociațiilor acestora, precum și a terțelor persoane fizice (giranți) care își asigura benevol calitatea de giranți.
Garanțiile reprezintă mijloace suplimentare de recuperare a eventualelor credite și dobânzi neachita-te la termenele stabilite conform contractelor.
Pentru garanțiile acceptate trebuie luate în considerare următoarele:
1. Dreptul de proprietate
Persoana care aduce în garanție bunul să fie proprietarul lui de drept, iar bunul să nu fie afectat de nici un fel de sarcini.
2. Valoarea
Garanția să prezinte stabilitate pe piață, să fie acceptată în situația vânzării forțate. Valoarea garanției să fie stabilită cu o marjă de siguranță față de suma garantată.
3. Valorificarea
Să existe posibilitatea de valorificare imediată și sigură a bunului acceptat în garanție.
Raporturile juridice dintre bancă și împrumutat privind garanțiile se sting numai după rambursarea integrală a creditelor și a dobânzilor aferente.
Toate bunurile ce se admit în garantarea creditelor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie proprietatea societății, a asociațiilor acestor sau a altor persoane fizice ( giranți );
– să fie achitate integral și să nu facă obiectul altei garanții;
– să nu fie in litigiu având ca obiect succesiunea sau înstrăinarea sub orice mod;
– să nu fie valorificată ușor;
– să nu fie uzate moral sau cu un grad de uzură fizică mai mare de 50%;
– să aibă condițiile de conservare corespunzătoare și de siguranța, care să permită o valorificare ușoară și să permită păstrarea ușoară prin tezaurizare.
Bunurile imobiliare sau mobiliare ce se admit în garanția creditelor fac obiectul contractelor de garanție imobiliară sau mobiliară, autentificată, care se inscripționează la judecătoria teritorială.
Bunurile admise in garanția creditului se asigură la o societate de asigurări agreată de bancă, iar drepturile de despăgubire rezultate din contractele de asigurare se censionează in favoarea băncii. Valoarea minimă a garanțiilor constituite trebuie să acopere în procent de 125% valoarea creditului și dobânzii aferente. Bunurile admise în garanție se constituie distinct pentru fiecare contract de credit.
Toate bunurile admise în garanția creditelor sunt supuse verificării scriptice și faptice din momentul constituirii lor în garanție și până în momentul recuperării integrale a creditului și a dobânzii aferente. Aceste analize scriptice si faptice se fac cu privire la :
– verificarea legalității documentelor prezentate de la Administrația Financiară si judecătoriile teritoriale (adeverința administrativ-financiară, certificat de sarcini);
– verificarea actelor care atestă proprietatea asupra bunurilor și legalitatea tuturor documentelor, se efectuează de către jurist, care comunica avizul sau inspectorului de credit;
– înregistrarea bunurilor în contabilitate, în situații în care acestea fac parte din patrimoniul societății;
– identificarea pe teren a bunurilor, compararea informațiilor obținute din documente cu cele din teren;
– compararea parametrilor calificativi, a gradului de uzură și a condițiilor de păstrare.
Toate informatiile obținute în urma verificărilor efectuate sunt consemnate de către inspectorul de credite în referatul de analiză.
Toate bunurile admise în garanția creditului se constituie în garanție prin contractele de garanție mobiliară sau imobiliară. Aceste contracte autentificate de Notariatul Public se înregistrează în Registrul de Ipoteci sau Gajuri de la Judecătoria teritorială.
Autentificarea și inscripționarea contractelor se face numai în prezența consilierului juridic sau a inspectorului de credite, care insoțesc clientul la Notariatul Public si Judecatoria teritorială.
La acordarea creditelor BRD-GSG va solicita împrumutaților garanții asiguratorii care pot fi oferite atât împrumutaților cât și de terțe persoane fizice.
Tipuri de garantii admise de bancă
A. – depozit bancar în lei- reprezintă o garanție sigură pentru bancă materializată sub forma unei sume de bani depusă la bancă intr-un cont cu destinație specială, de garantare a creditului, blocat pe toată perioada de derulare a contractului de credit.
Valoarea creditelor acordate pe baza de depozit se determină astfel încât, depozitul să acopere creditul, dobânda aferentă și cota de risc de minim 10%
Dobânda se negociază la nivelul centralei BRD-GSG.
B. – scrisoarea de garanție bancară- eliberarea de o alta bancă agreată de BRD-GSG. Scrisoarea de garanție bancară este un înscris prin care banca garantă se angajează necondiționat și irevocabil ca, în cazul în care o persoană juridică – debitor principal nu-și va executa obligația de plată de la o dată prevăzută pentru o sumă bine determinată, să plătească suma neachitată în favoarea altei persoane juridice denumită beneficiar.
Principii generale:
– Scrisorile de garanție bancară în lei eliberate de bancă sunt valabile pe teritoriul României;
– Termenul maxim de valabilitate a acestora este de pâna la 1 an și nu se admit prelungiri;
Valabilitatea scrisorilor de garanție bancară înceteză în următoarele situații:
a) – la activarea integrală;
b) – la expirarea termenului de valabilitate;
c) – la cererea clientului băncii pe baza confirmării scrise a
beneficiarului și returnarea scrisorii de garanție în original;
Condiții de eliberare:
– să aibă personalitate juridică;
– să fie înregistrată la Registrul Comerțului și să aibă cod fiscal;
– să îndeplinească calitatea de client BRD.-GSG;
– să accepte toate condițiile impuse de bancă în legătură cu eliberarea scrisorii de garanție bancară.
Tipuri de scrisori de garanție bancară eliberate de BRD-GSG:
1. Scrisoare de garanție bancară în favoarea unității vamale pentru plata taxelor vamale, T.V.A. și alte taxe;
2. Scrisoare de garanție bancară pentru eliberarea licențelor de export în favoarea Ministerului Comerțului;
3. Scrisoarea de garanție bancară în vederea participării la licitații pentru achiziționări de bunuri sau prestări de servicii;
4. Scrisoare de garanție bancară pentru buna execuție a lucrărilor de prestări de servicii obținute la licitații;
5. Scrisoarea de garanție bancară pentru alte activități ce fac obiectul unor contracte comerciale;
6.Scrisoare de garanție bancară pentru eliberarea de carnete TIR;
7. Scrisoare de garanție bancară de restituire a avansului la licitație .
C.- ipoteca de rang 1 asupra unui bun imobil determinat, al debitorului sau al girantului- este o garanție reală, imobiliară constând într-un drept real asupra unui bun imobil determinat al debitorului sau al girantului, drept care fără al poseda pe debitor de bunul ipotecat, conferă acestuia:
– dreptul de urmărire al imobilului în proprietatea oricărui s-ar afla;
– dreptul de a cere scoaterea imobilului la vânzare silită;
– dreptul de a fi plătit cu preferință din prețul astfel realizat.
Pot constitui obiect al ipotecii următoarele:
– apartamente în blocuri de locuit situate în zone care să permită valorificarea și să nu prezinte defecte majore ale utilitătilor(apă, gaze, electricitate);
– case de locuit individuale sau vile inclusiv terenurile aferente, care să prezinte facilitate în valorificare;
– terenuri intravilane cu acces ușor, bine delimitate cu posibilități de alimentare cu apă și diverse amenajări specifice;
– hale industriale de producție sau echivalente;
– alte tipuri de construcții ( anexe tehnico-sociale, cantine, case de editură, cabane, spații comerciale).
Valoarea terenurilor intravilane acceptate nu poate depăși 30% din valoarea totală a garanțiilor acceptate.
Nu pot constitui obiect al ipotecii următoarele bunuri imobiliare :
– apartamente în blocuri de locuințe sau case care dețin defecte
majore în utilități( apă, canal, gaze), defecte de construcție sau care nu sunt finisate ;
– terenuri intravilane pentru care nu există sarcini de construcții asupra sau subterane(linii de înaltă tensiune, rețele de termoficare, canalizare);
– subansamble ale unui complex de construcții (industriale sau de locuințe).
D.-gajul- reprezintă un contract accesoriu prin care debitorul sau girantul, dupa caz, reemite băncii un bun mobil pentru garantare.
Obiect al gajului îl pot constitui numai bunurile de natură imobiliară conform contractului de garanție imobiliară.
Gajul poate fi:
1.– cu deposedare de bunul mobil;
2.– fără deposedare.
1. – Gajul cu deposedare –reprezintă o garanție mobiliară și presupune deposedarea de bunul mobil și depunerea acestuia la bancă. Această formă de gaj se materializează prin contractul de garanție mobiliară.
Pot face obiectul gajului cu deposedare mobiliară bunurile mobile cu volum mic și valoare mare(bijuterii, metale prețioase, diamante).
Predarea către bancă a acestor bunuri se realizează pe baza unui proces verbal încheiat cu proprietarul, iar păstrarea acestora se face în tezaurul băncii până la stingerea tuturor datoriilor.
2.Gajul fără deposedare constituit cu respectarea art. 478 și următoarele din Codul Comercial nu presupune deposedarea proprietarului de bunul gajat.
Bunurile ce fac obiectul acestui tip de gaj sunt:
– mijloace fixe independente în stare de funcționare, înregistrate în patrimoniul societății cu valoarea de piață asigurate în condițiile optime de întreținere;
– mijloace fixe de natura mașinilor, utilajelor, instalații care nu necesită lucrări de construcție montaj, cu condiția ipotecării și a imobilului în care au fost menționate. Gradul de uzură al acestor mijloace fixe acceptate în garanție, conform normelor legale nu depășește maximum 50%;
– mijloace de transport a căror vechime nu este mai mare de 5ani sau cu o uzură de maximum 40% care sunt în patrimoniul societăților sau a unor persoane fizice(giranți), cu valoare de piață, ușor de valorificat.
Aceste categorii de bunuri patrimoniale care fac obiectul gajului fără deposedare pot fi acceptate în garanția creditelor doar în procent de 25% din valoarea totală a garanțiilor necesare.
2.3.1. Părțile implicate în garanție
Atunci când se solicită o garanție sunt implicate 3 părți :
1.Ordonatorul garanției- este debitorul principal; el este cel căruia partenerul de contract(ex. În contractul de credit partenerul de contract este banca care acordă creditul) îi solicită o garanție.
În consecință ordonatorul fie oferă o garanție din propriul său patrimoniu (sub formă de gaj sau ipotecă), fie solicită unui terț garant să ofere o garanție în locul lui.
2. Beneficiarul garanției – este cel în favoarea căruia s-a constituit garanția, în cazul nostru banca. Acesta execută garanția, respectiv încasează banii care rezultă din vânzarea bunului, dacă debitorul principal nu și-a îndeplinit obligația asumată de a rambursa banii.
3. Garantul – este debitorul secundar, care în anumite cazuri, poate fi însăși debitorul principal, când garantează cu bunurile sale, sau poate fi un terț(banca,o altă firmă sau instituție) care garantează ca în cazul neîndeplinirii obligațiilor debitorului principal, va îndeplini obligația de plată sau de rambursare a sumelor. Deci, în relația de garantare pot apare:
– două persoane- beneficiarul garanției(banca) și debitorul (clientul băncii) când acesta din urmă garantează cu propriul său patrimoniu( ipoteca, gaj);
– trei persoane- când debitorul apelează la o terță persoană, garantul, ca acesta din urmă să garanteze obligația lui de plată.
2.3.2. Valoarea si asigurarea garanțiilor
Valoarea totală a garanțiilor necesare la acordarea creditelor cât și pe parcursul derulării acestuia până la rambursarea sa integrală trebuie să acopere valoarea creditului, a dobânzii aferente, a cotei de risc, a băncii și a ratei inflației.
