STRATEGII DE CONSERVARE A FONDULUI FORESTIER DIN ROMÂNIA [305139]

STRATEGII DE CONSERVARE A FONDULUI FORESTIER DIN ROMÂNIA

Cuprins

Introducere

Dezvoltarea durabilă și conservarea fondului forestier

Noțiuni introductive despre dezvoltare durabilă și fond forestier

Clasificarea pădurilor din fondul forestier al României

Forma de proprietate asupra fondului forestier

Legislație

Administrarea fondul forestier la nivel național

Structura fondului forestier național

Categorii de tăieri efectuate în pădurile naționale

Suprafața terenurilor unde s-[anonimizat], [anonimizat], mențin echilibru in viața omului furnizând gazul primordial vieții dar și material lemnos sau alte produse de natura forestieră atât de necesare omului.

[anonimizat], [anonimizat] o influența deosebită asupra agriculturii de aceea se apelează tot mai mult la perdelele forestiere.

Prin prezenta lucrarea îmi doresc sa evidențiez situația statistică a [anonimizat], de asemenea voi prezenta si cele mai importante aspecte legislative ce vizează acest sector.

[anonimizat].

[anonimizat].

In ultimul capitul voi face o [anonimizat].

Astfel analizând toate aspectele enumerate mai sus voi putea face o concluzie referitoare la starea pădurilor naționale dar și necesitatea acestora având evidențiate de strategiile propuse in vederea conservării si protejării fondului forestier.

DEZVOLTAREA ȘI DURABILĂ ȘI CONSERVAREA FONDULUI FORESTIER

Noțiuni introductive despre dezvoltare durabilă și fond forestier

Dezvoltarea durabilă a fost descrisă de a [anonimizat], în viziunea lui Lester Brown: „[anonimizat] a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi", aceasta fiind si cea mai cunoscută definiție la nivel mondial fiind recunoscută de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltarea prin raportul Brundtland din anul 1987 ( ”Viitorul nostru comun„)

Prin definiția dată de Lester Brown se poate concluziona faptul ca între dezvoltarea socială, economică și de protecția mediului trebuie să se realizeze un echilibru, în care toate problemele survenite, atât de mediu cat și economice , pe termen lung sau scurt sunt inseparabile. Astfel, obiectivele ce duc la rezolvarea problemelor ce sunt in strânsă legătură trebuie să fie stabilite într-un cadru stabil, conceptul de dezvoltarea durabilă a fost gândit ca fiind o soluție ce vine în sprijinul crizei ecologice cauzată de exploatarea industrială intensă a resurselor dar și de degradarea continua a mediului înconjurător, acest concept căutând în primul rând protejarea mediului, a resurselor dar si a calității vieții.

Obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene

Limitarea schimbărilor climatice și a costurilor și efectelor sale negative pentru societate și mediu;

Să ne asigurăm că sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale și de mediu ale societății noastre, minimizând impacturile sale nedorite asupra economiei, societății și mediului;

Promovarea modelelor de producție și consum durabile;

Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor;

Promovarea unei bune sănătăți publice în mod echitabil și îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor asupra sănătății;

Crearea unei societăți a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarității între și în cadrul generațiilor, asigurarea securității și creșterea calității vieții cetățenilor ca o precondiție pentru păstrarea bunăstării individuale;

Promovarea dezvoltării durabile pe scară largă; asigurarea ca politicile interne și externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă și angajamentele internaționale ale acesteia.

In cadrul dezvoltării economice și sociale pădurile ocupă un rol foarte important, pe lângă resursa primordială, oxigenul, de care are nevoie omul și celelalte viețuitoare acestea servesc și în furnizarea de material lemnos util în industria prelucrării lemnului, industria hârtiei și a celulozei, industria transporturilor și construcțiilor, la apărarea terenurilor agricole de secetă sub aspectul de perdele forestiere, contribuie la ameliorarea calității solului, protejează împotriva alunecărilor de teren, dar și la reglarea climei.

Conform dispozițiilor art.1 din Codul silvic:

« Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, in condițiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național ».

Cadrul legal al ocrotirii și dezvoltării durabile a pădurilor este dat de Codul silvic aprobat prin Legea nr.26 din 24 aprilie 1996,de Ordonanța de Guvern nr.96 din 27 august 1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și de alte reglementări cu caracter special.

Conform codului silvic sunt considerate păduri și sunt incluse în fondul forestier național inclusiv terenurile acoperite cu o vegetație forestieră mai mare de 0,25 hectare.

Prin funcțiile economice și de protecție pe care le îndeplinesc pădurile constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuție de interes național, de care beneficiază întreaga societate, în acest scop fiind necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, îngrijire, exploatare rațională și regenerare.

Clasificarea pădurilor din fondul forestier al României

Pădurile sunt clasificate, conform codului silvic, in raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc in doua categorii:

pădurii cu funcții speciale de protecție reprezintă 53,3 % din suprafața totala a fondului forestier național și ajută la protecția a apelor (31%), a solului ( 43 %), pădurii ce au rol de recreere (11%) și pădurii ce sunt declarate arii protejate (10%)

păduri cu funcții de producție și de protecție reprezintă 46,7 % din suprafața totală a fondului forestier național în care se urmărește să se realizeze, în principal, masă lemnoasă de calitate superioară și alte produse ale pădurii și, concomitent, protecția calității factorilor de mediu

Pentru fiecare grupă și subgrupă funcțională, prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de gospodărire diferențiate, în vederea realizării de structuri care să asigure îndeplinirea corespunzătoare a funcțiilor atribuite.

Clasificarea pădurilor se face, de asemenea, și pe grupe de specii – rășinoase și foioase, astfel se constată că cea mai întâlnită specie este Fagul cu o proporție de 31,51 % din suprafața fondului forestier, urmat de Molid cu 19,95 %.

Forma de proprietate asupra fondului forestier

Ținând-se cont de forma de proprietate, fondului forestier poate fi alcătuit din:

Proprietate publică și/sau a unităților administrative;

Proprietate privată ce intră în patrimoniul bisericilor( parohii, schituri, mânăstiri) sau a unor instituții de învățământ (universității) sau in patrimoniul altor persoane juridice;

Proprietate individuală privată obținuta prin moștenire, concesionare, retrocedare;

Tabel 1.3.1 Suprafețe aflate în proprietate privată

Sursă: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Autoritate ce administrează fondul forestier aflat in proprietatea statului -ROMSILVA (regia naționala a pădurilor) – gestionează 66,2 % din suprafața totala a fondului forestier

Proprietatea privată reprezentând 33,8 % si este in creștere, în detrimentul suprafețelor forestiere publice, acest lucru datorându-se proceselor de retrocedare a pădurilor.

Fig.1.3.1 Structura fondului forestier, pe forme de proprietate,la sfârșitul anului 2015

Cu toate acestea, indiferent de forma de proprietate, politica de punere în valoare economică, socială și ecologică a pădurilor este un atribut al statului care elaborează politici și strategii de punere în valoare, gospodărire, administrare și protecție a întregului fond forestier al țării și a vegetației forestiere din afara acestuia și exercită controlul asupra respectării lor.

Indiferent de forma de proprietate, publică sau privată, exercitarea asupra bunului deținut- pădurea- se va face in condițiile si limitele impuse de lege urmărindu-se dezvoltarea durabilă a pădurilor.

Cei ce sunt proprietarii de păduri le revin următoarele obligații ce au in vedere respectarea reglementărilor referitoare la sistemul de organizare silvic:

Proprietarul pădurii va suporta costurile cu aranjamentele silvice ce se vor realiza cu ajutorul unor unități specializate de categorie silvică

Asigurarea pazei este obligatorie pentru împiedicarea tăierilor ilegale, pășunatului excesiv și/sau abuziv, prevenirea sau împiedicarea braconajului, distrugerii degradării sau poluări vegetației.