Modul de determinare a garanției:
C – creditul solicitat ; T – perioada; d – procentul de dobânda anual;
GT- garanția totală; DT- dobânda totală pentru T; Gi – garanția inițială de acordare;
Ai – asigurarea inițială ;
-pentru T< 8 ani; Gi = Ai = GT x 70%.
-pentru T> 8 ani; Gi = Ai = GT x 60%.
-pentru C = 4500 mii; T= 8 ani; d= 20%; DT = 3637,5.
GT = ( 4500 + 3637,5)x 125% = 10171,9.
Gi = Ai = 10171,9 x 70% =7120,3.
-pentru C= 4500 mii; T= 15 ani; d= 20%; DT =6787,5.
GT = ( 4500 + 6787,5)x 125% = 14109,4.
Gi = Ai = 14109,4 x 60% =8465,6.
Este necesar ca valoarea garanției să fie constantă în timp, astfel încât aceasta să nu scadă sub suma datorată( pe toata durata rambursării).
Dacă apar situații în care clientul nu poate plăti suma luată cu împrumut, banca prin executarea garanției, poate să-și recupereze în întregime banii dați cu împrumut.
Executarea garanției este procedura în urma căreia este transformată în bani. Dacă garanția este bun ipotecat sau gajat, acesta trebuie vândut, în cazul unui depozit bancar constituit la altă bancă, trebuie efectuate formalități, pentru prelucrarea și transferului depozitului.
Practica bancară calculează nivelul de acoperire asigurat de garanție, în raport cu valoarea obligației garantate. Din valoarea bunurilor astfel evaluate, banca calculează un anumit procent care constituie valoarea garanției.
De exemplu, dacă un imobil este evaluat la 500 milioane lei, iar banca va stabili- în funcție de diferite criterii- procentul din valoarea acestuia, luat în considerare la stabilirea valorii garanției la 70%, garanția se va ridica la 350 milioane lei.
Toate bunurile mobiliare sau imobiliare constituie drept garanție a creditelor cu exceptia gajului general asupra întregului patrimoniu se asigură pe toata perioada de creditare și rambursare la o societate de asigurări agreată de BRD-GSG.
Se poate constitui drept garanție a creditului gajul general asupra întregului patrimoniu net( total activ datorii) cu condiția ca acesta să fie cel putin de 8 ori mai mare decât valoarea creditului solicitat.
CAP.3. CATEGORII DE SOLICITANȚI AI CREDITULUI
În conformitate cu prevederile art.4 din Statutul Societății Comerciale BRD-GSG S.A. și ale autorizației de funcționare, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 4.09.1993, S.C.BRD-GSG S.A. acordă persoanelor fizice si juridice împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung.
S.C BRD-GSG S.A. prin sucursala Gorj acordă credite atât persoanelor fizice cât și agenților economici indiferent de forma de proprietate, însă la baza activității de creditare stau următoarele principii generale de creditare:
1.Credibilitatea bancară a clienților:
Conform prevederilor legii nr. 58-1998 privind activitatea bancară la acordarea creditelor societățile bancare urmăresc ca solicitanții să ofere credibilitate.
Toate operațiunile de credit și garanție ale societăților bancare se consemnează în documente contractuale din care să rezulte clar ca toți termenii și toate condițiile respectivelor tranzacții.
În situația în care împrumutatul încalcă condițiile contractuale stabilite, inclusiv cele referitoare la destinația creditului, banca poate conform art.20 din Legea nr.33/1991 privind activitatea bancară poate să întrerupă fără preaviz utilizarea creditului acordat.
2. Garantarea creditelor
Creditele au destinatie precisă și sunt garantate cu valori materiale.
Pentru creditele acordate banca poate percepe dobândă și comisioane care se înscriu în contractele de credit.
3. Solvabilitatea și rambursarea la termen:
Este principiul care conferă echilibrul întregului proces de creditare și asigură condiții pentru reluarea continuă a acestui proces de acordare, utilizare și rambursare. Determinarea reală a capacității împrumutatului de a realiza venituri, alegerea, convenirea garanțiilor asiguratorii, precum și supravegherea permanentă a modului de utilizare a creditului, sunt principalele măsuri care asigură înfăptuirea acestui principiu.
4. Prudenta bancară.
Operatiunile de creditare efectuate de bancă au la bază prudența bancară prin limitarea riscului insolvabilității.
5.Confidențialitatea bancară
În acordarea creditelor de către bancă se asigură secretul profesional în sensul că personalul băncii nu de a folosi sau dezvălui secretul în timpul activității și după încetarea acestor fapte sau date care devenite publice, ar dăuna intereselor sau prestigiului clientului băncii .
Prin secret profesional se înțelege: numele depunătorului, al titularului contului, precum și operațiunile înregistrate în contul lui.
6. Respectarea plafonului
Creditele solicitate se acordă în limita plafoanelor comunicate de Directia de Trezorerie și Titluri.
3.1. Creditarea persoanelor fizice
O mare parte a activității de creditare este destinată persoanelor fizice. În creditarea persoanelor fizice este util ca banca să-și alcătuiască o imagine completă asupra veniturilor și cheltuielilor clientului.
BRD-GSG S.A. acordă persoanelor fizice următoarele tipuri de credite:
1. credite pe termen scurt- cu ramburasare de până la 12 luni:
– credite pentru cumpărarea obictelor de uz casnic si gospodăresc;
– credite pentru vacanță;
2. credite pe termen mediu- cu ramburasarea sumelor până la 5 ani:
– credite pentru cumpărarea de autoturisme;
– credite pentru cumpărarea de bunuri de folosința îndelungată;
-credite pentru repararea sau amenajarea locuințelor, spațiilor sau
terenurilor.
Credite pe termen lung- cu rambursare până la 15 ani :
– credite pentru cumpărarea de locuințe de la unitățile specializate sau
de la persoane particulare;
– credite pentru construcții de locuințe;
– credite pentru cumpărarea de terenuri intravilane.
Condițiile generale pentru a beneficia persoanele fizice de categoriile
de credite menționate sunt:
1. Să fie cetățeni români cu domiciliul stabil în România ;
2. Să facă dovada realizării unor venituri permanente pe baza
următoarelor documente:
– adeverință de venit de la locul de muncă pentru salariații cu contract
de muncă pe o perioadă nedeterminată, incheiat cu societăți comerciale
cu capital de stat sau mixt, regii autonome, instituții publice, unități ale
administrației de stat, asociații de producție și consum;
– adeverință de venit de la locul de muncă confirmată de Camera de
Muncă și Ocrotirii Sociale în cazul salariaților cu contract de munca pe o perioadă nedetreminată la societăți comerciale cu capital privat;
– adeverință de stare materială eliberată de Primăria localității unde domiciliază solicitantul, pentru producătorii agricoli individuali.
– să garanteze împrumuturile solicitate cu bunuri imobile sau mobile aflate în proprietatea solicitantului sau a giranților;
4. Să prezinte un număr corespunzător de giranți ale căror venituri însumate să acopere rata lunară ( credit + dobânda ) în proportie de 125%.
Veniturile nete cumulate ale solicitantului și ale girantului plătitor trebuie să acopere de 2 ori nivelul ratei de rambursat( credit + dobânda)
5.Să nu aibă alte credite nerambursate la scadență sau dobânzi și comisioane neachitate la data solicitării unui nou împrumut;
6. În termen de 45 de zile de la data acordării creditului, împrumutatul trebuie să prezinte băncii justificarea creditului, care să corespundă cu destinația pentru care a fost solicitat;
7. Să furnizeze băncii informații necesare, reale, în caz contrar banca va putea anula sau reduce creditul aprobat;
8. Să accepte condițiile de creditare ale băncii conform normelor de creditare ale BRD-GSG.La determinarea cuantumului ratei lunare( credit+dobanda aferenta) se are în vedere ca aceasta să nu depășească 1/3 din venitul lunar al împrumutatului.
Garantarea creditelor acordate persoanelor fizice
BRD-GSG va solicita la acordarea creditelor garanții asiguratorii ce trebuie să acopere valoarea creditului total și a dobânzii aferente.
Tipurile de garanții admise de bancă pentru acordarea creditului sunt următoarele:
– scrisoarea de garanție eliberată de o banca agreată de BRD-GSG;
– bunuri imobiliare constituite în garanție prin ipoteca de rang 1;
– terenuri intravilane;
– bunuri imobiliare.
Pentru completarea garanției se admit și bunuri mobiliare de natura mijloacelor auto, dar numai în procent de 25% din valoarea garanției.
Pentru toate categoriile de credite bunul achiziționat din credit se cuprinde obligatoriu în garanția creditului indiferent de mărimea garanției inițiale. În situația în care împrumutatul nu-și achită obligațiile față de bancă, aceasta percepe dobânzi penalizatoare sau trece dupa caz la executarea silită.
3.1.1. Credite in valuta acordate persoanelor fizice
BRD-GSG oferă clienților săi credite în valută pentru:
– efectuarea de excursii în străinatate( suma maximă acordată fiind de 2000 USD);
– studii în cadrul unor programe internaționale de învațământ (suma maximă acordată fiind de 10.000 USD);
– achiziționarea de aparatură de import și alte bunuri de folosință îndelungată cum ar fi autoturisme, mobilier, calculatoare( suma maximă acordată fiind de 10.000 USD).
Termenul de acordare
Toate aceste credite indiferent de destinație, se acordă pe un termen de 3 ani, cu o dobânda accesibilă,corelată cu piața valutară.
Condiții ce trebuie îndeplinite de beneficiarii acestor credite:
-să fie cetățeni români cu domiciliul stabil în România;
-să realizeze venituri certe cu caracter permanent;
-să garanteze rambursarea creditului solicitat și dobânzii aferente atât cu veniturile ce le realizează, cât și cu garanțiile reale;
-să prezinte un număr corespunzător de giranți( dar nu mai puțin de 3) ale căror venituri însumate să acopere rata totală lunară( credit+ dobânda) în proporție de 20%;
-să nu înregistreze și/sau alte obligații neachitate la scadență către bancă și terți la data solicitării creditului.
Volumul creditului posibil de contract se determină ținând seama că rata lunară totală de rambursare să nu depășească 1/3 din veniturile nete realizate lunar de împrumutat, eventual girantul plătilor.
3.1.2. Cardurile BRD-GSG
Cardul reprezintă un mijloc de plată apărut ca o alternativă la instrumentele clasice de decontare: numerarul sau cecul.
Este un suport de tranzacție standardizat, securizat și informatizat care are următoarele elemente definitorii: numărul cardului, numele și prenumele deținătorului, data emiterii și expirării valabilității, denumirea și sigla emitentului, o hologramă vizibilă în lumină naturală, o bandă magnetică și un panel pentru semnătura deținătorului.
Un card este în mod uzual acceptat de către comercianți ca mijloc de plată a obligațiilor asumate de către utilizator la procurarea mărfii, consumului de servicii sau obținerea de avansuri în numerar. Debit cardul poate fi folosit pentru a accesa în mod direct fondurile din contul deținătorului prin intermediul ATM-urilor sau POS-urilor sau pentru a cumpăra o gamă largă de servicii și produse.
1. Debit cardul ULTRA(Electron & Plus)
Este un card în lei în sistem VISA INTERNATIONAL cu acceptare numai la terminalele electronice din Romania. Este destinat atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice pentru salariații proprii.
Poate fi folosit pentru a accesa în mod direct fondurile din contul personal prin intermediul ATM-urilor și POS-urilor cât și ca mijloc de plată, în relația cu comercianții, a diverselor mărfuri și servicii.