Luarea de măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor

Executarea unor lucrări de întreținere si toaletare a pădurii prin efectuarea tăierilor necesare

Executarea lucrărilor fito-tehnice prin lucrări de reîmpădurire sau fito-sanitare prin luarea de măsuri ce pot preveni sau trata boli ale arborilor ori eradicarea dăunătorilor, toate acestea pot fi realizate cu ajutorul unităților silvice sau pe cont propriu.

Aceste obligații pot fi extinse sau îmbunătățite permanent in scopul respectării regimului silvic

Legislație

Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Legea nr. 289/2002 – privind perdelele forestiere de protecție.

Legea nr. 84/2007 – pentru aprobarea O.U.G nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri si din afara acestora.

Legea nr. 56/2010 – privind accesibilizarea fondului forestier național.

Legea nr. 100/2010 – privind împădurirea terenurilor degradate.

Legea nr. 171/2010 – privind stabilirea si sancționarea contravențiilor silvice.

Legea nr. 192/2010 – privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului si administrarea RNP in domeniul public local al unor unități teritorial administrative si in administrarea consiliilor locale respective.

Legea nr. 213/2011 – pentru modificarea si completarea L. nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție.

O.U.G. nr. 59/2000 – privind Statutul personalului silvic.

O.U.G. nr. 85/2006 – privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri si din afara acestora.

H.G. nr. 1476/2002 – privind aprobarea unor masuri privind gospodărirea durabila a pădurilor.

H.G. nr. 994/25.06.2004 – pentru aprobarea înființării perdelelor forestiere de protecție a cailor de comunicație împotriva înzăpezirii in toate zonele tarii, in conformitate cu Programul de înființare a perdelelor forestiere de protecție a cailor de comunicație împotriva înzăpezirii si pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesitații înființării unei rețele de perdele forestiere de protecție in județele Mehedinți, Dolj, Olt si Teleorman si pe terenurile unităților de creștere si exploatare a cailor de rasa, preluate de Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva in baza

O.U.G. nr. 139/2002, aprobata cu modificări prin Legea nr. 24/2003.

H.G. nr. 611/2005 – privind aprobarea Regulamentului privind modul in care se realizează controlul producătorilor, comercianților si utilizatorilor materialelor forestiere de reproducere.

H.G. nr. 699/2006 – privind modificarea anexei nr. I la H.G.nr. 994/2004 pentru aprobarea înființării perdelelor forestiere de protecție a cailor de comunicație împotriva înzăpezirii in toate zonele tarii, in conformitate cu Programul de înființare a perdelelor forestiere de protecție a cailor de comunicație împotriva înzăpezirii si pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesitații înființării unei rețele de perdele forestiere de protecție in județele Mehedinți, Dolj, Olt si Teleorman si pe terenurile unităților de creștere si exploatare a cailor de rasa, preluate de Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva in baza O.U.G.nr. 139/2002, aprobata cu modificări prin Legea nr. 24/2003.

H.G. nr. 743/2006 – privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții "Perdele forestiere de protecție din zona de câmpie", etapa I, si a indicatorilor tehnico-economici ai acestora.

H.G. nr. 653/2007 – privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții cuprinse in "Proiectul privind amenajarea unor bazine hidrografice torențiale si reconstruirea unor drumuri forestiere in zonele de fond forestier cu risc major de inundabilitate din Romania".

H.G. nr. 1343/2007 – pentru aprobarea înființării perdelelor forestiere de protecție a câmpului in județele Constanta, Ilfov si Tulcea.

H.G. nr. 996/2008 – privind aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalațiilor de prelucrat lemn rotund.

H.G. nr. 229/2009 – Reorganizarea R.N.P – Romsilva.

H.G. nr. 861/2009 – privind aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publică si privată a unităților administrativ-teritoriale si pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice si de efectuare a controalelor de fond.

H.G. nr. 1076/2009 – pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier.

H.G. nr. 118/2010 – privind aprobarea Metodologiei de achiziționare prin cumpărare, schimb sau donație de către stat, prin Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva si ceilalți administratori, a terenurilor ce pot fi incluse in fondul forestier proprietate publică a statului.

H.G. nr. 1344/2010 – privind actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor aflate in domeniul public al statului si in administrarea Ministerului Mediului si Pădurilor, prin Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva, înregistrate in anexa nr. 12 la H. G nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

H.G. nr. 1257/2011 – pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare, funcționarea si atribuțiile comisiilor de specialiști, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare.

O.M. nr. 1648/2000 – privind aprobarea Normelor tehnice pentru compoziții, scheme si tehnologii de regenerare a pădurilor si de împădurire a terenurilor degradate.

O.M. nr. 1649/2000 – privind aprobarea Normelor tehnice pentru îngrijirea si conducerea arboreților.

O.M. nr. 1650/2000 – privind aprobarea Normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor.

O.M. nr. 1651/2000 – privind aprobarea Normelor tehnice privind evaluarea volumului de lemn destinat comercializării.

O.M. nr. 1652/2000 – privind aprobarea Normelor si îndrumările tehnice privind protecția pădurilor.

O.M. nr. 1653/2000 – privind aprobarea Normelor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerărilor.

O.M. nr. 1654/2000 – privind aprobarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilor din fondul forestier.

O.M. nr. 1672/2000 – privind aprobarea Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.

O.M. nr. 115/2002 – privind organizarea si funcționarea Comisiilor pentru încadrare promovarea in grade profesionale si gradații a personalului silvic.

O.M. nr. 636/2002 – privind aprobarea Îndrumărilor tehnice silvice pentru înființarea, îngrijirea si conducerea vegetației forestiere din perdelele forestiere de protecție.

O.M. nr. 454/2003 – privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor si a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

O.M. nr. 616/2004 – privind aprobarea Normei tehnice pentru punerea in valoare si exploatarea exemplarelor de cireș din arboratele de amestec.

O.M. nr. 676/2004 – privind aprobarea Metodologiei de autorizare a producătorului de materiale forestiere de reproducere.

O.M. nr. 609/2005 – privind aprobarea listei personalului împuternicit cu controlul producerii, comercializării si utilizării materialelor forestiere de reproducere si cu certificarea materialelor forestiere de reproducere.

O.M. nr. 1305/2005 – privind aprobarea modelului de uniforma de serviciu a personalului silvic.

O.M. nr. 1306/2005 – privind aprobarea procedurii de aprobare, modificare, anulare si casare a actelor de punere in valoare pentru produsele lemnoase provenite din fondul forestier, altul decât cel proprietate publica a statului, precum si din vegetația forestiera din afara fondului forestier.

O.M. nr. 332/2006 – privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr.1.305/2005 pentru aprobarea modelului de uniforma de serviciu a personalului silvic.

O.M. nr. 769/2006 – privind aprobarea Metodologiei privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de paza pădurilor.

O.M. nr. 766/2007 – privind aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire, constatare, evaluare si aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase si de alți factori vătămători fondului forestier național si obiectivelor instalate in acestea.

O.M. nr. 157/2008 – privind modificarea anexei la O.M. nr.609/2005 privind aprobare a listei personalului împuternicit cu controlul producerii, comercializării si utilizării materialelor forestiere de reproducere.

O.M. nr. 223/2008 si nr. 1330/2008 – privind numirea Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere, aprobarea Regulamentului de funcționare a Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere si a Criteriilor de atestare a operatorilor economici in activitatea de exploatare forestiera.

O.M. nr. 583/2008 – privind aprobarea Metodologiei privind organizarea si funcționarea sistemului informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL) si obligațiile operatorilor economici legate de acesta.

O.M. nr. 649/2008 – privind aprobarea Metodologiei de acordare a compensației pentru pierderea de venit corespunzătoare suprafețelor efectiv ocupate cu perdele forestiere de protecție înființate pe terenurile agricole.