Pentru a intra în posesia acestui tip de card, persoanele fizice și juridice trebuie să completeze și să depună la orice unitate teritorială a băncii, o cerere de emitere a cărtii de plată, să achite în numerar sau prin virament suma minimă pentru deschiderea contului de card precum și taxa de emitere a acestuia.
Cardurile ULTRA pot fi folosite și pentru plata salariilor.
2.Debit cardul PROSPERA în lei și în valută
Prospera este un debit card în sistem Visa International, destinat numai persoanelor fizice, cu dublă utilizare dupa cum urmează :
În România :
-pentru operațiuni în lei, prin acceptarea la terminalele electronice de EFTPOS sau mecanice de tip IMPRINTER, precum și la distribuitoarele automate de bani ATM, în limita disponibilităților din contul în lei.
-pentru operațiunile în valută (USD), respectiv obținenerea de numerar
în USD, numai de la unitățile BRD-GSG dotate cu FTPOS care permit
efectuarea de tranzacții în USD. Cardul poate fi folosit și pentru cumpărarea de bunuri sau servicii de la comercianții acceptați ai operațiunilor cu decontarea în valută, autorizați în acest sens de BNR.
Pe teritoriul altei țări:
-numai pentru operațiuni în valută prin acceptarea de la terminalele POS sau mecanice IMPRINTER, precum și la distribuitoarele automate de bani ATM, în limita disponibilităților în valuta($).
3. Debit cardul în lei MILLENIUM
Este un debit card MAESTRO în lei pentru persoane fizice rezidente, în sistem EUROPAY care permite efectuarea de plăți atît în țară cât și în străinătate utilizând doar lei. În România pentru operațiuni în lei.
Pe teritoriul altei țări, prin convertirea disponibilităților în lei și în valuta țării unde se produce operațiunea la cursul de schimb EUROPAY.
Persoanele fizice trebuie să completeze și să depună la o unitate teritorială a băncii o cerere de emitere a cărții de plată, să achite în numerar sau prin virament suma minimă pentru deschiderea contului de carduri și taxa de emitere.
Suma minimă: 1.000.000 lei
Alimentarea contului se va face prin virament sau cu numerar de la toate unitățile BRD-GSG. Se poate extrage numerar de la ATM-urile sau se pot face tranzactii la EFTPOS-urile care au afișată sigla MAESTRO.
Cardurile MILLENIUM pot fi utilizate și pentru plata salariilor. În cazul reînoirii cardului ca urmare a expirării termenului de valabilitate se percepe taxa de emitere.
4. Taifun-card clasic- card în lei cu utilizare națională și internatională. Acest card poate fi folosit pentru retrageri în numerar sau pentru cumpărături atât în România cât și în străinătate în moneda țării în care se află posesorul cardului.
La cerere cardul Taifun clasic i se pot asocia elemente ale serviciului CONT TOTAL. Astfel se poate plăti direct la bancomat diverse facturi( Connex, Orange, Romtelecom, Cosmorom). Se pot transfera bani din contul curent deschis la BRD-GSG sau se pot vedea soldurile conturilor de card și ale conturilor curente direct pe ecranul telefonului mobil.
5.Taifun- card virtual – este destinat numai persoanelor fizice pentru cumpărăturile efectuate pe internet .
Cardul virtual nu are bandă magnetică, deci nu poate fi folosit pentru retrageri de numerar de la bancomat sau pentru cumpărături în magazine.
Banii sunt trasferați de pe cardul Taifun- clasic în cardul Taifun-virtual. Transferul banilor se poate realiza de oriunde s-ar afla deținătorul, în țară sau străinătate, prin serviciul de internet Banking oferit de BRD-GSG.
După efectuarea tranzacțiilor este recomandată menținerea cardului virtual cu sold zero.
Cardul de credit Briliant – este un card de credit destinat persoanelor fizice rezidente, care functionează numai în cadrul unităților de creditare stabilite de bancă.
Este destinat în special creditului comercial (achiziții de bunuri și servicii de la comercianți ).
Prin intermediul cardului Briliant se asigură un credit la nivel diferențiat pe categorii de beneficiari în funcție de nivelul veniturilor, capacitatea de rambursare a acestora : echivalentul a 1.000 USD, 1.500USD, 2.000 USD) cât și posibilitatea de acceptare electronică a cardului atât pe teritoriul Romaniei, cât și al altor țări.
Suma minimă care trebuie rambursată într-o lună la data scadenței este egala cu 20% din valoarea creditului, iar data scadentă este stabilită de bancă pentru achitarea sumei minime de plată.
3.2. Creditarea investițiilor și a activității curente ale agenților economici
BRD-GSG acordă tuturor agenților economici, indiferent de forma de proprietate, care au personalitate juridică și conduc contabilitate proprie în partidă dublă și întocmesc bilanț.
În creditarea pentru investiții BRD-GSG oferă agenților economici în completarea surselor proprii credite pentru realizarea de investiții de natura celor de mai jos:
– achiziționarea și montarea de utilaje independente, echipamente sau linii tehnologice, achiziționarea de mijoace de transport, clădiri și alte mijloace fixe.
– construirea de noi spații productive sau comerciale;
– amenajarea, dezvoltarea, modernizarea unor obiective existente, precum și asigurarea utilităților necesare funcționării acestora.
Problemele cheie asupra cărora trebuie să se concentreze banca când analizează situația unui client care a solicitat un credit se împart în 4 categorii:
1.Domeniul de activitate al firmei:
– domeniul de activitate respectiv este în crestere sau în descreștere ?
– care sunt concurenții principali ai firmei ?
– activitatea firmei are un caracter sezonier ?
2. Situatia financiară a firmei:
– activitatea este profitabilă?
– cifra de afaceri este în creștere?
– firma are multe împrumuturi în derulare?
– firma are, în mod constant, datorii restante?
– care este capitalul investit în afacere ?
– disponibilitățile în numerar sunt controlate în mod satisfăcător?
– firma își achită creditorii la timp și urmărește riguros încasarea, la
scadență, a debitorilor?
3.Managementul:
– conducerea firmei prezinta încredere?
– care este experiența conducerii în derularea acestui tip de afacere?
– cât de bine este controlată afacerea?
– succesul afacerii depinde de o singură persoană sau conducerea este
asigurată de o echipa managerială?
4. Viitorul:
– va fi profitabilă afacerea în viitor?
– funcționarea în viitor a afacerii va genera suficient profit disponibil
pentru a rambursa împrumuturile solicitate?
– conducerea are în vedere, pentru viitor, o schimbare majoră care ar
putea afecta disponibilitațile firmei și/sau a profitului?
Analiza împrumutatului din punct de vedere a problemelor prezentate mai sus este cunoscută și sub denumirea de “ caracterul și capacitatea de rambursare a clientului “.
Beneficiarii creditelor pentru investiții sunt:
– agenți economici indiferent de forma de proprietate cu mentiunea că pentru unitatea fără personalitate juridică, solicitarea creditelor se efectuează de către regii autonome sau societăți comerciale cu personalitate juridică tutelară ;
– regiile autonome și societățile comerciale cu capital majoritar de stat pot beneficia de credite de până la 75% din valoarea investiției, determinate pe baza prețurilor din ofertele prezentate în nota de fundamentare tehnico-economică a investiției sau în studiul de fezabilitate;
– societățile comerciale cu capital privat pot beneficia de credite până la 80% din valoarea investiției determinată pe baza prețurilor din ofertele prezentate diferențele de 20%, respectiv 25% se acoperă din fondurile proprii;
-agenții economici aflați în primul an de activitate, cu o vechime de minim 6 luni pot beneficia de credite de investiții, numai dacă au un capital de minim cinci milioane de lei.
Nivelul maxim al creditelor acordate este de 60% din valoarea investiției diferența acoperindu-se tot din surse proprii.
Conditii generale de creditare:
– să fie persoană juridică înregistrată în Registrul Comerțului conform Legii nr. 26/1990;
– să aibă un cont curent de încasări și plăți deschis la BRD-GSG;
– să desfășoare activitate economico-financiară rentabilă dovedite cu documente contabile;
– să aibă capacitate de rambursare a creditului la scadență și de a plăti dobânda la termenele stabilite;
– să garanteze creditul și dobânzile aferente cu bunuri imobiliare sau mobiliare;
– investiția ce urmează a fi realizată să se încadreze în obiectul de activitate al societății, potrivit statutului acesteia;
– să utilizeze creditul numai în scopul în care a fost acordat;
– să participe cu surse proprii la realizarea investiției în procent de 20-25%;
– creditul solicitat să se afle in categoria A sau B.
Bunuri admise drept garanție
BRD-GSG va solicita la acordarea creditelor garanții asiguratorii ce trebuie să acopere valoarea creditului total și a dobânzii aferente.
Tipuri de garanții admise de bancă pentru acordarea creditelor persoanelor juridice sunt :
– depozitul colateral deschis la BRD-GSG blocat pe perioada pentru care s-a acordat creditul;
– scrisoarea de garanție bancară eliberată în favoarea BRD-GSG de o altă bancă agreată de BRD-GSG;
– imobile și terenuri constituite prin ipoteca de rang 1 în favoarea BRD-GSG.
Toate bunurile imobiliare sau mobiliare admise în garanția creditelor se asigură la societăți de asigurări iar drepturile de despăgubire rezultate din contractele de asigurare sunt cesionate în favoarea băncii.
3.2.1. Credite pe documente în circuit bancar
Credite pe documente sunt credite pe termen scurt( maxim 10 zile ) ce se acordă pe perioada de la introducerea documentelor în bancă plătitorului până la încasarea efectivă a contravalorii acestora în banca beneficiarului.
Obiectul creditului îl reprezintă finanțarea activității curente pe baza documentului în curs de încasare ( ordin de plată ) pe perioada circuitului bancar. Condițiile de creditare pe care trebuie să le îndeplinească agenții economici sunt:
– să fie înmatriculat la Registrul Comerțului;
– să fie înregistrat la Administraîia Finanțelor Publice și să aibă Cod Fiscal;
– să deruleze întreaga activitate prin BRD-GSG;
– să se încadreze în categoria A conform Fișei de evaluare a performanțelor financiare ale agentului econimic;
– să aibă dobânzile achitate la zi și să nu inregistreze credite nerambursabile la scadență.
Garanțiile asiguratorii trebuie să acopere în proporție de 125% creditul și dobânda aferentă și să realizeze prin cesiune de creanță, asupra dreptului de gaj general. Creditul se acordă în proporție de 80% din valoarea documentelor prezentate de solicitantul de credit pe baza de contract încheiat cu agenții economici.
Termenul de acordare a creditului este de maxim 10 zile de la data prezentării documentului la banca plătitorului. Dacă creditul nu este rambursat până la data stabilită prin contract, rambursarea creditului pe document se efectuează la data încasării, dar nu mai tarziu de 10 zile calendaristice.
În această categorie de credite se includ și cele pe baza de cupoane emise de agricultori, termenul pentru care se acordă fiind perioada de la depunerea acestora până la încasarea efectivă din fonduri alocate în acest scop de Ministerul Agriculturii.
3.2.2. Creditarea in valuta a activitatii curente a agentilor economici
BRD-GSG oferă următoarele credite în valută persoanelor juridice:
1. Credite pentru acoperirea decalajului între încasări și plăți prin cont curent sub forma liniei de credit pe o perioada de 3 luni și cu posibilitatea de prelungire până la 6 luni.
2. Credite pentru descoperire de cont pentru plăți curente prin cont curent pe o perioadă de 30 zile cu o singură tragere.
3. Credite pentru importuri de materii prime, mărfuri și materiale, prin cont de împrumut pe o perioadă de 1 an.
Conditii generale de creditare :
BRD-GSG acordă credite în valută persoanelor juridice care îndeplinesc următoarele condiții:
1. Sunt constituite și desfășoară activitate conform legii;
2. Au deschise conturi de disponibilități în lei și în valută la unitatea
BRD-GSG de la care solicită credite;
3. Fac dovada existenței capacității de rambursare a creditului și plății
dobâ4nzii corespunzătoare;
4. Prezintă băncii garanții morale și reale;
5. Solicită credite pentru realizarea de activități și acțiuni cuprinse în domeniul de activitate al agentului economic, potrivit statutului de funcționare al acestuia ;
6. Au organizată și condusă corespunzător evidența contabilă, potrivit legii;
7. Îndeplinesc condiții de bonitate;
8. Acceptă conditii negociabile cu banca, iar în relațiile anterioare cu BRD-GSG sau cu alte bănci au dovedit seriozitate și solvabilitate.
Au prioritate:
– clienții exportatori de produse și cei de la care se atrag alte operațiuni prin care banca urmează să încaseze comisioane în valuta sau în lei conform strategiei proprii;
– clienții care pentru ramburasarea creditului prezintă cambii acceptate și analizate de una din băncile externe corespondente băncii sau prezintă acreditive irevocabile și confirmate deschise prin bancă;
– clienții care prezintă scrisori de garanție bancară din partea băncilor agreate de BRD-GSG.
CAPITOLUL 4
ACORDAREA, UTILIZAREA, URMĂRIREA ȘI RAMBURSAREA CREDITELOR
4.1. Discuții preliminare cu solicitanții de credite
Se identifică elementele ce definesc reputația, calificarea și experiența în conducere. Se va discuta despre posibilitatea de comercializare a produselor ce urmează a fi procurate de creditul solicitat. Se va urmări dacă:
– directorul general deține funcția de președinte;
– directorul general are pregătire superioară de specialitate și experiență
în domeniul de activitate;
– directorul general are cota de participare la capitalul social și care este
aceasta;
– există sau nu nivele intermediare de conducere și dacă există
preocupare a directorului general de pregătire a unui succesor la
conducerea unității.
De asemenea se va studia posibilitatea de adaptare a activitații societății la cerințele actuale ale pieței interne sau externe.
Nivelul general al activității economice determină conjunctura macroeconomică ce influențează agentul economic. Acesta are impact asupra șomajului, asupra masei monetare din economie, asupra fondurilor disponibile pentru investiții, asupra veniturilor statului din diferite forme de impozitare. De obicei în perioada de avânt economic, șomajul scade, veniturile cresc, populatia are mai mulți bani și cheltuielile din impozite și taxe cresc.
Perioadele de recesiune, au un efect negativ asupra veniturilor, impozitelor și disponibilităților alocate pentru investiții, iar șomajul scade.
Toți agenții economici sunt afectați de schimbările din economia națională, de tranziție la alt tip macroeconomic. În condițiile în care agentul economic devine mai complex și sofisticat în activitate, crește cererea de anumite produse, ceea ce duce la creșterea cifrei de afaceri a agenților care au posibilitatea de a satisface aceste cereri. În baza concluziilor favorabile rezultate din analiza documentelor prezentate de client, analizele economico-finanaciare din perioadele anterioare, a portofoliului de contracte și comenzi, a prognozei pe perioada solicitării creditului, a garanțiilor asigurării și elementele de cost ale creditului, banca va negocia cu clienții următoarele:
– situația precisă pentru desfășurarea activității prevăzute în statutul
societății;
– volumul creditului stabilit în funcție de necesarul de credit pentru categoria respectivă de credit, luând în considerare posibilitățile de rambursare și garanțiile asiguratorii;
– durata de creditare se determină având în vedere capacitatea de rambursare în corelație cu plățile și încasările clientului;
– modalitatea de efectuare a plătilor; sumele și termenele de efectuare a plăților din credit- integral sau eșalonat la anumite termene în funcție de clauzele contractului;
– garanțiile colaterale se negociază cu solicitantul de credite și nu se pot elibera parțial sau total până la stingerea în totalitate a debitelor;
– nivelul dobânzii și comisioanelor este cel comunicat.
Se convine cu agentul economic asupra clauzei privind dreptul băncii de a modifica nivelul dobânzii ori de câte ori se impune aceasta pe parcursul creditării.
Noul procent este comunicat în scris agentului economic, dacă acesta nu acceptă noul nivel de dobândă, banca are dreptul la recuperarea anticipată a creditului și a dobânzii aferente.
Pe baza Fisei de evaluare a performanțelor financiare se va discuta cu solicitanții de credit despre:
1. Criterii economice:
– cifra de afaceri medie lunară;
– lichiditatea patrimonială;
– solvabilitatea;
– marja profitului brut;
– mărimea capitalului propriu.
2. Criterii de organizare :
– natura capitalului;
– evidența contabilă la zi;
– prin ce bănci își deruleaza operațiunile bancare.
3. Alte criterii :
– obiectul de activitate al firmei;
– calitatea managerială;
– vechimea agentului economic.
Se va urmări ca veniturile rezultate să acopere valoarea creditului
și a cheltuielilor proprii, iar profitul brut să acopere dobânzile aferente
creditului.
Dacăă discuțiile purtate cu solicitantul creditului sunt favorabile, acesta
va fi îndrumat să prezinte o cerere de credit la care se va anexa planul
afacerii.
4.2. Analiza economico-financiară și evaluarea împrumutaților
Analiza economico-financiară trebuie să evidențieze modalitatile de realizare a echilibrului financiar, treptele de acumulare bănească și rentabilitatea activității agenților economici.
Analiza situației se realizează pornind de la analiza ultimului bilanț contabil și balanțele de verificare contabilă pe ultimile luni de activitate.
4.2.1. Analiza bilanțului contabil
Bilanțul contabil conține o sursă de informații cu ajutorul căreia se poate stabili un diagnostic asupra situatiei financiare și rentabilității întreprinderii.
Bilanțul financiar astfel structurat oferă o imagine de ansamblu asupra echilibrului financiar dintre lichiditatea activelor pe termen scurt și exigibilitatea pasivelor pe termen scurt.
Analiza financiară impune o recuperare a posturilor din bilanțul contabil pentru a stabili, bilanțul financiar, astfel:
Activ( utilizări )
1. Active imobilizate
1.1. imobilizări necorporale;
1.2. imobilizări corporale;
1.3. imobilizări financiare
2. Active circulante
2.1. Stocuri;
2.2. Creanțe;
2.3. Plasamente, disponibil
3. Active regularizate
4. Prime privind regularizarea operațiunilor
Pasiv( resurse )
1. Capitaluri proprii
1.1. Capital social
1.2. Rezerve
1.3. Rezultate
1.4. Alte capitaluri.
2. Provizioane, risc, cheltuieli
3. Datorii
3.1. Datorii pe termen lung
3.2. Datorii pe termen scurt.
Bilanțul financiar permite calculul a trei indicatori care permit analiza activității agentului economic,astfel:
A.Fondul de rulment net global (FRN) reperezentând partea din capitalul permanent care poate fi utilizat pentru finanțarea activelor circulante, adică excedentul de capital permanent față de activele imobilizate sau de excedentul activelor circulante cu lichidități pe termen mai mic de un an. Fondul de rulment net se determină în două moduri:
1. fondul de rulment net global= capitaluri permanente – active imobilizate
Capitalul pemanent = capitaluri proprii + provizioane pentru riscuri
și cheltuieli + datorii pe termen lung.
2.fondul de rulment net global = active circulante – datorii pe termen scurt.
Valoarea pozitivă a fondului de rulment reflectă capacitatea de finanțare a activelor circulante din capitalul permanent. Valoarea negativă exprimă necesitatea agentului economic de a-și finanța activele din pasivele curente.
În acest caz, agentul economic are nevoie , de pasive curente nu numai pentru finanțarea activelor circulante ci și a activelor imobilizate. Pentru a aprecia în mod corespunzător fondul de rulment pentru echilibru financiar este necesar a se lua în considerare durata de realizare a activelor circulante, comparativ cu durata de rambursare a datoriilor pe termen scurt. Fondul de rulment poate fi analizat și în funcție de structura capitalului propriu, respectiv gradul de autonomie al agentului.
Indicatorul care indică gradul de autonomie al agentului economic este fondul de rulment propriu, adică excedentul de capital propriu față de imobilizările nete.
Fondul de rulment propriu = capitaluri proprii – active imobilizate.
Valoarea pozitivă a fondului de rulment propriu indică o solvabilitate
solidă a agentului economic.
Valoarea negativă evidențiază măsura în care firma este nevoită să folosească pasive curente pentru finanțarea pe termen lung a activelor imobilizate, dependența agentului economic față de piața financiară de capitaluri. Valoarea negativa reprezintăa fondul de împrumutat.
B.Necesarul de fond de rulment(NFR)
Necesarul de fond de rulment = ( stocuri + creanțe + active de regularizare) –
( datorii pe termen scurt + pasive de regularizare).
Necesarul de fond de rulment reprezintă partea din activele circulante( stocuri și creanțe) neacoperite de pasivele curente (obligațiile pe termen scurt).
Dacă necesarul de fond de rulment este mai mare acesta semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.
Această situație poate fi considerată ca fiind normală dacă rezultatul dezvoltării activității economice concretizată prin creșterea cifrei de afaceri, care determină creșterea nevoii de finanțare.
Dacă necesarul de fond de rulment este mai mic, acesta semnifică un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante. Aceasta situație poate fi apreciată pozitivă dacă este rezultatul rotației activelor circulante și al angajării de datorii cu scadențe mai largi.
Mărimea fondului de rulment este influențata de mai mulți factori cum ar fi:
– natura activității;
– volumul activității;
– modul de gestionare al stocurilor;
– modul de gestionare al creanțelor;
– prețurile practicate;
– viteza de rotație a creditorilor.
Necesarul de fond de rulment este un indicator a cărei mărime este proporțională cu cifra de afaceri și poate fi prognozat în funcție de creșterea vânzărilor. Pentru determinarea necesarului de fond de rulment, în cazul previzionării unei creșteri a cifrei medii de afaceri, se ține seama de creșterea obiectivă a stocurilor debitorilor, precum și a datoriilor către furnizori.
B. Trezoreria neta (TN) – este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente. Poate fi calculată în două variante:
1. Trezoreria neta = disponibilități financiare – datorii financiare
( credite pe termen scurt)
2. Trezoreria neta = fond de rulment net global – necesarul de
fond de rulment
Trezoreria netă este rezultatul echilibrului financiar al agentului economic concretizat în disponibilitățile bănești în conturi bancare și casa, iar cea negativă evidențiază un echilibru financiar în activitatea agentului economic.
4.2.2. Analiza contului de profit și pierderi
Contul de profit și pierderi este un cont de rezultate și reflectă modul în care au fost utilizate resursele materiale și umane.
Pe baza conturilor de rezultate se poate determina capacitatea de autofinantare. Aceasta reflectă potențialul financiar de creștere economică a societății respectiv sursa financiară generată de activitatea firmei după scăderea tuturor cheltuielilor aferente.
Contul de profit și pierderi sintetizează fluxurile economice, respectiv cheltuielile și veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare finaciară și exceptională.