O.M. nr. 706/2008 – pentru aprobarea Metodologiei de finanțare a lucrărilor de administrare a perdelelor forestiere de protecție.

O.M. nr. 367/2010 – privind aprobarea valorii concesiunii, a modului de calcul si a modului de plata a redevenței obținute din concesionarea terenurilor forestiere proprietate publică a statului, aferente activelor vândute de Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva, precum si a modelului de contract de concesiune.

O.M. nr. 718/2010 – privind aprobarea Normelor metodologice privind atestarea persoanelor fizice si juridice care efectuează proiectarea si/sau executa lucrări de îmbunătățiri funciare din domeniul silvic.

O.M. nr. 904/2010 – pentru aprobarea Procedurii privind constituirea si autorizarea ocoalelor silvice si atribuțiile acestora, modelul documentelor de constituire, organizare si funcționare, precum si conținutul Registrului național al administratorilor de păduri si al ocoalelor silvice.

O.M. nr. 1028/2010 – privind aprobarea delimitării si descrierii regiunilor de proveniența pentru materialele de baza din care se obțin materiale forestiere de reproducere din categoriile sursa identificata si selecționat pentru speciile de interes forestier din Romania.

O.M. nr. 1343/2010 – pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.

O.M. nr. 1898/2010 – pentru aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Naționala a Pădurilor Romsilva.

O.M. nr. 883/2011 – privind aprobarea Listei preturilor de referința pentru anul 2011, folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 4 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoarele proveniența, circulația si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalațiilor de prelucrat lemn rotund.

O.M. nr. 924/2011 – pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a echivalentei valorice a terenurilor si de calcul al obligațiilor bănești pentru scoaterea definitiva sau ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier național.

O.M. nr. 1346/2011 – privind aprobarea Regulamentului privind forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori.

O.M. nr. 1540/2011 – pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos.

O.M. nr. 1/2012 – pentru aprobarea modelului etichetei lotului/lotului divizat de materiale forestiere de reproducere si a modelului buletinului de analiza a semințelor.

O.M. nr. 2353/2012 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvica.

O.M. nr. 3814/2012 – pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice si schimbarea categoriei de folosința a terenurilor din fondul forestier.

DECRETUL nr. 237/1978 – pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea si repararea liniilor electrice care trec prin păduri si prin terenuri agricole.

ADMINISTRAREA FONDUL FORESTIER LA NIVEL NAȚIONAL

Structura fondului forestier național

Fondul forestier este caracterizat ca fiind suprafața tuturor pădurilor dar si a terenurilor ce sunt destinate împăduririi sau reîmpăduriri, de asemenea sunt inclus si alte terenuri ce nu au destinație forestiere ori reproductive dar care sunt incluse in amenajamentele silvice, fără a se tine cont de forma de proprietate.

Suprafața fondului forestier la nivelul României este împărțita pe macroregiuni, regiuni si județe însumând o suprafața de 6555 mii ha in anul 2015, conform INS, având o pondere de 27 % in structura fondului funciar național de 23839,071 mii ha.

Media Uniunii europene in ceea ce privește fondul forestier fiind de 35 %.

Tabelul 2.1.1. Suprafața fondului forestier, pe categorii de folosință,

în perioada 2011 – 2015

mii hectare –

Sursă: Institutul Național de Statistică

Tabelul 2.1.2. Suprafața fondului forestier, pe categorii de folosință, evoluție de la un an la altul -%

Sursă: Calculații proprii

Făcând o analiză asupra suprafeței fondului forestier de la an la an observam (tabelul nr 2.1.2) ca aceasta a crescut treptat, cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2013 față de anul 2012 cu o creștere de 0,15 % adică 10 mii de ha.

Suprafețele de păduri rășinoase prezintă anumite scăderi ale suprafeței pentru anii 2012, 2013, 2014 urmând ca în anul 2015 sa crească cu 0,05% (1000 ha) fața de anul 2014.

Componenta direct prolifica fondului forestier este caracterizata de pădure – aceasta fiind alcătuita din toate suprafețele de teren pe care se găsesc arbuști si arbori reproduși pe care naturala sau artificială (împădurire sau reîmpădurire) cu condiția de a ave o întindere mai mare de 0,25 ha (conform codului silvic)

Din suprafața totala a fondului forestier pădurile ocupa 97,6 % adică 6,3999 mii ha pentru anul 2015, restul de 2,4% (156 mii ha) sunt terenuri neproductive ce servesc fondului forestier- drumuri forestiere, terenuri destinate nevoilor de cultura si sau relaxare si terenuri ce servesc administrație silvice.

Pădurile sunt ierarhizate in funcție de specii – rășinoase (molid, brad etc) ocupând o pondere de 30,2 % si foioase ( fag , stejar etc) ocupând o pondere de 69,8 %.

Tabelul 2.1.2 Suprafața pădurilor, pe principalele specii,

în perioada 2011 – 2015

mii hectare –

Sursă: Institutul Național de Statistică

Observam ca pentru anul 2015 cele mai întinse suprafețe de păduri sunt de foioase , mai exact de fag, acestea ocupând 32 % urmate de pădurile de conifere cu molid cu 19 % la polul opus situându-se bradul cu 5 %, alte rășinoase cu 2 %.

De asemenea, pădurile mai pot fi clasificate in funcție de vârsta, unde constatam ca pe teritoriul României exista păduri tinere cuprinse intre 21-40 de ani ce ocupă cea mai mare suprafața de 20,4 %, la polul opus cu cele mai mici suprafețe sunt pădurile din clasa de vârsta 161-180 de ani cu o pondere de 0,90% si 181-200 de ani cu 1,10 %

Fig.2.1.1 Distribuția pădurilor pe clase de vârstă

Sursă: IFN, Romsilva

Daca ar fi sa se facă o repartiție a pădurilor pe cam de locuitor constatam că fiecărei persoane ii revine o suprafața de 0,32 ha in anul 2015.

Conform figurii 1.2.1 distribuția fondului forestier național este inegală atât pe regiuni cat si pe județe, fapt ce este influențat de condițiile fizico-geografice dar si de gradul de dezvoltare socio-economic al zonei.

Fig.2.1.2 Distribuția fondului forestier pe județe, anul 2015

Sursă: IFN, Romsilva

Pentru anul 2015, fondul forestier înregistrează cele mai mari suprafețe in regiunea de dezvoltarea centru ce înregistrează o pondere de 19,3 % urmată de regiunea Nord-Est 18,3% , Vest cu 16,1%, Nord Vest cu 15,1%, Sud Vest 12,4%, Sud-Muntenia cu 10% iar pe ultimele locuri situându-se zonele de câmpie respectiv Sud-Est cu 8,4% și regiunea București –Ilfov cu 0,4% din totalul fondului forestier pe țară.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică județul Suceava înregistrează suprafața cea mai întinsă destinată fondului forestier, 437 mii hectare, urmat de Caraș-Severin cu 420 mii ha, Hunedoara 317 mii ha, Argeș 277 mii ha, Vâlcea 271 mii ha, Bacău 270 mii ha, Harghita 264 mii ha, Neamț 262 mii ha și Maramureș cu 260 de mii ha. Din cele 41 de județe ale României cele 9 prezentate anterior sunt cele mai reprezentative în ceea ce privește fondul forestier al României.