Contul de profit și pierderi este structurat pe 3 categorii de venituri și cheltuieli:
1. Cheltuieli de exploatare 1. Venituri de exploatare
1.1. Materii prime 1.1. Vânzari producție
1.2. Costul mărfurilor 1.2. Vânzari mărfuri
1.3. Lucrări și servicii 1.3. Variația stocurilor
1.4. Impozite și taxe 1.4. Producție imobilizări
1.5. Cheltuieli personal 1.5. Subvenții exploatări
1.6. Alte cheltuieli 1.6. Alte venituri
2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare
2.1. Dobânzi 2.1. Dobânzi
2.2. Alte cheltuieli 2.2. Alte venituri
3. Cheltuieli excepționale 3. Venituri excepționale
4. Impozit pe profit
5. Rezultatul net
Analizând capitolul din contul de profit și pierderi putem sesiza în ce măsura rezultatul financiar al agentului economic a fost generat din activitatea de exploatare, financiară sau exceptională.
Analiza rezultatului exercițiului se poate realiza prin structura contului, astfel:
Marja comercială = venituri din vânzari de mărfuri – costul
mărfurilor vândute .
Producția exercițiului = venituri din vânzarea producției stocate + + producția de imobilizări .
Profit/ pierdere exploatare = venituri exploatare – cheltuieli exploatare .
Profit/ pierderi financiare = venituri financiare – cheltuieli financiare
Profit/ pierderi excepțional = venituri excepționale – cheltuieli excepționale .
Din analiza contului de profit și pierderi se pot obține informații privind posibilitatea modificării în perspectiva rezultatului financiar și calitatea activității determinate de agentul economic.
4.2.3. Punctajul “ Z ”
Punctajul “ Z ” reprezintă o metodă de evaluare și previziune a riscului de faliment care are la bază analiza statico – matematică a unor indicatori specifici activității fiecărui agent economic. Punctajul “Z ” presupune calcularea a 5 indicatori, calcularea și însumarea acestora .
Indicatorii utilizați sunt :
Active circulante – obligații
X1 =
Total active
Acest indicator arată ponderea activelor circulante acoperite din capitalul propriu în total active și indică măsura flexibilității firmei. Cu cât capitalul circulant este mai mare cu atât activitatea agentului este mai flexibilă. Dacă ponderea este apropiată de 1 inseamnă că un circulant mai mare, deci capacitatea agentului economic ca prin accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante să obtina un profit mai mare cu o pondere redusă a cheltuielilor constante în total cheltuieli .
Active circulante (curente) = stocuri + devieri favorabile ) + numerar și echivalent în numerar + debitori + ( alte active – cont 121 ) .
Obligații ( pasive curente ) = creditori + împrumuturi pe termen scurt
Total active = active circulante + active fixe
Profit reinvestit
X2 =
Total active
Profit reinvestit = sold cont 107(c) + 121(c) + 111 + 112 + 118
Acest indicator măsoară posibilitatea de finantare internă, capacitatea agentului economic de a genera numerar din interiorul afacerii. Cu cât această pondere este mai mare, indicatorul este mai bun.
Profit brut
X3 =
Total active
Profitul brut = din formularul “ Cont de profit și pierderi ” rândurile :
11 + 32 + 46 – 24 – 38 – 50.
Acest indicator reflectă rentabilitatea activității desfășurată de
agentul economic.
Capital ( fonduri proprii )
X4 =
obligații + credite pe termen lung
Acest indicator exprima în ce masură datoria este acoperită de
capital.
Cifra de afaceri
X5 =
Total active
Acest indicator exprimă eficiența folosirii activelor.
Z = 1,2 x 1 + 1,4 x 1 + 3,3 x 3 + 0,6 x 4 + 0,2 x 5.
Daca Z < 1,8 riscul falimentului este mare;
Daca Z > 3 riscul falimentului este mic, activitatea este rentabilă.
Daca 1,8 < Z < 3 activitatea se află într-o zonă neutră, incertă , necesitând o analiză detaliată a fiecărui indicator în parte.
4.2.4. Indicatorii economico – financiari
Pentru a determina eficiența activității economico – financiare a agentului economic precum și capacitatea de acoperire a serviciului datoriei , este necesară calcularea în dinamică a unor indicatori economico – financiari :
1. Indicatorii profitabilității și al performanței :
Cifra de afaceri perioada analizată
creșterea vânzărilor =
Cifra de afaceri perioada de bază
Acest indicator exprimă evoluția cifrei de afaceri pe o perioadă dată.
Profit brut x 100
Marja profitului brut =
Cifra de afaceri
Se indică rentabilitatea agentului economic, cât profit obține la 100 lei vânzare. Cu cât cifra de afaceri este mai mare cu atât profitul brut obținut va fi mai mare.
Profit brut din exploatare x 100
Marja profitului de exploatare =
Cifra de afaceri
Se exprimă cât profit brut se obține din activitatea de bază la 100 lei
cifră de afaceri.
Profit net după impozitare x 100
Marja profit net =
Cifra de afaceri
Aceasta ne arată cât profit net se obține la 100 lei vânzări. Cu cât volumul vânzărilor este mai mare cu atât profitul net obținut va fi mai mare.
Profit brut x 100
Rentabilitatea capitalului =
Capital propriu
Acest indicator arată eficienta utilizării capitalului investit.
Profit net x 100
Rentabilitatea financiara =
Capital propriu
Acest indicator arată posibilitatea agentului economic de reînoire și creștere a activelor sale.
Nivelul cât mai ridicat al indicatorilor profitabilității și performanței, precum și o evolutie crescătoare de la o perioadă la alta reflectă o dinamică pozitivă a situației economico – financiare a agentului economic. Rata rentabilitații economice trebuie să fie superioară ratei inflației.
3.Indicatorii eficientei
Cifra de afaceri
Rotația activelor nete =
Capital propriu
Indicatorul măsoară eficiența activității interne. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât capitalul este utilizat mai bine. Se poate utiliza și pentru dimensionarea capitalului circulant net în condițiile planificării unei cifre de afaceri mai mare, fără schimbarea profilului activității agentului economic.
Stocuri x 30 x n
Rotația stocurilor =
Costul bunurilor vândute ( cumulat pe n luni )
Arată numărul de zile în care se realizează un circuit al stocurilor.
Debitori x 30 x n
Rotația debitorilor( clienților ) =
Costul de afaceri ( cumulat pe n luni )
Arată numărul de zile în care sunt încasate facturile pentru mărfurile expediate
( numărul de zile de creditare acordate de agentul economic clienților săi ). Acest indicator trebuie corelat cu indicatorul “ Rotația furnizorilor ”. Durata de realizare a activelor circulante se determină prin însumarea numărului de zile de staționare în stocuri cu cel al clientilor.
Furnizori x n x 100
Rotația furnizorilor =
Costul bunurilor vândute ( cumulat pe n luni )
Acest indicator arată numărul de zile în care se plătesc furnizorii pentru aprovizionările efectuate ( creditul acordat de furnizori agentului economic analizat ).
Cifra de afaceri x 100
Indice de utilizare active circulante =
Active circulante
Arată ce vânzări s-au obținut utilizând 100 lei active circulante.
Acest indicator trebuie analizat în corelatie cu indicatorii :
– rotația stocurilor ;
– rotația debitorilor ;
– rotația furnizorilor ;
Valoarea acestui indicator trebuie să fie peste 100 și variază de profilul de activitate. Astfel dacă agentul desfășoară activitate comercială, nivelul acestui indicator trebuie să fie mai mare , deoarece viteza de rotație a stocurilor este accelerată .
Active circulante
Indicele de elasticitate a structurii bilantului = >1
Active fixe
Acest indice reprezintă capacitatea agentului economic de a se adapta la cerințele pieței. Valoarea favorabilă a acestui indicator este ca raportul să fie supraunitar. Agentul economic se poate adapta la cerinățele pieței mai rapid, activele circulante parcurg mai repede circuitul marfă – ban. Acest indicator trebuie analizat în concordanță cu ramura de activitate în care desfășoară activitatea agentul economic. O valoare mai mare a activelor fixe comparativ cu activele circulante este nefavorabilă – ele nu pot fi utilizate la întreaga capacitate și se depreciază prin uzura morală.
3.Indicatorii structurii de capital
Reflectă proveniența surselor de finanțare a afacerii și dependența lichidității agentilor economici de fondurile împrumutate.
Profit brut + dobânda
Gradul de acoperire a dobânzii din profit =
Dobânda
Acest indicator arată cât din profit a fost utilizat pentru dobândă .
Total active
Capacitatea firmei de a suporta utilizarea de fonduri =
împrumutate Total datorii
Acest indicator arată măsura în care sursele atrase și împrumutate finanțează activitatea agentului economic, limita minimă fiind 1,4.
4.Indicatorii rentabilității
profit brut + dobânda
rentabilitatea activelor = x 100
total active
Acest indicator indică eficiența utilizării activelor.
Dobânda
Costul fondurilor = x 100
Total datorii
Indică prețul ce-l plătește agentul economic pentru 100 lei atrase (furnizori neachitati , datorii buget etc.) și împrumutate.
Profit brut
x 100
fonduri proprii
Rentabilitatea fondurilor =
proprii
Profit brut
x 100
Fonduri atrase si imprumutate
Aceste raporturi indică măsura în care profitul activității este generat de fonduri proprii și fonduri atrase și împrumutate .
5. Indicatorii lichidității
active circulante
lichiditatea patrimonială =
pasive circulante
Acest raport indică capacitatea firmei de a satisface angajamentul
pe termen scurt. În general acest indicator este favorabil când raportul este mai mare decât 1. Când acest coeficient este peste 1, agentul economic are o activitate bună , deoarece activele depășesc datoriile pe termen scurt. În cazul când coeficientul este subunitar, agentul economic se află într-o situație nesatisfăcătoare, întrucât acesta a imobilizat o parte din fondurile provenite din creanțele pe termen scurt în finanțarea activelor fixe. Lipsa de lichiditate se reflectă prin plățile restante față de furnizor, buget, credite restante față de bancă.
Dacă agentul economic are un coeficient de lichiditate subunitate este riscant să se mai acorde credite .
numerar + debitori
liciditate imediata =
pasive curente
Lichiditatea imediată sau acidă reflectă capacitatea agentului economic de a-și acoperi imediat datoriile. Acest indicator este influențat de calitatea debitorilor ( dacă sunt buni sau răi platnici ) și este favorabil când raportul este peste 0,6.
6.Solvabilitatea patrimonială
Acest indicator exprimă gradul în care fiecare agent economic asigură cu capital propriu acoperirea datoriilor pe termen scurt, mediu și lung.
Capital propriu
Solvabilitate patrimonială =
Total pasiv
Total pasiv = capital propriu + datorii pe termen scurt, mediu si lung.
Solvabilitatea poate fi apreciată pozitiv dacă coeficientul este de 0,5.
Limita este de 0,3.
7.Gradul de îndatorare
Total datorii
Gradul de îndatorare =
Total pasiv
Acest indicator exprimă ponderea datoriilor totale în total pasiv, limita maxima este de 0,7. Pentru o decizie corectă în aprobarea sau respingerea unei solicitări de credit , este necesară analiza în evoluția tuturor indicatorilor precum și interpretarea economică corelată a acestora. În situația în care nivelul indicatorului solvabilității este sub 0,3 și al marjei profitului brut este sub 2% , banca trebuie să solicite garanții asiguratorii în procent de minim 150%.
4.2.5. Fluxul de numerar
Fluxul de numerar reprezintă o metodă de analiză a capacității agentului econimic de a-și onora obligațiile scadente din surse provenite din desfășurarea activității economice proprii. Fluxul de numerar se determină atât pe perioda anterioară, reprezentând fluxul de numerar realizat cât și pe perioada de creditare, reprezentând fluxul de numerar prognozat.
Fluxul de numerar realizat se calculează pe o perioada de 4 luni consecutive , pe baza datelor istorice din balanțele de verificare contabile ale agentului economic. Fluxul de numerar astfel calculat oferă informații privind activitatea trecută a agentului economic și elementele care au determinat un flux de numerar pozitiv sau negativ.