Există și județe cu deficit de vegetație forestieră și sunt caracterizate prin suprafețe ale fondului forestier mai mici de 30 % din suprafața totala a țării, (Municipiul București, Călărași, Teleorman, Brăila, Constanta, Ialomița, Galați, Olt, Botoșani, Giurgiu, Tulcea, Dolj, Timiș, Vaslui, Satu Mare, Ilfov, Iași, Cluj, Sălaj, Buzău, Arad, Bihor, Dâmbovița )

(Anexa 1. Suprafața fondului forestier pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe, categorii

de folosință și specii, la sfârșitul anului 2015 )

Categorii de tăieri efectuate în pădurile naționale

Există mai multe categorii de tăieri ce se realizează la nivelul pădurilor naționale. Suprafețele parcurse cu tăieri sunt bine delimitate si stabilite de către autoritatea administrativa de care aparține o anumita pădure, scopul tăierilor este acela de regenerare si de crearea condițiilor favorabile ce conduc la o evoluție cat mai buna a arborilor tineri.

Conform INS exista 12 tipuri de tăieri la nivelul pădurilor naționale, iar acestea sunt împărțite pe categorii după cum urmează:

Tăieri de regenerare:

1) In CODRU :

a) tăieri succesive sunt caracterizate de tăierea sau extracția mai multor arbori in mod repetativ, pe o suprafața uniform repartizata, aceste extracții sunt efectuate in timp concordant cu montarea si dezvoltarea refacerii naturale, pana in stadiul extracție integrale a arborilor bătrâni ce pot pune in pericole generația tânără a păduri, prin căderii, ruperi etc. Astfel, treptat se va face trecerea la generația tânără a pădurilor prin plantarea de sămânța (puiet) sub sau in locul masivului extras.

b) tăieri progresive sunt asemănătoare tăierilor de regenerare succesive, doar ca tăierea arborilor bătrâni se va face in locurile numite ochiuri- si presupune rărirea neuniforma a arborelui prin tăieri progresive încât sa favorizeze regenerarea de noi arboreți tineri. Se revine asupra acestor locuri ori de cate ori este nevoie, dar nu distanțe mai mari de 30 de ani .

c) tăieri gradinărite – aceste tăieri presupun recoltarea arborilor prin tăieri si/sau răriri continue ale celor deveniți exploatabili, astfel urmărindu-se menținerea unor păduri diversificate prin plantarea de sămânță sub masiv.

d) tăieri rase – arbori bătrâni se extrag printr-o singura taiere, astfel regenerarea pădurii se va realiza prin împădurii.

2) In CRANG se realizează cu tăieri de jos si presupune aceiași procedură ca si la tăierile rase , tăieri in cazanire si presupune extragerea arborilor ce sunt amplasați pe soluri ușoare ce au posibilitatea de a crea lăstari crescuți pe rădăcina, astfel extragerea lor cu o parte din rădăcinile groase va permite noilor lăstari sa se dezvolte in condiții optime si tăieri se sus- unde se pune foarte mult accentul pe regenerarea lăstarilor, se realizează la minim 2-3 m deasupra solului.

Tăieri de substituiri- refaceri de arborate slab productive și degradate;

Tăieri de conservare

Operațiuni de igienă și curățire – se aplică periodic arboretului și constă în tăierea produselor de igienă ce rezultă în cadrul unui arbore masiv în urma procesului de eliminare naturală (uscat, atacați de insecte/boli, rupți sau doborâți de furtuni)

T. de îngrijire în pădurii tinere –asigură puieților dezvoltarea în condiții optime până la faza de masiv.

T. produse accidentale

Prin aceste tăieri se recoltează doar produsele brute rezultate în urma condițiilor meteo nefavorabile sau in uram unor defrișări.

T. de transformare a pășunilor

Așadar, situația tăieri la nivel național se prezinta astfel :

Tabel 2.2.1

Sursă: Institutul Național de Statistică

Tăierile de regenerare cuprind suprafețele cele mai mari si se poate observa o evoluție ale acestora până în anul 2013 urmând ca de acolo să scadă treptat până în anul 2015.

Fig.2.2.1 Suprafața parcursă cu tăieri, pe tipuri de tratamente în anul 2015

Sursă: Institutul Național de Statistică

Conform statisticilor, din suprafețele parcurse cu tăierii- 70,9% sunt reprezentate de tăieri de regenerare în codru urmate de tăierile de conservare cu 24,6% , tăieri de regenerare în crâng 3,7 % iar cu 0,8 % tăieri de substituiri- refaceri de arborate slab productive și degradate;

Fig.2.2.2 Tăierile de regenerare în codru în anul 2015

Sursă: Institutul Național de Statistică

Din totalul tăierilor de regenerare in codru, taierile cele mai masive ce se fac in proportia ce mai mare de 81,4 % sunt taierile progresive, urmate de tăierile gardinărite cu 7,4 % , taieri rase cu 7,1% si tăieri succesive cu doar 4,2 %.

Suprafața terenurilor unde s-au executat lucrări de regenerări forestiere

Indiferent de forma de proprietate a pădurilor (privată sau publică ) in fiecare an se realizează regenerări ale acestora, fie naturale sau artificiale.

Programul de activitate Romsilva include pe lângă tăierile aplicate si colectarea masei lemnoase si activități de împădurire a terenurilor fără vegetație forestiera, amenajamente silvice, reconstrucția ecologică a anumitor suprafețe de teren degradat.

In fondul forestier (proprietatea publică a statului) regenerarea pădurilor a fost aprobata prin Hotărârea nr 1/2015 a consiliului de administrație Romsilva, prin care sau aprobat si următoarele:

Exercitarea continua a formelor de protecție in ceea ce privește fondul forestier si pădurile

Asigurarea integrități pădurilor

Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate.

Pentru anul 2015 s-au realizat lucrări de regenerare pe o suprafața de 28750 hectare unde au fost cuprinse ambele variante atât artificială 11846 ha cat si naturala 16904 ha.

Suprafețele destinate acestei activități aflate in proprietate publică a statului au însumat, in anul 2015, 16732 ha unde s-au efectuat regenerări artificiale pe o suprafață de 2574 ha plus 495 ha cu lucrările de refacere a plantaților afectate de condițiile meteorologice nefavorabile.

In timp ce, lucrările de regenerare naturale au însumat o suprafață de 14158 ha alcătuita din lucrări de împădurire 8934 ha si consolidare a plantaților 5224 ha.

Valoarea totală a lucrărilor de regenerare la nivel public a fost de 109,6 milioane lei, din care 106,9 reprezintă finanțare din fondul de conservare si regenerare a pădurilor iar restul de 2,7 milioane lei reprezintă finanțare din fondul de ameliorare a fondului funciar.

In ceea ce privește pădurile din proprietate privată sau publică a unităților administrativ teritoriale sau a persoanelor fizice dar administrate de către unitățile specializate silvice pe baza unor contracte, lucrările de regenerare au fost pe o suprafață de 109,36 ha, ( 2745 ha natural si 8191 ha artificial) unde pentru lucrările de împădurire s-au folosit aproximativ 5,8 milioane puieți forestieri.

Conform datelor furnizate de către INS pentru întreaga perioada analizată, 2011-2015, regenerările artificiale au avut o pondere mai mică decât cele naturale în totalul suprafeței regenerate.

După cum se poate vedea si in tabelul nr. 2.3.1 in anul 2015 cea mai mare suprafață de regenerări a fost efectuata pe terenurile din fondul forestier 98% (28163 ha), pe terenuri din afara fondului forestier 1,8 % (525 ha) si numai pe o suprafață de 62 ha, adică 0,2 % pe terenuri preluate in fond forestier.

Tabel 2.3.1 Suprafețele regenerate, pe tipuri de regenerări și pe categorii de terenuri,

în perioada 2011 – 2015

Sursă: Institutul Național de Statistică

Fig. 2.3.1 Ponderea suprafețelor regenerate, pe tipuri de regenerări,

în perioada 2011 – 2015

După cum se poate observa, atât in tabelul 2.3.1 cat si in fig 2.3.1 suprafețele cu regenerări totale au crescut in anul 2015 cu 3750 ha, ceea ce reprezintă o creștere de 15 %. În cadrul regenerărilor totale ponderea cea mai mare este deținută de regenerările naturale, pentru întreaga perioadă analizată, in anul 2015 având o pondere de 58,7 % în detrimentul regenerări artificiale de 41,3 %.

Deși regenerările artificiale dețin o pondere mai mică acestea reușesc să atingă și zonele unde regenerarea naturală nu este posibila ca de exemplu în terenurile preluate in fondul forestier sau in terenurile din afara fondului forestier.

Tabelul 2.3.2 Suprafețele regenerate, pe specii,

în perioada 2011 – 2015

hectare –

Sursă: Institutul Național de Statistică

Comparând anul 2015 cu anul 2014 în ceea ce privește suprafețele regenerate pe specii constatăm ca suprafața regenerată cu rășinoase a crescut cu aproximativ 815 ha, reprezentând o creștere de 9,4 %, in timp ce suprafața regenerată cu foioase a scăzut cu 1570 ha, reprezentând o scădere de 7,5 %. ( Tabel nr.2.3.2)

Tabelul 2.3.3 Suprafețele regenerate artificial, pe tipuri de regenerări artificiale,

în perioada 2011 – 2015

hectare –

Sursă: Institutul Național de Statistică

Regenerarea realizată prin planații în cadrul regenerării artificiale, deține ponderea cea mai mare de 99,5 % din care cu puieți din specii de rășinoase pe 6158 hectare și cu puieți din specii de foioase pe 5632 hectare.

Pe o suprafață de 2977 ha s-au efectuat lucrări de pregătire a terenului, cu 455 ha m,ai mult față de anul 2014, in timp ce lucrările de pregătire a solului ce vin in sprijinul regenerări artificiale au fost cu 279 ha mai puține față de anul 2014 ajungând la o suprafață de 1943 ha, iar lucrările de îngrijire a culturilor tinere au scăzut față de același an cu 7001 ha, ajungând la o suprafață de 81378 ha în anul 2015

Totodată, s-au mai efectuat lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 18482 hectare, cu 1871 hectare mai puțin decât în anul 2014.

În anul 2015, la nivelul regiunilor de dezvoltare, 23,3% din suprafața totală regenerată s-a realizat în regiunea Nord–Est, 18,6% în regiunea Centru, 14,1% în regiunea Sud–Est, 13,3% în regiunea Vest,12,8% în regiunea Nord–Vest, 10,1% în regiunea Sud–Muntenia, 7,2% în regiunea Sud–Vest–Oltenia și 0,6% în regiunea București–Ilfov.

Fig. 2.3.2 Ponderea suprafețelor regenerate, pe județe, în anul 2015

Sursă: Institutul Național de Statistică, buletin statistic

Cele mai întinse suprafețe regenerate s-au înregistrat în județele: Suceava (3265 hectare), Harghita (1552 hectare), Caraș-Severin (1473 hectare), Bistrița-Năsăud (1141 hectare), Hunedoara (1115 hectare), Vrancea (1114 hectare), Maramureș (1062 hectare), Argeș (1049 hectare), Bacău (957 hectare), Alba (897 hectare) și Arad (861 hectare).

( Anexa 2. Suprafața lucrărilor de regenerare a pădurilor pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe, tipuri de regenerări și specii, în anul 2015 )

Recoltarea masei lemnoase din fondul forestier național și produsele forestiere

Analizând anul 2015 comparativ cu anul 2014 constatăm ca masa lemnoasă recoltată a fost mai mare cu aproximativ 1,3 %, 2444 mii m3, ajungând de la o cantitate de 17,899 mii m3 în 2014 la o cantitate de 18,133 mii m3 în anul 2015.

Conform datelor furnizate de către instituții ce țin evidența fondului forestier doar 17384 mii m3 masă lemnoasă fost extrasă din fondul forestier, restul de 749 m3- masă lemnoasă au fost extrași din afara fondului forestier, mai exact din vegetația forestieră situate pe alte terenuri decât cele din fondul forestier fiind alcătuite din următoarele categorii:

Plantații forestier de pe terenuri agricole

Plante/vegetație forestieră de pe pășuni cu consistență mai mică de 0,4

Fânețe împădurite

Arbori situați în zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și/sau de îmbunătățiri funciare

Arbori situați de-a lungul cursurilor de apă și aliniamentele de arbori situați de-a lungul căilor de transport și comunicații

Zonele verzi din intravilan, altele cele decât ca fiind definite ca păduri

Analizând extracția de masă lemnoasă în 2015 pe categorii de proprietate observăm ca din totalul de 18333 mii m3 (100%) proprietatea publică a statului a extras 9110 mii m3 reprezentând 50,2 % restul de 9023 mii m3 (49,8%) împărțindu-se astfel: proprietate privată persoane fizice sau juridice 5378 mii m3 (29,7 %) și proprietate publică a unităților administrativ teritoriale 2896 (16%), în timp ce vegetația situată pe terenuri din afara fondului forestier național au furnizat o cantitate de masă lemnoasă de 749 mii m3 reprezentând 4,1 %

Tabel 2.4.1 Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe forme de proprietate,

în perioada 2011 – 2015

mii metri cubi – volum brut

Sursă: Institutul Național de Statistică, buletin statistic

Figura 2.4.1. Structura volumului de masă lemnoasă recoltată pe forme de proprietate, în anul 2015

Sursă: Institutul Național de Statistică, buletin statistic

Analizând volumul de masă lemnoasă estras pe principalele specii de arbori (rășinoase, fag, stejar) observăm că din totalul de 18133 mii m3 volum brut, ponderea cea mai mare este deținută de categoria rășinoase cu 37,4% urmată de fag cu 34,3% și stejar cu doar 10,8%, restul de 18,5% fiind împărțit între specii tari alcătuite din salcâm, nuc, frasin, etc cu o proporție de 9,7 % și specii moi alcătuită din : tei, salcie, plop cu 7,8%.

Tabel 2.4.2 Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe principalele specii,

în perioada 2011 – 2015

mii metri cubi – volum brut

Sursă: Institutul Național de Statistică, buletin statistic

În ceea ce privește produsele forestiere realizate la nivel național pentru anul 2015 se clasifică și altele decât masa lemnoasă, cum ar fi: fructele de pădure, trufele si ciupercile comestibile existente în flora spontană, vânatul, semințe forestiere și puieți.

Însă voi lua în analiză doar produsele de masă lemnoasă împărțite pe categorii astfel: masă lemnoasă pe picior ce este descrisă de codul silvic ca fiind totalitatea arborilor ce sunt pe picior sau doborâți pe părți sau întregi, această categorie de masă lemnoasă a fost vândută în anul 2015 într-o cantitate de 8427,8 mii m3 cu 2,2 % mai mult față de anul 2014 (8239,2 mii m3), conform INS prețul mediu pentru această categorie a fost 147,1 lei/m3 în 2015 cu 71% mai mare față de 2011.

Masa lemnoasă fasonată un al doilea produs vândut în cantitate de 2817,7 mii m3 în anul 2015, cu 11,9 % mai puțin față de anul 2014 ( 3199,9 mii m3), prețul mediu pentru aceasta categorie fiind de 171,2 lei/m3 în 2015 cu 42,4 % mai mare față de anul 2011.

Cherestea și altele înregistrează cel mai mic volum vândut în ceea ce privește cantitatea acesta fiind în anul 2015 de 77,4 mii m3 înregistrând o creștere de 7,2% față de anul 2014, prețul mediu pentru această categorie oscilând între anii 2011-2015, fiind cu aproximativ 35 % mai mare în 2015 față de anul de bază 2011.