Rezultatul fluxului de numerar reprezintă creșterile sau descreșterile de numerar de la o lună la alta, generate de întreaga activitate .
Influențele în flux de numerar :
Surse ( + ) Utilizări ( – )
Creșterea elementelor de pasiv Scăderea elementelor de pasiv
Diminuarea elementelor de activ Creșterea elementelor de activ
Creșterea fondurilor proprii Scăderea fondurilor proprii
Sursa principală care generează numerar este profitul. De aceea, fluxul de numerar se calculează pornind de la rezultatele financiare din luna respectivă – profit brut.
Pentru obținerea profitului brut de numerar, rezultatele financiare se
influențează cu elementele non cash: amortizare, provizioane,
disponibilități de active ( diferența dintre valoarea contabilă și valoarea de vânzare ).
Fluxul brut de numerar se influentează cu modificările de capital circulant : stocuri, furnizori-debitori, clienți și conturile asimilate, alte datorii aferente activității curente.
Variația capitalului circulant asupra fluxului brut de numerar determină fluxul net de numerar. Atât fluxul de numerar brut cât și fluxul de numerar net reprezintă numerarul generat din activitatea curentă. Fluxul de numerar prognozat pe perioada de creditare se fundamentează pornind de la situația existentă și folosind datele previzionate în bugetul de venituri și cheltuieli privind vânzările, aprovizionările, cheltuielile, veniturile etc. , stabilindu-se modificările generatoare de cash sau care utilizează cash-ul, pe capitole din cadrul capitalului circulant sau propriu.
Datele obținute pe baza fluxului de numerar realizat se utilizează ca baza de comparație pentru aprecierea cât mai aproape de realitate a creșterilor sau descreșterilor de numerar ce urmează a fi prognozate .
Creditul solicitat se cuprinde în prognoza fluxului de numerar. Pentru determinarea capacitătii de plata a agentului, lichiditățile agentului economic reflectate în contuirle de disponibilități in perioada de baza se influențeaza cu fluxul de numerar prognozat.
Lichiditățile prognozate trebuie să asigure la termenele de rambursare restituirea creditului și plata dobânzilor datorate, precum și desfășurarea normală a activității agentului economic ( Cash-flow ).
4.3. Decizia finală de acordare a creditelor
În situația în care concluzia inspectorului de credite privind acordarea creditului este negativă, referatul întocmit, avizat de șeful serviciului de credite, este avizat de conducerea unității bancare și în cazul însușirii de acesta, concluzia este comunicată. Conducerea poate dispune aprofundarea analizei și reanalizei solicitării .
În cazul în care propunerea este favorabilă acordării creditului și este însușită de șeful serviciului de credite, aceasta se prezintă directorului spre avizare. Dupa avizarea de către directorul unității referatul împreună cu întreaga documentație se prezintă spre aprobare Comitetului de credit. Din Comitetul de credit fac parte :
directorul unității bancare ;
contabilul sef ;
consilierul juridic ;
ofițerul de credite.
Comitetul de credit analizează și decide asupra oportunității acordării creditului, a condițiilor în care acesta a fost negociat și a posibilităților de rambursare la termen.
În cazul în care decizia Comitetului de credite este favorabilă se procedează la completarea documentației; daca nu este favorabilă, conducerea unității bancare va comunica în scris solicitantului motivul refuzului.
Dupa aprobarea creditului potrivit competentelor, unitațile bancare procedează împreună cu agentul economic, la încheierea, înregistrarea și inscripționarea la Judecatoria Teritorială a contractelor de ipotecă și/ sau a contractelor de garanție mobiliară precum și la definitivarea contractului de credit.
Legea definește contracul de ipotecă ca fiind un contract solemn trebuind să fie înscris printr-un înscris autentificat la un Biroul de Notariat. Ipoteca se înscrie într-un registru special ținut la Judecătoria competentă; pentru înscriere ambele părți se vor prezenta la notar personal sau prin mandatari împuterniciți prin procuri autentice, prezentând notarului actul de constituire al ipotecii.
Notarul dispune prin încheierea înscrierii ipotecii și va face mențiunea pe actul original cu privire la data si numărul de ordine de înscriere. Contractul de garanție imobiliară va fi transcris la Judecătoria Teritorială.
Contractul de credit se întocmește în 3 exemplare și trebuie semnat de către persoanele care reprezintă banca, de împrumutat și de giranți, pe toate exemplarele. Contractul de credit semnat intră în vigoare numai după prezentarea contractelor de asigurare a garanției colaterale, încheiate cu o societate agreată de bancă și cesionarea drepturilor din despăgubiri în favoarea băncii. Contractul de credit trebuie să cuprindă clauzele convenite, specifice fiecărui caz în parte.
Documentele care privesc plăți ce nu sunt în concordanță cu destinația creditului sau sunt emise dupa mai mult de 15 zile de la termenul stabilit pentru ultima plată, se refuză, inspectoratul de credite mentionând pe document “ respins la plata din creditul pe motivul…” dupa care se restituie agentului economic.
Pentru plățile efectuate în numerar, se prezintă justificarea acestora în termenul stabilit, în cazul sumelor nejustificate se aplică asupra acestora un comision pentru fiecare zi de întârziere până la justificare, și nu se eliberează o alta tranșă de credit.
Nivelul creditelor aprobate și comisioanelor stabilite se comunică în scris serviciului operațiuni bancare ( operatorul de ghișeu ).
Banca urmărește în permanență respectarea de către agenții economici a măsurilor și condițiilor care au fost avute în vedere ( la aprobarea creditelor, pentru a se asigura rambursarea integrală și la termenele stabilite, potrivit obligațiilor asumate prin contractele de credit ).
Modalitatea de angajare a creditului de către agentul economic este stabilită prin contractul încheiat. Agentii economici trebuie să utilizeze creditul conform destinației aprobate, în sumele și la termenele stabilite în contract.
Plățile din credit se efectuează numai după verificarea documentelor de plată și vizarea acestora de către inspectoratul de credite. Pe perioada de creditare se poate efectua o singură suplimentare a creditului acordat inițial în cadrul termenului final de rambursare.
Suplimentarea se acordă la solicitarea scrisă a agentului economic cu respectarea următoarelor condiții:
suplimentarea să fie solicitată pentru continuarea aceleiași afaceri și să fie justificată economic;
garanțiile materiale asiguratorii să fie acoperire și pentru suma suplimentară;
împrumutatul să nu prezinte rate restante, dobânzi și comisioane neachitate;
veniturile ce urmează a fi realizate, să permită rambursarea întregului credit, inclusiv suplimentarea solicitată și dobânzile aferente;
creditele în sold la data suplimentării, plus suplimentarea solicitată să nu depășească competențele stabilite de agentul economic.
Suplimentarea creditului se evidentiază într-un act aditional, la contractul de credit inițial și se efectuează numai în limita plafoanelor transmise. La cererea scrisă a agentilor econimici, pentru creditele acordate, banca poate rescadența ratele de credit în cadrul termenului de rambursare inițial.
Prelungirea termenului de rambursare stabilit în contractul de credit sau actul adițional se poate aproba la solicitarea scrisă a agentului economic, formulată cu cel puțin 15 zile înainte de termenul de rambursare, fără a depăși termenul maxim de acordare a creditelor.
Prelungirea termenului de rambursare se efectuează numai în condițiile modificării termenului contractual de încasare a contravalorii mărfurilor livrate, a serviciilor prestate și a existenței în continuare a activului creditat.
Operațiunile de rescadențare a termenului inițial sau de prelungire a termenului final de rambursare, se pot efectua numai după ce agentul economic a achitat la zi și în totalitate dobânzile și comisioanele datorate.
Operațiunile de rescadențare în cadrul termenului inițial sau de prelungire a termenului final de rambursare se efectuează pe baza analizei economico – financiare a agentului economic, similară cu cea de la acordarea creditului și urmărește:
– cauzele care au condus la incapacitatea temporară de plată a agentului economic la termenele stabilite și posibilitățile de redresare a situației în noile condiții;
– modul de derulare a afacerii și respectarea destinației pentru care s-a solicitat creditul;
– capacitatea de plată a agentului economic la noul termen stabilit în grafic și stabilirea surselor certe de rambursare a creditului și dobânzilor aferente, pe baza prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli;
– existenta bonității clientului prin recalcularea indicatorilor economico – financiari pe baza ultimelor balanțe de verificare și a bilanțului încheiat și interpretarea acestora în vederea asigurării condițiilor pentru recuperarea copletă și la termenele stabilite a creditelor acordate;
– suplimentarea garanțiilor materiale, dacă este cazul;
– verificarea imediată, scriptic și faptic, a garanției creditului pentru a se determina existența în continuare a activului creditat;
– prelungirea asigurării la bunurile imobiliare și mobiliare constituite în garanția creditului și cesionarea creditului de despăgubire în favoarea băncii, dacă este cazul.
Operațiunea de rambursare la data scadenței a creditului( rata de credit ) se efectuează potrivit graficului de rambursare prin modul rambursării automate. Rambursarea se poate efectua și înaintea scadenței din inițiativa debitorului pe baza cererii acestuia cu acceptul băncii, sau din inițiativa băncii, în cazul în care agentul economic nu respectă clauzele stabilite în contractul de credit.
Când agentul economic nu are disponibilități în cont, rata de credit scadentă se înregistreaza în aceeași zi total sau parțial ( dupa caz ) la credite nerambursate la scadență. Pentru creditele nerambursate la termen, banca percepe dobânzi penalizatoare, al căror nivel a fost comunicat prin contractul de credit sau modificări ulterioare.
4.4. Monitorizarea creditelor
Urmărirea și controlul creditelor se realizează de către inspectorul de credite care a efectuat analiza și a propus acordarea creditului.
Controlul exercitat de bancă privind urmărirea creditelor se efectuează periodic, sau ori de câte ori se stabilește de Comitetul de Credite al băncii sau există informatii de orice natura, care impun acest lucru. Perioadele în care se efectuează controlul creditelor sunt :
trimestrial, pentru agenții economici care conform “ fișei de evaluare a performanțelor financiare ” se încadrează în una din categoriile A, B sau C și nu au credite nerambursate sau dobânzi neachitate mai vechi de 60 zile;
lunar, pentru agenții economici care din punct de vedere a performanțelor financiare fac parte din categoriile D sau E și nu au credite nerambursate sau dobânzi neachitate mai vechi de 60 zile.
Verificările trimestriale sau lunare se efectuează în termen de 10 zile
de la data legală de depunere la organele în drept a raporturilor financiar – contabile periodice. Datele rezultate din verificarea creditelor se consemnează într-o notă bilaterală, încheiate între bancă și agentul economic.
Cu ocazia verificărilor ulterioare, inspectoratul de credit controlează și analizează obligatoriu următoarele:
modul de utilizare a creditelor acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat: existența garanțiilor creditului și existența garanțiilor colaterale și modul de păstrare, întreținerea sau conservarea acestora;
evoluția principalilor indicatori economico – financiari și păstrarea capacității de rambursare și modul în care sunt respectate normele de lucru ale băncii și clauzele din contractul de credit.
Verificarea respectării destinației creditului
Respectarea destinației creditului reprezintă un principiu de bază în activitatea de creditare și presupune ca toate plățile efectuate din credit să reprezinte cheltuieli necesare desfășurării activității sau afacerii creditate, potrivit Statutului societații și a Contractului de credit.
Verificarea se efectuează prin confruntarea datelor din contabilitatea primară cu cele din contabilitatea sintetică și analiticș și a acestora cu datele din contul agentului economic deschis la bancă.