Figura 2.4.2 . Dinamica vânzărilor de masă lemnoasă pe sortimente, în perioada 2011-2015

Sursă: Institutul Național de Statistică, buletin statistic

Figura 2.4.3. Structura masei lemnoase vândute (în volum brut), în anul 2015

Sursă: Institutul Național de Statistică, buletin statistic

Valoarea totală a masei lemnoase în volum brut pentru anul 2015 a fost de 1762055,2 mii lei ( crștere de 5,5 % față de anul 2014) reprezentând 83,6 % din totalul cifrei de afaceri a unitatilor silvice, 2107590 mii lei, restu de 16,4 % fiind reprezentat de vânzarea produselor forestiere altele decât masa lemnoasă. (Anexa 3. Volumul de masă lemnoasă recoltată pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe și specii, în anul 2015)

STUDIU COMPARATIV DINTRE ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE FONDUL FORESTIER

Continentul Europa deține o suprafață de 215 milioane hectare de păduri și alte terenuri forestiere, având o pondere de 38,3% din întreaga suprafață europeană.

Însă, la nivelul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene în anul 2015 s-au înregistrat aproximativ 182 milioane hectare de păduri și alte terenuri forestiere, reprezentând aproximativ 42% din întreaga suprafață a Uniunii.

Făcând o comparație între suprafețele acoperite cu păduri plus alte terenuri forestiere și suprafețele utilizate în agricultură constatăm că acestea sunt aproximativ egale.

La nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat creșteri lente ale suprafețelor forestiere, pentru perioada 1990-2015, ceea ce este îmbucurător ținând cont de ceea ce se întâmplă în celelalte țării ale lumii. Pentru ultimii 25 de ani se constată creșteri ale suprafețelor forestiere în medie de 0,2% pe an, crescând în total cu aproximativ 5% reprezentând o întindere de 17,5 milioane hectare.

Analizând suprafețele ocupate de păduri și alte terenuri forestiere la nivel de regiune în U.E., constatăm ca expansiunea cea mai mare s-a produs în Sud Estul Europei cu o creștere anuală de 0,9% ( 242.000 ha) urmată de Sud Vestul Europei cu o creștere de 0,6% (166.000 ha) și Centrul Europei cu o creștere anuală de 0,4% (142.000 ha), creșterile anuale sunt semnificative pentru cele trei regiuni ale U.E., însă, acestea nu au reușit sa atingă suprafețele forestiere deținute de regiunea Nord.

În anul 2015 regiunea Nord a Uniunii Europene deținea o pondere de 0,44% din suprafețele forestiere totale ale Uniunii, acestea fiind mai mari cu 59,1% față de suprafețele forestiere ale regiuni Centru de Est, cu 83,5 % mai mari față de regiunea Centru de Vest, cu 129 % mai mari față de Sud-Vest și cu 132 % mai mari față de Sud-Estul Europei.

România deținea, în anul 2015, o pondere de 4,07% din totalul suprafețelor forestiere la nivelul UE-28, si o pondere de 21,5% din regiunea Sud Est Europeană, din care face parte.

Tabel 3.1 Schimbări anuale ale terenurilor forestiere in regiunile Europene

(1990-2015 și 2005-2015)

Sursă: State of Europe Forest 2015- furnizat de FAO

România ocupa locul 8, în anul 2015, în ceea ce privește suprafețele împădurite la nivelul Uniunii Europene, însă gradul de acoperirea forestieră la nivel național se situează sub media Uniunii Europene (37%) și de asemenea si sub obiectivele stabilite prin programul Natura 2000 (40%).

Țările fruntașe privind gradul de împădurire sunt Suedia cu 28 mil. ha. (64% acoperire), Finlanda cu 22,2 mil. ha. (66% acoperire) țări care au de asemenea si o industrie forestieră si de exploatare a lemnului foarte bine dezvoltată.

Suprafața pădurilor clasificate prin foioase și conifere precum și alte terenuri împădurite sunt distribuite inegal pe teritoriul U.E., constatându-se diferențe semnificative evidențiate în procentul de pădure al fiecărei țări din Uniunea Europeană.

Fig. 3.1 Suprafețele forestiere (milioane hectare) și distribuirea (procente) suprafețelor pe țară

Sursă: State of Europe Forest 2015- furnizat de FAO

În ceea ce privește suprafețele ocupate de păduri și alte terenuri forestiere observăm că la nivel european, pentru anul 2015, pădurile reprezentau 37,9% în timp ce categoria de alte terenuri forestiere erau în proporție de 4,9% din care se dispune furnizarea lemnului în proporție de 83 % ( conform tabel nr. 3.2)

Tabel 3.2 Suprafe pădurii și a altor terenuri împădurite, 2015

Sursă: State of Europe Forest 2015- furnizat de FAO

Analizând tipurile de păduri și proporțiile acestora în Uniunea Europeană constatăm că predomină pădurile de conifer, pădurile mixte ocupând suprafetele cele mai mici.

Fig. 3.2 Distribuția pădurilor pe tipuri de păduri in funcție de regiune,2015

Sursă: State of Europe Forest 2015- furnizat de FAO

Repartiția pădurilor pe cap de locuitor la nivelul Uniunii Europene, înregistrează cele mai mari suprafețe ce îi revin unei persoane în regiunea Nord de 2,2 ha/locuitor, acest lucru se datorează într-o oarecare măsură numărului mic de locuitori pe km2 (4,2/km2- Finlanda și Suedia fiind cele mai reprezentative țări), la polul opus cu cea mai mare densitate a populație și implicit cea mai mică suprafață de pădure atribuită unei persoane se evidențiază în Vest- Centrul Europei cu doar 0,1 ha/ locuitor, dat fiind numărul mare de persoane 37,9 km2.

Media Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața forestieră/locuitor este de 1,3 ha cu un nr mediu de 22,9 locuitori pe km2, România situându-se sub această medie cu aproximativ 75% .

Fig. 3.3 Suprafețele forestiere (hectare) pe locuitor

Sursă: State of Europe Forest 2015- furnizat de FAO

Conform datelor furnizate de către Comisia Europeană printr-un raport privind sectorul forestier, forța de muncă în cadrul acestui sector la nivelul Uniunii Europene este de aproximativ 210.000 persoane ce activează în acest domeniu.

Cel mai mare număr de angajați se înregistrează în Ucraina (49.700 pers.) urmată de Polonia (27.584 pers.) și România (17.623 pers.), în medie un angajat public forestier gestionează aproximativ 632 hectare de păduri publice, desigur ca, aceste cifre pot varia considerabil de la o țara la alta, de la 0,1 angajați la 1000 ha în Suedia până la peste 5 angajați la 1000 ha în Cipru sau Croația (conform fig.3.4).

Fig. 3.4 Personal total din domeniul forestier în 2015, echivalent normă întreagă

(raportat de 26 de țări și împărțit în categorii, acolo unde a fost posibil)

Sursă: Comisia Europeană, raport privind sectorul forestier la nivel european

Numărul de persoane angajate in sectorul forestier din România reprezintă 8,39% din totalul persoanelor ce lucrează la nivel european in acest sector, cele mai reprezentative județe din punct de vedere al numărului de angajați sunt Covasna (13,7%), Harghita(9,3%) si Suceava (7,3%)

Analizând producția de lemn precum si disponibilitatea de furnizarea a acestuia constatăm că stocul total de lemn la nivel european este de 35,1 miliarde m3, din care 29,5 miliarde m3 este disponibil pentru aprovizionarea cu lemn, din 29,5 miliarde m3 30% este deținut de Vest Centru Europei, 27% de Centrul Europei, 24% de Nordul Europei restul de 18% fiind deținut de Sudul Europei.

Densitatea medie a stocurilor de lemn din pădurile europene variază de la o regiune la alta, însă media la nivel european este de 163 m3/ha, valorile cele mai ridicate apar în Vest Centru Europei cu 238 m3/ha, Est Centru Europei cu 247 m3/ha urmat de Sud Estul Europei cu 142 m3/ha ( conform fig.3.5).