La plățile efectuate în numerar din credit, se urmărește justificarea acestora în termen de 10 zile de la acordare.
Verificarea se face pe baza evidenței operațiunilor de casă ale agentului economic.
În situația în care agentul economic nu rambursează în termenul comunicat, în a 11-a zi de la data constatării, creditul se trece la credite nerambursate la scadență, urmând a fi recuperat conform procedurii de recuperare a creditelor neperformante.
În cadrul verificării destinației creditelor, banca urmărește în mod special depistarea unor plăti interzise și anume:
– producția sau comerțul cu produse interzise de lege ( arme, droguri, materiale explozibile, etc.) sau alte practici interzise de lege ( camăta );
– utilizarea creditului pentru rambursarea altor credite sau pentru finanțarea altor firme;
– investiții în nume propriu sau în numele terților.
În cazul depistării unor astfel de sume, banca rambursează imediat, fără acordul debitorului, întregul credit aprobat, în limita disponibilului existent în contul agentului economic, iar suma rămasă de rambursat este trecută în aceeași zi la credite nerambursate la scadența, urmând procedura de recuperare a creditului neperformant.
Verificarea evoluției principalilor indicatori economico – financiari și păstrarea capacității de rambursare
Se realizează pe baza datelor preluate din situațiile financiare întocmite periodic de agenții economici( bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, balanțele de verificare).
Dacă în urma analizei efectuate rezultă o situație economico –financiară în regres față de cea înregistrată în momentul creditării, inspectorul de credite procedează astfel:
– dacă agentul economic nu are datorii restante față de bancă, creditul este urmărit lunar, în vederea depistării la timp a unor situații care pot periclita modul de rambursare a datoriilor;
– în momentul înregistrării unei rate de credit nerambursate la scadență sau a unei dobânzi neachitate mai vechi de 60 de zile, creditul se trece în portofoliul de credite neperformante urmând procedura de recuperare.
Verificarea existenței garanției creditului
Prin garanția creditului se înțelege obiectul creditului, adică totalitatea creditelor efectuate din creditele acordate, pentru aprovizionări de bunuri, mărfuri sau alte cheltuieli necesare desfășurării activității curente.
Garanțiile se regăsesc în totalitate pe tot parcursul creditării în activele circulante curente ale societății, sub următoarele forme :
– stocuri de materii prime, materiale, producția în curs de fabricație,
produse finite, mărfuri;
– elemente de costuri ale produselor finite ( energie, combustibil, apă,
alte materiale consumabile în procesul de producție, cheltuieli de
transport );
– facturi neîncasate;
– alte active circulante curente ( disponibilități bănești în casă sau
în conturi bancare, cheltuieli în avans, custodii și mărfuri la terți ).
Verificarea garanției creditului se efectuează faptic și scriptic.
Verificarea faptică a garanției creditelor se efectuează asupra bunurilor achiziționate din credite, de natura stocurilor de materii în curs de fabricație, produse finite, mărfuri. Verificarea se efectuează prin sondaj sau dacă este posibil în totalitate prin operațiuni de numărare, măsurare sau cântărire la fața locului, în magazii, depozite, hale de producție, urmărindu-se :
– existența stocurilor achiziționate din credite, condițiile de păstrare;
– starea calității stocurilor achiziționate;
– autenticitatea și legalitatea actelor de proveniență a stocurilor existente pe teren și confruntarea acestora cu datele din contabilitatea analitică și sintetică a societății;
– gradul în care stocurile existente pe teren, achiziționate din credite,
au desfacere asigurată pe perioada creditată.
În cazul în care cu ocazia verificării faptice se constată existența stocurilor în altă structură decât cele aprobate, stocuri degradate fizic sau moral fără acte de proveniență, fără desfacere asigurată sau care există numai în contabilitate și nu se identifică pe teren, acestea se consideră minus în garantie. În aceste cazuri se trece la recuperarea diferențelor constatate, astfel :
– recuperarea din disponibilități;
– trecerea la credite rambursate la scadență diferenței nerecuperate cu
dobânda penalizatoare.
Având în vedere importanța garanției creditului în sensul că integritatea lor asigură în orice moment capacitatea de rambursare a creditului în comparație cu recuperarea acestuia pe baza garanțiilor colaterale prin proceduri juridice, inspectorul de credite trebuie să urmărească cu rigurozitate păstrarea acestor garanții pe toată perioada de creditare.
Verificarea scriptică a garanției creditului acordată agenților economici se face pe baza datelor financiar – contabile, din balanțele de verificare lunare și din situațiile contabile periodice respectiv bilanț contabil, situația patrimoniului și respectiv declarația privind impozitul pe profit și a altor evidențe ale agenților economici, urmărindu-se:
– reflectarea corectă în evidență a bunurilor ce constituie garanția
creditelor acordate;
– concordanța soldurilor conturilor de credite din extrase de cont
eliberate de bancă cu cele din evidențele agenților economici .
În cazul în care se constată plus de garanție, adică creditul se regăsește integral în activele circulante ale societății, fiind utilizat în mod eficient și conform destinației aprobate, rezultă o situație bună a societății, prin urmare banca nu operează plusul de garanție, în schimb ține seama de aceasta la o eventuală suplimentare a creditului existent.
În cazul în care se constată minus de garanție, rezultă că sumele angajate din credit au fost folosite pentru cheltuieli sau activităăți ineficiente, înregistrându-se pierderi. Minusul de garanție se rambursează integral sau parțial de la data constatării, iar diferențele rămase de rambursat se trec la credite nerambursate, urmînd a fi recuperate la scadență.
Verificarea garantiei colaterale se efectuează asupra bunurilor constituite drept garanție la solicitarea creditelor în baza contractelor de ipotecă, gaj sau asupra unor documente care au fost acceptate drept garanție colaterală a creditelor ( scrisoare de garanție, depozite bancare sau polițe de asigurare a creditelor ) și nominative efectiv în contractul de credite.
Verificarea urmărește: existența garanțiilor pe teren ; modul de păstrare și conservare ; gradul de depreciere fizică și morală; respectarea condițiilor legale de constituire a garanțiilor colaterale . În cazul constatărilor unor modificări făcute în structura, calitatea, cantitatea garanțiilor colaterale sau constatării unor modificări făcute fără aprobarea băncii în registrele de ipoteci sau gajuri, banca solicită agentului economic reînregistrarea în termen de 10 zile de la constatare, a garanțiilor colaterale.
Verificarea modului în care sunt respectate normele de lucru ale băncii și clauzele contractului de credite
Agenții economici au obligația strictă de a respecta în totalitate clauzele contractului și prevederile normelor de lucru ale băncii.
Abaterile de la clauzele contractuale și de la normele de creditare ale băncii sunt analizate de Comitetul de Credite ale unității bancare, luându-se în funcție de gravitatea faptelor constatate măsuri imediate de remediere a situației existente.
4.5. Definirea și urmărirea creditelor neperformante
În vederea rambursării la scadență a creditelor și a plății dobânzilor aferente, banca va urmări în permanență activitatea economică prin efectuarea de analize economico – financiare lunare. Procedura de urmărire și control a creditelor este obligatorie și se desfașoară pe toată perioada de creditare, începând cu data acordării creditului, până la rambursarea integrală sau până la data acordării creditului, până la rambursarea integrală sau până la data la care creditul ajunge în categoria “ credite neperformante ”. Creditele neperformante sunt creditele nerambursate la scadență sau în litigiu, precum și creditele care pe parcursul procesului de creditare înregistrează dobânzi restante mai vechi de 60 de zile. Procedura de urmărire a recuperării pe cale contencioasă a creanțelor băncii constituie totalitatea procedurilor prevăzute de lege prin care banca, având la dispoziție un titlu executoriu, trece la executarea acestuia pe cale silită.
Mijloacele legale pe care banca le poate folosi în recuperarea creanțelor sale cu titlu executoriu sunt următoarele :
– acțiunea civilă formulată în temeiul Legii nr. 26/1992 împotriva agenților economici declarați în incapacitate de plată;
– acțiunea civilă directă și prin procedura lichidării judiciare a societății comerciale prevăzute de Legea nr. 64/1995;
– investirea cu formula obligatorie și punerea în executare a contractului de garanție încheiat sub forma autentică;
– oprirea mijloacelor bănești aflate în toate conturile bancare;
– autentificarea contractului de credit și investirea acestuia cu formula
executorie;
– investirea cu formula executorie și punerea în executare a contractului de credit bancar prin instanțele judecătorești care recunosc contractul cu titlu executoriu;
– constituirea ca parte civilă și instituirea sechestrelor asiguratorii în cauzele penale comise în legatură cu activitatea de creditare.
Potrivit legii nr. 26/1992 sunt considerați în incapacitate de plată agenții economici care au plăti restante și a căror scadență a fost depașită cu cel puțin 30 de zile. Comunicarea către debitori a incapacității de plată sau notificare în cazul acțiunii directe, se face de către consilierul juridic în termen de 5 zile, prin notificare către debitor prin executorul judecătoresc. Se va introduce apoi la judecătoria competentă în a cărei rază teritorială își are sediul debitorul, a cererii de chemare în judecată pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pe debitor la plata sumei datorate ( rata, dobânda și comisioane).
Pe timpul judecării litigiului sau a derulării procedurii de executare, banca va calcula dobânzile penalizatoare majorându-și pretențiile în mod corespunzător față de împrumutat.
După obținerea hotărârii judecătorești definitive și/sau irevocabile acesta se investește cu formula executorie și se procedează la executarea silită, asupra întregului patrimoniu al debitorului. Indiferent de natura garanțiilor care au stat la baza creditului se va urmări cu prioritate executarea prin poprire a mijloacelor bănești, inclusiv a disponibilităților aflate în solduri la bancă sau alte bănci comerciale.
În cazul în care debitorul nu dispune de mijloace bănești pentru executarea prin poprire a creanțelor băncii, se va proceda la urmărirea garanțiilor creditorului, respectiv executarea silită mobiliară și imobiliară. Executarea silită mobiliară se execută potrivit art. 372 și următoarele din Codul de Procedura Civila art.478 și privește bunurile mobile aflate în proprietatea împrumutaților sau a giranților, respectiv : mobilier, tablouri, autovehicule, aparatură electronică, obiecte de artă, bijuterii, cambii sau bilete la ordin, deposedare potrivit normelor de creditare. În executarea silită imobiliară conform art. 372 se urmăresc bunurile imobile ipotecate aflate în proprietatea împrumutatului sau a giranților, dupa caz, respectiv: locuințe, case, terenuri, etc., luate în garanție conform normelor de creditare.
Executarea se face prin executorii judecătorești, iar fazele executării silite sunt: somație, sechestru, licitație, distribuirea prețului.
În situația când contractul de credit este recunoscut drept titlu executoriu sau când se execută direct contractul de garanție împrumutul se trece în contul de credite neperformante la data începerii procedurii de executare silită a contractului investit cu formula executorie.
4.6. Analiza portofoliului de credite
4.6.1. Noțiuni privind constituirea provizioanelor specifice
În conformitate cu prevederile Legii 58/1998 privind activitatea bancară și Normele nr. 3/1994 ale Băncii Naționale a României privind clasificarea creditelor și constituirea provizioanelor specifice de risc, societățile bancare sunt obligate ca în scopul protejării capitalului băncii, precum și a depozitelor persoanelor fizice și juridice și acoperirii eventualelor credite pe termen scurt, mediu și lung, care prezintă incertitudini în recuperare, se constituie provizioane.