Variația stocurilor de lemn/ ha la nivel de țară este destul de mare, Elveția situându-se pe primul loc cu 353m3/ha urmată de Slovenia cu 346 m3 / ha și Germania cu 321 m3 / ha la poolul opus cu cele mai mici densități de stoc privind lemnul se situează Islanda cu 10 m3 / ha, Grecia cu 47 m3 / ha și Cipru cu 64 m3 / ha, de evidențiat este faptul ca Romania deține o densitatea a stocului de lemn pe ha de 283,37 m3 .

Fig. 3.5 Stocuri de lemn, împărțit în conifere și foioase, pe regiuni, 2015 (m3 / ha)

Sursă: State of Europe Forest 2015- furnizat de FAO

România se situează printre primele locuri în ceea ce privește exploatarea lemnului disponibil, la nivel european situându-se pe locul 6, de asemenea volumul de lemn prelucrat reprezintă 3 % din volumul total de lemn brut prelucrat la nivelul Uniunii Europene, România ocupând locul 9.

Balanța comercială privind produsul principal furnizat de sectorul silvic, lemnul, se prezintă crescătoare la nivelul Uniunii europene in ceea ce privește importul, principalele țări ce susțin furnizarea de lemn pe teritoriul U.E, in anul 2015, au fost : Statele Unite ale Americi, de unde U.E. a importat aproximativ 4 miliarde tone de lemn de foc, bușteni, butuci, ramuri, vreascuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș și deșeuri de lemn și resturi, chiar aglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare, Uruguay ( 5 miliarde tone11) , Rusia (2 miliarde tone11) Ucraina (1 miliard tone11), Elveția (400 milioane tone11)

Fig. 3.6 Situația importurilor din punct de vedere valoric și cantitativ la nivelul Uniunii Europene pentru produsele: lemn de foc, bușteni, butuci, ramuri, vreascuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș și deșeuri de lemn și resturi, chiar aglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare.

Sursă: Design propriu pe baza datelor statistice furnizate de: http://madb.europa.eu/madb/statistical_form.htm (prezentare generală a fluxurilor comerciale cu mărfuri între UE și țările din afara UE , pentru un anumit produs)

În ceea ce privește exportul constatăm anumite fluctuații pentru produsul analizat, cele mai mici cantități exportate de către U.E se înregistrează in anul 2013 respectiv 2012 la polul opus cu cele mai mari cantități exportate se înregistrează anul 2015.

Fig. 3.7 Situația exporturilor din punct de vedere valoric și cantitativ la nivelul Uniunii Europene pentru produsele: lemn de foc, bușteni, butuci, ramuri, vreascuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș și deșeuri de lemn și resturi, chiar aglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare.

Sursă: Design propriu pe baza datelor statistice furnizate de: http://madb.europa.eu/madb/statistical_form.htm (prezentare generală a fluxurilor comerciale cu mărfuri între UE și țările din afara UE , pentru un anumit produs)

Comparând cantitățile importate cu cele exportate constatăm ca în anul 2010 cantitățile exportate au reprezentat 9,7 % din cantitățile importate, în anul 2011 acestea au reprezentat 11,7% , 2012 (9%), 2013 (6,6%), 2014 (8,1%), 2015 (9,6%), 2016 (0,77%).

România deține, in medie 3,5 % din importurile uniunii Europene pentru perioada analizată, in anul 2016 având o pondere de 2,82% , cea mai mare pondere înregistrându-se în anul 2011 cu 5,2% din importurile totale ale Uniunii Europene privind categoria de produs menționată. De menționat este faptul că Ucraina este principala țara de unde România importă material lemnos.

Fig. 3.8 Situația importurilor din punct de vedere valoric și cantitativ la nivelul României pentru produsele: lemn de foc, bușteni, butuci, ramuri, vreascuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș și deșeuri de lemn și resturi, chiar aglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare.

Sursă: Design propriu pe baza datelor statistice furnizate de: http://madb.europa.eu/madb/statistical_form.htm (prezentare generală a fluxurilor comerciale cu mărfuri între UE și țările din afara UE , pentru un anumit produs)

Fig. 3.7 Situația exporturilor din punct de vedere valoric și cantitativ la nivelul României pentru produsele: lemn de foc, bușteni, butuci, ramuri, vreascuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș și deșeuri de lemn și resturi, chiar aglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare.

Sursă: Design propriu pe baza datelor statistice furnizate de: http://madb.europa.eu/madb/statistical_form.htm (prezentare generală a fluxurilor comerciale cu mărfuri între UE și țările din afara UE , pentru un anumit produs)

Cel mai reprezentativ an din punct de vedere al cantităților de lemn si produse din lemn exportate este anul 2015, la polul opus cu cele mai mici cantități exp. se situează anul 2010 înregistrându-se o creștere a exporturilor (pentru acest produs) in anul 2015 față de 2010 de aproape 130 de ori.

În ceea ce privește ponderea deținută de exporturile naționale în U.E se remarcă faptul ca acestea dețin, în medie, de 3,08 % dint totalul exporturilor de lemn efectuate de Uniunea Europeană.

Strategia Uniunii Europene privind pădurile si sectorul forestier a fost consolidata pe baza contribuțiilor din partea statelor membre cat si a parților interesate (proprietari de păduri, grupuri industriale și/sau de mediu ) astfel, Comisia Europeană a publicat in 2013 o strategie făcută sa garanteze ca sectorul forestier si pădurile U.E sunt pregătite pentru a da curs viitoarelor provocări.

La data de 29.09.2013 a fost lansată o nouă strategie pentru păduri și sectorul forestier- COM(2013)659, aceasta bazându-se pe precedenta strategie a U.E. (1998) creând un cadru care sprijină gestionarea durabilă și implicit colaborarea țărilor membre în vederea luării de inițiativa și crearea de noi politici.

Rolul acestei strategii in domeniul analizat este acela de a :

Analiza problemele și provocările cu care se confrunta acest sector dar si modalitățile de a venii in abordarea și rezolvarea lor

Evidențiază importanta si contribuția silviculturii in cadrul altor sectoare precum si oportunitatea dezvoltării rurale prin crearea locurilor de munca si implicit surse noi de venit, ajută la combaterea schimbărilor climatice prin absorbția de carbon, ajuta biodiversitatea dar constituie si o sursa pentru energie si industrie

Subliniază necesitatea unei abordări mai ample a sistemului forestier, luând in considerarea efectele altor politici precedente asupra pădurilor

Identifica moduri de a îmbunătății gestionarea durabila a pădurilor

Încurajează luarea deplină în considerare a politicilor UE în domeniul forestier în cadrul politicilor forestiere naționale.

Impune instituirea unui sistem de informații în domeniul forestier pentru colectarea de date armonizate la nivelul UE privind pădurile.

Urmărește consolidarea în continuare a coordonării și a coerenței politicilor în cadrul inițiativelor din domeniul forestier.

Strategia vizează opt priorității, descrise de Comisia Europeană astfel:

”Sprijinirea comunităților: politica de dezvoltare rurală a UE este unul dintre principalele instrumente folosite la punerea în aplicare a strategiei. Fondurile UE pot fi utilizate, de exemplu, pentru a ajuta la modernizarea tehnologiilor forestiere sau la ameliorarea rezistenței (adică abilitatea de a răspunde la șocuri, precum incendiile și furtunile), a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere și a potențialului lor de reducere a efectelor negative asupra mediului (adică absorbția dioxidului de carbon din atmosferă). Acest fapt stimulează competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economică.

Încurajarea competitivității și a sustenabilității industriilor forestiere ale UE, a bioenergiei și a bioeconomiei în ansamblul ei: lemnul este natural, regenerabil, reutilizabil și reciclabil. Pădurile și materiile prime derivate din acestea pot să ofere locuri de muncă și să diversifice veniturile.