Provizioanele specifice sunt aferente fiecărui credit aprobat, în curs de derulare la unitățile băncii și sunt destinate acoperirii eventualelor credite care, din analiza performanțelor împrumutaților și a serviciilor datoriilor acestora, rezultă că prezintă incertitudini în recuperarea lor. Provizioanele specifice, se vor determina pentru fiecare categorie de credite existente în sold la data raportării atât în lei cât și în valută ( credite pentru capitalul de lucru, credite pentru cheltuieli și alte active constituite temporar, credite pentru producția de export etc ) prin colaborarea performanțelor financiare ale împrumutaților cu serviciul datoriei acestora față de bancă, utilizând tabelul următor :
4.6.2. Analiza financiară a împrumutului
Stabilirea performanțelor financiare a imprumutaților are la bază un sistem de analiză și clasificare a agenților economici în 5 categorii :
– categoria “ A ” => performanțele financiare sunt foarte bune sau permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei. Totodată se prefigurează menținerea și în perspectiva a performanțelor financiare
la un nivel ridicat;
– categoria “ B ” => performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menține acest nivel în perspective mai îndelungate;
– categoria “ C ” => performanțele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendință de inrăutățire;
– categoria “ D ” => performanțele financiare sunt scăzute și cu o evidentă ciclitate la intervale scurte de timp;
– categoria “ E ” => performantele financiare arată pierderi și
există perspective clare că nu pot fi plătite ratele și nici dobânzile.
Modul de stabilire a performanțelor financiare și încadrarea agenților
economici împrumutați în categoriile A, B, C, D, E.
Clasificarea preliminară se stabilește în funcție de punctajul obținut la analiza criteriilor, astfel:
Nota: Lp = Lichiditate patrimonială( imediată, relativă);
Apts = Active patrimoniale care pot transforma rapid în
lichidități și se determină prin deducerea total active
circulante, a pierderilor precum și a producției în curs de
fabricație și semifabricatelor fără posibilități de
valorificare, produse finite fără desfacere asigurată,
clienți refuzați la plată sau incerți;
Pts = pasive patrimoniale cu condiții de plată ( rambursare pe
termen scurt ) cu împrumuturi bancare și împrumuturi;
S = solvabilitatea;
Cp = capitaluri proprii;
Tp = total pasiv;
Rcp = rentabilitatea capitalurilor proprii;
P = profit înainte de plata impozitului pe profit;
Rac = rotația activelor circulate;
Car = cifra de afaceri (pe lună, pe trimestru, pe semestru
pe an, în funcție de perioada cuprinsă în analiza );
Ac = active circulante;
At = aprovizionări din țară, în raport cu totalul aprovizionării ;
Ai = aprovizionări din import, în raport cu totalul
aprovizionării;
Dt = desfacere în țara, în raport cu total desfacere;
De = desfacere la export, în raport cu total desfacere;
Analiza criteriilor necuantificabile:
Rezultatul obținut prin adunarea algebrică a punctelor acordate fiecărui indicator, determină clasificarea preliminară, care poate fi menținută sau modificată în funcție de concluziile analizei criteriilor necuantificabile, determinând astfel performanța economico – financiară a împrumutatului.
4.6.3. Analiza serviciului datoriei
În cadrul analizei și evaluării generale a riscului creditelor, un loc important revine analizei serviciului datoriei, prin care se înțelege capacitatea agenților economici împrumutați de a rambursa credite la scadență și de a plăti dobânzile datorate la termenul stabilit.
Analiza serviciului datoriei se realizează cu ajutorul indicatorilor:
Acoperirea dobânzii – care se determină ca raport între profit brut și
dobânda plătită, plus cea datorată și neachitată calculat la începutul
perioadei de gestiune până la data analizei. Cu cât rezultatul obținut este mai mare cu atât gradul de acoperire a dobanzii este mare și situația economico – financiară permite plata la termen a dobânzilor datorate ;
b)Credite restante – în cifre absolute cât și în procent față de totalul creditelor angajate de agentul economic. Analiza creditelor restante se va face atât la zi cât și în dinamică pe o perioadă de 1-3 ani în urmă;
c)Credite restante totale – din care către furnizori și antreprenori atât în
cifre absolute cât și ca pondere față de totalul plăților efective către
furnizori de la începutul perioadei analizate.
Serviciul datoriei va fi apreciat ca:
bun – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite la scadență sau cu o întârziere de 7 zile;
slab – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 zile;
necorespunzător – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite cu o întarziere de peste la 30 zile.
Între rambursarea ratelor din credite la scadență și plata dobânzilor datorate la termenele stabilite, prioritate are plata dobânzilor datorate, ratele din credite putând fi în condiții justificate economic, rescadențate fără a depăși limitele maxime de acreditare aprobate.
4.6.4. Cuantificarea portofoliului de credite
În scopul determinării riscului de credit și limitarea acestuia, societățile bancare trebuie să-și clasifice creditele acordate în una din următoarele categorii :
– creditele standard;
– credite în observație;
– credite sub standard;
– credite îndoielnice;
– credite cu pierdere.
a) Credite standard , sunt acele credite ce nu implică deficiențe și riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit la acordarea împrumutului. În cazul acestor împrumuturi, rambursarea se efectuează la timpul și la termenele prevăzute, în esență acestea sunt împrumuturi acordate clienților solvabili pentru afaceri bune.
b) Credite în observație, sunt acele credite acordate unor clienți cu rezultate economico – financiare foarte bune dar care, în anumite perioade scurte de timp întâmpină greutăți în rambursarea ratelor scadente și a dobânzilor aferente.
În cadrul acestei categorii sunt incluse totodată și acele credite neajunse la scadență sau cu unele scadențe din împrumuturi și dobânzi aferente rambursate la termen, dar care nu au fost acordate unor clienți pentru a căror activitate, banca prevede o scădere în viitor a profitului afacerii ca urmare a unei posibile probleme din punct de vedere a aprovizionării tehnico – materiale, perspectivei de reducere a cererii produselor pe piață, a condițiilor tehnice și tehnologice (utilaje uzate moral și fizic) sau a unor probleme organizatorice de personal.
c) Credite substandard, sunt acele credite ce prezintă deficiență și riscuri care periclitează lichiditatea datoriei, fiind insuficient protejată, de valoare netă a capitalului și/sau capacitatea de plată a beneficiarului de împrumut.
Creditele substandard sunt caracterizate prin posibilitatea reală că banca să preia parțial unele pierderi, ca urmare a imposibilității recuperării integrale a împrumutului, dacă deficiențele creditului nu sunt corectate pe parcurs.
d) Credite îndoielnice, sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea pe baza condițiilor, valorile și garanțiile existente sunt incerte. Aceste active, sunt acelea care practic sunt neprotejate sau protejate într-o mică măsură de valoarea realizabilă a garanției lor.
e) Credite cu pierdere, sunt considerate acelea care nu pot fi restituite băncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în continuare cu active bancare să nu fie garantată. Performanța financiară și încadrarea împrumutului în cele 5 categorii (A, B, C, D, E) se face o singură dată cu ocazia analizei stabilite (semestrial).
Serviciul datoriei se analizează separat pentru fiecare categorie de credite (de trezorerie, de stocuri și cheltuieli, etc.) existente în sold la finele semestrului, astfel încât o unitate economică poate avea în același timp spre exemplu, un credit de trezorerie standard și un credit pentru stocuri temporare în observație.
Unei categorii de credite i se va atribui o singură calitate a serviciului datoriei, se determină de vechimea cea mai mare a creditelor și a dobânzilor restante.
Situația creditelor pe termen scurt, mediu și lung angajate de clienții băncii pe total sucursală, grupate pe categoriile arătate se va analiza în Comitetul Director al fiecărei sucursale județene, iar după aprobare, un exemplar se va înainta Direcției de Sinteză, Trezoreriei și Titluri din centrala băncii, până la data de cel puțin 15 ale lunii următoare, semestrului pentru care se face raportarea.
Odată cu situația centralizatoare pe sucursala a calitații creditelor, se vor remite Direcției de Sinteză, Trezorerie și Titluri și situația grupării creditelor pe sectoare și forme de proprietate.
4.6.5. Determinarea provizioanelor specifice de risc
La determinarea provizioanelor, expunerea debitor poate fi micșorată doar cu valoarea angajamentelor apărute din :
garanții necondiționate de la Guvernul Romaniei sau Banca Națională a României;
garanții necondiționate de la băncile încorporate în una din țările din categoria A
( Austria, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, U.S.A., Japonia, Marea Britanie, Spania, Norvegia );
garanții necondiționate de la o bancă din România;
depozite gajate, plasarea la bancă însăși;
colaterale acceptate de la conducerea băncii:
gajul fără deposedare și ipoteca convențională de gradul 1;
cesiunea de creanțe, gajul cu deposedare.
Gajul general nu va fi acceptat la diminuarea expunerii vrute.
Societățile bancare sunt obligate să-și constituie următoarele provizioane specifice :
Nivel provizion specific
creditele standard 0%
credite în observație 5%
credite sub standard 20%
credite îndoielnice 50%
credite cu pierdere 100%
Sumele aferente provizioanelor specifice de risc se vor include în cheltuieli. Sucursalele județene vor întocmi și reemite Direcției de Sinteză, Trezoreriei și Titluri din centrala băncii până la data de 15 iunie și 15 ianuarie, sinteza centralizatoare expunerii nete și nivelul necesar al provizioanelor.
Direcția de sinteză, Trezorerie și Tiluri, împreună cu direcțiile de creditare din centrala băncii va verifica, analiza și centraliza situația calității creditelor și provizioanelor de constituit la nivelul băncii și va raporta Băncii Naționale a României în 30 de zile la sfârșitul lunilor iunie și decembrie a fiecărui an.
Unitățile teritoriale ale băncilor vor întocmi și transmite direcțiilor de creditare, în termen de 15 zile de la expirarea fiecărui semestru pentru care se face raportarea, formularul de provizioane pentru fiecare client în parte la care din analiza rezultatelor rezulta necesitatea de provizioane specifice.
Nu se vor întocmi formulare de provizioane pentru clienții băncilor, cu împrumuturi din categoria standard precum și pentru cei la care garanțiile, depozitele gajate și colaterale acoperite de bancă, sunt supuse expunerii brute. Formularele pe provizioane se vor verifica și analiza de către direcțiile de creditare până cel târziu la data de 20 ale lunii următoare semestrului pentru care se face raportarea.
Eventualele diferențe constatate la verificare și analiza, față de propunerile sucursalelor, vor fi cuprinse de Direcția Creditare și Direcția de Sinteză, Trezorerie și Titluri, în toate situațiile centralizatoare privind determinarea calitații portofoliului de credite, până cel târziu la dată de 22 ale lunii următoare semestrului pentru care se face raportarea.
Concluziile rezultate din analiza calității portofoliului de credite vor fi avute în vedere la acordarea de noi credite în perioadele următoare, astfel:
– pentru agenții economici care în urma analizei au fost încadrați în categoria A, aprobarea creditelor solicitate de aceștia incubă cel mai mic risc pentru bancă, situația economico – financiară cât și perspectivele viitoare asigurând în cel mai înalt grad condițiile pentru restituirea creditelor și plata dobânzilor la termen;
– în cazul agenților economici din categoriile B și C, decizia de aprobare a creditelor are suficiente argumente favorabile, dar și unele motive de îngrijorare, mai ales în ceea ce privește perspectiva viitoare a activității economico – financiare a acestora;
– aprobarea unor credite pentru agenții economici din ultimile 2 categorii incubă riscuri majore pentru bancă în cazul agenților economici din categoria D și chiar înregistrarea de pierderi datorită imposibilității rambursării ratelor scadente și plății dobânzii datorate, în cazul agenților economici din categoria E.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategii DE Creditare LA B.r.d. Groupe Societe Generale (ID: 133715)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.