Schimbările climatice: menținerea și consolidarea capacității pădurilor de a rezista și de a se adapta, inclusiv prin prevenirea incendiilor și alte soluții de adaptare (de exemplu, specii și soiuri de plante adecvate etc.); creșterea potențialului de atenuare al pădurilor.

Protejarea pădurilor și ameliorarea serviciilor ecosistemice: ecosistemele forestiere oferă servicii și materii prime și găzduiesc biodiversitatea. Acestea trebuie să fie protejate pentru a li se asigura rezistența și multifuncționalitatea.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe despre păduri: extinderea cunoștințelor despre păduri va permite o mai bună înțelegere a problemelor complexe ambientale și sociale cu care se confruntă sectorul.

Produse forestiere noi și inovatoare, cu valoare adăugată: este nevoie de un spațiu european de cercetare coerent și ambițios (adică în care să existe un flux liber de cunoștințe, tehnologie și cercetători) în domeniul forestier pentru a stimula inovarea în acest sector.

Colaborarea în scopul gestionării și al înțelegerii pădurilor: coordonarea, cooperarea și comunicarea sunt esențiale pentru realizarea unor politici consecvente.

Pădurile din perspectivă mondială: asigurarea coerenței, la nivel mondial, între politicile și angajamentele UE și ale țărilor UE cu privire la aspectele referitoare la păduri (precum despăduririle sau susținerea gestionării durabile). ”

Această strategie este însoțită de schema directoare SWD(2013)343 care identifică masurile necesare pentru a răspunde prompt la noile provocări apărute în sectorul european al lemnului.

Sectorul forestier este susținut din punct de vedere financiar de către Politica Agricolă Comună (PAC), aceasta fiind principala sursă de finanțare europeană a pădurilor, aproximativ 90 % din fondurile U.E. destinate pădurilor provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), astfel ca pentru perioada 2007-2013 a fost atribuita suma de aproximativ 5,4 miliarde EUR pentru susținerea si cofinanțarea masurilor specifice acestui domeniu.

Odată cu noua reformă PAC a fost publicat si noul regulament al FEADR [Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, a se vedea fișa 5.2.6] privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, pentru perioada 2015-2020 doar o singură măsură include toate tipurile de ajutoare necesare investiților in păduri, aproximativ 8,2 miliarde de euro cheltuieli publice au fost programate pentru noua perioada 2015-2020, reprezentând 27% costuri de împăduriri, 18% îmbunătățirea si rezistența acestora și 18% pentru prevenirea daunelor/pagubelor.

In ceea ce privește strategia naționala forestieră aceasta a fost definită de către NostraSilva, pentru perioada 2013-2022.

Strategia națională pleca de la cele opt priorități stabilite de Comisia Europeană, astfel ca, România își asumă patru principii directoare în elaborarea strategiei, acestea fiind:

Îmbunătățirea competitivității pe termen lung

Îmbunătățirea și protecția mediului înconjurător

Contribuția la îmbunătățirea calității vieții

Încurajarea comunicării și coordonării pentru a spori coerența și cooperarea la diferite niveluri.

Obiectivul general al strategiei naționale vizează:

”Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier, in scopul creșterii calității vieții și asigurării necesităților prezente și viitoare ale societății, în context european„

Obiectivele specifice strategiei naționale:

Dezvoltarea cadrului instituțional și de reglementare a activității din sectorul forestier;

Gestionarea durabilă și dezvoltarea resurselor forestiere;

Planificarea forestiera;

Valorificarea superioară a produselor forestiere;

Dezvoltarea dialogului intersectorial și a comunicării strategice în domeniul forestier ;

Dezvoltarea cercetării științifice și a învățământului forestier

Impactul estimat al strategie prin obiectivele specifice se poate regăsii in mai multe sectoare de natura socială, instituțională, politică, legislativă, de mediu și financiară, astfel ca, Ministerul Mediului și Pădurilor stabilește o direcție clară de dezvoltare durabilă a pădurilor, având in vedere si impactul asupra sectoarelor mai sus menționate, realizându-se măsuri realiste ce pot fi cuantificate ca având următorul impact:

Sursă: Strategie forestieră naționala 2013-2022 – Nostra Silva

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Răducan Oprea – “Dreptul mediului înconjurător“ , Editura Fundației Universitare “Dunărea de Jos” – Galați 2006, p. 93-96

M. Of. nr.93 din 05 august 1996

M. Of. Partea I nr.320 din 28 august 1998

Daniela Marinescu – “Tratat de dreptul mediului”, Ediția a II-a revizuită și adaptată, Editura Universul Juridic 2007, p. 189

Codul silvic

Strategia naționala de Export a României 2011‐2015- Ministerul economiei, comerțului si mediului de afaceri -Direcția dezvoltare export

Metodologia de determinare a volumului de lemn exploatat de către agenții economici atestați și suprafața parcursă cu tăieri în 2013

CBI Market Information Database, raport publicat în luna august 2008

Agriculture, forestry and fishery statistics 2016 edition- Eurostat

European Forests: Status, Trends and Policy Responses- Raport Comisia Europeană

Global Forest Resources Assessment 2015- FAO

RAPORT PRIVIND STAREA PĂDURILOR ROMÂNIEI 2015- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

SPICE Briefing Implications of Leaving the EU- Forestry- 2016

Eurostat Poketbook Forestry Statistics -2010 edition

State of the world’s forest “FORESTS AND AGRICULTURE: LAND-USE CHALLENGES AND OPPORTUNITIES” – FAO 2016

Curs 2010 « PROTECȚIA, Administrarea și Gospodărirea Fondului Forestier Național » Conf. univ. dr. RĂDUCAN OPREA – Universitatea “Dunărea De Jos”

Sinteza Raportului de audit privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2013” – Curtea de conturi a României – București 2013

Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale – Ciprian PALAGHIANU

*** http://www.rosilva.ro

*** http://www.appr.org.ro

*** http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/

*** http://madb.europa.eu/madb/statistical_form.htm

*** http://www.febo.org

*** http://www.europlywood.org

***http://www.icas.ro/IFN

*** http://eos-oes.eu

*** http://www.cepi.org

*** http://www.fefpeb.eu

*** http://www.eplf.com

*** http://www.parquet.net

*** http://www.cei-bois.org

*** http://www.europanels.org

*** http://www.ueanet.com

*** http://ec.europa.eu/entreprise/forest_based/index_en.html

*** www.knoema.org

*** http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.2.11.html

***https://www.stiriagricole.ro/pndr-2014-2020-ce-plati-vor-primi-proprietarii-de-paduri-si-cum-pot-accesa-fondurile-europene-nerambursabile-18983.html

***http://cursdeguvernare.ro/padurile-romanesti-de-la-eurostat-in-2015-s-a-raportat-o-suprafata-pe-care-o-vom-planta-in-urmatorii-62-de-ani-efecte-nu-se-vede-cat-se-fura.html

***http://lege5.ro/Gratuit/g43tomjtge/hotararea-nr-743-2015-privind-organizarea-si-functionarea-garzilor-forestiere

*** http://www.finantare.ro/etichete/paduri

*** http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT25.pdf

***http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/legislatie/Ordin-MADR-877-din-2-august-2016-aprobare-schema-de-ajutor-de-stat-sm-4.3-drumuri-forestiere.pdf

***http://www.trademap.org/Product_SelCountry_TS.aspx?nvpm=1|642||||4401|||4|1|1|1|2|1|1|

*** http://www.foresteurope.org/state-europes-forests-2015-report

***http://www.rosilva.ro/articole/silvica__p_160.htm (Actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice

***http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/rapoarte-finale-bm/etap II/MMP_FR_Environment_Water_Forestry_Vol_2_FORESTRY_ROM_FINAL.pdf (Analiza funcțională a sectorului mediu si păduri in România –vol2- cod SMIS 37608)